Chimismul lacurilor din România

Chimismul lacurilor este dat de suma anionilor și cationilor dizolvați în apă,ca și de o serie de substanțe chimice care se formează chiar în lac,prin descompunerea mâlurilor sau a substanțelor organice.

Definiție-Chimism

După gradul de mineralizare,deosebim lacuri cu apă dulce și lacuri cu apă sărată

Lacurile cu apă sărată se împart și ele după gradul de mineralizare în lacuri cu apă salmastră și lacuri cu apă sărată.

Clasificare după gradul de mineralizare

Grad de mineralizare mai mic de 1000 mg/l În regiunile cu bilanț pluviometric

excedentar,cu o primenire a masei de apă. Lacurile glaciare din Carpații românești

(Zănoaga,Bucura,Câlcescu,Bâlea,Capra) au un grad de mineralizare mai mic de 50 mg/l.

Lacurile cu apă dulce

Lacul Bâlea Lacul Bucura

Lacul Capra Lacul Zănoaga

Au salinitate cuprinsă între 1g/l și 25g/l,sau mai precis 24,7g/l

Exemple:Lacul Corbu,Siutghiol,Tăbăcăriei Roluri:

◦ în cura externă, indicate în bolile reumatice(cu efecte terapeutice mai puțin evidente decât efectele apelor cu o salinitate ridicată)

Lacurile cu apă salmastră

Lacul Corbu Lacul Siutghiol

Lacul Tăbăcăriei

Au grad de salinitate>25g/l Situate în regiuni aride cu un bilanț

pluviometric deficitar Exemple:

◦ Lacul Movila Miresei(137g/l)◦ Lacul Sărat Brăila(83,9g/l)◦ Lacul Techirghiol(95,5g/l)◦ Baia Miresei-Slanic Prahova(317g/l)◦ Lacul Ursu-Sovata(260g/l)◦ Lacul Sărat-Ocna Dejului(260g/l)

Lacurile cu apă sărată

Lacuri cantonate în masivele de sare sau în vechi mine de sare părăsite.!grad mare de salinitate!

Lacul Sărat Brăila Lacul Ursu

Lacul Baia Miresei

Dacă avem în vedere concentrația anionilor și cationilor din masa de apă putem deosebi următoarele categorii de lacuri:◦ Lacuri bicarbonatate◦ Lacuri sulfatate◦ Lacuri clorurate

Clasificare în funcție de ionii predominanți

Situate în arealele cu umiditate excedentară Predomină ionul bicarbonic HCO3

- În România

◦ toate lacurile din zona de munte,alături de câteva lacuri din Bazinul Fizeș:Lacul Știucii,Lacul Țaga Mică

Roluri:◦ prin consum intern(neutralizare directă a secreției

acide a stomacului;Efecte hipoglicemiante; efecte hipolipemiante;reduce incidența litiazei renale urice;)

◦ utilizare externă(tratamentul eczemelor pruriginoase sau varicoase, ca și cel al bolilor cardiovasculare compensate)

Lacuri bicarbonatate

Lacul Țaga Mică

Lacul Știucii

În regiuni cu ariditate mare. Conțin 1 g la mie sulfaţi Exemple:

◦ Ape sulfatate-sodice (Vingard,Ghirbom/Alba;Govora/Vâlcea)

◦ Ape sulfatate-magneziene(Amara/Ialomița)◦ Ape sulfatate-calcice(Vintileasca/ Vrancea)

Roluri:◦ Consum intern:afecțiuni ale aparatului digestiv◦ Utilizare externă:afecțiuni ale aparatului

locomotor;afecțiuni ginecologice;afecțiuni dermatologice

Lacuri sulfatate

Lacul Vintileasca Lacul Govora

Lacul Amara

În regiuni aride și semiaride Au salinitate mare.(>25g/l) Exemple:

◦ Lacul Horea,Ocna Pustie,Brâncoveanu,Lacul fără fund.

Roluri:◦ în cura externă, atunci când concentraţia lor

depășește 15 g la mie (poate ajunge pana la 250 g), sunt indicate în bolile reumatice.

Lacuri clorurate

Lacul Brâncoveanu Lacul Ocna Pustie

Lacul Fără Fund

Lacul Albastru(Maramures) aflat in orașul Baia Sprie este unic prin origine (prabușirea unei galerii de mina) și chimismul apei.

Lacul Albastru este amplasat într-o mica depresiune formată în urma surpării lucrărilor miniere de exploatare de pe filonul Domnișoara.

Roca gazdă este reprezentata de andezitele cu piroxeni + hornblenda și cuarț.

Lacul are origine antropică, format prin surparea unor lucrări miniere de exploatare în anii 1919-1920 și a fost menționat pentru prima dată în anul 1963

Lacul Albastru

În Lacul Albastru atât flora cât și fauna sunt aproape inexistente – există doar microorganisme.

Combinația chimică din lac a făcut ca aici să fie prezent și acidul sulfuric liber, în concentrație de 7,8 miligrame la litru, iar ph-ul apei este 4

Unicitatea lacului o dă abundența sărurilor cuprice dizolvate în apa lacului care conferă apei o culoare albastră sau verzuie, în funcție de direcția si cantitatea luminii.

Lacul Albastru

Lacul Albastru

Zăvoianu I,Hidrologie,Ediția IV,pg 248-250 http://bioclima.ro/MadalinaCosmoiul.pdf http://bioclima.ro/J221rom.pdf http://www.inffo.ro/Diverse/Apele_minerale_

bicarbonate,_statiuni_balneare.html

http://www.inffo.ro/Diverse/Apele_minerale_clorurate,_statiuni_balneare.html

http://www.seminarcantemir.uaic.ro/doc/PGSDC_No_25_p_097.pdf

http://dexonline.ro/definitie/sibiu http://www.laculalbastru.ro/ http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraj

e/lacul-albastru/

Bibliografie

Vă mulțumesc!