4
1.1. Planşeu nivel curent 1.1.1. Predimensionare planşeu nivel curent λ = > 2 placă armată pe o direcţie; λ = 2 placă armată pe două direcţii; Unde: lungimea maximă a unui ochi de placă; lungimea minimă a unui ochi de placă; = (535,600,750) [cm] = (150,170,190,200,250) [cm] Oricare ar fi valorile lui şi , dintre cele menţionate mai sus, raportul este > 2, astfel toate ochiurile de placă vor fi armate pe o direcţie. Pentru predimensionarea planşeului se va alege ochiul de placă cu dimensiunile cele mai mari, = 750 [cm] şi = 250 [cm]. "ℎ " înalţimea planşeului este egal cu maximul dintre: 180 = 2( + ) 180 = 2(750+250) 180 = 11.1(1) [cm]; 30 = 250 30 = 8.3(3) [cm]; 6 [cm] - condiţii tehnologice; 12 [cm] - condiţie de rezistenta la foc timp de 120(REI 120); 13 [cm] - condiţa de izolare fonică; = 13 [cm] 1.1.2. Evaluarea încărcărilor planşeu nivel curent 1.1.2.1. Încărcări permanente 1.1.2.1.1. Planşeu nivel curent pardoseală caldă

predimensionare + determinare ef planseu armat pe o directie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

predimensionare si determinarea eforturilor pentru un planseu armat pe o directie

Citation preview

  • 1.1. Planeu nivel curent

    1.1.1. Predimensionare planeu nivel curent

    =

    > 2 plac armat pe o direcie;

    =

    2 plac armat pe dou direcii;

    Unde:

    lungimea maxim a unui ochi de plac;

    lungimea minim a unui ochi de plac;

    = (535,600,750) [cm]

    = (150,170,190,200,250) [cm]

    Oricare ar fi valorile lui i , dintre cele menionate mai sus, raportul

    este > 2,

    astfel toate ochiurile de plac vor fi armate pe o direcie.

    Pentru predimensionarea planeului se va alege ochiul de plac cu dimensiunile cele mai

    mari, = 750 [cm] i = 250 [cm].

    "" nalimea planeului

    este egal cu maximul dintre:

    180 =

    2(+)

    180 =

    2(750+250)

    180 = 11.1(1) [cm];

    30 =

    250

    30 = 8.3(3) [cm];

    6 [cm] - condiii tehnologice;

    12 [cm] - condiie de rezistenta la foc timp de 120 (REI 120);

    13 [cm] - condia de izolare fonic;

    = 13 [cm]

    1.1.2. Evaluarea ncrcrilor planeu nivel curent

    1.1.2.1. ncrcri permanente

    1.1.2.1.1. Planeu nivel curent pardoseal cald

  • Tabel 1 Evaloarea ncrcrilor permanente planeu

    nivel curent pardoseal cald

    Nr.

    Crt. Denumire strat

    Grosime

    [m]

    Greutate specific

    [KN/3] ncrcare caracteristic

    [KN/2] 1. Planeu B.A. 0.13 25 3.25

    2. apa din mortar ciment 0.05 21 1.05

    3. Mochet - - 0.0186

    4. Tencuiala inferioara

    mortar var-ciment 0.02 19 0.38

    5. Tavan gipscarton KNAUF - - 0.38

    5.0786

    Greutatea specific a materialelor a fost considerat conform SR EN 1991-1-1-2004,

    Anexa A, Tabel A.1 , ncrcarea caracteristic din mochet i tavan gipscarton conform fi

    productor Perpetuum i KNAUF.

    1.1.2.1.2. Planeu nivel curent pardoseal rece

    Tabel 2 Evaloarea ncrcrilor permanente planeu

    nivel curent pardoseal rece

    Nr.

    Crt. Denumire strat

    Grosime

    [m]

    Greutate specific

    [KN/3] ncrcare caracteristic

    [KN/2] 1. Planeu B.A. 0.13 25 3.25

    2. apa din mortar ciment 0.05 21 1.05

    3. Granit 0.03 28.5 0.855

    4. Tencuiala inferioara

    mortar var-ciment 0.02 19 0.38

    5. Tavan gipscarton KNAUF - - 0.38

    5.915

    Greutatea specific a materialelor a fost considerat conform SR EN 1991-1-1-2004,

    Anexa A, Tabel A.1 , ncrcarea caracteristic din tavan gipscarton conform fi productor

    KNAUF.

    1.1.2.2. ncrcri utile

    valoarea caracteristic a ncrcrii uniform distribuite, sau ncrcrii liniare;

  • Conform SR EN 1991-1-1-2004 NA-2006, Tabel NA.6.2 ncrcri din exploatare pe

    planee, balcoane i scari de construcii, ncrcarea util pentru planeu nivel curent este = 1.5 [KN/2] .

    Conform SR EN 1991-1-1-2004, n cazul n care planeele permit o distribuie

    lateral a ncrcrilor, greutatea proprie a pereilor despritori mobili poate fi luat n

    considerare ca o ncrcare uniform distribuit , care se adaug ncrcrilor utile obinute din tabelul 6.2 al aceluia standard. Aceast ncrcare uniform distribuit

    depinde de greutatea proprie a peretelui despritor dup cum urrneaz:

    pentru perei desparitori mobili cu greutatea proprie 1,0 KN/m din

    lungimea peretelui: = 0.5 [KN/2];

    pentru perei desparitori mobili cu greutatea proprie 2,0 KN/m din

    lungimea peretelui: = 0.8 [KN/2];

    pentru perei desparitori mobili cu greutatea proprie 3,0 KN/m din

    lungimea peretelui: = 1.2 [KN/2];

    Pentru soluia constructiv adoptat de perei desparitori KNAUF, avnd greutatea

    proprie a peretelui de 0.30 KN/2, pentru nlimea pereilor de 3.5 m va rezulta o ncrcare generat de acetia de 1.05 KN/2 , astfel ncrcarea util pentru planeu nivel

    curent va avea valoarea = 1.5 + 0.8 = 2.3 [KN/2];

    1.1.3. Calculul eforturilor secionale

    Pentru calculul eforturilor secionale s-a considerat o faie de planeu cu laimea de

    un metru, aproximat cu o grind continu cu reazeme rigide, stabilindu-se patru scheme

    statice, cu diverse ipoteze de ncrcare.

    1.1.3.1. Stabilirea ipotezelor de ncrcare

    Pentru calculul eforturilor s-au propus ase ipoteze de ncrcare:

    Ip. 1 toate deschiderile grinzilor continue ncrcate cu ncrcarea permanent

    cu valoarea cea mai mare;

    Ip. 2 toate deschiderile grinzilor continue ncrcate cu ncrcarea util;

    Ip. 3 deschiderile grinzilor continue ncrcate in ah cu ncrcarea util;

    Ip. 4 primele dou deschideri ale grinzilor continue ncrcate i restul

    deschiderilor ncrcate in ah cu ncrcarea util;

    Ip. 5 dou deschideri ale grinzilor continue ncrcate cu ncrcarea util,

    urmatoarea nencrcat, acest tip de ncrcare repetandu-se pe toat grinda

    continu;

    Ip. 6 prima deschidere a grinzilor continue nencrcat, urmtoarele trei

    deschideri ncrcate cu ncrcarea util, urmtoarea deschidere nencrcat,

    acest tip de ncrcare repetandu-se pe toat grinda continu;

    1.1.3.2. Stabilirea combinaiilor de ncrcare

  • Pentru determinarea eforturilor secionale maxime s-au realizat urmtoarele

    combinaii de ipoteze de ncrcare:

    Ci 1 = Ip. 1 + Ip. 2

    Ci 2 = Ip. 1 + Ip. 3

    Ci 3 = Ip. 1 + Ip. 4

    Ci 4 = Ip. 1 + Ip. 5

    Ci 5 = Ip. 1 + Ip. 6

    coeficient parial pentru aciuni permanente, care ine seama de incertitudinile modelului i de variaiile dimensionale;

    coeficient parial pentru aciuni variabile, care ine seama de incertitudinile

    modelului i de variaiile dimensionale;

    Conform SR EN 1990-2004 NA-2006, pentru S.L.U. = 1.35 i = 1.5 .

    1.1.3.3. Determinarea eforturilor secionale

    Pentru rezolvarea celor patru schemelor statice s-a apelat la programul de calcul

    AxisVM. Dupa introducerea schemelor statice, ipotezelor de ncrcare i a combinaiilor

    de ncrcare s-a extras din program tabelul pentru nfurtoarea eforturilor minime i

    maxime din cele cinci combinaii de ipoteze de ncrcare introduse.

    Tabel 3 Extras AxisVM nfurtoare, combinaii de ncrcare,

    solicitari minime i maxime, scheme statice calcul planeu nivel curent.

    Sec C min. max.

    Ipoteza Distanta [m]

    Nod Nx [kN]

    Vy [kN]

    Vz [kN]

    Tx [kNm]

    My [kNm]

    Mz [kNm]

    2 1 Vz min Ci 3 0 (2) 0 0 -15.715 0 7.858 0

    34 1 min Ci 3 0 (36) 0 0 -15.715 0 7.857 0

    1 1 max Ci 3 2.500 (2) 0 0 17.437 0 7.858 0

    33 1 max Ci 3 2.500 (36) 0 0 17.437 0 7.857 0

    1 1 My min Ci 2 1.000 0 0 -0.293 0 -6.011 0

    33 1 min Ci 2 1.000 0 0 -0.293 0 -6.011 0

    1 1 max Ci 3 2.500 (2) 0 0 17.437 0 7.858 0

    2 1 max Ci 3 0 (2) 0 0 -15.715 0 7.858 0

    33 1 max Ci 3 2.500 (36) 0 0 17.437 0 7.857 0

    34 1 max Ci 3 0 (36) 0 0 -15.715 0 7.857 0

    Dup cum se poate observa din tabelul 3 momentul ncovoietor maxim n cmp se

    obine din combinaia doi de ipoteze de ncrcare i are valoarea 6.011 [KNm] , iar

    momentul ncovoietor maxim pe reazem se obine din combinaia trei de ipoteze de

    ncrcare i are valoarea -7.858 [KNm] .

    ,

    = 6.011 [KNm]

    ,

    momentul maxim n cmp pentru planeu nivel curent;

    ,

    = -7.858 [KNm]

    ,

    momentul maxim pe reazem pentru planeu nivel curent;