Prevenirea Si Combaterea Criminalitatii Urtoi George

7/24/2019 Prevenirea Si Combaterea Criminalitatii Urtoi George

http://slidepdf.com/reader/full/prevenirea-si-combaterea-criminalitatii-urtoi-george 1/52

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

MASTER TIIN E PENALEȘ Ț

PREVENIREA I COMBATEREAȘ

CRIMINALITĂ IIȚ

Coordonator ştiini!i"#L$"t%&ni'%dr% Mariana Mitra

A()o*'$nt#Urtoi +$or,$

Con)tana

-./0



CUPRINS

INTRODUCERE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%1

CAPITOLUL I% CRIMINALITATEA I VICTIMELE ACESTEIA%Ș

PREVENIREA VICTIMI2ĂRII%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%3

1.1 Aspecte generale......................................................................................................7

1.2 Aspecte privind protec ia victimelor în legisla ia specialăț ț ......................................8

1.2.1 Victimele actelor de terorism. Mijloace de limitare a infrac iunilor deț

terorism......................................................................................................................8

1.2.2 Victimele traficului de droguri. Prevenirea traficului de droguri...................10

1.2. Victimele traficului de persoane.....................................................................11

1. Po!i ia i drepturile victimei în noul "od de procedură penalăț ș ............................12

CAPITOLUL II% TEORIA +ENERALĂ A PREVENIRII CRIMINALITĂ IIȚ %%%%%/4

2.1 Politica penală preventivă. #o iune. $%iectiveț .....................................................1&

2.2 Principiile politicii penale de prevenire a criminalită iiț ........................................17

2.2.1 Principiul sferei de aplicare determinată........................................................172.2.2 Principiul parteneriatului................................................................................17

2.2. Principiul contractuali!ării.............................................................................18

2. 'ipuri de ac iuni preventiveț ...................................................................................18

2..1 Preven ia delincven ei în general i a delincven ei juvenileț ț ș ț ...........................18

2..2 Preven ia generală i preven ia specialăț ș ț .........................................................22

2.. Preven ia socială i preven ia situa ionalăț ș ț ț ......................................................2(

2..& Preven)ia defensivă *i preven)ia emancipativă..............................................28

CAPITOULUL III% AC IUNI LA NIVEL INTERNA IONAL 5N DOMENIULȚ Ț

PREVENIRII CRIMINALITĂ IIȚ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%4.

.1 Principalele etape privind organi!area activită ilor în domeniul preveniriiț

criminalită iiț ................................................................................................................0

.2 +e!olu ia &(,1-( a Adunării enerale din 1/ decem%rie 1//1ț .............................2.2.1 eclara)ie de principii....................................................................................7



.2.2 Programul de ac iuneț ....................................................................................../

CONCLU2IE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%16

BIBLIO+RAFIE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%0.





:a nivel mondial se constată cre teri importante ale criminaliă ii i pe măsura acestorș ț ș

cre teri i eforturi din ce în ce mai mari pentru ai face fa ă at4t la nivel de stat dar mai ales laș ș ț

nivel comunitar. "etă)enii *i comunită)ile devin din ce în ce mai vi!i%ili în domeniul comple3 al

ordinii sociale i al cre terii calită ii vie ii dar serviciile de poli ie răm4n în continuare esen ialeș ș ț ț ț ț

pentru com%aterea i prevenirea criminalită ii.ș ț

n aceasta perioadă pe care o traversăm la flagelurile sociale mari cunoscute 5 corup iaț

sărăcia drogurile alcoolismul omajul 5 se adaugă terorismul degradarea mediului ur%anș

criminalitatea organi!ată precum i factori su%tili ca discriminările a%sen a controluluiș ț

a%u!urile i promovarea violen ei prin massmedia.ș ț

rupurile care au de suferit cel mai mult din cau!a ratei înalte a criminalită ii răm4n înț

continuare tinerii v4rstniacii femeile cei care trăiesc în cartiere marginali!ate persoanelesingure etc. Prevenirea criminalită ii minorilor devine imperativă pentru această perioadă înț

+om4nia prin atingerea o%iectivelor principale 5 ordinea sociala formarea i solidari!areaș

pu%licului la ac iunile preventive supraveg;erea i evaluarea riscurilor în timp i spa iu dar iț ș ș ț ș

consolidarea mecanismelor de aplicare a legilor.

Astfel este nevoie ca Ministerul <usti iei să conceapă o strategie na ională de prevenireț ț

a criminalită ii care sa ducă la diminuarea acesteia mai ales în r4ndul minorilor strategie în careț

coordonarea programelor la nivel na ional jude ean i local sa se reali!e!e de puterile pu%lice.ț ț ș

n aspect important în ceea ce prive te prevenirea criminalită ii îl constituie prevenireaș ț

criminalită ii în randul minorilor prin educarea responsa%ilă i corectă a acestora cu scopul caț ș

ace tia să se poată integra în societatea pe care mai t4r!iu o vor sus ine. n această societateș ț

o%iectivele principale sunt consolidarea mecanismelor de aplicare i respectare a legilor ordineaș

socială dar i supraveg;erea i evaluarea riscurilor care e3ista în societate la un moment dat.ș ș

n ultimii ani la nivel mondial au fost ela%orate mecanisme de prevenire a criminalită iițdin cele mai diversificate. Astfel pot afirma că două modalită ii sunt cele mai folosite în lume. nț

primul r4nd este vor%a de prevenirea socială prin care apel4nduse la educa ie la institu ii iț ț ș

speciali ti se încearca împiedicarea deviereilor comportamentale ale tinerilor în societate. n alș

doilea r4nd vorim despre prevenirea situa onală prin care se urmăre te protejarea %unurilorț ș

persoanelor i a acestora prin intermediul organelor de poli ie i a e3per ilor în domeniu care auș ț ș ț

datoria de a sta%ili măsuri eficace în teren de a instrui cetă enii etc.ț

-



Prevenirea criminalită ii este o sarcină destul de dificilă i comple3ă i de aceea seț ș ș

impun clarificări teoretice investiga ii în teren dar i o %ună comunicare cu lumea tiin ifică dinț ș ș ț

ară i de peste grani e. Acest lucru poate fi reali!at prin includerea in strategia de prevenire aț ș ț

fenomenului criminalită ii a unor serii de pro%leme cum ar fi6 sursele vulnera%ilită ii socialeț ț

tendin ele criminalită ii în timp i spa iu cau!ele acesteia limitele sistemului penitenciarț ț ș ț

domeniile i principiile care fundamentea!ă ac iunile i programele de pevenire etc.ș ț ș

Pentru a se asigura prevenirea criminalită ii la nivel na ional sunt necesare o serie deț ț

măsuri pe care statul i administra iile locale ar tre%ui să le conceapă i să le pună în aplicare.ș ț ș

Astfel este necesară ela%orarea unor programe de prevenire a faptelor antisociale programe care

vor putea fi concepute în urma unor studii i cercetări aprofundate a mediului infrac ional. n rolș ț

important în în elegerea fenomenului infrac ional îl constituie =nstitutul #a ional deț ț ț

"riminologie vine în ajutorul legiuitorului i al statului prin e3plicarea legăturilor de cau!alitateș

în faptele antisociale.

n element important al luptei împotriva criminalită ii îl constituie informarea iț ș

educarea pu%licului despre valorile sociale care tre%uie protejate i despre drepturile fiecăreiș

persoane drepturi care nu pot fi încalcate. Prin educarea în timpul adolescen ei se va formaț

cetă eanul model care va respecta ordinea pu%lică i care nu va săv4r i fapte preva!ute de legeaț ș ș

penală. Pentru ca acest lucru să fie posi%il este nevoie de programe de educare %ine concepute iș

care să i atingă scopul prin aplicare. in acest motiv este necesară formarea unor speciali ti înș ș

domeniu care să fie capa%ili să pună în aplicare aceste programe.

"oordonarea i conducerea programelor de prevenire ar tre%ui să se desfă oare at4t laș ș

nivel na ional c4t i la nivel local. Astfel educarea cetă enilor sar face u or i organi!at în coliț ș ț ș ș ș

în primăriietc.

"riminalitatea este identificată ca dator4nduse în mare parte alcoolului drogurilor

influen ei prietenilor dar i în sărăcie i în violen a promovată în presă. Astfel o solu ie deț ș ș ț ț

reducere a stării infrac ionale o poate repre!enta o serie de programe de reducere a săraciei deț

cre tere a locurilor de muncă de cre tere a severită ii sentin elor dar i de cre tere a număruluiș ș ț ț ș ș

de poli i ti.ț ș

Pentru ca prevenirea faptelor penale să dea re!ultate foarte %une este necesară

conceperea unui cadru legislativ adecvat dar pe de altă parte este necesară i implicarea directă aș

cetă enilor în activită ile de prevenire i com%atere a fenomenului infrac ional.ț ț ș ț

(



CAPITOLUL I% CRIMINALITATEA I VICTIMELEȘ

ACESTEIA% PREVENIREA VICTIMI2ĂRII

/%/ A)7$"t$ ,$n$ra*$

+eversul marii criminalită i îl constituie victimele acestui fenumen care cunoa te oț ș

de!voltarea uri ă i fara precedent n conte3tul glo%ali!ării. n !ilele noastre criminalitateaș ș

îm%racă forme din ce în ce mai diverse pornind de la simple infrac iuni de furt i ajung4nd laț ș

traficul de persoane de arme i de droguri criminalitatea informatică acte de terorism i mariș ș

fapte de corup ie.ț

"4nd vine vor%a despre marea criminalitate e3ista un grad de pericol mai ridicat în ceea

ce prive te aceste infrac iuni deoarece acestea se săv4r esc în mod organi!at.ș ț ș

Putem afirma că pentru fiecare grupă de infrac iuni e3istă o anumită categorie deț

victime. >ie că vor%im de traficul de persoane de droguri sau fapte de coruptie ori acte de

terorism e3ista întotdeauna o specificitate a victimei. 'otodata fiecare tip de infrac iuneț

generea!a alte prejudicii morale fi!ice sau patrimoniale i astfel formea!a categorii distincte deș

victime.

?e vor%e te despre victimologie atunci c4nd e uea!ă măsurile de prevenire fapt care seș ș

înt4mplă din păcate din ce în ce mai des. Acest lucru denotă fie o politică penala de prevenire

precară fie de!voltarea fără precedent a organi!a iilor infrac ionale care sunt un factor importantț ț

al criminalită ii din !ilele noastre. n ca!urile în carem măsurile penale de prevenire aț

criminalită ii nu iau atins scopul politicile penale se orientea!ă către victime i către drepturileț ș ș

care tre%uie acordate acestora dar i către masurile de interven ie ulterioare fenomenlui deș ț

victimi!are care au ca principal scop rea%ilitarea at4t psi;ologică i socială c4t i fi!ică în uneleș ș

ca!uri1.

atorită eforturilor victimologiei din ultimii ani victimei i se recunoa te i i se acordăș ș

statutul de victimă de către societate. Această recunoa tere nu este însă suficientă dacă nu seș

trece i la luarea anumitor măsuri de protejare a acestora. $rgani!area acestor măsuri este făcutăș

în principal pe doua paliere i anume unul legislativ care să confere anumite drepturiș

1 Rodica Stănoiu, Emilian Stăni or, Constantin Sima, Aura Preda, Vasile Teodorescu,ș Marea criminalitateîn conte3tul glo%ali!ării @ucure ti 2012 p. 1(&ș

7



victimelor i unul practic acela prin care se sus ine i se ajută efectiv la reintegrare în societateș ț ș

victima unei infrac iuni.ț

/%- A)7$"t$ 7ri'ind 7rot$" ia 'i"ti8$*or 9n *$,i)*a ia )7$"ia*:ț ț

n lucru important care sa întamplat în ultimele decenii este acela că victimei i sa

recunoscut po!i ia în cadrul procedurilor penale i totodată statutul acestia a fost consolidatț ș

lucru efectuat în mod evident prin prevederea e3presă în legisla ie a măsurilor de protec ie i aț ț ș

drepturilor acestora.

/%-%/ Vi"ti8$*$ a"t$*or d$ t$rori)8% Mi;*oa"$ d$ *i8itar$ a in!ra" i&ni*or d$ț

t$rori)8

$ categorie improtantă de victime ale marii criminalită i este categoria victimelorț

actelor de terorism. Această categorie pre!inta o serie de caracteristici speciale re!ultate din

modul în care sunt săv4r ite infrac iunile de terorism. n cele mai multe ca!uri e3ita doar victimeș ț

secundare sau indirecte ale infrac iunilor de terorism deoarece pro%a%ilitatea de a supravie uiț ț

unui atac terorist este e3trem de scă!ută. Astfel victimele care au nevoie de protec ie socială i deț ș

protejarea drepturilor sunt rudele apropiate ale victimelor principale ale infrac iunii. 'otodatăț

e3istă i victime ter iare ale infrac iunilor de terorism i acestea sunt persoanele care au fostș ț ț ș

martore la săv4r irea infrac iunii sau c;iar personalul medical i de poli ie pre!ent la fa a loculuiș ț ș ț ț

ace tia put4nd suferi traume emo ionale.ș ț

:upta împotriva terorismului este una dintre cele mai importante ac iuni de prevenire aținfrac ionalită ii la nivel glo%al. :a nivelul opiniei pu%lice ecoul terorismului duce laț ț

desta%ili!area societă ii i la scăderea gradului de siguran ă resim it de popula ie. 'otodatăț ș ț ț ț

încrederea în autorită i i în capacitatea acestora de a preveni astfel de evenimente ocante scadeț ș ș

lucru care duce la degradarea morală a societă ii i la tendin a de victimi!are a acesteia.ț ș ț

"alitatea vie ii este afectată în mod direct de astfel de acte de terorism acestea av4nd unț

impact dintre cele mai mari asupra gradului de confort i siguran ă în societate.ș ț

8



$ latură importantă a acestui fenomen o constituie victimi!area care poate fi reali!ată

c;iar de către for ele de ordine. e cele mai multe ori nu se cunosc adevă ii autori ai acestor acteț ț

comple3e de terorism iar for ele de ordine pot ac iona întro manieră a%u!ivă prin re inerea deț ț ț

persoane ar%itrare care sunt considerate suspecte. Aceste măsuri denotă faptul că fenomenul

terorismului este un flagel puternic i ca acesta este greu de controlat re!ultatul lipsei de controlș

social asupra acestuia fiind repre!entat de a%u!urile săv4r ite de for ele de ordine a%u!uri careș ț

pot fi uneori deten ii for ate torturi sau rele tratamente.ț ț

9ste foarte important ca pentru a asigura un climat de ordine i legalitate în societate săș

se ac ione!e în limitele legale pentru a se evita victimi!area de către oamenii legii.ț

n ceea ce prive te nivelul legislativ ca reac ie la accentuarea din ce în ce mai evidentăș ț

a terorismului victimelor acestui fenomen li sa acordat dreptul la măsuri de protec ie dar iț șdreptul la despăgu%ire i sprijinire prin "onven ia "onsiliului 9uropean privind prevenireaș ț

terorismului adoptată la Var ovia i ratificată de +om4nia prin :egea nr. &11,200(.ș ș

9ste de preferat ca aceste măsuri de sprijinire i protejare a victimelor infrac iunilor deș ț

terorism să nu mai fie nevoite. Acest lucru se poate reali!a doar printrun program de măsuri de

prevenire a terorismului %ine pus la punct. 9ste necesar ca statele să î i unească for ele în aceastăș ț

misiune importantă care se poate dovedi crucială în viitorul apropiat. "ooperarea este

importantă at4t din punctul de vedere al prevenirii actelor de terorism c4t i din punctul deș

vedere al protejării victimelor acolo unde măsurile preventive au e uat.ș

Prevenirea acestor infrac iuni este destul de dificilă deoarece acest fenomen este unț

fenomen infrac ional carea se reali!ea!ă în mod organi!at la care participă un număr foarte mareț

de persoane necunoscute care se %ucură de un fond financiar impresionant. Măsurile ela%orate la

nivel interna ional sunt din cele mai diversificate de la identificarea atenta a poten ialilorț ț

terori ti p4nă la aparate i mecanisme de detectare a armamentelor în aeroporturi dar i in alteș ș ș

puncte de atrac ie din marile ora e.ț ș

Acest tip de infrac iuni pot fi prevenite numai prin sisteme performante de securitate iț ș

interceptare. #u este posi%il aplicarea de măsuri de corectarea a comportamentului în r4ndul

terori tilor ace tia ac ion4nd de multe ori guverna i de religie sau de alte credin e puternice.ș ș ț ț ț

n conclu!ie pentru o prevenire c4t mai eficientă a faptelor de terorism este necesară

cola%orarea tuturor ărilor i ajutorul reciproc deoarece fenomenul terorismului este de departeț ș

cel mai periculos dintre flagelurile e3istente.

/



/%-%- Vi"ti8$*$ tra!i"&*&i d$ dro,&ri% Pr$'$nir$a tra!i"&*&i d$ dro,&ri

eoarece nu se poate reali!a o distinc ie între consumatorul de droguri i victimaț ș

traficului de droguri aceste victime repre!intă o categorie aparte. n general se poate afirma că

victimele trafican ilor de droguri sunt consumatorii acestora. in această cau!ă potrivitț

principiului că dacă nu ar e3ista cererea nu ar e3ista nici oferta este sanc ionat prin legeț

consumul de droguri cu scopul de a se descuraja fenomenul de trafic de droguri. Astfel se

încearcă i prevenirea transformării consumatorului de droguri în traficant de droguri.ș

n ca!ul săv4r irii infrac iunii de consum de droguri procurorul poate dispune evaluareaș ț

consumatorului de către un organism speciali!at cu scopul includerii acestuia în sistemul

integrat de asisten ă persoanelor consumatoare de droguri. Prin această măsură se urmăre te at4tț ș

com%aterea fenomenului de trafic de droguri c4t i asisten a consumatorului de droguri înș ț

virtutea du%lei sale calită i 5 autor de fapte penale care atrag represiunea statului dar i victimăț ș

care are nevoie de măsuri de protectie i asisten ă pentru prevenirea săv4r irii de noi infrac iuni.ș ț ș ț

:a nivelul niunii 9uropene se su%liniea!ă faptul ca nevoile specifice ale

consumatorilor de droguri necesită interven ia concertată cu scopul evitării consumului deț

droguri sau în scopul evitării transformării consumului e3perimental în consum regulat. 'oate

aceste interven ii au la %a!a anumite programe adecvate de tratament de reintegrare socială iț ș

rea%ilitare care au ca scop principal scăderea cererii de droguri i evident a ofertei.ș

'raficul de droguri este un flagel care evoluea!ă din ce în ce mai mult în !ilele noastre

av4nd la %a!ă sla%iciunile persoanelor care le consumă în do!e din ce în ce mai mari. "ererea

fiind din ce în ce mai mare este evident că i oferta va cre te propor ional. ?ume uria e de %aniș ș ț ș

sunt o%tinute din traficul de droguri care mai apoi sunt folosi i pentru săv4r irea altor tipuri deț șinfrac iuni sau pentru finan area terorismului. Astfel legiutorul are o sarcina dificilă în a concepeț ț

un set de măsuri i mecanisme care sa prevină i să com%ată mai înt4i consumul iar mai apoiș ș

traficul de droguri.

10



/%-%4 Vi"ti8$*$ tra!i"&*&i d$ 7$r)oan$

upă recunoa terea po!i iei victimei în cadrul procedurilor penale i după consolidareaș ț ș

statutului acesteia sa conceput un cadru legislativ care să cuprindă anumite norme care să

confere i sa proteje!e drepturile victimelor. ?pre e3emplu este instituită o cau!ă de nepedepsireș

a persoanei supuse traficului care a săv4r it infrac iunea de cer etorie de prostitu ie de trecereș ț ș ț

frauduloasă a grani ei unui stat sau de donare de organe ori celule de origine umană.ț

$ altă măsură de protec ie a victimei este incriminarea faptei aceluia care se folose te deț ș

serviciile unei persoane despre care %eneficiarul tie ca este victimă a traficului de persoane sau aș

traficului cu minori. Aceasă măsură urmăre te atat protejarea victimelor acestei infrac iuni c4t iș ț ș

prevenirea i com%aterea traficului de persoane prin introducerea răspunderii penale a clien ilorș țtraficului.

Victimele traficului de persoane %eneficia!ă de asisten ă psi;ologică juridică mediclăț

i socială asigur4ndulise totodată protec ia identită ii i a vie ii private.ș ț ț ș ț

'raficul de persoane vi!ea!ă in general persoanele mai sla%e care nu se pot apăra cum

sunt femeile i copiii. Asftel o limitare imediată a traficului de persoane se poate face prinș

instruirea copiilor cu privire la această faptă i cu privire la metode de a evita această situa ie.ș ț

'otodată prin măsuri luate de către administra iile pu%lice cum ar fi iluminatul eficient alț

stră!ilor supraveg;erea video c4t mai cuprin!ătoare i suplimentarea numărului de agenti deș

pa!ă în localită i se poate aduce o contri%u ie importantă în lupta împotriva traficului deț ț

persoane.

na dintre caracteristicile importante ale traficului de persoane este faptul că acesta se

reali!ea!ă la nivel interna ional. e aceea este esen ială cooperearea interstatală în ceea ceț ț

prive te lupta impotriva acestui flagel. >ără o cooperare solidă între state sunt aproapeșimposi%ile prevenirea i com%aterea traficului de persoane i mai ales asistarea si recuperareaș ș

victimelor acestui fenomen.

11



/%4 Po<i ia i dr$7t&ri*$ 'i"ti8$i 9n no&* Cod d$ 7ro"$d&r: 7$na*:ț ș

n prim element de noutate este repre!entat de reconfigurarea institu iei păr ii vătămate.ț ț

n noul "od de procedură penală se face înlocuirea păr ii vătămate cu persoana vătămată careț

face parte din su%iec ii procesuali principali. Acesteia i se arată totodata i drepturile i o%liga iileț ș ș ț

specifice corespun!ătoare noii ei po!i ii procesuale.ț

n ceea ce prive te politicile penale moderne acestea promovea!ă medierea din douaș

ra iuni. n primul r4nd este urmărită dejudiciari!area acolo unde este cu putin ă a procesuluiț ț

penal av4nd consecin e în reducerea costurilor presupuse de func ionarea sistemului de justi ieț ț ț

penală. n al doilea scop al medierii este acela al evitării revictimi!ării secundare care poate

interveni pe parcursul procedurilor penale

1

.

e i măsurile de protec ie care sunt luate în favoarea victimei au ca principal scopș ț

protejarea acesteia rea%ilitarea socială i reintegrarea în societate acestea mai au pe l4ngăș

scopul principal i un scop secundar i anume prevenirea criminalită ii. Astfel inculpatului îi potș ș ț

fi impuse anumite restric ii care să îl împiedice pe acesta să mai săv4r ească fapte penale cuț ș

privire la victimă. Prin urmare in ca!ul instituirii măsurii controlului judiciar printre o%liga iileț

impuse acestuia de către organul judiciar se poate număra i o%liga ia de a nu se apropia deș ț

persoana vătămată sau de mem%rii familiei acestuia i de a nu comunica în nici un fel cuș

persoanele arătate mai sus.

Protejarea si instruirea victimelor infrac iunilor este primul pas către evitarea săv4r iriiț ș

altor infrac iuni asupra acestora. ?e încearcă prin aceste programe i măsuri o educare penală aț ș

popula iei în special a persoanelor care au fost victimele unor asfel de infrac iuni educare ceț ț

poate sta la %a!a reducerii semnificative a numărului faptelor penale.

@a!4nduse pe naivitatea slă%iciunea sau necuno tin a unor personae infractoriiș țsăv4r esc mult mai u or fapte penale lucru care nu ar mai fi posi%il odată cu pregătirea at4tș ș

fi!ică c4t i psi;ică a popula iei. $ stare de vigilen ă generală este c;eia către evitarea cre teriiș ț ț ș

numărului de crime contra societă ii acolo unde metodele clasice de prevenire în r4ndulț

posi%ililor făptuitori au e uat.ș

1 Rodica Stănoiu, Emilian Stăni or, Constantin Sima, Aura Preda, Vasile Teodorescu,ș

op. cit. p. 170

12







're%uie preci!at însă ca eficacitatea politicii preventive poate fi afectată de anumite

limite inerente precum imposi%ilitatea de a elimina complet delincven a din simplul motiv caț

aceasta face parte din orice societate1. Prin urmare o%iectivul tiin ific al oricărei ac iuni deș ț ț

prevenire îl constituie limitarea fenomenului infrac ional i o mo%ili!are mai ra ională i maiț ș ț ș

eficientă a resurselor de com%atere a comportamentelor infrac ionale.ț

$ altă limită care afectea!a eficacitatea politicii preventive este necunoa terea în uneleș

ca!uri a efectelor măsurilor aplicate în cadrul programelor de preven i. Acest lucru se poateț

e3plica prin dificultatea de evaluare a c4mului social dar i prin comple3itatea programelor deș

preven ie. n factor important care constituie deasemenea o limita în lupta împotrivaț

criminalită ii îl constituie imposi%ilitatea de înlăturare a cau!elor profunde ale delincven ei.ț ț

Astfel c;iar dacă nu sunt înlăturate se poate ac iona pentru reducerea lor la nivel individualț

social i de grup.ș

Ac iunile preventive presupun utili!area unor te;nici specifice care presupun costuriț

ridicate fac4ndule foarte dificil de aplicat. Altele pot genera un sentiment de insecuritate la

anumite categorii de popula ie sau pot determina restr4ngerea unor li%ertă i individuale cumț ț

este ca!ul supraveg;erii electronice.

Potrivit principiului prevenirii săv4r*irii faptelor prevă!ute de legea penală întreaga

reglementare juridicopenală tre%uie să asigure pe de o parte reali!area func)iei preventivegenerale a legii penale iar pe de altă parte prevenirea săv4r*irii de noi fapte prevă!ute de legea

penală ca re!ultat al aplicării sanc)iunilor de drept penal. +eali!area scopului legii penale tre%uie

să ai%ă loc în principal pe calea prevenirii faptelor prevă!ute de legea penală ca re!ultat al

cunoa*terii *i respectării legii sau ca urmare a măsurilor preventive prevă!ute de lege în acest

scop. Aplicarea *i reali!area sanc)iunilor de drept penal tre%uie să se întemeie!e pe necesitatea

prevenirii săv4r*irii de noi fapte antisociale at4t de cei cărora li sau aplicat astfel de sanc)iuni

c4t *i de alte persoaneD2

.

>unc)ia dreptului penal este cea de prevenire a infrac)iunilor de a împiedica deci

comiterea infrac)iunilor Bpreven)ia generalăC *i recidiva Bpreven)ia specialăC. ?anc)iunile penale

sunt instrumentele prin care dreptul penal urmăre*te aceste finalită)i6 instrumente care nu sunt

1 C. Bocancea, !eam u,ț 9lemente de asisten ă socială 9d. Polirom =a i 1/// p.ț ș

218220

2 C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generală 9d. All @ucure ti 1//7 p. -1ș

1-



unice nici cele mai eficace întotdeauna dar care sunt necesare în scopul de a controla

criminalitatea. n acest conte3t prima pro%lemă legată de perena dialectică între li%ertatea

su%iectuluiD *i apărarea socialăD este următoarea6 care sunt aceste instrumenteE $ pedeapsă

retri%utivă pentru răul comis e3emplară sau o măsură curativoreeducativăE +ăspunsul este

condi)ionat în primul r4nd de premisa politicoideologică. reptul penal al opresiunii sau cu ofunc)ie prevalentă de apărare socială pune accentul pe caracterul intimidant al pedepsei. >unc)ia

primară de prevenire a comiterii infrac)iunilor Bpreven)ia generalăC are la %a!ă o rigoare

sanc)ionatorie care î*i găse*te cele mai drastice e3presii în pedeapsa capitală în pedeapsa cu

înc;isoarea pe via)ă în cru!imea *i tratamentul inuman al e3ecutării pedepsei. reptul penal al

li%ertă)ii fără însă a a%dica de la e3igen)a de apărare a societă)ii împotriva crimei de!apro%ă

orice idee de vendetă pu%lică de pedeapsă dispropor)ionată de e3ecutare inumană a pedepsei1.

n ceea ce prive*te domeniul prevenirii criminalită)ii "onsiliul 9uropei a ela%orat o

serie de recomandări specifice. +elevantă este +ecomandarea B1/87C1/ a "omitetului de Mini*tri

al "onsiliului 9uropei care face referire la următoarele aspecte importante. ?tatele mem%re

tre%uie să includă prevenirea ca misiune permanentă în programele guvernamentale *i să

sta%ilească ac)iunile concrete de prevenire a criminalită)ii. 'otodată acestea tre%uie să cree!e să

încuraje!e *i să men)ină la nivel na)ional regional *i local organismele de prevenire a

criminalită)ii i să sta%ilească *i să promove!e programe de preven)ie care să vi!e!e solu)iiș

privind pro%lemele specifice criminalită)ii reducerea posi%ilită)ilor de a comite infrac)iuni *i de amări riscul pentru delincvent de a fi descoperit. n final statele mem%re tre%uie să promove!e *i

să încuraje!e cercetările în vederea cooperării interna)ionale în domeniul prevenirii. n conte3tul

acestor preocupări pentru prevenirea criminalită)ii sa configurat un model european de

preven)ie care depă*e*te diferen)ele e3istente la nivel na)ional cu privire la strategiile

preventive.

Acest model valorifică o concep)ie de prevenire la scară mică ce presupune

mo%ili!area unor resurse localeD care relevă6 sta%ilirea unui parteneriat efectiv între poli)ie

autorită)i locale *i locuitoriF descentrali!area strategiilor *i aplicarea unor programe ce cooptea!ă

organisme locale interesateF căutarea de mijloace care să determine cre*terea încrederii

cetă)enilor în autorită)ile pu%liceF ela%orarea de programe care să cuprindă at4t măsuri de

reducere a oca!iilor infrac)ionale c4t *i descurajarea de a le comiteF căutarea unor solu)ii eficace

pentru actele de mică gravitate îndeose%i ale celor din familie *i re!olvarea lor informalăF

1 "lorentina Olim#ia Mu iu,ț Politica penală de prevenire a criminalită ii 'imi oaraț ș

201 p. &

1(



limitarea delictelor comise de tineri ce pot fi pedepsite cu deten)ie *i găsirea unor solu)ii

alternative de tip local1.

-%- Prin"i7ii*$ 7o*iti"ii 7$na*$ d$ 7r$'$nir$ a "ri8ina*it: iiț

Prin principiile politicii penale preventive se urmăre te conferirea de rigoare ac iunilorș ț

preventive în măsura în care acestea sunt respectate i concreti!ate în practicile din ăriș ț

europene2.

-%-%/ Prin"i7i&* )!$r$i d$ a7*i"ar$ d$t$r8inat:

Acest principiu eviden ia!ă faptul că o ac iune de prevenire tre%uie să se desfă oare întrț ț ș

un teritoriu determinat. Acesta constituia structura asupra asupra căreia se va ac iona cu unț

ansam%lu de măsuri dintre care amintesc optimi!area socioculturală integrarea profesională

ameliorarea ;a%itatului etc. Prin aceasta nu tre%uie să se în eleagă o diminuare a roluluiț

institu iilor statale acestea fiind in continuare parteneri în lupta împotriva criminalită ii. inț ț

aceasta idee a reie it un nou principiu care este detaliat în cele ce urmea!ă.ș

-%-%- Prin"i7i&* 7art$n$riat&*&i

1 V. Duculescu, . Dunculescu, <usti ia europeană. Mecanisme de!iderate iț ș

perspective 9d. :umina :e3 @ucure ti 2002 p. 1(/170ș

2 C. Boancea, . !eam u,ț op. cit. p. 1(01(

17



Prin acest principiu este impusă e3igen a cooperării la nivel local i regional aț ș

cetă enilor repre!entan ilor locali dar i a speciali tilor în scopul asigurării unei mai %uneț ț ș ș

securită i at4t la nivel local c4t i la nivel regional dar i în scopul prevenirii săv4r irii faptelorț ș ș ș

penale.

9ste din ce în ce mai importantă participarea pu%licului la îndeplinirea unor o%iective ce

in de preven ia criminalită ii. Astfel noile politici se a3ea!a pe o% inerea suportului pu%licului înț ț ț ț

mai multe domenii i direc ii de activitate dintre care amintesc preven ia socială cu toateș ț ț

componenentele sale inclu!4nd aici preven ia penală generală i specială. $ altă direc ie în careț ș ț

se dore te participarea pu%licului este conceperea i punerea în aplicare de mijloace i metode deș ș ș

reac ie socială contra delincven ei. Mai amintesc aici i reformarea sistemului de pedepsire celț ț ș

putin la individuali!area pedepselor prin măsuri ce pot fi aplicate în cadrul comunită ii iț ș

totodată i măsuri specifice de tratament al delincven ilor.ș ț

-%-%4 Prin"i7i&* "ontra"t&a*i<:rii

Acest principiu aduce în primplan statul ca principal pilon de ela%orare i aplicare alș

măsurilor preventive cu urmatoarele preci!ări. n primul r4nd c;iar dacă este vor%a despre

pro%leme identificate de către aparatul local de investigare i securitate este necesar ca demersulș

preventiv să ai%ă continuitate în timp continuitate care poate fi oferită doar de către stat prinsus inerea financiară de care este foarte mare nevoie în lupta împotriva criminalită ii. inț ț

această cau!ă sunt facilitate at4t apari)ia la nivelul na)ional regional sau local a organismelor

pu%lice de coordonare *i planificare a prevenirii ela%orarea *i sus)inerea unor programe concrete

*i a unor cercetări în domeniul prevenirii c4t *i cooperarea la toate nivelurile inclusiv cea

interna)ională în domeniul prevenirii criminalită)ii.

9ste foarte important ca aceste aspecte să fie corelate cu dinamica realită)ii sociale care

eviden)ia!ă at4t multiplicarea factorilor de risc precum cri!a economicofinanciară *omajul

reducerea posi%ilită)ilor de integrare socială a tinerilor prin inser)ie profesională etc. c4t iș

cre*terea ratei infrac)ionalită)ii. n acest conte3t este necesară o aplicare mai eficientă a măsurilor

incluse în programele de preven)ie.

-%4 Ti7&ri d$ a" i&ni 7r$'$nti'$ț

18



-%4%/ Pr$'$n ia d$*in"'$n $i 9n ,$n$ra* i a d$*in"'$n $i ;&'$ni*$ț ț ș ț

A a cum este apreciată în literatura de specialitate delincven a este o formă severă deș ț

devian ă socială care afectea!ă valorile i rela iile sociale protejate de normele juridice cuț ș ț

caracter penalD1 i aceasta desemnea!ă ansam%lul faptelor care încalcă legea penalăDș 2.

?emnifica ia delinven ei este vă!ută diferit în 9uropa spre deose%ire de po!i ia autorilorț ț ț

americani. Astfel potrivit autorilor europeni în sfera delincven ei intră doar faptele penale c;iar ț

i în ca!ul delincven ei juvenile în timp ce autorii americani sunt de părere că pe l4ngă acesteaș ț

delincven a mai cuprinde i contraven ii precum i la a%aterile civile disciplinare i c;iar laț ș ț ș ș

actele %anale de încălcare a regulilor morale sau de polite eDț .

n comportament delincvent se distinge prin aceea că acesta pre!intă o serie deconsecin e negative deoarece acesta poate prejudicia interesele întregii societă i. 'otodată acestț ț

comportament are un scop distructiv deli%erat i antisocial iar fapta săv4r ită face o%iectul unorș ș

interdic ii sau constr4ngeri formulate de legea penală.ț

>iind un fenomen comple3 delincven a include aspecte at4t de natură statistică juridicăț

i sociologică c4t i aspecte ps;ilologicice economice culturale i de natură prospectivăș ș ș &. Astfel

prin dimensiunea statistică se eviden ia!ă starea i dinamica delincven ei în timp i spa iu prinț ș ț ș ț

evaluarea acesteia în medii proocente i indici ai diferitelor infrac iuni i prin corelarea acestoraș ț ș

cu o serie de indicatori i varia%ile cu caracter cultural social geografic i ecologic. Prinș ș

dimensiunea juridică sunt eviden iate tipul normelor juridice care sunt încălcate prin fapteț

antisociale periculo!itatea socială a delincven)ilor gravitatea prejudiciilor produse intensitatea

*i felul sanc)iunilor adoptate dar i modalită)ile de resociali!are a persoanelor delincvente.ș

imensiunea psi;ologică este aceea care aduce în prim plan structura personalită)ii individului

delincvent motiva)ia *i mo%ilul comiterii delictului atitudinea delincventului fa)ă de fapta

1 P. A$ra%am, V. !icolăescu, .B. &a nic,Ș ș =ntroducere în pro%a iune. ?upraveg;ereț

asisten ă i consiliere a infractorilor condamna i la sanc iuni neprivative de li%ertate 9d.ț ș ț ț

#a ional @ucure ti 2001 p. 1.ț ș

2 O. Brezeanu, Minorul i legea penală 9d. All @ecG @ucure ti 1//8 p. 2&.ș ș

O. Brezeanu, op. cit. @ucure ti 1//8 p. 2&ș

& &. Craio'an, >inalită ile dreptului 9d. "ontinent HH= @ucure ti 1//- p. 1((ț ș

1/



comisă iar dimensiunea sociologică este centrată pe identificarea e3plicarea *i prevenirea

socială a infrac)iunilor în raport cu multiplele aspecte de inadaptare de!organi!are *i devian)ă

e3istente în societate *i cu formele de reac)ie socială fa)ă de diferitele infrac)iuni. n ceea ce

prive te dimensiunea prospectivă aceasta eviden ia!ă evolu ia delincven ei precum iș ț ț ț ș

predispo!i ia anumitor indivi!i sau grupuri sociale spre criminalitate. n cele din urmă c4ndț

vor%im de dimensiunea economică ne referim la costul crimei sau consecin ele directe dar iț ș

indirecte pe care le are infrac iunea din punct de vedere material i moral.ț ș

?e o%servă în pre!ent o reîntoarcere la conceptele tradi ionale de crimă criminalț

criminalitate1. "riminalitatea constituie o formă de devian)ă socială care include ansam%lul

manifestărilor antisociale ce aduc atingere celor mai importante valori *i rela)ii sociale protejate

prin normele penale6 via)a persoana *i integritatea acesteia ordinea pu%lică drepturile *i

li%ertă)ile individuale etc. "aracterele generale *i specifice ale diferitelor fapte antisociale ce

sunt circumscrise fenomenului criminalită)ii sunt definite de normele penale ceea ce determină

diferen)e de la o )ară la alta *i de la un sistem legislativ la altul cu privire la incriminarea

diferitelor fapte antisociale *i la sanc)ionarea acestora2.

"riminalitatea implică o serie de pro%leme *i aspecte a%ordate la nivel teoretic practic

*i metodologicF aceste a%ordări permit identificarea *i e3plicarea cau!elor *i condi)iilor care

generea!ă criminalitate în societate dar *i găsirea unor solu)ii adecvate care să asigure

prevenirea *i diminuarea surselor poten)iale de criminalitate. n ultimele decenii sa constatat

at4t în plan interna)ional c4t *i în plan european o cre*tere a ratei criminalită)ii *i o agravare a

formelor actuale de criminalitate ceea ce reclamă o a%ordare interdisciplinară a acestui fenomen

de către juri*ti criminologi sociologi psi;ologi speciali*ti cu func)ii de răspundere în domeniul

aplicării legilor *i al prevenirii criminalită)ii precum *i o participare activă a comunită)ii în

activitatea de prevenire&.

1 O. Brezeanu, op. cit. @ucure ti 1//8 p. ș

2 S.M Rădulescu, D. Banciu, op. cit. p. 72

A. Cri u,ș 'ratamentul infractorului minor în materie penală. Aspecte de drept

comparat 9d. ".I. @ecG @ucure ti 200( p 7/ș

& R.M. Stănoiu, O. Brezeanu, T. Dianu 'ran!i)ia *i criminalitatea. "ulegere de studii9ditura $scar Print @ucure*ti 1//& p. 2-2( &-

20















at4t preven)ia socială reali!ată prin adoptarea de măsuri socioeconomice de educare *i informare

a popula)iei c4t *i preven)ia situa)ională reali!ată prin adoptarea de măsuri care să ducă la

reducerea oca!iilor *i a mijloacelor de săv4r ire a infrac)iunilor prin promovarea unor măsuri deș

sanc)ionare *i de individuali!are a sanc)iunii prin care să se asigure reintegrarea socială a

delincven)ilor *i ajutorarea prompta i eficace a victimelor.ș

n cadrul preven iei sociale sunt urmărite identificarea factorilor care favori!ea!ăț

delincven)a *i desfă*urarea de programe de ac)iune prin care se dore te o diminuare a efectelorș

delincven)ei dar i participarea activă a institu)iilor cu rol de sociali!are *i control social laș

ac)iuni de identificare *i com%atere a surselor poten)iale de criminalitate neutrali!are *i

pedepsire a delincven)ilor diminuare a prejudiciilor sociale produse de fapta penala dar i ac iuniș ț

de resta%ilire a ordinii sociale.

Prin modelul preven)iei sociale este reflectată ideea că delincven)a ca i fenomenș

social repre!intă un indicator al disfunc)ionalită)ilor sociale fapt ce impune ac)iunea la nivelul

cau!elor profunde ale acestor disfunc)ionalită)i. Preven)ia imediată sau apropiată ce vi!ea!ă

predelincven)a popula)iile vulnera%ile la victimi!are grupurile de risc delictual are o anumită

eficacitate dar preven)ia socială tre%uie să fie îndreptată către actorii sociali precum indivi!i

grupuri sau institu)ii.

Principalul o%iectiv al preven)iei sociale concreti!ată în programe specifice esterepre!entat de diminuarea factorilor criminogeni din cadrul familiei *colilor grupurilor

profesionale grupurilor informale etc. dar *i stimularea solidarită)ii participării la ac)iunile

corpului social i responsa%ilită)ii. in această perspectivă modelul care sa aplicat cuș

precădere în >ran)a în anii J80 pune accentul pe ac)iunile de prevenire a criminalită)ii ini)iate *i

desfă*urate de poli)ie ca partener al altor autorită)i *i asocia)ii cu rol determinant în domeniul

preven)iei. "eea ce este important de remarcat este faptul că programele de prevenire pentru a fi

c4t mai eficiente tre%uie să ai%ă în veder resursele economice sociale *i culturale dar i deș

tre%uin)ele *i pro%lemele specifice ale popula)iei căreia i se adresea!ă aceste programe. in

această cau!ă interven)ia de tip punitiv în sistemul delincven)ional tre%uie să se a3e!e pe

resursele antepenale pentru a intra în concordan)ă cu proiectele actuale de de!voltare socială1.

Prin preven)ia situa)ională se arată faptul că diminuarea sau eliminarea situa)iilor

predelictuale poate fi reali!ată prin implicarea directă a comunită)ii *i a pu%licului în ac)iunea de

prevenire a criminalită)ii *i de neutrali!are a delincven)ilor. in acest motiv un aspect important

1 C. Bocancea, . !eam)u, op. cit. p. 22721

27



care tre%uie respectat este informarea pu%licului *i a indivi!ilor din anumite !one criminogene

despre poten)ialele dar i realele pericole ale comiterii unor infrac)iuni precum i despreș ș

e3isten)a unor factori de risc în anumite !one1.

Modelul preven)iei situa)ionale este aplicat mai ales în Marea @ritanie *i în )ările

nordice i vi!ea!ă în principal victimele poten)iale *i modificarea situa)iilor pentru a le face maiș

pu)in favora%ile comportamentelor delincvente deci se încearcă prin acesta o limitare a

victimi!ării. n e3emplu relevant în acest ca! îl repre!intă programul #eig;%or;ood Katc;

B?upraveg;erea "artieruluiC din Marea @ritanie care are la %a!a principiul potrivit căruia

locuitorii din diverse comunită)i tre%uie să supraveg;e!e în mod activ actele *i conduitele *i să

semnale!e poli)iei orice ac)iune care pare suspectă. Astfel participan)ii la acest program au un

coordonator local *i men)in legătura permanentă cu poli)ia locală sau de sector care ocupă un rol

determinant în conducerea *i desfă*urarea programului de prevenire. Poli)ia pu%lică %uletine

informative cu privire la dinamica delincven)ională *i totodată oferă recomandări în ceea ce

prive*te prevenirea criminalită)ii. +e!ultatele programului depind de mai multi factori dintre

care cei mai importan i sunt condi)iile locale i ac)iunile preventive desfă*urate. n urma acesteiț ș

activită i de prevenire a criminalită ii că la participan)ii la programul #eig;%or;ood Katc;ț ț

sentimentul de insecuritate este atenuat2.

-%4%1 Pr$'$nia d$!$n)i': şi 7r$'$nia $8an"i7ati':

n aspect important relevat de politica penală rom4nă este acela potrivit căruia una

dintre cele mai recente tipologii cu privire la mijloacele *i o%iectivele preven)iei reflectă două

1 S.M. Rădulescu, D. Banciu, op. cit. p. 22727

2 C. Bocancea, . !eam)u, op. cit. p. 22721.

28





asemenea de aici decurge e3igen)a unei aprecieri ulterioare în legătură cu gradul de

BinCtolera%ilitate a atingerii aduse unui %un. Aici este vor%a în special despre modul în care este

privită evaluarea comple3ă pe care legiuitorul tre%uie să o facă precum *i sarcina comple3ă *i

delicată de a selecta comportamentele puni%ile.

emersul privind criminali!area nu este lipsit de tensiuni consistente. >unc)ia

propulsivă a dreptului penal relevă faptul că este conceput ca un instrument care contri%uie la

reali!area modelului *i a scopurilor promovării sociale prefigurate în "onstitu)ie. 93igen)a de a

valori!a dreptul penal întro perspectivă emancipativă indicată de art. alin. B2C din "onstitu)ia

italiană nu tre%uie să fie gre*it în)eleasă i anume dreptul penal nu poate să fie utili!at caș

instrument de transformare socială sau ca instrument apt să conducă la do%4ndirea de %unuri

viitoare. reptul penal prin natura sa tinde să garante!e sau să consolide!e protec)ia de %unuri

deja e3istente %unuri pe care con*tiin)a socială le percepe ca av4nd nevoie de protec)ie.

CAPITOULUL III% AC IUNI LA NIVEL INTERNA IONALȚ Ț

5N DOMENIUL PREVENIRII CRIMINALITĂ IIȚ

0





congrese pot fi considerate o tri%ună interna)ională la care )ările pot să*i descrie politicile cele

mai eficace *i poate fi stimulată cercetarea în domeniul justi)iei penele i mai ales în domeniulș

prevenirii criminalită ii.ț

$rgani!a ia #a iunilor nite reali!ea!ă activită)ile sale în domeniul prevenirii crimei *iț ț

justi)iei penale prin intermediul mai multor organisme i mecanisme. Astfel serviciul deș

prevenire a crimei *i justi)ie penală se află la sediul $# din Viena *i are o serie de atri%u)ii.

Acesta formulea!ă op)iuni politice *i promovea!ă aplicarea instrumentelor interna)ionale a

re!olu)iilor *i politicilor $#. n lucru important de preci!at este acela că acest serviciu

lucrea!ă în str4nsă rela)ie cu func)ionarii responsa%ili ai )ărilor mem%re dar i cu organi!a)iileș

interguvernamentale *i nonguvernamentale. 'otodată prin acesta sunt reali!ate studii *i sunt

organi!ate congresele $# în domeniu din cinci în cinci ani. $ alta atri%u ie a serviciului deț

prevenire a crimei este aceea de a centrali!a cuno*tin)ele interna)ionale privind prevenirea

crimei. Acesta mai facilitea!a i cooerarea între )ări *i furni!ea!ă servicii te;nice *i consultativeș

prime*te actuali!ea!ă *i difu!ea!ă date.

n anul 1/70 a fost instituit postul de consilier interregional pentru prevenirea crimei

criminalită ii. Acest serviciul a reali!at numeroase activită)i de creare a consiliilor na)ionaleț

pentru prevenirea criminalită ii de formare a speciali*tilor de prevenire a delincven)ei juvenileț

i a adoptat solu)ii de înlocuire a pedepsei cu înc;isoarea prevenirea criminalită)ii ur%aneș

aplicarea legilor lupta contra criminalită)ii organi!ate.

$rgani!a ia #a iunilor nite consideră că prevenirea crimei *i justi)ia penală sunt oț ț

func)ie guvernamentală *i nu repre!intă o atri%u ie a diferi)ilor e3per)i. Pentru a finan)aț

activită)ile în domeniu )ările mem%re sunt încurajate să contri%uie la >ondul #a)iunilor nite

pentru prevenirea crimei *i justi)ie penală.

$ semnifica)ie aparte în istoria recentă a preocupărilor $# privind prevenirea

criminalită)ii o are reuniunea ministerială care a avut loc la Paris în !ilele de 21 2 noiem%rie

1//1. :a această reuniune au participat 107 delega)i (- de mini*trii numero*i repre!entan)i din

organi!a)ii interguvernamentale *i nonguvernamentale.

4%- R$<o*& ia 1=>/0= a Ad&n:rii +$n$ra*$ din /? d$"$8(ri$ /??/ț

Adunarea generală

2





+eamintind re!olu)iile sale pertinente în care a fost su%liniată importan)a "omisiei

pentru drepturile omului *i a "entrului pentru drepturile omului al ?ecretariatului în privin)a

respectării drepturilor omului în administrarea justi)iei

"onsider4nd că este urgent a încuraja *i a intensifica cooperarea interna)ională privind

prevenirea crimei *i justi)ia penală *i că această cooperare nu poate fi eficace dec4t dacă ea este

dusă cu participarea directă a statelor %eneficiare )in4nd cont de nevoile *i priorită)ile lor

1. =au act cu satisfac)ie de raportul +euniunii ministeriale însărcinate ela%ore!e un

program al #a)iunilor nite eficace în ce prive*te prevenirea crimei *i al justi)iei penaleF

2. Adoptă declara)ia de principii *i programul de ac)iune ane3at pre!entei re!olu)ii *i

recomand4nd aplicarea unui program al #a)iunilor nite în pro%lema prevenirii crimei *i a

justi)iei penaleF

. Preconi!ea!ă o definire mai precisă a mandatului programului privind prevenirea

crimei *i justi)ia penală su% egida *i conducerea $# pentru a răspunde priorită)ilor *i nevoilor

celor mai urgente ale comunită)ii interna)ionale în fa)a comunită)ii at4t na)ionale c4t *i

transna)ionaleF

&. +oagă secretarul general să acorde un rang înalt de prioritate în cadrul lucrărilor

$# *i în limitele ansam%lului de mijloace de care dispune organi!a)ia activită)ilor programelor #a)iunilor nite privind prevenirea crimei *i justi)ia penalăF

-. ecide că programul #a)iunilor nite de prevenire a crimei *i de justi)ie penală va

servi să furni!e!e statelor un ajutor practic su% forma de e3emplu unei colec)ii de date sc;im%

de informa)ii *i date privind e3perien)a *i formarea pentru a atinge o%iectivele care sunt

prevenirea crimei pe plan na)ional *i transna)ional *i ameliorarea luptei contra criminalită)iiF

(. =nvită statele mem%re să sprijine politic *i financiar *i să ia măsuri care să permităasigurarea aplicării dispo!i)iilor declara)iei de principii *i a programului de ac)iune care să

întărească structura con)inutul *i priorită)ile programului #a)iunilor nite privind prevenirea

crimei *i justi)ia penalăF

7. +oagă secretarul general să ia măsurile necesare în limitele ansam%lului de mijloace

de care dispune $# *i conform cu reglementările financiare *i regulile de gestiune financiară a

$rgani!a)iei *i să furni!e!e resursele cerute pentru a asigura %una func)ionare a programului

#a)iunilor nite privind prevenirea crimei *i justi)ia penală conform cu principiile enun)ate îndeclara)ia de principii *i programul de ac)iuneF

&





eclara)ia de principii *i programul de ac)iune al programului #a)iunilor nite privind

prevenirea crimei *i justi)ia penală

#oi statele mem%re ale $rgani!a)iei #a)iunilor nite reunite la Paris pentru a e3amina

mijloacele de promovare a cooperării interna)ionale în ce prive*te prevenirea crimei *i justi)ia

penală *i de a întări programul #a)iunilor nite privind crima *i justi)ia penală pentru al face pe

deplin eficace *i adaptat nevoilor *i priorită)ilor statelor mem%re

"onsider4nd că unul din scopurile $# înscris în "arta #a)iunilor nite este acela de

a reali!a cooperarea interna)ională în re!olvarea pro%lemelor interna)ionale de ordin economic

social intelectual sau umanitar de!volt4nd *i încuraj4nd respectarea drepturilor omului *i a

li%ertă)ilor fundamentale pentru to)i fără deose%ire de rasă se3 lim%ă sau religie

"onvinse că tre%uie găsite de urgen)ă mecanisme interna)ionale mai eficace pentru a

veni în ajutorul statelor *i a facilita strategiile corespun!ătoare în domeniul prevenirii crimei *i a

justi)iei penale consolid4nd astfel rolul central al $# în această privin)ă

#ot4nd importan)a principiilor con)inute în Planul de ac)iune Milano *i Principiile

directoare relativ la prevenirea crimei *i justi)ia penală în conte3tul de!voltării *i unei noi ordini

economice interna)ionale ca *i a altor instrumente pertinente formulate de congresele $#

pentru prevenirea crimei *i tratamentul delincven)ilor *i apro%at de Adunarea generală

+eafirm4nd responsa%ilitatea asumată de $# în privin)a prevenirii crimei *i justi)ia

penală

>iind pre!ent spiritul o%iectivelor $# în domeniul prevenirii criminalită)ii *i al

justi)iei penale care urmăresc să reducă criminalitatea să întărească eficacitatea *i eficien)a

aplicării legilor *i a administrării justi)iei să asigure respectarea drepturilor omului *i să

promove!e normele cele mai înalte de ec;itate umanitate *i comportament profesional

"onsider4nd că este esen)ial să se o%)ină un sprijin activ în vederea aplicării

programului #a)iunilor nite eficace în privin)a crimei *i justi)iei penale ca *i mijloacele

necesare acestui scop *i punerea la punct a mecanismelor potrivite de aplicare

Profund preocupate de amploarea *i cre*terea criminalită)ii cu consecin)ele sale

financiare economice *i sociale

(



















4%-%-%0%4 Con,r$)$*$ Nai&ni*or Unit$ 7$ntr& 7r$'$nir$a "ri8$i şi trata8$nt&*

d$*in"'$ni*or

2/. "ongresele #a)iunilor nite pentru prevenirea crimei *i tratamentul delincven)ilor

î*i e3ercită func)iile de organ consultativ al programuluiF aceste organe vor permite6

aC ?c;im%ul de vederi în state organi!a)ii interguvernamentale organi!a)ii

nonguvernamentale *i e3per)ii repre!ent4nd diversele profesii *i disciplineF

%C ?c;im%ul de date privind e3perien)a în domeniul cercetării dreptului *i al ela%orării

de politiciF

cC. =dentificarea tendin)elor *i pro%lemelor noi în domeniul prevenirii crimei *i al

justi)iei penaleF

dC. >urni!ea!ă comisiei pentru prevenirea crimei *i justi)ia penală avi!ul *i o%serva)ii

asupra pro%lemelor care au fost supuse comisieiF

eC. Pre!intă comisiei spre e3aminare propunerile privind su%iectele suscepti%ile de a fi

înscrise în programul de lucru.

0. Pentru a ameliora eficacitatea programului *i a o%)ine cele mai %une re!ultate vortre%ui adoptate următoarele angajamente6

aC. "ongresele se vor reuni la - ani pentru o perioadă de la - la 10 !ile lucrătoareF

%C. "omisia va tre%ui să aleagă pentru congrese teme definite cu preci!ie care să permită

discu)ii fecunde *i aprofundateF

cC. +euniuni regionale cincinale vor fi )inute su% egida comisiei care va e3amina

aspectele legate de ordinea de !i a comisiei sau a congreselor sau orice alte su%iecte cu e3cep)ia

c4nd o regiune nu consideră necesar să organi!e!e o asemenea reuniune. =nstitutele #a)iunilor

nite pentru prevenirea crimei *i tratamentul delincven)ilor vor tre%ui să participe plenar după

necesită)i la organi!area acestor reuniuni. "omisia va e3amina necesitatea de finan)are a acestor

reuniuni mai ales în regiunile în curs de de!voltare prin intermediul %ugetului ordinar al $#F

dC. Vor tre%ui încurajate ateliere de cercetare aplicată pe su%iectele alese de comisie *i

înscrise în program de un congres sau de reuniunile su%sidiare asociate acestora.

&-





4%-%-%= S7ri;in 7$ntr& 7ro,ra8

4%-%-%=%/ In)tit&t$*$ Nai&ni*or Unit$ 7$ntr& 7r$'$nir$ "ri8$i şi trata8$nt&*

d$*in"'$ni*or

-. Activită)ile institutelor #a)iunilor nite pentru prevenirea crimei *i tratamentul

delincven)ilor.

4%-%-%=%-% Coordonar$a 9ntr$ in)tit&t$*$ Nai&ni*or Unit$ 7$ntr& 7r$'$nir$a "ri8$i

şi trata8$nt&* d$*in"'$ni*or

(. =nstitutele tre%uie să se informe!e reciproc *i să informe!e comisia pentru

prevenirea crimei *i justi)ie penală privind programul de lucru *i e3ecutarea sa.

7. "omisia poate cere institutelor su% re!erva fondurilor disponi%ile să e3ecute

anumite elemente ale programului. "omisia poate de asemenea să propună domenii care să facă

o%iectul activită)ii comune între institute.

8. "omisia va face eforturi să o%)ină sprijin e3tra%ugetar pentru activită)ile institutelor.

+e)eaua de coresponden)i na)ionali numi)i de guvern în domeniul prevenirii crimei *i al justi)iei

penale.

/. ?tatele mem%re tre%uie să desemne!e unul sau mai mul)i componen)i na)ionali în

domeniul prevenirii crimei *i al justi)iei penale în calitate de coordonatori însărcina)i să men)ină

contacte directe cu secretariatul programului *i alte elemente ale acestuia.

&0. "oresponden)ii na)ionali vor facilita contactele cu secretariatul în următoarele

domenii6 cooperare juridică *tiin)ifică *i te;nică formare informa)iile privind legile *i

reglementările na)ionale politica juridică organi!area sistemului de justi)ie penală măsuri de

prevenire a crimei *i pro%leme penitenciare.

&7



4%-%-%=%4% R$$a&a 8ondia*: d$ in!or8ar$ a)&7ra "ri8$i şi ;&)tii$i 7$na*$

&1. ?tatele mem%re vor ajuta $# să introducă *i să gire!e re)eaua mondială deinformare asupra crimei *i justi)iei penale pentru a facilita colectarea anali!a sc;im%ul *i

difu!area conform nevoilor a informa)iilor *i centrali!area datelor furni!ate de către

organi!a)iile nonguvernamentale *i institu)iile *tiin)ifice în domeniul prevenirii crimei *i al

justi)iei penale.

&2. ?tatele mem%re se vor angaja să furni!e!e secretarului general regulat *i la cerere

date privind dinamica structura *i amploarea criminalită)ii *i cele referitoare la aplicarea

strategiilor adoptate pentru prevenirea crimei *i justi)ia penală. $rgani!a)ii

interguverguvernamentale *i nonguvernamentale

&. $rgani!a)iile interguvernamentale *i nonguvernamentale precum *i comunitatea

*tiin)ifică constituie o sursă pre)ioasă de cuno*tin)e speciali!ate de sprijin *i ajutor. "ontri%u)ia

lor tre%uie să fie e3ploatată din plin pentru ela%orarea *i e3ecutarea programelor. (.>inan)area

programului

&&. Programul va fi finan)at prin fondurile prelevate de la %iroul ordinar al $#."reditele desc;ise pentru asisten)a te;nică vor putea fi completate prin contri%u)iile voluntare

directe ale statelor mem%re *i organismele financiare interesate. ?tatele mem%re sunt încurajate

să verse contri%u)ii la >ondul cu destina)ie specială al $# pentru apărarea socială care va

deveni >ondul $# pentru prevenirea crimei *i justi)ia penală. ările mem%re sunt de asemenea

încurajate să contri%uie în natură la activită)ile opera)ionale ale programului deta*4nd special

personal organi!4nd cursuri *i seminarii de formare *i furni!4nd materialele *i serviciile

necesare.

&8



CONCLU2IE

:upta pentru prevenirea criminalită ii a ajuns sa fie printre principalele direc ii deț ț

activitate ale organelor de autoritate acest lucru fiind datorat at4t accentuării fenomenuluiinfrac ional c4t i nevoii de a avea o societate netemătoare i mai ales în care să plane!eț ș ș

sentimentul de siguran ă.ț

Actuala politica penală preventivă cu măsurile i strategiile specifice care îi suntș

circumscrise are un impact mai puternic decat politica penală de represiune în ceea ce prive teș

diminuarea ratei criminalită ii i consider ca repre!intă o solu ie mai eficientă în raport cu costulț ș ț

crimei.

$ valoare importantă le!ată de criminalitate estesentimentul de securitate personală

deoarece aceasta este condi ia de %a!ă a calită ii vie ii. Pentru a se asigura protejarea acestuiț ț ț

sentiment de securitate personala este necesară de!voltarea i ela%orarea unor programe iș ș

metodologii de prevenire a criminalită ii at4t la nivel local c4t i la nivel na ional iț ș ț ș

interna ional.ț

Pro%lema actuală a prevenirii criminalită)ii este una comple3ă *i deaceea impune at4t

clarificări teoretice investiga)ii de teren c4t *i o %ună cola%orare cu lumea *tiin)ifică din )ară *istrăinătate. Printre pro%lemele importante ce tre%uie a%ordate în proiectul de strategie na ionalăț

tre%uie avute in vedere tendin)ele criminalită)ii în timp *i spa)iu cau!ele acesteia sursele

vulnera%ilită)ii sociale sursele tradi)ionale ale ordinii sociale limitele sistemului penitenciar

domeniile *i principiile care fundea!ă ac)iunile *i programele de prevenire dar i necesitateaș

ac)iunilor proactive.

Pentru a fi eficiente metodele i strategiile de prevenire i com%atere a criminalită iiș ș ț

tre%uie să fie %ine puse la punct i totodată tre%uie sa fie foarte %ine puse în practică. A adar nuș ș

este suficient ca o strategie sa fie %ine structurată ci tre%uie sa fie pusă în aplicare cu stricte e deț

către organe competente.

e o%icei popula)ia identifică cau!ele criminalitatii în alcool droguri influen)a

prietenilor sau în violen)a promovată prin presă. ?olu)iile de reducere a stării infrac)ionale sunt

considerate diminuarea sărăciei ameliorarea prevenirii dar i cre*terea severită)ii sentin)elor *i aș

numărului de poli)i*ti. e*i identificarea *i prevenirea riscurilor are deseori o conota)ie politică

&/







Documents

Prevenirea Si Combaterea Criminalitatii Urtoi George