Nervozitatea La Copii Si Adolescenti

7/25/2019 Nervozitatea La Copii Si Adolescenti

1/26

Nervozitatea la copii si adolescenti Dr. Dimitri Avdeev

mai 15, 2010 de Mihail

Nota biografica

Avdeev Dmitrii Aleandrovici este medic!psihiatr", psihoterape"t, specialist #npsihologie medical$, candidat #n %tiin&e medicale, director al 'nstit"t"l"i pentr" problemeale form$rii atit"dinii cre%tine fa&$ de maladiile psihice %i al (entr"l"i de psihoterapieortodo$.

N$sc"t #n )"sia, #n an"l 1*+. -n an"l 1* a terminat c" distinc&ie fac"ltatea demedicin$ c" specializarea /terapie. -ntre 1** %i 1**2 a fost stagiar %i aspirant #npsihiatrie #n 'nstit"t"l medical din azan. !a specializat #n psihoterapie %i #n psihologiemedical$ #n 'nstit"t"l %tiintific %i de cercetare #n psihone"rologie /3.M. 4ehterev dinant!6etersb"rg, #n Academia de formare medical$ post"niversitar$ din Moscova, #n

clinici din 7ermania %i dintr!o serie de alte &$ri e"ropene. -n an"l 1**2 %i!a s"stin"t #n'nstit"t"l de psihiatrie general$ %i 8"diciar$ /3. 6. erbsii dizerta&ia pentr" titl"l decandidat #n stiinte medicale.

-ncep9nd din an"l 1**1, D. A. Avdeev activeaz$ #n direc&ia form$rii atit"dinii cre%tinefa&$ de maladiile psihice, a elabor$rii "n"i model de psihoterapie ortodo$. A cons"ltatpeste 1+000 de bolnavi c" o variat$ patologie psihic$, s!a #nt9lnit %i a disc"tat #n m"lter9nd"ri c" mirenii %i clericii 4isericii :rtodoe )"se. )ez"ltatele activit$&ii sale %ieperien&a sa practic$ s!a" concretizat #n n"meroase com"nic$ri prezentate la conferin&e%i serninarii %tiin&ifice biserice%ti %i profane din )"sia %i din str$in$tate. ;ste "n"l dintrea"torii 6roiect"l"i Medical :rtodo )"s, a elaborat "n program de rec"perare a

narcomanilor %i este a"tor"l "nei serii de emisi"ni la post"rile de radio .)adone8,.4lago, /7las"l pa rohiei r"se


2/26

(a"zele apari&iei t"lb"r$rilor ne"ropsihice s"nt n"meroase. Ne vom str$d"i n" n"mai s$atingem c9teva componente medicale %i psihologice ale acestei probleme, ci vom vorbi %idespre ca"zele d"hovnice%ti ale nervozit$&ii la copii.

-n ceea ce prive%te provenien&a reac&iilor nevrotice la copii, ma8oritatea a"torilor

s"bliniaz$ rol"l negativ al ed"ca&iei incorecte. 6rofesor"l A. '. >aharov, c"nosc"tspecialist #n nevrozele copiilor, distinge "rm$toarele ca"ze ale acestora?

1. cerin&e ale p$rin&ilor care dep$%esc posibilit$&ile %i nevoile copiilor@

2. neacceptarea copiilor de c$tre p$rin&i, eprimat$ printr!o atit"dine irascibil!ner$bd$toare, prin dese m"str$ri, amenin&$ri %i pedepse fizice, prin lipsa ging$%iei %i am9ng9ierilor de care copil"l are neap$rat$ nevoie@

. abordarea nesincronizat$ a ed"c$rii copil"l"i, care se manifest$ prin combina&iadiscordant$ dintre restric&iile %i interdic&iile severe din partea "n"i p$rinte %i atit"dinea

ind"lgent#nc"ra8atoare din partea cel"ilalt@. inconsecventa #n ed"ca&ie, caracter"l ei inegal %i contradictori"@

5. lipsa de echilibr" #n rela&iile c" copiii? ton"l ridicat, &ipetele, dezechilibr"l emo&ionalgeneral@

+. angoasa? nelini%tea permanent$ pentr" copil, temerile %i m$s"rile de preca"&ie dincolode limitele necesar"l"i.

Manifest$rile nevrozelor la copii s"nt diverse? dezechilibr"l emo&ional %i

hipersensibilitatea, caracter"l pl9ng$cios %i capricios, dispozi&ia instabil$,hiperecitabilitatea, dific"ltatea de adormire, somn"l nelini%tit, panicile, s"gereadegetelor, roaderea pielii din 8"r"l "nghiilor, s"ghi&"l, en"rezis"l, tic"rile nervoase s.a.Brecven&a an"mitor simptome depinde de v9rsta copil"l"i. Depresia /a #ntinerit? victimeale ei devin n" n"mai oamenii de v9rst$ #naintat$ sa" .balzacian$, ci, de asemenea,tineret"l %i chiar copiii.

Boarte frecvent manifest$rile nevrotice la copii #mbrac$ forma s"ferin&elor somatice


3/26

Alt$ partic"laritate a nevrozei la copil este reprezentat$ de t"lb"r$rile comportamentale.Cnii copii f"g de acas$, chi"lesc de la %coal$, al&ii se ap"c$ de f"mat, de b$"t"r$. 6e ceimai m"l&i dintre ace%ti copii strada #i atrage %i #i ed"c$ #n propria sa manier$. (ine evinova t 6$rin&ii. ;i s"nt datori s$ #%i i"beasc$ copiii, s$ #i ed"ce, s$ se roage pentr" ei.

Ameliorarea st$rii psihice a copil"l"i depinde #n mare m$s"r$ de p$rin&ii s$i, ded"hovnicia lor, de rela&ia dintre ei, de atmosfera pe care re"%esc s$ o creeze #n familie.

(opiii treb"ie neap$rat feri&i de orice infl"en&$ v$t$m$toare, #ntr"c9t as"pra s"fletelor lorfragede se revars$ ast$zi "n #ntreg noian de netrebnic ii de tot fel"l. ;vlavia p$rinteasc$este "n eempl" eficace pentr" copii. Dimpotriv$? be&ia, nep$sarea fa&$ de via&ad"hovniceasc$, p"rtarea imoral$ s"nt, din p$cate, "n eempl" la fel de eficace, dar "neempl" pierz$tor. anctitatea a 6atriarh"l Aleie al ''!lea a sp"s c$? /dac$ #n s"flet n"eist$ con%tiin&a sfin&eniei, #n el se #nt$re%te "r9ci"nea p"stiirii.

-n "ltimii ani, #n via&a societ$&ii noastre s!a" petrec"t o m"l&ime de schimb$ri. B$r$

#ndoial$, n"meroase dintre a ceste schimb$ri s"nt de na t"r$ pozitiv$ dar s"ntemnevoi&i, din p$cate, s$ constat$m c$, #n ansambl"l s$", realitatea este grav$. De pild$,8"m$tate dintre fetele %i b$ie&ii #n v9rst$ de treisprezece ani bea". 39rsta #nceperiif"mat"l"i a cobor9t p9n$ la nivel"l de zece ani la b$ie&i %i doisprezece la fete. 6e nimenin" mai mir$ ast$zi fapt"l c$ %colarii #ntre&in frecvent leg$t"ri se"ale. Biecare al zeceleaavort este f$c"t de o adolescent$. -n r9nd"l tinerilor cre%te alarmant cons"m"l de drog"ri.4olile venerice la adolescen&i, prostit"&ia infantil$ s"nt, vai, probleme tragice ale vremiinoastre. 20E din total"l sin"ciderilor s"nt comise de copii %i adolescen&i. A" ap$r"tadolescen&i criminali #n serie. 6sihiatria 8"diciar$ n!a mai c"nosc"t practic astfel decaz"ri? pe baza lor ne p"tem da seama c9t de monstr"os a devenit nivel"l agresivit$&ii #nsocietate.

6entr" copii, #ncerc$rile #ncep de la o v9rst$ fraged$. lat$ c9teva r9nd"ri din scrisoarea"nei tinerei mame? /(opiilor li s!a f"rat copil$ria. !M"lt"mit$televizi"nii %i mi8loacelorde informare #n mas$, copiii mici %ti" de8a ce este se"l, c"m %i c" cine po&i face se.(9nd vor deveni adolescen&i, vor p"tea oare s$ #n&eleag$ ce este dragostea Cita&i!v$n"mai ce desene animate li se prezint$ copiilor? imorale %i pline de ignoran&$. 69n$ %ititl"rile #&i da" fiori? !Fr$snit"l!, /)$zboi"l stelelor! %i a%a mai departe. N" dem"lt s!atransmis desen"l animat !Fo&i a8"ng #n rai!. ;sen&a acest"i film? n" treb"ie s$ m"nce%ti,treb"ie s$ 8oci 8oc"ri de noroc p9n$ c9nd c9%tigi, iar #n calitate de divertisment c"lt"ralapar feti&ele de la cabaret. (e, la noi copiii s"nt m"tila&i s"flete%te #n mod con%tient Gi cemai 8"c$rii s"nt #n comer&H Nin8a, etratere%tri, robo&i %.a.m.d. 6entr" ce (e le ad"caceste 8"c$rii copiilor Din p$cate, a"tor"l acestor r9nd"ri prime%te n"meroaseasemenea scrisori %i #n fiecare se simte d"rerea %i m9hnirea p$rin&ilor fa&$ de cele ce se#nt9mpl$ #n 8"r"l nostr".

;ist$ "n st"di" foarte interesant realizat de departament"l de poli&ie %i cel de ed"ca&iep"blic$ din ora%"l B"llerton, stat"l (alifornia


4/26

1. elevii vorbesc #n timp"l orelor@

2. mestec$ g"m$@

. fac g$lagie,. alearg$ pe coridore?

5. n" respect$ ordinea la r9nd"ri@

+. se #mbrac$ #n mod nereg"lamentar@

I. se ceart$ #n clas$

6rincipalele probleme #n %coal$ #n an"l 1*?

1. cons"m"l de drog"ri?

2. cons"m"l de alcool?

. graviditatea@

. sin"ciderile@

5. viol"rile

+. t9lh$riileI. b$t$ile.

(omentarile s"nt de prisos. Freb"ie s"bliniat im mod special fapt"l c$ aceste#nfricos$toare metamorfoze a" av"t loc #n mai p"&in de cincizeci de ani, #n timpidezvolt$ii vertiginoase a materialisml"i #n .C.A. (redem c$ acest rez"ltat este logic #norice societate bazat$ pe concep&ii materialiste. "nt de8a mai m"lt de zece ani de c9ndmod"l proamerican de via&$ ne este b$gat pe g9t no"$ %i copiilor no%tri. Ja ce va d"ceasta 6rognoza care se #ntrevede n" este prea lini%titoare.

6rogramele F3 s"nt /#mpodobite c" titl"ri monstr"oase, #n spatele c$rora sta" desfr9"l%i violenta. Mi8loacele de informare #n mas$ prezint$ peste tot tr"p"ri goale. ectantii detoate c"lorile l"creaz$ c" #ncordare pentr" a s"bmina valorile d"hovnice%ti ale na&i"nii.

(opiii s"nt viitor"l nostr" H ("m va fi acest viitor


5/26

$ sp"nem c9teva c"vinte despre psihopatie. 6sihopatia este o anomalie a personalit$&iicare se caracterizeaz$ prin str"ct"ra psihic$ dizarrnonic$ a acesteia. (riteriile dediagnostic pentr" psihopatie s"nt?

1= t"lb"r$ri psihice manifeste, care #l d"c pe om la dezadaptare social$@

2= modific$ri totale ale #ntreg"l"i profil psihologic al om"l"i@

= relativ$ stabilitate a partic"larit$&ilor psihice


6/26

%.a.m.d. Dac$ merge la gr$dini&$, este important s$ %tim ce rela&ii a #nchegat c" colegii,c" ed"catoarele. Fo&i ace%ti factori s"nt foarte importan&i.

Cneori, copil"l doarme ad9nc zi"a %i, ca atare, se odihne%te prost noaptea. D"rata medie asomn"l"i copil"l"i de trei!patr" ani este de 10!11 ore. Ja aceast$ v9rst$, m"l&i copii n" a"

neap$rat$ nevoie s$ doarm$ zi"a. Dac$ copil"l a dormit zi"a, interval"l dintre somn"l dezi %i cel de noapte treb"ie s$ n" fie mai mic de !,5 ore.

-n ceea ce prive%te recomand$rile medicale, #n prim"l r9nd a% indica necesitatearespect$rii program"l"i de zi. (opil"l treb"ie c"lcat la or$ fi$. 6$rin&ii treb"ie s$ stea ovreme c" el, s$ #l #nsemneze c" semn"l cr"cii %i s$ #l binec"v9nteze pentr" c"lcare.3orbi&i!i c" voce lin$, m9ng9ietoare, bl9nd$. (9nta&i!i "n c9ntec de leag$n sa" povesti&i!iceva interesant %i folositor. 6oate c$, av9nd #n s"bcon%tient teama de a n"!%i pierdep$rin&ii, de a n" r$m9ne sing"r, n" va vrea s$ se desparta de d"mneavoastr$? l"a&i!l #nbra&e, s$r"ta&i!l, face&i!i "n /c"ib"%or comod da&i!i voie s$ ia c" el #n pat 8"c$ria peferat$.

Daca #n timp"l zilei a" fost ne#n&elegeri #atre voi, dac$ l!a&i pedepsit pe copil, treb"ie s$!ieplica&i de ce a fost pedepsit, s$!i ierta&i tot. 6e sc"rt, la c"lcare sit"atia treb"ie s$ fierezolvat$.

6$ri&ii ortodoc%i #%i #nva&$ copiii s$ se roage, s$!%i fac$ semn"l cr"cii %i copil"l n" sec"lc$ p9n$ n"!%i face semn"l cr"cii. ;l %tie c$ este ap$rat, c$ n" e sig"r? c" el s"ntDomn"l, N$sc$toarea de D"mneze", #nger"l p$zitor@ ceata sfin&ilor se roag$ pentr" el,pentr" marna, pentr" tata %i pentr" to&i cre%tinii ortodoc%i.

(opiii merge la sl"8be, se #mp$rt$%e%te c" fintele l"i Kristos Faine. 6$rin&ii l"i s"ntc"n"na&i@ casa l"i este sfin&it$ #n n"mele 6reasfintei Freimi@ #n camera sa s"nt icoane,

cr"cifi, candel$. (" el s"nt binec"v9nta rea l"i D"mneze" %i binec"v9ntarea p$rinteasc$,pe piept #i at9rn$ cr"ci"li&a, de care n" se desparte niciodat$. A%a s"nt l"mea eterioar$ %icea l$"ntric$ a "n"i copil dintr!o familie c" adev$rat ortodo$. -n tradi&ia cre%tin$ se facr"g$ci"ni pentr" somn lin #nger"l"i p$zitor, sfin&ilor tineri din ;fes.

(9teva c"vinte despre tratament"l insomniilor. Ja normalizarea somn"l"i a8"t$ m"ltfitoterapia, adic$ "tilizarea #n scop"ri terape"tice a plantelor medicinale. -n modtradi&ional se "tilizeaz$ r$d$cina de valerian$, menta


7/26

3orbind despre accesele de fric$ la copii, p"tem distinge chiar o an"mit$ #mp$r&ire #netape.

De la "n an p9n$ la trei ani, frica copil"l"i se poate manifesta prin nelini%te #n timp"ldesp$r&irii de oamenii apropia&i %i #n prim"l r9nd de mama sa. Brica poate ap$rea %i la

modific$ri br"%te ale stereotip"l"i, ale program"l"i zilei.De la trei p9n$ la cinci ani, la copiii care a" de8a o an"mit$ eperien&$ de via&$, latemerile ar$tate mai s"s se ada"g$ %i frici imaginare


8/26

'at$ "n eempl". (opil"l cere o bomboan$


9/26

(el mai mare n"m$r de nevroze se observ$ la pre%colar"l mare, la %colar"l mic %i laadolescen&i. e disting "rm$toarele forme f"ndamentale de t"lb"r$ri nevrotice?

Maladia de nelini%te generalizat$? se dezvolt$ #n dec"rs"l a %ase l"ni #ncep9nd dinmoment"l ac&i"nii factor"l"i psihotra"matizant %i deb"teaz$ prin sentiment"l de

#ncordare psihic$, de nelini%te, de angoas$ #n a%teptarea nepl$cerilor care vor veni #n via&ade zi c" zi.

F"lb"rarea obsesiv!comp"lsiv$? se caracterizeaz$ prin prezen&a imaginilor, ideilorobsesive %i a ac&i"nilor rit"ale.

)eac&ia la stress"l ac"t? apare imediat, #n dec"rs de o or$ de la ac&i"nea factor"l"istresant.

F"lb"rarea posttra"matic$? t"lb"r$rile psihice apar fie imediat d"p$ stress, fie #n dec"rs"la %ase l"ni d"p$ acesta.

Ne"rastenia? copil"l #ncearc$ o senzatie permanent$ de oboseal$, de sl$bici"ne fizic$,obose%te repede.

Ne"ropatia? se caracterizeaz$ prin irascibilitate, p"rtare capricioas$ a copil"l"i, dispozi&ieinstabil$, tendin&$ marcat$ de a se speria. (opil"l afectat doarme prost, n" are poft$ dem9ncare, devine ep"izat repede, aten&ia l"i este foarte "%or distras$. 6ot ap$reas"bfebrilitate


10/26

de m"%chi, clipit"l, tras"l de p$r=, prec"m %i en"rezis"l neorganlc "rinat invol"ntar #ntimp"l zilei sa" al nop&ii, necoresp"nz$tor v9rstei.

Ja scolar"l mic se poate dezvolta nevroza %colar$. (a"za acesteia este lipsa de preg$tire acopil"l"i pentr" %coal$, neacceptarea l"i de c$tre colegi, #n8osirea, maltratarea, severitatea

ecesiv$ %i lipsa de eperien&$ a pedagog"l"i. (opil"l care s"fer$ de aceast$ nevroz$ estedeprimat, ref"z$ s$ mearg$ la %coal$, mimeaz$


11/26

era" "rm$toarele? dormea prost, obosea ecesiv de repede, #l d"rea cap"l. it"a&ie dest"lde tipic$, din p$cate. Mai m"lt? #n asemenea sit"a&ii, ed"ca&iei copil"l"i i se s"bstit"ieformarea intelect"al$


12/26

Jogic$ este %i "rm$toarea #ntrebare? pot fi oare ignorate f"rt"noasele procese demat"rizare ne"rohormonal$, a c$ror v"lcanic$ p"tere #l transform$ pe t9n$r #ntr!"n b$rbatm"sc"los :are aceast$ /atmosfer$ biologic$ trage d"p$ sine o tren$ social$ t"lb"re?cr"zime %i agresivitate, ac&i"ni criminale, tentative de sin"cidere, infracti"ni se"ale

6entr" ortodoc%i, r$sp"ns"rile la aceste probleme s"nt evidente. :ric9t de mari ar fiaceste modific$ri biologice, ele n" pot #n sine s$ #l fac$ pe om b"n sa" r$", sf9nt sa"criminal, moral sa" imoral. :m"l n" este at9t tr"p, c9t s"flet %i d"h. 6e calea p$cat"l"iadolescent"l poate p$%i n"mai at"nci c9nd fie n" -l c"noa%te pe D"mneze"l (el Adev$rat,fie -i #ntoarce spatele. (omportament"l l"i depinde m"lt %i de eemplele


13/26

-n familiile "nde l"cr"rile sta" mai bine, de m"lte ori so&ii n" %ti" cine ar treb"i s$ fielider"l #n cas$, #n n"mele a ce s$ #%i ed"ce copiii %i c$tre ce s$ tind$. ; d"reros s$ vezic"m #ntre so&i se ac"m"leaz$ iritare reciproc$, r$"tate, nem"l&"mire de via&$. Bidelitateacon8"gal$, r9nd"iala cre%tin$ a vie&ii de familie, eemplele de via&$ c"cernic$ s"nt pentr""nii doar reminiscen&e ale trec"t"l"i, arhaisme.

Despre nevrozele de familie se scri" zeci de articole, c$r&i, dizerta&ii. Baptele strig$?fiecare a treia sa" a patra familie /p9r9ie la c"s$t"ri. ocietatea trage clopot"l de alarm$.

B$r$ a8"tor"l l"i D"mneze" o familie n" poate edifica rela&ii c" adev$rat b"neH Doarie%ind #n #nt9rnpinarea l"i D"mneze", i"bind"!se "n"l pe alt"l prin i"birea fa&$ de >iditor,dob9nde%te familia adev$rata fericire %i plin$tate a eisten&ei. Acest fapt este dovedit devia&$, este confirmat de istorie. 6rin credin&$, poc$in&$, r"g$ci"ne com"n$, prin ed"carea#n d"h cre%tin a copiilor %i prin dragoste reciproc$ so&ii merg c$tre scop"l principal?-mp$r$&ia l"i D"mneze".

6rofesor"l!teolog . Froi&ii scrie #n cartea /Bilosofia cre%tin$ a c$sniciei "rm$toareler9nd"ri? /Apostol"l 6avel compar$ raport"rile dintre so& %i so&ie tocmai c" raport"riledintre 6ersoanele fintei Freimi. 6rec"m D"mneze" Fat$l este cap"l l"i Kristos, a%a %ib$rbat"l este cap femeii


14/26

Alcool"l este etrem de peric"tlos pentr" copii %i adolescen&i. (ons"m"l de aleoolpert"rb$ procesele implica te #n mat"rizarea ne"ronilor


15/26

-n fiecare zi "nii pier din ca"za narcoticelor, iar al&ii #%i fac pentr" prima dat$ #n via&$in8ec&ia "ciga%$.

B"mat"l

Despre efectele v$t$m$toare ale f"mat"l"i s!a" sp"s %i s!a" scris m"lte. (a medic, voiaminti n"mai c$ t"t"n"l con&ine circa treizeci de s"bstan&e d$"n$toare pentr" s$n$tate.(ea mai peric"loas$ dintre ele este alcaloid"l n"mit nicotin$. -n r9nd"l f"m$torilor s"ntdeosebit de n"meroase persoanele care s"fer$ de afec&i"ni bronhop"lmonare iar cea maiamenin&$toare "rmare a f"mat"l"i este cancer"l p"lmonar. B"m"l de t"t"n con&ines"bstan&e cancerigene, c"m ar fi benzopiren"l %i deriva &ii s$i.B"m$tori s"nt m"l&i. -ntre f"m$tori s"nt reprezentate toate categoriile de v9rst$, de lacopii p9n$ la v9rsta a treia. B"meaz$ b$ie&i %i fete, f"meaz$ femei, f"meaz$ chiar %i "nelegravide.

6otrivit cercet$rilor, #n Moscova v9rsta la care se #ncepe f"mat"l a sc$z"t p9n$ la 10 ani

la b$ie&i %i 12 ani la fete. )ealitate trist$.Freb"ie sp"s c$ as"pra organism"l"i copiilor f"mat"l eercit$ o ac&i"ne deosebit denociv$. 6e l9ng$ toate celelalte, la adolescent se formeaz$ "n comple de devierine"ropsihice. "fer$ aten&ia, memoria, somn"l, dispozitia e /s$lt$reat$.

Ja f"m$tori se dezvolt$ sindrom"l nicotinic. ;ste vorba tot de o dependen&$, la fel ca ceade alcool %i cea de narcotice, #ns$ mai p"&in v$t$m$toare pentr" s$n$tate. De%i, c"m s$sp"n L )isc"l cancer"l"i p"lmonar n" prea este "n arg"ment care s$ demonstrezecaracter"l inofensiv


16/26

memoriei %i a aten&iei@ insomnia@ modific$rile frecvente %i ne8"stificate ale dispozi&iei@#nr$"t$&irea rez"ltatelor %colare@ cereri repetate de bani@ dispari&ia din cas$ a l"cr"rilor,c$r&ilor, hainelor, bi8"teriilor de valoare@ dese convorbiri telefonice c" persoanenec"nosc"te@ minci"ni@ aspect ne#ngri8it.

emne clare? "rme de in8ec&ii@ h9rti"&e %i bancnote r$s"cite #n form$ de t"b"let, ling"ri&easc"&ite@ caps"le, fiole, recipiente metalice@ c"tii de medicamente c" ac&i"ne sornnifer$sa" sedativ$.

-ntrebare? -n %colile )"siei se introd"ce program"l de ed"ca&ie se"ala. ("m se vareflecta aceast$ ed"ca&ie as"pra psihic"l"i copiilor

-n vremea de ast$zi n"mero%i p$rin&i, mai ales ortodoc%i, s"nt alarma &i de introd"cerea #n%coli a programelor de ed"ca&ie se"al$. 6ret"tindeni se dif"zeaz$ reviste, c$r&i il"stratepe aceast$ tem$. De pe ecranele televizoarelor se revars$ #n s"fletele copiilor tot fel"l denetrebnicii. e creeaz$ impresia c$ mai #nainte #n )"sia n" se n$%tea" copii. "nt prof"nd

convins c$ toat$ aceast$ problem$ artificial creat$ este o "neltire a diavol"l"i. (ineva ahot$r9t? copiii treb"ie familiariza&i c" orice pre&, c9t mai devreme, c" fiziologia rela&iilorse"ale. "bliniez? c" fiziologia. N" este vorba s$ se fac$ din b$iat "n tat$, so&, ocrotitorde n$de8de al familiei, iar din fat$ o mam$ gri8"lie %i o so&ie credincioas$.

:are #nainte vreme domni%oarele din pensioane sa" fetele de la &ar$ st"dia" aceast$fiziologie Gi familiile era" de reg"l$ trainice, c" copii m"l&i. Aceast$ tem$ era#ntotdea"na acoperit$ de v$l"l castit$&ii.:ponen&ii ne ac"z$ c$ s"ntem retrograzi dar retrograzi s"nt tocmai ei, l"9nd ca modelodoma %i 7omora. (omanditarii acest"i proiect a" "n alt scop? s$ perverteasc$ tineret"l%i s$ scad$ natalitatea.

-ntreg"l program de /ed"ca&ie se"al$ este orientat spre cor"perea copiilor, sprepierderea castit$&ii %i c"r$&iei lor. Acest program n" are nimic #n com"n c" moralacre%tin$. ("no%tin&ele de baz$ prop"se vizeaz$ contracep&ia, /se"l f$r$ risc"ri %.a.m.d.6rogram"l n" face altceva dec9t s$ #mping$ tineret"l la p$cat"l c"rviei.

e %tie c$ acest p$cat este "n p$cat de moarte, #ntr"c9t d"ce la pierzare at9t s"flet"l, c9t %itr"p"l om"l"i care #l s$v9r%c%te, #l lipse%te pe acesta de har"l l"i D"mneze". Jipsind"!sede har, c"rvar"l #%i pierde de reg"l$ %i pacea s"fleteasc$. ("rvarii s"nt foarte nevrotici, a"aproape permanent "n sentiment de nelini%te. ("rvia #l lipse%te pe om de posibilitateadragostei a"tentice. De obicei, cei ce p$c$t"iesc prin c"rvie n" pot edifica o familietrainic$, n" pot ed"ca copii s$n$to%i din p"nct de vedere moral.

-ntrebare? Am a"zit de o boala n"mita /sindrom"l 8"cator"l"i. 6ovesti&i!mi despre acestsindrom.

-n clasificarea psihiatric$ contemporan$ este desemnat$ o no"$ form$ nosologic$


17/26

distinctiv$ este dependen&a de "n 8oc de noroc. )espectiv"l 8oc devine prin!o cipal"l scopal vie&ii. 6e l9ng$ fenomenele de dezadaptare social$


18/26

-n pl"s, %ederea prel"ngit$ prod"ce staz$ sang"in$ #n organele pelviene, d"ce la disf"nc&iiintestinale. 'radierea de la cinescop n" r$m9ne nici ea lipsit$ de "rm$ri. ;a atrage d"p$sine, mai ales la copii, diverse t"lb"r$ri de tip nevrozoid, care se manifest$ prin

irascibilitate, somn nelinistit sl$bire a p"terilor fizice %i stare de r$" general. 3remea sepierde f$r$ p"tin&$ de -ntoar,cere, iar ea este at9t de sc"mp$ L

/'n 4iblie scrie? -n casa ta s$ n" la%i pe m"l&i H Felevizor"l a /spart "%ile casei noastre? lanoi vin %i de la noi pleac$ gr$mezi de oameni, etratere%tri, fantome create de vis$tori.3in f$r$ s$ bat$ la "%$ %i f$r$ s$ cear$ voie, f$r$ s$ se intereseze cine este oaspetele %i cineeste gazda@ vin coRboS %i gangsteri, vin oameni c" care n!arn vrea s$ avem nimic #ncom"n. (asa a devenit "n c"loar de trecere o r$scr"ce a m"ltor dr"m"ri dintr!o predic$a arhim. )afail arelin. A%a #nc9t odihna de care vorbe%te fi"l d"mneavoastr$ este doar oil"zie. -ncerca&i s$!i schimba&i p$rerea

-ntrebare? ;plica&i termen"l /dis8"nc&ie cerebral$ minim$.Disf"nc&iile cerebrale minime se caracterizeaz$ prin #nt9rzierea ritm"l"i de dezvoltare asistemelor f"nc&ionale cerebrale care asig"r$ an"mite f"nc&ii psihice s"perioare,r$sp"nz$toare pentr" vorbire, scriere, citire, socotire, prec"m %i pentr" reglarea %icontrol"l proceselor psihice. Ja ace%ti copii intelect"l n" are de s"ferit, dar ei a"#nsemnate dific"lt$&i la %coal$ %i #n adaptarea social$. Act"almente, tratament"ldisf"nc&iilor cerebrale minime este bine p"s la p"nct.

-ntrebare? p"ne&i!mi ceva despre a%a!n"mita /criz$ de la trei ani.

Ja aceast$ v9rst$, copil"l #ncepe s$ se considere /pricep"t %i competent. -ncomportament"l l"i #ncep s$ se manifeste evident negativism"l


19/26

Aceasta a fost descris$ detaliat #n an"l 1*I. Ja noii!n$sc"&i ale c$ror mame a" cons"mat#n mod reg"lat alcool pe timp"l sarcinii s!a" p"s #n eviden&$ diverse defecte.

Ja ace%ti copii se pot observa? retard fizic %i mintal


20/26


21/26

#nstr$ineze c" trezvie de i"birea pl$cerilor@ s$ #%i p$zeasc$ s$n$tatea, fiindc$ ea estemo%tenire pentr" copii? ce b"c"rie e "n copil bolnav $ p$zeasc$ c"cernicia, fiindc$orice ob9r%ie ar avea s"fletele, ele s"nt #n dependen&$ vie de inima p$rinteasc$, %icaracter"l p$rin&ilor se #ntip$re%te "neori c" foarte m"lt$ p"tere #n copii.

(9nd D"mneze" v$ va d$r"i odrasla drag$, ea va treb"i ed"cat$, iar pentr" aceasta treb"ies$ ave&i o an"mit$ #ndest"lare material$@ s$ v$ #ngri8i&i de asta dinainte n" doar pentr"prezent, ci %i pentr" viitor. (9nd D"mneze" v$ va da copil, b"c"ra&i!v$ %i da&i m"l&"mit$c$ s!a n$sc"t om pe l"me. D"mneze" a repetat cea dint9i binec"v9ntare %i prin voi? deciprimi&i copil"l ca din m9na l"i D"mneze", dar tot din aceast$ pricin$ s$ v$ %i gr$bi&i a!lsfin&i prin Faine, fiindc$ ac"m #l ve&i %i #nchina sl"8irii D"mneze"l"i (el"i Adev$rat, ai($r"ia treb"ie s$ fi&i %i voi, c" tot ce este al vostr". -n pr"nc este "n amestec de p"terid"hovnice%ti %i tr"pe%ti, care s"nt gata s$ primeasc$ orice direc&ie? p"ne&i as"pra acest"iamest.ec pecetea d"mnezeiesc"l"i D"h ca pe o temelie %i s$m9n&$ a vie&ii ve%nice. atanad$ b"zna din toat.e p$r&ile c" r$"l s$"? #ngr$di&i copil"l c" #ngr$direa cea d"mnezeiasc$,prin care p"t.erile #nt"neric"l"i n" pot p$tr"nde, apoi, d"p$ ce s!a sfin&it prin Faine,

p$zi&i!l ca pe "n odor sf9nt.? n" 8igni&i D"h"l har"l"i %i pe #nger"l p$zitor, care #ncon8"r$leag$n"l, prin necredin&a, ne#nfr9narea, ne i"birea voastr$ de pace.

-ncepe ed"ca&ia? cea mai important$ l"crare a p$rin&ilor, foarte anevoioas$ %i foarterodnic$, de care at9rn$ binele familiei, al 4isericii %i al patriei. Aici s$ ar$ta&i adev$rat$dragoste. 6$rin&i, se poate sp"ne, n" s"nte&i voi, #ntr"c9t copil"l s!a n$sc"t #n chip pe carevoi n" #l #n&elege&i, dar s$ #l ed"ca&i este treaba voastr$. -n aceast$ l"crare treb"ie s$ l"a&i#n seam$ tot"l. Gi ce este copil"l. Gi ce va fi. Freb"ie ed"cat tr"p"l l"i, a%a #nc9t s$ a8"ng$%i zdrav$n, %i vioi, %i sprinten. N" a8"nge s$ l$sa&i tot"l #n seama nat"rii@ treb"ie s$ac&iona&i %i voi, potrivit "n"i plan, folosind"!v$ de eperien&a altora %i de mi8loacelepedagogiei s$n$toase. Mai m"lt #ns$ treb"ie s$ v$ #ngri8i&i de ed"carea d"h"l"i. Cn om

binecresc"t d"hovnice%te se va m9nt"i %i f$r$ "n tr"p zdrav$n, iar cel"i l$sat de cap"l s$",tr"p"l zdrav$n #i va ad"ce s"ferin&$. -n aceast$ privin&$, treb"ie formate mintea,obicei"rile %i c"cernicia. Aici este mai mare nevoie de g9ndire s$n$toas$ pe care odeprind oamenii %i f$r$ a8"tor"l %tiin&ei dec9t de %tiin&$.

Datoria fiec$r"ia este, oric"m, de a!%i #nv$&a copiii imbol"l de (redin&$, por"ncile l"iD"mneze", r"g$ci"nile? s$!l fac$ s$ c"noasc$ credin&a cre%tineasc$. Nimic n" este at9t deeficace #n formarea obicei"rilor copil"l"i ca propri"l eempl" %i ferirea de relele eempleale altora. 6re#nt9mpin$ r$"l? s"b #nr9"rirea har"l"i, inima nevinovat$ se va #nt$ri %ipredispozi&iile ei b"ne se vor preface #n obicei"ri. ("cernicia ta este c" at9t mai necesar$pentr" #nt$rirea c"cerniciei copil"l"i c" c9t ea prive%te l"cr"ri nev$z"te. (opil"l s$ iaparte la r"g$ci"nea de diminea&$ %i cea de sear$@ s$ mearg$ c9t mai des la biseric$@ s$ se#mp$rt$%easc$ c9t mai des, d"p$ credin&a voastr$@ s$ a"d$ mere" la voi disc"&iievlavioase. N" va fi nevoie s$ v$ adresa&i l"i #n mod special? va asc"lta %i sing"r %i vab$ga la cap.

6$rin&ii treb"ie s$!%i dea toat$ silin&a ca pr"nc"l, at"nci c9nd devine con%tient, s$#n&eleag$ mai p"ternic dec9t orice fa pt"l c$ e cre%tin. Dar iar$%i zic? principal"l ested"h"l c"cerniciei ca atare, care p$tr"nde #n copil %i se atinge de s"flet"l l"i. (redinta,


22/26

r"g$ci"nea, frica l"i D"mneze" s"nt mai pres"s de orice c9%tig. 6e acestea s$ le#nr$d$cina&i #n el mai #nt9i de toate. (opil"l care a #nv$&at s$ citeasc$ treb"ie ferit delect"rile de%$n&ate, c$ci setea de lect"r$ n" face alegere.

6e m$s"r$ ce se dezvolt$, se va v$di la ce este b"n copil"l. (a atare, treb"ie p"se bazele

viitoarei l"i activit$&i temeinice, statornice, pline de sig"ran&$ #n domeni"l ales@ treb"ie s$fie preg$tit pentr" l"crarea la care este chemat, ca s$ poat$ face treab$ serios, s$ fie legatde ea tr"p %i s"flet %i s$ se simt$ #n element"l s$" f$c9nd!o. Dac$ pentr" aceasta treb"iesporit$ p"rtarea de gri8$, spore%te!o@ dac$ treb"ie ad$"gate obiecte de st"di", ada"g$!le.N" este de l$"dat ideea de a l$sa tot"l #n voia #mpre8"r$rilor. (e!i drept, Domn"lr9nd"ieste tot"l, dar ;l ne d$ de #n&eles care e voia a prin capacit$&ile, #nclin$rile %icaracter"l nostr". Ave&i datoria s$ l"a&i aminte la aceste indica&ii %i s$ ac&iona&i pe temei"llor.

(opil"l treb"ie #ndr"mat s$ deprind$ b"na!c"viin&$ #n c"v9nt, #n #mbr$c$minte, #n &in"t$,#n p"rtare. Ja tinere&e l"cr"l acesta e c" at9t mai potrivit c" c9t at"nci e foarte p"ternic$

tendin&a de a imita, mai ales eterior, iar obicei"rile #mpr"m"tate pot, sta tornicind"!se, s$r$m9n$ pentr" toat$ via&a. 4"na!c"viin&$ pare "n l"cr" ne#nsemnat, %i tot"%i m"lte #lt"lb"r$ pe cel nedeprins c" ea. Aceast$ problem$ treb"ie pre#nt9mpinat$ la copil. Dariar$%i zic? l"cr"l acesta treb"ie l$sat #n "mbr$, ca "n adaos, n" treb"ie s$!l ridica&i #n sl$vi%i nici m$car s$ sp"ne&i c9t este de necesar, ci treb"ie s$!l deprinde&i pe copil c" el a%ac"m l!a&i #nv$&at s$ mearg$. Acolo "nde b"na!c"viin&$ este acoperit$ c" la"de, ea ia loc"laltor l"cr"ri, m"lt mai importante, %i le p"ne #n "mbr$. Gi este r$" c9nd se #nt9mpl$ a%aceva. -n pl"s, am #n vedere b"na!c"viin&$ simpl$, modest$, respect"oas$, n" cea la mod$,/al"necoas$, c$"tat$.

;ste min"nat s$ #nve&e copil"l artele? desen"l, m"zica %i altele, prec"m %i me%te%"g"rile

femeie%ti %i b$rb$te%ti. ;le ad"c o pl$c"t$ odihn$ %i o b"n$ a%ezare d"h"l"i. $ n" se "ite#ns$ l"cr"l de c$petenie? zidirea d"h"l"i pentr" ve%nicie. ; necesar ca acesta treb"ie s$defineasc$ orientarea artei %i con&in"t"l ei l$"ntric. Freb"ie, de altfel, s$ v$ aminti&i c$ #ned"ca&ie conteaz$ n" at9t material"l, c9t capacitatea %i abilitatea de a!l modela. )ez"ltat"lcare treb"ie ob&in"t din ed"ca&ie #n aceast$ privin&$ este h$rnicia? i"birea de osteneal$ %i"ra fa&$ de lenevie, i"birea de ordine, de a face tot"l la timp"l %i la loc"l potrivit, f$r$#mpr$%tiere %i f$r$ am9n$ri, #mplinind con%tiincios ceea ce se cere. Aceasta estepreafericita dispozi&ie s"fleteasc$ ce asig"r$ pentr" toat$ via&a n" n"mai fericireaeterioar$, ci %i c"cernicia l$"ntric$. Gi tot"%i, n" treb"ie "itat c$ aceste dispozi&iis"flete%ti alc$t"iesc doar b"n$tatea eterioar$, pe c9nd cea l$"ntric$ st$ #n d"h"lc"cerniciei cre%tine%ti.

'n fine, o dat$ ed"cat, copil"l treb"ie aran8at? fiica treb"ie m$ritat$ c"viincios, fi"l"itreb"ie s$ i se g$seasc$ "n loc potrivit, s$ fie introd"s #n acea r9nd"ial$ de via&$ pentr"care a fost preg$tit. Aici principal"l este ca ei s$ poat$ tr$i d"p$ aceea f$r$ lips"ri %i s$poat$ l"cra c" spor. e va &ine cont %i de dorin&a copiilor #n privin&a viitoarei meserii, darn" treb"ie l"ate #n seam$ capriciile celor sminti&i de aparen&ele eterioare, ci treb"ie f$c"tceea ce chibz"in&ei #n&elepte se arat$ temeinic %i folositor. )$" fac p$rin&ii care #%i las$copiii s$ aleag$ de cap"l lor #n aceast$ problem$ important$. De altfel, %i d"p$ aran8area


23/26

copiilor ace%tia n" treb"ie "ita&i, ci s"praveghea&i, pov$&"i&i, #ndr"ma &i, #nv$&a&i minte.Drept"l, dar %i datoria p$rin&ilor este s$ n" se dep$rteze de ei p9n$ la moarte.

Ac"m oamenii v$d altfel l"cr"rile acestea dar n" toate r9nd"ielile noi s"nt %i legi"ite. -ned"carea copiilor, #ndr"m$tor"l este dragostea. ;a prevede orice %i pentr" orice g$se%te

metoda potrivit$ dar e nevoie ca aceast$ dragoste s$ fie adev$rat$, trezvitoare,#n&eleapt$, n" p$tima%$ %i ind"lgent$. Acest "ltim fel de dragoste este prea miloas$, preaiert$toare %i #ng$d"itoare. -ng$d"in&$ treb"ie s$ eiste, dar c" #n&elepci"ne, iar acolo "ndeea se #nvecineaz$ c" ind"lgen&a incon%tient$, treb"ie privit$ c" asprime. Mai bine s$ sedea prec"mp$nire severit$&ii dec9t ind"lgen&ei, fiindc$ aceasta din "rm$ las$ r$"l tot mainedezr$d$cinat pe zi ce trece %i las$ prime8dia s$ creasc$, iar severitatea #l reteaz$ o dat$pentr" totdea"na sa" cel p"&in pentr" m"lt$ vreme. 'at$ de ce c9teodat$ este neap$rat$nevoie ca ed"cator"l s$ fie "n str$in. Acolo "nde dragostea se abate de la adev$r, deseori,aproape #ntotdea"na, ea cade prin #rnp$timire #n nedreptate fa&$ de copii? pe "nii #ii"be%te, pe al&ii n", sa" tat$l #i i"be%te pe "nii, mama pe al&ii. Aceast$ nedreptate r$pe%teat9t cel"i i"bit, c9t %i cel"i nei"bit respect"l fa&$ de p$rin&i %i seam$n$ #ntre copii, de la o

v9rst$ fraged$, o an"mit$ antipatie, care, d"p$ #mpre8"r$ri, se poate preschimba #n "r$ demoarte. (e fel de ed"ca&ie este asta

-n fine, n" treb"ie "itat "n mi8loc de corec&ie smeritor %i foarte eficace? pedeapsatr"peasc$. "flet"l se modeleaz$ prin tr"p. ;ist$ r$"t$&i care n" pot fi al"nga te dins"flet f$r$ r$nirea tr"p"l"i. (a atare, b$t$ile s"nt folositoare %i celor mari, darmite celormici. (el ce i"be%te pe fi"l s$", #ndese%te r$nile l"i, gr$ie%te #n&elept"l fi" al l"i irah adons


24/26

Freb"ie s$ ne str$d"im #n tot chip"l a p$stra pacea s"fleteasc$ %i a n" ne t"lb"ra denecaz"ri, ci a le s"feri c" senin$tate, ca %i c"m n" ne!ar atinge pe noi. : astfel de c$lirepoate ad"ce inimii noastre tihn$ %i o poate face loca% al D"h"l"i (el"i f9nt.

Dac$ ai %ti ce b"c"rie a%teapt$ s"flet"l drept"l"i #n cer"ri, ai l"a hot$r9rea de a r$bda c"rec"no%tin&$ #n timp"l vie&ii p$m9nte%ti necaz"rile, prigoanele %i clevetirea. Dac$ #ns$%ichilia noastr$ ar fi plin$ de viermi %i dac$ ace%tia ne!ar roade tr"p"l #n toat$ aceast$ via&$trec$toare, c" toat$ dorirea ar treb"i s$ ne #nvoim la asta, ca s$ n" ne lipsim de b"c"riacea cereasc$, pe care a g$tit!o D"mneze" celor ce #l i"besc.("vios"l erafim din arov

-n sine, pedeapsa n"!l vindec$ pe om de p$c$to%enia l"i@ om"l poate s$ s"fere foarte m"lt,dar dac$ aceste p$timiri, trimise pentr" a!l p"ne la #ncercare, st9rnesc #n el r$"tatea %i#ncr9ncenarea, dac$ n" se va smeri si n" le va s"feri c" r$bdare, c" s"p"nere, d9ndm"l&"mit$ l"i D"mneze" pentr" ele, care alc$t"iesc sing"r"l mi8loc ce!l poate ad"ce #n

fericitele loca%"ri, ci va da fr9" liber #n sine m9niei, enerv$rii, "rii fa&$ de tot ce #l#ncon8oar$, rostind c"vinte de dezn$de8de, poate chiar de blestem, #mpotriva pricinilorcare st9rnesc dezn$de8dea l"i, n" va face altceva dec9t s$ #%i sporeasc$ p$c$to%enia,ad$"g9nd la p$catele vechi, ner$sc"mp$rate prin s"ferin&ele acestea, "n"l dintre p$catelecele mai c"mplite? #mpotrivirea fa&$ de voia J"i cea sf9nt$.Macarie, mitropolit al Moscovei

-ntristarea pentr" p$cate lipsit$ de m$s"r$, care a8"nge la dezn$de8de, este respins$ de#nv$&$t"ra fin&ilor 6$rin&i. Aceast$ #ntristare treb"ie ,.dil"at$ prin n$de8dea #nmilostivirea l"i D"mneze"? treb"ie s$ ne #ntrist$m %i totodat$ s$ n$d$8d"im s$ ne#ntrist$m, fiindc$ prin p$catele noastre #l m9niem pe D"mneze", ne dep$rt$m de

D"mneze", %i s$ n$d$8d"im, fiindc$ avem Doctor Atotp"ternic pentr" p$catele noastre, peDomn"l 'is"s Kristos, (e Gi!a v$rsat s9ngele pentr" noi.

6entr" a n" c$dea prad$ enerv$rii %i m9niei, n" treb"ie s$ fim pripi&i.("vios"l Ambrozie de la :ptina

Cnde este ideal"l adev$rat, care s$ c"prind$ #ntreaga nat"r$ a om"l"i, #n toat$deplin$tatea %i nesf9r%it$ ei dezvoltare, care s$ fie apropiat de to&i %i accesibil pentr" to&i,lesne de c"nosc"t, care s$ dea cel"i slab p"&in, cel"i p"ternic m"lt, care s$ fie vrednic dedragoste, s$ #i atrag$ pe to&i la sine %i s$ #i m"l&"measc$ pe to&i ;ist$ "n sing"r ideal deacest fel D"mneze"l cre%tin? /fi&i des$v9r%i&i, prec"m Fat$l vostr" (el (eresc des$v9r%iteste L /

Ar$ta&i, dac$ p"te&i, o cerin&$ de ordin"l cel mai #nalt a nat"rii care s$ n" fie satisf$c"t$ #nKristos@ imagina&i!v$, dac$ p"te&i, o des$v9r%ire din cele mai #nalte care s$ n" fie #n ;l. ;leste #ns"%i adev$r"l, dragostea, b"n$tatea, c"r$&ia, dreptatea, lipsa de egoism, abnega&ia,h$rnicia, r$bdarea, b$rb$&ia. dar cine va n"m$ra toate des$v9r%irile J"i !ar p"tea s$ n"ne convin$ doar fapt"l c$ #n ;l n" este nimic potrivit c" d"h"l acest"i veac, #n ;l n" s"nt


25/26

patimi, fapt c" care am p"tea s$ ne #ndrept$&im, %i c$ ;l n" este ind"lgent c" patimile, c$f$r$delege n" a f$c"t, /nici s!a aflat vicle%"g #n g"ra J"i 's. 5, *=.

Ja ;l #%i d"c, #naintea J"i #%i p"n p$rin&ii cre%tini copiii #n sf9nta %coal$ care se n"me%te4iseric$. Aici, ed"ca&ia se desf$%oar$ d"p$ toate legile adev$rate ale dezvolt$rii omene%ti.

Ja #ncep"t, ed"ca&ia se face prin sim&"ri, prin intermedi"l impresiilor. -n linii mari, om"lc"noa%te %i #ncepe s$ i"beasc$ fr"m"se&ile nat"rii #nainte de orice %tiin&$, prin intermedi"lsimplei contempla&ii %i a eperien&elor copil$riei? #n 4iseric$ se dob9ndesc primele ideidespre D"mneze", cele mai timp"rii %i cele mai #nsemnate concep&ii din via&a om"l"i,prin contemplarea imaginilor, a faptelor, a simbol"rilor care arat$ spre l"mead"hovniceasc$.

Mama, obiect al #ntregii i"biri %i ging$%ii a copil"l"i, st$ c" o epresie evlavioas$#ntip$rit$ pe fa&$ %i se roag$ #naintea icoanei M9nt"itor"l"i@ copil"l se "it$ ba la ea, ba laicoan$, %i n" are nevoie de eplica&ii l"ngi privitoare la #nsemn$tatea acest"i fapt. 'at$ cea

dint9i lec&ie, lec&ie t$c"t$, de c"noa%tere a l"i D"mneze".(opil"l #n biseric$? podoaba bisericii, l"minarea ei, str$l"citoarele od$8dii ale sfin&i&i lorsl"8itori, c9ntarea %i t$c"ta stare #naintea l"i D"mneze" a celor ce roag$ #ntor%i spre altar,sfintele gest"ri lit"rgice, lipsa obiectelor vie&ii obi%n"ite, interzicerea gest"rilornec"viincioase, cerin&a aten&iei fa&$ de ceva prea#nalt %i aparte? acestea toate s"nt lec&ii deevlavie #naintea l"i D"mneze", pe care n" le va #nloc"i nici "n disc"rs, c9t de elocvent, alprofesor"l"i de religie.

-n aceste lec&ii n" poate fi distins$ clipa c9nd #n copii #ncepe s$ apar$ #n&elegerea a ceeace se cite%te %i se c9nt$ #n biseric$@ %tim doar c$ J!am #ndr$git pe M9nt"itor"l nostr" c"

m"lt #naintea lec&iilor de religie, fiindc$ am a"zit adeseori istorisiri despre ;l, ne!amr"gat m"lt J"i, am s$r"tat ;vanghelia J"i, am pl9ns pentr" ;l citind"!' p$tirnirile %i ne!am b"c"rat din toat$ inima s$rb$torind l"minata -nviere.De acest bel%"g al #nr9"ririlor harice %i al #ns"%i har"l"i d"mnezeiesc #%i lipsesc p$rin&iiodraslele at"nci c9nd n" le d"c la biseric$ din pr"ncie %i n" le #mp$rt$%esc c" finteleFaine din motiv"l de%ert c$ pr"nc"l n" #n&elege nimic, de parc$ n"mai ra&i"nea analitic$este canal"l t"t"ror #nr9"ririlor ce ac&ioneaz$ as"pra dezvolt$rii om"l"iH -n biseric$ esteed"cat sim&$m9nt"l religios, principal"l motor al vie&ii d"hovnice%ti. 6ierderea acesteiperioade %i a acest"i mi8loc de dezvoltare a inimii este o pierdere ireparabil$. D"p$ aceea,copil"l #%i va #ns"%i conceptele abstracte, va repeta lec&iile pe dinafar$, dar inima, pe carea" p"s de8a st$p9nire alte impresii %i #nclin$ri, va fi insensibil$, s"rd$ la impresiiled"hovnice%ti.Arhiepiscop"l Ambrozie


26/26

f9nt"l 'oan din ronstadt

N" c9rti, copila%, n" treb"ie? dac$ Domn"l te!ar fi "itat sa" dac$ n!ar fi milostiv fa&$ detine, nici n!ai mai fi #n via&$ at9ta doar c$ n" vezi milele J"i, fiindc$ vrei s$ fie ca tine%i te rogi s$ fie ca tine, dar Domn"l %tie ce &i!e mai bine %i mai de folos. Bire%te, roag$!te

totdea"na pentr" izb$virea ta de necaz"ri %i de p$catele tale, dar la sf9r%it"l r"g$ci"niiada"g$ totdea"na, sp"ne!' Domn"l"i? /-ns$ fie voia Fa, Doamne.tare&"l Aleie din m$n$stirea >osimova

"flet"l poate s$ #ncap$ har"l l"i D"mneze" doar #n m$s"ra #n care #ncape %i r$bdareanecaz"rilor.tare&"l Aleandr" din schit"l 7hetsimani

lava l"i D"mneze" H

Documents

Nervozitatea La Copii Si Adolescenti