26
Elaborat Verificat FilipMihail Solomon.D Litera Coala Coli Transporturi Postale pe rute interurbane Si locale regulare ATIC FIT, gr IMT-412 Aprobat Contr. norm. N. Document Mod Coala Data Semn. Consult. Cuprins Introducere 1. Formularea problemei de organizarea distributirii pachetelor postale pe rutele regulare. 2. Schema de transportare a pachetelor postale pe ruta locala. 3. Datele iniţiale ale planului de transportare . 4. Calcularea indicatorilor de organizrea efecientă a transporturilor rutiere de pachetele postale pe rute regulare. PS 521.8......

Proect de an

Embed Size (px)

DESCRIPTION

transportul coletelor cu scrisori

Citation preview

Cuprins

Cuprins Introducere1. Formularea problemei de organizarea distributirii pachetelor postale pe rutele regulare. 2. Schema de transportare a pachetelor postale pe ruta locala.3. Datele iniiale ale planului de transportare .4. Calcularea indicatorilor de organizrea efecient a transporturilor rutiere de pachetele postale pe rute regulare.

IntroducereDesfasurarea ritmica a activitatii economice, accelerarea circulatiei marfurilor si imbunatatirea calitativa a intregii activitati economico-sociale determina in mod logic sporirea rolului transporturilor, dezvoltarea si optimizarea lor, cresterea gradului de folosire a mijloacelor de transport si extinderea tehnologiilor moderne in aceasta importanta ramura a economiei nationale. Cu cat este mai ridicat nivelul transporturilor, cu atat economia nationala va progresa mai rapid, datorita faptului ca transportul contribuie la reducerea ciclului de productie, la cresterea volumului acestuia, la stabilirea si sustinerea legaturilor de productie intre producator si beneficiar.

Transportul este acea activitate economica prin intermediul careia se realizeaza deplasarea in spatiu a bunurilor si persoanelor in vederea satisfacerii nevoilor materiale sispirituale ale societatii omenesti.Din definitia data rezulta ca transporturile constituie una din componentele principale ale vietii social-economice. Ele continua si finalizeaza procesul de productie al bunurilor materiale, deplasandu-le in scopuri productive sau de consum. Avand aceasta finalitate, activitatea de transport a fost considerata ca a patra ramura de sine statatoare a productiei materiale. In acest sens, Karl Marx, referindu-se la transporturi, preciza ca, in afara de industria extractiva, de agricultura si de industria prelucratoare, mai exista si a patra sfera a productiei materiale, si anume: industria transporturilor, indiferent ca este vorba despre transportul de marfuri sau de oameni.Ca ramura independenta a productiei materiale, transporturile de marfuri prezinta unele particularitati in raport cu celelalte ramuri de productie ale economiei nationale.Conducerea, organizarea si functionarea activitatii de transporturi implica, printre altele, cunoasterea particularitatilor acestei ramuri de activitate, ce constau in faptul ca:a) procesul de productie al transporturilor il constituiedeplasarea in spatiu a bunurilor si apersoanelor.Acest lucru presupune existenta mijloacelor de productie (mijlocul de transport si drumul pe care urmeaza sa se deplaseze in spatiu), a fortei de munca calificata pentru acest proces de productie si a bunurilor materiale sau a persoanelor, care constituie obiectul deplasarii in spatiu;b) deplasarea in spatiu, sedesfasoara fie in sferele productiei, fie in cele ale circulatiei.Plecand de aici, se pot distinge doua feluri de transporturi, si anume:transporturi interioare,adica transporturile din cadrul agentilor economici industriali, ai celor de constructii etc. Sitransporturi comerciale,ce se desfasoara in sfera circulatiei. Este vorba, in acest caz, de transportul materiilor prime sau al semifabricatelor de la un agent economic la altul, unde, intrand in consumul colectiv, continua procesul de prelucrare, precum si de transportul produselor finite in vederea consumului;c) transporturile de marfuri constituie, de fapt, un proces de productie suplimentar, mijlocit de procesul de circulatie, inauntrul si pentru realizarea caruia se efectueaza. Asa fiind, cand ele se realizeaza in sfera circulatiei sunt determinate de interdependenta dintre sferele de productie si, in primul rand, de necesitatea legaturilor dintre productie si consum;d) in activitatea de transport nu se creeaza bunuri materiale, ci efecte utile. Aceasta inseamna ca lucratorii din transporturi nu actioneaza asupra unor materii prime care, prelucrate, urmeaza sa fie transformate in produse noi, ci, prin deplasarea marfurilor si a persoanelor in, spatiu, realizeaza un efect util, care poate fi masurat prin unitati de masura abstracte: tone - kilometri pentru transportul feroviar;e) desi nu produc bunuri materiale, transporturile de marfuri produc valoare de intrebuintare si valoare de schimb, care prezinta unele particularitati in raport cu alte ramuri ale economiei nationale.Valoarea de intrebuintare produsa de transporturi consta in deplasarea spatiala a marfurilor. Particularitatea valorii de intrebuintare produsa de transportul de marfuri consta in faptul ca ea se consuma chiar in timpul procesului de productie al transportului.Valoarea de schimb creata in transporturi este determinata, ca la orice marfa, de valoarea elementelor de productie;(forta de munca si mijloacele de productie) consumate. Munca vie si materializata cheltuita in transporturi contribuie la cresterea valorii marfii, nelasand nici o urma in valoarea de intrebuintare;f) raportata la desfasurarea ei in timp, activitatea de transporturi este continua, fapt ce presupune, in cele mai multe cazuri, efectuarea prestatiilor in mod neintrerupt, ziua si noaptea, in zilele de lucru si in sarbatorile legale.Aceasta activitate este discontinua in intensitate, din care cauza randamentul ei este variabil.1. Formularea problemei de organizarea distributirii pachetelor postale pe rutele regulare.

Noiunea de pota derivata de la cuvntul ponera nseamn releurile aezate din distan pe drumurile, pe care treceau curierii statului.

Cu timpul, prin pot au nceput s transporte nu numai obiecte de coresponden, ci i diferite materiale, bagaje, produse, etc.

Primul document care atest existena serviciilor pe meleagurile noastre dateaz din anul 1399 i a fost semnat de Mircea cel Btrn. n 1874 a fost constituit la Berna Uniunea potal Universal.

Organizarea reelelor rutiere trebuie astfel conceput, nct s satisfac cerinele actuale de calitate, ct i pe cele viitoare pe msur ce acestea cresc.

Criteriile de apreciere a organizrii reelei sunt universalitatea, rapiditatea i securitatea procesului de exploatare.

Universalitatea asigur deservirea oricrei poriuni a teritoriului, astfel nct orice persoan din cel mai ndeprtat, greu accesibil col al rii s beneficieze de posibilitatea de a face uz de toate prestaiile potale fr dificulti i fr a fi obligat s efectueze deplasri la distane mari.

Tehnologia de prelucrare, reeaua de transport i distribuire trebuiesc astfel organizate, nct trimiterile s ajung la destinatar n cel mai scurt timp posibil, timp pe care expeditorul s-l cunoasc i s conteze pe el, cci altfel, neavnd certitudinea ajungerii la timp, ar fi tentai s recurg la alte mijloace de comunicaii.

Operaiile de baz pe care le execut serviciul potal pot fi sintetizate n urmtoarele categorii:

operaiile de primire de la beneficiari;

operaiile de prelucrare;

transportul;

distribuirea;

servicii pe baza conveniilor ncheiate;

serviciile speciale.

Activitatea de pot are ca scop transportul trimiterilor de la expeditor la destinatar. Prin reeaua de transporturi potale se nelege mulimea legturilor de transport potal cu caracter permanent pe teritoriul geografic de referin.

n general transportul unei trimiteri ntre punctul de expediere i punctul de destinaie se face pe o legtur indirect, care poate fi privit ca o sum de legturi directe ntre punctele consecutive de pe o direcie considerat.

Legtura potal depinde calitativ de un numr de parametri, dintre care cei mai importani sunt:

1) distana acoperit;

2) viteza de micare;

3) cantitatea de trimiteri;

4) coeficientul de siguran;

5) numrul de legturi adiacente;

6) numrul de puncte intermediare;

7) frecvena de realizare a legturilor.

Pentru stabilirea criteriilor de nfiinare a curselor potale trebuie s se apeleze la cunotinele generale asupra reelei potale, dup care se va interveni cu elementele specifice fiecrei categorii de mijloace de transport. Alegerea ntre un mijloc de transport sau altul, atunci cnd se pune problema nfiinrii unei curse, presupune o analiz comparativ a avantajelor sau dezavantajelor fiecrui mijloc luat n parte.

Problema nfiinrii unei curse potale comport urmtoarele dou etape de dezvoltare:

o prim etap stabilete, n principiu, oporunitatea nfiinrii cursei, etapa n care se determin, n general, efectul pe care l-ar avea nfiinarea cursei asupra extinderii i dezvoltrii reelei, asupra creterii numrului de legturi directe, asupra sporirii vitezei de circulaie a trimiterilor, etc.

cea de-a doua etap survine dup dezvoltarea favorabil a primei etape i se refer la mijlocul de transport ales cel mai corespunztor; la configuraia itinerarului; la orarul i frecvena cursei, etc.

De regul, n activitatea de planificare, nfiinarea unei noi curse potale vizeaz urmtoarele scopuri:

extinderea reelei prin cuprinderea n reeaua potal a unor localiti nc nedeservite;

nlocuirea unor transporturi, ce se efectueaz cu mijloace hipo sau biciclete prin transporturi cu mijloace mecanizate;

creterea frecvenei de realizare a legturilor n vederea satisfacerii unui trafic sporit, ct i pentru micorarea timpului n care trimiterile ajung de la expeditor la destinatar.

Dac prin introducerea unei curse noi se urmrete nlocuirea altor mijloace de transport, atunci analiza comparativ asupra avantajelor i dezavantajelor este cea care-i spune cuvntul.

Aceasta trebuie s scoat n eviden urmtoarele:

a) o mai bun sincronizare a circulaiei mijloacelor de transport pe reea;

b) rearondarea localitilor, astfel nct s se obin legturi calitativ superioare;

c) capacitile de transport nlocuitoare s satisfac n ntregime fluxul de trimiteri n condiiile utilizrii ct mai complete a acestora;

d) obinerea unor legturi stabile, care s poat funciona cu siguran n orice anotimp.

Pentru transportul local a pachetelor postale se utilizeza auto Gaz 3307

Fig.1 GAZ 3307Lungime mm 6330

Lime 2330

nlime Cab, mm 2350

Ampatamentul 3770 mm

Garda la sol sub bar faz ax / puntea spate, mm 347/265

Ecartament fa / spate, mm 1700/1560

Dimensiuni de gabarit ale platformei de ncrcare

Lungime mm 3490

Lime 2170

nlime mm 510

Caracteristici tehniceCapacitate de ncrcare kg 5000Transmisie cu cinci trepte sincronizate

Suspensie roata

Partea frontal, primavara, cu amortizoare hidraulice

Sistem de frnare dual, acionate hidraulic

Dimensiunea Discuri 152b-508

Dimensiune de anvelope 8,25R20

Motor

ZMZ-511.10 V-8h90 , motor pe benzina in 4 Volumul de lucru, l 4,25

Raportul de compresie 7,6

Putere, CP (Kw) / rot / min 119 (87,5) / 3200

Cuplul maxim, kgf m (N m *) / rot / min 28 (274.7) / 2250

Combustibil A-922. Schema de transportare a pachetelor postale pe ruta locala si introurbane.

Schema de organizarea a transporturilor de pachete postale este reprezintata in figura 2 in care sunt evedentiate 4 grupe de rute locale, si o grupa de ruta intreurbane.

Fig2 Schema de transportarea pachetelor postale.3.Datele iniiale ale planului de transportare .La efectuarea planului de transportarea am luat in vedere ca necesar de a transporta timp de o luna in volum de 60 tone de pachete postale.

Plan de transportarea contine 4 linii de transportarea locala de la Oficiul Postal centru la fie care sector din Chisinau al doilea plan contine 1 linii de la Chisinau la Giurgiulesti. Pentru transportarea sa utilize automobilul cu capacetatea de 5 tone .

Planul de transportarea rutiera locala si interurban de pachete postale. Tabelu1NrLocul de incarcareLocul de descarcareDenumirea MarfiiUnitatea de masuraVolumul de marfakmTraficul

1OPCBuicaniPachete PostaleTone15575

2OPCRiscani CiocanaPachete PostaleTone2412288

3OPCBotanicaPachete PostaleTone14684

4OPCCentruPachete PostaleTone18354

5OPCGiurgiulestiPachete PostaleTone252255625

Graficul de Livrare a pachete postale . Tabelul 2

Nr Loc de descarcareDenumirea

Marfurii Volumul Total ToneVol

ZilnNumarul totale

De curseNumaarul de curse pe ziNumarul de zilei Datele de transportarea

1BuicaniPachete Postale15593 36,12,18

2Riscani CiocanaPachete Postale24525555,9,11,15 19.

3BotanicaPachete Postale14593313,4,8

4CentruPachete Postale18516442,13,16,

23,

5GiurgiulestiPachete Postale25525555,11,13, 18, 22,

Graficul de livrare si tnasportarea pachete postale.Tabelul 3

Graficul de livrare si zilele de transportare pentru luna Iunie

123456789101112131415

1153 312

224551234

31433123

4184412

52555123

1617181920 21222324252627282930

1243 33

216555

34333

43544

5105556

4.Calcularea indicatorilor de organizarea efeciaenta a transporturilor rutier de marfa.

Pentru efectuarea transportului local si interurbane a pachete postale se utilizeaza atomobilelor cu capacitatea medie 5 tone. Pentru efectuarea transportului in volumul 96 tone este necesar de efectua 84 curse totale la odistanta medie 20km

Pentru a efectua calculele pentru rutele interurbane si locale sa fixeaza uramatoarele date initiale de transportarea pacshete postale

.

, , ,

EMBED Equation.3

Pentru prima ruta OPC Buiucani se obtin urmatorile rezulitate:

1.

EMBED Equation.3 t

2.

3.

4.

Pentru a transporta ruta pendulara cantitatea de 15 tone de pachete postale distanta de 5 km in tim unei zilei de 10 ore este necesar de 3 automobil cu capacitatea de incarcare 5 tone care vo efectua pe zi cate 1 curs pendular.

Volum de transportarea pentru un automobil de 5 tone pe prima ruta intro zi de lucru ecu productivitatea 6 tone, iar traficul incarcat pentru o zi de lucru este 30tkm

5.durata totala de timp de deplasarea.

6.Durata totala de timp de incarcare si descarcarea.

7.Durata totala de timp de efectuarea a primei rute.

8.Cantitatea totala de marfa transportata pe prima de ruta in tim 0,37 ore.

Pentru ruta OPC Riscani - Ciocana se obtin urmatorile rezulitate:

1.

EMBED Equation.3 t

2.

3.

4.

Pentru a transporta ruta pendulara cantitatea de 24 tone de pachete postale distanta de 12 km in tim unei zilei de 10 ore este necesar de 5 automobil cu capacitatea de incarcare 5 tone care vo efectua pe zi cate 1 curs pendular.

Volum de transportarea pentru un automobil de 5 tone pe prima ruta intro zi de lucru ecu productivitatea 6 tone, iar traficul incarcat pentru o zi de lucru este 30tkm

5.durata totala de timp de deplasarea.

6.Durata totala de timp de incarcare si descarcarea.

7.Durata totala de timp de efectuarea a primei rute.

8.Cantitatea totala de marfa transportata pe prima de ruta in tim 2,25 ore.

Pentru ruta OPC - botanica se obtin urmatorile rezulitate:

1.

EMBED Equation.3 t

2.

3.

4.

Pentru a transporta ruta pendulara cantitatea de 24 tone de pachete postale distanta de 12 km in timp unei zilei de 10 ore este necesar de 5 automobil cu capacitatea de incarcare 5 tone care vo efectua pe zi cate 1 curs pendular.

Volum de transportarea pentru un automobil de 5 tone pe prima ruta intro zi de lucru ecu productivitatea 5 tone.5.durata totala de timp de deplasarea.

6.Durata totala de timp de incarcare si descarcarea.

7.Durata totala de timp de efectuarea a primei rute.

8.Cantitatea totala de marfa transportata pe prima de ruta in timp 0,8 ore.

Pentru ruta OPC centru se obtin urmatorile rezulitate:

1.

EMBED Equation.3 t

2.

3.

4.

Pentru a transporta prima ruta pendulara cantitatea de 14 tone de pachete postale distanta de 3 km in tim unei zilei de 10 ore este necesar de 5 automobilei cu capacitatea de incarcare 5 tone care vo efectua pe zi cate 2 curs pendular.

Volum de transportarea pentru un automobil de 5 tone pe prima ruta intro zi de lucru ecu productivitatea 7,6 tone.

5.durata totala de timp de deplasarea.

6.Durata totala de timp de incarcare si descarcarea.

7.Durata totala de timp de efectuarea a primei rute.

8.Cantitatea totala de marfa transportata pe prima de ruta in tim 0,65 ore.

Pentru ruta OPC Giurgiulesti se obtin urmatorile rezulitate:

1.

EMBED Equation.3 t

2.

3.

4.

Pentru a transporta ruta pendulara cantitatea de 25 tone de pachete postale distanta de 225 km in timp unei zilei de 10 ore este necesar de 5 automobilei cu capacitatea de incarcare 5 tone care vo efectua pe zi cate 1 curs pendular.

5.durata totala de timp de deplasarea.

6.Durata totala de timp de incarcare si descarcarea.

7.Durata totala de timp de efectuarea a primei rute.

8.Cantitatea totala de marfa transportata pe prima de ruta in timp 11,75ore.

Centru

5 km 18t

Botanica

6km 14t

Riscani-Ciocana 12km 24t

Buiucani

5km 15t

Giurgiulesti

224 km 45 t

Oficiul Postal

Central

PAGE

_1488098471.unknown

_1488099426.unknown

_1488100699.unknown

_1488101146.unknown

_1488101192.unknown

_1488101372.unknown

_1488101413.unknown

_1488101329.unknown

_1488101162.unknown

_1488100819.unknown

_1488100979.unknown

_1488100733.unknown

_1488100355.unknown

_1488100483.unknown

_1488100560.unknown

_1488100443.unknown

_1488099605.unknown

_1488100274.unknown

_1488099578.unknown

_1488099076.unknown

_1488099284.unknown

_1488099367.unknown

_1488099151.unknown

_1488098752.unknown

_1488098816.unknown

_1488098847.unknown

_1488098591.unknown

_1488098051.unknown

_1488098238.unknown

_1488098312.unknown

_1488098356.unknown

_1488098264.unknown

_1488098150.unknown

_1488098174.unknown

_1488098071.unknown

_1487928946.unknown

_1487929054.unknown

_1487929179.unknown

_1487932196.unknown

_1487928994.unknown

_1487929031.unknown

_1487867693.unknown

_1487867701.unknown

_1487867521.unknown