2
Conceptiile flozofce a lui Platon, Sarban Elena, gr 314K Pla ton est e continua tor ul şi des ăvîr şito rul concep ţ ii soc rat ice. Imp res iona t de descoperirea lui Socrate, Platon o generalizează şi o reinterpretează. El aprofundează conceptul (noţiunea) socratic şi îl transformă în idee!. "ot ce e#istă are un corespondent conceptual. $stfel de noţiuni generale ale celor ce e#istă aievea, scrie $ ristotel , el le%a numit Idei, spunînd că lucrurile stau în afara accestora şi îşi capătă denumirea după ele. $stfel se contituie teo ria Ide ilor a lui Platon con form căr eia con cep tele , noţ i unil e generale capătă o e#istenţă de sine stătătoare,, independentă de cea a lucrurilor. Ideea este, deci, conceptul ontologizat. Platon depăşeşte cu mult pe Socrate. &acă pentru Socrate ideile sunt noţ iuni, concepte (adică rezultat al activiţăţii intelectuale), apoi pentru Platon ideile sunt însăşi e#istenţa în toată plenitudinea ei (lucrurile din lume îşi au în ea temeiul său). 'oi avem ideea fumosului ca noţiune fiindcă oiectul ei, ca frumosul în sine este o esenţă asolută. $ceste idei sunt e#istenţa autentică. 'umai acele idei pot fi cunoscute de către raţiune, deoarece totul în afară de ele se desface într %o continuă scimare şi poate produce doar o percepţie. Platon consid eră că sufletul omului este rupt din lumea ideilor şi de aceea este de origine divină. *i dacă un corp material este atras în +os, apoi sufletul, datori tă Erosului, este atras în sus. "otul în lume tinde să ocupe un loc conform naturii sale. &e aceea sufletul este atras de lumea divinului. El este împins spre această lume de forţa Erosului. Erosul face ca sufletul să se simtă în lumea lucrurilor doar un oaspete temporar, patria căruia este lume Ideilor. n domeniul gnosiologiei Platon, ca şi în teoria Ideilor, este continuatorul liniei lui Socrate. $ceasta pornise de la ideea c ă adevărul se află în stare latentă în mintea omului. -enirea filosofiei şi a filosofului este de a trezi şi de a aduce la viaţă acest adevăr. um se e#plică însă prezenţa virtuală a adevărului în sufletul omenesc/ 0a această întreare Platon răspunde pornind de la ontologia Ideilor. Pînă a veni pe pămînt şi a fi încorporat, sufletul e#istă în lumea Ideilor pure, unde contemplă 1inele, 2rumosul, &reptatea şi celelalte Idei. n încisoarea sa trupească el păstrează în stare latentă amintirea celeilalte lumi. Iar atunci cînd prin intermediul simţurilor, vine în contact cu lucrurile, acestea trezesc în el amintirea Ideilor corespunzătoare. ntîlnind lucrurile frumoase, în suflet se trezeşte amintirea 2rumosului, întîlnind fapte drepte, se trezeşte în el amintitrea &reptăţii eterne. $stfel faptul cercetării şi al învăţării nu este decît o reamintire. Platon consideră sufletul ca avînd o origine divină şi că numai în urma unei vini sau ca urmare a unei legi universale ("imaios), acesta s%a coorît într%un trup muritor, de care aia moartea îl eli erează iarăşi, pentru ca apoi să primească o răsplat ă pentru faptele sale. Sufletul are o poziţie de mi+loc între cele două lumi3 el este de origine divină, înrudit cu ideile eterne, dar de aceea, el însuşi nu este o Idee ci se poate doar ridica la intuiţia ideilor. orpul reprezintă o piedică serioasă pentru divinitatea sufletului deoarece el se lasă mereu în mre+ele micimilor vieţii a poftelor şi pasiunilor ceea ce face ca şi 1

Platon este continuatorul şi desăvîrşitorul concepţii socratice.docx

Embed Size (px)

Citation preview

8/19/2019 Platon este continuatorul şi desăvîrşitorul concepţii socratice.docx

http://slidepdf.com/reader/full/platon-este-continuatorul-si-desavirsitorul-conceptii-socraticedocx 1/2

Conceptiile flozofce a lui Platon, Sarban Elena, gr 314K 

Platon este continuatorul şi desăvîrşitorul concepţii socratice. Impresionat dedescoperirea lui Socrate, Platon o generalizează şi o reinterpretează. El aprofundeazăconceptul (noţiunea) socratic şi îl transformă în idee!. "ot ce e#istă are un corespondentconceptual. $stfel de noţiuni generale ale celor ce e#istă aievea, scrie $ristotel, el le%a

numit Idei, spunînd că lucrurile stau în afara accestora şi îşi capătă denumirea după ele.$stfel se contituie teoria Ideilor a lui Platon conform căreia conceptele, noţiunilegenerale capătă o e#istenţă de sine stătătoare,, independentă de cea a lucrurilor. Ideeaeste, deci, conceptul ontologizat.

Platon depăşeşte cu mult pe Socrate. &acă pentru Socrate ideile sunt noţiuni,concepte (adică rezultat al activiţăţii intelectuale), apoi pentru Platon ideile sunt însăşie#istenţa în toată plenitudinea ei (lucrurile din lume îşi au în ea temeiul său). 'oi avemideea fumosului ca noţiune fiindcă oiectul ei, ca frumosul în sine este o esenţă asolută.$ceste idei sunt e#istenţa autentică. 'umai acele idei pot fi cunoscute de către raţiune,

deoarece totul în afară de ele se desface într%o continuă scimare şi poate produce doar o percepţie.

Platon consideră că sufletul omului este rupt din lumea ideilor şi de aceea este deorigine divină. *i dacă un corp material este atras în +os, apoi sufletul, datorită Erosului,este atras în sus. "otul în lume tinde să ocupe un loc conform naturii sale. &e aceeasufletul este atras de lumea divinului. El este împins spre această lume de forţa Erosului.Erosul face ca sufletul să se simtă în lumea lucrurilor doar un oaspete temporar, patriacăruia este lume Ideilor.

n domeniul gnosiologiei Platon, ca şi în teoria Ideilor, este continuatorul liniei luiSocrate. $ceasta pornise de la ideea că adevărul se află în stare latentă în mintea omului.-enirea filosofiei şi a filosofului este de a trezi şi de a aduce la viaţă acest adevăr. umse e#plică însă prezenţa virtuală a adevărului în sufletul omenesc/ 0a această întrearePlaton răspunde pornind de la ontologia Ideilor. Pînă a veni pe pămînt şi a fi încorporat,sufletul e#istă în lumea Ideilor pure, unde contemplă 1inele, 2rumosul, &reptatea şicelelalte Idei. n încisoarea sa trupească el păstrează în stare latentă amintirea celeilaltelumi. Iar atunci cînd prin intermediul simţurilor, vine în contact cu lucrurile, acesteatrezesc în el amintirea Ideilor corespunzătoare. ntîlnind lucrurile frumoase, în suflet se

trezeşte amintirea 2rumosului, întîlnind fapte drepte, se trezeşte în el amintitrea &reptăţiieterne. $stfel faptul cercetării şi al învăţării nu este decît o reamintire.

Platon consideră sufletul ca avînd o origine divină şi că numai în urma unei vinisau ca urmare a unei legi universale ("imaios), acesta s%a coorît într%un trup muritor, decare aia moartea îl elierează iarăşi, pentru ca apoi să primească o răsplată pentrufaptele sale.

Sufletul are o poziţie de mi+loc între cele două lumi3 el este de origine divină,înrudit cu ideile eterne, dar de aceea, el însuşi nu este o Idee ci se poate doar ridica la

intuiţia ideilor. orpul reprezintă o piedică serioasă pentru divinitatea sufletului deoareceel se lasă mereu în mre+ele micimilor vieţii a poftelor şi pasiunilor ceea ce face ca şi

1

8/19/2019 Platon este continuatorul şi desăvîrşitorul concepţii socratice.docx

http://slidepdf.com/reader/full/platon-este-continuatorul-si-desavirsitorul-conceptii-socraticedocx 2/2

Conceptiile flozofce a lui Platon, Sarban Elena, gr 314K 

sufletul să%şi întunice reamintirea E#istenţei veşnice şi ademenit de mii de plăcerimediocre şi inferioare, să%şi uite mereu originea lui înaltă şi menirea lui adevărată.

n concepţia sa etică Platon dezvoltă idei socratice. El spune că cine cunoaşte

1inele este de asemenea un şi face inele. 'imeni nu face nedreptatea de ună voie, cidin neştiinţă. &e asemenea, ca şi Socrate, Platon împărtăşeşte convingerea că a suferi din pricina nedreptăţii este de o mie de ori mai ine decît a făptui o singură nedreptate. Etica palatonică este fundamentată tot pe metafizica ideilor, după cum şi această metafizică îşiavea originea în năzuinţa etică a filosofului.

n concepţia sa etică Platon dezvoltă idei socratice. El spune că cine cunoaşte1inele este de asemenea un şi face inele. 'imeni nu face nedreptatea de ună voie, cidin neştiinţă. &e asemenea, ca şi Socrate, Platon împărtăşeşte convingerea că a suferi din

 pricina nedreptăţii este de o mie de ori mai ine decît a făptui o singură nedreptate. Etica palatonică este fundamentată tot pe metafizica ideilor, după cum şi această metafizică îşiavea originea în năzuinţa etică a filosofului

Filosofia politică ocupă un loc foarte important în creaţia lui Platon. 4na dintrăsăturile caracteristice principale ale concepţiei social % politice a merelui gînditor estelegătura lui strînsă cu învăţătura sa etică. Statul este pentru el asemeni omului, iar omulasemeni statului. &e aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar într%unstat ine organizat. *i invers numai nişte cetăţeni cu adevărat culţi, ine educaţi şivirtuoşi se pot asocia, formînd un stat, în care domneşte ordinea şi legea. Scopul statuluieste de a crea condiţii pentru realizarea dreptăţii.

Platon porneşte de la ideea că statul este un individ de proporţii mari, un ommare!. &e aceea acţiunile adăugătoare ale cetăţenilor, indiferent de postul ocupat şirangul social, aduc pre+udicii statului şi fiecărui cetăţean în parte. 5irtuţiile sociale şi celeindividuale se condiţionează reciproc. 6amenii totdeauna îşi merită societatea în caretrăieşte, fie ea ună sau rea. Statul este întotdeuna aşa cum sunt cetăţenii lui.

2