Sistemul de directie

Sistemul de directie serveste la modificarea direciei de deplasare a automobilului. Schimbarea direciei de mers se obine prin schimbarea planului (bracarea) roilor de direcie n raport cu planul longitudinal al autovehiculului.

Conditiile impuse sistemului de directie:

- s permit stabilizarea micrii rectilinii (roile de direcie, dup ce virajul s-a efectuat, s aib tendina de a reveni n poziia mersului n linie dreapt);

- etortul necesar pentru manevrarea direciei s fie cat mai redus;

- randamentul s fie ct mai ridicat;

- ocurile provenite din neregularitile cii s nu fie transmise la volan;

- s permit reglarea i ntreinerea uoare;

- s nu prezinte uzuri excesive care pot duce la jocuri mari i prin aceasta la micorarea siguranei conducerii;

- s aib o construcie simpl i s prezinte o durabilitate ct mai mare.

Schema virajului automobilului:

Virajul automobilului este corect daca rotile ruleaza fara alunecare si descriu cercuri concentrice in centrul de viraj O.

Unghiul de bracare al rotii interioare este mai mare decat cel al rotii exterioare.

Partile componente ale sistemului de directie.

Pentru a schimba directia autovehiculului soferul actioneaza asupra volanului (1), care transmite micarea prin intermediul axului (2) la melcul (3) care se angreneaza cu sectorul dintat (4). Pe axul sectorului dinat se afl levierul de direcie (5), care este n legtur cu bara longitudinal de direcie (6). Prin rotirea sectorului dinat, deci i a levierului de direcie, bara longitudinal de direcie va avea o micare axial care depinde de sensul de rotaie a sectorului dinat.

Prin deplasarea axiala a barei (6), bratul fuzetei (11) va roti fuzeta (9) in jurul pivotului (10) si odata cu ea si roata din stanga. Prin intermediul levierelor (8) si (14), bara transversala de directie (7) va roti fuzeta (13).

Trapezul directiei este format din puntea (12), levierele (8) si (14) si bara transversala de directie (7).

Elementele componente ale sistemului de directie se impart in doua grupe:

- mecanismul de acionare sau comand a direciei, ce servete la transmiterea micrii de la volan la levierul de direcie;

- transmisia direciei, cu ajutorul creia micarea este transmis de la levierul de direcie la fuzetele roilor;

Sistemele de direcie se clasific dup mai multe criterii:

Dup locul de dispunere a mecanismului de acionare a direciei:

- sisteme de direcie pe dreapta;

- sisteme de direcie pe stnga.

Dupa tipul mecanismului de actionare, sistemele de directie se clasifica in functie de:

- raportul de transmitere, care poate ti constant sau variabil;

- tipul angrenajului, intlnindu-se mecanismele cu melc, cu urub, cu manivel i cu roi dinatei;

- tipul comenzii, care poate fi: mecanic, mecanic cu servomecanism (hidraulic, pneumatic sau electric) i hidraulic;

Dup particularitile transmisiei direciei, clasificarea se face n funcie de:

- poziia trapezului de poziie n raport cu puntea din fa, care poate fi anterior sau posterior;

- construcia trapezului de direcie, care poate fi cu bar transversal de direcie dintr-o bucat sau compus din mai multe pri;

Dup locul unde sunt plasate roile de direcie, automobilele pot fi:

- cu roi de direcie la puntea din faa;

- la puntea din spate;

- la ambele puni;

Stabilizarea rotilor directiei.

Prin stabilizarea roilor de direcie se nelege capacitatea lor de a-i menine direcia la mersul n linie dreapt i de a reveni n aceast poziie, dup ce au fost brocate sau deviate sub influena unor fore perturbatoare.

La pivoii fuzetelor se deosebesc dou unghiuri:

- unghiul de nclinare longitudinal () este de 3-9 la automobilele cu puntea rigida, iar la cele cu suspensie independenta este de 1-3.

-unghiul de nclinare transversal () are valori de 4-10

Roile de direcie, ca i pivoii, prezint dou unghiuri:

- unghiul de cdere sau de carosaj (a) care are valoarea de 0-1

- unghiul de convergen (p) cu valoarea cuprinsa intre 0 si 0

Rotile automobilului.

Anvelopelempreuna cujanteleconstituieroileunui automobil. Indiferent de destinaia anvelopelor acestea trebuie s ndeplineasc o multitudine de cerine. ntr-o manier general, cerinele care se pretind anvelopelor suntsigurana n exploatare, confortul i economicitatea.

Sigurana n exploatareeste asigurat dac anvelopele ndeplinesc cerinele de rezistent, aderent cu calea de rulare, pentru diferite regimuri i condiii rutiere, etaneitate, stabilitate i maniabilitate.Confortuldepinde n mare msur de abilitatea anvelopei de a prelua ocurile i vibraiile, de a amortiza oscilaiile i de a diminua zgomotul produs n timpul rulrii automobilului.Economicitateaunei anvelope este condiionat n principal de costul de fabricaie, durabilitate i fiabilitate.

Structura unei anvelope:

Dac privim o anvelop din exterior aceasta pare a fi construit dintr-un singur material. n realitate o anvelop de automobil are o structur complex, ce cuprindemateriale pe baz de cauciuc,materiale metalice,textileiuleiuri.

1- centura metalica de rezistenta

2- carcasa

3- inelul talonului

4- janta

5- banda de rulare

6- flanc

7- calcaiul talonului

Banda de rulare are rol multifuncional, ajut la scderea consumului de combustibil prin micorarea pierderilor la rulare, asigur aderena ntre anvelop i calea de rulare i evacuarea apei n timpul rulrii.

Centura metalica are rol de a mbuntii stabilitatea la rulare i de a reduce pierderile de energie din timpul rulrii.

Carcasa controleaz presiunea din interiorul anvelopei i menine forma geometric a anvelopei.

Flancul are rol de a proteja anvelopa de solicitrile mecanice exterioare. Talonul este partea interioar a anvelopei care este cuprins n interiorul jantei

Inelul talonului asigur fixarea anvelopei pe jant.

Calcaiul talonului mbuntete stabilitatea, maniabilitatea i confortul n timpul rulrii.

Simbolizarea unei anvelope auto se face astfel:

195/65 R 15 91T

195 latimea anvelopei [mm];

65 raportul inaltime/latime [%];

R radia (reprezinta tipul anvelopei din punct de vedere constructiv);

91 indexul de sarcina (Ex: 91=615 kg; 106=950 kg);

T limita maxima a vitezei (Ex: T=190 Km/h; Y=300 Km/h);

- alte simboluri precum : simbolul fulgui de zapada pentru anvelopele de iarna, tara de fabricatie, codul producatorului (D.O.T), denumirea comerciala, data de fabricatie, etc.

Tipuri de anvelope:

Cel mai comun criteriu de clasificare a anvelopelor pentru automobile este in functie de temperatura de utilizare si starea caii de rulare. Astfel dupa acest criteriu avem:

- anvelope de vara; - anvelope de iarna;

- anvelope all seasons; - anvelope all terain;

Din punct de vedere constructiv exista doua tipuri de anvelope:

- anvelope cu structura diagonala

- anvelope cu structura radiala (se foloesc cel mai des)

Mai nou se folosesc anvelopele TUBELESS, anvelopele numai folosesc camera de aer, au un strat de cauciuc sintetic in interior.

Defectiuni in exploatarea sistemului de directie:

Defeciunile sistemului dedirecie sepot manifestasub forma:

- manevrarea volanului necesit un efort mare;

- roile de direcie oscileaz la viteze reduse;

- roilededirecieoscileazlavitezemari;

- direciatrage ntr-oparte;

- direciatransmitevolanuluiocuriledelaroi;

- zgomoteanormalealedireciei;

Defectul manevrarii greoaie a volanului se datoreaza urmatoarelor cauze:

- frecari mari in articulatii;

- frecari anormale in caseta de directie si la pivotii fuzetelor;

- deformari ale axului volanului;

- presiune scazuta in pneuri;

Oscilatia rotilor la viteze reduse si la viteze mari se datoreaza:

- presiunii incorecte in pneuri;

- pneurile sunt de dimensiuni diferite;

- rotile nu sunt echilibrate;

- organele sistemului de directie sunt uzate;

- rulmentii rotilor au soc mare;

- geometria incorecta a rotilor;

Daca directia trage intr-o parte cauzele pot fi:

- presiune scazuta intr-unul din pneurile din fata;

- pneurile nu sunt identice ca marime;

- amortizoare defecte;

- rotile sunt dezechilibrate;

Socurile transmise in volan prin interactiunea rotilor cu calea de rularea se datoreaza:

- presiunii prea mari in pneuri;

- dezechilibrul rotilor;

- amortizoarelor defecte;

Zgomotele anormale ale directiei se pot sesiza daca:

- sunt jocuri excesive in articulatiile transmisiei directiei;

- slabirea volanului;

- slabirea casetei de directie;

- deteriorarea rulmentilor sau montarea defectuoasa a acestora;

Mentenanta si repararea sistemului de directie:

Intretinerea sistemului de directie consta in:

- masurarea jocului volanului.

- verificarea jocului din articulatii.

- reglarea mecanismului de actionare.

- verificarea si reglarea unghiurilor de pozitie ale rotilor de directie si pivotilor.

- strangerea suruburilor de fixarea a casetei de directie.

- strangerea articulatiilor sferice si ungerea conform schemei de ungere.

Repararea sistemului de directie:

Caseta de directie poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura astfel:

- fisuri sau rupturi ale flansei de prindere se eilmina prin craituirea fisurilor sau rupturilor pe adancimea de 4mm, incarcarea cu sudura electrica si polizarea pana la nivelul materialului de baza.

- filetul orificiilor de fixare a capacelor deteriorate se remediaza prin incarcarea cu sudura electrica, polizarea suprafetei frontale pana la nivelul materialului de baza al flansei, dupa care se gaureste si se fileteaza la dimensiunea nominala.

- alezajele pentru rulmenii axului uzate se recondiioneaz prin bucare, dup care urmeaz: se strunjete locaul la o cot major, se confecioneaz o buc din OLT 64 sau eav, se preseaz buca n loca, se alizeaz buca la cota nominal i se anfreneaz.

- alezajul pentru buca arborelui levierului uzat, se recondiioneaz prin nlocuirea bucei astfel: se lrgete locaul, se confecioneaz prin roluire o buc cu diametrul exterior derulat, se preseaz buca n lca, dup care se alizeaz la cota nominal.

- gurile din urechile pentru fixare uzate se recondiioneaz prin ncrcare cu sudur electric, polizarea suprafeelor frontale pn la nivelul materialelor de baz, dup care se urete la cota nominal.

Axul asamblat cu melcul poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz:

- uzura, tirbarea, i exfolierea suprafeelor active ale melcului determin nlocuirea mecului cu unul nou.

- suprafeele conice ale melcului pentru rulmeni uzate se recondiioneaz prin: rectificarea conurilor, cromarea dur ( se rectifica conurile pentru uniformizarea suprafetei, se cromeaza si se rectifica la cota nominala).

Rsucirea i ncovoierea axului determin nlocuirea lui.

Axul levierului de direcie asamblat cu rola poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz:

- stirbarea i exfolierea suprafeei active a rolei determin nlocuirea rolei astfel: se taie stratul de sudur de la capetele axului rolei, ce scoate rola i se nlocuiete, se sudeaz din nou axul rolei la capete i se ajusteaz prin polizare.

-dac filetul urubului de reglaj are mai mult de dou spire deteriorate urubul se nlocuiete.

- fusul scurt al axului uzat se recondiioneaz prin: rectificarea de uniformizare , urmat de cromarea dur, apoi rectificare la cota nominal.

- fusul lung al axului uzat se recondiioneaz prin cromare dur i rectifiacre la cota nominal, montarea unei buce noi cu diametru interior micorat.

- dac diametrul suprafeei active a axului rolei scade sub o anumit valoare, axul se nlocuiete .

- dac diametrul locaului interior al rolei pentru rulmeni cu role ace depete limita admis, rola se nlocuiete.

- suprarafaa lateral a rolei uzate se remediaz prin rectificarea suprafeelor laterale ale rolei i montarea rolei cu aibe de presiune majorate corespunztor.

levierul de direcie poate prezenta urmtoare defecte: uzare canalulelor , uzura gurii conice i ndoierea leveirului.

levierul se rebuteaz dac prezinta fisuri sau rupturi de orice natur i n orice poziie, deformri, uzarea gurii conince peste normele admise, deteriorarea a peste trei caneluri consecutive.