Prevenirea Accidetelor La Copii Si Adolescenti

7/21/2019 Prevenirea Accidetelor La Copii Si Adolescenti

http://slidepdf.com/reader/full/prevenirea-accidetelor-la-copii-si-adolescenti-56da3564386f1 1/31

PREVENIREA ACCIDETELOR LACOPII SI ADOLESCENTI



• Accidentele nu trebuie sa reprezinte untribut al adaptarii copiilor la mediul deviata.

• Cunoasterea cauzelor generale aleaccidentelor permite aplicarea masurilorde prevenire a acestora.

• In tari civilizate accidentele sunt cauzeprincipale de deces pentru grupele devarsta:

- 1-4 ani ( 1/3 din cauzele de deces

- !-14 ani ( "/! # 1/" din cauzele de

deces.



• In $omania% accidentele reprezinta a doua

cauza de deces pentru categoria de

varsta 1-" ani si prima cauza de decespentru grupa de varsta 3-"& de ani.

• 'rincipalele orme de accidente:

- pentru copiii sub 1 an% accidentele prinsuocare)

- 1-* ani% accidentele termice si de

circulatie:

- +-14 ani% predomina into,icatiile si

innecul.



• upa locul producerii accidentelor:

- la domiciliu% pentru 1/3 din accidente)

- la copiiii sub ! ani% "/3 din accidente se produc ladomiciliu)

- la copiii sub 1 an% * din accidente suntdeterminate de lipsa supraveg0erii)

- pe drumul de intoarcere de la scoala% se produc dedoua ori mai mult accidente decat pe drumul de

deplasare catre scoala) - in timpul zilei% cele mai multe accidente se produc

intre orele 1! si 1* ( circulatie mai intensa% stare deoboseala accentuata% slabirea supraveg0erii)



• upa anotimp:

- in anotimpul cald se produc accidente

prin traumatisme) - in anotimpul rece% predomina

otravirea si aspiratia

• Accidentele prin ingestia de substante

to,ice sunt mai recvente la baieti decat la

ete ( !& sunt to,ice utilizate pentru

dezinectie% dezinsectie% curatenie%

alcoolul reprezinta "-3.



• Accidentele sunt mai recvente inaintea

mesei de pranz sau a cinei.

• In unele tari s-au introdus masuri penale

in caz de accidente pentru lipsa de

supraveg0ere a copiilor de catre parinti

sau educatori.



PROFILAXIA ACCIDENTELOR DECIRCULATIE





• 'rimul accident de circulatie mortal este

consemnat in anul 1*+2% cu doua victime.

• Anual% mor in lume "&&.&&& de persoanesi sunt inregistrate 2- milioane de

raniti/an.

• 'entru iecare accident mortal seinregistreaza 1! raniri grave si 3&-4& de

raniri usoare.

• Accidentele de circulatie ocupa locul 3 in

structura cauzelor de mortalitate generala.



• Cele mai recvente accidente mortale se

intalnesc la persoane de 1-"! de ani sidupa 2! de ani.

• $iscul de a muri intr-un accident de

circulatie% pentru varstele de 1!-"4 de ani%

este de 3 ori mai mare decat prin alte boli.



• 'rincipalele cauze care genereaza

accidentele de circulatie:

- enomene meteorologice)

- urbanizarea% intercomunitatea si

mobilitatea crescuta)

- lipsa elementelor de sistematizare a

circulatiei) - relatia dintre nivelul te0nic al masinii si

al drumurilor)



- proilul comportamental al

conducatorului)

- antrenamentul la condus. - stresul)

- oboseala)

- distanta mai mica de "& de metri ata de

automobilul din ata)

- consumul de bauturi alcoolice.



• enomenele meteorologice:

- iarna% numarul accidentelor este crescut(vant% zapada% g0eata% intuneric mai mult

timp din "4 de ore% comparativ cu alte

anotimpuri.

- sosele umede ( apa de ploaie la viteza

mai mare de +&m/ora avorizeaza

ormarea unei pelicule intre aslat si pneu%

care avorizeaza derapa5ul.



• 'roilul comportamental:

- elementul uman este responsabil in &-+&

de producerea accidentului% restul iind

determinat de starea te0nica a masinii si starea

drumurilor)

- varsta conducatorului ( 1-"! si peste 2! de

ani)

- se,ul ( emeile sunt implicate in accidente cu

"& mai mult ziua si cu 4& mai mult noaptea

decat barbatii)

- comportamentul alimentar (cantitatea%

calitatea alimentelor% cronologia meselor%

e,istenta bolii asociate.



• Antranamentul la condus:

- un studiu acut in 67A% a demonstrat ca+!%! din accidnetele produse intr-un an

s-au datorat 8soerilor de duminica9)

- lipsa automatismelor prin reventa mare

a intreruperilor in conducere% ace din

conducatorul auto un incepator pentru

toata viata.



• 6tresul:

- creste recventa cardiaca (;<)

- creste concentratia de catecolamine

( sub denivelare 6= si aplatizare =)

- pentru bolnavii coronarieni% riscul produceriiunui accident coronarian ma5or este cu !4mai mare)

- dupa 4 ore de conducere continua s-auinregistrat modiicari ale traseelor < ( in

$omania% cercetarile eectuate au demonstratcresterea recventei cardiace la 14&/min%cresterea =A 1&-1*& mm>g si cresterearecventei respiratorii "&/min.



• ?boseala:

- in * ore de conducere% se realizeaza apro, 1.&&& de manevre( asupra volanului% pedalelor% sc0imbatorului de viteza% etc)

- pozitia statica prelungita avorizeaza o distributie neeconomica

intre punctele de rezistenta si unitatile eectuate cu consecinteasupra consumului de o,igen.

- pozitia corecta ( spatele inclinat usor spre inapoi cu 1&-1!grade% capul ramen drept% ara incordarea musculaturii gatului%coapsele lectate pe abdomen cu un ung0i mai mare de +& de

grade% gambele lectate pe coapse cu un ung0i mai mare de1"& de grade si piciorul lectat pe gamba cu un ung0i de +o degrade)

- oboseala se instaleaza dupa 3-4 ore de coondus neintrerupt%sau parcurgerea de "&&-4&& m in timpul noptii intre orele "3 -!sau ziu intre 1"-1! si se maniesta prin gestualitatea tipica( aran5area repetata a parului% manevrarea dispozitivelor dereglare a geamurilor.



• Consumul de bauturi alcoolice:

- soerii in varsta de pana la "! de ani% cu

alcolemia dubla ata de concentratria legaladmisa% este descoperita cu ocazia

dieritelor accidente mortale)

- bautorii cu e,perienta(atat la consumulde bauturi alcolice cat si la condus%

produc accidente mai rar desi au alcolemii

moderate)

- marii bautori% care genereaza *& din

accidentele mortale.



C= '$?76 C?@677

AC?? A C?@7CA=?$II A7=?

• =ulburari de sensibilitate)• =ulburari de adaptare optica)

• =ulburari de apreciere a culorilor)

• =ulburari de coordonare neuromotorie)

• rori in reactia de alegere simpla dintr-un

set de reactii concrete)• Cresterea tendintei catre viteze e,cesive

sau manevre periculoase.



• $iscul de producere a accidentelor in

unctie de concentratia de alcool in sange:

- alcoolemie &%!gr/l% riscul creste de 3 ori) - alcoolemie &%+gr/l% riscul creste de ! ori)

- alcoolemie1%!gr/l% riscul creste de 1! ori)

- alcoolemie "gr/l% riscul creste de !! ori.

ectele alcoolemiei @7 pot i diminuate de

consumul de caea ( caeaua potentiazaalcoolemia.

Alcoolul potentiaza oboseala% in special la

persoanele tinere si nevrotice.



ICA@= C?@=$AI@ICA= C?@7CA=?$I?$ A7=?

• 6edativele si 0ipnoticele ( e,traveral%

nitrazepam% enobarbital:

- potentiaza consecintele consumului dealcool)

- perturba atentia)

- intarzie raspunsul la stimuli e,terni)

- induce somnolenta.

ectul dureaza apro, 14 ore.



• Analgetice si antipiretice ( aspirina%

paracetamol:

- scad acuitatea vizuala)

- in prezenta alcoolului avorizeaza somnul

- administrate concomitent cu coeina%

cresc e,citabilitatea nervoasa.

(



• Anti0istaminicele ( cloreniramina% nilanul%

romerganul:

- provoaca somnolenta% ameteli si agitatiepsi0omotorie ( parado,al.

• =ranc0ilizantele ( diazepamul% 0idro,izinul%

meprobamatul% napotonul

- avorizeaza somnolenta% astenie%

0ipotonie.

• izadonul% papaverina% scobutilul%

determina tulburari vizuale.

@ i l i i i d i i



• @eri,ul: astenie% insotita de miopatie

pasagera)

• =orecanul: reactie e,trapiramidala)• 'ropanololul: 0ipotensiune si tulburari

vizuale)

• =eoilina: ameteli% irascibilitate)

• edrina% adrenalina: agitatie

psi0omotorie)• Antidiabeticele: criza de 0ipoglicemie)

• Anestezicele: permit conducerea numai

dupa "4-4* de ore.

t l i d d



• umatul% avorizeaza producerea de

accidente prin aducerea e,citanta% dar mai

ales prin gestualitatea de cautare si deaprindere a tigarii.

• umatul in spatii inc0ise% avorizeaza

concentratii mari de nicotina.• Comple,ul to,ic al compozitiei curentului

de um lateral% care contine de ! ori mai

mult o,id de carbon si de 3 ori mai multgudron si nicotina.

Ab l d d t i it ti



• Abuzul de caea: determina e,citatie

moderata% eliberarea de catecolamine si

cresterea in circulatie de acizi grasi dincolesterolul seric)

• eclanseaza crizele de spasmoilie)

• 6tarea de oboseala: determina scadereaperormantelor psi0oiziologice% si apre

dupa 3 ore de conducere. $iscul creste

dupa o noapte nedormita% oboseala lalocul de munca% sau consum de alcool pe

ond de oboseala.

A67$I '$?IAC=IC '@=$7



A67$I '$?IAC=IC '@=$7

'$B@I$A ACCI@=?$

CI$C7A=I

• asuri proilactice primare:

- masuri medicale) - masuri de ordin social)

- masuri te0nice)

• asuri proilactice secundare.

• asuri proilactice tertiare.

i di l



• asuri medicale:

- e,amen medical pentru admitere la cursurilede soeri)

- e,amen medical la anumite intervale de timpdupa obtinerea permisului)

- educatie pentru sanatate% care sa integreze

elemente de educatie rutiera) - olosirea centurii de siguranta( greutatea

medie de & g% creste dupa decelerare la

"!&&g.la viteza de 2& m/ora si la *+2& g la1&&m/ora)

- educatie sanitara pt acordarea primului a5utorsi obligativitatea trusei de prim a5utor in masina.

i d di i l



• asuri de ordin social:

- elaborarea Codului rutier)

- ampliicarea rolului preventiv al 'olitiei$utiere.

• asuri te0nice: privesc starea te0nica a

masinilor ( mecanisme de ranare%directie% iluminat% pneuri% airbaguri% planurimetalice de separare intre motor si

cabina% elemente de siguranta la nivelulusilor% i,area in podea a scaunelor si adrumurilor (sistematizare% semnalizare%iluminat.

il il ti d li



• asurile proilactice secundare se aplica

cu precaderea in untitatile medicale si

urmaresc prevenirea complicatiilormedico-sociale ale accidentelor de

circulatie.

• 6e impune asigurarea operativitatii sieicientei actului medical c0iar la locul

accidentului.

il t ti i l d t t lit t



• asurile tertiare% includ totalitatea

masurilor care se iau pentru reacerea

izica si psi0ica a persoanelor in vedereareducerii sec0elelor)

• $eeducare unctionala si protezare in

vederea insertiei sociale

Documents

Prevenirea Accidetelor La Copii Si Adolescenti