CUPRINS - apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati/AVIZE... · Anexa 3 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Buzău Înregistată la poziţia 143 din Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului

Raport de mediu Reactualizare Plan Urbanistic General comuna Largu, jud. Buzău

1 / 192

CUPRINS

1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUG. Relaţia cu alte planuri 3

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia neimplementării PUG

28

2.1. Apa 44

2.2. Aerul 48

2.3. Solul 49

2.4. Geologia subsolului 51

2.5. Biodiversitatea 52

2.6. Radioactivitatea 68

2.7. Zgomotul 68

2.8. Sănătate umană 68

2.9. Peisajul 69

2.10. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUG 69

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectata semnificativ 81

4. Probleme de mediu existente 92

5. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG 95

6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului 113

7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalieră

136

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG

136

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 147

10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG

152

11. Rezumat fără caracter tehnic 155

12. Bibliografie 173



2 / 192

PIESE DESENATE ŞI ANEXE

Planşa 1 Plan de încadrare în teritoriu

Planşa 2 Plan de situaţie existentă – Disfuncţionalităţi

Planşa 3 Plan de situaţie propusă. Reglementări urbanistice sat - zonificare

Planşa 4 Plan căi de comunicaţii

Anexa 1 Proces verbal al grupului de lucru

Anexa 2 Distanţele minime de protecţie sanitară (copie după Ordinul MSP 1 028/2004)

Anexa 3 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor)

Anexa 4 Parametri de calitate ai apei potabile (copie după Anexa 1 din Legea 311/2004)

Anexa 5 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor

Anexa 6 Valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali

Anexa 7 Amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare (copie după Ordinul MAPDR nr. 227/31 martie 2006 privind amplasarea si dimensionarea zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare)

Anexa 8 Zone de protectie pentru retele electrice

Anexa 9 Zone de protectie pentru retele de gaze naturale



3 / 192

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

Prin comparatie cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Buzău care constituie norma la nivelul judetului, Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, reprezinta norma la nivel de comuna (unitate administrativ-teritoriala). Primaria comunei Largu, in calitate de coordonator de “norme” de reglementare a activitatii in constructii in plan local, a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic General.

PUG are drept scop, stabilirea priorităţilor, reglementărilor de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor pe teritoriul localitatilor componente ale comunei.

Obiectivele generale ale unui Plan Urbanistic General constau în:

- transpunerea în plan spaţial a obiectivelor dezvoltării promovate de administraţia locală în corelare cu principiile dezvoltării durabile;

- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al comunei;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor;

- delimitarea zonelor afectate de servituţi publice;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate.

PUG si Regulamentul Local de Urbanism aprobate constituie documentatiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiiile de Construire pe teritoriul administrativ al comunei.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Galati pentru PLAN URBANISTIC GENERAL comunei Largu, judeţul Buzău, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUG, precum si măsurile de reducere a acestora în vederea încadrarii în prevederile legale, luând în considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

Aprobarea P.U.G. reprezinta prima etapa in determinarea fezabilitatii planului, insemnând acceptul « de amplasament » al populatiei si, totdeodata, accesul, precum si dezvoltarea si modernizarea utilităţilor in zona.

In programul de dezvoltare al comunei se prevede, in special, dezvoltarea constructiilor de locuinte si de servicii sau agro-industriale, cu funcţiunile complementare aferente, precum şi completarea si modernizarea echipării tehnico-edilitare şi a căilor de acces, existente.

Disfunctionalităţile şi priorităţi de intervenţie.

Memoriul General menţionează următoarele disfuncţionalităţi: a. în circulaţia rutieră

- Îmbrăcăminţi rutiere degradate (DC 25, DC 19),

- Lipsa trotuarelor,

- Lipsa rigolelor şi a şanţurilor pe unele străzi şi drumuri comunale (DJ 214A (DC 28), DC 25, DC 19),



4 / 192

- Distanţele între fronturile construcţiilor nu sunt respectate întotdeauna,

b. ale infrastructurii de distribuţie a energiei electrice: - Nu sunt instituite culoare tehnice (zone de protective) pentru LEA 20 kV care traversează

terenuri cu construcţii sau destinate construirii de locuinţe,

- Iluminatul public nu acoperă întreaga tramă stradală, iar cel existent este degradat;

c. ale infrastructurii edilitare de apă - Lipsa unui sistem centralizat de de alimentare cu apă potabilă.

d. ale infrastructurii edilitare de canalizare - Lipsa unui sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate,

e. ale infrastructurii edilitare de gaze - Lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale,

f. ale fondului locativ :

- Fond construit este învechit şi fără utilităţi;

g. în urbanistică: - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi, parcurilor şi zonelor de recreere, - Construcţiile cu valoare arhitecturală sau istorică necesită a fi recondiţionate şi protejate, - Existenţa siturilor arheologice. Terenurile din intravilan unde au fost descoperite vestigii

arheologice nu sunt evidenţiate în sensul protejării lor prin restricţionarea construirii. - Aspect degradant al unor dotări ale spaţiului public şi zonei centrale, - Lipsa unor dotări necesare activităţilor sportive de pe terenul de sport;

h. în domeniul resurselor umane:

- Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate;

g. în utilizarea resurselor solului si subsolului: - Utilizarea ineficienta a resurselor naturale (apă, eoliană);

i. în domeniul serviciilor: - Aprovizionarea populaţiei cu lemne sau cărbuni pentru foc se face anevoios,

- Lipsa unei pieţe agro-alimentare în satul Largu,

- Lipsa unor servicii publice cum ar fi o agenţie C.E.C. şi a unui punct farmaceutic,

- Lipsa unităţilor de producţie pentru ocuparea forţei de muncă disponibile,

- Existenţa unei amenajări piscicole care a fost abandonată şi poate fi revitalizată;

j. în utilizarea cadrului natural: - Existenţa de braţe ale râului Călmăţui părăsite de ape, a unor terenuri din categoria

neproductiv;

- Existenţa bălţii Largu şi a unei amenajări piscicole aflate în stare de degradare,

- Ridicarea nivelului pânzei de apa freatica, care favorizează fenomenul de băltire a apei în albia majoră a râului Călmăţui,

- Existenţa unor terenuri sărăturate pe care s-au executat lucrări hidro-ameliorative,

- Lipsa plantaţiilor de arbori ca perdele de protecţie la marginea localităţilor pe direcţia vânturilor din N-E.



5 / 192

Memoriul General menţionează următoarele priorităţi în dezvoltarea comunei: - Sprijinirea activităţilor pentru zootehnie şi agricultură durabilă, înfiinţarea de asociaţii

agricole,

- Plantarea terenurilor degradate. Mărirea suprafeţelor împădurite pentru realizarea perdelelor de protecţie,

- Modernizarea şi extinderea de drumuri,

- Reabilitarea godpodăriei de apă şi înfiinţarea sistemului centralizat reţelei de alimentare cu apă,

- Înfiinţarea sistemului de canalizare menajeră şi construirea unei staţii de epurare,

- Înfiinţarea reţelei de gaze,

- Amenajarea de parcuri,

- Amenajarea unui centru de zi la Scărlăteşti (after school),

- Modernizarea căminului cultural şi terenului de sport,

- Amenajarea punctelor pentru colectare selectivă a deşeurilor reciclabile(realizate intre timp),

- Amenajarea unui spaţiu frigorific lângă staţia de epurare.

Memoriul General al PUG menţionează disfuncţionalităţile şi priorităţile din evoluţia comunei pe care le sintetizam in Tabelul 1.1.

Necesităţi şi Opţiuni ale populaţiei Obiectivele propuse de Memoriul General reflectă opţiunile populaţiei comunei, acesta fiind:

- Stabilirea intravilanului, extinderea acestuia pentru crearea de loturi pentru locuinţe;

- Modernizarea structurii de bază a comunei (a drumurilor, a reţelor edilitare: alimentare cu apă, canalizare, electrică şi de gaze);

- Grija pentru mediul înconjurător, care să se manifeste prin:

- colectarea selectivă a deşeurilor,

- creşterea interesului agenţilor economici pentru protecţia mediului,

- compostarea gunoiului de grajd în gorpodăriile proprii,

- protejarea solurilor prin agricultură ecologică,

- realizarea reţelelor edilitare şi staţiei de epurare,

- împăduriri;

- Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea economiei rurale prin încurajarea investitorilor în domeniul prelucrării produselor agricole primare şi turism;

- Rezervare de terenuri pentru amplasarea de instalaţii, pentru producerea energiei verzi,

- Primaria doreste sa valorifice pentru comunitatea locala balta Largu şi să o transforme în obiectiv turistic.

Dezvoltarea ulterioară a comunei trebuie să ţină cont de următoarele priorităţi:

- Modernizarea şi realizarea unei reţelei de drumuri şi străzi în aşa fel încât să satisfacă cerinţele traficului actual, dar, mai ales, a celui viitor;

- Stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia disfuncţiilor rezultate din deranjarea reciprocă a zonei de locuit cu funcţiuni de producţie sau prestări servicii;

- Dezvoltarea localităţii în strânsă legatură cu măsuri de protecţia mediului.



6 / 192

Tabel 1.1. Disfuncţionalităţi şi priorităţi al zonelor funcţionale

Domenii Disfuncţionalităţi Priorităţi

DJ 214A nu corespunde normelor de trafic şi are îmbrăcămintea asfaltică degradată

Drumurile comunale sunt neasfaltate

Modernizare drumuri

Sistemul rutier este nemodernizat Modernizarea sistemului rutier din comună

1. Circulaţie

Lipsa unui pod peste râul Călmăţui pe DC 19 pentru relaţia cu comuna CA Rosetti.

Lotizări pentru locuinţe noi 2. Fond construit şi utilizarea terenurilor

Fondul construit este învechit şi fără utilităţi

Reabilitare de reţele de apă, canalizare şi gaze

Lipsa perdelelor de protecţie Plantaţii pentru protecţie

Lipsa parcurilor Amenajare parcuri

3. Spaţii plantate şi de agrement

Lipsa spaţiilor de recreere Amenajare parcuri, amenajarea şi dotarea cunui centru de joacă pentru copii

Platforme de gunoi dezafectate Ecologizarea suprafeţelor ocupate de platformele de gunoi 4. Probleme de mediu

Terenuri cu umiditate ridicată şi sărăturate Realizarea de canale de pentru eliminarea excesului de umiditate şi desărăturare

5. Protejarea zonelor

a. patrimoniu Situri arheologice Marcarea zonelor protejate

Reţele edilitare Marcarea zonelor protejate b. norme sanitare

Depozite neamenajate de deşeuri menajere Interzicerea depozitelor necontrolate

Lipsa de reţele de alimentare cu apă Reţele de alimentare cu apă şi realizare staţie de tratare ape

Lipsa reţelelor de canalizare şi tratare ape uzate Reţele de canalizare şi realizare staţie de epurare ape

Lipsa reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi de gaze

Înfiinţarea de reţele de alimentare cu gaze naturale

6. Utilităţi

Reţea de iluminat public dezafectată Reabilitarea reţelei de iluminat public

7. Activităţi economice Lipsa activităţilor economice care să exploateze resursele locale: produse agricole, fructe, animale

Înfiinţare de ferme agricole, unităţi de mică industrie şi prestări servicii



7 / 192

Raportul de Mediu ia în studiu următoarele obiective majore cu obiectivele specifice ale PUG:

1. organizarea architectural-urbanistica a teritoriului, prin:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan si stabilirea bilantul teritorial aferent;

- determinarea zonificării funcţionale care se va menţine pentru cele două localităţi;

- stabilirea si delimitarea zonelor functionale, prin separarea functiunilor si a circulatiei terenurilor;

Unele terenuri de folosinţă agricolă, situate în nord-estul satului Largu, vor fi transformate, ca urmare a dezafectării fermei, gospodărie de apă şi locuinţe şi spaţiu verde. Pe aceste terenuri se vor fora puţuri pentru sursa de apă a comunei.

Alte terenuri aparţinând instituţiilor publice vor fi restructurate pentru spaţii verzi, piaţă agro-alimentară, centru „After school”.

Unele terenuri libere, situate între intravilan şi malul râului sunt solicitate pentru introducerea în intravilan pentru funcţiuni agricole şi de gospodărie comunală – staţie de epurare.

Alte terenuri libere, de folosinţă agricolă – arabil, sunt solicitate pentru funcţiuni agricole – fermă în satul Largu, şi locuinţe.

La acest capitol sunt prezentate numai zonele functionale care se extind sau restrâng faţă de situaţia existentă („alternativa 0”), si anume:

- zona de locuinţe şi funcţiuni complementare.

Această zonă mai permite îndesiri sau restructurări, după caz. Integrarea noilor zone cu vatra satului are condiţii de a se realiza organic, datorită posibilităţii de extindere a reţelei stradale.

Terenurile ocupate de noi locuinţe vor fi pe terenuri private şi amplasate în zone cu echipare edilitară - străzi, alimentari cu apă, energie electrică şi cu posibilităţi de echipare în continuare.

Zonele centrale ale localităţilor vor fi personalizate prin amenajarea spaţiilor civice, gruparea dotărilor, asfaltarea străzilor. Dotări comerciale sau prestatoare de servicii vor apărea spontan odată cu ridicarea standardului de viaţă al populaţiei.

În zona centrală Largu se va moderniza piaţa agro-alimentară şi teren de sport. Se va înfiinţa un parc şi se vor realiza plantaţii de aliniament.

Pentru satisfacerea cerinţelor de noi locuinţe în prima etapă, propunerile prevăd lotizări în lungul drumului DJ 214A, în sudul satului Largu, la sudul şi nord-vestul satului Scărlăteşti.

Se va construi atât pe terenuri disponibile mărind P.O.T. şi C.U.T. existent, dar şi pe extinderile propuse pentru care se institue interdicţie de construire până la elaborarea P.U.Z. acolo unde zonele sunt mai mari şi este necesară trasarea de noi străzi.

Orientarea faţă de punctele cardinale: amplasarea construcţiilor se va face astfel încât să se evite umbrirea reciprocă a clădirilor, în scopul respectării normelor de igienă prin rezolvarea problemelor legate de însorire, iluminat natural, vizibilitate şi ventilaţie.

Amplasarea faţă de drumurile publice se va face cu respectarea prospectelor străzilor în funcţie de categoria lor.

Amplasarea faţă de aliniament se va realiza cu păstrarea aliniamentului general existent pe strada respectivă.

Amplasarea în interiorul parcelei va fi permisă numai dacă se respectă:

- distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei conform Codului Civil;

- distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unităţii teritoriale de pompieri.



8 / 192

Procentul de ocupare al terenului: POT > 15 %, CUT < 1,0.

Parcelările se vor face cu respectarea următoarelor condiţii:

- conform prescripţiilor generale la nivelul localităţii;

- în zonele cu parcelări existente, executate în timp cu respectarea altor prevederi privind suprafeţele şi dimensiunile minime, autorizarea executării construcţiilor noi se va face cu respectarea Codului civil şi normelor de igiena şi a celor de protecţie împotriva incendiilor;

- parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcţii. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă şi de protecţie a mediului.

- autorizarea executării parcelărilor este permisă numai dacă pentru fiecare lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii:

- front la stradă de minim 12 m pentru clădiri cuplate şi de 20 m pentru clădiri izolate;

- suprafaţa minimă a parcelelor noi este de minim 300 m2 pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate.

Memoriul General recomandă:

- un regim de înălţime: P şi P+1,

- împrejmuirile spre aliniament să fie de preferinţă transparente, iar cele pe limitele laterale şi posterioare să fie opace, înalţimea minimă necesară fiind de 1,8 m.

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.

Aria locuibilă pe locuitor va creşte de la 11,20 m2, cât este în prezent, la peste 15,00 m2. Locuinţele existente se vor moderniza pe măsura extinderii acestora.

- Zona de unitati industriale şi depozite. Nu este o zonă distinctă. Atelierele meşteşugăreşti individuale sau de mică industrie sunt

dispersate în zona de locuinţe cu funcţiuni complementare.

- Zona de unitati agro-zootehnice. Sediul social al unei societăţi agricole se află în zona centrală (zona de locuinţe cu funcţiuni

complementare) a satului Largu.

PUG propune:

- înfiinţarea unei ferme agricole în partea de sud-vest a satului Largu, în intravilan,

- reînfiinţarea fermei piscicole la iazurile existente în apropierea bălţii Largu, în extravilan.

- zona cu destinaţie unităţi si servicii de interes public.

Acestă zonă se află dispersată în cadrul localităţilor, nefiind o zonă distinctă.

Centrul localităţii Largu cuprinde dotări comerciale, sociale, culturale, administrative.

Memoriul General pentru PUG propune:

- lucrări de intreţinere, reparaţii, renovări, modernizări şi amenajări a scolilor si gradinitelor existente, căminului cultural şi bibliotecii,

- asigurarea de locuri de joacă şi spaţii verzi,

- modernizarea terenului de sport şi extinderea dotărilor: tribune, vestiare, acces carosabil, parcare,

- înfiinţarea de magazine, ateliere şi servicii diverse, după necesităţi,



9 / 192

- La Scărlăteşti se vor amenaja magazine şi unităţi de prestări servicii pe domeniul privat, iar clădirea fostei şcoli un centru de zi (after school).

- P.O.T. = 30% şi C.U.T. = 1,0.

- Zona de căi de comunicatie si transport. În determinarea zonificării funcţionale se menţine pentru cele două localităţi configuraţia arterelor de comunicaţie. Pentru zonele extinse se propun străzi noi pentru trasarea cărora sunt necesare transferuri de teren din domeniul privat în domeniu public.

Memoriul General propune:

- înfiinţarea de drumuri în cadrul zonelor rezidenţiale care se vor dezvolta în ambele sate,

- înfiinţarea de drumuri care să deservească noile construcţii edilitare (staţia de epurare),

- modernizarea acelor porţiuni de drum comunal - DC 19, DC 25 – unde intravilanul se va extinde,

- instituirea zonelor de protecţie şi siguranţă.

- Zona de spatii verzi, agrement. Se află numai în satul Largu.


- în satul Scărlăteşti:

- înfiinţarea unei zone de spaţii verzi şi recreere pe un spaţiu al unei şcoli dezafectate, unde va fiinţa un centru de zi (after school),

- perdea forestieră în nordul localităţii, de-a lungul malului râului Călmăţui.

- în satul Largu:

- Amenajarea de spaţii de recreere, agrement şi sport pe terenuri libere aparţinând instituţiilor publice şi pe o porţiune a DJ 214A,

- Înfiinţarea unui parc,

- Plantaţii de aliniament.

- Perdele de protectie in partea nordică a intravilanelor, în jurul cimitirelor, zonelor de gospodarie comunala, statiei de epurare,

- O zonă de recreere şi sport la pădurea Movila Lărgeanca (fără a se specifica arealul pe planşa de reglementări).

- Zona constructii tehnico-edilitare. Nu este o zonă distinctă. Se va extinde si/sau restructureaza numai în satul Largu prin introducerea in intravilan de terenuri cu aceasta destinatie necesare instalaţiilor electrice, gospodăriei de apă şi staţiei de epurare.

În satul Scărlăteşti nu se va modifica suprafaţa de teren aferentă acestui tip de constucţii.

Staţiile de reglare şi măsurare sector pentru gaze naturale (SRMS) se vor amplasa la intrarea în localitatea Largu, respectiv localitatea Scărlăteşti, pe terenuri libere de orice utilităţi aparţinând primăriei.

Posturi de transformatoare se vor instala în satul Largu.

Pe terenul fostei ferme agricole va fi sursa de apă şi gospodăria de apă a comunei.

Se va înfiinţa staţia de epurare care va trata apele uzate provenite din ambele localităţi.

Reţelele de apă potabilă şi canalizare vor fi amplasate pe trama stradală.

- Zona de gospodarie comunala, cimitire. Nu se va modifica suprafaţa de teren aferentă acestora.

Primăria a amenajat platforme pentru pre-colectarea selectivă a gunoiului amplasate în cele două sate.



10 / 192

Cimitirele sunt zone distinte de intravilan, la limita de sud, cum este cazul satului Largu, sau trup de intravilan, cum este cazul satului Scărlăteşti.

- Zona de terenuri libere (agricol, arabil). Zona terenurilor libere în cadrul localităţilor comunei este foarte dezvoltată, având funcţiune

agricolă. Aceste terenuri agricole sunt specifice localităţilor rurale, acestea fac parte din loturile cu locuinţe fiind grădinile caselor. Pe viitor vor constitui rezerve de teren ce vor fi ocupate cu construcţii, prin îndesire.

Se solicită introducerea în intravilan a noi suprafeţe.

2. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii cu urmatoarele obiective specifice:

a. Căi de comunicatii si transport: Pentru dezvoltarea unei circulaţii moderne şi sigure atât a pietonilor cât şi a autovehiculelor,

Memoriul General propune reabilitarea/modernizarea drumurilor.

b. Dotari edilitare pentru eliminarea riscurilor naturale. Nu sunt propuneri în Memoriul General.

c. Infrastructura tehnico-edilitara. PUG are în vedere urmatoarele obiective specifice:

- Imbunatăţirea iluminatului public si extinderea retelei de alimentare cu energie electrica in corelare cu dezvoltarea urbanistica a comunei;

- două noi posturi de transformare în satul Largu şi o reţea de joasa tensiune ce va asigura energie electrica obiectivelor economice şi noilor locuinte ce se vor construi în zonele compacte ale localitãtii,

- 1 foraj pentru sursa de apă existentă şi reabilitarea gospodăriei de apă,

- un sistem centralizat de alimentare cu apa a localitatilor;

- un sistem de canalizare si staţie de epurare;

- sistem de alimentare cu gaze.

- extinderea liniilor telefonice si refacerea acelora care nu prezinta garantie in exploatare,

- extinderea reţelelor edilitare în zonele de locuinţe şi dotări sociale noi,

4. stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului; Memoriul General identifică zonele sensibile in jurul carora propune instituirea zonelor de protectie.

5. potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca; Populaţia stabilă este la acest moment în descrestere cauzată atât sporului natural, cât şi migraţiei

datorata pe de o parte schimbarii domiciliului si pe de alta parte declinului activitatilor comerciale si economice cu consecinţe negative asupra folosirii resurselor de muncă asupra calităţii vieţii populaţiei.

Memoriul General are în vedere dezvoltarea activităţilor economice şi echiparea tehnico-edilitară ca măsuri pentru revigorarea comunei.

6. protectia mediului si a sănătăţii populaţiei; creşterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

PUG are în vedere urmatoarele obiective specifice:

- extinderea zonei de spatii verzi, agrement si recreere,

- plantarea de perdele de protectie perimetrale la cimitire, staţia de epurare şi gospodăria de apă;

- plantarea de perdele de aliniament de-a lungul drumurilor judeţean şi comunale,



11 / 192

- lizieră de pădure în zona de mal râului în dreptul satului Largu,

- se va asigura managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Buzau.

Obiectivele PUG sunt in concordanta cu următoarele Planuri si Programe nationale:

- PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - elaborat de ARPM Galat.

Nu sunt prevăzute acţiuni/obiective specifice care să includă comuna.

- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Buzau, ediţia 2005, prin care se stabileste responsabilizarea autoritatilor administratiei publice locale pentru a rezolva problemele de mediu din judet in vederea asigurarii unui mediu adecvat si al unei dezvoltari durabile.

PLAM reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ având la baza principiile dezvoltării durabile şi presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum şi acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unor îmbunătăţiri reale ale mediului şi ale sănătăţii publice.

Matricele – Plan pentru soluţionarea problemelor prioritare de mediu prevăzute în PLAM Buzău fac obiectul Tabelelor 1.2.1. ..., 1.2.10.

- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 2 – Sud-Est aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. 1 364/1 499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Vizează perioada de timp 2003 – 2013 şi va fi revizuit periodic ori de câte ori este necesar fără a se depăşi o perioadă de 5 ani. Pentru judetul Buzău este în curs de aprobare Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor

PRGD aprobă desfăşurarea activităţilor de gestionare integrată a deşeurilor la nivelul judeţului şi recomandă ca la introducerea colectării în mediul rural trebuie să se ţină seama de caracteristicile locale.

Organizarea activităţilor de colectare selectivă, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale. Consiliile locale sunt obligate să prevadă spaţii pentru colectarea deşeurilor şi pentru desfăşurarea activităţilor specifice unui serviciu de salubritate.

Sistemul de gestionare a deşeurilor menajere propus cuprinde următoarele operaţiuni: precolectare selectivă / colectare / transport / sortarea materialelor reciclabile colectate / tratarea şi valorificarea / depozitarea finală.

În ceea ce priveste colectarea selectiva, prima actiune necesara este identificarea tipurilor de containere utilizabile pentru colectarea selectiva la surse a deseurilor (ambalaje, deseuri organice si restul deseurilor menajere) si, de asemenea, a modului de etichetare sau marcare a acestora. Se va avea în vedere asigurarea volumului si numarului suficient de containere pentru diferitele tipuri de cladiri, functie de numarul de locuitori:

- pubela de reciclare albastră pentru hârtie şi carton,

- pubela de reciclare galbenă pentru deşeuri din metale, plastic şi sticla,

- pubela de reciclare verde pentru deşeuri bio-degradabile (deşeuri alimentare),

- pubela gri pentru deşeuri reziduale.

Reactualizarea PUG pentru comună este in concordanta cu PRGD.

- Master-Planul judeţului Buzău privind sistemul de management integrat al deşeurilor, ediţia august 2010, elaborat de Consiliul Judeţean Buzău.



12 / 192

- Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2007 - 2013, elaborată de Consiliul Judeţean Buzău.

Proiectele general valabile la nivelul spaţiului rural prevăzute în această strategie sunt:

- Managementul durabil al fondului forestier:

- Impădurirea terenurilor degradate si in curs de degradare,

- Elaborarea / actualizarea hărţilor de risc pentru fiecare localitate,

- Dotarea comunităţilor locale cu echipamente si utilaje necesare intervenţiilor in situaţii de urgenţă;

- Realizarea hărţii de servicii medicale si sociale din fiecare localitate, corelate cu sistemul informaţional geografic,

- Asigurarea asistenţei medicale primare in zona rurală:

- Reabilitarea, modernizarea si echiparea dispensarelor rurale din fiecare localitate;

- Asigurarea accesului la asistenţă stomatologică in mediu rural prin infiinţarea unor cabinete in fiecare comună si acordarea unor facilităţi medicilor stomatologi;

- Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaţionale pre-universitare:

- Dotarea cu reţele de calculatoare si asigurarea accesului la internet pentru toate scolile;

- Organizarea de festivaluri, târguri si expoziţii tematice pentru promovarea culturii, tradiţiilor, mesteşugurilor si artizanatului local;

- Introducerea aplicaţiilor informatice web si geo-spaţiale la nivel local si pe domenii;

- Dezvoltarea unui set de servicii si a unei agende de activităţi pentru crearea de Centre comunitare multifuncţionale (cultural si social) in mediul rural.

Comuna Largu face parte din zona economică Valea Călmăţuiului alături de comunele: Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Ruşeţu.

Pentru zona economică “Valea Călmăţuiului“ sunt prevăzute realizarea următoarelor obiective:

- sisteme de alimentare centralizată cu apă potabilă,

- sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate,

- reţele de canalizare şi evacuare a apelor meteorice,

- puncte de colectare a deşeurilor menajere şi, după caz, platformă de transfer deşeuri.

Direcţiile de dezvoltare din Planul de Acţiuni al Judeţului Buzău care cuprind obiective ce includ comuna Largu, cu responsabilităţi, termene de implementare şi sursele de finanţare sunt prezentate în Tabelul 1.4.

- Strategia de dezvoltare locală a comunei Largu pentru perioada 2007 – 2013.

- PUG-ul comunei in vigoare;

- PATJ-ul judeţului Buzau in vigoare.

Pentru derularea procedurii de obtinere a avizului de mediu Primaria a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Buzău privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinţa incheiata cu proces-verbal in care se regasesc punctele de vedere exprimate de reprezentanti, puncte de vedere ce au fost retinute si de elaboratorul Raportului de mediu.

La baza prezentei lucrări au stat Planul Urbanistic General si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul acestora PROIECT SA BUZAU, completat, astfel încât in Raportul de mediu este preluată ultima variantă.



13 / 192

Tabel 1.2.1. MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM 0 – POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Actiuni propuse pentru atingerea fiecarui obiectiv

specific

Tinte pentru realizarea fiecarui obiectiv specific/

Indicatori pentru fiecare tinta

Termen Responsabil

Asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orasenesti pentru toate aglomerarile cu peste 2000 locuitori echivalenti (l.e.)

Directia Apelor Buzau – Ialomita (DABI)

Consiliul Judetean (CJ) Buzau;

1.1.1.1.Înfiinţarea, extinerea si reabilitarea retelelor de canalizare

Numar de proiecte implementate; procent de implementare; km de retea

2018

Consiliile Locale (CL comunale)

Toate aglomerarile cu peste 2000 l.e sa fie echipate cu statii de epurare , la un nivel de epurare specific : - tratare secundara pentru

aglomerari sub 10 000 l.e ; - tratare tertiara pentru aglomerari

cu peste 10 000 l.e./

DABI

CJ Buzau;

1.1. Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse controlate (statii de epurare uzate fizic, subdimensionate)

1.1.1. Protejarea mediului prin inlaturarea efectelor negative create de evacuarea apelor uzate orasenesti si a apelor uzate din anumite sectoare industriale.

1.1.1.2. Amenajarea sau modernizarea de statii de epurare

Numar de proiecte implementate; procent de implementare;

2018

CL comunale

1.2.1.1. Identificarea potentialilor poluatori

Autorizarea tuturor agentilor economici identificati/

1.2.1.2. Eliberarea autorizatiilor de mediu pentru potentialii poluatori

Nr. autorizatii emise/nr. total de potentiali poluatori identificati

2007 APM Buzau; GNM Buzau; ANAR - DABI

Verificarea periodica a conformarii /

1. Poluarea apelor de suprafata

1.2. Prevenirea poluarii apelor de suprafata din surse necontrolate (rumegus, deseuri menajere, gunoi de grajd, ape uzate menajere si industriale)

1.2.1. Reglementarea activitatilor desfasurate de agentii economici potentiali poluatori

1.2.2.1. Urmarirea modului de conformare

Nr. de controale efectuate;nr. de sesizari; nr si valoarea amenzilor

permanent APM Buzau; GNM Buzau; ANAR - DABI



14 / 192

Tabel 1.2.2. MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM 1 – POLUAREA APELOR DE SUBTERANE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

1.1.1.1. Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari

Incadrarea in normele stabilite de CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE /

1.1.1. Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitratii din surse agricole; 1.1.1.2. Stabilirea unor

programe corespunzatoare de monitorizare si control

Concentratia de azot din apele subterane

Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

1.1.2.1. Gestionarea ecologica, in cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane – ape uzate provenite din activitate

Folosirea cantitatilor de azot in conformitate cu legislatia europeana /

Titularii activitatilor

1 Poluarea apelor subterane cu poluanti proveniti din surse agricole

1.1. Respectarea si aplicarea Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii provenite din surse agricole

1.1.2. Rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice

1.1.2.2. Utilizarea unui management ecologic al folosirii ingrasamintelor naturale si sintetice

Concentratia de azot din apele subterane

permanent

DABI



15 / 192

Tabel 1.2.3. MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM 2 – CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

1.1.1.1. Monitorizarea calitatii apei potabile in intregul judet de catre Ministerul Sanatatii si producatorii si distribuitorii de apa potabila

DABI Asigurarea calitatii apei potabile in conformitate cu prevederile Legii nr. 311/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 /

1.1.1.2. Reabilitarea tehnologiilor de tratare

CJ Buzau;

CL comunale;

1. Apa potabila la parametri cantitativi si calitativi necorespunzatori

1.1. Imbunatatirea calitatii apei potabile furnizate populatiei

1.1.2. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurilor sistemelor centralizate de alimentare cu apa potabila

1.1.1.3. Reabilitarea si extinderea retelelor de distributie a apei potabile

Nr. de proiecte; Km. de retea reabilitata; Km. de retea nou infiintata

2015

DSP

2.1.1.1. Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa

Respectarea normelor cantitative de gestiune a apei/

APM

2.1.1.2. Contorizarea tuturor consumatorilor

CJ Buzau;

2.1.1.3. Programe de constientizare atat a autoritatilor locale cat si a populatiei

CL comunale;

DABI

ONG

2. Consum mare de apa comparativ cu tarile UE

2.1. Utilizarea durabila a resurselor de apa din judetul Buzau

2.1.1. Reducerea consumului de apa prin diminuarea pierderilor din sistemele de alimentare cu apa potabila

2.1.1.4. Masuri financiare stimulative- introducerea unor sisteme de tarifare diferentiata in functie de nivelul consumului de apa, avantajoase in cazul consumului sub medie.

Volume si debite de apa livrate si consumate; Nivelul pierderilor; Numar de proiecte; Procent de implementare

2015

Agentii economici



16 / 192

Tabel 1.2.4. MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM 3 – POLUAREA ATMOSFEREI

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen Responsabil

Cel putin 1proiect implementat/

CJ Buzau;

CL comunale;

1.1.1.2. Proiect pilot de colectare a gazelor emise si de folosire a acestora ca sursa de energie

Procent de implementare

Agentii economici

Cel putin 1proiect implementat/

CJ Buzau;

CL comunale

1. Emisii de gaze cu efect de sera de le depozitele de deseuri menajere

1.1. Incadrarea emisiilor de noxe in limitele permise de reglementarile legislative in vigoare

1.1.1. Reducerea emisiilor din haldele inactive (abandonate sau inchise ) si active de deseuri industriale si menajere rezultate din descompunerea deseurilor biodegradabile

1.1.1.3. Reconstructia ecologica a depozitelor de deseuri menajere si industriale inactive, prin acoperire, inierbare sau impădurire (conform proiectelor de închidere)

Procent de implementare

2010

Agentii economici

2.1.1.1. Conformarea instalatiilor de depozitare a benzinei la terminale

APM

2.1.1.2. Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containerelor mobile la terminale

Toti detinatorii de instalatii de depozitare, transport si distributie a benzinei sa se conformeze prevederilor legale/

GNM

2.1.1.3. Conformarea instalatiilor de incarcare si descarcare a containarelor mobile la terminale

2.1.1.4. Conformarea containarelor mobile

2. Emisii de COV de la statiile de benzina si terminale


2.1.1. Limitarea emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service

2.1.1.5. Conformarea activitatilor de incarcare in instalatiile de depozitare la statiile de depozitare a benzinei

Numar de instalatii conforme /numarul total de instalatii

2009

Agentii economici



17 / 192

Tabel 1.2.4. (urmare)

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

3.1.1.1. Realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale, respectiv aplicand recomandarile ghidurilor de referinta privind ”cele mai bune tehnici disponibile” (BREF) in atingerea valorilor limita de emisie

Toti detinatorii de instalatii mari de depozitare, transport si distributir sa se conformeze prevederilor legale/

APM 3. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din instalatii mari de ardere


3.1.1. Limitarea emisiilor anumitor poluanti (dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi) in aer, proveniti din instalatii mari de ardere (puterea termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MWh, indiferent de tipul de combustibil folosit) 3.1.1.2. Relizarea masuratorilor

pentru poluantii de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in conformitate cu prevederile standardelor CEN (ISO sau standarde nationale echivalente din punct de vedere stiintific)


2007

Agentii economici

Toti agentii economici care au activitati si instalatii industriale ce au emisii de COV provenite din utilizarea solventilor organici sa se conformeze prevederilor legale/

APM

GNM Buzau

4. Emisii de COV provenite din anumite activitati si instalatii industriale


4.1.1. Respectarea valorilor limita de emisie pentru compusii organici volatili (COV) in gazele reziduale si in emisiile fugitive, sau a valorilor limita ale emisiilor totale de COV

4.1.1.1 Aplicarea unei scheme de reducere care va asigura reducerea emisiilor de COV din instalatii


2007

Agentii economici



18 / 192


Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

5.1.1.1. Realizarea, actualizarea permanenta a evidentei bazei de date IPPC la nivel local/autorizarea instalatiilor

APM Buzau

5.1.1.2.Realizarea controlului conformarii activitatilor pentru care au fost emise autorizatii integrate de mediu

Implementarea de masuri de prevenire a emisiilor in atmosfera, apa si sol, inclusiv a masurilor privind managementul deseurilor, pentru toate activitatile desfasurate in instalatiile IPPC din judet/

GNM Buzau;

5.1.1.3. Asigurarea monitorizarii activitatilor (conform art. 14 din Directiva 96/61/CE)

Nr. autorizatii integrate emise/nr. instalatii; nr. de masuri realizate; valorile masuratorilor

Permanent

Agentii economici

Toti agentii economici care cad sub incidenta Directivei 91/61/CE si care nu au solicitat perioada de tranzitie sa se conformeze/

APM Buzau

5. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din activitatile desfasurate in instalatiile IPPC


5.1.2. Realizarea unui sistem integrat pentru prevenirea si controlul poluarii provenita de la activitatile desfasurate in instalatiile IPPC

5.1.1.4. Conformarea cu prevederile Directivei 91/61/CE pentru agentii economici care cad sub incidenta acestei directive si care nu au solicitat perioada de tranzitie Nr. de instalatii conforme/nr. instalatii

existente

2007

Agentii economici

6.1.1.1. Vehiculele de transport in comun (autobuzele) sa respecte graficele de revizie si normele de emisie

Incadrarea emisiilor de noxe in limitele prevazute de legislatia in vigoare

permanent RAR, IPJ

6.1.1.2. Constientizarea populatiei pentru reducerea transportului individual si incurajarea transportului in comun

permanent IPJ, APM

6.1.1.3. Imbunatatirea starii parcului auto destinat transportului public si privat

permanent RAR

6. Emisii de noxe provenite din transport


6.1.2. Implementarea de masuri de limitare a efectelor negative ale emisiilor de noxe provenite din transport

6.1.1.4. Organizarea de campanii de verificare a noxelor in intersectii

Valoarea masuratorilor

trimestrial IPJ, APM, RAR



19 / 192

Tabel 1.2.5. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 4– POLUAREA FONICĂ

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

Incadrarea nivelul de zgomot limitele legale

CL comunale

APM

1. Poluarea fonica datorata traficului auto si nerespectarii planurilor de sistematizare

1.1. Imbunatatirea calitatii vietii in localitatile judetul

1.1.1 Reducerea nivelului de zgomot generat de traficul auto

1.1.1.5. Interzicerea funţionarii si amplasarii de obiective generatoare de zgomot in zonele rezidentiale si in arealele cu folosinta sensibila

Valorile masuratorilor; Numarul de sesizari

207

GNM

Tabel 1.2.6. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 5 – POLUAREA SOLULUI

Problema Obiectiv general Obiectiv

specific Actiuni propuse pentru

atingerea fiecarui obiectiv specific



Termen Responsabil

1.1.1.2. Instruirea personalului societăţilor de comercializare şi a utilizatorilor privind reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele pe mediu şi sănătatea populaţiei ale utilizării neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar

Respectarea legislaţiei privind utilizarea pesticidelor/

Periodic

DADR

DADR

1. Poluarea solului datorata sectorului agricol prin depozitarea si utilizarea neecologice a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar

1.1. Diminuarea poluării solului datorată utilizării ingrasamintelor si pesticidelor în agricultură.

1.1.2. Diminuarea impactului asupra solului şi apei subterane datorate utilizării ingrasaminte-lor si pesticidelor în agricultură.

1.1.1.3.Dezvoltarea sistemului de monitorizarea a calitatii solului

Indicatori: Concentratia de nutrienti in sol ; Concentraţia de pesticide în sol si apa subterană

2010

APM

Scaderea nr. de poluari accidentale;

Agenti Economici

GNM

2. Poluarea solului cu poluanti specifici rezultati din transportul substantelor chimice periculoase

2.1. Prevenirea poluarii solului

2.1.1. Securizarea activitatilor de transport

2.1.1. Întocmirea şi revizuirea anuală a planurilor de prevenire si interventie in cazul poluarilor. Nr. de poluari accidentale;

suprafete afectate; populatie afectata

Permanent

IPJ



20 / 192

Tabel 1.2.7. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 6 – CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI A HABITATELOR NATURALE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

Reducerea efectelor calamitatilor naturale

Directia Silvică (DS)

ITRSC Focşani

1. Exploatarea resurselor naturale peste capacitatea de regenerare si de suport a ecosistemelor

1.1. Conservarea resurselor naturale

1.1.1. Interventii silviculturale de reconstructie ecologica cu scop preventiv

1.1.1.2. Identificarea cauzelor si monitorizarea zonelor susceptibile la calamitati naturale prin continutul de factori destabilizatori si limitativi

Nr. de actiuni intreprinde; nr. de proiecte implementate

2010

APM; GNM

Respectarea cotelor de exploatare in limitele de posibilitatii padurilor/

DS

ITRSC Focşani

2. Afectarea starii normale a fondului forestier prin actiuni conjuncturale de valorificare a produselor padurii

2.1. Respectarea regimului silvic

2.1.1. Valorificarea produselor padurii potrivit necesitatilor dezvoltarii durabile

2.1.1.1. Reglementarea activitatii de stabilire si aplicare a tratamentelor silvice Nr. de actiuni intreprinse;nr. de

delicte silvice; valoarea amenzilor

Anual

APM; GNM

Aplicarea sistematica a lucrarilor specifice de silvo si hidro- amelioratii/

DADR

DS

3. Degradarea terenurilor prin eroziune, alunecari de teren

3.1. Recuperarea functionala a terenurilor degradate

3.1.1. Ameliorarea terenurilor degradate in sistemul general al reconstructiei ecologice

3.1.1.1. Constituirea perimetrelor de ameliorarea a TD

Nr. de actiuni intreprinse

2010

CJ Buzău

4.1.1.1. Identificarea zonelor pretabile pentru interventii specifice de impadurire

Completarea deficitului de paduri cu rol functional de protectie a culturilor agricole/

DS; OCPI

ITRSC Focşani

APM; GNM

4. Deficitul zonelor ocupate de padure in zona culturilor agricole

4.1. Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectie a culturilor agricole

4.1.1. Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectie a culturilor agricole

4.1.1.2. Realizarea procentului necesar de paduri de protectie

Suprafata impadurita; Procent de impadurire

2006

CL comunale



21 / 192


Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

5.1.1.1. Identificarea folosintelor neecologice care afecteaza calitatea apelor

Refacerea fondului piscicol productiv

DABI

DS 5.1.1.2. Identificarea bazinetelor cu hidrografie torentiala

Nr. actiuni intreprinse;nr. proiecte implementate; procent de implementare

2010

APM

CL comunale

APM

CNAFP - Biroul Teritorial Braila

5. Starea anormala a fondului piscicol indusa de gestionarea neecologica a terenurilor bazinelor hidrografice

5.1. Restabilirea functiilor ecologice si economice a bazinelor hidrografice

5.1.1. Restabilirea fondului piscicol la starea normala

5.1.1.3. Identificarea speciilor de populat

2010

Agentii economici

6.1.1.1. Realizarea de actiuni de mediatizare, educare si informare a populatiei

Toate ariile naturale date in custodie si cu planuri de management realizate.

APM; GNM

6.1.1.2. Atribuirea in custodie a ariilor naturale protejate

CJ Buzău

Academia Română

6. Afectarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejate

6.1. Conservarea si protejarea patrimoniului ariilor naturale protejate

6.1.1. Reducerea si eliminarea cauzelor care conduc la afectarea patrimoniului ariilor naturale protejate

6.1.1.3. Elaborarea planurilor de management pt ariile naturale protejate aflate in custodie

Numar de arii/ suprafata/procente

2010

DS; custozi



22 / 192

Tabel 1.2.8. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 7 – GESTIUNEA DEŞEURILOR

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

Mentinerea integritatii factorilor de mediu/

Detinatorul deseurilor,

1.1.1.1. Monitorizarea si asigurarea pazei depozitelor

Calitatea factorilor de mediu din zona

Permanent pana la eliminarea depozitelor DADR

1.1.1.2. Supravegherea tuturor operatiunilor executate in depozite

Eliminarea riscului de contaminare a factorilor de mediu, a populatiei/

Detinatorul deseurilor,

1.1.1.3. Controlul periodic al starii ambalajelor

1.1.1.4. Interdictii stricte privind accesul in depozite a persoanelor neautorizate

Nr. de actiuni

Permanent pana la eliminarea depozitelor

DADR

1.1.1.5. Eliminarea in instalatii autorizate

Eliminarea totala a riscului poluarilor accidentale cu pesticide expirate/

CJ Buzau;

DADR,

1. Depozite cu deseuri de produse de uz fitosanitar

1.1. Eliminarea pericolului poluarii mediului

1.1.1. Evitarea posibilitatilor de poluare accidentala

1.1.1.6. Atragerea de fonduri interne si externe pentru finantarea actiunii de eliminare a deseurilor de pesticide

Cantitatea de deseuri de pesticide incinerata; nr. proiecte implementate; procent de implementare

2010

Agentii economici



23 / 192


Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale

2009 CJ Buzau;

Reducerea suprafetelor de teren afectate de depozitele de deseuri menajere si diminuarea cu 90 % a suprafetelor destinate depozitelor menajere/

Realizarea punctelor de colectare - ce vor fi racordate la statiile de transfer- pentru zonele rurale

2009 Agenti economici prestatori de servicii de salubritate;

CL comunale

2.1. Eliminarea poluarii cauzata de depozitarea neconforma cu cerintele de mediu, a deseurilor de tip urban colectate de la populatie si de la unitatile economice

2.1.1. Concentrarea activitatii in sistem zonal de depozitare si transfer, cu respectarea stricta a reglementarilor legale

Inchiderea depozitelor industriale

Nr. de proiecte implementate; procent de implementare

2009

APM; GNM

Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale)

2009 CJ Buzau;

Extinderea sistemului de colectare selectiva a deseurilor

Reducerea cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare

2009 CL comunale

Realizarea punctelor de colectare care vor fi racordate la statiile de transfer- pentru pentru zonele rurale

2009 Agentii economici specializati in colectarea si reciclarea deseurilor refolosibile

2. Depozite neconforme pentru deseurile industriale si menajere

2.1.1.2. Imbunatatirea managementului deseurilor menajere

Campanii de informare si constientizare/educare

Cantitatea de deseuri valorificata; cantitatea de deseuri depozitata;

permanent Agenti economici generatori



24 / 192


Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

Realizarea de campanii informative pentru incurajarea colectarii separata a deseurilor biodegradabile in gospodariile individuale

2012 CJ Buzau;

Realizarea de statii de compost in zonele statiilor de transfer si a depozitelor de deseuri menajere

Reducerea pana la 75% din cantitatea totala exprimata gravimetric, produsa in anul 2001 si raportata in 2002

2007 CL comunale

Operatorii depozitelor;

Cantitate; reducerea exprimata procentual

2007

Serviciile de salubritate

2.1.1.3. Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in platformele de deseuri urbane

Identificarea utilizatorilor posibili ai compostului in gospodarii si in agricultura

Nr. de instalatii inchise; procent de implementare

CJ Buzau;

3.1.1.1. Realizarea de campanii de constientizare a populatiei

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie la nivelul judetului Buzau/

2006 APM

CL comunale

3. Slaba reprezentare a sistemelor de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie de la populatie

3.1. Reducerea impactului asupra mediului generat de slaba valorificare a deseurilor

3.1.1. Îmbunatatirea colectarii selective a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie

3.1.1.2.Realizarea de proiecte privind sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie implementarea pt. fiecare localitate

Nr. de proiecte realizate ; procent de implementare Agenti economici



25 / 192

Tabel 1.2.9. MATRICE – PLAN pentru PROBLEMA PM 8 – ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

O mai buna implicare a publicului in luarea deciziilor referitoare la mediu/

APM 1.1.1. Participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul

1.1.1.2. Initierea si derularea de proiecte de constientizare a publicului cu referire la implementarea acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului

Nr. de dezbateri publice; Nr. de participanti la dezbaterile publice; Nr. de sesizari pe probleme de mediu.

2010

ONG

Cresterea nivelului de reactie comunitara/

APM 1.1.2. Informarea populatiei cu privire la starea calitatii mediului

1.1.2.1. Campanii de informare a comunitatilor cu privire la starea calitatii mediului si probleme specifice Nr. intailniri cu comunitatea locala;

Nr. de materiale informative distribuite; Nr. aparitii in mass media; nr. spoturi publicitare; Nr. de sesizari.

2010

ONG

Asigurarea de cursuri de educatie ecologica in 50% din unitatile scolare/

ISJ 1.1.3.1. Includerea in aria curriculara scolara de teme si actiuni vizand educatia ecologica la toate nivelele (prescolar – liceal)

2010

1. Comunitatea nu este pregatita sa se implice activ, sa intervina pentru ameliorarea conditiilor de mediu

1.1. Cresterea gradului de constientizare si implicare a publicului in probleme legate de imbunatatirea calitatii mediului inconjurator

1.1.3. Educatie ecologica eficienta la nivelul populatiei scolare

1.1.3.2. Organizarea de actiuni cu specific ecologic in cadrul taberelor scolare

Nr. de unitati; procent de implementare 2010

APM;



26 / 192

Tabel 1.2.10. MATRICE –PLAN pentru PROBLEMA PM 9 – URBANISM SI MEDIU

Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific


specific



Termen

Responsabil

1.1.1.1. Inventarierea suprafetei spatiilor verzi

2006

1.1.1.2 Protejarea cadrului natural existent, a arborilor deosebiti ca varsta, forma, specie, dimensiuni etc.

Permanent

CJ Buzău Atingerea procentului optim de spatiu verde/locuitor

1.1.1.3. Supravegherea si controlul spatiilor verzi

Permanent

1.1.1.4. Promovarea de catre fiecare consiliu local a unui program concret privind administrarea spatiilor verzi si dezvoltarea lor in perspectiva

2007

CL comunale

1. Spatii verzi insuficiente sau prost administrate

1.1. Cresterea suprafetei de spatii verzi in orase si administrarea corespunzatoare a acestora

1.1.1. Mentinerea functiei recreative si cresterea contributiei spatiilor verzi la la obtinerea efectelor de protectie a mediului

1.1.1.5. Extinderea suprafetei spatiilor verzi

Suprafata de spatiu verde realizat/ procent de implementare

permanent APM



27 / 192

Tabel 1.3. Extras din Planul de Acţiune al judeţului Buzău

Subdirecția de dezvoltare

Proiectul

Responsabili

Intervalul de timp recomandat

pentru implementare

Surse de finanţare disponibile pentru realizarea proiectului

Direcţia de dezvoltare 1: Resurse naturale şi protecţia mediului

Proiecte integrate apă – canalizare – staţii de epurare 1.1. Îmbunătăţirea calităţii la infrastructura de apă şi apă uzată

Construcţia / reabilitarea / extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în comunele Zărnesti, Vernesti, Vadu Pasii, Valea Ramnicului, Sapoca, Racoviţeni, Pogoanele, Murgesti, Movila Banului, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Gherăseni, Sărulesti, Manzălesti, Odăile, Ghergheasa, Ţintesti, Lipănescu, Florica, Costesti, Cilibia, Buda, Brădeanu, Balta Albă, Amaru, Posta Calnău, Padina, Brăesti;

Beneficiar: primării, CL, ADI Parteneri: CJ, Instituţia Prefectului, operatorul regional de apă / furnizorii de apă

2009 – 2013 Termen final de conformare: 2015

bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, Fondul de mediu, POS Mediu, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare

Direcţia de dezvoltare 2: Dezvoltare economică şi competitivitate

2.3. Diversificarea economiei rurale

Infiinţarea unor centre de creştere a animalelor (Vâlcelele, Largu, Padina, Săpoca, Pănătău, Mărăcineni, Chiojdu, Cozieni, Scorţoasa)

Beneficiari: producători, grupuri de producători Parteneri: CJ Buzău, Instituţia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul de afaceri, asociaţii de producători, OJCA, DADR

2010

bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, POR, POS CCE, POS DRU, PO Cooperare, PNDR, programe bilaterale, IFI, credite bancare, ambasade, fundaţii, ONG,

Direcţia de dezvoltare 4: Infrastructură ş utilităţi

Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare 4.4. Asigurarea accesului egal la educaţie

Susţinerea copiilor dotaţi prin acordarea de burse sociale si crearea unor centre after-school

Beneficiari: ISJ, scoli, ONG Parteneri: CJ Buzău, Instituţia Prefectului, primării / CL, ADI, mediul privat

Programe anuale bugetul local, bugetul judeţean, programe naţionale, POS DRU, programe bilaterale, ambasade, fundaţii, ONG, sponsorizări, voluntariat



28 / 192

Suprafaţa de teren ce face obiectul documentaţiei de faţă este situată în teritoriul administrativ al comunei, care are în componenţă localităţile:

- sat Largu – localitate de reşedinţă,

- sat Scărlăteşti – sat aparţinător.

Cele două localităţi se dezvoltă distinct.

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

Scurt istoric În locul numit “Cornul Malului”, situat la o departare de 1 500 m de satul Largu şi 600 m de satul

Scărlăteşti, sunt indicii aparţinând culturilor neoliticului mijlociu si târziu, respectiv cultura Boian (4 000 – 3 400 î.e.n.), cultura Aldeni II Stoicani (sfârşitul mileniului IV) şi cultura Gulmeniţa (sfârşitul mileniului IV – începutul mileniului III î.e.n.). De perioada neoliticului târziu aparţin descoperirile din nordul – estul comunei, în punctul numit “Popina” (adăpost împotriva vântului), în lunca Călmăţuiului.

Perioada de trecere la epoca bronzului s-a caracterizat prin pătrunderea noilor populaţii ducând la dezvoltarea metalurgiei bronzului şi cuprului. Descoperirile arheologice din anul 1956 din localitatea Largu se încadrează în cultura carpică (sec. II – IV e.n.).

Mărturii legate despre atestarea documentară a localităţii aparţin de inscripţiile (pisania) Bisericii Sf. Voievozi, care a fost construită în anul 1817 în mijlocul satului numit “Sătuc”.

Menţiuni despre satul Largu şi satul Scărlăteşti apar în Harta Principatelor Române din anul 1835. O altă menţiune despre existenţa comunei este din anul 1859, când Dionisie Fotino, în Istoria generală a Daciei, aminteşte de Largu, comuna din judeţul Buzău.

În anul 1959 s-a înfiinţat C.A.P.

În anul 1989 comuna Largu este desfiinţată şi cele două sate devin aparţinătoare de comuna Luciu.

Evoluţia comunei după 1990

La 1 februarie 1990 se reînfiinţează comuna Largu.

După anul 1990 comuna a intrat într-o perioadă de declin economic şi social.

Structura demografică a populaţiei are o tendinţă generală de îmbătrânire datorată sporului natural şi migraţiei forţei de muncă.

Intravilanul nu a fost modificat semnificativ iar terenurile fostei unităţi agricole nu au fost parcelate în vederea construirii de locuinţe.

După aderarea României la Uniunea Europeană se constată:

- revigorarea investiţiilor în agricultură,

- o imbunatatire a serviciilor, infrastructurii si aspectului localitatii, constând in:

- executarea a o serie de lucrari aferente reabilitărilor de infrastructura atât edilitară, cât si de servicii (reasfaltari, reabilitari de cladiri, reparatii la unitatile de invatamant, etc) ,

- amplasarea de reţele noi de telecomunicatii/cablu/voce-data.



29 / 192

Aşezare geografică

Comuna este amplasată în partea de sud-est a judeţului Buzău, pe malul drept al râului Călmăţui (vezi Fig. 2.1.). Din municipiul Buzău, reşedinţă de judeţ, se poate ajunge pe două trasee:

- Buzău - Cilibia pe DN 2B, Cilibia - Bălteni - Largu pe DC 19, în lungime de 46 km,

- Buzău - Smeeni - Pogoanele pe DN 2C şi Pogoanele - Luciu - Largu - Scărlăteşti pe DC 28 (DJ 214A), în lungime de 59 km.

Distanţa de calea rutieră din centrul satului Largu până la DN 2B, care constitue axa de dezvoltare judeţeană „Valea Buzăului,” cu legături interregionale spre Braşov şi Brăila – Galaţi, este de 16 km.

Faţă de oraşul Pogoanele şi DN 2C 2C Buzău - Pogoanele – Slobozia distanţa este de 17 km.

Comuna are acces la calea ferată Urziceni – Brăila, prin halta Sătucani.

Satele componente, Largu şi Scărlateşti, sunt situate în partea de nord a unităţii administrativ-teritoriale. Legătura între localităţi se realizează cu (DC 28) DJ 214A.

Coordonatele geografice de identificare sunt:

latitudine longitudine Altitudine [m] Comuna Largu 44° 58’ 00” 27° 03’ 00” 41,3 – 63,78 mMN

Se învecinează cu următoarele comune:

- la nord: comuna C. A. Rosetti,

- la est: comuna Ruşeţu,

- la sud: comuna Padina,

- la vest: comuna Luciu.

Teritoriul localităţilor este folosit în principal pentru funcţiunea de locuit şi pentru mica producţie de produse agricole şi creştere a animalelor, pentru uz propriu, ca urmare a exploatării loturilor agricole din cadrul fiecarei proprietăţi. Tot în teritoriul intravilan al localităţilor, există şi terenuri pentru obiective de interes public, servicii, unităţi agricole, gospodărie comunală şi mici unităţi de tip industrial.

Relieful Teritoriul administrativ cuprinde două unităţi de relief (vezi Fig. 2.2.) care aparţin Câmpiei Române

şi anume: relieful de câmpie şi relieful de luncă.

Relieful de câmpie cuprinde două subunităţi: Câmpia Buzău – Călmăţui, care ocupă interfluviul dintre râurile Buzău şi Călmăţui, şi Câmpia Bărăganul Ialomiţei, care ocupă interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa.

Vetrele satelor se situează în Bărăganul Ialomiţei. Subunitatea acesteia, Câmpia Pogoanele, este constituită la suprafaţă din sedimente moi: formaţiuni loessoide, aluviuni şi o fâşie lată de nisipuri. Suprafaţa nisipurilor prezintă un microrelief de dune, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene, în general, fixate; de la Smeeni şi Florica până la Pogoanele, Căldărăşti şi Padina (la sud de Ruseţu, la est de Pogoanele, se întâlnesc dune nefixate), între unele instalându-se temporar chiar lacuri (Luciu). Partea centrală, neocupată de nisipuri, este dominată de formaţiuni loessoide şi de crovuri. Pe alocuri câmpia se termină prin frunţi de terase abrupte pe care se dezvoltă procese de şiroire, ogaşe.

Râul Calmăţui izvorăşte din apropierea municipiului Buzău (Pădurea Spataru), străbate Bărăganul Central si se varsă în fluviul Dunarea. Albia râului, îngustă, se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducând în perioade secetoase, la băltirea apei în anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face în perioadele secetoase din pânza freatica.



30 / 192

Figura 2.1. Judeţul Buzău.

Harta fizică şi geografică

Figura 2.2. Judeţul Buzău. Unităţi de relief



31 / 192

În lungul râului se dezvoltă o luncă de 1,50 km lăţime cu soluri sărăturate, soloneţuri, solonceacuri, soluri gleice ocupate de păşuni cu vegetaţie sărăturată.

Altitudinile absolute (faţă de nivelul Mării Negre) sunt cuprinse între 52,6 metri în apropierea satului Largu şi 41,3 m în albia râului Călmăţui, crovuri şi văi părăsite.

Clima Este de tip continental, cu veri foarte calde si uscate (cu precipitatii cel mai adesea sub forma de

averse) si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incălzire care provoaca topirea stratului de zapada.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV (care ajunge insa puternic transformat), advectii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic, patrunderi mai putin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advectii, relativ rare, de aer artic din Nord.

Principalele caracteristici climatice ale zonei, raportate la municipiul Buzau, cea mai apropiata localitate în care se realizează determinări meteorologice, sunt prezentate în Tabelul 2.1.

Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia meteorologică Buzau - temperatura medie anuală, temperaturile maxime absolute, temperaturile minime absolute şi cantităţile de precipitaţii si media anuală în perioada 2005 - 2010 sunt prezentaţi în Tabelul 2.2.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarnă:

- chiciura şi poleiul, care produce pagube vegetaţiei arboricole,

- viscolul, care întrerupe circulaţia rutieră şi feroviară,

- fenomenele de îngheţ, care au efecte negative asupra solului, cu date pentru Buzău:

- data medie a primului inghet este 02 octombrie,

- data medie a ultimului înghet este 27 martie,

- data celui mai timpuriu înghet este 27 septembrie,

- data celui mai târziu ingheţ poate să se producă la 7 mai.

Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de îngheţ în lipsa unui strat de zăpadă acoperitor.

- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, care produce importante pagube culturilor agricole,

- ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră,

- pe perioada de vară:

- seceta prelungită, care poate produce uscarea vegetaţiei şi scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului,

- grindina care produce pagube vegetaţiei,

- ploile torenţiale care provoacă inundaţii în luncă, determină creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi provoacă băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren.



32 / 192

Tabel 2.1.

- Regimul temperaturilor: o temperatura medie anuală 10,8 °C

o media lunii ianuarie - 3,0 °C

o media lunii iulie 22,5 °C

o temperatura minimă absolută (24 ianuarie 1942) - 29,6 °C

o temperatura maximă absolută (17 august 1952) 39,6 °C

o numărul mediu anual al zilelor de iarnă (temperaturi maxime sub 0 °C) 19

o numărul mediu anual al zilelor de îngheţ (temperaturi minime sub 0 °C) 75

o numărul mediu anual al zilelor de vară (temperaturi maxime peste 25 °C) 114

o Adâncimea maxima de inghet 0,7 – 0,8 m

- Regimul precipitaţiilor:

o medie anuală 512,1 mm

o media lunii martie 25,6 mm

o media lunii iunie 80,0 mm

o cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore (5 septembrie 1904) 78,7 mm

- Regimul vânturilor:

o Viteza medie multianuală la 10 m înălţime 1,4 – 5,8 m/s

- N 11,6 % 3,5 m/s

- NE 25,4 % 5,8 m/s

- E 1,9 % 2,4 m/s

- SE 1,2 % 2,4 m/s

- S 2,1 % 2,2 m/s

- SV 11,8 % 3,9 m/s

- V 2,1 % 2,4 m/s

- NV 9,3 % 2,8 m/s

o Frecvenţa anuală a calmului atmosferic

34,6 % < 0,5 m/s

Tabel 2.2.

An Temperatură medie anuală

Temperatura maximă

Temperatura minimă

Precipitaţii maxime în 24 h

Medie anuală de precipitaţii

2005 11,0 oC 35,5 oC /01.08 -19,1 oC /06.02 52,2 l/m2 /12.07 753,7 mm

2006 11,4 oC 36,1 oC /19.07 -18,4 oC /23.01 32,0 l/m2 /14.06 548,7 mm 2007 12,7 oC 40,3 oC /23.07 -11,6 oC /25.02 69,0 l/m2 /07.08 542,4 mm

2008 12,4 oC 38,4 oC /16.08 -13,4 oC /05.01 42,0 l/m2 /03.05 386,2 mm

2009 12,3 oC 36,8 oC /24.07 -15,6 oC /22.12 34,4 l/m2 /27.07 479,2 mm

2010 11,6 oC 37,3 oC /13.07 -25,7 oC /25.01 29,0 l/m2 /19.10 513,8 mm



33 / 192

Riscuri naturale

Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al oraşului, este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice - regiunea seismogenă Vrancea, din tara noastra.

Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona câmpiei interfluviatile şi lunca râului impreuna cu albia minoră.

Specificitatea câmpiei este prezenţa cursului larg, meandrat şi cu braţe părăsite ale râului, pe de o parte, şi de crovuri şi dune, pe de altă parte. Degradarea terenurilor este legată pe de o parte de excesul de apă care se acumulează în anii ploioşi în braţele părăsite de apă şi crovuri şi prezintă fenomene de băltire şi, pe alocuri, sărăturare, iar pe de altă parte de acţiunea eoliană asupra solurilor nude, lipsite de vegetaţie.

Procesele eoliene sunt favorizate de existenţa nisipurilor fine. Uscăciunea de vară permite eroziunea eoliană a câmpiei lipsite de vegetaţie.

Tasarea este favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata câmpiei, si de lipsa locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor - si este reprezentata prin prezenţa crovurilor unde apele din precipitaţii stagnează un timp mai indelungat pe suprafeţe de teren, în general, reduse, prezente fiind fenomenele de băltire şi acumulările de coloizi.

Pluviodenudarea, spălarea în suprafata, datorită reliefului usor valurit de pe raza comunei. Se pot observa totusi în sectoarele putin înclinate si luate în cultura. Pantele favorizează procesele de siroire.

Eroziunea in suprafaţă apare sub formă de ogaşe in valea râului Călmăţui si fruntea terasei lipsite de vegetaţie. Materialele desprinse si transportate sunt acumulate la baza versantului şi sunt imprastiate pe suprafata câmpiei, contribuind astfel la colmatarea acesteia.

Eroziunea laterală de mal apare numai in timpul viiturilor mari in concavitatile de meandru ale râului Călmăţui.

Procesele aluvionare, innisipari si colmatări. Se desfăşoară în albia râului. Procesele sunt favorizate de pantele reduse ale albiei cursurilor de apă.

Excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizeaza băltirea şi înmlăştinirea. Fenomenele de băltire au determinat neamenajarea terenului din lunca râului, în sensul rămânerii necultivat, fiind prezente păşunile şi fâneţele, sărăturările.

Balta Largu delimitează la nord-vest intravilanul localităţii Largu, fapt ce a dus la amenajarea de iazuri, în prezent desecate.

Inundatiile sunt riscuri naturale care nu se manifestă pe teritoriul comunei.

Anexa 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inundaţii, indică, pentru perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore şi unităţile administrative teritoriale afectate de inundaţii. Conform acestei anexe comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale care nu sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în interval de 24 ore este sub 100 mm. Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 Secţiunea Unităţi administrativ - teritoriale afectate de inundaţii cu localităţi afectate de revărsări de cursuri de apă.

Alunecări de teren – nu este cazul. Conform Anexei 6 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural Secţiunea Alunecări de teren potenţialul de producere a alunecărilor de teren este scăzut, probabilitatea de alunecare este practic zero. Comuna nu face parte din categoria unităţilor teritorial-administrative nominalizate în Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001.



34 / 192

Riscuri antropice

Zone de risc la electrocutare. Comuna este traversată de reţele electrice de joasă şi medie tensiune.

Zone de risc la explozii. În domeniul casnic se utilizează butelii tip aragaz.

Zone de risc la accidente rutiere. Comuna este traversată de drumuri judeţean şi comunale.

Zone de risc la accidente feroviare. Comuna este traversată de calea ferată care intersectează drumuri judeţan şi comunale.

Resursele naturale din zona comunei Resursele regenerabile

Conform distribuţiei teritoriale a energiilor regenerabile în România comuna se află în zona VIII – Câmpia de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, geotermică şi solară.

Solul este acoperit cu culturi agricole şi legumicole, păşuni, fânete şi păduri. Biomasa este asigurată de resturile vegetale rezultate din culturile de tip agricol, de păduri şi vegetaţia forestieră.

Resursele de apă sunt reprezentate de cursurile de apă de suprafaţă permanente, râul Călmăţui, şi nepermanente – Balta Largu, şi corpurile de ape subterane care permit captarea şi alimentarea cu apă a localităţilor şi agenţilor economici.

Resurse minerale Sunt alăctuite din argilele şi nisipurile prăfoase.

Resurse umane. Populatia Structura socio - demografică

Comuna nu este nominalizată în Lista 5.1. cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în perioada 1966-1998, care necesită acţiuni de sprijin şi revitalizare din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

În prezent comuna numără 1 659 locuitori, în descreştere faţă de anii anteriori. Repartizarea populaţiei pe sate componente şi numărul de gospodării constitue obiectul Tabelului 2.3.

Tabel 2.3.

Localitate Număr locuitori Număr gospodării

Largu 1 531 640

Scărlăteşti 128 72

Total 1 659 712

Locuirea Fondul locuibil existent este în general bun, dar învechit. Construcţiile realizate în ultimii 5 ani sunt

moderne, cu grad de confort ridicat.



35 / 192

În general suprafaţa lotului pe care este amplasată locuinţa depăşeşte 1 200 m2; modul de folosinţă al terenului este diversificat, pe lângă curţi construcţii – locuinţe, anexe, ateliere - în gospodărie se află pomi fructiferi / livadă, grădină de legume / flori, seră, teren arabil şi vie.

Echiparea tehnică a teritoriului Reţeaua de comunicatii

Comuna se incadreaza in categoria “zone rurale urbanizate (rural accesibil)”. Accesul în comună se realizează rutier şi feroviar.

Reţeaua de drumuri este însoţită de reţele pentru alimentare cu energie electrică.

Sistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite.

Reţeaua de căi rutiere

Comuna este traversată de următoarele căi rutiere de interes judeţean şi local:

- DJ 214A (DC 28): DJ 203I - Caragele – Luciu - Largu - Scărlateşti – Ruşeţu – DJ 203E. Este asfaltat şi străbate comuna Largu pe o distanţă de 5,37 km, din care în intravilan 2,60 km. Pe unele porţiuni distanţa de la axul drumului până la gardul proprietăţii sau până constructiile definitive este de 7,00 – 8,50 m, sub valoarea de 12,00 m recomandată de Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata şi cu toate modificarile si completarile ulterioare;

- DC 19 – Largu – Bălteni – DJ 203M; este balastat, în stare mediocră;

- DC 25 – Largu – gara Sătucani; are o lungime de circa 2,20 km. Este pietruit.

Străzile laterale sunt parţial balastate, restul fiind din pământ bătut. Legătura cu trupul de intravilan cu locuinţe din apropierea haltei Sătucani se realizează prin drum nemodernizat.

Circulaţia în cadrul localităţilor se desfăşoară pe o reţea de străzi de interes local dispusă ca o reţea regulată, ce este legată de drumul principal DC 28 (DJ 214A).

Traseele de autobuze numeroase si cu orar regulat asigura transportul persoanelor intre localitatile comunei si intre acestea si vecini.

Circulatia pietonala este asigurata prin trotuare din pământ sau pe partea carosabila a drumurilor.

Reţeaua de căi ferate Teritoriul extravilan este străbătut, pe o lungime de 7,85 km, de calea ferată dublă, electrificată,

Urziceni – Făurei - Brăila, care asigură tranzitul de mărfuri şi călători între judeţele Ialomiţa, Buzău şi Brăila. Accesul călătorilor la transportul feroviar se face prin halta Sătucani.

Ocupă o suprafaţă de 52,83 ha.

Intersecţia dintre calea ferată şi DC 28 (DJ 214A) este prevăzută cu o barieră, situată la acelaşi nivel.

Alimentarea cu energie electrică Linii electrice de distribuţie de medie tensiune

Unitatea adminstrativă şi zona care a generat PUG sunt străbătute de linii electrice de medie tensiune 20 kV de tip aerian montate pe stâlpi de beton armat. Starea tehnica a liniilor este bună.



36 / 192

Trama stradală, calea ferată, terenuri agricole, DJ 214 A, DC 25 şi drumuri de exploatare, canale ANIF sunt traversate de LEA 20 kV.

Activitatea de distributie si furnizare a energiei electrice in municipiul Buzau este asigurata de Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Buzau (SDFEE).

Posturi de transformare

La LEA 20 kV sunt racordate 3 posturi de transformare 20/0,4 kV montate pe stâlpi din beton, ce însumează o putere instalată de 570 kVA. Distribuţia acestora în cele 2 sate ale comunei este următoarea:

- Sat Largu: 2 PT de puteri de la 160 kVA şi 250 kVA,

- Sat Scărlăteşti: 1 PT de putere 160 kVA.

Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune. Iluminat public Distribuţia energiei electrice la consumatori se realizează prin reţea de tip aerian (LEA 0,4 kV), pe

stâlpi din beton armat sau lemn, amplasată pe domeniul public. Reţelele de joasă tensiune sunt realizate în sistem clasic cu conductoare independente, precum şi cu conductoare torsadate pentru prelungirile de reţea sau pentru cele care au fost modernizate. În ambele cazuri conductoarele sunt realizate din aluminiu. Branşamentele sunt realizate preponderent aerian celor vechi în sistem clasic, cele noi cu conductoare torsadate. Starea tehnica a liniilor este bună. Consumatorii casnici, social-culturale, unităţile economice sunt alimentati din reţeaua de joasă tensiune care parcurge întreaga tramă stradală a localitatilor.

Toate gospodariile din teritoriu sunt racordate la reteaua electrica a localitatilor.

Iluminatul public este deficitar pe întreg teritoriu de intravilan.

Poştă şi Telecomunicaţii Din acest punct de vedere comuna este dotată cu:

- un oficiu postal;

- serviciu de telefonie fixă, operator fiind SC ROMTELECOM SA;

- o staţie de amplificare;

- cablu TV şi internet.

Sistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite, iar telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul administrativ al comunei.

Reţelele principale de cabluri telefonice, TV şi internet şi sunt amplasate aerian pe stâlpii liniilor electrice de 0,4 kV şi urmează trama stradală. Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian.

Reţele de utilităţi Lucrări hidroedilitare. Gospodăria de apă. Reţele de alimentare cu apă potabilă

În localităţile comunei nu funcţionează sisteme de alimentare cu apă potabilă în regim centralizat.

Gospodăria de apă potabilă se află în partea de nord-est a localităţii Largu, pe un teren în care s-a desfăşurat activitatea de creştere a animalelor.



37 / 192

Este o investiţie nefinalizată ce este alcătuită din:

- 2 foraje de medie adâncime amplasate la o distanta de 250 m unul de celalalt, executate în anul 2007:

- P1: adâncimea H = 50 m,


- 1 cuvă de rezervor cu V = 200 mc (construcţie),

- camera vanelor aferentă rezervorului (construcţie),

- staţia de clorinare (construcţie).

În baza expertizei tehnice efectuată în anul 2009, privind stadiul actual al sistemului de alimentare cu apă, din comuna Largu, a rezultat că la lucrările existente menţionate mai sus sunt necesare lucrări de reabilitare, cu excepţia celor 2 puţuri forate.

Reţele de canalizare

In prezent comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare.

Apele menajere sunt evacuate în puţuri absorbante sau latrine de unde se infiltrează, local, in sol/subsol sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţia de epurare municipală Buzău.

Apele meteorice sunt evacuate prin rigole numai de-a lungul drumului judeţean şi au ca punct de descărcare bazinul hidrografic Câlmăţui, canale ANIF sau se infiltrează în sol /subsol.

Energia termică

La nivelul comunei nu există un sistem centralizat de termoficare.

Alimentarea cu energie termica se face individual la majoritatea gospodariilor, astfel:

- cu combustibil solid - lemne sau carbuni, in sistem clasic, cu sobe.

Prepararea hranei se face cu butelii de aragaz şi, într-o anumită măsură, în special în perioada de iarnă, cu combustibil solid şi resturi vegetale.

- cu combustibil solid/lichid in sistem clasic, cu sobe, sau convectoare, centrale termice individuale, boilere.

Dezvoltarea economica. Structura activităţilor

Potenţialul economic se bazează pe agricultură, prin culturi de cereale, plante tehnice şi legumicultură, horticultură, viticultură şi creşterea animalelor.

Se menţin activităţile meşteşugăreşti tradiţionale: construcţii, croitorie, morărit, dărăcit.

IMM-urile desfăşoară activităţi în domeniile de prelucrare de produse agricole, de întreţinere a utilajelor agricole, servicii şi comerţ.

Pe teritoriul administrativ nu sunt amplasate unitati de tip industrial de interes national.

În comuna nu funcţionează nici un operator economic a cărui activitate să fie sub incidenţa Directivei 96/61/CE – IPPC.



38 / 192

Agricultura şi Zootehnia.

Condiţiile naturale au dat posibilitatea extinderii culturii plantelor agricole de mare cultură şi anume: grâu, porumbu, secară, orz, ovăz, floarea soarelui şi rapiţa. Se cultivă pe suprafeţe mai mici şi legume precum tomatele, vinetele, ardeiul, ceapa, pepenii şi usturoiul. Cultura viţei de vie şi a pomilor fructiferi (prunul, mărul, cireşul, vişinul, caisul, piersicul, gutuiul) găsesc condiţii optime de dezvoltare.

Activităţile agricole se desfăşoară şi în unităţi cum ar fi ferme cu specific legumicol şi horticol.

Zootehnia. În comună nu funcţionează ferme pentru creşterea animalelor.

Singura fermă de creştere a animalelor, cu amplasament în partea de nord-est a localităţii Largu a încetat. Au fost menţinute spre o utilizare ulterioară elemente ale gospodăriei de apă ale acesteia.

Efectivele de animale in gospodariile cetatenilor erau, în 2006, următoarele [2]: bovine - 450, ovine – 4 000, caprine - 250, cabaline - 300, porcine – 600, păsări – 13 000 şi familii de albine - 80.

Piscicultura: pe raza administrativa a comunei sunt amenajate locaţii pentru iazuri, în prezent dezafectate. Nu sunt administratori care să activeze în acest domeniu.

Industria Unităţi de prestări servicii şi mică industrie sunt: atelier mecanic, moară, cazan de ţuică, atelier de

tâmplărie, croitorie, prestări servicii: potcovărie, darac şi cazan de ţuică la Largu, iar la Scărlăteşti fabrică de ulei.

Comert, servicii şi instituţii publice Pe teritoriul comunei exista unitati comerciale cu profil comert, alimentatie publica, piaţa agro-alimentară şi târg, prestari servicii, centre de distributie butelii de aragaz, instituţii publice:

- primărie – (Largu),

- poliţie – (Largu),

- poştă şi telecomunicaţii, CEC – (Largu),

- dispensar uman – (Largu),

- dispensar veterinar – (Largu),

- de educaţie – 2 şcoli (1 - Largu, Scărlăteşti - dezafectată), 1 grădiniţă (Largu), 1 cămin cultural (Largu),

- alimentatie publica şi comercializare produse nealimentare - Largu, Scărlăteşti,

- sport – un teren de sport – 1 (Largu),

- de culte – 1 Biserică de rit ortodox + 1 capelă (Largu),

- staţie de transport feroviar – SNCFR cu gară în Sătucani.

Asistenţa sanitară

Este asigurată de un dispensar medical.

Asistenţa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar.

Turism. Sport şi agrement Amenajarile turistice nu sunt reprezentative. Mai multe unităţi de alimentaţie publică deservesc

tranzitul rutier de pe drumul judeţean.



39 / 192

Ca dotări sportive comuna posedă un teren de sport în localitatea Largu.

Cultura. Educaţia. Monumente istorice.

Dotările social-culturale constau în: casă de cultură, grădiniţă de copii; şcoală de învăţământ primar, 1 biserică de rit ortodox şi 2 cimitire.

Evenimentul local cel mai important este ziua localităţii la data de 24 iunie al fiecărui an, când se desfăşoară Sărbătoarea “Hora Sânzâienelor”, serbare folclorică a Centrului pentru Conservarea şi Valorificarea Culturii Tradiţionale Buzău şi a Primăriei comunei.

Lista CIMEC cuprinde 2 lăcaş de cult cu specificaţiile din Tabelul 2.5. Tabel 2.5.

ID Localitatea Denumire Religia

24730-1 Largu Biserică Orthodoxă

3095-1 Largu Biserica “Sf. Ilie” Orthodoxă

In Tabelul 2.6. sunt prezentate monumentele istorice asa cum sunt acestea prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice.

Tabel 2.6.

Nr. poz. Cod LMI 2010 Localitatea Denumire obiectiv; adresă Datare

163 BZ-I-s-B-02239 Largu Situl arheologic de la Largu. Pe movila “La Popina III”

164 BZ-I-m-B-02239.01 Largu Necropolă. Pe movila “La Popina III”

sec. IV p.Chr. Epoca migraţiilor

165 BZ-I-m-B-02239.02 Largu Aşezare. Pe movila “La Popina III”

sec. III-IV p.Chr. Epoca migraţiilor


mil. IV E neolitic


mil. VI-V E neolitic

168 BZ-I-s-B-02240 Largu Necropolă sarmantică. “Cornul Malului”

sec. III-IV p.Chr. Epoca migraţiilor

675 BZ-II-m-B-02417 Largu Biserica “Sf. Ilie” 1817, ref. 1936

Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor.

Din anul 2009 comuna participă la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de salubrizare cu operatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Buzău care deserveşte întreaga populaţie a comunei.

În anul 2010 a funcţionat în comună un sistem de colectare selectiva a deşeurilor de tip municipal. Au fost realizate 5 puncte de precolectare selectivă a deşeurilor menajere:

- În satul Largu – 4 puncte: pe străzile CA Rosetti (1), I. Creangă (DJ 214A – 2 – lângă piaţa agro-alimentară şi dispensarul veterinar şi lângă moară), şcolii (1 - lângă şcoală),

- În satul Scărlăteşti – 1 punct: pe str. Castanilor (1 - lângă centrul de zi).



40 / 192

Deşeurile de tip menajer rezultate din locuinte, institutii si entitati economice diverse (comert, mica industrie, societăţi agricole) sunt transportate la depozitul ecologic zonal de deşeuri nepericuloase pe care operatorul îl deţine în comuna Gălbinaşi, până la punerea în funcţiune sistemului integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului care prevede o staţie de transfer în oraşul Pogoanele.

Cantităţile masice şi volumice de deşeuri de tip municipal estimate că se pot colecta la nivelul comunei, luând în considerare că fiecare locuitor generează zilnic o cantitate medie de 0,4 kg de deşeuri, fac obiectul Tabelului 2.7.

Tabel 2.7.

Perioadă de timp Cantitate masică [t] Cantitate volumică [m3]

Zi 0,664 1,475

An 242,214 538,253

Conform indicatorilor statistici la nivel de regiune, cantităţile masice a componentelor deşeurilor menajere calculate conform compoziţiei medii şi cantităţii medii anuale estimate că se pot colecta la nivelul comunei sunt prezenate în Tabelul 2.8.

Tabel 2.8.

Pondere Cantitate masică Nr. Crt.

Compoziţia deşeurilor [%] [t/an]

1 Hârtie şi carton 4 9.68856

2 Sticlă 1 2.42214

3 Metale 1 2.42214

4 Plastic 6 14.53284

5 Lemn 0 0

6 Composite 0 0

7 Textile 2 4.84428

8 Biodegradabile 65 157.4391

9 Minerale 3 7.26642

10 Altele 18 43.59852

Total 100 242.214

La nivelul anului 2010 sistemul de colectare selectiva a deşeurilor de tip municipal din comună a colectat PET-uri, situaţia fiind prezentată în Tabelul 2.9.

Tabel 2.9.

Cantitate colectată

Cantitate valorificată

An

Fracţii de deşeuri colectate selectiv

Număr locuitori arondaţi

Număr containere pe tip

de deşeu [tone] [tone]

2009 PET 1 622 5 2,0 Fără date

PET 2,2 2,2 2010

Hărtie, carton

5 bicomparimentate 0 0

Pentru deşeurile care rezultă din activităţi care se desfăşoară pe teritoriul comunei fiecare generator/operator economic este obligat de Legea Mediului reglementată de OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificările şi completările ulterioare, să respecte condiţiile acordului de mediu si/sau autorizatiei de mediu şi să realizeze măsurile impuse anterior de persoanele imputernicite cu inspectia.



41 / 192

Sisteme private de returnare

Pentru anumite deşeuri – butelii de gaze comprimate (aragaz, clor, oxigen, etc), ambalaje, baterii şi acumulatori, anvelope, becuri şi lămpi electrice, uleiuri uzate, medicamente expirate, etc - au fost insituite sisteme de returnare, activităţile fiind reglementate la nivel naţional şi european. Principalii generatori potentiali de asemenea deşeuri sunt:

- Gospodăria de apă,

- Gospodăriile rurale,

- Deţinătorii de autovehicule, utilaje agricole motorizate şi instalaţii hidraulice de ridicat,

- Unităţile de alimentaţie publică,

- Unităţile de de procesare a produselor agricole,

- Unităţile industriale, comerciale, de servicii, de transport rutier,

- Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto,

- Deţinătorii de echipamente electrice de putere,

- Iluminatul stradal,

- Dispensarele.

La nivelul comunei nu există o evidenţă a tipurilor şi cantităţilor de asemenea deşeuri.

Persoane fizice autorizate prestează servicii de colectare a recipienţilor metalici (buteliilor) de aragaz.

Unităţile de reparaţii / service auto şi utilaje agricole şi agenţi economici prestează servicii de colectare a deşeurilor de uleiuri uzate şi componente impurificate, baterii şi acumulatori, anvelope, becuri şi lămpi electrice.

Deseuri periculoase din deşeurile municipale Deşeuri menajere periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri, sunt prezentate în

Tabelul 2.10. Tabel 2.10.

Referinţă UE Categorie 20 01 13* Solvenţi

20 01 14* Acizi

20 01 15* Alcali

20 01 17* Fotochimice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase



42 / 192

In prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat.

Conform datelor statistice la nivelul comunei cantitatea de deşeuri de tip periculos care se pot colecta anual poate fi de circa

1,5 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * 1 659 locuitori = 2,489 t/an

În comună principalii generatori potentiali de deşeuri periculoase sunt :

- Unităţile cu profil alimentar,

- Unităţile industriale - mica industrie,

- Atelierele mecanice de întreţinere şi reparaţie, service-uri auto,

- Dispensarele;

- Deţinătorii de produse de uz fitosanitar prin generarea de ambalaje şi deşeuri de pesticide (produse de uz fitosanitar expirate) ;

- Deţinătorii de substanţe chimice de laborator cu termen de valabilitate expirat,

- Deţinătorii de vopseluri, detergenţi, echipament electric, etc.

- Deţinătorii şi distribuitorii de carburanţi,

- Deţinătorii de produse electrice cu conţinut de PCB/PCT sau de substanţe de toxice şi periculoase, etc.

Primăria deţine contract cu SC PROTAN SA pentru serviciul de colectare, transport şi incinerare a cadavrelor de animale.

Deşeuri biodegradabile Parte din deseurile biodegradabile din deşeurile de tip menajer sunt utilizate pentru realizarea

compostului organic, parte sunt arse in gospodăriile rurale.

PJGD prevede pentru acest tip de deşeuri compostarea individuala.

Deşeuri generate de activităţi medicale

Deşeurile medicale periculoase care rezultă din activităţile cabinetelor medicale şi sanitar-veterinare sunt colectate şi transportate de societăţi autorizate. Listele operatorilor autorizaţi pentru colectarea, transportul şi tratarea acestor tip de deşeuri se află la APM Buzău.

Comuna nu deţine instalaţii de tratare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale.

Vehicule scoase din uz

Pe teritoriul comunei nu se afla un centru autorizat de colectare al VSU.

Cele mai apropiate puncte de colectare şi tratare, respectiv numai de colectare a vehiculelor scoase din uz, se află în municipiul Buzău.

Deşeuri din construcţii şi desfiinţări

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt prezentate în Tabelul 2.11.

Comuna nu dispune de o platformă specializată, autorizata pentru depozitarea deşeurilor din construcţii şi demolări. La nivel local s-a stabilit ca depozitarea unor astfel de deseuri sa se faca de catre cei ce detin acest tip de deseuri, dupa adresarea catre primaria comunei pentru a li se indica locurile.



43 / 192

Conform datelor statistice judeţene la nivelul comunei cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări care s-ar putea colecta anual poate fi de circa

27 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * 1 659 locuitori = 44,793 t/an

Cel mai apropiat depozit autorizat asemenea se află în municipiul Buzău, in zona “Dig apărare râu Buzău”. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău.

Tabel 2.11.

Cod deşeu (conform HG 856/2002)

Tip deşeu

17 01 01 Beton

17 01 02 Caramizi

17 01 03 Tigle si materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 06*

17 02 01 Lemn

17 02 02 Sticla

17 02 03 Materale plastice

17 02 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de /sau contaminate cu substante chimice periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alama

17 04 02 Aluminiu

17 04 03 Plumb

17 04 04 Zinc

17 04 05 Fier si otel

17 04 06 Staniu

17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase

17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte substante periculoase

17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10*

Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Tipurile de deşeuri din din echipamente electrice şi electronice sunt prezentate în Tabelul 2.12. Tabel 2.12.

Cod deşeu (conform HG 856/2002)

Tip deşeu

20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

20 01 23* Echipamente abandonate cu continut de CFC (clorofluorocarburi)

20 01 35* Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21 si 20 01 23 cu continut de componenti periculosi

20 01 36 Echipamente electrice si electronice casate, altele decat cele specificate la 20 01 21, 20 01 23 si 20 01 35*



44 / 192

Conform datelor statistice la nivelul comunei cantitatea de DEEE care s-ar putea colecta anual poate fi de circa

2,5 kg/locuitor*an * 10-3 t/kg * 1 659 locuitori = 4,148 t/an

Pe teritoriul comunei nu se afla un centru autorizat de colectare al deseurilor din echipamente electrice si electronice.

Nămoluri. Reziduuri zootehnice

Nu există nămoluri biologice care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate menajere în staţii de epurare; la acest moment nu exista statie de epurare a apelor de tip menajer.

Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai apropiată staţie de epurare orăşenescă.

Comuna nu deţine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduurilor zootehnice în vederea refolosirii acestora ca îngrăţământ natural în agricultură.

Reziduurile de tip zootehnic se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale.

Cimitire Există două cimitire în comună, ambele sunt împrejmuite.

2.1. Apa Resursele de ape de suprafaţă şi subterane aparţin de bazinul hidrografic Călmăţui.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a II-a Apa, aprobat prin Legea nr. 171/1997 modificată de Legea nr. 20/2006, care stabileşte listele de priorităţi în realizarea lucrărilor care privesc resursele de apă comuna este amplasat în zona:

- Bazin hidrografic cu resurse interioare specifice mai mici decât media pe ţară. Sub 50 % din resursa interioară medie care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creşterii resurselor specifice a acestor bazine.

Pentru alimentarea cu apă potabilă se utilizează resursele subterane de mică adâncime.

Ape de suprafaţă

Hidrografia de suprafată este reprezentată de:

- râul Călmăţui, cod cadastral XVI – 1.46.00.00.0, colector de ordinul I (afluent direct al Dunării);

- pârâul Strâmbu, cod cadastral XVI –1.46.03.00.0, care limitează la nord unitatea administrativă.

Emisarul staţiei de epurare va fi râul Călmăţui.

Râul Călmăţui izvorăşte din zona Pădurii Spătaru, judeţul Buzău, şi confluează cu Dunărea în zona satului Gura Călmăţui (comuna Berteştii de Jos) din judeţul Brăila.

Lacuri.

La limita de vest a localităţii Largu se afla:

- Balta Largu, lac natural de crov de mici dimensiuni şi fără importanţă economică; în perioadele caniculare seacă,

- Iazuri piscicole, în prezent dezafectate.



45 / 192

Nu este cunoscută calitatea apei acestora.

Resursele de apă subterană. Calitatea apei subterane

Apele subterane sunt cantonate în stratele poroase permeabile de granulaţie mijlocie şi grosieră de diferite origini geologice şi întinderi. Apele subterane sunt incarcate mineral in mod natural, prezentând valori de 1000 – 5000 mg/l, în care predomină îndeosebi ionii de Cl şi Na. Specific acestei zone de câmpie sunt stratele acvifere întinse în roci de granulaţie grosieră reprezentate de:

- Depozitele de terasă şi din lunca râului Călmăţui alcătuite din pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri de vârsta Holocen superior – simbolizate ROIL06 Lunca râului Călmăţui.

Nivelul pânzei freatice de suprafaţă, care este strâns legat de nivelul pluviometric si de nivelul râului Călmăţui. Primul strat freatic este la 2,0 – 2,5 m adâncime, al doilea fiind la 6,0 – 8,0 m.

În zonele joase din lunca râurilor şi canalelor de desecare, în crovuri şi pe perioadele cu precipitaţii abundente nivelul apei freatice se află la 0 - 2 m adâncime.

Direcţia generală de curgere a freaticului este VSV-ENE. Local, fluxul subteran suferă unele modificări datorită prezenţei meandrelor şi văilor. Acestea acumulează, alături de apa din precipitaţii, şi părţi din freaticul de suprafaţă în zona de terasă inferioară a râului Călmăţui.

Pentru cea mai mare parte din populaţia comunei sursa de apa potabila o constituie pânza freatică de mică adâncime accesată din fântâni amplasate in curţile cetatenilor, unele dintre acestea echipate cu electro-pompe de capacitate volumică redusă.

In perioada secetoasa apa din primul strat freatic scade, o mare parte din fintini seaca, aparând disfunctionalitati in aprovizionarea cu apa a unor locuitori si a gospodariilor acestora.

Monitorizarea calităţii apelor

Corpurile de apă care aparţin domeniului public se afla sub jurisdicţia Administaţiei Bazinale de Apă Buzău – Ialomiţa.

Se monitorizează calitatea apelor corpurilor de apă de suprafaţă Călmăţui, şi corpul de apa subterană, cod ROIL06.

Calitatea apei corpului de suprafaţă - râul Călmăţui

Ccalitatea corpului de apă Călmăţui şi afluenţii din punct de vedere fizico-chimic si biologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă corespunde [10, 11] indicatorilor prezentaţi în Tabelele 2.1.1, 2.1.2. şi 2.1.3.

Calitatea apei subterane

Valorile de prag pentru acvifere sunt reglementate de Ordinul nr. 137/26.02.2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 au fost monitorizate într-un număr de 44 foraje, starea calitativă a corpului de apă fiind următoarea:

- Corpul ROIL06 - Lunca râului Calmăţui care cuprinde câmpia Bărăganul Ialomiţei:. Stare chimica slabă.



46 / 192

Tabel 2.1.1. Încadrarea corpului de apă Călmăţui pentru anul 2010

Elemente biologice Condiţii fizico-chimice generale

Denumire curs de apă /

corp apă

Peş

ti

Nev

erte

brat

e be

ntic

e

Fit

oben

tos

şi m

acro

fite

Fit

opla

ncto

n

Eva

luar

e el

emen

te

biol

ogic

e

Con

diţi

i ter

mic

e

Star

ea a

cidi

fier

ii

Con

diţi

i de

oxig

enar

e

Salin

itat

e

Nut

rien

ţi

Eva

luar

e el

emen

te

fizi

co-

chim

ice

gene

rale

Pol

uanţ

i sp

ecif

ici

(pen

tru

stra

ea /

po

tenţ

ial e

colo

gic)

Star

e ec

olog

ică

Star

e ch

imic

ă (s

ubs

tanţ

e pr

iori

tare

)

Călmăţui / Călmăţui

Z B Z B B FB B Z B B B B B B

Notă: au fost utilizate abrevieri pentru FB - foarte bună, B – bună, M – moderată, Z – stare necunoscută (nu sunt monitorizaţi indicatorii de calitate), PEMo-potenţial ecologic moderat.

Tabel 2.1.2. Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râu Călmăţui) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice pentru anul 2010

Repartiţia corpurilor de apă

conform evaluării stării ecologice

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării

stării chimice

Bazin hidrografic

/ râu

Număr total de corpuri de apă

Număr de

corpuri monitorizate

FB B M S P B P

Buzău – Ialomiţa / Călmăţui

1 1 0 1 0 0 0 1 0

Notă: au fost utilizate abrevieri pentru fb - foarte bună, b – bună, m – moderată, s – slabă, p – proastă.

Tabel 2.1.3. Situaţia privind evaluarea stării ecologice şi stării chimice pe lungimea cursului de apă (râu Călmăţui) pentru anul 2010

Lungime monitorizată

Repartiţia corpurilor de apă

conform evaluării stării ecologice

Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării

stării chimice

Lungime totală

bazin în judeţ Lungime

nemonitorizată FB B M S P B P

Bazin hidrografic

/ râu

[km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] [km] Buzău –

Ialomiţa / Călmăţui

52 52 0 52 0 0 0 52 0

Notă: au fost utilizate abrevieri pentru fb - foarte bună, b – bună, m – moderată, s – slabă, p – proastă.



47 / 192

Poluarea apelor Sursele care conduc la încărcarea apei de suprafaţă cu diferiţi poluanţi sunt:

- surse punctiforme - cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul acestora aparţinând unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, zootehniei, sănătăţii, industriei alimentară care deversează ape neepurate/incomplet epurate în emisari naturali direct sau indirect, prin antrenare de apele meteorice de şiroire.

Comuna nu dispune de instalaţii de canalizare în funcţiune şi de epurare a apelor uzate.

Apele de tip menajer se infiltrează local in sol/subsol prin puţuri absorbante sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţiile de epurare de tip municipal.

Principalele surse punctiforme de poluare (in amonte de comuna Largu), volumele de ape evacuate de acestea în anul 2010, şi indicatorii specifici care au determinat deteriorarea calităţii apei râului Călmăţui sunt prezentate în Tabelul 2.1.3.

Tabel 2.1.3. Surse de poluare care evacuează ape uzate în râul Călmăţui pe tronsonul izvoare – limită jud. Brăila

Nr. crt

Agent economic

Profil activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate (mil. mc)

Poluanţi specifici

1 Spital Smeeni Învăţământ şi sănătate r. Călmăţui 0,010 2 Compania de Apă

Buzău – Staţia de epurare Pogoanele

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

r. Călmăţui 0,088

Volum total de ape evacuate în anul 2009 r. Călmăţui 0,098

MTS, CCO-Cr, CBO5, amoniu,

fosfor total detergenţi

- surse difuze - din agricultură, datorită administrării de fertilizatori şi de pesticide pe terenurile agricole, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă; includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime din industrie sau populaţie. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică, conţin germeni patogeni şi poluează şi pânza freatică.

Fermele agricole şi zootehnice, platformele de deşeuri menajere care nu au fost ecologizate, locurile de înhumare (cimitirele), precum şi creşterea animalelor în gospodării reprezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi/sau de suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului şi fosforului, precum şi încărcare biologică.

Apele meteorice se infiltrează în sol/subsol sau şiroiesc liber prin rigole spre receptorii naturali sau băltesc în zona de terasă şi văile cursurilor părăsite de apă. În contact cu solul se impurifică cu germeni patogeni şi diverşi poluanţi chimici de la deşeurile pe care le spală.

Receptorul de ape uzate şi ape meteorice din cadrul celor două sate este bazinul hidrografic Călmăţui.

Poluări accidentale ale corpurilor de apă

În anul 2010 nu au fost înregistrate poluări accidentale la nivelul comunei.

Poluări cu efect transfrontalier

Nu este cazul.

Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

În Raportului privind starea factorilor de mediu în 2010 nu se menţionează zone critice pe râul Călmăţui.



48 / 192

2.2. Aerul Surse de poluare a aerului

În comuna sursele potentiale de poluare a atmosferei sunt:

- naturale: solul lipsit de vegetaţie erodat eolian, reziduurile vegetale şi animale care degajă în urma descompunerii o serie de substanţe gazoase poluante;

- antropice:

- instalaţiile de ardere de tip industrial, neindustriale sau casnic cu emisii de poluanţi SOx, NOx, NMVOC, CH4, CO, CO2, PM(10). De exemplu:

- instalaţii de încălzire/centrale termice individuale,

- instalaţii de preparare a hranei,

- cazan de ţuică;

- platformele de materii prime şi materiale şi procesele tehnologice industriale cu emisii de pulberi PM(10). De exemplu:

- instalaţie de morărit,

- transferarea şi depozitarea cerealelor în magazii,

- instalaţie de dărăcire a lânei;

- procesele tehnologice industriale cu emisii de NMVOC. De exemplu:

- depozit de butelii,

- activităţi de acoperire cu lacuri şi vopsele care utilizează solvenţi;

- activităţi de reparaţii şi întreţinere auto care utilizează solvenţi;

- traficul rutier cu emisii de poluanţi SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele, PM(10),

- platformele cu reziduuri zootehnice cu emisii de poluanţi NH3, CH4, NMVOC din cadrul gospodăriilor rurale,

- procesele tehnologice agricole cu emisii de poluanţi NH3, CH4, PM(10),

- activităţile de ardere a miriştilor, deşeurilor, cu emisii de poluanţi NH3, CH4, SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, PM(10),

- şantierele de construcţie.

Lista societăţilor comerciale cu activităţi agricole şi industriale care deţin una sau mai multe instalaţii poluatoare a fost prezentată la subcapitolul Dezvoltare economică.

Calitatea aerului ambiental Nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in comună, neexistand date privind starea acestui

factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2010 din judetul Buzău. Nu se poate aprecia nivelul de influenta asupra stării factorului de mediu aer din zona PUG.

Conform Ordinului nr. 1269/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 2 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România comuna este nominalizată în următoarele liste provizorii rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, pentru anul 2006, pentru Regiunea 2 Sud-Est Galaţi:

- Lista 3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită:

- Sublista 3.1. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici



49 / 192

decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare:

3.1.3. Pentru pulberi în suspensie (PM10),

- Sublista 3.3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare:

3.3.1. Pentru dioxidul de sulf (SO2),

3.3.2. Pentru dioxidul de azot (NO2),

3.3.3. Pentru plumb (Pb),

3.3.4. Pentru monoxidul de carbon (CO),

3.3.5. Pentru benzen (C6H6),

Cea mai apropiată localitate în care se realizează monitorizarea calităţii aerului este municipiul Buzău unde au fost înregistrate cazuri de poluări accidentale de scurtă durată cu pulberi în suspensie PM(10).

Curenţii de aer de la V, NV şi N au frecvenţe de 2,1 %, 9,3 %, respectiv 11,6 %.

Poluări accidentale ale atmosferei Nu au fost înregistrate poluări accidentale.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

In anul 2010 nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluarii atmosferei pe teritoriul comunei.

2.3. Solul

Solul este în esenţă o resursă neregenerabilă.

De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa.

Fondul funciar Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Calitatea solurilor Terenul este constituit atât din depozite eoliene (prafuri si nisipuri prãfoase loessoide), cu

microrelief de crovuri şi cu depresiuni de lacustre care sunt cultivate cu viţă de vie şi livezi. Aceste orizonturi au grosimi de 2 – 4 m şi stau peste depozitul aluvionar fine constituit din nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase, afânate.

Se întâlnesc următoarele tipuri de sol:

- soluri halomorfe de tip solonceacuri şi soloneţuri [SC] în câmpia Buzău – Călmăţui,

- molisoluri tip cernoziomuri cambice, inclusiv puternic levigate [CC, CCu] pe depozite nisipoase din câmpia Bărăganul Ialomiţean, parţial freatic umede în zonele mai joase, prezente în intravilan,

- soluri neevoluate de tip psamosoluri, nisipuri slab solidificate intercalate cu cernoziomuri cambice [N,CC] în extremitatea de sud a unităţii administrative,

- antroposoluri – decopertisoluri – ca rezultat al diferitelor acţiuni umane fiind reprezentate de grămezi de pământ care caracterizează suprafeţele din imediata vecinătate a infrastructurii rutiere,



50 / 192

feroviare şi energetice, construcţiilor, canalelor ANIF, digurilor, iazurilor, platformelor de deşeuri, etc, afectate de lucrările de decopertare pentru materiale de construcţii.

În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2010 nu există date referitoare la starea de calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei şi, implicit, în zona ce a generat PUG.

Amenajări în sisteme de îmbunătăţiri funciare Comuna dispune de canale de desecare. Acestea nu intersectează zona de intravilan existent.

Poluarea solurilor

Principalele surse de poluare a solului în comună sunt:

- agricultura – prin utilizarea necorespunzătoare a îngrăsămintelor chimice şi naturale determină poluarea solului şi stratului freatic cu nitrati.

- platformele neamenajate de materii prime şi materiale, - depozitele neamenajate/neconforme de deşeuri de orice tip: menajere, industrial, din construcţii

şi demolări, de reziduuri zootehnice.

Comuna nu dispune de platforme pentru depozitarea reziduurilor zootehnice provenite din gospodăriile rurale. Aceste deşeuri se gestionează la nivel individual.

În comună au existat 3 spaţii pentru depozitarea deşeurilor de tip menajer şi un puţ sec pentru cadavre de animale. Toate acestea se aflau în lunca râului Călmăţui. A fost sistată depozitarea deoarece nu îndeplineau normele stabilite de Ordinul nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor cu modificările ulterioare.

Degradarea solului in comuna este produsă de:

- scoaterea din circuitul agricol;

- compactarea / tasarea produsă de construcţii;

- depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice.

Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate in Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole. Cele mai apropiate unităţi administrative comunale aflate în această situaţie sunt: Smeeni, CA Rosetti, Luciu şi Ruşeţu.

Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabile prin percolare pentru acvifere libere. Caracteristicile zonei vulnerabile este prezentată în Tabelul 2.3.1.

Tabel 2.3.1.

Suprafaţa

Totală Agricolă Păduri

Directia Apelor Comuna

Cod SIRUTA

Nr. Zona vulnerabilă

Denumirea Zonei

vulnerabile Km2 Km2 Km2

Buzău - Ialomiţa

Largu 47159 11 Călmăţui 41,96 36,02 4,13

- poluări de tip accidental,

- pierderea biodiversităţii solului;

- depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi de tip urban,

- fenomenele naturale datorate aşezarii geografice care conduc la existenta unei zone cu risc natural.



51 / 192

Poluări accidentale Nu s-au înregistrat cazuri de poluări accidentale în comună.

Monitorizarea calităţii solurilor

Terenul care face e obiectul PUG nu a fost monitorizat de APM Buzău, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări. Nu exista determinari de metale grele.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

În comuna nu se află situri cu sol contaminat.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Puţul sec pentru depozitarea animalelor moarte şi vechile platforme de depozitare a deşeurilor din extravilanul satelor Largu (2) şi Scărlăteşti (1) au fost închise pâna la data de 16 iulie 2009 conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008. Acţiunea de refacere a terenurilor a constat în:

- Realizarea în pachetul de închidere al depozitului a unui strat de pământ de umplutură cu strat vegetal.

Pentru diminuarea poluării datorate de gestionarea defectuoasă a reziduurilor zootehnice a fost închisă ferma de creştere a animalelor.

Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de terenuri poluate accidental.

2.4. Geologia subsolului Date geologice

Din punct de vedere structural-tectonic zona de amplasament face parte din unitatea structurală a Platformei Moessice.

Cuvertura sedimentară este diferită structural de soclu. Specifice sunt depozitele eoliene de vârsta Holocen [Q4] din cadrul câmpiei şi cele aluvionare de vârsta Holocen superior [Q2

4] din cadrul luncii râului Călmăţui constituite la suprafaţă dintr-o alternanţă de prafuri si nisipuri prãfoase loessoide care stau peste un orizont de nisipuri prăfoase şi prafuri nisipoase, acvifere, în strat sau sub formă lenticulară.

Conditii geotehnice

Aspectul general al terenului pe intregul teritoriu intravilan se caracterizeaza printr-o suprafaţă relativ plană care alternează cu suprafeţe mai mult sau mai puţin ridicate datorită depunerilor eoliene specifice zonei de câmpie, fragmentată sculptural de văi relativ adânci şi largi.

Conform datelor existente în Studiul Geotehic ce însoţeşte Memoriul General în zona care a generat PUG terenul este constituit din depozite eoliene (prafuri nisipoase sau nisipuri prăfoase loessoide, tinere (Cuaternare), neconsolidate. Aceste orizonturi au grosimi de peste 6 m.



52 / 192

Succesiunea litostratigrafică generală a intravilanului, care a fost evidentiata in foraje geotehnice execuate anterior este următoarea:

- sol vegetal cu grosimi de 0,50 - 0,70 m; - prafuri argiloase si nisipoase, si nisipuri prafoase macroporice cu grosimi de cca 6,00 m, care stau

pe depozite aluvionare constituite din nisipuri medii si fine, cu indesare medie sau afanate.

În particular, au fost obţinute următoarele profile litologice:

- Forajul 1 – sat Largu:

- 0,00 - 0,50 m – sol vegetal, - 0,50 - 1,30 m – praf nisipos cafeniu, - 1,30 - 5,00 m – nisip prafos galbui, afanat;

- Forajul 2 – sat Largu:

- 0,00 - 0,40 m – sol vegetal - 0,40 - 1,50 m – praf argilos nisipos, loessoid - 1,50 - 2,50 m – praf nisipos galbui, - 2,50 - 5,00 m – praf argilos nisipos, loessoid

- Forajul 3 – sat Scarlatesti:

- 0,00 - 0,70 m – sol vegetal - 0,70 - 2,50 m – praf argilos nisipos, loessoid - 2,50 - 3,50 m – nisip fin galbui, slab argilos - 3,50 - 6,00 m – praf argilos nisipos, loessoid

Potenţialul seismic al zonei:

- caracteristici seismice: Ks = 0,28 g, Tc= 1,0 sec,

- gradul de echivalenţă seismică: 81 avand intervalul mediu de recurenta IMR 50 de ani.

Studiul Geotehnic caee însoţeşte Memoriul General concluzionează şi recomandă următoarele:

- zona activa a fundatiilor este alcatuita din urmatoarele tipuri de roci:

- eoliene – alcãtuite din prafuri argiloase si nisipoase si nisipuri prãfoase loessoide, tinere (Cuaternare), neconsolidate si

- aluvionare cu indesare medie sau afânate, acvifere;

- din punct de vedere geotehnic, terenul este format dintr-un praf argilos, nisipos sau nisipuri prafoase macroporice din grupa A a P.S.U., care necesita masuri speciale la proiectarea fundatiilor;

- fundarea constructiilor la adâncimi mai mari de 3,00 m necesita masuri speciale, datorită stratului de nisip afanat sau mediu îndesat.

2.5. Biodiversitatea

Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi simplificarea primelor categorii.

Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comună se află:

- în bio-regiunea de tip stepic,



53 / 192

- în ecoregiunea stepa Câmpiei Române,

- în subprovincia floristică Danubiano-Pontica din cadrul provinciei ponto-sarmatice, - în regiunea ornitogeografică specifică avifaunei stepelor naturale şi agrobiocenozelor.

Biocenozele mediului rural sunt alcătuite dintr-un număr redus de specii de plante de cultură rezistente la seceta (grâu, secară, orz, ovăz, floarea-soarelui, porumb, sorg, lucerna, mazăre, fasole, soia, rapiţă, floarea soarelui, cartofi, roşii, ceapă, ardei, vinete, sfeclă de zahăr, pepeni, etc), păşuni, viţă de vie, plante ornamentale (liliac, tei, salbă, hibiscus, caprifoi, mahonie, sălcioară, forsythia, viţă de vie, iederă, iasomie, trandafir, narcisă, crin, stânjenel, lalea, cârciumăreasă, crăiţe, gălbenele, margaretă, petunie, begonie, crizantemă, garofiţă, floare de piatră, regina nopţii, bujor, azalee, brânduşe, cale, dalie, floarea soarelui, gardenie, garoafă, gerberă, floare de iris, lacramioară, mac, mentă, narcisă, ochiul boului, primule, ghiocel, viorea, zambilă, ş.a.), pomi fructiferi (cireş, prun, vişin, măr, corcoduş, cais, piersic, păr, gutui, nuc, dud), animale domestice (ovine şi caprine, suine, bovine, cabaline, canine, feline, etc), păsări (găini, raţe, gâşti, curcani, bibilici, porumbei, etc) şi familii de albine – cu diferite grade de rezistenţă la invazia daunătorilor.

Flora Specifice zonei este stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) în amestec cu arţarul tătăresc (Acer

tataricum). Pădurile de stejar au fost înlocuite cu plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia) şi gladiţă (Gleditsia triacanthos).

Stratul de arbori din etajul superior cuprinde exemplare izolate de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto), frasin pufos (Frasinus pallisae), ulm (Ulmus minor), plop (Populus nigra, Populus alba), pe alocuri tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), dud (Morus nigra, Morus alba). Etajul inferior este alcătuit din jugastru (Acer campestre), păr pădureţ (Pyrus piraster), măr pădureţ (Malus silvestris), salcâm (Robinia pseudacacia), mai rar mojdrean (Fraxinus ornus).

Stratul de arbuşti este bine reprezentat de porumbar (Prunus spinosa), gherghinar/păducel (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), corn (Cornus mas), soc negru (Sambucus nigra), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), scumpie (Cotinus coggygria), mălin (Prunus padus), cireş (Prunus avium), migdal pitic (Prunus dulcis), verigariu (Rhamnus cathartica), salbă moale/voniceriu (Euonymus europaea), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), glădiţă (Gleditsia triacanthos), sălcioară (Elaeagnus angustifolia).

În stratul ierburilor şi subarbuştilor sunt prezente măturile (Kochia scoparia), răsura (Rosa gallica), turita/lipicioasa (Galium aparine), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), drobiţa (Genista tinctoria), iedera (Glechoma hirsuta), cerenţelul (Geum urbanum).

Pajiştile xerofile sunt alcătuite din păiuş (Festuca valensiaca), firuţă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuţă cu bulb (Poa bulbosa), pir târâtor (Agropyron repens), pir cristat (Agropyron cristatum), iarba câmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii (Alopecurus pratensis), orzul şoarecelui (Hordeum murinum), negară (Stipa capillata), neghină (Agrostemma githago), mohor (Setaria glauca, Setaria verticillata), colilie (Stipa pennata), costrei (Sorghum halepense, Echinochloa crusgalli), urzică (Lamium album, Lamium purpureum, Urtica dioica, Urtica urens), masalarita (Hyoschyamus niger), volbura (Convolvulus arvensis, Calystegia sepium), hrişcă (Polygenius arvensis), ţelina sălbatică (Apium graveolens), şofran (Crocus sativus), lucernă (Medicago sativa), trifoi (Trifolium hybridum, T. Ambiguum, T. repens, T. pratense, T. alpestre, T. Echinatum), măzăriche (Vicia villosa, Vicia sativa L.), muştar de câmp (Sinapis alba), rapiţa sălbatică (Brassica napus oleifera şi Brassica rapa oleifera), ştevie (Rumex patientia), susai (Mycelis muralis), cimbru (Satureja hortensis), mac (Papaver rhoeas), laptele cainelui (Euphorbia stepposa), laptele cucului (Euphorbia amigdaloides), păştiţă (Anemone nemorosa), umbra iepurelui (Asparagus densiflorus sprengeri).



54 / 192

Comunităţile ruderale sunt alcătuite din troscotel (Polygonum aviculare ), obsiga/zâzanie (Lolium perenne), guşa-porumbelului (Silene inflata, Silene vulgaris), iarba tare (Sclerochloa dura), patlagina (Plantago major), siminoc/imortele (Helychrysum arenarium), ciulei (Ceratocarpus arenarius), scaiete (Carduus acanthoides, Cirsium lanceolatum, Onopordum acanthium, Xanthium spinosum), ciulin (Carduus nutans), pălămidă (Centaurea calcitrapa), brusture (Arctium lappa), pelin (Artemisia annua), cătuşa (Ballota nigra), muşeţel (Matricaria recutita), coada soricelului (Plantago lanceolata), păpădie (Taraxacum officinale), muşeţel (Matricaria inodora, Matricaria chamomilla), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), cucută (Conium maculatum), dracilă (Berberis vulgaris), colţii babei (Tribulus terestris).

Vegetaţia azonală şi intrazonală apare în lunca râului Călmăţui, pe terenuri sărăturate şi nisipuri.

Stratul de arbori este alcătuit din exemplare izolate de salcie (Salix fragilis), plop (Plopulus alba), frasin (Fraxinus angustifolia) şi aliniamente antropice cu salcâm (Robinia pseudacacia).

Subarboretul este alcătuit din porumbar, gherghinar/păducel, lemn cainesc, soc negru, măceş, salbe. Mai rar apar plante agăţoare: hamei (Humulus lupulus), viţa salbatică (Vitis silvestris).

În locurile unde periodic se înregistrează exces de umiditate în sol (în luncă, microdepresiuni, crovuri, canale de desecare) se întâlnesc: Phragmites australis (trestie), Schoenoplectus lacustris (rogoz), Schoenoplectus tabernaemontani, Sparganium erectum (buzdugan de apă), Berula erecta, Lycopus europaeus (cervana), Alisma plantago-aquatica (limbarniţa), Mentha aquatica (mentă), Rumex palustris (măcriş de apă), Catabrosa aquatica (lăcrimiţă), Symphytum officinale (tătăneasă).

Vegetatia ierboasă de pajişti halofile este reprezentată de Puccinelia limosa, Puccinelia distans, Halimione pedunculata, Taraxacum bessarabicum, Festuca ovina, Festuca arundinacea, Carex distans, Agropyron elongatum, Hordeum hystrix, pipirig (Juncus gerardi), pelin (Artemisia santonicum), peliniţă (Camphorosma annua), Camphorosma ovata, Bassia hirsuta, vădanic (Aster tripolium), închengătoare (Limonium gmelinii sin. Statice gmelinii), pelin maritim (Artemisia maritima), ghizdei (Lotus tenuis), trifoi mărunt (Medicago lupulina), Trifolium fragiferum, Plantago schwarzenbergiana, Spergularia marginata, Agrostis alba, Aster pannonicus, Pholiurus pannonicus, Limonium gmelini, Artemisia maritima, dar şi din specii nehalofile, primăvara, pe orizontul superior desalinizat, beneficiind de umiditatea mare din această perioadă (Schlerochloa dura, Alopecurus aequalis, Poa annua, Schleranthus annuus, Erophila verna).

Pe solurile unde concentraţia de săruri este mai mare apar exemplare de pelin de sărătură (Artemisia monogyna var. salina), sărcica (Suaeda maritima), săricica (Salsola soda), iarba de sărătură (Puccinellia peisonis), Spergularia media, brâncă/brădişor de sărătură (Salicornia herbacea sin. Salicornia europaea), Salicornia prostrata.

Solurile uscate unde concentraţia de săruri este minimă oferă condiţii de dezvoltare pentru speciile de pajişte xerofilă cum sunt: Poa angustifolia, Botriochloa ischaemum, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Poa bulbosa.

Pe nisipurile de la sud de Călmăţui, alături de plantele psalmofile specifice (Polygonum arenarium, Tribulus terrestris,), iarbă scăioasă (Tragus racemosus) există si elemente adaptate din zonele vecine (obsiga, trifoiul, guşa porumbelului).

Niciuna din speciile de plante menţionate mai sus nu se regăseşte în OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sau în Legea 13/1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Convenţia de la Berna).



55 / 192

Din Lista cu speciile înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, menţionată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010, pe valea râului Călmăţui se întâlnesc:

- ? Aster sedifoius (VU) Valea Călmăţuiului

- 259. Chartolepis (Centauria) glastifolia (CR)

Între Ţinteşti şi Pădurea Frasinu, Pogoanele, la Gomoieşti, între Lipia şi Pietrosul;

- 377. Eremopyrum (Agropyron) triticeum (CR) Ruşeţu

- 723. Plantago schwarzenbergiana (Endemic/R) Valea Călmăţuiului

- 781. Ranunculus ophioglossifolius (VU) Pădurea Spătaru, Pădurea Frasinu,

- 882. Serratula bulgarica (VU) Pădurea Frasinu, între Ţinteşti şi Pogoanele

Pe teritoriul administrativ se întâlneşte specia de floră protejată care constitue obiectul Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 13/1995, reprezentativă pentru Pădurile Spătaru şi Frasin, situată pe valea râului Călmăţui: - Frasin pufos (Fraxinus pallisae).

Fauna Zona de amplasament constituie arealul următoarelor specii din Tabelul 2.5.1.

Tabel 2.5.1.

Categorie Specii OUG 57/2007

modificată si compelata Conventia

de la Berna Mamifere vulpe (Vulpes vulpes crucigera) Mamifere cârtiţă (Talpa europaea) Mamifere şoarece de casa (Mus musculus) Mamifere şoarece de câmp (Mesocricetus newtoni) Mamifere şoarece de pădure (Apodemus sylvaticus) Mamifere şobolan de casă (Rattus rattus) Mamifere şobolan de câmp (Microtus arvalis) Mamifere arici (Erinaceus europaeus) + Mamifere veveriţă (Sciurus vulgaris) Anexa 5B + Mamifere iepure (Lepus europaeus) + Mamifere dihor de casă (Mustela putorius) Anexa 5A + Mamifere popândău (Citellus (Spermophilus) citellus) Anexa 3, Anexa 4A + Mamifere căprior (Capreolus capreolus) Anexa 5B + Mamifere mistreţ (Sus scrofa) Anexa 5B +

Păsări vrabie (Passer domesticus) Păsări barza albă/cocostârc (Ciconia ciconia) Anexa 3 + Păsări uliu porumbar (Accipiter gentilis) + Păsări uliu păsărar (Accipiter nisus) + Păsări şorecar (Buteo buteo) +



56 / 192

Tabel 2.5.1. (continuare)

Categorie Specii OUG 57/2007

modificată si compelata Conventia

de la Berna Păsări rândunică (Hirundo rustica) + Păsări mărăcinar (Saxicola rubetra) + Păsări mărăcinar (Saxicola torquata) + Păsări sturz (Turdus pilaris) Anexa 5C + Păsări silvie de câmp (Sylvia communis) + Păsări graur (Sturnus vulgaris) Anexa 5C + Păsări coţofana (Pica pica) Anexa 5C + Păsări privighetoare (Luscinia megarhynchos) + Păsări ciocârlan (Galerida cristata) + Păsări ciocârlie de câmp (Alauda arvensis) Anexa 5C + Păsări presură (Emberiza calandra) + Păsări piţigoi (Parus major) + Păsări gaiţa (Garrulus glandarius) Anexa 5C + Păsări cuc (Cuculus canorus) + Păsări porumbel (Columba palumbus) Anexa 5C,D + Păsări turturica (Streptopelia turtur) Anexa 5C + Păsări guguştiuc (Streptopelia decaocto) Anexa 5C + Păsări stăncuţa (Corvus monedula) Anexa 5C + Păsări mierla (Turdus merula) Anexa 5C + Păsări potârniche (Perdix perdix) Anexa 5C,D + Păsări prepeliţa/pitpalac (Coturnix coturnix) Anexa 5C + Păsări fazan (Phasianus colchicus) Anexa 5C,D + Păsări codobatura (Motacilla alba) + Păsări cioara de semănătură (Corvus frugilegus) Anexa 5C + Păsări cioara grivă (Corvus corone cornix) Anexa 5C + Reptile şarpele de casă (Natrix natrix) Anexa 5C,D +

Amfibieni broasca verde de lac (Rana esculenta) Anexa 5A + Nevertebrate greierele de câmp (Gryllus campestris) Nevertebrate lăcusta de păşune (Polysarchus denticaudus) Nevertebrate călugăriţa (Mantis religiosa) + Nevertebrate Lycaena dispar Anexa 3, Anexa 4A,B + Nevertebrate porumbacul stejarului (Marumba quercus)

Habitate naturale

Pe terenurile solicitate în vederea realizării unor obiective de investiţii se află următoarele tipuri de habitate:

- comunităţi ruderale, pentru curţi-construcţii, reabilitarea şi modernizarea drumurilor, pozarea de reţele de gaze, apă şi canalizare, puncte de gospodărie comunală, gospodărie de apă şi foraje, staţie de epurare şi conductei de evacuarea a efluentului,

- agricole, pentru realizarea staţiilor de reglare măsură predare gaze, reţelelor de gaze, de apă şi canalizare din extravilan, drumuri, curţi-construcţii,



57 / 192

- galerii ripariene şi tufărişuri - nu se regăsesc în intravilanul existent. Pentru intravilanul propus se regăsesc în locuri cu umezeală ridicată din albia majoră a râului, pe malul bălţii, iazurilor şi văilor părăsite de ape, respectiv în zona de terasă;

- vegetaţie lemnoasă în lungul râurilor – zăvoaie.

Acest habitat nu este vizat pentru extinderea intravilanului.

- plaje cu nisip riverane din lunca râului.

- iazuri şi ape stătătoare oligotrofe.

Acest tip de habitat reprezentat de ape stătătoare nu este vizat pentru extinderea intravilanului; va rămâne în extravilan.

Alte tipuri de habitate naturale existente pe teritoriul administrativ:

- păduri de foioase.

Pe teritoriul administrativ au fost cartate suprafeţe de habitate naturale de interes comunitar existente în cadrul sitului ROSCI0259 Valea Călmăţuiului.

Situri Natura 2000. Arii naturale protejate (vezi Figura 2.5.1.)

Pe o parte din teritoriul administrativ se află siturile Natura 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Distanţa de la intravilanele satelor până la aceste situri este, conform Memoriului General, de circa 19 m.

Fig. 2.5.1. Delimitarea intravilanului existent şi siturile NATURA 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. (http://www.biodiversity.ro/n2000/)



58 / 192

1. ROSCI0259 Valea Călmăţuiului declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. În suprafaţă de 17 923 ha situl aparţine judeţelor Buzău şi Brăila. A fost declarat pentru habitatele din lunca râului Călmăţui nominalizate în Directiva 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. Situl se întinde pe raza următoarelor localităţi din judeţ: C.A. Rosetti (2 %), Cilibia (12 %), Costeşti (9 %), Gălbinaşi (2 %), Gherăseni (13 %), Largu (18 %), Luciu (37 %), Ruşeţu (11 %), Smeeni (16 %), Ţinteşti (6 %).

Corespunzator cotei procentuale sunt localizate pe teritoriului administrativ al comunei 754,71 ha din lunca râului, care cuprind părţi continui din Câmpia Buzău – Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, părţi discontinui din albia majoră a râului, izvoare, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră.

Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 2.5.1. Tabel 2.5.1. Coordonatele sitului

Suprafaţă Altitudine [m] Latitudine Longitudine

[ha] minim maxim mediu

Regiune biogeografică

N 45o0’24” E 27o2’42” 17 923,00 10 84 40 Continentală, stepică

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte se pot urmări în Tabelul 2.5.2. Tabel 2.5.2. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv. Global

1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

90 A A B A

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

1 B B B B

Cod 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice Este un habitat specific bio-regiunilor continental, panonic, pontic şi stepic. Vegetaţia

halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate, pajişti sărăturate umede, şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate, periodic inundate, care sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii.

Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Artemisia santonicum (pelin), speciile de ghirin Suaeda corniculata si S. Panonica, Artemisia santonicum (pelin), Lepidium crassifolium (hrean salbatic), Puccinellia peisonis (iarba de sărătură), Aster tripolium (albastrica), Salicornia prostata (brânca), Camphorosma annua (peliniţă), Plantago tenuiflora (patlagina), Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.



59 / 192

Specii si subspecii de animale caracteristice acestui tip de habitat sunt: Moluşte - Helicopsis striata austriaca, Insecte - Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar, Mamifere - Microtus oeconomus meheleyi, popândaul (Spermophillus citellus), Păsări - buhaiul de balta (Botaurus stellaris), lopătarul (Platalea leucorodia), creştet cenusiu (Porzana parva), stârcul pitic (Ixbrychus minutus), privighetoarea de baltă (Acrocephalus melanopogon), raţa roşie (Aythya nyroca), stârcul purpuriu (Ardea purpurea), piţigoiul de stuf (Panurus biarmicus).

Asociaţiile vegetale: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum (Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.-Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo-Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948.

Reprezentativitate: A (excelentă),

Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare A (excelentă).

Cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este reprezentat de acele cursuri de apă de la nivelul câmpiilor până la nivelul munţilor unde există vegetaţie submersă sau plutitoare din categoria Ranunculion fluitans şi Callitricho-Batrachion (în perioada de vară, cu niveluri scăzute ale apei sau cu muşchi acvatici).

Plantele caracteristice acestui tip de habitat sunt Ranunculus saniculifolius, Ranunculus trichophyllus, Ranunculus fluitans, Ranunculus peltatus, Ranunculus penicillatus (ssp. penicillatus), Ranunculus penicillatus (ssp. pseudofluitantis), Ranunculus aquatilis, speciile de



60 / 192

peniţă (Myriophyllum sp.), speciile genului Callitriche sp., Sium erectum, Zanichellia palustris, speciile genului Potamogeton, muşchiul Fontinalis antipyretica. Uneori, acest tip de habitat se află în amestec cu vegetaţia de mal dominată de Butomus umbellatus.

Asociaţiile vegetale: Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Gehu 1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937; Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună.

Specii de mamifere enumerate si în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.5.3.

Tabel 2.5.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop

Conserv Izolare Global

1335 - Spermophilus citellus (popândău)

P C B C B

- popândău (Citellus (Spermophilus) citellus) (EN – ameninţată)

Habitatul speciei îl reprezintă zonele deschise de stepă şi terenuri înierbate, islazuri, pajişti, terenuri cultivate, îndeosebi cu plante furajere perene, grădini, până la liziera pădurii, râpe, diguri, marginea drumurilor de ţară, pe terenuri bine drenate, unde îşi pot săpa galeriile. Evită terenurile cultivate intensiv. Este un animal social, trăieşte în colonii, fiecare individ având galeria proprie.

Hrana. Consumă atât hrană vegetală cât şi animală, vegetalele predominând prin volumul mare, fiind consumate părţile verzi ale plantelor (rădăcini, tulpini, muguri), seminţe şi rădăcini.

Ameninţări: principalele ameninţări pentru această specie sunt conversia habitatelor de stepă/păşuni în terenuri cultivate, dar şi împăduririle, abandonarea păşunilor şi transformarea terenurilor în suprafeţe cu iarbă înaltă sau tufărişuri. Specia a fost considerată un dăunător periculos pentru culturile agricole, precum şi un rezervor de patogeni şi a fost combătut ca atare câteva decenii, ceea ce a dus la declinul populaţiei. Unele practici în combaterea popândăilor mai sunt folosite şi astăzi, ca de exemplu otrăvirea sau inundarea galeriilor.

Reprezentativitate: C - semnificativă,


Stadiu de conservare: C – perspective moderate sau nefavorabile,


Specii de amfibieni şi reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.5.3.

Tabel 2.5.3. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1188 Bombina bombina P C B C B

1220 - Emys orbicularis P C B C B

- Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roşie), (EN – ameninţată) specie diurnă, predominant acvatică, strict protejată, nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.



61 / 192

Habitat: zonele umede, înmlăştinite, de la 0 m până la aproape 400 m altitudine. Nu pãrãseşte bãlţile nici când acestea seacã, supravieţuind îngropatã în mâl.

Hrana: insecte, terestre şi acvatice, viermi, moluşte mici.

Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice.





- Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă), (CR – specie critic periclitată) specie semi-acvatică, strict protejată, nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.

Habitat: zone umede naturale, mlaştini, cu malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogată, greu de strabatut de alte animale şi înconjurate parţial de pădure. Se pot întâlmi ocazional la distante de 1 000 – 4 000 m de apă. Ierneaza pe fundul apelor, de la sfarsitul toamnei si pana la inceputul lunii aprilie. La finele lunii mai sau inceputul lunii iunie, femela depune 3-16 oua de marimea oului de porumbel, in regiunile inundabile, se urca uneori in salcii si depune ouale in pamantul afanat din scorburi, dar obisnuit pe mal, nu departe de luciul apei, dar distante de maxim 150 de metri de apă.

Hrana: crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pasarile tinere, pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale.

Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice.




Evaluare Globală: valoare Bună

Specii de peşti enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 1.4.

Tabel 1.4. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1149 – Cobitis taenia (zvârluga)

P P C C C C

- Cobitis taenia (Zvârlugă), (EN – ameninţată) specie nocturnă, bentonică, nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: ape statatoare sau lin curgatoare, lagune, lacuri şi estuare cu substrat moale, funduri mâloase sau nisipoase. Icrele le depune în ape puţin adânci, cu vegetaţie densă.

Hrana: materiale organice bentonice, larve de insecte, râme, viermi, icrele altor peşti.

Specia este ameninţată de pierderea habitatului prin extractia de agregate din râu, de poluarea apei, nisipului, îndiguirea cursurilor de apă.


Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,


Evaluare Globală: valoare Considerabilă.



62 / 192

Specii de nevertebrate enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.5.3.

Tabel 2.5.3. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE




1060 – Lycaena dispar P D

- Lycaena dispar (fam. Lycaenidae) (EN – ameninţată).

Habitat: Se întâlneşte în turbãrii, pajişti umede, păşuni îmbibate cu apă şi mlăştinoase, la marginile cursurilor de apă, lângă canalele de irigaţii, câmpii largi, precum şi bancuri de nisip, de la şes şi poalele dealurilor (până la 500 m). Depun ouă pe plante gazdă din familia Rumex.

Ameninţări: reducerea zonelor cu măcriş (Rumex), desecarea bălţilor şi mlaştinilor, activităţi agricole pe malurile apelor.

Alte specii importante de floră şi faună sunt prezentate în Tabelul 2.5.3. Tabel 2.5.3.

Categorie Specii Populaţie Motiv OUG 57/2007

Plante Artemisia santonicum (pelin) P3) Cb)

Plante Aster tripolium (albăstrică / vădanic) C1) C

Plante Camphorosma annua (peliniţă) P C

Plante Cyperus pannonicus P A

Plante Juncus gerardi (pipirig) P C

Plante Puccinellia distans (iarbă de sărătură) P C

Plante Scorzonera parviflora (lăptiucă) P A

Plante Spergularia marina C A

Plante Suaeda maritima (sărcica) P A

Plante Trifolium fragiferum (trifoi) C A

Plante Triglochin maritima (iarba şerpilor) P C

Plante Triglochin palustris (brocăriţă) P A

S-au utilizat următoarele notări: 1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale 2) (R) – Specie rară, b) (C) – Convenţii internaţionale 3) (P) – Specie prezentă c) (D) – Alte motive

Caracteristica generală a sitului: Situl este alcătuit din clase de habitate (conform Formularului standard) din Tabelul 2.5.4.

Tabel 2.5.4.

Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate

1. N12 75 211, 212, 213 Culturi (teren arabil)

2. N14 20 231 Păşuni

3. N15 4 242, 243 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului: Soluri moderat sărăturate, cu exces de umiditate, terenuri plane. Specii edificatoare: Plantago maritima, Camphorosma annua, Scorzonera laciniata dar si rare precum Chartolepis glatifolia.



63 / 192

Calitate şi importanţă: Speciile de plante Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera pârviflora, Peucedanum latifolium au o valoare conservativă mare.

Exista o suprafata razleaţă de 1-2 ha unde este prezentă specia Marsilea quadrifolia.

Vulnerabilitate: Pasunatul poate duce la arderea sau desţelenirea suprafeţei pentru eliminarea speciilor existente si inlocuirea lor cu altele.

Desemnarea sitului: Nu exista statut de protectie.

Tip de proprietate: Terenurile din judeţul Buzau apartin primariilor din comunele Costesti,

Gheraseni, Smeeni, Luciu, Largu si Rusetu in proportie de peste 90 % si o mica parte sunt suprafete proprietate privata particulară.

Managementul sitului. Organismul responsabil pentru managementul sitului: Majoritatea suprafetelor sunt utilizate de conunitatea locala ca islazuri comunale iar responsabilitatea administrarii lor este a primariilor din zona.

Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management.

2. ROSPA0145 Valea Călăţuiului (vezi Fig. 2.5.1.1.), declarată prin Hotărârea nr. 971/2011

privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Situl se întinde pe raza următoarelor localităţi din judeţ: C.A. Rosetti (2 %), Cilibia (12 %), Costeşti (7 %), Gălbinaşi (2 %), Gherăseni (13 %), Largu (21 %), Luciu (43 %), Ruşeţu (10 %), Smeeni (16 %), Ţinteşti (6 %).

Fig. 2.5.1.1. ROSPA0145 Valea Călmăţuiului

Corespunzator cotei procentuale sunt localizate pe teritoriului administrativ al comunei 880,5 ha din lunca râului, care cuprind părţi continui din Câmpia Buzău – Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, albia majoră a râului, izvoare, iazuri şi balta Largu, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră.

Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 3.1.



64 / 192

Tabel 3.1. Coordonatele sitului

Suprafaţă Altitudine [m] Latitudine Longitudine

[ha] minim maxim mediu Regiune biogeografică

N 45o0’26” E 27o3’43” 20 515 10 84 39 Continentală, stepică

Specii de păsări din sit enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE sunt prezentate în Tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop


A133 Burhinus oedicnemus

15-20 p B B C B

A031 Ciconia ciconia 1500-2000 i

C B C B

A135 Glareola pratincola

40-50 p B B C B

A131 Himantopus himantopus

> 30 p B B C B

A132 Recurvirostra avosetta

60-80 p B B C B

A151 Philomachus pugnax

800-1000 i

C B C B

- Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus)

Habitat: ținuturi pietroase, nisipoase și terenuri arabile cu vegetație stepică. Cuibarește la sol pe islazuri, pășuni cu copaci izolați sau tufișuri, terenuri agricole. Depune 2-3 ouă pe sol acoperit cu iarbă, ascunse în vegetaţie, pe care le cloceşte.

Hrana: insecte şi alte nevertebrate, şopârle, ocazional mici păsări.

- Barza albă (Ciconia ciconia).

Habitat. Sate şi periferiile unor oraşe, în ţinuturile joase, rară în unele depresiuni intramontane, până la altitudinea de 800 m. Condiţia prezenţei perechilor clocitoare este existenţa în apropierea cuiburilor a unor habitate convenabile de hrănire (pajişti umede, smârcuri, mlaştini). În prezent, majoritatea cuiburilor de berze albe sunt construite pe stâlpi ai reţelelor electrice, în localităţi, tot mai puţine cuiburi fiind amplasate pe construcţii (case, hornuri, grajduri, turnurile bisericilor). Datorită asanării zonelor umede şi a climatului secetos din ultimii ani, berzele s-au orientat spre zonele mai umede din ţinuturile submontane şi depresionare, lunci de râuri, vecinătăţi ale lacurilor de baraj. În prezent, berzele se întâlnesc mai des hrănindu-se pe câmpurile agricole, mirişti şi pârloage, păşuni, departe de orice apă, in general unde exista umiditate; pasind cumpanit in apele putin adanci sau pe solul pajistilor, de unde culeg mici vertrebrate si artropode.

Ameninţări. Drenarea şi asanarea unor întinse zone umede, colectivizarea agriculturii în trecut, respectiv înlocuirea practicilor agricole tradiţionale prin metode care au determinat uniformizarea peisajului şi au dus la scăderea biodiversităţii. De asemenea modernizarea satelor, în mod special folosirea altor materiale pentru acoperişuri care nu permit construirea cuiburilor pe case, extinderea reţelelor electrice de înaltă tensiune (pericol de coliziune), utilizarea insecticidelor şi rodenticidelor în practica agricolă, au repercusiuni îndeosebi asupra puilor.



65 / 192

- Glareola pratincola (ciovlică ruginie)

Habitat: Cuibăreşte în colonii, în regiunile aride (de exemplu noroi uscat de soare) din ţinuturi întinse mlăştinoase.

Hrana: insecte pe care le prinde din zbor.

- Himantopus himantopus (piciorong)

Habitat: Specie adaptata climatului temperat, dar poate fi întânit şi în zone cu vegetaţie de stepă şi deşert. Tolereaza bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puţin adânci, stătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatele preferate sunt lagunele, mlaştinile, deltele, estuarele, eleşteele, terenurile irigate (de ex. de orez), locuri saraturate, etc. Este oaspete de vara. Sistem terestru de cuibărit şi lacustru pentru alimentaţie

Hrana: nevertebrate, crustacee, musculiţe, gândaci, moluşte, viermi, larve de insecte, păianjeni.

- Recurvirostra avosetta (Cioc întors)

Habitat: zone umede cu ape salmastre, bancuri de nisip sau peitriș din ținuturi din ținuturile stepice, calde și uscate, intercalate cu pajiști umede; prezent și la altitudini mai mari. Eleșteee cu ape puțin adânci cu vegetație naturală, lagune, lacuri de sărătură, terenuri mlăștinoase.

Hrana: nevertebrate mici acvatice (insecte, viermi, crustacee)

- Philomachus pugnax (Bătăuş)

Habitat: zone umede, mlaștini, pajiști umede și terenuri agricole din apropierea lacurilor, câmpuri de orez de la munte, deal și șes. Cuibărește în mlaștinilele și bălțile cu vegetație scundă, pajiști umede din apropierea lacurilor.

Hrana: insecte, grăunțe (orez, porumb)

Specii de păsări cu migraţie regulată din sit nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE sunt prezentate în Tabelul 3.3.

Tabel 3.3. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop


A435 Oenathe isabellina

> 3 p C B B B

A056 Anas clypeata 800-1000 i

C B C B

A160 Numenius arquata

80-100 i C B C B

A156 Limosa limosa 100-120 p A B B B

A048 Tadorna tadorna

100-120 p A B B B

- Oenathe isabellina (pietrar rasaritean), Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna (LC)

Habitat: în zona grohotișurilor, în vecinătatea pajiștilor și pășunilor, prundișurilor și stâncilor, ocupând și cuiburi de iepure.

Hrana: insecte.



66 / 192

- Anas clypeata (raţa lingurar) Specie nominalizată de Anexa 5 E din OU 57/2007 şi Legea 13/1993 – Convenția de la Berna (LC)

Habitat: zone umede de apă dulce de mică adâncime, mărginite de stufărişuri sau vegetaţie emergentă, cu maluri nămoloase, bogate în nevertebrate planctonice, limitate de păşuni, mlaştini, acumulări lacustre mărginite de pajişti bogate, canale, orezării, iazuri. Sistem terestru de cuibărit şi lacustru pentru alimentaţie. Cuibăreşte terestru, aproape de apă, pe terenuri acoperite de iarbă, sau sub tufărişuri, fâneţe sau pajişti

Hrana: nevertebrate, crustacee, musculiţe, gândaci, moluşte, viermi, larve de insecte (tricoptera, odonata, lepidoptere, coleoptera), nimfe, păianjeni, icre de amfibieni, pesti, părţi vegetale submerse.

- Numenius arquata (culic mare)

Habitat: zone umede cu ape salmastre din ținuturi din ținuturile stepice, calde și uscate, intercalate cu pajiști umede. Cuibul este într-o adâncitură a solului, căptuşit cu iarbă uscată.

Hrana: nevertebrate mici acvatice sau terestre (insecte, viermi, crustacee)

- Limosa limosa (sitar de mal)

Habitat: zone umede cu pajişti în apropierea lacurilor cu maluri înnoroiate, mlaştini..

Hrana: viermi, moluste, crustacee, insecte și larvele acestora, ca si diferite seminte pe care le cauta in malul de pe fundul apei.

- Tadorna tadorna (călifar alb)

Habitat: zone umede de apă dulce de mică adâncime, ape lin curgătoare bogate în nevertebrate planctonice, canale, mlaştini, acumulări lacustre, iazuri. Cuibăreşte în locuri izolate si bine protejate, în găuri de pământ sau în vizuinile părăsite ale diferitelor mamifere, de obicei ale vulpilor, pe malurile abrupte ale lacurilor, mai rar scorburi de copaci bătrâni,.

Hrana: nevertebrate mici acvatice sau terestre (insecte, viermi, crustacee)

Caracteristica generală a sitului: Situl este alcătuit din categoriile de habitate din Tabelul 3.4.

Tabel 3.4.

Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate

1. N06 3 511, 512 Râuri, lacuri

2. N12 75 211, 212, 213 Culturi (teren arabil)

3. N14 17 231 Păşuni

4. N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile

Alte caracteristici ale sitului: Limitele sitului cuprind pajiştile sărăturate şi zonele umede de pe Valea Călmăţuiului dintre şoseaua ce leagă localităţile Spătaru şi Costeşti, la vest, şi Însurăţei, la est. Situl se suprapune, în general, peste ROSCI0259 Valea Călmăţuiului.

Calitate şi importanţă: Valea Călmăţuiului este una dintre cele mai întinse suprafeţe de sărătură din România şi prezintă o importanţă ornitologică deosebită pentru urmatoarele specii de pasari: Glareola pratincola, Burhinus oedicnemus şi Recurvirostra avosetta. Situl este folosit de un număr mare de exemplare de Ciconia ciconia şi speciile limicole în timpul migraţiei. Reprezintă o importanţă zonă de cuibărit, hrănire şi odihnă pentru Tadorna tadorna. Recent a fost semnalat în zonă cuibăritul speciei



67 / 192

Oenathe isabellina..

Vulnerabilitate: Zonele de sărătură, bălţile şi zonele mlăştinoase din perimetrul sitului trebuie menţinute ca atare deoarece acestea reprezintă habitate importante pentru majoritatea speciilor calificate ale acestui sit.

Desemnarea sitului: -.

Tip de proprietate: -.

Managementul sitului: Nu există structură de administrare.

Planuri de management ale sitului: Nu există Plan de management.

Rezervaţii naturale, monumente ale naturii Pe teritoriul administrativ nu se află rezervaţii naturale sau monumente ale naturii.

Parcuri naţionale, parcuri naturale şi rezervaţii ale biosferei Nu este cazul judetului Buzau, prin urmare nici al comunei.

Situri Ramsar

Nu este cazul.

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Impactul asupra biodversitatii se datorează:

- activităţilor antropice,

- situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul/excesul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni de mal, inundatii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători.

În Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 nu sunt consemnate prezenta activităţilor cu impact negativ asupra sit-urilor.

Activităţile şi consecinţele acestora asupra sitului ROSCI0259 Valea Călmăţuiului sunt grupate în două categorii:

- activităţi în interiorul sitului şi influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.5. Tabel 2.5.5.

Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă

140 Păşunatul B 10 -

180 Incendiere A 20 -

421 Depozitarea deseurilor menajere A 15 -

423 Depozitarea de materiale inerte (nereactive) B 5 -

952 Eutrofizare A 10 -

- activităţi în jurul sitului şi influenţa acestora asupra sitului sunt prezentate în Tabelul 2.5.6.



68 / 192

Tabel 2.5.6.

Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă

101 Modificarea practicilor de cultivare B 20 -

110 Utilizarea de pesticide A 10 -

150 Restructurarea deţinerii terenului agricol B 20 -

Starea pădurilor

Pe teritoriul administrativ al comunei pădurea şi vegetaţia forestieră ocupă o suprafaţă de 476,00 ha (11,35 %), din care 0,00 ha în intravilan, sub media pe întreg judeţul Buzău (circa 16,50 %).

2.6. Radioactivitatea

În comuna nu sunt surse radioactive şi nu se desfăşoară activităţi cu asemenea surse.

Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei.

Cea mai apropiată localitate în care se realizează supravegherea radioactivităţii este municipiul Buzău. În anul 2010 s-au efectuat măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu (aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă potabilă, apă râu Buzău, apă foraj Buzău, sol şi vegetaţie), calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Valorile măsurate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.

Comparativ cu anul 2009, valorile măsurate au fost apropiate ca ordin de mărime.

2.7. Zgomotul Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt: traficul rutier, şantierele de construcţii, piaţa agro-

alimentară, obiectivele comerciale, fermele, obiective de tip industriale (gatere) şi în anumite cazuri unele zone de agrement. Aceste surse de poluare fonica se fac responsabile de numeroase disconforturi ce afectează populaţia.

Ponderea cea mai mare în zgomotul o deţine transportul rutier pe drumurile judeţene.

În cursul anului 2010 nu s-a determinat nivelul de zgomot in comună, nu au fost solicitări sau reclamatii din partea persoanelor fizice sau juridice, comuna nefiind inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Buzău.

2.8. Sănătate umană Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de :

- calitatea aerului citadin,

- alimentarea cu apă potabilă,

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură,

- zgomotul,

- habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, animale fără stăpân, lipsa locurilor de parcare, etc.),

- calitatea serviciilor oferite populaţiei.



69 / 192

Activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa de teren care a generat PUG nu au un impact asupra stării de confort si sănătate al populatiei, comuna, care nu este o zonă generatoare de factori perturbatori, nu este evidentiata in Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010.

2.9. Peisajul Comuna se situează într-o zona dominant agricolă de resurse naturale din Câmpia Română. Face

parte din salba de comune înşiruite de-a lungul râului Călmăţui, de la izvoare până la vărsarea în Dunăre.

Peisajul natural este marcat de Câmpia Română care este un tip de peisaj deschis, caracterizat printr-o comunitate de erbacee, majoritatea perene, precum şi prin sporidicitatea arborilor, arbuştilor, tufelor, prin temperaturi extrem de diferite, umiditate redusă şi vânturi frecvente şi intense.

Specificul localităţilor rurale din zona de câmpie constă în combinaţia armonioasă a zonei cu funcţiunea de locuinţe cu zona de producţie agricolă spre forma de fermă vegetală cu circuit închis. Localităţile cu specific preponderent agrar sunt alcătuite din gospodării cu activităţi diverse de producţie legumicolă, creşterea animalelor, mica producţie industrială, cu suprafeţe între 1.000 mp şi 2.000 mp.

Peisajul este de tip rural, caracterizat printr-o slabă densitate a populaţiei.

2.10. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUG

In situatia neimplementarii planului de urbanism propus, respectiv cazul „alternativei 0”, se pot face unele aprecieri în ceea ce priveste implicatiile asupra evolutiei probabile a mediului din zona pe mai departe.

In Tabelul 2.10.1. sunt prezentate aspectele relevante din „alternativa 0”- situatia existentă, propunerile PUG si evolutia in cazul neimplementarii acestor propuneri.

Din analiza „alternativei 0” se poate deduce că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al comunei nu creeaza premise pentru o dezvoltare urbană modernă, se vor menţine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea nemultumire in randul populatiei.

In situatia neimplementarii PUG cu obiectivele pe care le propune evolutia comunei, sub aspectul calitatii mediului in cea mai fericita situatie, in lipsa accidentelor ecologice si/sau implementarii proiectului eligibil privind realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare, poate fi similara cu starea actuala a mediului. In cazul deversarii apelor uzate de tip menajer, direct pe sol, datorat nefinanţării proiectului eligibil privind realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare, s-ar putea inregistra o inrautatire a calitatii mediului, factorul de mediu apă fiind un vector atât pentru factorul de mediu sol cât şi pentru biodiversitate si sanatate umana.



70 / 192

Tabel 2.10.1.

Factor de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul

neimplementarii propunerii

1. Apa Comuna nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. În satul Largu există o gospodărie de apă care este o investiţie nefinalizată.

Pentru populaţia comunei sursa de apa potabilă o constituie pânza freatică de mică adâncime accesată din fântâni. In perioada secetoasa o mare parte din fântâni seaca.

Apele menajere sunt gestionate la nivel de gospodărie.

1. Realizarea unui sistem de alimentare cu apă: - reabilitarea sursei de apă şi gospodăriei de apă, prin realizarea:

- sursei de apă alcătuită din 3 foraje (2 foraje existente şi 1 foraj nou cu adâncimea de 55 m),

- realizarea unei conducte de aducţiune în lungime de ~ 515 m, - modernizarea gospodarie de apă compusă din:

- rezervor de apă cu capacitatea de 200 mc cuplat cu camera vanelor, - staţie de clorinare şi staţie de pompare,

- reţele de distribuţie în lungime totală de ~ 15.000 m pentru alimentarea consumatorilor din ambele sate. Pe conductele de distribuţie, se vor monta cămine de vane, hidranţi subterani de incendiu şi cismele stradale;

- instituirea zonelor de protectie pentru sursele de apa și gospodăria de apă.

2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate: - realizarea unei reţele de canalizare care să deservească ambele

sate şi care va funcţiona parţial gravitaţional şi parţial forţat, format din: - reţele de canalizare a apelor menajere, - 3 statii de pompare,

- statie de epurare care va fi amplasată pe malul drept al râului, în satul Largu; va avea în compunere: - cămin de admisie by – pass şi preaplin - staţie de pompare ape uzate şi bazin omogenizare - modul epurare mecano-biologică - cămin de măsură debite şi prelevare probe - bazin namol - instalaţie de deshidratare namol - platforma depozitare saci namol - container personal intreţinere - colector de evacuare ape epurate în emisar

Pe timp secetos: - nivelul apei freatice scade, - creşte gradul de mineralizare

datorită schimbului de ioni, - cresc concentraţiile de

impurificatori în apa freatică, - local se vor întâlni cazuri de

nepotabilitate. Vor apărea şi se vor extinde

cazurile de nepotabilitate a apei din fântâni la gospodăriile care vor continua să folosească apa de fântână.

Deversarea în continuare de ape uzate neepurate în apele de suprafaţă sau pe sol va contribui la poluarea apelor de suprafaţă şi la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice, va avea consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata, şi va polua apele freatice de mică adâncime care constiuie sursa de apă pentru gospodăriile care nu se vor racorda.



71 / 192

Tabel 2.10. 1. (continuare)

Factor de mediu

Aspect identificat Propunere PUG Efecte in cazul

neimplementarii propunerii

2. Aer Nu sunt surse antropice majore de poluare a aerului.

Au fost amenajate puncte de colectare a deşeurilor în ambele sate.

La nivel de gospodărie se compostează reziduurile zootehnice.

Ferma agricolă din nord-estul satului Largu s-a desfiinţat

Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la

calitatea aerului: 1. Inlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor prin implementarea alimentarii cu gaze naturale.

Alimentarea cu gaze naturale a comunei Largu, se propune a se realiza din conductele de transport gaze înaltă presiune Φ12“ şi Φ16“ Moisica-Jugureanu-Slobozia (cuplarea se va realiza la ambele conducte) din staţia de reglare măsurare predare (S.R.M.P.) amplasată pe teritoriul comunei Ruşeţu. S.R.M.P. RUŞETU a fost dimensionată să poată alimenta cu gaze naturale cele 3 comune şi anume Ruşetu, Largu şi Luciu.

De la S.R.M.P, prin intermediul unei conducte de racord medie presiune Dn 150 mm respectiv Dn 200 mm sunt alimentate cele două staţii de sector SRM 1 - Scărlăteşti şi SRM 2 – Largu, cât şi com. Luciu.

Staţiile sunt amplasate la intrarea în localitatea Largu respectiv localitatea Scărlăteşti, pe terenuri libere de orice utilităţi aparţinând primăriei. Pentru introducerea gazelor în cele două sate ale comunei, Largu şi Scărlăteşti, sunt necesare următoarele lucrări:

- conductă de repartiţie inalta presiune Dn * L = 150 mm * 4 km, respectiv Dn * L = 200 mm * 3 km, din oșel, pentru presiuni de până la 6 bar,

- 2 staţii de reglare şi măsurare de sector (SRMS), - conducte de distribuţie (redusă presiune) executate din PEID

pentru presiune de până la 4 bar Dn 90...140 mm, L = 12 km care se vor executa practic pe toate drumurile şi uliţele satelor compomente ale comunei în montaj îngropat.

2. Ferma agricolă, 3. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 4. Instituirea de zone de protecţie conform Ordinului MSP 1028 / 2004 care stabileşte distanţele de protecţie sanitară.

Consumul de combustibili solizi necesar încălzirii va determina defrişări / tăieri ilegale, reducerea suprafeţelor ocupate de de vegetaţie forestieră şi schimbarea tipurilor de asociaţii vegetale.

Consumul de combustibili traditionali şi gestionarea defectuoasă a deşeurilor menajere si biodegradabile creează disconfort olfactiv şi determină emisii de pulberi în suspensie şi gaze cu efect de seră.

Relaţiile de comunicare cu alte comune se vor restrânge.



72 / 192


Factor de mediu Aspect identificat Propunere PUG

Efecte in cazul neimplementarii propunerii

3. Schimbari climatice

Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal

Nu se fac propuneri

Nu sunt efecte

4. Zgomot Nu a fost determinat nivelul de zgomot in comună, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice sau juridice, comuna nu este inclusă în programul de monitorizare realizat de APM.

Ponderea cea mai mare în zgomotul ambiant poate să o deţină traficul rutier.

Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la

reducerea nivelului de zgomot existent: 1. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 2. Amenajări peisagistice şi perdele de aliniament de-a lungul drumurilor carosabile, 3. Instituirea de zone de protecţie conform Ordinului MSP 1028 / 2004.

Traficul rutier de tranzit, ca urmare a dezvoltării socio-economice a comunei şi intensificării contactelor bilaterale, va determina disconfort prin cresterea nivelului de zgomot şi de pulberi în suspensie.

5. Sol Apa menajeră se evacuează la nivelul solului / subsolului.

Platformele de deseuri neconforme au fost închise, terenurile au fost ecologizate. S-au infiintat 5 platforme de pre-colectare a deşeurilor de tip menajer.

S-a concesionat serviciul de salubritate.

Deşeurile de construcţii se gestionează la nivelul comunei.

Ferma agricolă din nord-estul satului Largu s-a desfiinţat.

Se aplică solutia de compostare locala a deseurilor în gospodarii sau loturi din extravilan care constă în compostarea deseurilor verzi de gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale.

1. Includerea comunei în “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor”:

- concesionarea serviciului de salubritate, - transportul deşeurilor la staţia de transfer Pogoanele sau

depozitul ecologic de la Gălbinaşi, - solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile. - reducerea cantităţilor de cenuşă din deşeurile menajere ca

urmare a înlocuirii combustibililor solizi cu gaze naturale va determina reducerea cantităţilor de deşeuri ridicate de la populaţie.

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile,

- în incinta unei viitoare statii de epurare se va realiza un centru pentru colectarea si depozitarea temporară a cadavrelor de animale, care va fi dotat cu camere frigorifice, până la preluarea de către PROTAN,

- gestionarea corespunzatoare a nămolului deshidratat rezultat de la statia de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM şi respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004.

Extinderea platformelor de depozitare neconforme a deşeurilor şi apariţia de noi zone insalubre.

Descompunerea necontrolată a deşeurilor biodegradabile determină emisii de gaze cu efact de seră şi degradarea solului, pânzei freatice şi apelor de suprafaţă.

Efectelele slabei gestionări a deşeurilor asupra stării de sănătate se fac simtite indirect prin cei trei factori de mediu apa, aer si sol, asupra cărora impactul depozitarii neconforme cu legislatia in vigoare este semnificativ.



73 / 192




5. Sol (continuare)

Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate in Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor pe terenurile agricole.

Degradarea solului datorată situaţiilor de risc natural: secetă, inundatii, exces de umiditate, băltiri, sărăturare, eroziune de mal, eroziune eoliană.

2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere, 3. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului:

- măsuri de combatere a eroziunii solului prin metode agro-tehnice;

- plantări de arbori în satul Largu, de-a lungul malului. - plantarea de arbori si arbuşti ce va delimita o zona de

alianiament spre drumurile carosabile, - educatia ecologica a populatiei in spiritul gestionarii deseurilor.

4. Modernizarea drumurilor şi realizarea de rigole pentru evacuarea apelor meteorice şi curăţarea celor existente,

5. Extinderea sistemelor de irigaţie şi întreţinerea canalelor de desecare,

6. Extinderea zonei de spaţii verzi. 7. Construirea de obiective noi

Utilizarea de mari cantităţi de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizanţilor de origine naturală cu efect asupra costurilor de producţie, solului şi apelor.

Extinderea zonelor vulnerabile la nitraţi şi menţinerea comunei în lista din Ordinul 1552/2008 .

Circulaţia rutieră şi pietonală pe drumurile nemodernizate, îndeosebi pe vreme nefavorabilă, împiedică dezvoltarea socială şi economică a comunei.

Inundarea străzilor de apele meteorice nepreluate de rigole, canale şi cursuri de apă are repercursiuni asupra fluenţei circulaţiei rutiere şi pietonale, care se va răsfrânge asupra relaţiilor economice şi sociale.

Extinderea suprafeţelor afectate de factorii naturali, cu efecte asupra construcţiilor şi infrastructurii.



74 / 192




6. Sănătate umană

Nu au fost evidenţiate cazuri deosebite de îmbolnăviri datorate acţiunii directe a factorilor de mediu. - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi,

sport, de recreere şi agrement, având o valoare de 5,49 mp/locuitor, insuficient faţă de prevederile OUG 114/2007,

- Fondul locuibil existent este în general bun, dar este învechit şi fără utilităţi,

- Nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă.

- Pentru populaţia comunei sursa de apă potabilă o constituie pânza freatică de mică adâncime. In perioada secetoasa o mare parte din fântâni seaca, aparând disfunctionalitati in aprovizionarea cu apa a unor locuitori si a gospodariilor acestora.

- Nu există un sistem de colectare şi tratare a apelor menajere; acestea sunt gestionate la nivel de gospodărie,

- Circulaţia rutieră şi pietonală se desfăşoară cu dificultate datorită drumurilor care nu sunt modernizate,

- Iluminatul stradal nu funcţionează, - Dificultăţi în aprovizionarea cu

combustibili - Lipsa unităţilor de producţie pentru

ocuparea forţei de muncă disponibile, de servicii publice, a locurilor pentru desfacerea produselor locuitorilor,

- Unele clădiri publice sunt deteriorate, - Existenţa unor zone cu risc natural la

inundaţii.

- Înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă, - Instalaţie de colectare şi tratare a apelor menajere, - Înfiinţarea de reţele de gaze naturale, - Implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor. - Extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, sport, de recreere

şi agrement: - Amenajarea de spaţii de recreere, agrement şi sport pe terenuri

libere aparţinând instituţiilor publice şi pe o porţiune a DJ 214A,

- Înfiinţarea unui parc, - Plantaţii de aliniament, - Plantări de arbori in partea de nord a satului Largu, - Perdele de protectie în jurul cimitirelor, zonelor de gospodarie

comunala, statiei de epurare, - zonă de recreere şi sport la pădurea Movila Lărgeanca (fără a se

specifica arealul pe planşa de reglementări). - modernizarea terenului de sport,

- Înfiinţarea unui spaţiu de educaţie „After school”, - Ecologizarea zonei riverane a râului, - Extinderea liniilor telefonice si refacerea acelora care nu prezinta

garantie in exploatare, - Extinderea reţelelor edilitare în zonele de locuinţe şi dotări sociale

noi, - Îmbunatatirea iluminatului public si extinderea retelei de

alimentare cu energie electrica in corelare cu dezvoltarea urbanistica a comunei;

- Două noi posturi de transformare în satul Largu şi o reţea de joasa tensiune ce va asigura energie electrica obiectivelor economice şi noilor locuinte ce se vor construi în zonele compacte ale satului;

- Instituirea de zone de protecţie conform: - Ordinului MSP 1028 / 2004. - Ordonanţei Guvernului României nr. 43/, - Ordinului ANRE nr. 4 / 2007, - Legii nr. 310/2004, - Legii MC nr. 422/2001.

Confort scazut al locuitorilor.

Conditii igenico-sanitare precare vor determina aparitia unor focare de infectii.

Utilizarea altor forme de alimentare cu apă în scop potabil decât sistemul centralizat determină creşterea riscului de îmbolnăvire a locuitorilor.

Depozitarea necontrolata a deseurilor imprimă un aspect degradant, demoralizator.

Accidente cauzate circulaţiei rutiere şi pietonale. Îngreunarea condiţiilor de trafic pe timp nefavorabil.

Este posibila inundarea străzilor de apele meteorice nepreluate de rigole. Accidente datorate degradării construcţiilor afectate de inundaţii.

Extinderea de locuinţe şi creşterea gradului de poluare în zonele sensibile în lipsa instituirii de zone de siguranţă şi protecţie, de zone sanitare de protecţie.

Relaţiile de comunicare cu investitori, societăţi comerciale sau cu alte comune se vor restrânge. Involutie economica si sociala



75 / 192




6. Sănătate umană (continuare)

- Existenţa unor zone de siguranţă/protecţie faţă de drumuri, lucrări hidrotehnice, reţele de utilităţi (electrică), situri arheologie şi clădiri de patrimoniu cultural.

- Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul: - Reabilitarea drumului judeţean, realizarea de rigole de evacuare

a apelor pluviale din zona drumului şi curăţarea celor existente, amenajarea intersecţiilor şi realizarea trotuarelor pietonale pe toată lungimea intravilanului, realizarea de piste pentru biciclete,

- Reabilitarea drumurilor comunale prin consolidarea sistemului rutier, asfaltarea integrală sau cel pușin pentru zona de intravilan extinsă, realizarea de şanturi şi rigole de scurgere a apelor pluviale, realizarea de trotuare pietonale în intravilan, montarea de indicatoare de circulaţie şi în mod deosebit indicator pentru orientare, treceri de pietoni, realizarea de marcaje rutiere, piste pentru biciclete,

- Reabilitarea reţelei de drumuri interioare prin consolidarea sistemului rutier, asfaltarea integrală, realizarea de şanturi şi rigole de scurgere a apelor pluviale, realizarea de trotuare pietonale în intravilan, montarea de indicatoare de circulaţie şi în mod deosebit indicator pentru orientare, treceri de pietoni, realizarea de marcaje rutiere,

- Amenajarea intersecţiei dintre drumurile judeţene, comunale şi locale pentru asigurarea unei minime vizibilităţi, reglementarea priorităţii în limita terenului disponibil;

- Extinderea infrastructurii rutiere: - înfiinţarea de drumuri în cadrul zonelor rezidenţiale care se

vor dezvolta în ambele sate, - înfiinţarea de drumuri care să deservească noile construcţii

edilitare (staţia de epurare), - modernizarea acelor porţiuni de drum comunal - DC 19, DC

25 – unde intravilanul se va extinde. - Înfiinţarea de servicii pentru populaţie pentru noi utilităţi: apă,

canalizare, salubritate. - Înfiinţarea unei ferme agricole din vestul satului Largu, - Reînfiinţarea fermei piscicole din apropierea bălţii

Utilizarea de mari cantităţi de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizanţilor de origine naturală cu efect asupra costurilor de producţie, sănătăţii.

Extinderea locuinţelor şi creşterea gradului de poluare în zonele sensibile în lipsa instituirii de zone sanitare de protecţie.

Defrişarea terenurilor împădurite şi a vegetaţiei forestiere pentru asigurarea necesarului de lemne.

Circulaţia pe drumurile nemodernizate va avea repercursiuni asupra vieţii economice şi sociale.

Înmulţirea accidentelor de circulaţie, cu pagube materiale şi victime.

Creşterea nivelului de zgomot datorat traficului rutier.

Scăderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban.



76 / 192




7. Riscuri naturale

1. Existenta unor zone cu risc natural, datorate fenomenelor manifestate ca urmare a asezarii geografice care constau in: - secetă; - inundatii în satul Lunca datorită

râului Călmăţui, fiind afectate următoarele obiective [12]: - 12 ha păşune (extravilan), - 6 gospodării, - 12 ha teren arabil, - 1 pod rutier (extravilan), - 2 subtraversări prin dig.

- excesul de umiditate datorat variaţiei nivelului freatic de mică adâncime. Se manifestă în zonele cu drenaj deficitar, pe luncă, în crovuri şi cursurile părăsite de apă, de-a lungul digului şi teresamentelor de drum. Băltirile au determinat neamenajarea terenului adiacent suprafeţei care a generat PUG, în sensul rămânerii necultivat, fiind prezente păşunile şi fâneţele, sărăturările,

- eroziunea eoliană de suprafata a terenurilor nude, lipsite de vegetaţie.

2. Existenţa unor lucrări hidrotehnice la limita de intravilan a localităţii Largu ale „Apele Romane” (ANAR) şi ANIF.

Nu se fac propuneri de obiective. Memoriul General propune o serie de măsuri care constau în:

- Reabilitarea si reconsiderarea gradului de aparare al lucrarilor hidrotehnice existente,

- Reabilitarea si reconsiderarea gradului de aparare al lucrarilor hidrotehnice existente (canale de desecare): - întreţinerea rigolelor, - întreţinerea canalelor de desecare, - instituirea zonelor de protectie prin Regulament de urbanism.

- Lucrari hidroedilitare pentru eliminarea riscurilor naturale: - distanţe minime de construire faţă de malul râului - instituirea

zonelor de protectie, - plantări de vegetaţie in lungul văii râului Calmatui, Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor contribui la

reducerea riscurilor naturale: 1. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul:

- realizarea de rigole de evacuare a apelor pluviale din zona drumurilor.

2. Extinderea zonei de spaţii verzi, plantarea de perdele de protecţie. 4. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului 5. Interdicţia de construire pe unele terenuri. 6. Instituirea de zone de protecţie faţă de lucrările hidrotehnice şi drumuri.

Existenta unor zone cu risc natural la posibile inundatii: drumuri degradate sau intrerupte, pierderi materiale in gospodariile populatiei.

Dezvoltarea intravilanului în zone cu risc natural ar conduce pe viitor la pagube materiale şi umane.

Lipsa măsurilor de protecţie pentru zonele cu risc va determina extinderea suprafetelor degradate.



77 / 192




8. Conservarea resurselor naturale

1. Corpul de apă subterană ROIL06 se află in stare chimică slabă. 2. Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului. 3. Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi. 4. Pentru încălzire şi prepararea hranei se utilizează combustibil solid şi resturi vegetale. 5. Utilizarea de materiale necorespunzatoare, cu coeficienti de transfer termic mare. 6. Pădurea ocupă o suprafaţă redusă, care include şi plantaţii cu salcâm în extravilan. 7. Existenţa unor pajişti şi zone umede incluse în situri NATURA 2000 la limita de intravilan a satelor Largu şi Scărlăteşti.

Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor avea

legătură cu starea de conservare a resurselor naturale: 1. Înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă. 2. Introducerea de gaze naturale. 3. Înfiinţarea de sisteme de colectare şi tratare a apelor menajere în satele comunei. 4. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică:

- lucrari de reparatii capitale ale retelelor de alimentare cu energie electrica,

- înlocuiri de conducte şi branşamente, - extinderea retelelor. - îmbunătăţirea iluminatului stradal, - comanda automata a conectarii circuitelor aferente iluminatului

public. - 2 posturi de transformare în satul Largu.

5. Folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconventionale (solară, eoliană); 6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. 7. Eficientizarea energetica prin:

- reabilitarea termica a cladirilor; - utilizarea de echipamente noi pentru încălzire termică,

8. Reînfiinţarea fermei piscicole din apropierea bălţii. 9. Încadrarea siturilor NATURA 2000 in planurile de urbanism general al comunei

Mentinerea si chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros.

Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestiera.

Involutie economica si sociala.

Lipsa locurilor de muncă şi diminuarea veniturilor comunei.

9. Patrimoniu cultural

Existenţa unor monumente istorice şi situri arheologice

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul institutiilor cu atributii stabilite prin lege.

Pericol de degradare fizica a monumentelor. Schimbarea aspectului cu pierderea valorilor culturale, arhitecturale şi istorice ale acestora.



78 / 192




10. Biodiversitate. Floră şi faună

Biodiversitatea este specifică ecoregiunii stepa Câmpiei Române.

În extravilan se află siturile de importanţă comunitară: - ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, - ROSPA0145 Valea Călmăţuiului.

Siturile Natura 2000 nu ocupă suprafaţe de intravilan.

Pe teritoriul administrativ nu se află rezervaţii naturale sau monumente ale naturii.

Nu se fac propuneri. Alte acţiuni prevăzute pentru alţi factori de mediu vor influenţa

starea biodiversităţii: 1. Înfiinţarea unei ferme agricole din vestul satului Largu, 2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere în

satele comunei, cu evacuarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, care este parte din siturile Natura 2000.

3. Realizarea unui sistem de alimentare cu apă. 4. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a

efectelor de degradare a solului. 5. Extinderea intravilanului. 7. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. 8. Includerea comunei în “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor”.

Starea suprafeţelor ocupate de sit-ul NATURA 2000 va rămâne neschimbată.

Se va deteriora calitatea apelor de suprafata si subterane cu repercursiuni directe asupra sănătăţii umane şi biodiversităţii, prin consumul de apă, şi indirect, prin contactul unor vectori transmiţători (şoareci, câini, pisici, insecte) cu agenţii patogeni din deşeuri şi ape menajere.

Se va inregistra un impact cumulativ important asupra apei râului daca nu se iau măsuri de diminuare a impactului produs de apele menajere şi de gestionarea deşeurilor.

11. Peisaj Conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate comuna se situează într-o zonă: - dominant agricolă de resurse naturale, - unde concentraţia în teritoriu a

patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional este “medie”. Peisajul este de tip rural, caracterizat

printr-o slabă densitate a populaţiei.

PUG cuprinde actiuni generale pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate: 1. Instituirea de zone de protecţie şi interdictia de a se construi. 2. Extinderea zonei de spaţii verzi, plantarea de perdele de protecţie. 3. Înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă potabilă. 4. Înfiinţarea de sisteme de colectare şi tratare a apelor menajere în satele comunei. 5. Includerea comunei în “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor”. 6. Modernizarea infrastructurii rutiere pentru fluidizarea traficului, 7. Îmbunatatirea iluminatului public 8. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului.

Construirea fără un regulament de urbanism reactualizat poate sa duca la aparitia de constructii care nu se vor incadra in peisaj din punct de vedere arhitectural şi/sau vor deteriora construcţiile de patrimoniu sau care să aducă prejudicii patrimoiului natural.

Degradarea ireversibilă a clădirilor care afecteaza confortul şi peisajul urban.



79 / 192




11. Peisaj (continuare)

Lunca râului Călmăţui este zona protejată pentru conservarea patrimoniului natural prin declararea siturilor NATURA 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului.

Existenţa în intravilanul satului Largu a unei clădiri de patrimoniu cultural.

Existenţa de situri arhitecturale de importanţă naţională în extravilan.

Iluminatul stradal nu funcţionează. Existenţa unor clădiri lasate in

paragină care afecteaza confortul şi pesisajul urban

Lipsa spaţiilor verzi, de recreere şi agrement.

Circulaţia rutieră şi pietonală pe drumurile nemodernizate devine impracticabilă pe timp ploios.

Deteriorarea, distrugerea totală sau parţială a patrimoniului va influenţa negativ aspectul peisagistic.

Depozitarea necontrolata a deseurilor imprimă un impact peisagistic negativ.

Antrenarea eoliană şi hidraulică a deşeurilor care va accentua un impact peisagistic nefavorabil.

12. Zonarea teritoriala

Intravilanul comunei cuprinde 2 sate. Suprafata totala a intravilanului

comunei este de 124,93 ha şi reprezintă 2,9762 % din totalul suprafetei comunei.

In PUG se diferenţiază 9 unităţi teritoriale de referinţă.

Nu sunt constituite zonele de siguranţă şi de protecţie faţă de reţele, elemente ale gospodăriei comunale şi obiectivelor de patrimoniu.

Suprafaţa ocupată de spaţiile verzi nu îndeplineşte condiţiile OUG 114/2007.

Extinderea limitei de intravilan cu 60,80 ha la o suprafaţă de 185,73 ha (4,42916 % din totalul suprafetei de teren administrate).

Intravilanul propus va cuprinde 2 sate. Zonificarea generala a aşezarii, ca tip de zone functionale, rămâne

neschimbată, cu excepţia înfiinţării unei ferme agricole în sud-vestul localitatii Largu. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit in unele zone. Modificarea limitei de intravilan in zona de locuit s-a facut in pentru regularizarea intravilanului pe limite de proprietati, si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta si care trebuie rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice, ulterior.

Se propun extinderi la nivel de comuna pentru toate tipurile de zone functionale exceptand “gospodăria comunală, cimitire”.

Dezvoltare haotică, nerationala, care determină risipă de resurse (pamant).

Fara o zonare fuctionala corespunzatoare nu se poate realiza dezvoltarea urbanistica a comunei pentru a asigura necesităţile populatiei.

Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare, gaze, energie, e.t.c.).



80 / 192




12. Zonarea teritoriala (continuare)

Propunerea de înfiinţare a unei ferme piscicole nu este materializată pe planşa de reglementări.

Interdicţie de construire definitivă pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m.

Instituirea de zone de protecţie conform: - Ordinului MSP 1028 / 2004. - Ordonanţei Guvernului României nr. 43/, - Ordinului ANRE nr. 4 / 2007, - Legii Apelor, - Legii MC nr. 422/2001. - OU 57/2007.

13. Educatia ecologică a populatii

Populatia nu participa la dezbaterea publica privind dezvoltarea urbanistica.

Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate.

1. Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii. 2. Prin regulamentul de urbanism se introduc zonele de protectie care sunt aduse la cunostiinta populatiei prin certificatele de urbanism. 3. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului: - curăţarea / decolmatarea şanţurilor şi rigolelor, - limitarea poluării punctiforme şi difuze a solului şi apelor prin

colectarea apelor uzate şi gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi reziduurilor zootehnice,

- asigurarea managementului deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului,

- măsuri de combatere a eroziunii solului prin metode agro-tehnice - plantări de arbori în partea de nord a satului Largu, de-a lungul

malului, - plantarea de arbori si arbuşti ce va delimita o zona de alianiament

spre drumurile carosabile, - îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor prin utilizarea de

materiale de construcţie adecvate, - educatia ecologica a populatiei in spiritul gestionării deseurilor,

Lipsa programelor de informare şi conştientizare a populaţiei, precum şi de implicare a acesteia în luarea deciziilor, va reprezenta un factor important de presiune asupra mediului.

Regres economic si social. Deteriorarea stării de

sănătate a locuitorilor. Impactul activitatilor

antropice este determinat de depozitarea necontrolata a deşeurilor în interiorul sau la periferia localităţilor, perimetre care constituie zone insalubre şi adevărate focare generatoare de boli, dar afectând şi estetica rurală/urbană cu implicaţii asupra dezvoltării turismului local.

Degradarea factorilor de mediu.



81 / 192

Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic General

Prin aplicarea de valori pentru efectul pe care il reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu se poate calcula riscul la care sunt expusi factorii de mediu (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2, catastrofal = 3).

In Tabelul 2.10.2. sunt prezentate calcului riscului în cazul neimplementarii PUG. Tabel 2.10.2. Calcului riscului neimplementarii PUG

EFECTUL Factori de mediu pentru care PUG prevede măsuri nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X

Aer X

Sol X

Zgomot X

Sanatatea populatiei X

Riscuri naturale X

Schimbari climatice X

Conservarea resurselor X

Biodiversitatea X

Patrimoniu cultural X

Peisaj X

Zonarea teritoriala X

Educatie ecologica X

TOTAL 0 5 14 0

În cazul analizat riscul degradarii factorilor de mediu este major, având in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor din PUG („alternativa 0”). Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara.

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

„Alternativa 0” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG si a fost prezentata pe larg in capitolul 2 al Raportului de mediu şi sintetizat în Tabelul 2.10.1. coloana 1. In Tabelul 2.10.1. coloana 2 sunt trecute obiectivele specifice PUG, iar in coloana 3 evoluţia mediului ambiant fără implementarea PUG.

Starea actuala a mediului, prezentată pe larg in capitolul 2, constituie „alternativa 0” si reprezinta starea factorilor de mediu si a sanatatii populatiei din zona in lipsa implementarii PUG. Starea actuala a factorilor de mediu pentru zona PUG este prezentata pe baza datelor publice privind monitorizarea din Raportul privind starea mediului pe anul 2010 realizat de APM Buzău.

Terenurile pe care sunt amplasate dotările majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privată a unităţii administrativ teritoriale, terenuri proprietatea statului sau sunt proprietate personala a unor persoane fizice si juridice.



82 / 192

Obiectivele de utilitate publica aflate in administrarea Consiliului Judetean Buzau sunt reprezentate de drumul judetean DJ 214K – tronsonul de pe teritoriul comunei. In domeniul public al statului se afla padurile, canalele de irigatii si de desecare, râul Călmăţui pe tronsonul aferent comunei. Retelele majore de gaze si de energie electrica se afla deasemenea in proprietatea publica a statului. In patrimoniul autoritatii publice locale se afla toate drumurile satesti, de exploatare, drumuri comunale DC 19 şi DC 25, forajele de apa, punctele de pre-colectare a deşeurilor, statia de epurare, spatiile verzi si terenul sportiv, scolile, gradinitele, caminul cultural, sediul instituţiilor publice, terenul pe care se va realiza piata agro-alimentara, alte terenuri. Cimitirele si bisericile sunt proprietăţi ale parohiilor.

Administratia locala are in pregatire proiectele infrastructurilor de apă şi de canalizare, reţelelor de alimentare cu gaze, de reabilitare si extindere a unitatilor de invatamant si cultura, de creare a spatiilor verzi de sport si agrement, de pietruire a unor drumuri comunale şi de modernizare a drumurilor comunale principale. De asemenea trebuie sa asigure autorizarea rapida a unor proiecte economice locale care ar duce la crearea de noi locuri de muncă.

Principalele zone functionale din teritoriile de intravilan existent se pot urmări în Tabelul 3.2.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul teritorial al intravilanului existent, corectat cu propunerile de reglementare. Zonificarea generala a aşezărilor rămâne neschimbata. In Tabelul 3.3. este prezentat bilantul teritorial propus prin PUG.


- reorganizări în localităţile comunei ţinând cont că în general zonele funcţionale au relaţii bine stabilite, tradiţionale cu ansamblul localităţilor învecinate,

- introducerea în intravilan a unor terenuri aflate de-a lungul DJ 214A, DC 19 şi DC 25, malurilor râului Călmăţui şi bălţii Largu, sau aflate la limita sudică a localităţilor,

- în cadrul zonei funcţionale de locuinţe şi funcţiuni complementare a satelor, care este o zonă cu funcţiunea preponderentă de locuire se menţine şi rolul de funcţiune complementare de producţie unde se păstrează terenuri arabile care constituie rezerve de teren pentru o dezvoltare viitoare a localităţilor.

Tabel 3.2. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din intravilanul existent

Suprafaţa

Sat Largu Sat Scărlăteşti TOTAL COMUNĂ

Nr.

Crt.

ZONE

FUNCTIONALE [ha] [%] [ha] [%] [ha] [%]

1 Locuinte si functiuni complementare

48,36 43,54 3,71 26,73 52,07 41,68

2 Unitati industriale si depozite 1,68 1,51 0,26 1,87 1,94 1,55

3 Unităţi agro-zootehnice 0,25 0,23 - - 0,25 0,20

4 Unităţi şi servicii de interes public 2,93 2,64 0,39 2,81 3,32 2,66

rutier 11,21 11,09 2,04 14,70 13,25 10,61 5 Căi de comunicatii si transport feroviar - - - - - -

6 Spatii verzi, sport, agrement, protectie

0,91 0,82 - - 0,91 0,73

6 Constructii tehnico-edilitare 1,21 1,09 0,10 0,07 1,22 0,98

7 Gospodarie comunala, cimitire 0,84 0,76 0,47 3,39 1,31 1,04

9 Terenuri libere (agricol, arabil) 43,66 39,32 7,00 50,43 50,66 40,55

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 111,05 100,00 13,88 100,00 124,93 100,00



83 / 192

Tabel 3.3. Bilantul teritorial al folosinţei suprafeţelor din intravilanul propus

Suprafaţa

Sat Largu Sat Scărlăteşti TOTAL COMUNĂ

Nr.

Crt.

ZONE

FUNCTIONALE [ha] [%] [ha] [%] [ha] [%]

1 Locuinte si functiuni complementare 67,95 41,02 8,33 41,48 76,28 41,07

2 Unitati industriale si depozite 2,00 1,21 0,30 1,49 2,30 1,24

3 Unităţi agro-zootehnice 6,65 4,01 - - 6,65 3,58

4 Unităţi şi servicii de interes public 3,10 1,87 0,50 2,49 3,60 1,94

rutier 16,60 10,02 2,70 13,46 19,30 10,39 5 Căi de comunicatii si transport feroviar - - - - - -

6 Spatii verzi, sport, agrement, protectie

5,07 3,06 0,27 1,34 5,34 2,88

7 Constructii tehnico-edilitare 1,88 1,14 0,01 0,05 1,89 1,02

8 Gospodarie comunala, cimitire 0,84 0,51 0,47 2,34 1,31 0,71

9 Terenuri libere (agricol, arabil) 61,55 37,16 7,50 37,356 69,06 37,17

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 165,64 100,00 20,08 100,00 185,73 100,00

Zone protejate, zone de protecţie, zone sensibile,

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului precizează că folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor.

Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecţie pe suprafata ce constituie obiectul PUG au fost identificate:

- zonele rezidenţiale..

Distanţele între amplasamentele zonei de locuinte ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei. Se supun acestor norme:

- amplasarea clădirilor destinate locuinţelor trebuie să asigure însorirea încăperilor pe o durată de cel puţin 11/2 ore zilnic în solstiţiul de iarnă a tuturor încăperilor sau cel puţin 1 din 2 sau 2 din 3 sau 4 încăperi pentru fiecare locuinta sau distanţa dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu înălţimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.

- platformele de pre-colectare a deşeurilor menajere, la distanţe de minim 5 m faţă de ferestrele locuinţelor,

- unde nu sunt asigurate racordurile de apa curenta şi canalizare printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare de cel mult 6 capete (porcine, bovine, cabaline şi/sau ovine) şi cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate,

- unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă şi canalizare adăposturile de animale de cel mult 2 capete cabaline, 5 capete bovine, 50 de păsări, 15 ovine sau caprine şi/sau 5 capete porcine, se amplasează la cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi se



84 / 192

exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului şi risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligaţia respectării condiţiilor de biosecuritate,

- unităţi comerciale şi de prestări servicii care pot crea riscuri pentru sănătăte prin producerea de zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante, etc., se amplasează în clădiri separate, la distanţă de minimum 15 m de locuinţe,

- staţia de epurare, cimitirele, fermele. Lista completă a obiectivelor economice pentru care se stabilesc distanţe de protecţie sanitară conform Ordinului MSP nr. 1 028/2004 se poate urmări în Anexa 2.

Conform Planurilor care însoţesc Memoriul General zona de protecţie a staţiei de epurare intersectează zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare.

- îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuinţele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaţii de pre-epurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate şi executate conform normelor în vigoare şi amplasate la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă; instalaţiile se întreţin în bună stare de funcţionare; vidanjul se va descărca în cea mai apropiată staţie de epurare a apelor uzate.

Prin implementarea PUG se vor face amenajări peisagistice şi se vor extinde spaţiile verzi, de agrement şi sport în toate satele, ceea ce va însemna pe ansamblul comunei circa 32,2 m2 / locuitor, peste valoarea recomandată de OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 de:

- minim 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013.

Prin implementarea propunerilor PUG în satul Scărlăteşti zona de spaţii verzi va fi de numai 0,27 ha, faţă de 0,33 ha cât ar fi necesar pentru o populaţie de 128 de locuitori. Conform Memoriului General “Suprafaţa de 0,36 ha din suprafaţa cimitirului de 0,47 ha, este considerat spaţiu verde la Scărlăteşti”. Prin urmare şi pentru satul Scărlăteşti este îndeplinită condiţia legislativă.

STAS 10 009 – 1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi şi incinte industriale stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător.

Prevederile standardului se aplică la:

−−−− sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban – locuinţe, dotări socio-culturale, zone de recreere, odihnă şi sport, zone de producţie, zone de transporturi, etc,

−−−− amplasarea de surse de zgomot în cadrul sau în vecinătatea zonelor urbane protejate,

−−−− restructurări în zone urbane existente.

În capitolul 2 din STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura trotuarului care mărgineşte partea carosabilă stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului) care sunt prezentate în Tabelul 3.4.1.

Pentru diferitele zone ale pasajelor rutiere subterane STAS 10 009-1998 prevede valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior conform Tabelului 3.4.2.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul 3.4.3.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot în interiorul zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul 3.4.4.



85 / 192

Tabel 3.4.1.

Nivelul de zgomot echivalent Lech*)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

**) Nivelul de zgomot de

vârf L10 Nr. crt.

Tipul de stradă (conf. STAS 10 144/1 – 1980)

[dB(A)] [dB(A)] [dB(A)] 1. Strada de categoria tehnică IV,

de deservire locală 60 55 70

2. Strada de categoria tehnică III, de colectare

65 60 75

3. Strada de categoria tehnică II, de legătură

70 65 80

4. Strada de categoria tehnică I, magistrală

75…85***) 70…80***) 85…95***)

Notaţiile din tabelul de mai sus au următoarele specificaţii: *) Nivelul de zgomot se calculează diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte, conform STAS 6161/1-1979. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar. ***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.

Tabel 3.4.2.



**) Nivelul de zgomot de

vârf L10 Nr. crt.

Tipul de stradă (conf. STAS 10 144/1 – 1980)

[dB(A)] [dB(A)] [dB(A)] 1. Peroane din staţii de autobuz Aceleaşi valori admisibile de pe străzile pe care sunt amplasate

2. Părţi carosabile la pasaje cu lungimea de 200 m

- - 80

3. Părţi carosabile la pasaje pe străzi de categoria tehnică III

- - 80

4. Pasaje pietonale - 60 -

Tabel 3.4.3.



**) Nr. crt.

Spaţiul considerat

[dB(A)] [dB(A)]

1. Parcuri, zone de recreere şi de odihnă 45 40

2. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

75 70

3. Stadioane, cinematografe, restaurante în aer liber 90 85

4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65 60

5. Incintă industrială 65 60

6. Parcaje auto 90 85



86 / 192

Tabel 3.4.4.



**) Nr. crt.

Spaţiul considerat

[dB(A)] [dB(A)]

1. Parcuri 60 55

2. Zone de recreere şi de odihnă 45 40

3. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

85 80

4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante 70 65

5. Parcaje auto 90 85

STAS 10 009-1998 precizează că amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 2 m de faţada clădirii de locuit la 1,5 m înaltime de sol, să nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot Cz 45. În timpul noptii (orele 22,00 - 6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

- zonele destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ariile protejate - prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de

mediu.

- zonele umede. Pe teritoriile de intravilan şi în vecinătăţi se află:

- braţe părăsite de apă,

- balta Largu,

- iazuri dezafectate,

- canale de desecare,

- văi cu apă cu curgere nepermanentă,

- izvoare şi băltiri de apă unde s-a dezvoltat vegetaţie azonală.

- zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate de Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole pentru care se stabilesc programe de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicării ingrasamintelor pe terenurile agricole.

- resursele de apă de suprafaţă. În cadrul comunei se află cursuri de apă care au fost descrise la paragraful 2.2.1.

Conform Legii Apelor izvoarele cu curgere (semi)permanentă ale căror lungime de albie sunt mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2 aparţin deţinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanţă cu condiţiile generale de folosire a apei din bazin.

Legea Apelor nr. 107/1996 interzice amplasarea a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie dacă:

- nu s-a obţinut acordul AN „Apele Române”,

- nu s-a obţinut acordul riveranilor,

- nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi



87 / 192

asigurarea curgerii apelor.

.Pentru protecţia resurselor de apă Legea Apelor interzice:

- punerea în funcţiune de obiective noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;

- realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare.

Legea Apelor instituie ca zonă de protecţie zona adiacentă cursului de apă, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă. Zonele de protectie pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt:

- albiile minora şi majoră a cursurilor de apa,

- suprafeţele lacurilor naturale, bălţilor ocupate de vegetaţie acvatică,

- suprafetele ocupate cu lucrari de amenajare sau consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii si alte constructii hidrotehnice,

- lucrari de aparare impotriva inundatiilor,

- construcţii şi instalaţii hidrometrice si instalaţii de determinare a incărcarii apelor.

În Anexa 3 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor, aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor .

- zone de amplasare a lucrărilor hidrotehnice care au fost descrise la paragraful 2.1.

- zone afectate de inundatii care au fost descrise la paragraful 2.10.

- zone afectate de surpări, de procese de eroziune. Structura litologică indică preponderenţa straturilor nisipoase cu grad de îndesare submediu.

PUG propune interdicţii de construire.

- zonele de amplasare a surselor de apă. Conform Ordinului MSP nr. 1 028/2004 fântânile trebuie să fie protejate de orice sursă de poluare şi să asigure accesibilitatea.

Condiţiile de funcţionare a alimentării cu apă din fântâni care exploatează stratul freatic de mică adâncime sunt:

- adâncimea stratului acvifer să fie mai mare de 4 m;

- pereţii fântânii să fi fost construiţi din material rezistent şi impermeabil - ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton, şi să aibe ghizduri, de asemenea din materiale rezistente şi impermeabile; articularea cu pereţii fântânii să fie etanşă;

- fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiş care să o protejeze împotriva precipitaţiilor atmosferice;

- modul de scoatere a apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă;

- în jurul fântânii trebuie să existe un perimetru de protecţie, amenajat în pantă, cimentat sau pavat;

- dezinfecţia fântânii se face cu substanţe clorigene sau orice altă substanţă dezinfectantă care are aviz sanitar de folosire în acest scop;

- calitatea apei din fântâni este reglementată de Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.



88 / 192

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG sunt amplasate fronturile de captare a apei subterane care constituie sursa de apă Largu, gospodărie de apă şi reţele de distribuţie a apa potabila. HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonele de protecţie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. Locaţiile se aleg pe baza studiilor hidrogeologice, după caz şi studii de impact asupra mediului, cu excepţia captărilor din surse subterane care furnizeză debite medii de până la 10 m3/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane. În HG 930/2005 sunt reglementate dimensiunile acestor zone şi măsurile referitoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaţiile şi lucrările de construcţii – montaj aferente sunt amplasate.

Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaţiilor.

În cazul forajelor care exploatează acvifere de adâncime sub presiune, cum este cazul puţurilor surselor, şi care sunt executate astfel încât să realizeze condiţiile de izolare a stratului capătat faţă de suprafaţa terenului şi faţă de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim sever care va fi circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m. Pentru mai multe foraje care exploatează într-o zonă acelaşi acvifer se instituie simultan perimetrul de protecţie hidrogeologică.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru captări, staţii de pompare, instalaţii de îmbunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică este prezentată în Tabelul 3.5.

În zonele de traversare a conductelor de canalizare aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie.

În cazul în care reţelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apă potabilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea îngheţului.

Tabel 3.5.

Distanţa [m] Amplasarea obiectivului

HG 930/2005

- captări din surse subterane 10 sau 50 / 20 / 20

- staţii de pompare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 10

- instalaţii de tratare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20

- rezervoare îngropate, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20

- aducţiuni, faţă de generatoarele exterioare ale acestora 10

- alte conducte din reţele de distribuţie 3

- intersecţii cu alte conducte, prin poziţionarea deasupra a conductei de apă 0,4 pe verticală

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile are ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă (vezi Anexa 4).

- zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate/ /insuficient epurate care determină încadrarea apelor de suprafaţă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii



89 / 192

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Având în vedere aşezarea geografică a României în cadrul bazinului Dunării şi al Mării Negre precum şi necesitatea protejării mediului în aceste zone, România a declarat, prin HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvativ a apelor uzate, întregul său teritoriu „zonă sensibilă”. Aceasta înseamnă că:

- epurarea apelor uzate trebuie să includă îndepărtarea fosforului şi azotului, după cum urmează:

- apa uzată (apa uzată menajeră în amestec cu apa uzată industrială şi/ sau cu apa pluvială), având o încărcare mai mare de 2 000 populaţie echivalentă (1 p.e. = 60 g CBO5 /zi ) trebuie colectată şi tratată înainte de a fi descărcată în ape - este si cazul comunei,

- apa uzată ce se colecteză într-un sistem de canalizare şi se tratează în instalaţii de epurare a apelor uzate, având o încărcare de 2 000 – 10 000 populaţie echivalentă, trebuie epurată prin metode biologice sau alte metode care dau rezultate echivalente, spre a obţine următoarele rezultate:

- CBO5 25 mg/l sau 70-90 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului

- CCO-Cr 125 mg/ l sau 75 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului

- MS 60 mg/ l sau 70 % procent minim de reducere faţă de încărcarea influentului

- pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 5.

- valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul Anexei 6;

Termenul limită de realizare a instalaţiei de epurare, conform art. 5, alin. 1B din HG 352/2005, este 31.12.2018, şi poate fi modificat prin ordin al autorităţii publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului şi gospodării apelor (art 5, alin 2 din HG 352/2005).

Normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti sunt reglementate de NTPA 011 din HG 188/2002.

Pentru zona PUG este obligatorie realizarea de retele de canalizare care vor prelua apele uzate de la locuintele si obiectivele industriale, comerciale, depozitare, ce se vor construi pana in 2015 si statie de epurare cu treapta secundara, pana in anul 2015; in zonele lipsite de retele de canalizare (in momentul de fata toata zona ce face obiectul PUG, iar dupa 2015 zonele neracordate) pentru colectarea apelor uzate se vor realiza bazine betonate etanse, vidanjabile.

- zone cu infrastructura de imbunatăţiri funciare. Amenajările de îmbunătăţiri funciare asigură desecarea unor suprafeţe de câmpie şi intersectează suprafeţele de intravilan propus.

Ordinul 277/31.03.2006 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind amplasarea si dimensiunile zonelor de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciare reglementeaza pentru infrastructura de imbunatatiri funciare instituirea zonelor de protectie care se regăsesc in Anexa 7.

- zone de protecţie pentru infrastructura rutieră. Pentru siguranţa circulaţiei generale Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevede:

- întreţinerea operativă a calităţii îmbrăcămintelor rutiere;

- echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei după caz prin marcaje, indicatoare şi semafoare;

- asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaţie.



90 / 192

Zonele de siguranţă şi de protecţie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaţie şi prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.

Realizarea de culturi agricole sau forestiere pe zonele de siguranţă este interzisă.

Zonele de siguranţă sunt situate pe părţile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni:

- 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului,

- 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu,

- 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de până la 5,00 m inclusiv,

- 5,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m.

Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei de siguranţă şi marginile drumului şi au următoarele dimensiuni:

- distanţa minimă de 12 m faţă de axul drumului judeţean,

- distanţa minimă de 10 m faţă de axul drumului comunal,

- distanta minima de 6 m din axul drumului local.

Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor Memoriul General interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 30,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul drumurilor judeţene. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite en-sgro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.

- zonele de protecţie pentru infrastructura feroviara.

Legea nr. 89/1999 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea SNCFR instituie o zonă de siguranţă şi o zonă de protecţie a infrastructurii publice.

Zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, în limită a maximum 100 m, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcţionării acesteia.

În zona de protecţie a infrastructurii feroviare sunt interzise:

a) amplasarea oricaror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare;

b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică echilibrul pânzei freatice sulbterane;

c) depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, carburanţilor, gazelor lichefiate sau oricăror materiale care, prin natura lor, ar putea provova incendiu sau explozii;

d) cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitivă a terenului din patrimoniul Regiei Autonome "Societatea Naţională a Căilor Ferate Române" şi al Ministerului Transporturilor.

- zonele de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere şi feroviare. Memoriul tehnic nu prevede noi amenajări sau reamenajarea lucrărilor de artă de pe arterele rutiere şi feroviare. Pentru lucrările existente zonele de siguranţă şi de protecţie sunt stabilite de Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane, respectiv Legea nr. 89/1999 privind transportul pe căile ferate române.



91 / 192

Regimul lucrărilor care au legătură cu apele şi lucrările de îmbunătăţiri funciare este reglementat de Legea Apelor, respectiv Ordinul MAPDR nr. 277/2006.

- siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI 2010.

Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se instituie zone de protectie în funcţie de gradul de conservare : devierea sau regularizarea traficului, accesul limitat al mijloacelor de transport.

Zona de protecţie din jurul unui monument este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice:

- 200 de metri în localităţile rurale, - 500 de metri în exteriorul localităţilor. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi

drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului.

Orice intervenţie asupra monumentelor istorice şi asupra imobilelor din zona lor de protecţie, precum şi orice modificare a situaţiei juridice a monumentelor istorice, se fac numai în condiţiile legii şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale acestui minister.

În zonele de protecţie ale monumentelor istorice, instituite conform Legii nr. 422/2001, pentru avizarea intervenţiilor (amplasarea, configurarea volumetriei, aspectul arhitectural al unor noi clădiri şi amenajări, pentru demolări de construcţii parazitare), este necesară realizarea unor documentaţii de urbanism de tip P.U.Z.

Conform Planurilor care însoţesc Memoriul General zona de protecţie a monumentului Biserica “Sf. Ilie” din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice şi Tabelul 2.6. include staţia de epurare.

- zone cu lucrari electrice – LEA. Ordinul 49/2007 pentru modificarea si completarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor

de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice - revizia I, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 4/2007 instituie zonele de protectie şi siguranţă pentru instalatiile electrice care sunt prezentate în Anexa 8.

Pentru posturile de transformare aeriene pe stâlpi zona de protecţie este delimitată pe conturul fundaţiilor stâlpilor şi protecţia la sol a platformei suspendate, iar zona de siguranţă este de 20 m de la limita zonei de protecţie pentru posturile de transformare dotate cu echipamente cu ulei şi coincide cu zona de protecţie în cazul posturilor dotate cu echipament uscat. Pentru staţii electrice de conexiune/transformare până la 110 kV, exterioare, distanţa de protecţie este delimitată de împrejmuire, iar distanţa de siguranţă este de 20 m faţă de împrejmuirea staţie.

- zone cu infrastructura de gaze naturale pentru care se instituie zonele de protectie prezentate in Anexa 9 la Raportul de mediu.

Traversarea canalelor de desecare de către reţelele de gaze propuse se va realiza cu respectarea prevederilor Ordinului 277/2006. Dimensiunile zonelor de protecţie:

- Traseul conductei de gaze este protejat de o zonă de 100 m lăţime, câte 50 m de o parte şi de alta a liniei.

Pe terenurile unde se vor amplasa staţiile de reglare măsurare de sector SRM-S, se vor construi câte o platformă din beton cu suprafaţă de 40 m2 = 20 m * 20 m.



92 / 192

- zonele cu infrastructura transport produse petroliere – nu este cazul comunei.

- zone cu antene de telefonie mobilă cu emisii de radiaţii electromagnetice de tip hertzian.

Câmpurile electromagnetice pot provoca în anumite condiţii de expunere dereglări ale sistemului cardiovascular, ale sistemului nervos central cu senzaţie de greutate în cap, oboseală, iritare, stări de frică, insomnii şi pierderea parţială a memoriei şi, cum este cazul frecvenţelor de la 100 kHz până la 10 GHz, stres termic generalizat al corpului şi o încălzire localizata excesiva a ţesuturilor aflate în lângă staţie. Aceste efecte acute sunt în esenta instantanee pentru expunerile de scurta durata.

Ordinul Ministrului Sanatatii Publice nr. 1193/29.09.2006 prevede un nivel admis al intensitatii câmpului electric de 41,25 V/m in cazul emiterii în câmpul de frecventa de 900 MHz (Orange, Vodafone), ceea ce corespunde unei puteri radiante de 4,5 W/m2, respectiv de 49,7 V/m, in cazul frecventei de 1 800 MHz (Cosmote).

Studiile de specialitate indică o distanţă minimă de 2 m faţă de staţiile de bază.

Memoriul General instituie interdicţii de construire:

- temporare :

- în zonele cu riscuri naturale până la ridicarea acestei constrângeri printr-o documentatie specifică,

- până la elaborarea PUZ şi realizarea lotizărilor, în principal în zonele amplasate în nord-estul şi în sudul satului Largu până la proiectarea si aprobarea de planuri urbanistice zonale (si de detaliu in intersectiile majore sau in zonele restructurate urbanistice),

- în jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie,

- pe terenurile deţinute în proprietate care au pe ele vestigii arheologice, pe suprafaţa aferentă acestor rezervaţii arheologice, zonă în care nu se construieşte decât cu avizul Comisiei Regionale de Monumente Istorice.

Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le–au determinat.

- definitive :

- în zonele cu echipamente edilitare.

- la limitele de nord, nord-vest şi vest ale satului Largu, în lungul cursului Călmăţuiului şi pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m lăţime,

- pentru realizarea construcţiilor sau amenajărilor având funcţiuni incompatibile cu zonificarea propusă prin P.U.G.

- în zona de protecţie sanitară.

Efectele implementarii PUG asupra zonei de studiu, inclusiv asupra zonelor vulnerabile din vecinatate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu. .

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE Problemele de mediu pentru obiectivele PUG au fost introduse in Raportul de mediu, fiind

identificate si in cadrul sedintelor grupurilor de lucru şi menţionate in Procesele Verbale intocmite. În sinteză, au fost semnalate următoarele aspecte care trebuie sa se regaseasca in Raportul de mediu :



93 / 192

- situaţia suprafeţelor ocupate de păduri în intravilan. Prin implementarea PUG o suprafaţă de teren care este propusă spre împădurire sub forma unei perdele de arbori care va fi introdusă în intravilan în zona funcţională de spaţii verzi;

- situaţia suprafeţelor ocupate de spatiile verzi în satul Scarlatesti. Spatiul verde trebuie calculat si pe cele 2 sate si pe comuna;

- distanţa la care se va amplasa statia de epurare faţă de intravilan si de ariile protejate să respecte normele legale;

- distanta se afla de intravilanul existent şi intravilanul propus ariile de protecţie NATURA 2000;

- halta CFR trebuie mentionat la intravilan ca trup izolat in bilanţul teritorial, situaţie care nu a fost corectată;

- numărul corect de platforme de pre-colectare a deseurilor;

- de refacut bilantul teritorial;

- de inaintat copie aviz DSP, SGA, OCPI, etc;

- trebuie mentionat in mod foarte clar care sunt obiectivele PUG (ce isi propune PUG) la obiective (intr-un loc) nu in mai multe locuri in memoriu;

- nu mai trebuie facute referiri la inchiderea puturi seci, gropi gunoi (acestea cel mult trebuie mentionate ca s-au inchis), nu mai trebuie referiri ca pana la data de 31.12.2010 se va asigura un procent de spatiu verde de 20 mp/locuitor (este tardiv de mentionat asa ceva), etc;

- Raportul de mediu va respecta structura si cerintele din Anexa 2, HG 1076/2004;

- Raportul de mediu va prezenta modul de gestionare al deseurilor;

- Raportul de mediu va analiza si evalua efectele implementarii fiecarui obiectiv in parte;

- Se va prezenta „alternativa 0”, se vor prezenta alternativele de plan;

- Se vor analiza potentialele efecte semnificative ale implementarii planului;

- Se va prevedea un program de monitorizare;

- Raportul va fi realizat in concordanta cu memoriul general al PUG intocmit de proiectant.

Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, inclusiv cele identificate si in cadrul sedintelor grupurilor de lucru şi menţionate in Procesele Verbale intocmite au fost introduse in Raportul de mediu, la capitolele conforme cerintelor HG 1 076/2004.

Recomandarile grupului de lucru au fost luate in considerare la elaborarea Raportului de mediu, acesta răspunzând aspectelor relevate, in capitolul 2, pe factori de mediu, precum si in capitolul 3, fiind prezentate zonele functionale existente şi propuse in care, prin monitorizarea APM Teleorman, au fost identificate zone cu impact semnificativ al activităţilor antropice, dar si zonele sensible din cadrul acestora. Sintetizat aceste aspecte se pot urmări în Tabelul 4.1.

Proiectul ce constituie obiectul PUG este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004. Raportul de mediu a fost structurat astfel incât:

- sa realizeze identificarea, descrierea si evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului;

- sa contina informatiile cerute de procedura HG 1076/2004;

- sa contina un rezumat netehnic;

- sa contina punctul de vedere al reprezentantilor institutiilor din grupul de lucru legate de zonele inundabile, cu risc de alunecari de teren, zone care necesita impaduriri, zone cu interdictii de construire.



94 / 192

Tabel 4.1.

Factor / Aspect de mediu

Probleme de mediu

Apa Apa freatică de mică adâncime constituie sursa de apă pentru populaţie; are o calitate ce variază în timp datorită atât factorilor antropici locali, cât şi factorilor meteorologici.

Nu există un sistem de alimentare cu apă în sistem centralizat şi instalatii de colectare si tratare a apelor menajere.

Aer Nu este cazul. Conform Ordinului nr. 1268/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul

Regiunii 2 şi Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România comuna este nominalizată în lista provizorie 3, unde nivelul concentraţiei de pulberi în suspensie (PM10) sunt mai mici decât valoarea-limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare.

Sol/subsol Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului.

Schimbari climatice Nu este cazul.

Zgomot Nu este cazul.

Sănătate umană Evaluarea stării de sănătate constă în identificarea factorilor de risc existenţi, care ţin de : - calitatea calitatea aerului, - calitatea sursei de apă alimentarea cu apă potabilă – nu există, - modul de colectare şi îndepărtare a reziduurilor lichide şi solide de orice natură, - zgomot, - condiţii improprii de habitat – confort şi recreere, acces la utilităţi, nivel de zgomot,

iluminat, circulatie rutieră si pietonală, stare de siguranţă, existenta unor pericole sau de zone cu risc natural, etc,

- calitatea serviciilor oferite populaţiei sau lipsa acestora; dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili.

- lipsa locurilor de muncă.

Riscuri naturale Structura litologică indică preponderenţă straturilor nisipoase cu grad de îndesare submediu.

Inundatiile afecteaza unele suprafeţe de teren. Terenurile nude, lipsite de vegetaţie, din partea de nord sunt supuse eroziunii eoliene. Satele sunt expuse vântului predominant care provoacă fie niveluri ridicate de concentraţii

de (PM10) datorită eroziunii eoliane a terenurilor nude, fie troienirea străzilor pe timp de viscol.

Conservarea resurselor naturale

Lunca râului Călmăţui constituie zonă expusă poluării cu nitraţi, din categoria slab vulnerabilă prin percolare pentru acvifere libere.

Apa freatică de mică adâncime constituie sursa de apă pentru cea mai mare parte a populaţiei; are o calitate ce variază în timp datorită factorilor antropici locali, variaţiei nivelului râului şi factorilor meteorologici.

Pădurea ocupă suprafeţe restrînse. Pentru încălzire se utilizează combustibili solizi.

Biodiversitate. Floră. Faună

Pe teritoriul comunei se află specii de plante protejate şi două situri NATURA 2000. Pierderea habitatelor se datorează fragmentării şi transformării terenurilor agricole pentru

introducerea în intravilan, folosinţei pentru căi de acces, reţele edilitare, extindere de locuinţe, fermă agricolă, culturi agricole.



95 / 192

Tabel 4.1. (continuare)

Factor / Aspect de mediu

Probleme de mediu

Peisaj Peisajul antropic este compromis de: - poluarea atmosferei care, în anumite condiţii meteorologice, conduce la formarea prafului, - starea de salubritate din locurile publice, - construcţiile neterminate, dezafectate sau aflate în stadiu avansat de degradare, - construcţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural, - starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea, - parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat, - locurile virane neamenajate, - animalele fără stăpân, - mirosurile degajate de materialele organice deteriorate.

Zonarea teritoriala Nu sunt trasate culoarele tehnice de la LEA. Nu sunt instituite zonele de protecţie. Suprafaţa de spaţii verzi din satul Scărlăteşti nu îndeplineşte condiţiile OUG 114/2007

pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005. Extinderea zonelor funcţionale prin ocuparea de suprafeţe destinate agriculturii, de ape şi

zona naturală protejată ROSPA0145 Valea Călmăţuiului

Patrimoniu cultural

Nu sunt instituite zone de protecţie pentru monumentele de cult, arheologice şi arhitecturale şi locurile de înhumare.

Educatia ecologică a populatii

Populatia nu participa la dezbaterea publica privind dezvoltarea urbanistica. Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate.

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru PUG sunt încadrate în două categorii:

- obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional;

- obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan.

Obiectivele strategice de mediu reprezentă principalele repere ce trebuie avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului au ca ţinte:

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraţii;

- limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic;

- protecţia sănătăţii umane;

- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor;



96 / 192

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

- maximizarea utilizării materialelor existente.

Obiectivele specifice de mediu conţinute în PUG au ca ţinte: - scăderea emisiilor poluante pe factori de mediu apă, aer, sol/subsol; - menţinerea valorii naturale ridicate a terenurilor agricole; - menţinerea funcţiilor ecologice ale apelor ; - îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; - creşterea protecţiei faţă de riscurile naturale; - reducerea generării de deşeuri, creşterea gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor; - menţinerea activităţilor umane în spaţiul rural prin încurajarea utilizării de practici agricole

tradiţionale; - asigurarea protecţiei peisajului natural şi cultural; - îmbunatatirea eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice; - îmbunătăţirea comportamentului ecologic prin încurajarea utilizării de practici agricole durabile; - modernizarea infrastructurii de transport.

In Tabelul 5.1. sunt prezentate obiectivele de mediu relevante pentru PUG, cu indicatorii si tintele prevazute, alături de obiectivele caracteristice ale PUG, aflate in concordanta cu acestea.



97 / 192

Tabel 5.1.

Obiective / Angajamente Domeniu /

Factor Obiectiv Indicator Ţintă

Obiectiv PUG

Modul de respectare a angajamentelor în PUG

Perioada de tranzitie obtinuta: 1. Apa Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC

Obiectivul Directivei: - Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; - Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman; stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru parametrii relevanti - Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite in Directiva, - Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate consumului,

pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub 10.000 locuitori

< 31.12.2015

1. Accesul la serviciul de apă potabilă pentru toţi locuitorii comunei, inclusiv cei din zonele de extindere a intravilanului.

Realizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă pentru cele doua localitati ale comunei si extinderea ulterioara a acestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan .

Ţinta este atinsă odată cu realizarea sistemului de alimentare cu apa potabilă pentru localitatile comunei si extinderea ulterioara a acestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan şi cu punerea in functiune a obiectivelor pentru colectarea si epurarea apelor uzate.



98 / 192




Obiectiv PUG


extinderea retelelor de canalizare si statie de epurare cu treapta secundara

< 31.12.2015 1. Apa (continuare)

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005.

Obiectivul Directivei: - protectia mediului

impotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orasenesti si din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara). Cerintele Directivei:

- Colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate din aglomerari precum si a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agro-alimentara);

- Prevede termenele limita pentru implementarea Directivei in functie de marimea aglomerarilor umane si de caracteristicile receptorilor naturali.

in zonele lipsite de retele de canalizare toate constructiile noi sa fie proiectate cu bazine betonate etanse vidanjabile pentru colectarea apelor uzate

2. Limitarea poluării punctiforme şi difuze în corpurile de apă prin realizarea sistemului de canalizare si de tratare a apelor uzate şi extinderea ulterioara a canalizării la noile zone introduse in intravilan.

Realizarea sistemului de canalizare şi tratare a apelor uzate pentru cele doua localitati ale comunei si extinderea ulterioara a cestora, inclusiv la noile zone introduse in intravilan .

Se pot atinge tintele de 31.12.2015 o data cu punerea in functiune a obiectivelor PUG pentru alimentare cu apa potabilă, colectarea si epurarea apelor uzate.

Realizarea retelelor de canalizare si prevederea staţiei de epurare mecano-biologice pentru reducerea compuşilor de azot şi fosfor, a materiilor în suspensie, substanţelor consumatoare de oxigen şi a celor extractibile cu solvenţi organici evacuaţi în corpurile de apă.



99 / 192



Factor Obiectiv Indicator Tinta

Obiectiv PUG


dioxid de sulf. > 01.01.2010

dioxid de azot şi oxizi de azot. > 01.01.2010

Plumb.

Benzen.

monoxid de carbon.

ozon troposferic. în perioada 1 mai – 31 iulie ale anului

pulberi în suspensie fracţiunea PM10. Legea 104/2011 stabileşte: - la 7 numărul de depăşiri admise pentru valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane - 50 µg/m3

- la 20 µg/m3 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane

Obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare

> 01.01.2010

2. Aer Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva 1999/30/CE, Directiva 2000/69/CE si Directiva 2002/3/CE ).

Obiectivul Directivei: - evaluarea calitătii aerului inconjurator; - obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator; - mentinerea calităţii aerului acolo unde aceasta este corespunzatoare standardelor sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare

Transpunere: Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului înconjurător

pulberi sedimentabile: CMA - 17 g/m2*lună

Nu sunt obiective specifice.

Îmbunătăţirea calităţii aerului se va înfăptui indirect, prin realizarea altor obiective: - înfiinţare de retele de gaze naturale, - Modernizarea infras-tructurii rutiere. - Înfiintarea sistemelor de colectare si tratare a apelor menajere. - Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului.

1. Nu sunt prevazute acţiuni sau activităţi economice care sa ducă la alterarea calitătii aerului la indicatorii menţionaţi de Directivă.

În extremitatea de sud-vest a satului Largu se solicită introducerea în intravilan unui teren cu destinatie ferma agricolă.

În extremitatea de nord a satului Largu se va amplasa staţia de epurare pentru care nu se respectă distanţa de protecţie sanitară faţă de zona rezidenţială.

3. Schimbari climatice

- - - Nu este cazul. În zona PUG nu se afla mari unităti economice, obiective IPPC

- Nu este cazul



100 / 192




Obiectiv PUG


Directiva 2002/49/EC privind evaluarea şi managementul zgomotului în mediul înconjurător.

Transpunere: HG 321/2005 – privind

evaluarea şi managenentul zgomotului ambiental

Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele sensibile

reclamaţii referitoare la zgomot primite într-o perioadă de timp dată

4. Zgomot

Reducerea poluării fonice provenite din industrie şi transporturi în aşezările umane

număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite nivelurile de zgomot admise

reducere cu 50% a reclamaţiilor referitoare la zgomot

Nu sunt propuse obiective specifice pentru reducerea zgomotului.

Reducerea nivelului de zgomot se va realiza indirect, prin: - Modernizarea infras-tructurii rutiere ce traverseaza teritoriul. - Extinderea zonei de spatii verzi. - Instituirea de zone de protectie

Prin aprobarea PUG tinta pentru zgomot se va atinge prin implementarea obiectivelor PUG.

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban

Acoperire: 100 %

< 2013

Tinta s-a atins, vechile platforme neconforme care s-au inchis si ecologizat

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

Acoperire: 90 %

> 2009

5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice

Directiva Cadru 75/442/CEE privind deseurile; modificata de Directiva 91/692/CEE, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 si de Directiva Consiliului 91/156/CEE si Decizia 96/350/CE.

Transpusa in totalitate Directiva 1999/31/CE

privind depozitarea deseurilor, transpusa prin HG 349/2005

Optimiz. colectare şi transport > 2007

Managementul deseu-rilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Buzau: - includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator autorizat; - gospodariile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;

Tinta s-a atins, Primăria a concesionat serviciul de salubritate operatorului RER Ecologic Service si comuna participă la sistemul integrat de gestionare a deseurilor propus prin Master-Planul judeţului Buzău



101 / 192


Obiective / Angajamente Domeniu / Factor

Obiectiv Indicator Ţintă

Obiectiv PUG


Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

- Colectarea separată a fluxului deşeurilor periculoase de cel al celor nepericuloase existente în deşeurile municipale

> 2007

- Implementarea şi extinderea măsurii de colectare separată a deşeurilor chiar de la sursă în zonele urbane

În mod gradat - > 2007 - 90 % - 2013

Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelat cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate

- Optimizarea schemelor de colectare şi transport

Creşterea cu 12 % pe an

Din 2012 până 2017

Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

Proces continuu

Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

Proces continuu

5. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice (continuare)

Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia tintelor de reciclare pentru hartie/carton si metale. Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje

Optimizarea cantităţii de ambalaj pe produs ambalat

Proces continuu

- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective, - deseurile menajere vor fi transferate la platforma de transfer din localitatea Pogoanele; - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile, - pentru cadavrele de animale, în incinta statiei de epurare se va realiza un centru pentru colectare si depozitare temporara care va fi dotat cu camere frigorifice, pana la preluarea de catre PROTAN;

Prin aprobarea PUG se atinge tinta de implementare a colectării selective pe platforme ce sunt propuse si valorificarea deseurilor din materiale recuperabile, ambalaje.



102 / 192




Obiectiv PUG


Valorificarea totală: 57 %. Reciclare totală: 50 %

15 % sticlă, 60 % hărtie şi carton

50 % metale, 15 % plastic, 15 % lemn

2012

Valorificarea totală: 60 %. Reciclare totală: 55 %

Valorificarea şi reciclarea deseurilor de ambalaje

- 60 % sticlă,

- 60 % hărtie şi carton,

- 50 % metale, - 22,5 % plastic, - 15 % lemn

2013

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării materiale sau/şi eliminării în condiţii de siguranţă

> 2008

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţia de drumuri, clădiri sau săpături pentru valorificare sau/şi eliminării finală

> 2008

Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Proces continuu

Crearea de capacitati de tratare si valorificare

Proces continuu


Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate.

Proces continuu

Prin aprobarea PUG tinta se atinge, deseurile din demolari fiind depozitate cu avizul CL in locuri autorizate.



103 / 192




Obiectiv PUG


Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce se organice menajere şi deşeuri organice din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe prin colectare separată

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile in conformitate cu ţintele ce au ca an de referinţă cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitată în 1995

Reducerea la 50 % până în 2013

Reducerea la 35 % până în 2016

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile.

Prin aprobarea PUG se creează condiţii de atingere a tintei prin adoptarea solutiei de compostare individuala

Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

1 punct de colectare judeţean 1 punct de colectare în fiecare

oraş cu > 100.000 locuitori 1 punct de colectare în fiecare

oraş cu > 20.000 locuitori

2005

2005

2006

Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului/2003 privind deseurile provenite de la echipamente electrice si electronice (DEEE)

Transpusa prin: HG 448/2005 cu legislatia

secundara: - Ordinul 901/2005, - Ordinul 1225/721/2005, - Ordinul nr. 1223/715/2005

Obiectiv: Organizarea colectării

separate a DEEE

Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţinta de cel puţin:

2 kg/locuitor * an 3 kg/ locuitor * an 4 kg/ locuitor * an

2006 2007 2008

Tinta s-a atins prin contract cu un operator autorizat care are platforma de depozitare a DEEE si realizarea recuperarea acestora.

Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă


Directiva 2000/53/CE este transpusa în legislatia româneasca prin HG 2406/2004 privind gestionarea VSU

Obiectiv: Elaborarea unui sistem

eficient de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU in judeţ .

2007 Tinta s-a atins, detinatorii de vehicule scoase din uz de pe teritoriul comunei beneficiind de programul national pentru VSU.



104 / 192




Obiectiv PUG


Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional

Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

> 2007 - colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile menajere

Prin incheierea contractului cu operatorul de servicii si aprobarea PUG tinta va fi atinsa pentru deseurile periculoase din deseurile menajere

Utilizarea, pe cât de mult posibil, a nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură

2007

Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

Promovarea utilizării nămolului pentru reabilitarea depozitelor necontrolate şi ca material de etanşare pentru depozitele ecologice.


Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură amendată de: Regulamentul (CE) nr. 807/2003

Obiectiv: Managementul ecologic

raţional al nămolului provenit de la staţiile de epurare

Transpunere: Ordinul 344/708/2005

pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, cu modificări

Prevenirea depozitării ilegale şi Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă

permanent

PUG propune o data cu realizarea sistemului de canalizare si gestionarea corespunzatoare a namolului deshidratat care se poate folosi ca ingrasamant natural

Tinta se va atinge la punerea în funcţiune a staţiei de epurare



105 / 192




Obiectiv PUG


OUG nr. 114/2007 2007 pentru modificarea si completarea OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului.

Obiectiv: imbunatatirii factorilor de

mediu si a calitatii vietii prin cresterea suprafetelor de spatii verzi din localitati

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de: - minim 26 mp/locuitor

< 31.12.2013.

- Extinderea zonei de spatii verzi, plantarea de perdele de protectie.

Cresterea calităţii vieţii se va realiza indirect, prin implemen-tarea altor obiective pentru factorii de apă, aer, sol, etc.

Se atinge ţinta prevăzută la nivel de comună, spaţiile verzi, de agrement şi sport vor insemna 32,2 m2/locuitor.

Nu se atinge ţinta pentru satul Scărlăteşti decât dacă se ia în considerare spaţiul verde aferent cimitirelor, suprafaţă care a fost inclusă în Memoriul General la zona de gospodărie comunală.

Sporirea gradului de confort. Reducerea numarului de locuitorilor

- număr de locuitori Ridicarea nivelului de trai al locuitorilor

- populaţie totală şi distribuţie pe grupe de vârstă

Încetarea declinului numeric al populatiei

6. Sănătate umană

Modificarea numarului de locuitori ca urmare a migratiei

număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite valorile limită de poluare

Nu sunt obiective specifice. Îmbunătăţirea stării de sănătate se realizează indirect prin implementarea altor obiective: - Modernizarea infras-tructurii rutiere. - Realizarea de utilităţi: – apă, canalizare, salubritate, gaze, energie electrică şi iluminat

Ţinta se atinge prin măsuri de urbanizare a mediului rural.



106 / 192




Obiectiv PUG


6. Sănătatea populaţiei (continuare)

Ordinul MSP 1028 / 2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei.

Obiectiv: Reducerea riscului pentru

sănătate

Distanţă de protecţie sanitară faţă de zonele rezidenţiale de 300 m pentru staţia de epurare

Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie sanitară pentru staţiile de epurare stabilită de Ordinul MSP nr. 1028/2004.

Se cunoaste faptul ca la acest moment exista statii monobloc care se incadreaza in distante mai mici de 300 m care au fost stabilite în urma unui studiu de impact, aviz DSP sau printr-un PUZ care sa reconsidere amplasamentul statiei.

7. Riscuri naturale

Decizia Consiliului 99/847/CE privind stabilirea Programului de acţiune comunitar în domeniul Protecţiei Civile amendată de Decizia 2005/12/CE

masuri tehnice si organizatorice, precum si de actiunile specifice planificate si realizate în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specifice.

gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege: identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc - prevenire şi pregătire pentru intervenţii; - intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave; - intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

permanent Nu sunt obiective specifice. Sunt propuse masuri generale.

Creşterea protecţiei faţă de riscurile naturale se va realiza indirect, prin implementarea altor obiective: - Modernizarea infrastructurii rutiere. - interdictie de construire până la data eliminarii producerii lor si elaborare de PUZ/PUD, - in zonele sensibile cu risc natural de surpare de mal - distanţe minime de construire,

Ţinta este atinsă pentru ca nu sunt obiective concrete de inlaturare a pericolului de inundatie care sa fie reglementate la nivelul administratiei centrale.

Aprobarea PUG, prin Regulamentul de urbanism asigura masurile de eliminare a riscurilor.

Prin aprobarea PUG se instituie interdictia de construire in zonele cu riscuri naturale.



107 / 192




Obiectiv PUG Modul de respectare a

angajamentelor în PUG

8. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale.

Starea de conservare a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile şi consumul de resurse.

Conversia terenurilor. Conservarea

biodiversităţii. Protectia surselor de apă. Îmbunătăţirea eficienţei

energetice şi a utilizării resurselor de energie.

Îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.

Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile

Consumuri de resurse. Producţie realizată. Economii de energie.

Nu sunt obiective specifice.

Vor influenţa indirect starea şi consumul de resurse naturale realizarea următoarelor obiective: - ocuparea de sol prin extinderea intravilanului, - Înfiintarea sistemului de alimentare cu apă, - infiintare de retele de gaze naturale, - Înfiintarea sistemelor de colectare si tratare a apelor menajere, - Modernizarea si extinderea infrastructurii de energie electrică, - Derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului. - Includerea comunei în “Sistemul integrat de gestionare a deseurilor”. - Instituirea de zone de protecţie.

Propunerile PUG respecta angajamentele de eficientizare energetica, conservare sau utilizare durabilă a resurselor naturale.

9. Patrimoniu cultural

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice

200 m în rural 500 m de metri în extravilan

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtul Comisiei Regionale de Monumente Istorice

Ţinta este atinsă parţial. Amplasamentul staţiei de epurare nu respectă distanta de 200 m faţă de Biserica “Sf. Ilie” fiind necesar aviz de la autoritate competentă.



108 / 192




Obiectiv PUG


Directiva “Habitate” 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor (mediul definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice.

Transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

Obligaţiile României: - Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – la data aderarii, - Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii,

Descărcarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, parte a ROSCI0259 Valea Călmăţuiului

Nu vor apărea construcţii noi pe suprafaţa sitului.

10. Biodiversitate, floră, faună

Directiva “Păsări” Protejarea a 181 specii de

păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU 15 + 10) in special păsări migratoare

Transpunerea Directivei „Pasari” (79/409/CEE) in legislatia nationala – realizat

- Propunerea unei liste de specii pentru Amendarea Anexei I si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica – realizat, - Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana – realizat,

Descărcarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, parte a sitului ROSPA0145 Valea Călmăţuiului.

Aprobarea PUG asigura incadrarea siturilor NATURA 2000 in planul de urbanism general al comunei, instruirea si constientizarea publicului, masuri compensatorii si de diminuare a impactului pentru zonele ce se suprapun cu sit-ul Natura 2000.



109 / 192




Obiectiv PUG


10. Biodiversitate, floră, faună (continuare)

- Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ – dupa desemnare si aderare. Permanent se va avea in vedere de APM si ARPM:

- Asigurarea unui sistem de protectie a siturilor si pregatirea planurilor de management relevante si a planurilor pentru evitarea poluarii sau deteriorarii ariilor naturale protejate posibil de a fi declarate ca APSA-uri sau a arealelor inconjuratoare. - Instruirea si constientizarea publicului.

Propunerile PUG de realizare de perdele de protectie si liziera in partea de vest şi nord a satului Largu favorizeaza un mediu de dezvoltare/protectie a speciilor de faună comună.

11. Peisaj Lege 451/2002 pentru pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului - protejarea şi promovarea

idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniu natural şi cultural. OUG 195/2005 cu

modificarile si completarile ulterioare contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes turistic sau de agrement.

- Nu sunt obiective specifice.

Obiective cu influenţă indirectă: - Instituirea zonelor de

protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtul Comisiei Regionale de Monumente Istorice.

- Extinderea zonei de spaţii verzi şi plantaţii.

- Modernizarea drumurilor.

Ţinta este atinsă. PUG cuprinde actiuni care

se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.



110 / 192



Factor Obiectiv Indicator Ţinta

Obiectiv PUG


Protejarea populatiei si a zonelor de locuinte prin separarea de terenurile cu activitatile economice si servicii şi cu valoare de patrimoniu natural şi cultural

Zonificarea generala a aşezarilor, ca tip de zone functionale, rămâne neschimbata.

Instituirea de zone de protecţie şi menţionarea acestora pe planuri:

Ţinta este atinsă. Aprobarea PUG va face corelarea cu intravilanul existent in evidenta OCOTA.

Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea siturilor NATURA 2000 in PUG, PUZ şi PUD pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea.

Distanţă de protecţie sanitară faţă de zonele rezidenţiale de 300 m pentru staţia de epurare

Pentru staţia de epurare care poate produce disconfort olfactiv, conform Ordinului MSP 1028 / 2004

Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie sanitară faţă de locuinţe pentru amplasamentul prevăzut Staţiei de epurare.

Zone de protecţie şi zone de siguranţă: - 20 m pentru drumurile judeţene, - 18 m pentru drumurile comunale.

Pentru construcţiile care au legătură cu regimul drumurilor, conform OG nr. 43/1997 şi Ordinul MT nr. 49/1998

Ţinta este atinsă pentru construcţiile care se vor realiza după implementarea PUG

Zona de protecţie şi zona de siguranţă de 24 m pentru LEA cu tensiuni intre 1 si 110 kV;

- Pentru reţelele electrice care traversează teritoriul, conform Ordinului 4 / 2007.

Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele destinate reţelelor edilitare.

11. Zonare teritorială

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii unei bune administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase care sa tina cont totodata de protejarea mediului

Lăţimea zonei de protecţie - în lungul canalelor de desecare, conform Ordinului MAPDR 227/2006



111 / 192




Obiectiv PUG


Lăţimea zonei de protecţie - în lungul cursurilor de apă, barajelor şi altor lucrări hidrotehnice, conform Legii nr. 310/2004

Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele de protecţie ale cursurilor de apă şi lucrărilor ce au legătură cu apele.

Distante minime de siguranta fata de instalatii de gaze naturale şi fluide energetice

- pentru instalatii de gaze naturale conform Normelor tehnice privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor

Ţinta este atinsă. PUG introduce interdicţie de construire în zonele destinate reţelelor edilitare.

Zona de protecţie – 100 m, Zone de siguranţă – 20 m.

Pentru construcţiile din zona căii ferate, conform cu OUG nr. 12/1998

Zona de protecţie – 200 m, intravilan Zone de siguranţă – 500 m, extravilan.

Conservarea patrimoniului cultural, respectarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Nu este atinsă ţinta de respectare a distantei de protectie a monumentului Biserica “Sf. Ilie” din satul Largu pentru amplasamentul prevăzut Staţiei de epurare. Tinta se poate atinge prin obtinerea avizului de la autoritatea competenta.

11. Zonare teritorială (continuare)

OUG 57/2007: - Ariile naturale protejate şi coridoarele ecologice vor fi evidenţiate în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în planurile cadastrale şi în cărţile funciare

- coordonate STEREO 70 Delimitarea suprafeţe-lor de teren parte din siturile NATURA 2000

Ţinta este atinsă.



112 / 192




Obiectiv PUG


Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului

- evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private; - participarea publicului la luarea deciziei

12. Educaţia ecologică a populaţiei

Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu

- garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile publice

- asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu

- stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ; - atingerea celei mai largi şi posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice.

Derularea metodo-logiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii.

Introducerea zonelor de protectie pentru zonele sensibile

Obiectivul se atinge prin aprobarea PUG si a regulamentului de urbanism prin care se introduc zonele de protectie pentru obiectivele specifice ale PUG, obiective care sunt aduse la cunostiinta populatiei prin dezbaterea publica si prin certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie emise ulterior de autoritatea competenta.

Aprobarea PUG asigura instruirea si conştientizarea publicului, măsuri compensatorii si de diminuare a impactului asupra mediului produs de activită-ţile casnice şi cele publice.



113 / 192

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Promovarea Planului de Urbanism General presupune zonificarea pe functiuni in care se vor

dezvolta obiectivele specifice care trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localităţii.

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General reprezinta instrumentul care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat.

La evaluarea impactului de mediu prin implementarea PUG se va tine cont de de criteriile recomandate prin Anexa nr. 1 la HG 1076/2004, pentru cuantificarea amplitudinii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra mediului:

- directe si indirecte,

- pe termen scurt si lung,

- reversibile sau ireversibile,

- izolate, interactive si cumulative.

Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbari calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub acţiunea unei presiuni externe, cât si indirect, consituindu-se în receptorul unor modificări induse prin intermediu altui factor de mediu (cale), ca de exemplu: poluarea solului din cauza traficului poate interveni în mod direct prin scurgeri de produse petroliere dar si indirect prin sedimentarea unor noxe eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii cei mai susceptibili sa fie afectati în acest mod interactiv sunt biodiversitatea si sanatatea populatiei.

Efectele cumulative pot sa apara:

- fie în situatia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui aceluiasi tip de poluant / presiune cauzate de activităţi diferite din cadrul aceluiasi proiect / plan (exemplu: sanatatea populatiei = receptor al zgomotelor provenite din surse diferite),

- fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin implementarea a două sau mai multor planuri / proiecte în zone învecinate (parte dintr-un areal comun) (exemplu: efecte cumulate ale traficului asupra calitatii aerului; exploatarea în comun a unei surse de apa cu debit limitat, utilizarea comuna a unui curs de apa pentru deversarea apelor uzate etc.).

Importanta acestor efecte cumulative apare atunci când se constata că, deşi analizate individual, activităţi sau planuri/programe diferite nu se dovedesc a cauza un impact semnificativ, analizate cumulativ arată că pot genera un impact semnificativ asupra unor factori de mediu sau de alt interes.

Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat, are la baza conceptul matricei Leopold, pentru fiecare criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 si 5. Scorul final obtinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor punctaje ţinându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de ponderare pentru altele.

În Tabelul 6.1.este prezentat schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate în evaluarea impactului.

Scorul acordat fiecarui impact se obtine ca rezultat al relatiei P * (C+S+Sb), unde:

P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea aparitiei impactului

C = punctaj acordat pentru criteriul consecinţe în cazul aparitiei impactului

S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spaţiala a impactului

Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes.



114 / 192

Tabelul 6.1. Evaloarea impactului- criterii, punctaje

Punctaj Probabilitatea apariţiei (P)

Consecinţe probabile (C)

Întindere spaţială (S)

Sensibilitate (Sb)

5 aparitie continua sau în majoritatea timpului

impact major legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii)

international - reactie extrem de puternica pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta probabila din partea autoritatilor - mediatizare puternica - implicatii majore asupra reusitei / nereusitei planului

4 aparitie regulata impact major asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate)

national - reactie importanta pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta posibila din partea autoritatilor - mediatizare posibila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului

3 aparitie periodica

impact moderat legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii)

regional - reactie posibila pro sau contra din partea unei categorii a publicului - implicare posibila din partea autoritatilor - mediatizare probabila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului

2 aparitie putin probabila

impact moderat asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate)

zonal - reactie putin probabila pro sau contra din partea publicului - implicare putin probabila din partea autoritatilor - implicatii asupra reusitei / nereusitei unor componente ale planului

1

aparitie rara sau deloc

impact minor asupra factorilor de mediu locali

local - fara interes din partea publicului, autoritatilor, masmediei - Irelevant pentru succesul planului

Semnificatia impactului este prezentata in Tabelul 6.2

Tabel 6.2. Semnificatia evaluării de impact

Scor Categorie Impact Semnificaţie Impact

< 3 fara impact cuantificabil / nesemnificativ

prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa nu are capacitatea de alterare a calitatii unui factor de mediu

[3-14] impact slab prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza slab calitatea unui factor de mediu

[15-24] impact mediu prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza mediu calitatea unui factor de mediu

[25-39] impact important prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza substantial calitatea unui factor de mediu

>39 impact puternic induce schimbari definitive sau cel putin pe o perioada îndelungata (posibil zeci de ani) asupra unor factori de mediu sau de interes protectiv considerati

Fiecare scor obtinut este marcat cu „+” sau „-” în functie de tipul de impact punctat (pozitiv sau negativ).



115 / 192

In cele ce urmeaza se va estima impactul pentru obiectivele PUG, pe fiecare factor de mediu, tinand cont de metoda de evaluare descrisa in precizarile anterioare.

Factorul de mediu apa.

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă.

Impactul asupra apelor se va datora activităţilor care se vor desfăşura in cadrul obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se poate produce pe următoarele căi:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.

La faza de PUG nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de mediu apa pe perioada executiei obiectivelor, acestea fiind specifice proiectului de executie ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia.

In Tabelul 6.3. este estimat impactul produs de realizarea obiectivelor specifice ale PUG, prin metoda descrisă anterior (Tabelele 6.1 si 6.2.)

Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu apă.

Tabel 6.3. Ape de suprafata si subterane

Punctaj Acţiune

Impact

[P] [C] [S] [Sb] Scor

specific

Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă

pozitiv, important, termen lung +5 +3 +1 +2 +30

Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere

pozitiv, puternic, termen lung

+5 +5 +2 +5 +60

Factorul de mediu aer.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente,

- funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie,

- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile in care se va lucra simultan.



116 / 192

În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu întreţinere şi reparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp.

Punerea in valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea alimentarilor cu gaze a localitatilor, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe, în principal pulberi în suspensie, rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile.

În general, prin obiectivele specifice propuse in PUG, se estimează un impact pozitiv, o uşoară scădere pe termen lung a emisiilor de pulberi în atmosferă datorată traficului rutier pe drumuri modernizate, asa cum se poate observa in estimarea facuta in Tabelul 6.4. Pe termen scurt şi mediu se poate înregistra o creştere moderată a cantităţilor de emisii de poluanţi în atmosferă, prin apariţia de noi surse de poluare. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu aer.

Tabel 6.4. Aer /schimbari climatice

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Inlocuirea combustibililor solizi cu gaze naturale

pozitiv, mediu, termen lung +5 +1 +1 +2 +20

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul

pozitiv, important termen lung +5 +3 +1 +3 +35

Înfiinţarea unei ferme agricole negativ, slab, termen lung +5 -2 -1 +2 -5

Schimbări climatice

Nu sunt prevăzute acţiuni care să influenţeze emisiile de gaze cu efect de seră şi schimbări ale climei.

Zgomot

Pe perioada realizării investiţiilor sursele de zgomot şi vibraţii vor fi reprezentate de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport utilizate. Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se va realiza pe timp de zi.

Dupa realizarea obiectivelor PUG impactul negativ se va datora tranzitului autovehiculor de salubritate, de la punctele de colectare, situaţii de scurtă/medie durată. In Tabelul 6.5. este estimat impactul produs de traficul rutier pe drumurile modernizate, ca principal obiectiv generator de zgomot. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu zgomot.

Tabel 6.5. Zgomot

Punctaj Acţiune

Impact


specific


negativ, slab, termen lung

+5

-1

-1

+3

-5



117 / 192

Factorul de mediu sol

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesare implementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor.

Deşeurile care vor rezulta din activitatea de construcţii pentru realizarea obiectivelor ce au generat PUG sunt de tip:

- menajer,

- industrial (de producţie):

- inerte şi nepericuloase - din constructii,

- cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase (înlocuire piese auto, scăpari accidentale de hidrocarburi de la motoarele mijloacelor de transport).

Deşeurile de pământ şi materiale excavate, piatră şi spărturi de piatră, resturi vegetale, sunt deşeuri care vor proveni de la excavaţiile necesare pentru realizarea lucrărilor proiectate.

Deşeurile amestecate de materiale de construcţie şi amestecurile metalice sunt deşeuri provenite de la surplusul de materiale de construcţii: construcţiile vor fi realizate după normele de calitate în construcţii astfel încât cantităţile de deşeuri rezultate să fie limitate la minim.

Deşeurile de materiale industriale – oţel, cabluri electrice, tubulatură - vor proveni din surplusul de materiale şi se încadrează în categoria deşeurilor reciclabile.

Tot în categoria de deşeuri reciclabile se încadrează şi deşeurile de ambalaje de la produsele şi echipamentele care vor fi utilizate.

Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

HG nr. 1403/2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Este dificil de realizat o evaluare cantitativă a deşeurilor rezultate din activitatile de realizare a executiei investitiilor avute in vedere dupa implementarea PUG, avand in vedere ca la acest moment nu se cunosc tehnologiile adoptate de proiectant si constructor, acestea fiind prioritare în evaluarea naturii şi cantităţii de deşeuri.

Activităţile de şantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecţiei mediului, monitorizare care va cuprinde obligatoriu şi gestiunea deşeurilor.

Dupa realizarea obiectivelor de investitii se estimează ca pot apare urmatoarele categorii de deseuri:

− de deseuri de echipamente electrice si electronice,

− deseuri municipale periculoase,

− deseuri biodegradabile municipale - inseamna deseuri biodegradabile din gospodarii, precum si alte deseuri biodegradabile, care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile biodegradabile din gospodarii, inclusiv, deşeurile din gradini şi parcuri, deşeurile din piete şi deşeurile stradale,

− vehicule scoase din uz,



118 / 192

− deseuri din ambalaje (cod 15) - hartie si carton, materiale plastice, lemn, metalice - inclusiv cele contaminate cu continut periculos

− deseuri nespecificate in alta parte (cod 16): de la intretinerea vehiculelor, de echipamente electrice, baterii si acumulatori,

− deseuri de la instalatiile de tratare a reziduurilor (cod 19): namoluri de la bazinele vidanjabile pentru colectarea apelor uzate de tip menajer,

− deseuri municipale si asimilabile din comert, inclusiv fractiuni colectate separat (cod 20) - zona de gospodarie comunala, servicii,

− din agricultura: namoluri de la spalare si curatare, reziduuri zootehnice, inclusiv paie, din gospodariile individuale si agentii economici, cadavre de animale.

Modul de colectare a deseurilor şi depozitarea la un unui depozit ecologic la nivel de judet care include si comuna impreuna cu alte localităţi într-un sistem integrat de colectare a deseurilor, reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor conforme cu legislatia in vigoare si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor, preluarea apelor uzate, ne determină să conchidem ca se vor îmbunătăţi calitatea actuală a mediului şi efectele în timp asupra factorului de mediu sol vor fi pozitive, compensand impactul negativ datorat pierderii calitatii solului prin acoperirea de constructii.

Utilizarea ca fertilizanţi a nămolurilor de la staţiile de epurare se va face cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură referitoare la tipuri de soluri de folosinta sensibila. Aceste programe nu fac obiectul PUG, dar planul trebuie corelat cu acestea.

In Tabelul 6.6. este estimat impactul produs de realizarea obiectivelor PUG. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra factorului de mediu sol.

Tabel 6.6. Sol

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor


+5

+5

+3

+5

+65



+5

+2

+1

+5

+40

Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului


+5

+2

+1

+5

+40

Sănătate umana

Efectul asupra factorului uman al obiectivelor cuprinse in PUG se regasesc in Tabelul 6.7. va fi pozitiv si important, pe termen lung avand in vedere dotarile tehnologice descrise la capitolul 3 care au in vedere protectia factorilor de mediu apă, aer, sol cu influenta indirecta asupra celui uman. Satisfacerea necesităţii de extindere a intravilanului pentru construcţia de locuinţe va crea un impact pozitiv asupra factorului uman.



119 / 192

Tabel 6.7. Sănătatea populaţiei

Punctaj Acţiune

Impact


specific


pozitiv, puternic termen lung +5 +5 +1 +5 +55


pozitiv, puternic, termen lung +5 +5 +1 +5 +55

Extinderea zonei de spaţii verzi

pozitiv, puternic, termen lung +5 +3 +1 +5 +45

Modernizarea infrastructurii rutiere


+5

+5

+1

+5

+55



+5

+5

+1

+5

+55

Înfiinţarea reţelei de gaze naturale


Extinderea zonei de unităţi agro-zootehnice (crearea de locuri de muncă)


Riscuri In cazul implementarii PUG este necesar a fi luate in considerare riscurile ce pot apare, atat in faza

de executie cat si in cea de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza in zonele functionale pe terenurile introduse in intravilan, riscuri care pot genera un impact asupra mediului.

Strict legat de implementarea PUG, riscurile sunt de tipul celor care se produc pe şantierele de construcţii, fiind generate de indisciplină şi de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor şi normativelor de protecţia muncii şi/sau de neutilizarea echipamentelor de protecţie, acestea fiind posibile în legătură cu următoarele activităţi si evenimente:

- lucrul cu utilajele şi mijloacele de transport,

- circulaţia pe drumurile publice şi de acces,

- incendii din diferite cauze,

- electrocutări, arsuri, orbiri de la aparatele de sudură şi liniile de tensiune,

- inhalaţii de praf sau de gaze,

- explozii ale buteliilor sau ale altor recipiente, de la depozitarea de substanţe inflamabile,

- striviri de elemente în cădere.

Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului înconjurător, având caracter limitat în timp şi spaţiu, dar pot produce pierderi de vieţi omeneşti sau pot conduce la invalidarea temporară sau definitivă. De asemenea, acestea pot avea şi efecte economice negative prin pierderi materiale şi întârzierea finalizării lucrărilor.

O categorie de accidente în perioada de executie a obiectivelor PUG are legătură cu populaţia din zonele învecinate, datorită concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări. De asemenea, factorul uman poate fi afectat de lucrări neterminate sau în curs de realizare, nesemnalizate ori fără elemente de avertizare.



120 / 192

Fauna poate fi influentata, fie datorita concentrărilor de trafic induse pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrări, fie datorita acţiunii utilajelor de ridicare. Se poate întâmpla să se înregistreze accidente care să aibă ca victime exemplare de faună şi/sau din partea personalului de execuţie a lucrărilor.

Securizarea spaţiilor şantierelor este necesară pe toată perioada de construcţie a obiectivelor proiectate, de la începerea lucrărilor de execuţie până la finalizarea acestora.

Riscuri pot să apară şi în activităţile de construcţii propriu-zise:

- deversări accidentale de substanţe folosite pe şantier, deşeuri şi ape uzate rezultate;

- mobilizarea unor surse secundare, subterane, de poluare în perioada de excavaţii, cu efecte negative asupra contaminării solului şi chiar apelor de suprafaţă.

Pe termen lung un impact pozitiv asupra diminuării riscului la inundaţie o vor avea rigolele care vor favoriza curgerea şi evacueze mai rapidă în emisari a apelor meteorice din zona drumurilor modernizate, curăţarea acestora, până la refacerea condiţiilor care au determinat solicitarea implementării obiectivului.

Factorii de risc cei mai importanţi în faza de exploatare a investitiilor ce au generat PUG sunt:

- de origine naturală: cutremur, agresivitatea apei din infiltraţii care să afecteze fundaţiile, trăsnet, tasare de sol, inundaţie;

- de origine antropică. Acestea pot fi de natură: mecanică, electrică., chimică, incendii.

Pentru eliminarea pericolului inregistrarii unor astfel de situatii de risc, PUG propune o serie de obiective al caror impact este estimat in Tabelul 6.8.

Tabel 6.8. Fenomene, riscuri naturale

Punctaj Acţiune

Impact


specific


pozitiv, important, termen lung

+5

+3

+1

+1

+25


pozitiv, slab, termen lung

+5

+1

-1

+1

+5

Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu)

pozitiv, mediu, termen mediu

+5

+1

+1

+2

+20

Impactul indirect poate fi negativ ca o consecinţă a nerespectării legislaţiei în vigoare, recomandărilor din studiul geotehnic şi normelor referitoare la calitatea lucrărilor de construcţie executate pe perioada de realizare a investiţiilor şi a lipsei de interes în verificarea periodică a lucrărilor din zona digului de apărare la inundaţii care vor fi necesare pozării conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, ceea ce nu constituie obiectele documentaţiei de faţă. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact direct nesemnificativ asupra factorilor de risc natural.

Conservare resurse naturale.

Cea mai buna resursa energetică este economia de resurse. Implementarea obiectivelor PUG va avea efect asupra resurselor de apă, sol, gazele naturale şi biomasă.

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă nu poate fi considerata ca va avea un impact negativ pe termen lung prin utilizarea resursei de apă subterană în scop potabil, deoarece efectul este asumat prin Directiva apă care are ca scop asigurarea furnizării de apă potabilă locuitorilor.



121 / 192

Realizarea obiectivelor pentru factorul de mediu apă vor avea un impact pozitiv pe termen lung asupra calităţii resurselor de ape subterană şi de suprafaţă prin preluarea de către reţele de canalizare, stocarea provizorie in bazine vidanjabile si epurarea ulterioara in statia de epurare. Se vor stopa fenomenele de poluare datorate surselor difuze de la nivel de gospodărie rurală, dar şi de la platformele de deşeuri neamenajate corespunzător. Acest impact, pozitiv, este precumpănitor faţă de impactul negativ asupra resurselor de apă de suprafaţă, prin evacuarea efluentului staţiei de epurare în râu, şi sol, prin ocuparea temporară şi definitivă de terenuri.

Impactul negativ asupra resursei de sol constă în reducerea suprafeţelor de teren agricol productiv.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii impactul va fi negativ prin ocuparea temporară sau definitivă de terenuri agricole în diferite stagii de vegetaţie. Realizarea de construcţii va avea ca efect diminuarea suprafeţelor de teren agricol şi a cantităţii de biomasă care ar putea fi obţinută de pe acestea, iar impactul asupra resurselor de sol şi biomasă va fi negativ pe termen lung.

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra resurselor naturale se regăseşte in Tabelul 6.9. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra resurselor naturale.

Tabel 6.9. Conservare resurse naturale

Punctaj Acţiune

Impact


specific


nesemnificativ termen lung

+5

-2

+1

+1

0

Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajer


+5

+4

+1

+5

+50

Înfiinţarea sistemului de alimentare cu gaze naturale

nesemnificativ termen lung +5 -2 +1 +1 0

Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu)

pozitiv, puternic, termen mediu

+5

+2

+1

+5

+40

Extinderea suprafeţelor de spaţiu verde

pozitiv, important, termen lung

+5

+3

+1

+1

+25

Un impact pozitiv pe termen lung asupra resursei de sol se va datora ecologizării terenurilor în vederea reintroducerii acestora în circuitul natural.

Un impact pozitiv necuantificabil constă în introducerea noţiunii de zone de protecţie faţă de zonele sensibile enumerate mai sus.

Inlocuirea resursei naturale utilizată pentru încălzirea de locuinţe - combustibil solid tip lemn - cu gaze naturale a acestor resurse va avea un efect pozitiv, chiar daca gazele sunt si acestea o resursa epuizabilă, realizând practic conservarea fondului forestier cu impact pozitiv asupra altor factori de mediu.

Patrimoniu cultural

In zona ce a generat PUG se afla monumentele istorice pentru care s-au instituit zone de protectie, cu restrictii de construire in acestea, astfel incât nu exista efecte semnificative ca urmare a implementarii obiectivelor ce au generat noua zonificare functionala .



122 / 192

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra patrimoniului cultural se regaseste in Tabelul 6.10. Impactul negativ pe termen lung constă în nerespectarea distanţei de amplasare a staţiei de epurare faţă de un obiectiv de patrimoniu cultural.

Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra obiectivelor de patrimoniu cultural.

Tabel 6.10. Patrimoniu cultural

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Instituirea zonelor de protectie a monumentelor si interdictia de a se construi fara consimtamantul Comisiei Regionale de Monumente Istorice


5

+3

+1

+5

+45

Biodiversitate

Amplasamentul analizat de PUG face parte din zone protejate NATURA 2000, care au fost desceris pe larg in capitolul 2.5, capitol in care au fost prezente date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar, statutul de conservare al speciilor, descrierea starii actuale de conservare a ariilor.

De asemenea zonele suprapuse peste situri si obiectivele, unele existente inainte de declararea acestuia, au fost prezentate in capitolul 3, ca zone sensibile zone sensibile.

Pentru evaluarea corecta a potentialului impact se are in vedere indicatori cheie cuantificabili, cum ar fi:

- dacă vor fi pierdute suprafate de habitat de interes comunitar - nu este cazul. Conform Memoriului General amplasamentul PUG nu se suprapune peste siturile NATURA 2000, descrise pe larg in capitolul 2.5, capitol care conţine date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar, statutul de conservare al speciilor, descrierea starilor actuale de conservare ale ariilor.

- dacă vor fi pierdute suprafetele habitat care suntr folosite pentru necesitatile de hrana, odihna sau reproducere - nu este cazul, obiectivele se află în afara siturilor NATURA 2000.

- dacă se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar – nu este cazul.

- durata sau persistenta perturbarii: in faza de implementare pe termen scurt, pe termen lung dupa implementarea PUG.

- dacă se vor produce schimbari in densitatea populatiilor de specii protejate - nu este cazul, obiectivele se află în afara siturilor NATURA 2000.

- scara de timp pentru speciilor. - nu este cazul.

Tipul de impact asupra mediului s-a realizat prin utilizarea abrevierilor:

- D/I - Direct/Indirect

- TS/TL - Termen scurt/Termen lung

- C/O/D - Din faza de constructie/de operare/de dezafectare

- R - Rezidual



123 / 192

- C - Cumulativ (zgomot, diminuarea resurselor de apa, emisii atmosferice, etc.)

Tinând cont de aceşti indicatori, atât pe perioada de implementare cât si ulterioară, se estimeaza impactul, fara a lua in considerare masurile de reducere si/sau compensatorii. În Tabelele 6.11.1.1. si 6.11.1.2. sunt identificate următoarele tipuri de impact asupra habitatelor şi speciilor caracteristice celor două situri Natura 2000, in faza de implementare si ulterioara a planului cu obiectivele sale.

Nivelurile de impact asupra habitatelor si speciilor din siturile Natura 2000 sunt evaluate in Tabelele 6.11.2.1. si 6.11.2.2. atât pentru perioada de implementare cât şi pentru perioada de exploatare, ulterioara, fără a lua in considerare măsurile de diminuare sau compensatorii.

Impactul asupra habitatelor de interes comunitar se va realiza indirect, prin prin calitatea apei din bazinul hidrografic, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare a obiectivelor planului. Pe perioada de funcţionare se poate produce un impact negativ pe termen scurt asupra biodiversităţii în caz de funcţionarea necorespunzătoare a staţiei de epurare, caz în care parametrii efluentului nu corespund condiţiilor stabilite de HG 352/2005. Situaţia calităţii apei râului, al cărui debit este relativ redus, se poate agrava în caz de temperaturi ridicate, secetă prelungită, pentru evacuare de ape uzate neepurate sau incomplet epurate, chiar pe perioade scurte de timp, datorită unor defecţiuni în funcţionarea staţiei de epurare. Fluctuaţiile de debit genereazã variaţii-şoc de concentraţie a poluanţilor greu de suportat de către vieţuitoarele acvatice. Consecinţele acţiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic pot fi: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiţii. Pe perioada în care calitatea apei emisarului staţiei de epurare nu corespunde claselor I şi II, pentru a nu se mări gradul de încărcare cu poluanţi al acestuia, AN “Apele Române” poate solicita operatorului de servicii de canalizare condiţii mai severe decât cele stabilite de HG 352/2005 pentru descărcarea efluentului.

Se exercită asupra bodiversitatii următoarele tipuri de presiuni antropice:

- tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora, afectează populatiile de păsări, peşti şi mamifere,

- utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali,

- impurificarea apei, solului si panzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător,

- eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la staţiile de epurare,

- poluări ale apelor de suprafaţă,

- incendierea ilegală a vegetaţiei ceea ce conduce la fragmentarea şi dispariţia temporară a habitatului natural al unor specii de păsări protejate,

- perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări de interes comunitar,

- păşunatul intensiv,

- defrişări necontrolate,

- tăieri ilegale de arbori,

- construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică,

- reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării,

- plantarea de specii invazive. - utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale

ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte, etc.),

- turismul haotic,



124 / 192

- practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate.

Nivelurile de impact asupra speciilor de faună de interes comunitar sunt evaluate pe baza caracteristicilor de habitat şi de hrănire descrise la paragraful 2.5, cu specificaţia că speciile de păsări cu migraţie regulată nu au prezenţa nominalizată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 .

Tabel 6.11.1.1. ROSCI0259 Valea Călmăţuiului

Faza de implementare Faza ulterioara

Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel)

Habitat/specie

D/I TS/TL C/O/D R C D/I TS/TL C/O/D R C

1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.

I TS C - - I TL O/D - -

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion.

I

TS

C -

-

I

TL

O/D -

-

1335 Spermophilus citellus I TS C - - I TS C - -

1188 Bombina bombina I TS C - - I TL O - C

1220 Emys orbicularis I TS C - - I TL O - C

1149 Cobitis taenia I TS C - - I TL O - -

1060 Lycaena dispar I TS C - - I TL O - C

Tabel 6.11.1.2. ROSPA0145 Valea Călmăţuiului



Habitat/specie

D/I TS/TL C/O/D R C D/I TS/TL C/O/D R C

A133 Burhinus oedicnemus I TS C - - I TL O - -

A031 Ciconia ciconia I TS C - C I TL O - C

A135 Glareola pratincola I TS C - - I TL O - -

A131 Himantopus himantopus I TS C - - I TL O - -

A132 Recurvirostra avosetta I TS C - - I TL O - -

A151 Philomachus pugnax I TS C - - I TL O - -

A435 Oenathe isabellina I TS C - - I TL O - -

A056 Anas clypeata I TS C - - I TL O - -

A160 Numenius arquata I TS C - - I TL O - -

A156 Limosa limosa I TS C - - I TL O - -

A048 Tadorna tadorna I TS C - - I TL O - -



125 / 192

Tabel 6.11.2. 1.



Habitat/specie

P C S Sb scor P C S Sb scor

1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.

+1 -1 -1 +1 -1 +2 +1 +1 +1 +6

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion.

+2 -2 -2 +1 -6 +2 +1 +2 +1 +8

1335 Spermophilus citellus +1 -1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 +1 +3

1188 Bombina bombina +2 -2 -2 +1 -6 +2 +2 +1 +1 +8

1220 Emys orbicularis +2 -2 -2 +1 -6 +2 +2 +1 +1 +8

1149 Cobitis taenia +2 -2 -2 +1 -6 +2 +2 +1 +1 +8

1060 Lycaena dispar +1 -2 -2 +1 -3 +1 +2 +1 +1 +4

Tabel 6.11.2. 2.



Habitat/specie

P C S Sb scor P C S Sb scor

A133 Burhinus oedicnemus +1 -1 -1 +1 -1 +1 +1 +1 +1 +3

A031 Ciconia ciconia +2 -2 -2 +1 -6 +2 +2 +1 +1 +8

A135 Glareola pratincola +1 -2 -2 +1 -3 +1 +2 +1 +1 +4

A131 Himantopus himantopus +2 -2 -2 +1 -6 +1 +2 +1 +1 +4

A132 Recurvirostra avosetta +2 -2 -2 +1 -6 +1 +2 +1 +1 +4

A151 Philomachus pugnax +1 -2 -2 -3 -7 +1 +2 +1 +1 +4

A435 Oenathe isabellina +1 -2 -2 -3 -7 +1 +2 +1 +1 +4

A056 Anas clypeata +1 -1 -1 -1 -3 +1 +2 +1 +1 +4

A160 Numenius arquata +1 -2 -2 -1 -5 +1 +2 +1 +1 +4

A156 Limosa limosa +1 -2 -2 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +4

A048 Tadorna tadorna +1 -2 -2 -3 -7 +1 +2 +1 +1 +4

.

Biodiversitatea din exteriorul zonei protejate Obiectivele de interes public care se află pe terenuri arabile din exteriorul sit-ului Natura 2000 vor

avea o influenţă indirectă, pozitivă asupra întregii biodiversităţi.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul se poate produce pe următoarele căi:

- prin poluarea resurselor de apă: pierderi accidentale de hidrocarburi, evacuări necontrolate de ape menajere, pierderi de materii în suspensii care vor avea ca efect imediat creşterea locală a turbidităţii apei prin răspândire în apă. Turbiditatea ridicată va determina momentan reducerea transparenţei apei fara a influenţa etajele piramidei trofice caracteristice ecosistemului în condiţii naturale;



126 / 192

- prin ocuparea solului cu deşeuri, prin defrişări,

- prin zgomot şi polurarea atmosferei,

- prin accidente rutiere în care sunt implicate exemplare de faună terestră

Amplasamentul analizat de PUG se afla suprapus si în imediata apropierea unui important curs de apă. Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUG trebuie să fie astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren. De asemenea, trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă subterană, canale de desecare şi canale de irigaţii – trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora si protejarea corpurilor de apă de suprafată (bălti, iazuri, pârâuri).

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de descărcare.

Efecte potenţiale pe perioada de construcţie a obiectivelor va putea fi reprezentat de fragmentarea habitatelor prin apariţia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri şi conducte).

Se va produce un impact negativ pe termen scurt datorat defrişărilor unor exemplare de specii de plante înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România in perioada de realizare a constructiilor, menţionate la paragraful 2.5. În acest caz se recomandă întocmirea de PUZ şi PUD pentru proiectele de investiţie care se vor desfăşura pe terenurile care fac obiectul introducerii în intravilan sau pe care se află obiective ale PUG. Exemplarele de vegetaţie endemică, vulnerabilă şi/sau rară din locaţiile unde se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor (la faza de proiect) în vederea stopării defrişării acestora.

Pe perioada realizării obiectivelor de investiţii se va înregistra un impact negativ slab asupra factorilor biotici. Fauna din perimetre, în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. Realizarea obiectivelor in aceasta situatie (eventuale drumuri sau conducte de retele edilitare) nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările, fără a produce alterarea speciilor. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fara a se produce o fragmentare.

Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

Chiar si in cazul in care pasajul pasarilor migratoare ar trece peste zona studiata lucrarile pentru implementarea PUG nu vor constitui un important factor perturbator dacă:

- se vor realiza în afara perioadei de cuibărit,

- se vor respecta reglementările de mediu în ceea ce priveşte impurificarea apei, solului si pânzei freatice datorită menagementului defectuos al resurselor şi deşeurilor ,

- nu se vor incendia vegetaţiile palustre (stufăriş, păpuriş) şi uscate,

- nu se vor executa defrişările necontrolate sau tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică.



127 / 192

Pentru obiectivele PUG care desi se afla in vecinatatea terenului suprapus peste situl Natura 2000 regulamentul de urbanism va prevede inderdictia de construire pana la elaborarea unor PUZ-uri si PUD-uri pentru care se va solicita evaluarea impactului, avizul custodelui .

Modernizarea drumurilor va determina viteze de rulare mai ridicate dar şi posibile accidente rutiere, ceea ce va induce un impactul negativ nesemnificativ pe timp lung asupra faunei. În mod asemănător vor apare posibile accidente care se vor datora situaţiilor de avarie cu fire sub tensiune căzute la pământ.

Efectul obiectivelor publice asupra vegetaţiei şi faunei comune, care se regăsesc in Tabelul 6.11.3, va fi pozitiv si important, pe termen lung având in vedere dotările tehnologice care au in vedere protectia factorilor de mediu apa, aer, sol. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra vegetaţiei şi faunei comune.

Tabel 6.11.3. Fauna şi flora comună

Punctaj Acţiune

Impact


specific


negativ, slab termen lung

+2

-2

-1

+1

-4

Înfiinţarea unei ferme agricole

pozitiv, mediu termen lung

+5

+1

+1

+1

+15


pozitiv, important termen lung

+5

+2

+1

+2

+25

Derulare proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului


+5

+2

+1

+3

+30

Extinderea suprafeţelor de spaţiu verde (Lizieră de pădure în zona de mal a râului în dreptul satului Largu)

pozitiv, important, termen mediu

+5

+3

+1

+1

+25

Peisaj.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţii impactul va fi negativ, fiind direct influenţat de următoarele aspecte:

- gradul de poluare a atmosferei,

- petele de hidrocarburi de pe luciul apei,

- gradul de salubritate a şantierelor şi punctelor de lucru,

- construcţiile / lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate,

- vehiculele auto scoase din uz,

- intensitatea traficului rutier,

- depozitele de materiale de pe locurile publice,

- accidentele terestre de orice natură şi poluările accidentale provocate de acestea,

- starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea,

- arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau pădurilor,

- parcelele de teren cu învelişul de sol degradat,

- locurile virane neamenajate,



128 / 192

- animalele fără stăpân,

- mirosuri.

Pe perioada efectuării exploatării obiectivelor impactul va fi direct influenţat de următoarele aspecte:

- efluentul neepurat sau incomplet epurat de la staţia de epurare,

- starea de salubritate din locurile publice,

- construcţiile neterminate, dezafectate sau aflate în stadiu avansat de degradare,

- intensitatea sau modul de desfăşurare a traficului rutier,

- lucrările de infrastructură neterminate sau executate cu superficialitate,

- cablurile aeriene electrice sau de comunicaţie,

- construcţiile arhitecturale care fac notă discordantă cu fondul natural,

- starea precară a spaţiilor verzi şi elementelor de vegetaţie de pe acestea,

- arborii tăiaţi sau rupţi de pe marginea drumurilor sau spaţiilor verzi,

- parcelele de teren necultivate sau cu învelişul de sol degradat,

- locurile virane neamenajate,

- existenţa unor zone cu risc natural,

- extinderea urbanizării în zonele naturale protejate,.

- animalele fără stăpân,

- mirosurile degajate de materialele organice deteriorate, de la complexele zootehnice, la procesarea tehnologică a unor materii prime sau ape uzate, de la punctele de pre-colectare a deşeurilor, etc.

Amenajarea de spaţii verzi, sport şi recreere şi perdelele de protecţie, ecologizarea terenurilor şi platformelor, modernizarea drumurilor şi respectarea distanţelor faţă de zonele sensibile descrise la capitolul 3 vor avea un impact pozitiv, important pe termen lung.

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra peisajului se regaseste in Tabelul 6.12. Alte obiective propuse spre realizare de Memoriul General vor avea un impact nesemnificativ asupra peisajului.

Tabel 6.12. Peisaj

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Instituirea de zone de protecţie


5

+3

+1

+2

+30

Extinderea zonei de spaţii verzi

pozitiv, important termen lung +5 +3 +1 +2 +30

Includerea comunei în “Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor “


+5

+3

+1

+2

+30



+5

+3

+1

+1

+25

Derulare de proiecte de reconstructie ecologica

pozitiv, puternic termen mediu

+5

+3

+1

+2

+25



129 / 192

Zonarea functională

În cadrul zonificării generale a asezărilor este de semnalat ca aspect de incompatibilitate sau incomodare în relaţiile dintre diferitele zone funcţionale ca urmare a poziţionării staţiei de epurare:

- nerespectarea distanţei de protecţie sanitară faţă de zona rezidenţială reglementată de Ordinul MSP nr. 1 028/2004. Pentru staţiile de epurare de tip monobloc sunt admise distante mai mici de 300 m pe baza elaborării unui studiu de impact sau acord al autorităţilor locale abilitate sau printr-un PUZ care sa reconsidere amplasamentul statiei;

- nerespectarea distanţei de protecţie reglementată de Legea nr. 422/2001 faţă de monumentul istoric Biserica “Sf. Ilie”, pentru care este necesar acordul autorităţilor locale abilitate,

- canalul deversor al staţiei de epurare intersectează zona de protecţie a râului şi lucrărilor hidrotehnice.

Din acest punct de vedere impactul va fi negativ pe termen lung.

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra zonificării funcţionale se poate urmări in Tabelul 6.13. Extinderea localităţilor se face cu asigurarea utilităţilor de apă, canalizare, salubritate, gaze, energie electrică.

* Tabel 6.13. Zonare functionala

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Extinderea zonei de locuinte si functiuni complementare


+5

-2

-1

+5

+10

Extinderea zonei de unităţi industriale şi depozite


+5

-1

-1

+4

+10

Extinderea zonei de unităţi agro-zootehnice


+5

-2

-1

+4

+5

Extinderea zonei de unităţi instituţii şi servicii de interes public

pozitiv, mediu, termen lung

+5

-1

+1

+3

+15

Extinderea zonei de căi de comunicatie si transport rutier

pozitiv, slab termen lung

+5

-2

-1

+5

+10

Extinderea zonei de Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie


+5

+3

+1

+5

+45

Extinderea zonei de construcţii tehnico-edilitare

pozitiv, puternic termen lung

+5

+3

+1

+5

+45

Zona de gospodarie comunala-cimitire


+5

+3

+1

+1

+25

Extinderea zonei cu terenuri libere

pozitiv, slab termen lung

+5

-2

-1

+5

+10

Impactul negativ care se manifestă la extinderea intravilanului în dauna terenurilor ocupate de culturi agricole, situaţie care a fost analizată anterior, la analiza impactului asupra conservării resurselor naturale, este justificat atât prin prin dezvoltarea de obiective necesare unei dezvoltări durabile, imediate sau în viitor, cât şi datorită interzicerii extinderii intravilanului o perioadă lungă de timp din istoria comunităţii.



130 / 192

Un impact slab negativ care se va datora evacuării efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui, care este parte din siturile NATURA 2000, este acceptabil prin beneficiile majore aduse de implementarea obiectivului asupra comunităţii şi resurselor naturale, baza dezvoltării durabile a comunei.

Impactul negativ nesemnificativ care se înregistrează de insuficienta extindere a zonei ocupate de spaţii verzi din satul Scărlăteşti este compensată de următorii factori:

- zona de spaţii verzi este compactă în cadrul satului,

- populaţia satului este redusă şi în descreştere,

- o suprafaţă de 0,36 ha este considerată, conform Ordinului nr. 1549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi, ca spaţiu verde aferent cimitirului din sat.

- la nivelul comunei se înregistrează un impact pozitiv.

Educatia ecologica/constientizarea populatiei

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra conştientizării populatiei asupra mediului este unul pozitiv pe termen lung prin informarea populatiei in problematica de protectie a mediului, asupra importanţei instituirii de zone de protectie.

Impactul estimat al implementarii obiectivelor PUG asupra conştientizării populaţiei se regaseste in Tabelul 6.14.

Tabel 6.14. Constientizarea populatiei/educatie ecologica

Punctaj Acţiune

Impact


specific

Implicarea populatiei in problematica de protectie a mediului


+5

+3

+1

+4

+40

Informarea populatiei asupra instituirii zonelor de protectie


+5

+3

+1

+4

+40

Evaluarea cumulativă

Pentru evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu/factorilor de mediu se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se va folosi o scala cu 5 nivele:

+ 2 - impact pozitiv semnificativ

+ 1 - impact pozitiv

0 - niciun impact

- 1 - impact negativ

- 2 - impact negativ semnificativ

Obiectivele de investiţii propuse de Memoriul General pentru PUG, care au fost prezentate în Tabelul 2.10.1, sunt codificate după cum urmează:

1. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă – cod O.1,

2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere – cod O.2,



131 / 192

3. Introducerea de gaze naturale – cod O.3,

4. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul - cod O.4,

5. Înfiinţarea unei ferme agricole - cod O.5,

6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica - cod O.6,

7. Aplicarea “Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor“ - cod O.7,

8. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică - cod O.8,

9. Extinderea zonei de spaţii verzi - cod O.9,

10. Amenajarea unui centru After school - cod O.10.

În Tabelul 6.15. este. prezentată matricea cu evaluarea efectului cumulativ al obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de implementare, inclusiv asupra tuturor aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004.

Impactul lucrărilor de construcţie este estimat in Tabelul 6.16. în funcţie de punctajul obtinut pentru fiecare din obiectivele PUG.

Impactul asupra mediului pe perioada realizării obiectivelor PUG este negativ pe termen scurt şi mediu şi va fi produs de lucrările de construcţii şi activităţilor anexe specifice: foraje, săpături, excavaţii, ocupare temporară sau definitivă de terenuri, defrişări, zgomot pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare. Unele dintre aceste lucrări sunt necesare atingerii obiectivelor de mediu: asigurarea de apă potabilă în sistem centralizat, colectarea şi tratarea de ape uzate de tip menajer.

Principalul obiectiv care a întrunit cel mai mic punctaj este O2 - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere. Cauza constă în nerespectarea condiţiilor de amplasare faţă de zona rezidenţială şi obiectiv de patrimoniu cultural.

În Tabelul 6.17. este. prezentată matricea cu evaluarea efectului cumulativ al obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare, inclusiv asupra tuturor aspectelor semnificative mentionate de HG 1 076/2004.

Impactul asupra mediului la implementarea propunerilor PUG este estimat ca negativ, pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare pentru:

- respectarea distanţelor de protecţie.

- factorul de mediu zgomot, care se datorează noilor surse de zgomot şi intensificării traficului rutier datorat modernizării infrastructurii rutiere si dezvoltării economice şi diversificării schimburilor de produse.

Impactul funcţionării obiectivelor PUG este estimat în funcţie de punctajul obtinut in Tabelul 6.18. Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în acelaşi tabel.

Proiectul propus (realizare sistem de canalizare şi statie de epurare) este de interes public major si asigura sanatatea si siguranta publica, imbunatateste calitatea factorului de mediu apa prin eliminarea indirectă, prin intermediul freaticului şi apelor de şiroire, a posibilităţii de impurificare cu ape uzate de tip menajer a apei râului Calmatui, parte din siturile Natura 2000.



132 / 192

Tabel 6.15. Evaluare cumulativa a lucrărilor de construcţie pentru obiectivele PUG asupra factorilor / obiectivelor de mediu

Obiectiv PUG →

Factor/Obiectiv de mediu ↓ O1 O2 O3 O4 O5 O6 O7 O8 O9 O10 Total

1. Calitate ape subterane. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2. Calitate ape de suprafaţă. 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1

3. Calitate aer 0 0 0 -1 -1 0 0 0 0 0 -2

4. Nivel de zgomot 0 0 0 -1 -1 0 0 0 0 0 -2

5. Protectie Sol/subsol -1 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 -5

6. Sănătate umană -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 0 -4

7. Protectie la riscuri naturale sau antropice 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1

8. Conservare de resurse naturale -1 -1 0 0 -1 +2 0 0 0 0 -1

9. Protecţie patrimoniu -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 0 -4

11. Protecţie Biodiversitate / floră / faună -1 -1 -1 -1 -1 0 0 0 0 0 -5

12. Protejare peisaj -1 -1 -1 -1 0 0 +1 0 +1 0 -2

13. Zonare funcţională +2 -2 +2 +1 +2 +1 0 +1 +1 +1 9

14. Constientizare public +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +1 +1 9

Total -3 -9 -2 -5 -3 4 2 2 3 2 -9



133 / 192

Tabel 6.16.

Factor / Obiectiv de mediu Nivel de impact

Semnificatia impactului

Evaluare cumulativă

Apa subterană / Asigurarea calităţii apelor

0 Fără impact Lucrările de construcţie nu au influenţă pe durata execuţiei

Apa de suprafaţă / Asigurarea calităţii apelor

-1 negativ Lucrările de construcţie din zona de protecţie a albiilor minore au influenţă negativă datorită

posibilităţii producerii de poluări accidentale

Aer / Protecţia calităţii aerului

-2 negativ

semnificativ Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen scurt datorită traficului rutier şi

manevrării de materiale pulverulente

Zgomot / Diminuarea nivelului de zgomot

-2 negativ

semnificativ Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen scurt datorită punctelor de lucru,

organizării de şantier, aprovizionării de materiale, degajării de deşeuri, traficului rutier

Sol/subsol. Protecţia solului şi subsolului

-5 negativ

semnificativ Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen mediu şi lung datorită ocupării

temporare sau definitive a terenurilor

Protectia sănătăţii populaţiei -4 negativ semnificativ

Influenţă negativă pe termen scurt datoraţă atât lucrărilor de construcţii cât şi restricţionării traficului rutier.

Protectia la riscuri naturale -1 negativ Influenţă negativă pe durata lucrărilor de construcţie în zona apărărilor de mal pentru

pozarea conductei efluentului staţiei de epurare

Conservarea resurselor naturale -1 negativ Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe termen lung datorită extinderilor prin

ocuparea de terenuri de folosinţă agricolă

Protecţie patrimoniu -4 negativ

semnificativ Influenţă negativă pe durata lucrărilor de construcţie în zona de protecţie a monumentelor

istorice

Protecţie Biodiversitate Arii/floră/faună

-5 negativ

semnificativ Lucrările de construcţie au influenţă semnificativ negativă pe termen mediu şi se datorează

defrişărilor şi deranjării faunei terestre

Protecţie peisaj -2 negativ

semnificativ Lucrările de construcţie au influenţă negativă pe durata execuţiei datorită lucrărilor de

construcţii, fluenţei traficului, poluărilor accidentale şi punctelor de lucru

Zonare funcţională +9 pozitiv

semnificativ Influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung datorată introducerii de criterii pentru

construcţii potrivit folosinţelor,

Conştientizare public +9 pozitiv

semnificativ Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi

importanţa lucrărilor de construcţie



134 / 192

Tabel 6.17. Evaluare cumulativa a exploatării obiectivelor PUG asupra factorilor / obiectivelor de mediu

Obiectiv PUG →


15. Calitate ape subterane. 0 +2 0 0 0 0 +1 0 0 0 3

16. Calitate ape de suprafaţă. 0 +2 0 0 0 +1 +2 0 0 0 5

17. Calitate aer 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18. Nivel de zgomot 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1

19. Protectie Sol/subsol 0 +2 0 0 0 +1 +2 0 0 0 5

20. Sănătate umană +2 +2 +1 +1 +1 +2 +2 +1 +1 0 13

21. Protectie la riscuri naturale sau antropice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

22. Conservare de resurse naturale -1 +1 0 0 0 +2 +2 0 0 0 4

23. Protecţie patrimoniu 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 -1

25. Protecţie Biodiversitate / floră / faună 0 +1 0 0 0 +1 +1 0 0 0 3

26. Protejare peisaj 0 0 0 0 0 +2 +2 0 +1 0 5

27. Zonare funcţională +2 -2 +1 +1 0 0 +1 +2 +2 +1 8

28. Constientizare public +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +1 +1 +1 16

Total 5 9 4 3 2 11 15 4 5 2 61



135 / 192

Tabel 6.18.


Semnificatia impactului Evaluare cumulativă

Exista premisele atingerii obiectivului?


+3 semnificativ pozitiv

Obiectivele P.U.G. au influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea fenomenului de poluare a freaticului

DA



Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin tratarea apelor menajere şi implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor

DA

Aer / Protecţia calităţii aerului 0

Fără impact

Niciun impact datorită fluenţei traficului rutier pe drumuri modernizate. O influenţă negativă semnificativă pe termen scurt se poate datora

disconfortului olfactiv pe timpul funcţionării anormale a staţiei de epurare

DA

Zgomot / Diminuarea nivelului de zgomot -1 negativ

Obiectivele P.U.G. au efect negativ asupra nivelului de zgomot prin apariţia de noi surse de poluare şi intensificarea traficului rutier

DA


+5

semnificativ

pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin colectarea şi tratarea apelor menajere, implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor şi derularea de proiecte de reconstructie ecologică

DA

Protectia sănătăţii populaţiei +13 semnificativ

pozitiv Influenta semnificativ pozitivă a obiectivelor care au ca scop

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă: apă, canalizare, salubritate DA

Protectia la riscuri naturale 0 Fără impact Influenta pozitivă pe termen mediu asupra protecţiei la inundaţie prin

colectarea apelor meteorice prin rigole şi dirijarea spre exterior. Pe termen scurt se poate înregistra un impact negativ în zona de traversare a digului de conducta de evacuare a efluentului staţiei de epurare

DA

Conservarea resurselor naturale +4 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea fenomenului de poluare a apelor şi solului. Influenta negativă pe termen lung a forajelor de apă este justificată prin consumul de apă pentru potabilizare

DA

Protecţie patrimoniu -1 negativ Influentă negativă produsă de nerespectarea distanţei de protecţie faţă de un obiectiv de patrimoniu cultural

DA


+3

pozitiv

Influenta pozitivă pe termen lung datorită măsurilor de protecţie pentru factorii de mediu apă şi sol

DA

Protecţie peisaj +5 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung asupra peisajului rural influenţat de salubritatea locurilor publice, extinderea zonei de spaţii verzi

DA

Zonare funcţională +8 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia de disfuncţii

DA

Conştientizare public +16 semnificativ pozitiv

Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi importanţa lucrărilor de infrastructură

DA



136 / 192

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA Nu este cazul. Limitele teritoriului administrativ nu constituie frontieră de stat. Dat fiind

amplasamentul zonei ce a generat PUG, activitatile ce se vor desfăşura nu vor avea un efect transfrontalier.

Gura de descărcare a efluentului staţiei de epurare se află la peste 90 km amonte de punctul de confluenţă al râului Călmăţui cu fluviul Dunărea, care, pe acel tronson, nu reprezintă frontieră naţională.

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG. In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUG-

ul comunei, lucrare care tine cont de propunerea de realizare a statiei de epurare la o distanţă mai mică decât stabilită de normele sanitare faţă de zona rezidenţială şi în interiorul zonei de protecţie stabilită de legislaţie pentru obiective de patrimoniu cultural, în cazul de faţă Biserica “Sf. Ilie” din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice. Raportul de mediu atentionează asupra neconcordantei cu prevederile legislative referitoare la distanţele de protecţie stabilite de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei , respectiv Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”.

Pentru reducerea la minim a riscurilor sunt necesare respectarea condiţiilor legislative fie printr-un alt amplasament pentru staţia de epurare, fie respectarea avizelor / acordurilor de la autorităţile abilitate eliberate pe baza documentaţiilor justificative.

Tabelul 8.1 face obiectul evaluării cumulative al funcţionării obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare cu luarea măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului produse de staţia de epurare din cadrul obiectivului de investiţie O2. - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere pe care îl propune Raportul de mediu.

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat în Tabelul 8.2.

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie.

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei. Este necesar să se impună investitorilor/constructorilor întocmirea de planuri de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se pot confrunta în perioadele de execuţie.



137 / 192

Tabel 8.1. Evaluare cumulativa a implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor factorilor / obiectivelor de mediu cu măsuri de diminuare a efectelor

Obiectiv PUG →


1. Calitate ape subterane. 0 +2 0 0 0 0 +1 0 0 0 3

2. Calitate ape de suprafaţă. 0 +2 0 0 0 +1 +2 0 0 0 5

3. Calitate aer 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4. Nivel de zgomot 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 -1

5. Protectie Sol/subsol 0 +2 0 0 0 +1 +2 0 0 0 5

6. Sănătate umană +2 +2 +1 +1 +1 +2 +2 +1 +1 0 13

7. Protectie la riscuri naturale sau antropice 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8. Conservare de resurse naturale -1 +1 0 0 0 +2 +2 0 0 0 4

9. Protecţie patrimoniu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

11. Protecţie Biodiversitate / floră / faună 0 +1 0 +1 0 +1 +1 0 0 0 4

12. Protejare peisaj 0 0 0 0 0 +2 +2 0 +1 0 5

13. Zonare funcţională +2 -2 +1 +1 0 0 +1 +2 +2 +1 8

14. Constientizare public +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +1 +1 +1 16

Total 5 10 4 4 2 11 15 4 5 2 62



138 / 192

Tabel 6.18.


Semnificatia impactului Evaluare cumulativă

Exista premisele atingerii obiectivului?



Obiectivele P.U.G. au influenţă semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea fenomenului de poluare a freaticului

DA



Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin tratarea apelor menajere şi implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor

DA

Aer / Protecţia calităţii aerului 0

Fără impact

Influenta nulă datorită fluenţei traficului rutier pe drumuri modernizate. O influenţă negativă semnificativă pe termen scurt se poate datora

disconfortului olfactiv pe timpul fucnţionării anormale a staţiei de epurare

DA

Zgomot / Diminuarea nivelului de zgomot -1 negativ

Obiectivele P.U.G. au efect negativ asupra nivelului de zgomot prin apariţia de noi surse de poluare şi intensificarea traficului rutier

DA


+5

semnificativ

pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin colectarea şi tratarea apelor menajere, implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor şi derularea de proiecte de reconstructie ecologică

DA

Protectia sănătăţii populaţiei +13 semnificativ

negativ Influenta semnificativ pozitivă a obiectivelor care au ca scop

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă: apă, canalizare, salubritate DA

Protectia la riscuri naturale 0 Fără impact Influenta pozitivă pe termen mediu asupra protecţiei la inundaţie prin

colectarea apelor meteorice prin rigole şi dirijarea spre exterior. Pe termen scurt se poate înregistra un impact negativ în zona de traversare a digului a conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare

DA

Conservarea resurselor naturale +4 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stoparea fenomenului de poluare a apelor şi solului. Influenta negativă pe termen lung a forajelor de apă este justificată prin consumul de apă pentru potabilizare

DA

Protecţie patrimoniu 0 Fără impact Niciun impact datorită respectării condiţiilor legislative / acordurilor de la instituţiile abilitate.

DA


+4

pozitiv

Influenta pozitivă pe termen lung datorită măsurilor de protecţie pentru factorii de mediu apă şi sol

DA

Protecţie peisaj +5 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung asupra peisajului rural influenţat de salubritatea locurilor publice, extinderea zonei de spaţii verzi

DA

Zonare funcţională +8 semnificativ pozitiv

Influenta semnificativ pozitivă pe termen lung prin stabilirea unor zone funcţionale distincte care să impiedice apariţia de disfuncţii

DA

Conştientizare public +16 semnificativ pozitiv

Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu şi importanţa lucrărilor de infrastructură

DA



139 / 192

În Tabelul 8.3. sunt prezentate problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG.

Tabel 8.3.

Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie

Implementare Supraveghere

Zgomot de la echipamente şi vehicule

- Restricţii la orele de lucru, amortizoare pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998, - Montarea de panouri fonoabsorbante in santier, - Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrărilor de construcţii-montaj sa fie minime.

Constructor

Investitor (dirigentie de

santier)

Praf Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi Legea 104/2011; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Constructor

Investitor

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport

Constructor

Investitor

Poluarea corpurilor de apă

- Interzicerea descărcării de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. - Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005, - Pentru functionare in caz de avarie Raportul de mediu recomandă montarea unei surse alternative de alimentare - grup electrogen şi bazin pentru colectarea efluentului neepurat pe durata remedierilor.

Constructor

Investitor

Manevrarea materi-alelor excavate şi sedimentelor, inclusiv în zona adiacentă corpurilor de apă şi construcţiilor hidrotehnice

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert escavat, in aceeasi zonă, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

Constructor

Investitor



140 / 192


Responsabilitate instituţională Factor de mediu

Măsuri de diminuare a impactului în faza de execuţie Implementare Supraveghere

Sol/Geologie

- Utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces, - Utilizarea unor tehnologii avansate de construire, - Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incinta şantierelor, selectate şi evacuate periodic la depozitele de deşeuri menajere, cu acordul operatorului deservicii sau, cum este cazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, pe bază de contract, operatorilor specializati în colectarea acestora. - Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUG. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor. - HG nr. 1403/19.11.2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre care au fost afectate .

Constructor

Investitor

Impact asupra vegetaţiei (flora protejata)

- Conservarea zonelor umede din luncă, - Pozarea construcţiilor şi instalaţiilor în afara sitului ROSPA0145 şi zonelor umede, - Minimizarea lucrărilor pe suprafeţele de teren cu vegetaţie şi faună protejată, - Limitarea perturbării produse de construcţii acolo unde este posibil, si reconstructie ecologica, - Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul în care se regăsesc condiţii identice de sol. - Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstructia ecologica in zona platformelor de fundatie si a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. - Pentru exemplarele de plante vasculare care se pot afla pe terenurile care vor fi introduse în intravilan se va institui zonă de protecţie care să asigure neschimbarea condiţiilor edafice existente: sol, umiditate, luminozitate, aeraţie,

Constructor

Investitor



141 / 192


Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie

Implementare Supraveghere

Impact asupra vegetaţiei (flora protejata)

- Pentru protejarea exemplarelor de plante vasculare care se pot afla pe terenurile pe care se află conducta de evacuare a efluentului staţiei de epurare sau care pot fi afectate de lucrări de construcţie-montaj se va asigura un traseu ocolitor pentru această conductă. - Evitarea plantării de specii considerate invazive.

Constructor

Investitor

Impact asupra faunei si avifaunei (inclusiv celei protejate) / arie protejata

- Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante;

Constructor

Investitor

Acces blocat la proprietăţi adiacente

Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor

Investitor

Impact vizual - Specificarea amenajărilor arhitecturale şi o bună proiectare; - Finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect; - Păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă

Constructor

Investitor

Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei

- Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar, - Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene si nationale); - Asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; - Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

Constructor

Investitor

Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului Constructor Investitor

Tablelul 8.4. prezintă problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioada de exploatare a lucrărilor.

Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact moderat la capitolul 6 al Raportului de mediu sunt scoase în evidenţă prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor. O atenţie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenţie de urgenţă în caz de poluări accidentale. Un plan de acţiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentală - Plan de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului faza de construcţie si faza de exploatare.

În Tabelul 8.5. este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcţie.



142 / 192

Tabel 8.4.

Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare

Implementare Supraveghere/ verificare

Zgomot - Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se vor realiza pe timp de zi, cu respectarea orelor de odihna. - Modernizarea drumurilor, indicatoare rutiere, locul şi densitatea obiectivelor de investitii si realizarea de perdele de protectie cu rol de ecranare pentru incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonei functionale de locuinte a PUG.

Investitor, Operator de

servicii

Autoritatea competenta

Aer

- Identificarea surselor punctiforme, de mirosuri dezagreabile, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri; - Instalatii de ardere cu randament mare si ardere completa pentru gaze.

Investitor

Autoritatea locală

pentru potectia mediului

Controlul pierderilor de apă

Supravegherea instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Montarea de aparate de măsură şi control a debitelor de apă; Supravegherea stării suprafeţelor ocupate definitiv; Intervenţii în cazul constatării de neetanşeităţi;

Investitor, Operator de

servicii


Poluarea corpurilor de apă

Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenţa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006.

Investitor/

Operatorul de servicii


Sol/geologie - Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor; - analize calitative ale namolului de la statia de epurare; - asigurarea de servicii specializate in recuperarea deseurilor;

Operator de

servicii


Fauna/avifauna Personalul care are ca atributii intretinerea va proteja fauna si avifauna intalnita local.

Investitor Autoritatea competenta

Biodiversitate / Vegetaţie, peisaje.

- Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zona platformelor de fundatie si a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; - Replantări de exemplare protejate din zona impadurita, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, dacă este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor

Constructor/

Investitor




143 / 192


Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare

Implementare Supraveghere/ verificare

Peisaj/Impactul vizual al constructiilor

- Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile; - Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare, - Păstrarea construcţiilor în stare bună de functionare şi organizare.

Proiectant Investitor

Autoritatea de protectie a mediului

competenta

Securitate, sănătate şi siguranţa populatiei si angajatilor

- Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaţii de iluminat; semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale şi a regulamentului de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare. - Pentru siguranta, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental;

Proiectant, Investitor


Mediul înconjurător Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităţii mediului

Investitor Autoritatea competenta

Tabel 8.5.

Nr. Crt.

Acţiune Instituţia

responsabilă Pregătire necesară / /

Implementare

1. Utilizarea forţei de muncă locală Investitor / Constructor / Administratia locala

Informarea în legătură cu această cerinţă

2. Limitarea orelor de muncă, amortizoare la echipamente / instalatii, informarea publicului in zonele organizarilor de santier

Investitor / Constructor / Administratia locala

Program de informare în faza de pregătire a şantierului

3. Excavaţii controlate, acoperirea camioanelor care transportă material solid pentru umplutură

Investitor / constructor Prin Contract / caiet de sarcini

4. Identificarea surselor punctiforme de emisii, solicitarea adoptării unor măsuri (inca din faza de proiectare) de reducere a acestora (containere acoperite pentru depozitare şi transport)

Investitor / Proiectant / Constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

5. Analiza si Supravegherea zonei de implementare a obiectivelor şi asigurarea protejării vegetaţiei limitrofe importante; limitarea la maxim a perturbatorilor produse de construcţii

Investitor / Constructor / Administratia locala

responsabila

Identificare anterioara inceperii constructiei a vegetatiei protejate- Constructor/administrator rezervatie.

6. Colectarea corespunzătoare, transport şi depozitare a deseurilor; asigurarea unor servicii în paralel

Investitor / Constructor /

Operator de servicii

Prin Contract; Pregătirea unor metode specifice de manipulare, colectare si descarcare a apelor uzate.



144 / 192


Nr. Crt.

Acţiune Instituţia

responsabilă Pregătire necesară / /

Implementare

7. Refolosirea materialelor locale, eliminarea excavaţiilor în exces. Refolosirea materialului excavat cu precadere in aceeasi zona pentru refacerea habitatelor, dupa examinarea corespunzătoare;

Investitor / Constructor Prin Contract

8. Furnizarea de informaţii către public, asigurarea accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali de servicii; furnizarea de servicii paralele

Investitor / Constructor / Administratia locala /

operatori de servicii

Publicitate/ Contracte

9. Finalizarea construcţiilor în timpul specificat de către proiectant; păstrarea intr-un mod cât mai organizat a şantierelor

Constructor/Investitor Prin Contract

10. Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare dacă este cazul; împrejmuirea şi asigurarea pazei; semnalizarea lucrărilor în curs de execuţie; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare

Investitor / Constructor / Administratie locala

Plan care va fi integrat planului general pentru managementul traficului existent in cadrul administratiei locale.

11. Interzicerea descărcării oricăror deşeuri de construcţii sau menajere în corpurile de apă sau mediu

Investitor / Constructor Prin Contract

12. Controlul volumelor de apă Investitor / Constructor / Autoritatea Locala

sau SGA

Prin Contract

13. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a mediului Constructor / Autoritatea Locala,

SGA, APM

Program de monitorizare

In Tabelul 8.6. este prezentat Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG. De asemenea, se vor respecta prevederile proiectelor de execuţie, a legilor şi normativelor privind calitatea în construcţii.

Tabel 8.6.

Nr. Crt.

Acţiune Instituţia responsabilă

1 Utilizarea forţei de muncă locală Investitor – Informarea comunităţii în legătură cu această

cerinţă

2 Controlul şi verificarea stării echipamentelor Investitor - Cartea tehnică

3 Colectarea, depozitarea şi transportul corespunzător a deşeurilor; gestionarea deseurilor

Investitor

4 Colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate de pe amplasamente. Investitor

5 Elaborarea unui plan în caz de poluări accidentale. Elaborarea regulamentelor de funcţionare a serviciilor de apă potabilă şi de canalizare; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare

Investitor

6 Monitorizarea calităţii mediului conform unui Program de monitorizare

Investitor



145 / 192

În Tabelul 8.1. a fost realizată evaluarea cumulată a implementarii obiectivelor PUG asupra factorilor/obiectivelor de mediu asupra mediului (potentiale efecte semnificative), concluzionându-se că implementarea PUG cu măsura de diminuare va avea un impact redus prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor, măsuri care au fost prezentate în Tablelul 8.3, pentru faza de execuţie a obiectivelor care se vor implementa dupa aprobarea PUG, respectiv Tablelul 8.4, pentru faza de exploatare.

Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUG constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice:

a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului.

La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizările de şantier, locul şi numărul acestora urmând aa fie stabilite de constructor.

Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier să nu se afle în apropierea apei de suprafaţă şi să fie în afara localităţilor.

Pentru funcţionarea acestor obiective şi a instalaţiilor care le deservesc, trebuie solicitate şi obţinute avize şi acorduri emise de organele abilitate.

Locurile unde vor fi construite organizările de santier trebuie să fie astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman, prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii. Trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă cursurile de apă care constituie surse de alimentare cu apă, lângă captările de apă subterană, sit-uri Natura 2000 sau rezervatii naturale – si trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren.

Având in vedere faptul ca amenajarile ce se propun prin PUG au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (sisteme de alimentare cu apa si extindere ulterioara de reţele de alimentare cu apa, platforme de pre-colectare selectivă, înfiinţare de reţele de canalizare menajeră si statie de epurare a apelor uzate) eficienta implementarii acestora este superioara efectului negativ asupra solului prin ocuparea cu constructii.



146 / 192

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precădere asupra solurilor şi, cum este cazul conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, şi asupra digului de apărare la inundaţii si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in:

- Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului;

- Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale prin instituirea zonelor de protectie;

- Limitarea consumului de energie prin luarea de măsuri reparaţii/renovare/anvelopare a clădirilor publice şi utilizarea surselor noi de energie;

- Promovarea unui turism organizat in scop ecologic pentru punerea in valoare a biodiversitatii si peisajului;

- Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate;

- Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile;

- Condiţii mai severe decât reglementările HG 352/2005 la descărcarea efluentului staţiei de epurare;

- Verificarea periodică a construcţiilor, instalaţiilor, solului;

- Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat.

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie suprafetele ce se vor ocupa de constructii, destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de PUZ şi PUD, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricolă.

Scoaterea terenurilor din producţia agricolă se face la solicitarea titularilor de investiţii, pe baza unei documentaţii.

Deoarece PUG este inclus in categoria de lucrări ce au legatura cu apele şi zonele de protecţie a biodiversităţii, propunerile cuprinse in acest plan vor fi promovate numai in baza avizului de gospodărire a apelor, respectiv a Administraţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale.

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc menţionate anterior, se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente,

- exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor,

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fiecărei construcii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora,

- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate; semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute; soluţionarea şi remedierea operativă a acestora; responsabilizarea personalului desemnat să efectueze aceste controale.

Raportul de mediu pentru PUG recomandă realizarea regulamentelor de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii pentru fiecare obiectiv care se va realiza.



147 / 192

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARANTELOR ALESE

„Alternativa 0”, care a fost prezentată pe larg în capitolul 2 şi sintetizat în Tabelul 2.10.1, cu calculul riscului în Tabelul 2.10.2., este reprezentată de evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUG si este similară cu starea actuala mediului datorată obiectivelor existente pe suprafaţa de intravilan cu zonificarea functionala actuala a PUG, anterior aprobat. Reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

Pentru implementarea obiectivelor PUG Memoriul General prezintă doua variante care au cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

Propunerile PUG cu bilantul teritorial pe zone functionale, sintetizate in Memoriul General, au constituit prima varianta „alternativa 1”, luata in discutie in cadrul grupului de lucru asupra carora sau facut aprecieri fara a se interveni asupra modificarii acestora. Ulterior in urma Procesului Verbal din sedinta grupului de lucru s-a conturat „alternativa 2”, aceea pentru care s-a realizat prezentul Raport de Mediu.

In cazul stabilirii variantei de PUG s-au avut in vedere de către proiectant:

- Criterii economice (respectiv eficienţa).

- Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială).

- Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu).

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente propunerilor PUG ar putea fi legate de:

- riscul de nerealizare a standardelor de mediu,

- gradul de indeplinire al politicilor si tintelor de mediu,

- gradul de afectare al resurselor de mediu produs de catre masurile PUG,

- fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare,

- calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte,

- complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, exploatat şi monitorizat.

In Tabelul 9.1. sunt prezentate cele trei alternativele: „0”, „1” şi „3” pe factori/obiective de mediu şi evaluarea impactului pe termen scurt, mediu si lung. “Alternativa 2” este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejării mediului şi atingerii ţintelor.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităţi ce se vor desfasura în aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.



148 / 192

Tabel 9.1. Comparatia impacturilor soluţiilor alternative

Impact → Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2

Termen Termen Termen Factor/Obiectiv de mediu ↓ scurt mediu lung

Explicatii

scurt mediu lung

Explicatii

scurt mediu lung

Explicatii

Asigurarea calitatii apelor subterane.

- - --- Acumulare de compuşi toxici

+ + ++ Diminuarea fenomenului de poluare difuză

+ + ++ Diminuarea fenomenului de poluare difuză

Asigurarea calitatii apelor de suprafaţă.

- -- -- Eutrofizarea apelor

- + ++ Emisii pe timp scurt în caz de nefuncţionare

corespunzătoare a staţiei de epurare

- + ++ Emisii pe timp scurt în caz de nefuncţionare

corespunzătoare a staţiei de epurare

Asigurarea calitatii aerului

- - - - + + în caz de avarie a staţiei de epurare

- + + în caz de avarie a staţiei de epurare

Nivel de zgomot 0 0 0 - 0 ? Intensificarea traficului rutier pe

termen scurt

- 0 ? Intensificarea traficului rutier pe

termen scurt

Protectie Sol/subsol

? - -- Fără o educatie ecologică vor

apare platforme neautorizate

+ + ++ Datorită sistemului de management

integrat al deşeurilor

+ + ++ Datorită sistemului de management

integrat al deşeurilor

Sănătate umană ? - -- Aparitia de boli hidrice

0 + ++ 0 + ++

Protectie la riscuri naturale

0 0 ? Influenţat de intensificarea

fenomenului de eroziune eoliană

? + + Incert după fiecare inundaţie datorită eroziunii de sol în

zona digului şi conductei de evacuare a

efluentului staţiei de epurare

Impact pozitiv prin plantarea unei

perdele de arbori

? + + Incert după fiecare inundaţie datorită eroziunii de sol în

zona digului şi conductei de evacuare a

efluentului staţiei de epurare

Impact pozitiv prin plantarea unei perdele de arbori



149 / 192

Tabel 9.1. Comparatia impacturilor soluţiilor alternative (c0ntinuare)

Impact → Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2

Termen Termen Termen Factor/Obiectiv de mediu ↓ scurt mediu lung

Explicatii

scurt mediu lung

Explicatii

scurt mediu lung

Explicatii

Conservare de resurse naturale

- -- --- Poluarea corpurilor de

apă, diminuarea resurselor de sol productiv, tăieri

ilegale

0 + ++ Impact pozitiv datorat plantărilor şi protecţiei resurselor

de sol şi ape; stoparea defrişărilor

0 + ++ Impact pozitiv datorat plantărilor şi protecţiei resurselor

de sol şi ape; stoparea defrişărilor

Protecţie patrimoniu cultural

0 - -- Apariţia de construcţii în

zonele de protecţie

+ + + Respectarea zonelor de protecţie

+ + + Respectarea zonelor de protecţie

Protecţie Biodiversitate / floră / faună

0 - --- Apariţia de construcţii în

zonele de conservare

+ ++ ++ Respectarea zonelor de

conservare a sitului

+ ++ ++ Respectarea zonelor de

conservare a sitului

Protejare peisaj 0 - -- Apariţia de construcţii

neautorizate

+ ++ ++ Respectarea Regulamentului

Local de Urbanism

+ ++ ++ Respectarea Regulamentului

Local de Urbanism

Zonare funcţională

0 0 0 Multiplicarea situaţiilor de

incompatibilitate / incomodare în relaţiile dintre diferitele zone

funcţionale

- - - Respectarea zonelor de protecţie.

Zona de spatii verzi insuficienta

ca procent/locuitor în satul Scărlăteşti

+ + + Respectarea zonelor de protecţie.

Extinderea suprafeţelor de spaţii verzi în

satele comunei

Constientizare public

0 0 0 Nu are impact evident

+ ++ ++ Impact mediu pozitiv

+ ++ ++ Impact mediu pozitiv

Legenda:

+ pozitiv - negativ 0 neutru ? incert +/- minor ++/-- mediu +++/--- puternic



150 / 192

In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu si protejarea ecosistemelor.

Materialele de construcţie vor cuprinde materiale simple, în general utilizate in lucrări de implementare a obiectivelor ce se au in vedere dupa implementarea PUG. Se anticipează că se vor folosi materiale şi tehnici de construcţie tradiţionale, deşi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Soluţiile tehnice propuse ulterior vor trebui să ţina cont de:

- condiţiile de mediu,

- tipul şi natura lucrărilor,

- posibilitatea utilizării materialelor locale,

- utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse,

- dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, instituţionale ale zonei,

- vecinătăţile existente.

Se va face recomandarea ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie.

Apele uzate vor fi tratate în staţia de epurare, astfel ca se poate estima ca acestea se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA 001 din HG nr. 352/2005 pentru indicatorii caracteristici sau in parametrii de calitate ai apelor utilizate in irigatii in perioada de seceta.

Având in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor din PUG (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia ca riscul degradarii acestora este foarte mare. Pentru sol si biodiversitate se apreciaza ca efectul este direct, major , daca nu se execută, in regim de urgenta, reteaua de canalizare si statia de epurare, delimitarea zonelor de protecţie, incadrarea siturilor NATURA 2000 in planurile de urbanism general şi nu se iau masurile de diminuare a impactului.

Conform Legii Mediului aprobată prin OUG nr. 195/2005 cu modificările si completarile ulterioare, pentru conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate se prevăd următoarele:

- La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până la îndeplinirea acestora; administratia locala va trebui sa aiba in vedere evaluarea adecvata la momentul elaborarii proiectelor tehnice pentru realizarea propunerilor PUG,

- Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

- Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie; Mentionam ca la data realizarii Raportului de mediu nu exista custode si Plan de management al sit-ului Natura 2000. Administratia locala va trebui sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG care se suprapun cu aria protejata, avizul custodelui prin care se vor impune obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

- În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora conform OU 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a



151 / 192

florei si faunei salbatice sunt interzise activitatile care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ; in situatii in care aceste activitati implementate prin planuri si programe trebuie totusi realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite avizul de mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a a retelei Natura 2000.

- În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora este interzisă:

1. desfăşurarea programelor, proiectelor şi activităţilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care sunt susceptibile să genereze un impact asupra acestora;

2. schimbarea destinaţiei terenurilor;

3. păşunatul şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire;

4. activităţi comerciale de tip comerţ ambulant.

- Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, sunt interzise:

a. distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate;

b. aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;

c. abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există;

d. accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili;

e. exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile naturale în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de management şi regulamentele acestora.

- Autoritatea administratiei locale va avea in vedere, la momentul la care custodele, prin programul de management al sit-ului va asigura instituirea zonelor cu protectie stricta, zonelor de protectie integrala, zonelor tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane, transpunerea in PUG a acestor zone si la emiterea Certificatelor de urbanism va tine cont de existenta acestora, indicand obligativitatea obtinerii avizului de la custodele SIT-ului cand suprafetele obiectivelor propuse sunt suprapuse cu aceste zone.

Pentru populatie, inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apă, nerealizarea retelelor de canalizare poate sa aiba consecinte catastrofale care se va manifesta cu poluarea grava a pânzei freatice, extinderea şi multiplicarea focarelor de infecţie.

Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevazute in PUG este imperios necesara, „alternativa 2” fiind de preferat, asigurand incadrarea in politicile si tintele stabilite.



152 / 192

10. MĂSURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG

Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA), adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Galati, A.P.M. Buzau, Administraţia Bazinală de Apă Buzau - Ialomita si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUG.

Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant este prezentat in Tabelul 10.1.

Tabel 10.1.

Factor/ /aspect de mediu

Program de monitorizare

Indicatori Organizaţii responsabile

Populatia Program de monitorizare a impactului social

Număr şi tipuri dotări publice Utilităţi aferente locuinţelor Număr locuri de muncă create/angajări în cadrul localitatilor Responsabilitatea socială a CLM Nivelul impozitelor şi redevenţelor plătite Număr unităţi economice/comerciale nou apărute în zonă Noi iniţiative: număr, sectoare, scop Modificări ale pieţii imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate Preţ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile Facilităţi de învăţământ post-liceal, solicitanţi, cursuri, discipline de instruire Dotări mai bune în şcoli

Autoriatile administraţiei publice locale

Managementul deşeurilor

Program de monitorizare a deşeurilor

Cantităţi de deşeuri pe tipuri Compoziţie deşeuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate si depozitate

Autorităţile administraţiei publice locale Operator de servicii Investitori



153 / 192

Apa Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectelor implementate, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de

poluanţi în apă. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie.

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori

Aer

Program de monitorizare a calităţii aerului

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea asupra urmăririi aplicării procedurilor

pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de

poluanţi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi

mobile care produc emisii atmosferice; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: - Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele

dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii

aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare;

- Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate;

- Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - Autorităţi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări

de mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.


Zgomotul şi vibraţiile

Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de

vibraţii implementate. Niveluri de zgomot la receptori ;




154 / 192

Niveluri de vibraţii la receptori

Biodiversitatea, flora şi fauna

Program de monitorizare a biodiversităţii

Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor de faună sălbatică Coridoare de vegetaţie plantate Zone de protecţie a mediului amenajate


Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic

Program de monitorizare a patrimoniului

Acţiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate Starea clădirilor monument istoric în raport cu starea actuală a acestora şi cu prevederile specifice din planul de management Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor

Sănătatea umană

- Program de monitorizare a impactului social - Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane - Program de monitorizare a calităţii aerului - Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii - Program de monitorizare a solului

Infrastructura comunităţii Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, zgomot, vibraţii, sol)

Amenajarea de spatii verzi conform cerinţelor OUG 114/2007; se impune întreţinerea spatiilor verzi de agrement si sport.

Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Sănătăţii Publice

Infrastructura Rutieră / Transportul

Program de monitorizare a riscurilor potenţiale legate de transport

Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru intervenţie referitoare la transportul de materiale şi deşeuri Livrări de carburanţi şi de substanţe chimice Trasee de transport al carburanţilor, al substanţelor chimice şi al deşeurilor periculoase Transportatori selectaţi, clauze contractuale şi responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu

Societăţi de transport Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturilor

Peisajul Program de monitorizare pentru etapele de construcţie, operare, deza-fectare, închidere,

Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de închidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUG

Autorităţi locale Investitori / Constructor



155 / 192

inclusiv refacerea mediului afectat

Parametri specifici pentru etapa de închidere, cu privire la stabilitatea fizică, depozitelor de steril, precum şi cu privire la stabilitatea biologică a tuturor amplasamentelor

Solul / Utilizarea terenului

Program de monitorizare sol

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului

Autorităţi locale Investitori

Valorile materiale -

Procentul de recuperare a rezervelor naturale extrase Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate Tipuri şi număr acţiuni de strămutare / relocare şi costuri asociate Supravegherea şi întreţinerea obiectivelor în vederea depistării la timp a deteriorărilor

Autorităţi locale

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse – Nu este cazul comunei.

Autorităţi locale Investitori

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului si institutiilor abilitate. Acesta este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la A.R.P.M. Galati.

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul de Mediu pentru PUG a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1 076/2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

- notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi informarea publicului;

- etapa de constituire a Comitetului special constituit format din reprezentanţi ai autorităţilor locale, societăţilor miniere interesate, titularului, organizaţiilor neguvernamentale, realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului;

- etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;

- etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

- etapa de definitivare a planului şi de realizare a Raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţilor de proiectare, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul unei întâlniri;

- supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.



156 / 192

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză şi pe baza comentariilor publicului, sunt elaborate formele finale ale PUG şi Raportului de mediu.

De asemenea PUG contine propuneri in concordanta cu Planul National de Dezvoltare 2007 – 2013, Planul Regional de Dezvoltare 2007-2013, Strategia de dezvlotare a comunei, POS - Planul Operational Sectorial de Mediu 2007 - 2013 si PLAM - Planul Local de Actiune pentru Mediu, PRGD - Planul Regional de Gestionare a Deseurilor.

In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUG-ul comunei.

Intravilanele existent şi propus cuprind două localităţi care se dezvoltă distinct:

- sat Largu – localitate de reşedinţă,

- sat Scărlăteşti – sat aparţinător,

Se diferenţiază 9 zone funcţionale.

PUG propune o mărire a limitei de intravilan existent cu o suprafata de 60,80 ha de la o suprafaţă de intravilan existent de 124,93 ha (2,97962 % din totalul suprafetei de teren administrate de comună) la o suprafaţă de intravilan propus de 185,73 ha (4,42916 %).

Teritoriul administrativ însumeaza o suprafata de 4 192,82 ha (intravilan + extravilan).

Comuna are o populaţie stabilă de 1 659 de locuitori şi 712 gospodării. Evoluţia populaţiei în ultimii ani arată o scădere treptată a numărului de locuitori şi o creştere a numărului de gospodării.

Se extimează un număr de 1 820 de locuitori şi 750 gospodării.

Singurele măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activităţile economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală a comunei.

Comuna dispune de rezerve de teren de intravilan.

PUG-ul se incadreaza in categoria “zone rurale urbanizate (rural accesibil)”.

Elemente ale cadrului natural Comuna este amplasată în Câmpia Română, pe malul drept al râului Călmăţui.

Satele componente, Largu şi Scărlateşti, sunt situate în partea de nord a unităţii administrativ-teritoriale. Legătura între localităţi se realizează cu (DC 28) DJ 214A. Separat de vetra satului Largu, spre pădurea Lărgeanca, se află câteva gospodării. Accesul la acestea se face pe un drum de exploatare.

Comuna are acces la calea ferată Urziceni – Brăila, prin halta Sătucani.

Teritoriul administrativ cuprinde două unităţi de relief care aparţin Câmpiei Române: relieful de câmpie şi relieful de luncă.

Relieful de câmpie cuprinde două subunităţi: Câmpia Buzău – Călmăţui, care ocupă interfluviul dintre râurile Buzău şi Călmăţui, şi Câmpia Bărăganul Ialomiţei, care ocupă interfluviul dintre Călmăţui şi Ialomiţa.

Vetrele satelor se situează în Bărăganul Ialomiţei, care este constituită la suprafaţă din sedimente moi: formaţiuni loessoide, aluviuni şi o fâşie lată de nisipuri.

Hidrografia de suprafata este reprezentata de râul Călmăţui, efluentul viitoarei staţii de epurare. Râul Calmăţui se colmateaza datorita pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducând în perioade



157 / 192

secetoase, la băltirea apei în anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face în perioadele secetoase din pânza freatica.

Clima este de tip continental, cu veri foarte calde si uscate (cu precipitatii cel mai adesea sub forma de averse) si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incalzire care provoaca topirea stratului de zapada.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer termperat-oceanic din V şi NV (care ajunge insa puternic transformat), advectii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic si patrunderi mai putin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advectii, relativ rare, de aer artic din Nord.

Peisajul natural este marcat de Câmpia Română care este un tip de peisaj deschis, caracterizat printr-o comunitate de erbacee, majoritatea perene, precum şi prin sporidicitatea arborilor, arbuştilor, tufelor, prin temperaturi extrem de diferite, umiditate redusă şi vânturi frecvente şi intense.

Peisajul este de tip rural, caracterizat printr-o slabă densitate a populaţiei. Teritoriul localităţilor este folosit în principal pentru funcţiunea de locuit şi pentru mica producţie de produse agricole şi creştere a animalelor, pentru uz propriu, ca urmare a exploatării loturilor agricole din cadrul fiecarei proprietăţi. Tot în teritoriul intravilan al localităţilor, există şi terenuri pentru obiective de interes public, servicii, unităţi agricole, gospodărie comunală şi mici unităţi de tip industrial.

Conform aşezării geografice teritoriul administrativ se află în ecoregiunea stepa Câmpiei Române.

Specifice zonei este stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora) în amestec cu arţarul tătăresc (Acer tataricum).

Pe teritoriul administrativ al comunei pădurea şi vegetaţia forestieră ocupă o suprafaţă sub media pe întreg judeţul Buzău.

Din Lista cu speciile înscrise în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România, menţionată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010, pe valea râului Călmăţui se întâlnesc: Aster sedifoius (VU), Chartolepis (Centauria) glastifolia (CR), Eremopyrum (Agropyron) triticeum (CR), Plantago schwarzenbergiana (Endemic/R), Ranunculus ophioglossifolius (VU), Serratula bulgarica (VU).

Peste teritoriul administrativ se suprapun siturile Natura 2000 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului şi ROSPA0145 Valea Călmăţuiului. Distanţa de la intravilanele satelor până la aceste situri este, conform Memoriului General, de circa 19 m.

ROSCI0259 Valea Călmăţuiului, care nu este parte din PUG, cuprinde părţi continui din Câmpia Buzău – Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, părţi discontinui din albia majoră a râului, izvoare, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. A fost declarat pentru conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate, fiind specifice următoarele:

- habitate:

- Cod 1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice,

- Cod 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

- specii de faună:

- Citellus (Spermophilus) citellus (popândău) (EN), - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roşie) (EN),



158 / 192

- Emys orbicularis (Broasca ţestoasă de apă) (CR), - Cobitis taenia (Zvârlugă) (EN), - Lycaena dispar (EN).

- Specii de plante: Artemisia santonicum (pelin), Aster tripolium (albastrica), Camphorosma annua (peliniţă), Cyperus pannonicus, Juncus gerardi (pipirig), Puccinellia distans (iarbă de sărătură), Scorzonera parviflora (lăptiucă), Spergularia marina, Suaeda maritima (sărcica), Trifolium fragiferum (trifoi), Triglochin maritima (iarba şerpilor), Triglochin palustris (brocăriţă)

ROSPA0145 Valea Călmăţuiului, care nu este parte din PUG, cuprinde părţi continui din Câmpia Buzău – Călmăţui, terenuri arabile şi păşuni, albia majoră a râului, izvoare, iazuri şi balta Largu, canale de desecare şi văi părăsite, vegetaţie forestieră. A fost declarat pentru conservarea speciilor de păsări:

- de interes comunitar:

- Pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus), Barza albă (Ciconia ciconia), Glareola pratincola (ciovlică ruginie), Recurvirostra avosetta (Cioc întors) şi Philomachus pugnax (Bătăuş);

- cu migraţie regulată, dar a căror prezenţă nu este nominalizată în Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Buzău în anul 2010 :

- Oenathe isabellina (pietrar rasaritean), Anas clypeata (raţa lingurar), Numenius arquata (culic mare), Limosa limosa (sitar de mal), Tadorna tadorna (călifar alb).

Riscuri naturale - cutremurele, - tasarea, favorizata de prezenta depozitelor loessoide, care acopera toata suprafata câmpiei, si de lipsa

locală a drenajului superficial al apelor provenite din ploi si din topirea zapezilor, - eroziunea de suprafata sub formă de ogaşe in valea râului Călmăţui si fruntea terasei lipsite de

vegetaţie,

- procesele aluvionare favorizate de pantele reduse ale albiei râului.

- excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice în văile părăsite şi crovuri ce favorizeaza băltirea şi înmlăştinirea.

Riscuri antropice - electrocutare cu reţele electrice de joasă şi medie tensiune,

- explozie – în domeniul casnic se utilizează butelii tip aragaz,

- accidente rutiere pe drumuri judeţean şi comunale,

- accidente feroviare la intersecţia cu drumurile judeţean şi drumuri comunale.

Resursele naturale regenerabile Comuna se află în zona VIII – Câmpia de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile

produse de biomasă, geotermică şi solară.

Solul este acoperit cu culturi agricole şi legumicole, păşuni, fânete şi păduri. Biomasa este asigurată de resturile vegetale rezultate din culturile de tip agricol, de păduri şi vegetaţia forestieră.

Resursele de apă sunt reprezentate de râul Călmăţui şi corpurile de ape subterane, de mică şi medie adâncime, care permit captarea şi alimentarea cu apă a localităţilor şi agenţilor economici.

Resurse minerale Sunt alăctuite din argilele şi nisipurile prăfoase.



159 / 192

Reţeaua de căi rutiere

Comuna este traversată de următoarele căi rutiere:

- DJ 214A (DC 28). Este asfaltat. Pe unele porţiuni distanţa de la axul drumului până la gardul proprietăţii sau până constructiile definitive este de 7,00 – 8,50 m, sub valoarea de 12,00 m recomandată de Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicata şi cu toate modificarile si completarile ulterioare.

- DC 19. Este balastat, în stare mediocră.

- DC 25. Este pietruit.

Străzile laterale sunt parţial balastate, restul fiind din pământ bătut. Legătura cu trupul de intravilan cu locuinţe din apropierea haltei Sătucani se realizează prin drum nemodernizat.

Intersecţia dintre calea ferată şi DC 28 (DJ 214A) este prevăzută cu o barieră, situată la acelaşi nivel.

Circulatia pietonala este asigurata prin trotuare din pământ sau pe partea carosabila a drumurilor.

Linii de distribuţie a energiei electrice de inalta, medie si joasa tensiune Zona care a generat PUG este strabatută de LEA 20kV şi 0,4 kV.

Starea tehnica a liniilor este buna si are traseul atât in afara, cât şi în interiorul zonelor construite.

Trama stradală, calea ferată, terenuri agricole, DJ 214 A, DC 25 şi drumuri de exploatare, canale ANIF sunt traversate de LEA 20 kV.

Toate gospodariile din teritoriu sunt racordate la reteaua electrica.

Iluminatul public este deficitar pe întreg teritoriu de intravilan.

Posturi de transformare

În cele 2 sate ale comunei sunt 3 posturi de transformare 20/0,4 kV ce însumează o putere instalată de 570 kVA, montate pe stâlpi din beton.

Reţele de telecomunicaţii Reţelele principale de cabluri telefonice, TV şi internet şi sunt amplasate aerian pe stâlpii liniilor

electrice de 0,4 kV şi urmează trama stradală. Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian.

Energia termică

Alimentarea cu energie termica se face individual, in sistem clasic, cu sobe, la majoritatea gospodariilor si local, unele societati sau institutii sunt dotate cu CT pe combustibil solid sau lichid.

Reţele de alimentare cu apă potabilă În localităţile comunei nu funcţionează sisteme de alimentare cu apă potabilă în regim centralizat.

Gospodăria de apă potabilă se află în partea de nord-est a localităţii Largu, pe un teren în care s-a desfăţurat activitatea de creştere a animalelor. Este o investiţie nefinalizată, ce este alcătuită din:

- 2 foraje de medie adâncime amplasate la o distanta de 250 m unul de celalalt, executate în anul 2007:



- 1 cuvă de rezervor cu V = 200 mc (construcţie),

- camera vanelor aferentă rezervorului (construcţie),



160 / 192

- staţia de clorinare (construcţie).

Reţele de canalizare

Comuna nu dispune de retele de canalizare menajera si nici de statie de epurare. Apele menajere sunt evacuate în puţuri absorbante sau latrine de unde se infiltrează, local, in sol/subsol sau sunt colectate în bazine betonate şi evacuate cu vidanja la staţii de epurare apropiate ca locatie de comuna.

Apele meteorice sunt evacuate prin rigole numai de-a lungul drumurilor judetean şi comunale şi au ca punct de descărcare bazinul hidrografic Câlmăţui, canale ANIF sau se infiltrează în sol /subsol.

Dezvoltarea economica. Structura activităţilor

Potenţialul economic al comunei se bazează pe agricultură, prin culturi de cereale şi de plante tehnice, legumicultura, viticultura şi creşterea animalelor.

Se menţin activităţile meşteşugăreşti tradiţionale: construcţii, croitorie, morărit, dărăcit.

IMM-urile desfăşoară activităţi în domeniile de prelucrare de produse agricole şi carne, de întreţinere a utilajelor agricole, servicii şi comerţ.

Agricultura şi Zootehnia. Activităţile agricole se desfăşoară pentru cultura plantelor cerealiere, tehnice, legumicole şi pomilor

fructiferi.

În comună nu funcţionează ferme pentru creşterea animalelor. Singura fermă de creştere a animalelor, cu amplasament în partea de nord-est a localităţii Largu a încetat. Au fost menţinute spre o utilizare ulterioară elemente ale gospodăriei de apă ale acesteia.

Pe raza comunei sunt amenajate locaţii pentru iazuri, în prezent dezafectate. Nu sunt administratori care să activeze în acest domeniu.

Industria Unităţi de prestări servicii şi mică industrie sunt: atelier mecanic, moară, cazan de ţuică, atelier de

tâmplărie, croitorie, prestări servicii: potcovărie, darac şi cazan de ţuică la Largu, iar la Scărlăteşti atelier de fabricat ulei.

Comert, servicii şi instituţii publice

Pe teritoriul comunei exista unitati comerciale cu profil comert, alimentatie publica, piaţa agro-alimentară şi târg, prestari servicii, centre de distributie butelii de aragaz, instituţii publice

Asistenţa sanitară Este asigurată de un dispensar medical.

Asistenţa veterinară este asigurată la un dispensar veterinar.

Turism. Sport şi agrement Amenajarile turistice nu sunt reprezentative.

Ca dotări sportive comuna posedă un teren de sport în localitatea Largu.

Cultura. Educaţia. Monumente istorice. Dotările social-culturale, istorice şi arhitecturale constau în casă de cultură, grădiniţă de copii; şcoală

de învăţământ primar, 1 biserică de rit ortodox, 2 cimitire şi monumentele istorice nominalizate in Lista



161 / 192

Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice: Situl arheologic “La Popina III”, necropolă sarmantică “Cornul Malului”, Biserica “Sf. Ilie”.

Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor.

Din anul 2009 comuna participă la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de salubrizare cu operatorul SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL Buzău care deserveşte întreaga populaţie a comunei.

Au fost realizatre 5 puncte de pre-colectare selectivă a deşeurilor menajere:

- În satul Largu – 4 puncte: pe străzile CA Rosetti (1), I. Creangă (DJ 214A – 2 – lângă piaţa agro-alimentară şi dispensarul veterinar şi lângă moară), şcolii (1 - lângă şcoală),

- În satul Scărlăteşti – 1 punct: pe str. Castanilor (1 - lângă centrul de zi).

Deşeuri biodegradabile Parte din deseurile biodegradabile din deşeurile de tip menajer sunt utilizate pentru realizarea

compostului organic, parte sunt arse in gospodăriile rurale.

Nămoluri. Reziduuri zootehnice Nu există nămoluri care să rezulte din activitatea de tratare a apelor uzate în staţii de epurare.

Nămolul rezultat din fose septice este transportat la cea mai apropiată staţie de epurare orăşenescă.

Comuna nu deţine platforme amenajate pentru colectarea şi deshidratarea reziduurilor zootehnice în vederea refolosirii acestora ca îngrăţământ natural în agricultură.

Reziduurile de tip zootehnic se gestionează individual la nivelul gospodăriilor rurale.

Cimitire Există două cimitire în comună, ambele sunt împrejmuite.

Disfuncţionalităţi ale infrastructurii edilitare Memoriul General menţionează următoarele disfuncţionalităţi: a. în circulaţia rutieră

- Îmbrăcăminţi rutiere degradate (DC 25, DC 19),

- Lipsa trotuarelor,

- Lipsa rigolelor şi a şanţurilor pe unele străzi şi drumuri comunale (DJ 214A (DC 28), DC 25, DC 19),

- Distanţele între fronturile construcţiilor nu sunt respectate întotdeauna,

b. ale infrastructurii de distribuţie a energiei electrice: - Nu sunt instituite culoare tehnice (zone de protective) pentru LEA 20 kV care traversează

terenuri cu construcţii sau destinate construirii de locuinţe,

- Iluminatul public nu acoperă întreaga tramă stradală, iar cel existent este degradat;

c. ale infrastructurii edilitare de apă - Lipsa unui sistem centralizat de de alimentare cu apă potabilă.

d. ale infrastructurii edilitare de canalizare - Lipsa unui sistem de canalizare şi epurare a apelor uzate,

e. ale infrastructurii edilitare de gaze - Lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale,



162 / 192

f. ale fondului locativ :

- Fond construit este învechit şi fără utilităţi;

g. în urbanistică: - Insuficienta extindere a spaţiilor verzi, parcurilor şi zonelor de recreere, - Construcţiile cu valoare arhitecturală sau istorică necesită a fi recondiţionate şi protejate, - Existenţa siturilor arheologice. Terenurile din intravilan unde au fost descoperite vestigii

arheologice nu sunt evidenţiate în sensul protejării lor prin restricţionarea construirii. - Aspect degradant al unor dotări ale spaţiului public şi zonei centrale, - Lipsa unor dotări necesare activităţilor sportive de pe terenul de sport;

h. în domeniul resurselor umane:

- Îmbătrânirea populaţiei şi migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate;

g. în domeniul serviciilor: - Aprovizionarea populaţiei cu lemne sau cărbuni pentru foc se face anevoios,

- Lipsa unei pieţe agro-alimentare în satul Largu,

- Lipsa unor servicii publice cum ar fi o agenţie C.E.C. şi a unui punct farmaceutic,

- Lipsa unităţilor de producţie pentru ocuparea forţei de muncă disponibile,

- Existenţa unei amenajări piscicole care a fost abandonată şi poate fi revitalizată;

f. în utilizarea cadrului natural: - Existenţa de braţe ale râului Călmăţui părăsite de ape, a unor terenuri din categoria

neproductiv;

- Existenţa bălţii Largu şi a unei amenajări piscicole aflate în stare de degradare,

- Ridicarea nivelului pânzei de apa freatica, care favorizează fenomenul de băltire a apei în albia majoră a râului Călmăţui;

- Existenţa unor terenuri sărăturate pe care s-au executat lucrări hidro-ameliorative,

- Lipsa plantaţiilor de arbori ca perdele de protecţie la marginea localităţilor pe direcţia vânturilor din N-E.

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Nu a fost cazul de reconstrucţie ecologică de terenuri poluate accidental.

Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, spatiile de depozitare neconforme au fost închise pâna la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia în circuitul natural, prin închidere conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008. Acţiunea de refacere a terenurilor a constat în:

- Realizarea în pachetul de închidere al depozitului a unui strat de pământ de umplutură cu strat vegetal.

Pentru diminuarea poluării datorate de gestionarea defectuoasă a reziduurilor zootehnice a fost închisă o fermă de creştere a animalelor.

Pentru limitarea dezastrelor produse de fenomenele naturale pe teritoriul comunei au fost realizate de-a lungul timpului următoarele lucrări:

- diguri de protecţie pentru limitarea inundaţiilor produse de râului Călmăţui şi diminuarea fenomenului



163 / 192

de eroziune de mal,

- pentru diminuarea fenomenului de exces de umiditate de pe terasa inferioară – canale de desecare în zona de câmp, care au determinat coborârea nivelului apei freatice cu 1 m, şi rigole pe străzile principale în intravilan.

Memoriul General menţionează următoarele priorităţi în dezvoltarea comunei:

- Sprijinirea activităţilor pentru zootehnie şi agricultură durabilă, înfiinţarea de asociaţii agricole,

- Plantarea terenurilor degradate. Mărirea suprafeţelor împădurite pentru realizarea perdelelor de protecţie,

- Modernizarea şi extinderea de drumuri,

- Reabilitarea godpodăriei de apă şi înfiinţarea sistemului centralizat reţelei de alimentare cu apă,

- Înfiinţarea sistemului de canalizare menajeră şi construirea unei staţii de epurare,

- Înfiinţarea reţelei de gaze,

- Amenajarea de parcuri,

- Amenajarea unui centru de zi la Scărlăteşti (after school),

- Modernizarea căminului cultural şi terenului de sport,

- Amenajarea unui spaţiu frigorific lângă staţia de epurare.

Obiectivele de investiţii propuse de Memoriul General şi analizate de Raportul de mediu sunt:

1. Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă,

2. Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere,

3. Introducerea de gaze naturale,

4. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul,

5. Înfiinţarea unei ferme agricole,

6. Derulare de proiecte de reconstructie ecologica,

7. Aplicarea “Sistemului integrat de gestionare a deşeurilor“,

8. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de energie electrică,

9. Extinderea zonei de spaţii verzi,

10. Amenajarea unui centru After school.

În cazul în care planul nu ar fi implementat s-ar înregistra următoarele efecte:

- Poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a deversării de ape menajer pe sol; perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice, cu consecinte grave asupra fenomenului natural de autoepurare a apelor de suprafata,

- Poluarea apelor apele freatice de mică adâncime care constiuie sursa de apă pentru gospodăriile care nu se vor racorda la sistemul centralizat de alimentare cu apă; vor apărea şi se vor extinde cazurile de nepotabilitate a apei din fântâni în satele care nu au fost introduse în programul de alimentare cu apă în sistem centralizat, dar şi la gospodăriile care vor continua să folosească apa de fântână,

- Defrişarea (tăieri ilegale) terenurilor împădurite şi a vegetaţiei forestiere pentru asigurarea necesarului de lemne pentru încălzire; schimbarea tipurilor de asociaţii vegetale pe acesle suprafeţe,

- Apariţia de platforme neconforme de depozitare a deşeurilor menajere si biodegradabile; noi zone insalubre,

- Disconfort olfactiv şi emisii de pulberi în suspensie şi gaze cu efect de seră ca urmare a gestionării defectuase a deşeurilor organice,



164 / 192

- Aparitia unor focare de infectii datorită conditiilor igenico-sanitare precare,

- Accidente rutiere şi disconfort prin cresterea nivelului de zgomot şi de pulberi în suspensie datorat traficului de tranzit,

- Restrângerea relaţiilor de comunicare cu investitori, societăţi comerciale sau cu alte comune datorită circulaţiei rutiere şi pietonale pe drumuri nemodernizate, îndeosebi pe vreme nefavorabilă,

- Pagube materiale şi umane prin dezvoltarea intravilanului în zone cu risc natural,

- Lipsa măsurilor de protecţie pentru zonele cu risc va determina extinderea suprafetelor degradate,

- Dezvoltare haotică, nerationala şi risipă de resurse naturale,

- Degradarea fizica a monumentelor de patrimoniu prin realizarea de construcţii neautorizate în apropiere care nu se vor incadra in peisaj din punct de vedere arhitectural.

- Restrângerea suprafeţelor, distrugerea habitatelor şi speciilor de plante şi faună protejată prin realizarea de construcţii neautorizate pe terenuri care se suprapun pe siturile NATURA 2000,

- Regres economic si social; pauperizare şi confort scăzut al locuitorilor,

- Deteriorarea stării de sănătate a locuitorilor,

- Scăderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban,.

Terenurile pe care sunt amplasate dotările majore ce fac obiectul PUG sunt terenuri proprietate privată a unităţii administrativ teritoriale, terenuri proprietatea statului sau sunt proprietate personala a unor persoane fizice si juridice.

Obiectivele de utilitate publica aflate in administrarea Consiliului Judetean Buzau sunt reprezentate de drumul judetean DJ 214K – tronsonul de pe teritoriul comunei. In domeniul public al statului se afla padurile, canalele de irigatii si de desecare, râul Călmăţui pe tronsonul aferent comunei. Retelele majore de gaze si de energie electrica se afla de asemenea in proprietatea publica a statului. In patrimoniul autoritatii publice locale se afla toate drumurile satesti, de exploatare, drumuri comunale DC 19 şi DC 25, forajele de apa, punctele de pre-colectare a deşeurilor, statia de epurare, spatiile verzi si terenul sportiv, scolile, gradinitele, caminul cultural, sediul instituţiilor publice, terenul pe care se va realiza piata agro-alimentara, alte terenuri. Cimitirele si bisericile sunt proprietăţi ale parohiilor.


- reorganizări în localităţile comunei ţinând cont că în general zonele funcţionale au relaţii bine stabilite, tradiţionale cu ansamblul localităţilor învecinate,

- introducerea în intravilan a unor terenuri aflate de-a lungul DJ 214A, DC 19 şi DC 25, malurilor râului Călmăţui şi bălţii Largu, sau aflate la limita sudică a localităţilor,

- în cadrul zonei funcţionale de locuinţe şi funcţiuni complementare a satelor, care este o zonă cu funcţiunea preponderentă de locuire se menţine şi rolul de funcţiune complementare de producţie unde se păstrează terenuri arabile.

Pe terenurile solicitate în vederea realizării unor obiective de investiţii se află următoarele tipuri de habitate:

- comunităţi ruderale, pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor, pozarea de reţele de gaze, apă şi canalizare, curţi-construcţii, puncte de gospodărie comunală, gospodărie de apă şi foraje, staţie de epurare şi epurare şi conductei de evacuarea a efluentului,

- agricole, pentru realizarea staţiilor de reglare măsură predare gaze, reţelelor de gaze, de apă şi canalizare din extravilan, drumuri, curţi-construcţii,

- plaje cu nisip riverane din lunca râului.



165 / 192

Zonificarea generală a aşezărilor rămâne neschimbata. In zona de locuit s-au facut extinderi pentru functiunea de locuit si o mică zona de servicii. Modificarea limitei intravilanului in zona de locuit se face in 2 scopuri - regularizarea intravilanului pe limite de proprietati si noi propuneri pentru zone de locuit care s-au facut mai mult sa completeze trama deja existenta si care trebuie rezolvate mai detaliat pentru satisfacerea infrastructurii tehnice. Zonele în care se păstrează teren arabil în intravilan constitue rezerve de teren pentru o dezvoltare într-o etapă de perspectivă a localităţii.

Realizarea PUG presupune utilizarea terenului intravilan pentru unitati de locuit, în scopuri agricole, constructii tehnico-edilitare, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii cu respectarea Ordinului 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului care precizează astfel de folosinte sunt sensibile.

Pe suprafata ce constituie obiectul PUG sau în vecinătatea acesteia au fost identificate următoarele zone sensibile:

- zonele de amplasare a surselor de apă - frontul de captare a apei subterane,

- resursele de apă de suprafaţă.

Efluentul staţiei de epurare se va descărca în râul Călmăţui.

- zona de locuinţe. Distanţele între amplasamentele obiectivelor ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 care stabileşte distanţele minime de protecţie sanitară,

Zona de protecţie a staţiei de epurare intersectează zonele de locuinţe şi funcţiuni complementare, in conditiile in care nu se cunoaste tipul statiei monobloc. De aceea, pentru conformare la faza de proiect de excutie al statiei de epurare trebuie sa se aleaga o statie monobloc pentru care prin studii de impact zona de protectie este mai mica de 300 m.

- zone destinate pentru protecţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important:

- siturile Natura 2000. Nu vor apărea construcţii noi pe suprafaţa siturilor. Activităţile care vor avea o influenţă vor

fi indirecte şi vor consta în evacuările de ape epurate de la staţia de epurare. Nu vor fi ocupate habitate de interes comunitar şi nu vor fi deranjate direct specii de faună protejată de inters comunitar.

- zonele umede. - zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Comuna se afla printre localitatile din judetul Buzău mentionate de Ordinul 1552/2008.

- zone de amplasare a lucrărilor hidrotehnice.

Conducta descărcare a efluentului staţiei de epurare se vor poza în interiorul acestei zone.

- zone cu infrastructura de imbunatatiri funciare,

- zone afectate de inundatii,

- zone afectate de surpări de maluri, procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare,

- zone de protecţie pentru infrastructurile rutieră şi feroviară,

- zonele de amplasare a lucrărilor de artă pe arterele rutiere,

- siturile arheologice si monumentele istorice inscrise in LMI 2010.

Memoriul General prevede amplasarea staţiei de epurare în interiorul zonei de protecţie a monumentului Biserica “Sf. Ilie” din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice complementare.

- zone cu lucrari electrice – LEA,



166 / 192

- zone cu infrastructura de gaze naturale,

- zone cu antene de telefonie mobilă.

Memoriul General instituie interdicţii de construire:

- temporare :

- în zonele cu riscuri naturale până la ridicarea acestei constrângeri printr-o documentatie specifică,

- până la elaborarea PUZ şi realizarea lotizărilor, în principal în zonele amplasate în nord-estul şi în sudul satului Largu până la proiectarea si aprobarea de planuri urbanistice zonale (si de detaliu in intersectiile majore sau in zonele restructurate urbanistice),

- în jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie,

- pe terenurile deţinute în proprietate care au pe ele vestigii arheologice, pe suprafaţa aferentă acestor rezervaţii arheologice, zonă în care nu se construieşte decât cu avizul Comisiei Regionale de Monumente Istorice.

Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le–au determinat.

- definitive :

- în zonele cu echipamente edilitare.

- la limitele de nord, nord-vest şi vest ale satului Largu, în lungul cursului Călmăţuiului şi pe malul bălţii, pe o fâşie de 30 m lăţime

Problemele de mediu pentru zona ce a generat PUG sunt următoarele:

- Apa freatică de mică adâncime are o calitate ce variază în timp datorită atât factorilor antropici locali, cât şi factorilor meteorologici,

- Apele menajere se evacuează la nivelul solului / subsolului,

- Sunt dificultăţi în aprovizionarea cu combustibili,

- Satele sunt expuse vântului predominant care provoacă fie niveluri ridicate de concentraţii de (PM10) datorită eroziunii eoliane a terenurilor nude, fie troienirea străzilor,

- Nu sunt trasate culoarele tehnice de la LEA.

- Nu sunt instituite zonele de protecţie,

- Populatia nu cunoaste restrictiile privind zonele protejate.

În cadrul sedintelor grupului de lucru şi consemnate in Procesele Verbale intocmite, au fost retinute au fost identificate următoarele aspecte:

- situaţia suprafeţelor ocupate de păduri în intravilan;

- situaţia suprafeţelor ocupate de spatiile verzi în satul Scarlatesti. Spatiul verde trebuie calculat si pe cele 2 sate si pe comuna;

- distanţa la care se va amplasa statia de epurare faţă de intravilan si de ariile protejate să respecte normele legale;

- distanta se afla de intravilanul existent şi intravilanul propus ariile de protecţie NATURA 2000;

- numărul corect de platforme de pre-colectare a deseurilor;

- halta CFR trebuie mentionat la intravilan ca trup izolat in bilanţul teritorial, situaţie care nu a fost corectată;

- de refacut bilantul teritorial;



167 / 192

- de inaintat copie aviz DSP, SGA, OCPI, etc;

- trebuie mentionat in mod foarte clar care sunt obiectivele PUG (ce isi propune PUG) la obiective (intr-un loc) nu in mai multe locuri in memoriu;

- nu mai trebuie facute referiri la inchiderea puturi seci, gropi gunoi (acestea cel mult trebuie mentionate ca s-au inchis deja), nu mai trebuie referiri ca pana la data de 31.12.2010 se va asigura un procent de spatiu verde de 20 mp/locuitor (este tardiv de mentionat asa ceva), etc;

- Raportul de mediu va respecta structura si cerintele din Anexa 2, HG 1076/2004;

- Raportul va prezenta modul de gestionare al deseurilor;

- Raportul va analiza si evalua efectele implementarii fiecarui obiectiv in parte;

- Se va prezenta „alternativa 0”, se vor prezenta alternativele de plan;

- Se vor analiza potentialele efecte semnificative ale implementarii planului;

- Se va prevedea un program de monitorizare;

- Raportul va fi realizat in concordanta cu memoriul general al PUG intocmit de proiectant.

In urma analizei situatiei create de problemele evidentiate se poate concluziona că pentru comuna nu au fost identificate probleme de mediu de catre APM Buzau in Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2010.

Potentiale efecte semnificative asupra mediului Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta activitati care nu vor

avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii pentru protejarea mediului, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu.

La evaluarea impactului de mediu prin implementarea obiectivelor PUG, pentru cuantificarea amplitudinii prognozate s-a avut în vedere efectele asupra mediului:

- directe si indirecte,

- pe termen scurt si lung,

- reversibile sau ireversibile,

izolate, interactive si cumulative

Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat, are la baza conceptul matricei Leopold, pentru fiecare criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ. Impactul obiectivelor de investiţii propuse de PUG este apreciat în funcţie de scorul final obtinut pe factori / obiective de mediu, după cum urmează:

- factorul de mediu apă: impact puternic pozitiv pe termen lung,

- factorul de mediu aer: impact slab / important pozitiv pe termen lung,

- schimbări climatice: nu este cazul,

- factorul de mediu zgomot: impact slab negativ pe termen lung,

- factorul de mediu sol: impact puternic pozitiv pe termen lung,

- sănătate umana: impact important / puternic pozitiv pe termen lung,

- factori de risc natural: impact slab / important pozitiv pe termen lung

- conservare de resurse naturale: impact nesemnificativ / puternic pozitiv pe termen lung,



168 / 192

- patrimoniu cultural: impact important negativ pe termen lung prin nerespectarea distantei de protectie faţă de un obiectiv existent,

- factorul de mediu biodiversitate: impact slab / mediu pozitiv pe termen lung,

- factorul de mediu faună şi floră comună: impact slab negativ pe termen scurt / important pozitiv pe termen lung,

- peisaj: impact important / puternic pozitiv pe termen lung, - zonare functională: impact important negativ pe termen lung prin amplasarea staţiei de epurare în

interiorul zonei de protecţie faţă de obiective de patrimoniu cultural şi zona rezidenţială / impact important / puternic pozitiv pe termen lung pentru celelate zone funcţionale,

- educatia ecologica/constientizarea populatiei: impact puternic pozitiv pe termen lung.

Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUG asupra obiectivelor de mediu/factorilor de mediu a condus la un impact negativ atât pe perioada de implementare, cât şi pe perioada de exploatare a obiectivelor PUG.

Impactul asupra mediului la implementarea propunerilor PUG este estimat ca negativ, pentru care sunt necesare măsuri suplimentare de diminuare pentru:

- respectarea distanţelor de protecţie pentru amplasamentul staţiei de epurare faţă de zona rezidenţială şi monumente de patrimoniu cultural.

- factorul de mediu zgomot, care se datorează noilor surse de zgomot şi intensificării traficului rutier datorat modernizării infrastructurii rutiere si dezvoltării economice şi diversificării schimburilor de produse.

Pentru reducerea la minim a riscurilor sunt necesare respectarea condiţiilor legislative fie printr-un alt amplasament pentru staţia de epurare, fie respectarea avizelor / acordurilor de la autorităţile abilitate eliberate pe baza documentaţiilor justificative. Din reevaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie.


Pentru a estima efectele semnificative ale PUG asupra mediului consideram ca referinta „alternativa 0” reprezinta starea actuala a mediului, prezentata la capitolul 2.10 din Raportul de mediu.

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie terenurile destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice zonale (PUZ), sau Planuri urbanistice de detaliu (PUD), pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor şi la scoaterea terenurilor din producţia agricolă pentru obiective de investiţii mari se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricolă.

Scoaterea terenurilor din producţia agricolă se va face la solicitarea titularilor de investiţii, pe baza unei documentaţii.

Din analiza obiectivelor prevazute in Planul Urbanistic General al comunei se poate aprecia ca toate propunerile sunt in corelare cu prevederile legislatiei sectoriale si cu prevederile legislatiei in domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia.



169 / 192

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUG referitoare la modernizarea sau constructia noilor obiective (extinderea retelelor de apa, realizarea canalizarii, e.t.c.) pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului.

Planul Urbanistic General creeaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice in zonele acceptate prin PUG ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei.

Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontalier

Nu este cazul.

Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUG

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor care au generat PUG şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei, condiţiilor legislative, acordurilor şi avizelor autorităţilor. Este necesar să se impună investitorului/constructorului întocmirea unui plan de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se poate confrunta în perioada de execuţie.

In Raportul de mediu s-a analizat zonificarea functionala propusa de Memoriul General pentru PUG-ul comunei, lucrare care tine cont de propunerea cu solutie de realizare a statiei de epurare la o distanţă mai mică decât stabilită de normele sanitare faţă de zona rezidenţială şi în interiorul zonei de protecţie stabilită de legislaţie pentru obiective de patrimoniu cultural, în cazul de faţă Biserica “Sf. Ilie” din satul Largu, poziţia 675 din Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, cu obtinerea avizului de la autoritatile competente. Raportul de mediu atentionează asupra neconcordantei cu prevederile legislative referitoare la distanţele de protecţie stabilite de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 pentru aprobarea Normelor de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei , respectiv Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice”. De aceea, pentru conformare la faza de proiect de excutie al statiei de epurare trebuie sa se aleaga o statie monobloc pentru care prin studii de impact şi acord al autorităţilor competente zona de protectie să fie acceptată mai mica de 300 m.

Tabelul 8.1 face obiectul evaluării cumulative al funcţionării obiectivelor PUG asupra mediului (potentiale efecte semnificative) pe perioada de funcţionare cu luarea măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului produs de staţia de epurare din cadrul obiectivului de investiţie O2. - Înfiinţarea sistemului de colectare şi tratare a apelor menajere pe care îl propune Raportul de mediu.


Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG rezulta un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu. Efectul obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea pe factori de mediu a ţintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie.



170 / 192

In Tabelul 8.3. au fost prezentate problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de execuţiei a lucrărilor pentru implementarea propunerilor PUG.

In Tabelul 8.4. au fost descrise problemele de mediu ce pot constitui riscuri pentru calitatea mediului si pentru care se propun măsuri de atenuare in perioada de exploatare a obiectivelor ce se vor realiza pe zonele functionale ale PUG.

În Tabelul 8.5. se regăseşte Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcţie.

In Tabelul 8.6. se recomandă Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUG.

Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese

“Alternativa 0” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG, inclusiv a aspectelor pozitive.

Pentru implementarea PUG Memoriul General prezintă o varianta care a cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

In Tabelul 9.1. sunt prezentate cele trei alternativele: „“0” şi „1” si „2” pe factori/obiective de mediu şi evaluarea impactului pe termen scurt, mediu si lung. “Alternativa 2” este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejării mediului, respectării condiţiilor legislative şi acordurilor şi atingerii ţintelor.

Propunerile PUG reglementeaza zonarea teritoriului administrativ al comunei si tipul de folosinta a terenului intravilan fără a detalia toate tipurile de activităţi ce se vor desfasura în aceste zone. La aceasta faza a planului nu se poate spune decât că obiectivele vor fi situate pe suprafete de teren aferente intravilanului.

In fazele ulterioare de planuri - PUZ si PUD - se vor stabili cu exactitate suprafetele de teren alocate amplasamentelor in urma unor analize a tuturor variantelor de realizare, concluzia finala fiind luata avand la baza criteriile economice, sociale si in special cele de mediu si protejarea ecosistemelor.

Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG

Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUG analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUG. vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Galati, A.P.M. Buzau, D.A. Ialomita-Buzau si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma PUG.

Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant a fost prezentat in Tabelul 10.1. la prezentul Raport de mediu.

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUG se vor manifesta cu precădere asupra solurilor şi, cum este cazul conductei de evacuare a efluentului staţiei de epurare, şi asupra digului de apărare la



171 / 192

inundaţii si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUG care constau in:

- Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului;

- Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale prin instituirea zonelor de protectie;

- Limitarea consumului de energie prin luarea de măsuri reparaţii/renovare/anvelopare a clădirilor publice şi utilizarea surselor noi de energie;

- Promovarea unui turism organizat in scop ecologic pentru punerea in valoare a biodiversitatii si peisajului;

- Promovarea investiţiilor, inovării, cercetării şi dezvoltării în tehnologii noi şi curate;

- Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile;

- Condiţii mai severe decât reglementările HG 352/2005 la descărcarea efluentului staţiei de epurare;

- Verificarea periodică a construcţiilor, instalaţiilor, solului;

- Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat.

Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUG constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi baza de producţie, depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice:

a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului.

Având in vedere faptul ca amenajarile PUG ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (extinderea reţelelor de apa, infiintarea de retele de gaze, canalizare, extinderea spaţiilor verzi, epurarea apelor uzate, reabilitare drumuri,) eficienta implementarii acestora fiind superioara efectului negativ asupra solului, prin ocuparea cu constructii, şi biodiversităţii, prin evacuarea efluentului staţiei de epurare în râul Călmăţui.

La faza de PUG nu sunt identificate cu precizie marimea suprafetelor destinate amplasarii constructiilor aferente obiectivelor PUG si de aceea, la fazele de PUD, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor se va solicita în prima fază organelor de avizare,



172 / 192

de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, cand se cunoaste proiectul de executie avizul de mediu.

Dupa implementarea PUG va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol care se va datora obiectivelor prevazute ca propuneri de dezvoltare urbanistica, in general obiective cu menirea pentru protectia mediului (alimentari cu apa, retele de canalizare si statii de epurare, perdele de protectie, spatii verzi). Impactul se va datora traficului rutier, sistemelor de încălzire adoptate, evacuărilor de ape menajere/de tip menajer şi platformelor de deşeuri care se vor amenaja.

Planul prevede racordarea locuintelor/obiectivelor din zonele functionale prin extinderea sistemului de alimentare cu apa a comunei propus, inclusiv in zonele functionale noi introduse in intravilanul comunei. Forajele si gospodaria comunala se vor afla chiar pe terenul ce constituie obiectul de analiza al PUG.

Evacuarea apelor uzate de tip menajer se va realiza intr-un sistem de retele de canalizare urmata de epurarea acestora in statie de epurare si/sau in bazine betonate etanse, vidanjabile. Aceasta solutie exclude ca sursele punctiforme apartinând locuintelor si unitatilor de gospodarie comunala să reprezinte un potential de poluare semnificativ al râului sau a apelor freatice.

Dezvoltarea infrastructurii propusă de PUG, prin înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă precum şi înfiinţarea de reţele de canalizare şi staţie de epurare, trebuie să aibe ca obiectiv o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor incluzând conservarea, ameliorarea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul hidrografic Călmăţui.

Realizarea de locuinte pe amplasamentul PUG cu colectarea deseurilor menajere in sistem individual, pentru fiecare locuinta in interiorul parcelei, in europubele şi saci menajeri, fiind ridicate ritmic de catre serviciul de salubritate si gestionarea ulterioara a deseurilor conform ,,Sistem integrat de management al deşeurilor “- proiect la care comuna este parte va conduce la eliminarea surselor difuze de poluare a apelor de suprafata si subterane identificate in memoriul general al PUG.

Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi în teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural.

Problema cheie a dezvoltării durabile o constituie reconcilierea între două aspiraţii umane: necesitatea dezvoltării economice şi sociale, dar şi protecţia şi îmbunătăţirea stării mediului, ca singura cale pentru bunăstarea atât a generaţiilor prezente, cât şi a celor viitoare.

Aprobarea PUG asigura dezvoltarea económico-sociala a comunei in conditii de protejare si imbunatatire a starii mediului.



173 / 192

BIBLIOGRAFIE

1. Memoriu General PUG 2010 SC PROIECT BUZAU SA

2. Studiu Geotehnic 2010 SC PROIECT BUZAU SA

3. Strategia de dezvoltare locală a comunei Largu pentru perioada 2007 - 2013

2008 Primăria Largu

4. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Buzău 2007-2013

www.cjbuzau.ro

5. Plan Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 2 – Sud-Est

2009 www.arpmgl.ro

6. Plan Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Buzău 2005 www.cjbuzau.ro

7. Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 2 – Sud-Est

2006 www.arpmgl.ro

8. Enciclopedia geografică a României ESE, 1982 Grigore Posea

9. Planul de apărare împotriva inundaţiilor 2006 – 2009 http://www.rowater.ro/dabuzau

10. Raportul despre starea mediului din anul 2010 BZ 2010 www. apmbuzau.ro

11. Raportul despre starea mediului din anul 2010 BR 2010 www. apmbr.ro

12. Planul pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase din judeţul Buzău

2009 www.rowater.ro

13. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 10009-1988

***

14. Aer din zonele protejate – condiţii de calitate STAS 12574-1987

***

15. Raport privind stadiul de implementare al proiectelor din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

2010 www.anpm.ro

16. http://www.biodiversity.ro/n2000/



174 / 192



175 / 192



176 / 192



177 / 192



178 / 192



179 / 192



180 / 192



181 / 192



182 / 192



183 / 192



184 / 192



185 / 192



186 / 192



187 / 192



188 / 192



189 / 192



190 / 192



191 / 192



192 / 192

Documents

CUPRINS - apmgl.anpm.roapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM Galati/AVIZE... · Anexa 3 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor