PRODUCEREA ŞI Conservarea Furajelor

  • View
    79

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cum se produc si cum se conserva furajele

Text of PRODUCEREA ŞI Conservarea Furajelor

PRODUCEREA I CONSERVAREA FURAJELOR

LaboratorSL.dr.ing. Adina POPESCUPRODUCEREA I CONSERVAREA FURAJELORCresterea si nutritia pestilorSelectarea furajelor pentru pesti are in vedere in cadrul fermelor piscicole criterii precum: randamentul investitiei in furaj (se vizeaza furajul care asigura cerintele nutritionale la cele mai scazute costuri), atractivitatea furajelor pentru pesti, conversia eficienta a furajelor si nivelul de stabilitate in apa.Un nivel ridicat de stabilitate a hranei previne pierderile de furaje si reduce contaminarea apei. Nivelul acceptabil de stabilitate a granulelor este reprezentat de o pierdere de 10% din greutate la 10 minute de la imersia in apa. Pestii au nevoie de hrana care sa fie stabila in apa pe o durata de minim 2 ore.Dietele se impart in doua categorii: complete sau suplimente. Cele complete asigura toate elementele nutritive necesare pentru o dezvoltare optima (proteina, carbohidrati, grasimi, vitamine si minerale). Dietele supliment nu contin intreaga combinatie de vitamine si minerale ci doar completeaza hrana naturala (insecte, alge, pesti mici etc.) cu adaosuri suplimentare de proteina, carbohidrati sau lipide. Pentru pestii care nu au acces la hrana naturala sau sunt crescuti in sisteme de densitate ridicata este recomandata folosirea de diete complete.

PROTEINELEIn hrana pestilor sunt esentiali 10 aminoacizi: methionina, arginina, treonina, triptofan, histidina, isoleucina, lisina, leucina, valina si fenilalanina. Dintre acestia lisina si methionina necesita atentie deosebita deoarece de obicei hrana preparata din proteina vegetala (soia) are un continut scazut de metionina si necesita adaos suplimentar.Avand in vedere ca proteina reprezinta cea mai costisitoare componenta a hranei pentru pesti, este important sa se determine corect necesarul de proteina si aminoacizi pentru fiecare specie si dimensiune din cultura. Pentru pestii ierbivori si omnivori necesarul de proteina este mai scazut decat pentru cei carnivori. O cantitate mai mare de proteina este necesara in culturile piscicule cu densitate mare a populatiei.Un alt factor care influenteaza necesarul de proteina este stadiul de dezvoltare, cantitatea de proteina necesara in alimentatia pestilor scazand odata cu trecerea acestora in etape superioare de dezvoltare.LIPIDELESunt nutrienti cu nivel ridicat de energie care pot fi utilizati in culturile de peste pentru a substitui partial proteina. Acestea furnizeaza de doua ori mai multa energie decat proteinele si carbohidratii. In general, lipidele trebuie sa reprezinte aproximativ 15% din hrana pestilor, contin acizi grasi esentiali si folosesc la transportul vitaminelor solubile in grasimi.CARBOHIDRATIIReprezinta cea mai ieftina sursa de energie pentru alimentatia pestilor. Sunt depozitati in organism sub forma de glicogen care poate fi utilizat pentru a satisface solicitarile de energie. Carbohidratii sunt introdusi in alimentatia pestilor in principal pentru a reduce costurile alimentatiei si pentru actiunea de liant din timpul procesului de obtinere a hranei. Utilizarea amidonului in timpul procesului de extrudare face hrana mult mai viabila biologic pentru pesti.VITAMINELESunt compusi organici necesari in dieta pestilor pentru o dezvoltare normala si sanatoasa. Se impart in doua grupe: solubile in apa (vitaminele B, colina, inositol, acid folic, acid pantothenic, biotin si acid ascorbic) si solubile in grasimi (vitamina A, retinol - rol in imbunatatirea vederii, vitamina D, vitamina E si vitaminele K - rol in coagularea sangelui, integritatea pielii). Dintre acestea cele mai importante sunt vitamina C si vitamina E datorita proprietatilor antioxidante si a rolului in functionarea sistemului imunitar.MINERALELESunt elemente anorganice necesare pentru functionarea normala a organismului. In functie de cantitatea necesara in dieta si cea prezenta in organismul pestilor, mineralele se impart in macro-minerale (sodiu, cloruri, potasiu, fosfor) si micro-minerale (cupru, crom, iod, zinc, seleniu). Macro-mineralele au rolul de a regla balanta osmotica si de a sprijini formarea si mentirea integritatii oaselor. Micro-mineralele sunt necesare in cantitati reduse in componenta enzimelor si a sistemului hormonal.APA SI MEDIUL AMBIENTALPe langa compozitia hranei, eficienta furajarii este influentata si de factori precum: calitatea si temperatura apei, PH, salinitatea, turbulenta, prezenta surselor de hrana naturala, boli, substante toxice, calitatea si managementul furajelor si metoda de cultura.TIPURI DE FURAJE PENTRU PESTIIn functie de tehnologia de obtinere, furajele se clasifica in: clasice (furaje combinate varsate), granulate (furaje combinate granulate-presate), extrudate (furaje combinate granulate-extrudate), furaje combinate hidrolizate.In functie de specie si varsta, furajele se clasifica in:Furaj pentru puiet Acest tip de furaj extrudat asigur un tranzit intestinal lent, si astfel un nivel constant al nutrienilor. Nivelul de protein, grsime i energie este adaptat cerinelor nutriionale ale puietului de pete asigurnd o cretere eficient.Furaj de cretere furaj extrudat, flotant i neflotant, cu granulaie de 2, 3, 4, 6 mm.Extrudareaeste un proces tehnologic modern care combina intr-o perioada scurta de timp efectele temperaturii, umiditatii, presiunii si fortei de frecare provocand imbunatatirea valorii nutritive a intregului produs. In procesul extrudarii sunt mentinute nealterate valorile nutritive ale produsului finit, putandu-se adauga diverse componente destinate atat alimentatiei umane cat si celei animale.

Era pre-extruder

Una din primele provocari a fost gasirea unui mod de a utiliza cerealele astfel incat amidonul din acestea sa fie in prealabil tratat termic, pentru a-l face astfel mai usor digerabil pentru pesti. Solutia a fost folosirea resturilor de paine de la fabricile de paine, deoarece faina era astfel tratata termic in prealabil. Painea era livrata in ambalajul original. Fiecare punga trebuia deschisa manual si painea trebuia tocata in bucati intr-un tocator de sfecla, inainte de a fi incorporata in amestecul furajer. Noul furaj uscat a fost mai ecologic si in cele din urma a inlocuit hrana umeda, produsa din resturi de peste.Furajele uscate pentru pesti au evoluat enorm de-a lungul anilor. In 1987, cand tehnologia de peletizare (presare) a fost inlocuita de extrudare, a fost posibil sa se produca furaje cu un continut energetic nemaivazut pana atunci, facand astfel posibila producerea unui kg de peste cu mai putin de 1 kg furaj. Extrudarea presupune coacerea sub presiune a amestecului de materii prime si apoi presarea lui printr-o placa perforata. Procesul da peletelor o textura spongioasa, facandu-le perfecte pentru a absorbi cantitati mari de grasime, care creste continutul energetic al furajului.

Avantajele folosirii hraneiextrudateAre in structura sa toate elementele nutritive necesare si in proportii corespunzatoare, atent dozate,Este usor de digerat, componentele nutritive fiind folosite in totalitate de pesti;Proteina este de buna calitate cu un coeficient mare de digestibilitate;In apa isi mentine forma 12-36 ore, ceea ce determina un usor control al consumului;Nu polueaza apa, nici nu influenteaza oxigenul din apa;Are un gust mai bun in comparatie cu hrana convetionala;Pestele furajat cu furaj extrudat este mai sanatos comparativ cu cel furajat prin metode clasice;Mortalitate mai mica;Prin folosirea hranei extrudate se obtine o calitate a carnii superioara;Coeficientul de conversie este mai mic, sporul este mai mare, pestele este mai sanatos si mai profitabil pentru cresctor.Prin folosirea hranei extrudate gata preparat, avnd in vedere c un kg furaj extrudat poate nlocui ntre 3 i 4 kg furaj tradiional,se reduc considerabilcosturile legate dedepozitare,manipulare, distribuie.Furajele nu contin ingrediente modificate genetic

Cele mai preioase componente ale furajelor sunt proteinele, care influeneaz direct creterea petilor. Folosirea lor este strns legat de carbohidrai i grsimi care sunt surse de energie pentru metabolismul de baz i pentru folosirea proteinelor n creterea masei corporale. Dac sunt prea multe proteine, sau prea puine grsimi i carbohidrai, o parte din proteine vor fi utilizate ca surs de energie. Acest lucru este neprofitabil. Conversia hranei este slab, furajul fiind poluant pentru ap, prin compuii pe baz de azot din fecalele care sunt eliminate. De aceea, hrana trebuie s fie echilibrat procentual n proteine, grsimi i carbohidrai.La rndul lor, grsimile sunt extrem de importante, fiind suportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Vitaminele nu sunt componente scumpe pentru productorii de furaje, motiv pentru care furajele combinate au un coninut vitaminic ridicat. Problema este ca acele vitamine trebuie s fie stabile n hran, aici regsindu-se importana ambalrii i depozitrii corecte a furajelor. Dac aruncm o privire asupra compoziiei chimice a furajelor trecut n fia furajului, observm c nu este o foarte mare diferen ntre diferitele sortimente, ns preul i calitatea pot avea mari variaii. Acest lucru se datoreaz originii componentelor.Metoda de preparare este de asemenea important. Furajul sub form de pelete este superior celui tradiional, avnd o compoziie omogen, o calitate constant, nu se risipete n ap i este uor de depozitat. Furajul extrudat ns, este cu un pas nainte, permind o digestibilitate sporit, cu un coninut mai ridicat n grsimi, mai puin poluant i avnd o conversie mai bun. Furajul extrudat este cu 20-30% mai scump, dar este totui mai economic, dect cel sub form de pelete.n ciprinicultur este greu de calculat conversia unui anumit furaj, deoarece acesta depinde i de ali factori, precum: densitatea de populare, dimensiunea petelui, hrana natural disponibil, temperatur, oxigen, calitatea apei. Din practic se poate spune c un furaj extrudat de bun calitate poate duce la o conversie a hranei cuprins ntre 0,9-1,3.

Compoziia furajelor n ciprinicultur

Pstr

Search related