Ziua Naţională Fără Tutun - A treia joi din luna noiembrie-

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

Tema pentru Ziua Naţională Fără Tutun - în anul 2011-

“Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului”

Ziua Naţională Fără Tutun -

• Consumul de tutun este una dintre cauzele de deces care pot fi prevenite.

• În acest an, mai mult de 5 milioane de oameni vor deceda din cauza unei afecţiuni provocate de consumul de tutun: infarct, atac cerebral, cancer, afecţiuni pulmonare etc.

• Mai mult de 600.000 de persoane din care peste 25% copii vor deceda datorită expunerii la fumatul pasiv.

• Până în 2030, numărul total al deceselor provocate de consumul de tutun

ar putea creşte la 8 milioane de persoane anual.

• În secolul 20, consumul de tutun a ucis 100 de milioane de persoane. • Până la sfârşitul secolului 21, consumul de tutun ar putea ucide 1 billion

de oameni (Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii).

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu privire la consecinţele consumului de tutun la nivel mondial

2008 (pag. 9)

Ariile haşurate reprezintă proporţia deceselor care au legătură cu consumul de tutun relaţionată cu cauza de deces.

Întrebări frecvente cu privire la fumatul pasiv1. Ce este fumatul pasiv?

• Fumatul pasiv, involuntar sau “la a doua mână” constă în respirarea fumului eliberat de consumul tutunului.

Întrebări frecvente cu privire la fumatul pasiv

2. Câţi oameni sunt fumători pasivi?

• Fumatul pasiv a devenit un fenomen mondial – oameni, indiferent de ţară şi de cultură sunt expuşi la fumul de tutun în fiecare zi, acasă, la locul de muncă, în mijloace de transport public, în baruri, restaurante, etc.

• S-a estimat că peste 50% dintre copiii din întreaga lume sunt expuşi la fumatul pasiv, mai ales acasă (conform International Consultation on Environmental Tobacco Smoke and Child Health WHO/NCD/TFI/99.11).

Efectele fumatului pasiv asupra sănătăţii adulţilor

3. Care sunt efectele fumatului pasiv asupra sănătăţii adulţilor?

• S-a dovedit ştiinţific că riscul de cancer pulmonar la persoanele nefumătoare care au fost expuse la fumatul pasiv/ fum de tutun este mai crescut.

• Acest risc este estimat a fi mai crescut cu 20% în cazul femeilor şi cu 30% în cazul bărbaţilor care au un partener fumător.

• De asemenea, în cazul nefumătorilor care au fost expuşi fumatului pasiv la locul de muncă, riscul de cancer pulmonar este cu 16 până la 19 % mai crescut.

• Riscul de cancer pulmonar creşte direct proporţional cu gradul de expunere la fumul de tutun – În fiecare an sunt înregistrate 3000 de decese în rândul nefumătorilor din cauza cancerului pulmonar datorită expunerii la fumatul pasiv (conform “The Californian Environmental Protection Agency”- EPA).

• Nefumătorii expuşi la fumul de tutun au un risc crescut cu 25 până la 35% de a

suferi o afecţiune coronariană acută. De asemenea afecţiunile respiratorii cronice sunt mai frecvente în cazul fumătorilor pasivi.

• Alte consecinţe ale fumatului pasiv în rândul adulţilor sunt reducerea funcţiilor pulmonare şi agravarea afectiunilor astmatice.

4. Ce efecte are fumatul pasiv asupra tinerilor?(I)

• Consecinţele fumatului pasiv pe termen scurt în rândul tinerilor includ afecţiuni respiratorii şi non-respiratorii, dependenţă de nicotină şi riscuri asociate consumului de alte substanţe.

• Cosecinţele fumatului pasiv pe termen lung în rândul tinerilor sunt întărite de faptul că cei mai mulţi oameni tineri care fumează în mod regulat continuă să fumeze şi la maturitate.

• Fumătorii au un nivel mai scăzut al funcţiei pulmonare faţă de cei care nu au fumat niciodată. Fumatul reduce nivelul de dezvoltare al plămânilor.

• La adulţi, fumatul provoacă boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale. Studiile au arătat că primele semne ale acestor afecţiuni apar încă din adolescenţă în cazul tinerilor care fumează.

4. Ce efecte are fumatul pasiv asupra tinerilor?(II)• In cazul tinerilor, fumatul afectează atât performanţa cât şi rezistenţa

fizică, chiar şi în cazul tinerilor care fac sport de performanţă.

• În medie,o persoană care fumează un pachet de ţigări sau mai mult în fiecare zi, trăieşte cu şapte ani mai puţin decât o persoană care nu a fumat niciodată.

• Ritmul inimii în cazul tinerilor fumători este cu două-trei bătăi pe minut mai rapid decât în cazul nefumătorilor.

• Fumatul de la o vârstă fragedă creşte riscul de cancer pulmonar. Pentru cele mai multe tipuri de cancer legate de fumat, riscul creşte pe măsură ce persoana continuă să fumeze.

• Adolescenţii care fumează suferă aproape de trei ori mai des de scurtarea respiraţiei decât adolescenţii care nu fumează şi produc de două ori mai multă spută decât adolescenţii care nu fumează.

• Fumătorii adolescenţi sunt mai predispuşi să ajungă la medic acuzând mai degrabă tulburări emoţionale sau de natură psihologice.

5. Fumatul pasiv are efecte asupra sănătăţii copiilor?

• Copii ai căror părinţi fumează acasă au un risc crescut de a suferii infecţii ale tractului respirator inferior şi otite medii.

• S-a observat o creştere a numărului şi severităţii episoadelor de astm la

copii astmatici datorată fumatului pasiv.

• Există dovezi că fumatul pasiv creşte riscul de apariţie a Sindromului mortii subite infantile (SIDS).

Cum ne putem proteja faţă de fumatul pasiv?

Să admitem că:

• Toţi oamenii, fără excepţie, au dreptul fundamental de a respira aer curat!

• Toţi lucrătorii au dreptul de a lucra în locuri unde nu sunt expuşi la efectele dăunătoare ale fumatului pasiv!

• Fumatul dăunează nu numai persoanei care fumează, dar şi celor din jurul ei!

• E important să aplicăm politici care promovează dreptul unei persoane la un mediu fără fum de tutun!

• Putem solicita implementarea de legi care să protejeze oamenii împotriva expunerii involuntare la fumul de tutun, prin stabilirea de locuri publice şi locurile de muncă fără fum de tutun!

Concluzii (I)

• Tutunul ucide mai mult de jumătate din cei care fumează!

• Numărul anual de decese datorate consumului de tutun s-ar putea ridica de la peste cinci milioane de persoane la peste opt milioane până în 2030 dacă nu se iau măsuri urgente pentru a controla fenomenul consumului de tutun!

• Mai mult de 80% dintre cei un miliard de fumători din lume trăiesc în ţările cu venituri mici şi medii!

• Consumul total de produse din tutun este în creştere la nivel global, deşi este în scădere în unele ţări cu venituri ridicate sau cu venituri peste medie!

Concluzii (II)

• În unele ţări, copiii din familiile sărace sunt frecvent

utilizaţi în producţia de tutun pentru a mări venitul familiei.

• Aceşti copii sunt vulnerabili mai ales la "boala tutunului verde", care este cauzată de absorbţia nicotinei prin piele în timpul manipulării frunzelor de tutun umed.

• Deoarece există un decalaj de mai mulţi ani între debutul consumului de tutun şi apariţia primelor consecinţe ale acestui consum asupra stării de sănătate, efectele consumului de tutun şi decesele datorate acestuia tocmai au început să fie vizibile!

Concluzii (III)

• Doar 5,4% dintre oameni sunt protejaţi de legi naţionale care promovează locurile publice fără fum de tutun.

• Aproape jumătate din copiii respiră regulat aer poluat cu fum de tutun. Peste 40% dintre copii au cel puţin un părinte care fumează.

• Fumatul pasiv provoacă 600 000 de decese premature pe an.

• În 2004, 28% din cazurile de deces atribuite fumatului pasiv au fost copii.

• Există mai mult de 4000 de substante chimice în fumul de tutun, dintre care cel puţin 250 sunt cunoscute ca fiind dăunătoare şi mai mult de 50 sunt cunoscute că produc cancer.

Răspunsul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii faţă de consumul de tutun (I)

• OMS se angajează să lupte pentru scăderea consumului de tutun la nivel mondial.

• Convenţia Cadru a OMS privind controlul tutunului a intrat în vigoare în februarie 2005. De atunci, aceasta a devenit unul dintre cele mai populare tratate din istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, semnată de mai mult de 170 de state care reprezintă 88% din populaţia lumii.

• Convenţia-cadru a OMS este cel mai important instrument de control al tutunului şi o piatră de hotar în promovarea sănătăţii publice.

• Acest tratatat bazat pe evidenţe afirmă dreptul personal la tratament de inaltă calitate, asigură cadrul legal de cooperare internaţională în domeniul sănătăţii şi fixează standarde de lucru înalte pentru ţările semnatare.

Răspunsul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii faţă de consumul de tutun (II)

• În 2008, OMS a introdus un pachet de măsuri privind controlul consumului de tutun - “MPOWER” - pentru a ajuta statele semnatare să pună în aplicare CONVENŢIA-CADRU.

• Cele şase măsuri prevăzute în pachetul “MPOWER” sunt: 1. Monitorizarea consumului de tutun şi a politicilor de prevenire a

acestuia; 2. Protejarea oamenilor faţă de consecinţele consumului de tutun; 3.Oferirea de ajutor fumătorilor în vederea renunţării la fumat; 4. Avertizarea cu privire la pericolul consumului de tutun; 5. Interzicerea promovării şi sponsorizării publicităţii la produsele din

tutun 6. Creşterea taxelor pentru tutun.

Fiecare persoană ar trebui să poată respira aer fără fum de tutun!

• Fumatul pasiv reprezintă fumul care umple restaurantele, birouri sau alte spaţii închise, atunci când oamenii ard produse din tutun, cum ar fi ţigările.

• Indiferent cât de mult sau de puţin te expui fumatului pasiv există consecinţe!

• Fumatul pasiv este o cauză de deces!

• Legislaţia care promovează locurile publice fără fum de tutun protejează sănătatea nefumătorilor şi îi încurajează pe fumătorii să renunţe!

• Există tratament pentru dependenţa de nicotină!

Fumătorii au nevoie de ajutor pentru a putea să renunţe la fumat!

• Cei mai mulţi fumători care sunt conştienţi de pericolele consumului de tutun, doresc să renunţe la fumat.

• Nicotina provoacă dependenţă!

• Fumatul este o dependenţă, nu un obicei sau o alegere!

• Consilierea şi metodele de tratament în vederea renunţării la fumat pot

creşte mai mult decât dublu şansa ca un fumător să reuşească să renunţe la fumat!

Renunţarea la fumat îmbunătăţeşte starea de sănătate şi creşte durata de viaţă!

O zi frumoasă Fără Tutun!