.

al

Cunoscuti impreuna ca'poetii lacurilor", WilliamWordsworth ~i Samuel TaylorColeridge aveau in comuninteresul deosebit pentru

natura, de~i personalitatilelor erau cat se poate de

diferite.

O pana la sfar~itul

vie~ii sale,Wordsworth a v rutsa fie un poet al firii

umane ~i al vie~iiobi~nuite -nu unartist care sa scriepentru un publicrestrans.

O Derwentwater .in Tinutul lacurilor .Dragostea luiWordsworth pentruaceste locuri l-a fa-cut sa scrie unul din

primile ghiduri pen-tru aceasta regiune,publicat in 1810.

"n 1795, cand William Wordsworth .l-a cu-I noscut pe Samuel Taylor Coleridge, a ince-

put una din cele mai faimoase prietenii dinistoria poeziei engleze. Caracterele celor doierau foarte diferite, dar ei aveau in comundragostea pentru Tinutul Lacurilor din nordulAngliei, unde adesea se plimbau impreun~,simtind frumusetea ~i forta naturii. Influentareciproc~ asupra lucrnrilor lor a fost de scurt~dura~, ins~ in culmea ei a dat na~tere uneicolectii de balade lirice cunoscute in prezentin toat~ lumea, concepu~ ~i edita~ impreun~.

William Wordsworth s-a n~scut in 7 aprilie1770 la Cockermouth, la marginea Tinutului

Lacurilor. Tatal s~u era angajatul unui nobilbogat, dar excentric. inc~ de pe vremea in careera ~colar, Wordsworth era fascinat de natura~i, f~cind o plimbare de unul singur, a v~zutpentru prima data lacul ~i satul Grasmere. Afost un moment pe care nu l-a mai uitat nicio-data. "Ce fericire neasemuita ar fi s~ traiescaici." in anul 1799, Wordsworth s-a Intors laGrasmere ~i a ramas acolo tot restul vietii.

Via~a lui Wordsworthin 1778, la frageda virst~ de opt ani,Wordsworth ~i-a pierdut mama, ~i avea doar13 ani cind i-a murit ~i tatal. impreun~ cufratii ~i sora sa a fost trimis s~ locuiasc~ cubunicii din partea mamei sale. Lui William Iidispl~cea atmosfera crud~ din casa bunicilor ,~i nu s-a Intristat deloc atunci cind el ~i fratiis~i au fost trimi~i la ~coal~.

in ciuda educatiei fragmentate pe care auprimit-o, b~ietii s-au descurcat bine. William ~iunul din fratii s~i ~i-au f~cut studiile laUniversitatea Cambridge, altul s-a f~cut mari-nar iar fratele cel mai mare a devenit avocat.Sora sa, Dorothy, a ramas in Tinutul Lacurilor~i al~turi de William care fusese intotdeaunafratele ei preferat, o relatie strans~ care a duratpiru11a sfi~itul vietilor lor.

i

]...

~~

109

POETII ENGLEZI AI LACURILOR

Pe cdt ascunse Q$teptaColea ldngd tzvor,

Fatd pe care ntmeneaNu o tubea CU dor.

Frumoasd ca o vtoreaAscunsd-ntr-un ungber!

-Strdlucttoare ca o stea,Ce stngurd-t pe cer.

Necunoscutd a trdttSt ntment nu $tta

Cdnd Lucy a murlt, $t 0!Ce dragd fmt era.

O Aceasta baladaface parte din poe-ziile Lucy ale luiWordsworth, despreo femeie a careiidentitate ramanenecunoscuta.Poeziile se remarcaprin simplitatea ~iardoarea lor.

O Aceste ruine aleunei manastiri, pemalul raului WyeI-au inspirat peWordsworth pentruuna dintre cele maifrumoase poezii alesale, Versur; compusela cateva m;le de ma-nast;re, in care urma-re~te influen,a natu-rii asupra vie,ii sale.

Cambridge, fascinatia sa pentru matematica,drumetiile sale in Alpi cand avea 20 ani ~i ~ed-erea sa in Franta in timpul revolutiei. "Era abinecuvantare sa Wie~ti sa vezi acei zori."Fiindu-i spulberate visurile In Fi'anta, poeziacontinua descriind redobandirea sperantelor.

De~i Wordsworth a terminat 'Preludiul' In1805, acesta a fast publicat abia dupa moarteapoetului, In 1850, ~i este considerat ~i Inprezent unul dintre cele mai frumoase poemenarative lungi din literatura engleza.

Samuel Taylor ColeridgeSamuel Taylor Coleridge ~ fast fiul unui preotdin Devonshire. Nascut In 21 octombrie 1772~i fiind cel mai mic dintre zece frati, el a stu-diat la Londfa ~i Cambridge. Coleridge a avutun spirit foarte puternic, dar un caracter caredepindea pe sprijinul ~i prietenia altora. LaCambridge practic ~i-a pierdut vremea, de~i

O Wordsworth erainca un copil cind avazut pentru primadata Grasmere-ul ~ia hotarat ca estelocul in care vrea satraiasca. Mai tarzius-a intors ~i s-astabilit aici.

~

~~~

Dup~ obtinerea cliplomei, William a plecatla Lonclra pentru a cunoa~te viata In capital~.Sustin~tor Infl~c~rat al telurilor revolutionari-lor francezi, Worclsworth a trecut CanalulManecti pentru a fi el Insu~i martor la celepetrecute In Franta. Domnia Terorii i-a clistrussperantele, s-a Intors acas~ cleziluzionat ~i s-astabilit In Somerset. Cu cativa ani mai tarziu,In 1802, s-a c~s~torit cu Mary Hutchinson,care i-a cl~ruit cinci copti, clintre care cloi aumurit In 1812.

Importan\a naturiiWordsworth ~i Coleridge s-au cunoscut Inanu11795. Dintre cei doi, Wordsworth a fostcel care s-a l~sat mai mult inspirat de naturn,iar principalul motiv al poeziei sale era peisa-jul. intre anti 1798 ~i 1807, opera sa difera catem~, spirit ~i stil de tot ceea ce fusese scrisInainte, ~i a schimbat In mod decisiv perspec-tiva ~i influenta poeziei engleze.

Viata ~i opera lui Wordsworth sunt aproa-pe unul ~i acela~i lucru. Poezia sa este stranslegat~ de experientele sale din copil~rie ~i detineretea pe care a petrecut-o In munti. incunoscuta sa poezie Preludiul, Wordsworthdescrie evolutia propriei minti ~i urm~re~tedezvoltarea iubirii sale pentru naturn.

in locul unui epic plin de b~t;llti, idile ~isupranatural, cum se scria Inaintea lui, aici poe-tul Insu~i este personajul central al poeziei.Aceast~ nou~ abordare personal~ a fostaproape revolutionarn In lumea poeziei; astfelWordsworth a fost primul poet modem care av~zut In experienta sa personal~ ~i In trnirileinterioare o tem~ potrivit;l pentru poezie.

Preludiul red~ copil~ria poetului,plimb~rile pe care le f~cea cle unul singur ,apropierea sa de naturn ~i convingerea c~ per-sonalitatea lui "s-a hrnnit atat din frumusete cat I

~i din tearrul". El descrie studtile poetului la

110

O De~i este cel mai cunoscut ca poet,Samuel Taylor Coleridge (1772-1834) a fostun important conferen1iar ~i critic deliteratura, teologie ~i filosofie. Cartea sa

B;ogpraph;a Literatura, adica ..autobiografieliterara.. con1ine ideile sale despre literatura

~i imagina1ia creatoare.

O Una din ilustra~iile lui Gustave Dore la

Balada batranulu; mar;nar a lui Coleridge.Poe~ii romantici erau atra~i de fantastic ~i

supranatural. Poezia reda intamplarile princare au trecut marinarul ~i echipajul saudupa ce marinarul a impu~cat un albatros.in citatul de sus. corabia este adapostita ~i oseceta ingrozitoare este pe cale sa se abata

asupra echipajului.

diferite -lui Wordsworth ii pl;Icea lini~teavietii de la tarn, aerul proasp;It, plimb;Irilelungi ~i ii pl;Icea in mod deosebit s;I-~i scriepoeziile la aer liber. Pe de alt;I parte,Coleridge era un erudit, un cititor avid ~i unadmirator al filosofiei gennane. Era un om cucapacit:lti deosebite, dar cu un caracter nesta-tomic. Totu~i amandoi au acordat o mareimportant;I sentimentelor lor ~i s-au l;Isat pro-fund influentati de fol1a des;Ivar~it;I a naturii.

Batranul mar;narColeridge alegea teme supranaturale ~iromantice ~i in poezia sa punea accentul pelatura uman;I, adesea l;Isand s;I se intrevad;Iesenta propriei sale firi. Wordsworth alegeateme mai degrab;I lume~ti -scene din viataobi~nuit;I. Dar a introdus imaginatia, ~i prinaceasta familiaritatea a disp;Irut, l;Isand locprospetimii ~i unui mod nou de a privi viata.

Cea mai important;I contributie a luiColeridge la Baladele Lirice a fost Baladabatranului marinar, o balad;I despre aventurimisterioase din timpul unei c;Il;Itorii in jurullumii, povestit;I de un marinar b;Itran unuiinvitat la o nunt:l. Corabia marinarului ajungein Antarctica unde rnmane prins;I intre ghe-tari. Un albatros apare ~i ii conduce intr-unloc ad;Ipostit, dar marinarul il impu~c;I f;Ir;I unmotiv anume. Pentru aceast:l crim;I impotrivanaturii, el este pedepsit printr-o serie de aven-turi insp;Iimant;Itoare.

Se abate seceta asupra lor ~i unul cate unuloamenii echipajului mor iar marinarul estemartor la ridicarea sufletelor lor din corpuri.El este singurul care rnmane in viat;I ~i in celedin urm;I ajunge acas;I. Dar un pustnic il pe-depse~te, condamnandu-l s;I pribegeasc;I dintar;I in tarn ~i s;I-~i povesteasc;I intamplarea.

Poezia a fost nou;I ~i stranie pentru aceavreme, ~i chiar ~i azi i~i mai pastreaz;I misterul~i fol1a unica, Pare mai degrab;I o balad;I ve-che, repovestit;I de un poet cu o imaginatiesalbatic;I $i neobi~nuit;I, Ea amesteca realul cusupranaturalul, dar introduce deasemenea ~ispiritul afectiunii, care este una din moralelepoeziei, Thomas Wolfe, un romancier ameri-

can al anilor 1930, scria: "Dar eu nu cred caBalada bdtrdnulut marinar a fost pentruColeridge o evadare din realitate. Cred ca afost realitatea, Cred ca el a fost pe corabie $i afacut acea c~latorie $i a simtit $i a $tiut totuJ.."

Contributia lui Wordsworth prezinta un put-

acolo l-a cunoscut pe Robert Southey ~i s-aImprietenit cu el. De fapt Coleridge descriaprietenia sa cu Southey ~i Wordsworth ca'Trei oameni, dar un singur suflet'. Unii chiarII consider:l pe Southey al treilea poet allacurilor. Este adeva:rat ca: a tr:lit In acela~itinut ~i ca: i-a Insotit pe Wordsworth ~iColeridge Inplimba:rile lor la tara:.

O fire schimbitoareCariera lui Coleridge a fost variata: -a scrispentru ziare, a predicat, a predat. A Incercatchiar sa:-~i Infiinteze un ziar propriu, dar lipsalui de concentrare ~i firea schimba:toarereprezentau un handicap decisiv In Incerca:rilesale de afaceri. Adesea avea datorii.

In 1795, anul In care l-a cunsocut peWordsworth, Coleridge s-a ca:satorit cu SaraBricker, o prietena a lui Robert Southey, ~i Inanul urma:tor i s-a na:scut primul copil. LaInceputul ca:sniciei Coleridge ga:sea o mareplacere In timpul petrecut cu capii sa:i, In spe-cial cu fiul sau cel mai mare, Hartley. Darfarmecul faptului de a fi tata: a trecut repede$i el s-a Intars la madul sau de viata de burlac.Calatarea In strainatate vizit§'nd aameni $ilacuri despre care credea ca-l var ajuta s~-$ideschid~ nai arizonturi. El a devenit chiardependent de apiu.

A fast un narac c~ paetul a avut prieteniat§,t de buni, deaarece el Insu$i nu parea s~aib~ simtul angajamentului. C~snicia sa ae$uat, capii s~i au devenit str~ini fata de el, iartemperamentul sau instabil a cauzat cantin-uarea cansumului de apiu.

Salade li,iceAcest ciclu de poezii, publicata In 1798, a fastcanceput~ de Wordswarth $i Caleridge $ireprezinta cea mai cunoscut~ calaborare acelar dai. Faptul ca au ajuns sa lucreze Impre-un~ aproape ca este o enigma:, deoarece tem-peramentele celor doi barbati au fost camplet

111

POETII LACURILOR ENGLEZE$TI

ernic contrast. Michael este povestea unuip~stor care trece prin vremuri grele. Este opoveste a s~raciei, a curajului ~i a suferintei ~ieste redata, a~a cum intentionase Wordsworth,'1ntr-o limb~ cu adev~rat folosita de oameni".Words~orth spera s~ se despart~ de limbajulartificial, poetic al secolului al 18-lea ~i s~ seintoarc~ la .teme simple, folosind un limbajsimplu. Manastirea prezinta un alt aspect, maipersonal, al poeziei lui Wordsworth. in aceastapoezie el viziteaz~ m~n~stirea dup~ o absentade cinci ani ~i realizeaz~, sub vraja frumusetiiacesteia, cat de mult il schimbasera acei ani.Firea tineretii sale fusese extrem de fizic~ -relatie strans~ cu copaci, munti, stanci ~iizvoare -pe cand acum conceptia sa desprenatur~ se adancise prin contactul s~u cu uman-itatea ~i se imbinase cu o mai bun~ intelegere:

adesea ochii ~i urechile lui Wordsworth.jn 15 aprilie 1802, Dorothy Wordsworth a

descris In jumalul ei un episod care, l-a inspi-rat pe fratele ei s~ scrie faimoasele sale ver-suri, care cant~ frumusetea narciselor, Maplimbam singur cu un nor. Ea scria: "canderam In p~dure dincolo de ParculGowbarrow, am v~zut cateva narcise aproapede mal. Am presupus c~ valurile lacului arun-casern semintele pe t~rm, ~i c~ astfel a r~s~ritmica colonie. Dar cum mergeam mai departe,erau din ce In ce mai multe; ~i In cele dinurm~ sub crengile copacilor noi am v~zut c~formau un ~ir lntreg de-a lungul malului...cre~teau printre pietrele acoperite cumu~chi... un~le l~i odihneau capetele pe aces-te pietre ca pe ni~te peme... celelalte se scu-turau ~i se lnvarteau ~i dansau... p~reau atatde vesele, mereu sclipitoare, mereuschimb~toare."

Wordsworth a transpus acest fragment dinjumalln cunoscuta poezia care lncepe astfel:

fata ochilor lui. Insa interpretarea pe care adaellntamplarii initiale -ideea unei relatii armo-nioase lntre om ~i natura -provine inlntregime din experienta sa personala. Scenaa mi~cat lnsa~i esenta poetului.

Dorothy Wordsworth a fast fara Indoiala asursa de inspiratie nu l1umai pentru fratele ei, ci~i pentru Coleridge. Acestuia ii oferea conver-satii stimulatoare ~i propria poezie -calitap pecare acesta nu le gasise niciodata la a femeie.

ContemporaniiScriitorii William Hazlitt (1778-1830) ~i ThomasDe Quincey (1785-1859) erau contemporani cupoepi lacurilor, ~i amandoi au scris relatarivivace despre ei. Hazlitt, lntr-un eseu nurnitPrima mea fntiilnire cu Poetii, reda conversapicaptivante cu Coleridge, precum ~i De Quinceyin lucrarea sa Amintiri ale poetilor lacurilot: Ca~i Coleridge, De Quincey era un consumator deopiu ~i In lucrarea care l-a facut cunoscut,Confesiunile unui opiaman qnglez, publicata In1822, el descrie vedeniile bantuitoare pe care leprovoca narcoticul.

Wordsworth a trait mai mult decat topprietenii ~i contemporanii lui, apucand Incadomnia Reginei Victoria. Radicalismul saupolitic din tinerete lasa lac suspnerii conser-vatorismului, ~i refuzul sau de a sprijini cauzeradicale de orice fel i-a Infuriat pe poetii maitineri, precum Shelley. In anul 1843, dupamoartea lui Robert Southey, Wordsworth l-aInlocuit ca poet al curtii regale, de~i In aceaperioada, la varsta de 73 de ani, a Incetatpractic sa scrie. El a murit In anul 1850.

Pentru ca am fnvatatsa privesc natura nu ca $i fn vremeaTineretii nechibzuite, ci ascultand

adeseaSunetullini$tit $i trist al umanitatii.

Dorothy WordsworthNu ne putem gandi la revolutia literara a luiWordsworth ~i Coleridge fara a acorda con-sideratia cuvenita surorii lui Wordsworth,Dorothy. Ea li lnsotea In plimbarile lor ~i alocuit cu fratele ei chiar ~i dupa casatoriaacestuia. Si ea era pasionata de natura ~i a luatnotite pe care ambii poeti le-au folosit In ope-rele lor. O persoana sensibila ~i cu un spiritde observatie deosebit de dezvoltat, ea era

112Acta ~i omul 39- SHELLEY, KEATS SI BYRON Acta ~i omul49 -POEZIA VICTORIANA

Ma plimbam singur ca un norPlutind peste dealuri $i campii,Cand dintr-o dat' am zarit ni$te flori,Un card de narcise aurii;Pe sub copaci, pe malullaculuiFluturand $i dansand fn bataia vantului.

Wordsowrth a scris aceasta poezie la doiani de la 1ntamplarea descrisa de Dorothy 1njurnalul ei, la care ~i fratele ei a luat parte.Descrierea ei i-a 1nflacarat imaginatia ~i a per-mis ca scena sa se materializeze 1n mod viu 1n