PROECT BUN.doc

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

REFERAT

Procesul bugetar in Romania

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:Conf. univ. dr. PENU DANIELA

STUDENT:Dragomir (G) Camelia-MihaelaPrica (N) Tabita

BUCUREŞTI 2015


C U P R I N S

I N T R O D U C E R E..............................................................................................................1

1.ETAPELE SI PROCEDURILE PROCESULUI BUGETAR IN ROMANIA.................2

1.1 ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET................................................................2

1.2 APROBAREA PROIECTULUI DE BUGET..................................................................3

1.3 EXECUTIA BUGETULUI................................................................................................4

1.4 CONTROLUL EXECUTIEI DE BUGET………………………………………………5

2. STRUCTURA BUGETULUI DE STAT A ROMANIEI……………………...…………6

CONCLUZII………………………………………………………………………………..…9

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….10

ANEXE……………………………………………………………………………………….11


I N T R O D U C E R E

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile

statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de catre Guvern. Bugetul de stat

reprezinta principalul instrument de planificare financiara a statului, in care sunt dimensionate

veniturile si cheltuielile publice, face parte dintr-un sistem unitar de bugete, ale caror

elaborare, aprobare, executie si control se regasesc intr-un complex de activitati ce alcatuiesc

procesul bugetar.

Procesul bugetar cuprinde patru etape: elaborarea, aprobarea, executia si controlul.

Legea prevede continutul acestor etape, graficul temporal al derularii lor, institutiile abilitate,

competente si raspunzatoare.

In procesul bugetar sunt angrenate mai multe institutii: Parlamentul, Guvernul,

Ministerul Finantelor, toate celelalte ministere, toate institutiile bugetare, Trezoreria Statului,

organele autoritatii locale, Curtea de Conturi.

1


1. ETAPELE SI PROCEDURILE PROCESULUI BUGETAR IN ROMANIA

In Romania, procesul bugetar este reglementat prin Constitutia tarii si Legea finantelor

publice, care reglementeaza modul de intocmire, aprobare, executare si incheiere a bugetului

national public.

Procesul bugetar cuprinde activitatile privind:

Elaborarea proiectului de buget;

Aprobarea proiectului de buget;

Executia bugetului;

Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara;

Controlul bugetar;

Aceste activitati se desfasoara intr-un cadru constitutional (legal) si administrativ

institutional, care prezinta particularitatile de la tara la tara, determinate de evolutia

istorica a fiecarei dintre ele.

1.1 ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET

In aceasta etapa sunt angajate toate institutile publice de orice nivel in vederea

propunerii de resurse financiare si de obiective pentru care sa se prevada cheltuieli din buget.

Institutia specializata este Ministerul Finantelor. Pe baza unei activitati prospective a acestuia

si in colaborare cu alte organisme de specialitate ( statistica, prognoza, cercetare economica

etc. ) sunt formulate, in principiu, nivelul si structura veniturilor.

Pe de alta parte, toate institutiile financiare din buget isi formuleaza propunerile

privind necesarul de cheltuieli pentru anul al carui buget este in curs de elaborare. Aceste

propuneri sunt cumulate la nivelul institutiilor centrale ( ministere, agentii guvernamentale) si

prezentate apoi, pana la 1 iunie, Ministerului Finantelor. Acesta, dupa consultarea primului

ministru asupra cadrului bugetar general, formuleaza nivelurile de cheltuieli propuse pentru

fiecare institutie centrala in parte si le comunica acestora pana la 1 iulie. Acestea impart

cheltuielile pe structurile care le sunt subordonate, definitiveaza proiectul lor de buget si il

prezinta Ministerului Finantelor pana la 1 august, care, la randul sau, trebuie sa inainteze

Guvernului, pana la 25 septembrie, proiectul de buget si proiectul legii bugetare.

Proiectul de buget se aproba de catre Parlament, deoarece :

deciziile de alocare a resurselor bugetare au un caracter predominant politic;

2


numai Parlamentul are dreptul de a institui sau modifica impozitele care constituie

sursa de baza a veniturilor bugetare

prevederile de buget au un impact direct asupra redistribuirii veniturilor si a

dezvoltarii economice a tarii.

Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament presupune, de regula,

parcurgerea urmatoarelor etape:

1. prezentarea de catre seful executivului, sau de catre ministrul finantelor, a

proiectului de buget in Parlament;

2. analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de specialitate;

3. concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul de buget;

4. aprobarea proiectului de buget in Parlament;

5. ratificarea bugetului aprobat de catre presedintele republicii.

1.2 APROBAREA BUGETULUI

Aprobarea bugetului se face de catre Parlament, astfel incat bugetul sa aiba caracter de

lege. Acest lucru este important pentru instituirea obligativitatii contribuabililor de a varsa

veniturile pe care guvernul conteaza in realizarea politicii sale, dar si pentru stabilirea

dimensiunii efortului (cheltuielilor) care se face pentru un anumit domeniu, proiect, obiectiv.

Aprobarea bugetului este de fapt actul final dintr-o procedura destul de complexa,

menita sa asigure analiza atenta a deciziei bugetare si alegerea celei mai adecvate optiuni

privid constituirea si utilizarea resurselor bugetare. In cadrul acestei proceduri se intalnesc, in

principal, urmatoarele etape:

prezentarea in plenul Parlamentului, de care primul ministru sau de catre ministrul

finantelor, a proiectului de buget insusit de Guvern.

examinarea acestui proiect in comisiile permenente ale Parlamentului (educatie,

sanatate, cultura, aparare etc.), comisiile care pot formula amendamente; fiecare

comisie trebuie sa se pronunte in legatura cu acordul privind respectivul proiect;

examinarea proiectului de buget in comisia de buget, finante, banci (comisia de

spcialitate a Parlamentului), care, in plus fata de alte comisii, este chemata sa se

pronunte asupra amendamentelor formulate de acestea; recomandarea acestei comisii

privind proiectul de buget si mentionatele amendamente sunt inaintate plenului

Parlamentului pentru dezbatere si aprobare;

dezbaterea in plenul Parlamentului a proiectului de buget;

3


aprobarea prin vot a fiecarui articol din legea bugetului, inclusiv a amendamentelor

aferente provenite de la comisii, precum si a legii bugetului in ansamblu;

promulgarea legii bugetului de catre Presedintele tarii;

publicarea in „Monitorul Oficial’ a legii privind bugetul.

1.3 EXECUTAREA BUGETULUI

Bugetul devine operational numai dupa publicarea sa in ‚Montorul oficial’. Executia

bugetului incepe din prima zi a anului bugetar, care in Romania este 1 ianuarie. In masura in

care legea bugetului nu este aprobata cu cel putin 3 zile inainte de inceputul anului bugetar,

atunci, potrivit Legii finantelor pubice, Guvernul poate incasa venituri si le poate cheltui, pana

la aprobarea noului buget, in conformitate cu prevederile legii bugetului pe anul anterior.

Executia bugetului inseamna incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor potrivit

legii bugetului, ca limita minima in ceea ce priveste veniturile si ca limita maxima in ceea ce

priveste cheltuielile. La executia bugetului participa Ministerul Finantelor, Trezoreria Statului

(ca institutie specializata a Ministerului Finantelor si subordonata acestuia; in unele state nu

exista aceasta institutie), toate institutiile bugetare (in calitate de ordonatori de credite

bugetare), unitatile administrativ-teritoriale, banci angajate in operatiunile bugetare,

organisme internationale angajate in transferuri monetare cu bugetul.

Ministerul Finantelor, respectiv Trezoreria Statului au ca obieciv sa cunoasca si sa

urmareasca permanent starea incasarii si cheltuirii resurselor bugetare, ca si echilibrul

bugetar, sa efectueza incasarile si platile bugetare. Daca nu exista institutia trezoreriei, atunci

incasarile si platile se fac printr-o banca comerciala sau printr-un grup de banci in baza unui

contract de service incheiat de aceasta/acestea ca Ministrul Finantelor.

Operatiunile implicate la nivelul institutiilor pubice, in legatura cu executia

cheltuielilor bugetare, sunt grupate in urmatoarele etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea

si plata.

a) Angajarea reprezinta actul care genereaza obligatia unei institutii publice de a plati o

suma de bani unui tert (cotract, decizie ministeriala, hotarare judecatoreasca etc.).

Este, prin urmare, consecinta deciziei luate in mod deliberat de un organ al

administratiei de stat; exista insa si cazuri in care angajarea cheltuielior se produce

datorita unor decizii ale Parlamentului (majoritatea salariilor functionarilor publici, a

pensiilor, etc.) sau a unor cauze neprevazute.

4


b) Lichidarea repezinta operatia prin care se constata serviciul facut in favoarea

institutiei publice si se determina suma de plata. Se bazeaza pe acte justificative si

efectuarea reala a livrarilor de marfuri si a serviciilor pentru institutiile publice.

c) Ordonantarea inseamna emiterea unei dispozitii (ordin) de plata a unei sume de bani

de la buget in favoarea unei terte persoane.

d) Plata cheltuielilor bugetare este efectuata de persoanele autorizate numite contabil, in

limita creditelor bugetare si a desinatiilor aprobate, prin unitatile de trezorerie la care

au conturi deschise, cu exceptia platilor in valuta, care se efectueaza prin banci.

Instrumentele de plata folosite de catre institutiile publice sunt: cecul numerar si

ordinul de plata pentru trezoreria statului semnate de conducatorul compartimentului

financiar/contabil si de catre persona cu atributii in efectuarea platii.

1.4 CONTROLUL EXECUTIEI DE BUGET

Controlul executiei bugetului este efectuat de Curtea de Conturi, organism

subordonat(in tara noastra) direct Parlamentului. Curtea de Conturi este institutia suprema de

control al finantelor publice care exercita un control de tip ulterior. In unele tari aceasta

institutie poate avea si atributii de control preventiv.

Controlul Curtii de Conturi vizeaza:

legalitatea si realitatea datelor cuprinse in darile de seama contabile si in conturile de

execute de casa a bugetului la oricare ordonator de credite, precum si in raportul si

contul general de executie intocmite de Ministerul Finantelor;

eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, respectiv calitatea

gestionarii banior publici la toate nivelurile;

depistarea utilizarii nelegale a banilor publici, evaluarea eventualelor pagube si

recuperarea lor prin organe jurisdictionale proprii sau prin instante din sfera puterii

judecatoresti;

propunerea catre Parlament a unor eventuale modificari/ajustari/imbunatatiri a

legislatiei privind bugetul, executia si controlul executiei acesteia.

Controlul executiei bugetului este efectuat si pe filiera Guvernului, de la nivelul

acestuia, de la nivelul Ministerului Finantelor si de la nivelul diferitilor ordonatori de credit.

Acesta este un control intern (spre deosebire de cel al Curtii de Conturi, care este extern) si

se exercita si preventiv si ulterior.Fiecare din nivelele mentionate are organ propriu de control

financiar al Guvernului (adica se exercita la orice nivel al administratiei de stat, de la Guvern

5


inclusiv, in jos) si pentru controlul financiar al Ministerului Finantelor si sunt circumscrise

doar unitatilor in subordine pentru ceilalti ordonatori de credite.

Acest control (al Curtii de Conturi, al Guvernului, al Ministerului Finantelor si al

celorlalte organisme mentionate) este un control tehnic, adica de natura financiara. In afara

acestuia, Parlamentul executa un control politic asupra oricarei etape a procesului bugetar

prin faptul ca dezbate si aproba bugetul si legea bugetului, contul de executie bugetara,

documentele pendinte si legea executiei bugetului

2. STRUCTURA BUGETULUI DE STAT AL ROMANIEI

Bugetul de stat al Romaniei este aprobat anual printr-o lege speciala numita „Legea

bugetului de stat pe anul...”. Legea cuprinde mai multe articole, grupate pe capitole si anexe.

Capitolele legii se refera la:

dispozitii generale, in care sunt mentionate cuantumul cheltuielilor, al veniturilor si al

soldului bugetar (deficit/excedent);

structura si regimul veniturilor bugetare, in care se fac precizari referitoare la

colectarea veniturilor bugetare sau la unele modificari/ajustari pe care le introduce

legea bugetului; de asemenea, este prezentata o sinteza a veniturilor pe principalele

componente (tabelul 1)

regimul si destinatia cheltuielilor, in care se fac precizari privind modul de efectuare a

cheltuielilor bugetare, precum si unele atributii/ responsabilitati ale ordonantelor de

credite, in general si pe domenii de activitate; de asemenea, este prezentata structura

economica a cheltuielilor bugetare (tabelul 1);

deficitul/execedentul bugetar, datoria publica si imprumuturile guvernamentale;

dispozitii referitoare la agentii economici;

dispozitii referitoare la bugetele locale;

bugetele fondurilor speciale;

responsabilitati in aplicarea legii;

dispozitii finale;

Anexele legii bugetului de stat includ sinteza bugetului, detalierea pe articole a

cheltuielilor, lista impozitelor, taxelor si altor venituri ale anului bugetar, sumele defalcate in

beneficiul bugetelor locale sau ca subventii pentru populatie provenite din impozite si taxe

colectate la bugetul de stat, alte prevederi vizand cheltuielile bugetare, bugetul asigurarilor

sociale de sanatate, bugetele fondurilor speciale.

6


VENITURI - TOTAL CHELTUIELI - TOTAL

din care

I.Venituri curente:

din care :

1. venituri fiscale

a) impozite directe (impozit pe

profit, impozit pe salarii)

b) impozite indirecte (taxa pe

valoare adaugata, taxe vamale,

accize si impozit pe circulatie

2. venituri nefiscale

II.Venituri din capital

III.Incasari din rambursarea imprumuturilor

din care:

I.Cheltuieli curente:

din care:

1. cheltuieli de personal

2. cheltuieli de materiale si de servicii

3. subventii

4. prime acordate producatorilor agricoli

5. transferuri

6. dobanzi aferente datoriei publice si

alte cheltuieli

7. sume prevazute in pozitii globale ca

rezerve (fond la dispozitia Guvernului

din varsaminte din privatizare)

II.Cheltuieli de capital

III.Imprumuturi acordate

IV.Rambursari de credite, plati de dobanzi si

comisioae la credite din care:

1. rambursari de credite externe

2. plati de dobanzi si comisioane la plati

externe

3. rambursari de credite interne

4. plati de dobanzi si comisioane la

credite interne

Tabelul 1*

In sinteza bugetului, veniturile, exprimate in mii de lei, sunt prezentate pe cele trei

componente principale mentionate in tabelul 1, fiecare cuprinzand capitole si subcapitole.

Cheltuielile, exprimate tot in mii de lei, sunt prezentate pe total si pe parti, cu

mentionarea capitolului, subcapitolului, titlului/articolului si alineatului in care se incadreaza

respectivele cheltuieli. Partile reprezinta sectorul public sau tipul de actiune pentru care se

face cheltuiala, astfel:

7


partea I „Servicii publice generale”, autoritati publice;

partea II „ Aparare, ordine publica, singuranta nationala”, pe total defalcat pe cele trei

domenii;

partea III „ Cheltuieli social-culturale”, pe total si pe domenii: invatamant, sanatate,

religie si actiunii privind activitatea sportiva si de tineret, asistenta sociala, alocatii,

pensii, etc.

partea IV „Servicii, dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape”, pe total si pe doua

componente (servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape);

partea V „Actiuni economice”, pe total si defalcat pe industrie, agricultura si

silvicultura, transporturi si comunicatii, alte actiuni economice;

partea VI „Alte actiuni”, pe total si defalcat pe cercetare stiintifica si alte actiuni;

partea VII „Actiuni pe baza de hotarari ale Guvernului”;

partea VIII „Imprumuturi acordate”;

partea IX „Transferari”;

partea X „Plati de dobanzi si alte cheltuieli privind datoria publica”.

Lista privind veniturile mentionează, pentru fiecare venit in parte, legea/legile pe baza

carora acesta este introdus (perceput şi colectat). Defalcarea cotei parti din impozitul pe salarii

pentru autoritatile locale se face pe judete, mentionandu-se pentru fiecare judet in parte totalul

sumei, cuantumul pentru bugetul propriu al judetului si cuantumul pentru subdiviziunile

teritoriale (comuna, oras, municipiu). Legea bugetului prevede, de asemenea, criteriile dupa

care se face defalcarea.

Pentru bugetele locale, legea bugetului mentionează distinct categoriile de venituri

proprii si cheltuieli ale bugetelor judetelor, precum si, separat, ale bugetelor comunelor,

oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si Consiliului General al

municipiului Bucuresti.

Pentru bugetele locale sunt afectate practic toate cheltuielile de invatamant

preuniversitar ocazionate de unitatile de invatamant in subordinea Ministerului Educatiei

Nationale, cu exceptia celor privind invatamantul special, transportul elevilor platit in regim

forfetar si alte cateva. Tot in sarcina acestor bugete revin si cheltuielile din domeniul

asistentei sociale privind caminele, caminele-spital si caminele-atelier pentru toate categoriile

de defavorizati, ajutorul social si indemnizatiile de nastere. Sunt prevazute, de asemenea,

unele cheltuieli in domeniul sanatatii (drepturile donatorilor de sange si cheltuielile nesanitare

ale creselor) si al agriculturii (prevenirea si combaterea daunatorilor si bolilor).

8


CONCLUZII

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile

statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de Guvern.

Deciziile bugetare au o importanta deosebita si se refera la: desfasurarea procesului

bugetar, procurarea resurselor bugetare, destinatia cheltuielilor publice, pastrarea echilibrului

bugetar si executia bugetului.

Evaluarea propriu-zisa a veniturilor si cheltuielilor bugetare se poate realiza prin mai

multe metode si tehnici care a evoluat in timp, in sensul modernizarii, avand drept obiectiv

general cresterea eficientei si eficacitatii procurarii resurselor financiare publice si a

destinatiei acestor resurse.

9


B I B L I O G R A F I E

1. Cioponea M. – Finante publice si fiscalitate, Fundatia Romaniei de maine, Bucuresti, 2014

2. Mosteanu T- Buget si trezorerie publica, DU STYLE, Bucuresti, 2000

3. Penu D. – Finante publice, Pro Universitara, Bucuresti, 2014

4. Vacarel I – Finante publice, Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2007

5. Legea nr.500/2002 privind finanţele publice (publicată în „Monitorul Oficial” nr.

597/2002), actualizat în baza actelor normative modificatoare).

6. http://www.mfinante.ro

10

http://www.mfinante.ro/


A N E X E

Anexa 1.

Procedura de elaborare a Bugetului de stat

Proiectul Legii bugetare anualecare cuprinde si anexele

pentru aprobare

GUVERNUL

Datele economice de bază necesarepentru elaborareaproiectuluiBugetului de stat

Ministerul Finanţelor

Estimarile priliminare de venituri şi cheltuieli

Cadrul bugetar pe termen

mediu

II

I

Pana la data de 1 mai

Norme metodologice referitoare la elaborarea Proiectului Bugetului destat

Propuneri de buget

Autoritatile publice

Prognoza balantei de plati,

a creditelor, a obligatiunilor

externe si a altor indicatori de politica monetar- creditara a statului

BNR

III

IV

V

VI

I

11


Anexa 2.

BUGET DE STAT

Societati comerciale

Alte categorii de agenti

economici

Institutii publice

Populatie

Strainatate

VENITURILE STATULUI

DESTINATIA VENITURILOR

STATULUI

Servicii publice generale

Aparare, ordine publica si siguranta

nationala

Cheltuieli social-culturale

Servicii de dezvoltare publica

Actiuni economice

Alte actiuni

Transferuri din bugetul de stat

Imprimuturi acordate

Regii publice

12

Documents

PROECT BUN.doc