Investeşte în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 1 – „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 – „Calitate în învăţământul superior” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/156/1.2/G/141260

Titlul proiectului: ,,Promovarea inovării şi asigurării calităţii în domeniul dezvoltării teritoriale inteligente prin elaborarea unui program de studii interdisciplinare de masterat”

GABRIEL PASCARIU

Soft territories. Planificare teritorială

în zone transfrontaliere

EDITURA UNIVERSITARĂ

Bucureşti, 2015

Redactor: Gheorghe Iovan Tehnoredactor: Ameluţa Vişan Coperta: Monica Balaban Editură recunoscută de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (C.N.C.S.) şi inclusă de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) în categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României PASCARIU, GABRIEL Soft territories : planificare teritorială în zone transfrontaliere / Pascariu Gabriel. - Bucureşti : Editura Universitară, 2015 Conţine bibliografie ISBN 978-606-28-0363-6 911.3 711 DOI: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062803636

© Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate, nicio parte din această lucrare nu poate fi copiată fără acordul Editurii Universitare

Copyright © 2015 Editura Universitară Editor: Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: redactia@editurauniversitara.ro Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDITOR / 07217 CARTE comenzi@editurauniversitara.ro O.P. 15, C.P. 35, Bucureşti www.editurauniversitara.ro

Pagina 3

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................... 5

RELAȚIA DISCIPLINEI CU ALTE DISCIPLINE DIN

CADRUL MODULULUI DE URBANISM ................... 7

TERMINOLOGIE................................................... 9

OBIECTIVELE DISCIPLINEI ................................. 13

CONȚINUT ........................................................ 15

COMPETENȚE ................................................... 41

CUNOȘTINȚE ȘI ABILITĂȚI PE CARE LE POATE

DEZVOLTA DISCIPLINA ..................................... 43

BIBLIOGRAFIE ................................................... 45

Imagini: reproduceri din studii ESPON, scheme și cartograme din studii de profil și de autor.

Pagina 4

Tipologia regiunilor în cooperarea teritorială Proiect: TERCO, Territorial Cooperation Program: ESPON 2013 http://mapfinder.espon.eu/?p=1211

Pagina 5

INTRODUCERE

Cursul privitor la „Soft territories și planificare teritorială în zone transfrontaliere” oferă o perspectivă asupra unor teritorii și procese de planificare care sunt de o natură diferită de cele tradițional reglementate prin legislația națională sau regională și unde se aplică așa numitele planuri sau instrumente statutare de planificare. Zonele de tip transfrontalier sau transnaționale se caracterizează prin elemente care le apropie din punct de vedere geografic, economic, funcțional sau cultural, dar aparțin unor sisteme de organizare politico-administrativă diferite, sunt gestionate de autorități cu competențe diferite și utilizează instrumente de planificare spațială care nu sunt întotdeauna compatibile. Dacă există pe de o parte asemănări și interese comune care justifică o planificare coordonată și bazată pe cooperare a dezvoltării spațiale și socio-economice, pe de altă parte, diferențele semnalate fac dificilă punerea în aplicare a unor strategii și politici comune și corelate. Uniunea Europeană a inițiat încă din anii ’80 programe și mecanisme și a alocat resurse în sprijinul cooperării în astfel de zone, considerând că pentru o mai bună integrare europeană trebuie contracarat impactul negativ al frontierelor naționale asupra dezvoltării teritoriilor. Acest aspect a dobândit o importanță sporită odată cu extinderea după 1989, a Uniunii Europene către est și includerea unor țări unde frontierele au fost cu precădere neglijate, iar relațiile transfrontaliere descurajate. Prin faptul că aceste teritorii nu au o definire precisă și stabilă ele mai sunt numite „teritorii difuze”, „teritorii cu limite variabile” sau „soft territories”.

Pagina 6

Arii eligibile de cooperare în programul INTERREG IIIB Proiect: TERCO, Territorial Cooperation Program: ESPON 2013 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/terco.htm

Pagina 7

RELAȚIA DISCIPLINEI CU ALTE DISCIPLINE DIN CADRUL MODULULUI DE URBANISM

Acronim disciplină

Discipline din modulul general

SME-PS Sisteme și modele europene de planificare spațială

MI-PPUT Metode și instrumente inovatoare de proiectare și planificare urbană și teritorială

RI-TF Regiuni inovatoare și teritorii funcționale

EDeP Eco-dezvoltare și peisaj

MTC Metode și tehnici de cercetare

Schemă de corelare a disciplinelor de urbanism din modulul general

Disciplina ST-TRANS se află în relații de complementaritate cu disciplinele SME-PS, MI-PPUT și EDeF, de succesiune cu RI-TF și interdependență cu MTC.

RITF

SME-PS

EDeP

MTC

MI-PPUT

ST-TRANS

Pagina 8

Arii eligibile de cooperare în programul INTERREG IVB Proiect: TERCO, Territorial Cooperation Program: ESPON 2013 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/terco.htm

Pagina 9

TERMINOLOGIE

Regiune transfrontalieră

Teritoriu aflat în zona de graniță dintre două sau mai multe țări cuprinzând total sau parțial entități administrative din țările respective, delimitat pe bază de acte normative (distanță) sau prin studii teritoriale.

Euroregiune Zonă de cooperare cuprinzând un teritoriu contiguu aflat în limitele a două sau mai multe state (membre sau vecine UE) și care reprezintă o categorie de regiuni transfrontaliere.

(Comisia Europeană)

Organizație pentru cooperare transfrontalieră sau inter-teritorială, între două sau mai multe părți, care promovează în general dezvoltarea relațiilor de vecinătate între membrii săi în ariile lor de responsabilitate.

(Consiliul Europei)

Cooperare transfrontalieră

Formă de parteneriat care transcende limitele naționale și reprezintă diferite forme de guvernare și administrare, incluzând sectorul public și privat și diferite domenii de politică publică.

Cooperarea transfrontalieră se referă de regulă la regiuni / teritorii din cadrul UE, dar poate cuprinde și regiuni / teritorii din terțe țări. Instrumentele de finanțare sunt diferite.

(CE, glosar)

Cooperarea teritorială (CT)

CT cuprinde trei forme de cooperare:

x Transfrontalieră – între autorități vecine care promovează dezvoltare regională integrată

Pagina 10

x Transnațională – incluzând autorități naționale, regionale și locale, care promovează o mai bună integrare în UE prin formare de grupări regionale ample

x Interregională – care urmărește eficientizarea politicilor de coeziune și dezvoltare regională prin transfer de informații, cunoaștere și experiență (nu presupune contiguitate spațială)

(CE, Interreg III)

x Cooperarea transfrontalieră poate cuprinde activități economice, planificare spațială, turism, recreere, educație, transport, protecția mediului și are loc pe distanțe relativ scurte de-o parte și de alta a granițelor naționale.

x Cooperarea transnațională vizează aspecte strategice precum crearea de rețele de arii metropolitane, promovarea regiunilor costiere și a economiilor maritime, valorificarea patrimoniului natural și cultural etc.

x Cooperarea interregională este de natură tematică și poate avea loc între regiuni aflate la distanță una de alta din țări diferite sau din aceeași țară.

(CEMAT, Glossary of Key Expressions Used in Spatial Development Policies in Europe, Lisabona 2006)

Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ)

Plan de amenajare a teritoriului cu rol director care se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:

Pagina 11

a) intercomunale sau interorășenești, compuse din unități administrativ-teritoriale de bază, comune şi oraşe;

b) interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi;

c) regionale, compuse din mai multe județe.

(Legea 350 / 2001, art. 43)

Comentariu: PATZ este un tip de plan teritorial pentru teritorii care nu formează o structură administrativă distinctă; pentru a deveni instrumente operaționale aceste planuri trebuie aprobate de fiecare unitate administrativ-teritorială componentă, ceea ce conduce la procese de durată și dificile.

Exemple de teritorii de importanță națională pentru care au fost elaborate PATZ:

- Litoralul Mării Negre - Delta Dunării - Munții Apuseni - Depresiunea Petroșani etc.

Soft spaces (SoS)

SoS reprezintă un tip de spațiu care rezultă în urma unei strategii elaborate de actori teritoriali care convin asupra unei arii geografice reprezentative care se situează în afara limitelor politico-administrative și a diviziunilor teritoriale ale statelor.

SoS sunt spații care rezultă din procesele de guvernanță spațială și pot fi motivate de interese economice, sociale, politice sau culturale.

SoS pot avea limite precise, difuze sau variabile.

Pagina 12

SoS sunt mai degrabă reprezentări ale unor constructe sociale decât spații materiale (fizice).

(Walsh, C et al. 2012, Soft Spaces in Spatial Planning and Governance: Theoretical Reflections

and Definitional Issues, Regional Studies Association European Conference, Delft: 13th-16th May 2012)

SoS trebuie înțelese în contextul tendințelor de schimbare a națiunii – stat și de declin al controlului guvernamental.

SoS reprezintă un demers deliberat de a crea noi oportunități de gândire creativă în special în zone unde angajamentul public și dialogul inter-sectorial au fost obstrucționate și procesele de dezvoltare încetinite.

(Waterhout, B. 2010, Soft Spaces and Governance: The Transformation of Planning 24th AESOP Annual

Conference, Finland, 7 – 10 July 2010)

Planificare în spații „soft”

Instrumente specifice dezvoltate în țări europene:

x Planificare strategică (Franța) x Strategii spațiale regionale, Strategii

economice regionale (Marea Britanie) x Planificare participativă regională / cu

implicarea comunității (Germania: Überregionale Partnerschaften)

La nivel continental pot fi menționate: Strategia pentru Marea Baltică, Strategia Dunării, Strategiile pentru Arcul Alpin, zonele costiere ale Mediteranei sau Mării Baltice etc.

Pagina 13

OBIECTIVELE DISCIPLINEI

Generale Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și utilizarea unui ansamblu de noțiuni, concepte, metode și modele referitoare la regiuni și teritorii transfrontaliere și la problematica planificării în astfel de spații cu caracter difuz și nedefinite juridic și instituțional.

Cuvinte cheie de utilizat: regiune transfrontalieră, cooperare teritorială, cooperare transfrontalieră, cooperare trans-regională, cooperare transnațională, programare participativă, Euroregiune, „soft territory”

Specifice La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili:

x să cunoască, înțeleagă și utilizeze conceptele de cooperare teritorială și cooperare transfrontalieră, trans-regională, transnațională.

x să Înțeleagă și explice noțiunii de ”soft territories” și specificul funcționării și planificării acestora..

x să înțeleagă și descrie mecanismele instituționale și legislative care asigură cadrul procedural al politicilor de cooperare teritorială.

x să cunoască și descrie programele și instrumentele de cooperare teritorială ale Uniunii Europene.

x să dezvolte capacități și abilități de analiză teritorială a potențialului de dezvoltare a zonelor transfrontaliere.

x să utilizeze terminologia și conceptele adecvate proceselor de planificare în teritorii difuz definite sau cu limite variabile.

Pagina 14

Intensitatea cooperării teritoriale în UE, 2000-2013 Proiect: TERCO, Territorial Cooperation Program: ESPON 2013 http://mapfinder.espon.eu/?p=970

Pagina 15

CONȚINUT

Cursuri Elemente introductive, tipuri de regiuni și zone

transfrontaliere

Expunerea noțiunilor, conceptelor de bază şi descrierea terminologiei specifice cooperării teritoriale și planificării în zone transfrontaliere .

Cooperarea teritorială în Uniunea Europeană

Prezentarea şi descrierea modului în care au apărut şi au evoluat principiile şi direcțiile de acțiune la nivel european în domeniul cooperării transfrontaliere.

Instrumente de planificare în zone transfrontaliere

Prezentarea şi descrierea în scopul cunoașterii şi înțelegerii a instrumentelor de planificare specifice zonelor transfrontaliere la nivel național și european.

Tipologia teritoriilor transfrontaliere

Descrierea şi explicarea conceptelor de frontieră și teritorii frontaliere. Cooperarea teritorială internă în UE și externă (cu terțe state). Teritorii trans-regionale și trans-naționale.

Euroregiunile – un concept european pentru teritorii difuze

Apariția și dezvoltarea conceptului. Modele de funcționare și planificare.

Documente doctrinare ale UE pentru cooperare transfrontalieră

Prezentarea şi explicarea principalelor documente cu caracter doctrinar care au influențat cooperarea teritorială la nivelul UE. Documentul ESDP (1999) și Agendele Teritoriale din 2007 și 2011..

Pagina 16

Programe europene pentru zone transfrontaliere (1)

Descrierea în scopul cunoașterii şi înțelegerii începuturilor cooperării transfrontaliere în primele etape de programare (deceniile 9 și 10).

Programe europene pentru zone transfrontaliere (2)

Descrierea în scopul cunoașterii şi înțelegerii evoluției formelor de cooperare teritorială și a instrumentelor europene de susținere în etapa de programare 2000-2006 în contextul proceselor de extindere.

Programe europene pentru zone transfrontaliere (3)

Descrierea în scopul cunoașterii şi înțelegerii evoluției formelor de cooperare teritorială și a instrumentelor europene de susținere în etapa de programare 2007-2013 – schimbarea de paradigmă.

Programe europene pentru zone transfrontaliere (4)

Prezentarea perspectivelor și tendințelor noii etape de programare 2014-2020. Continuitatea programului INTERREG și a altor programe (URBACT, INTERACT).

Planificare și proiecte transfrontaliere în România

Istoricul și evoluțiile recente; în procesele de planificare și cooperare teritorială la nivel național. Programe trans-regionale și transnaționale.

Structuri instituționale și mecanisme de cooperare în zona Balcanilor.

Prezentarea și explicarea mecanismelor, responsabilităților instituționale și a instrumentelor de planificare în zone transfrontaliere.

Pagina 17

Provocări și perspective ale cooperării transfrontaliere

Prezentarea și explicarea celor mai recente teorii și concepte privitoare la cooperare și planificare în teritorii difuze sau cu limite variabile(de tip „soft”).

Strategia Europa 2020 și obiectivele tematice ale etapei 2014 – 2020

Consecințe și implicații asupra configurării noilor politici teritoriale pentru cooperare teritorială.

Seminarii Studii de caz / exemple de regiuni și zone trans-frontaliere (prezentare metode și exerciții)

Indicatori de analiză a teritoriilor din zone transfrontaliere; surse, corelări, evaluări

Prezentarea și analiza unor studii ESPON care abordează problematica zonelor transfrontaliere (1)

Prezentarea și analiza unor studii ESPON care abordează problematica zonelor transfrontaliere (2)

Analiza de studii și planuri în zone transfrontaliere la nivel național și european: CADSES, VASAB etc.

Analiza unor studii și proiecte pentru Euroregiuni (DKMT, Carpatica, Dunărea de Jos etc.

Prezentarea și analiza unor proiecte de tip trans-național: Strategia Dunării, South East Europe, Europa Centrală etc.

Prezentarea unor planuri de amenajarea a teritoriului de tip trans-regional și frontalier: România - Moldova

Pagina 18

Prezentarea și analiza programului de cooperare transfrontalieră România - Ungaria

Prezentarea și analiza programului de cooperare transfrontalieră România - Bulgaria

Vizite la autorități de management (MDRAP, MFE) și Birouri Regionale pentru Coop. Transfrontalieră sau / și instituții implicate în politica de coeziune a UE (IER, Reprezentanța CE în România)

Analize de text . Articole, studii, cercetări

Mod de evaluare

Evaluarea cursului implică pregătirea și întocmirea unui referat pe o temă dată.

Criteriile de evaluare:

nivelul de documentare

logica şi coerența exprimării

utilizarea corectă a surselor

structurarea lucrării

Pentru lucrările de seminar se va elabora un studiu de caz pentru regiuni transfrontaliere sau transnaționale.

Criterii de evaluare:

participativitate

capacitatea de observare

capacitatea de interpretare şi explicare

calitatea prezentării

Pagina 19

Colectivitățile teritoriale, regionale şi locale se numără printre factorii cheie ai politicii europene de dezvoltare

spațială. Punerea în practică a politicilor de dezvoltare cere o susținere activă din partea nivelurilor regionale şi locale,

de la micile oraşe din zonele rurale până la regiunile metropolitane. Colectivitățile teritoriale regionale şi locale

realizează obiectivele comunitare prin cooperare şi în concordanță cu abordările de tip „bottom-up”.

(Comisia Europeană 1999, SDSC Schema de dezvoltare a spațiului comunitar - Spre o dezvoltare spațială echilibrată şi durabilă a

teritoriului Uniunii Europene) http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_te

ritoriului/SDSC.pdf

Borders are almost synonymous with political, demographic and economic remoteness, the meeting place

of different competences, structures, legal and social affairs and they also behave as functional and territorial

discontinuities (…)From a governance perspective, border regions are often called ‘laboratories of Europe’, and this

label is also confirmed by the ULYSSES project: the ‘contact zones’ of different national systems reveal very clearly the

added value and, at the same time, the challenges of European integration.

(ULYSSES - Using applied research results from ESPON as a yardstick for cross-border spatial development planning, 2013)

http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_TargetedAnalyses/ulysses.html

La planification stratégique transfrontalière peut se définir comme une vision commune de l’avenir d’un même territoire

transfrontalier, privilégiant, soit une approche globale pouvant conduire une vision spatiale partagée, soit une

approche thématique, à orientation «projets». (Houbart, J. 2001, Contexte juridique dans d’autre s projets de

cooperation transfrontalière) http://www.euskomedia.org/PDFAnlt/azkoaga/11/11335341.pdf

Pagina 20

Gradul de cooperare teritorială în UE, 2000-2013 Proiect: TERCO, Territorial Cooperation Program: ESPON 2013 http://mapfinder.espon.eu/?p=975

Pagina 21

TEME PRINCIPALE

Cooperare trans-frontalieră în UE

A început încă din anii 80, dar s-a dezvoltat cu adevărat doar în ultimele două deceniu, urmărind să contribuie la dezvoltarea armonioasă a spațiului comunitar şi la o mai bună integrare a regiunilor periferice ale UE în planificarea regională strategică la nivel european.

Intensificarea cooperării transfrontaliere s-a produs cu precădere după 1990 odată cu procesul de extindere spre est. În regiunile de graniță din Europa Centrală şi de Est principalele rațiuni ale acestei cooperări privesc:

depășirea neînțelegerilor dintre popoarele din aceste regiuni, rezultate din moștenirea istorică (pre şi post comunistă);

extinderea democrației;

reducerea efectelor generate de izolare şi /sau de localizarea periferică;

promovarea creșterii economice şi a standardelor de viață;

aderarea la spațiul integrat european în condițiile conservării celui mai înalt grad de autonomie.

Cooperarea transfrontalieră este susținută prin programe comunitare și de cooperare teritorială prin intermediul Fondurilor Structurale (cu precădere FEDR). Cooperarea transfrontalieră poate fi de două tipuri:

Internă: între regiuni din State Membre ale UE

Externă: între regiuni din State Membre ale UE și regiuni din state candidate sau vecine UE

Pagina 22

Euroregiuni

Apariția euroregiunilor în Europa este în strânsă legătură cu evoluția autonomiei locale şi a regionalizării. Avantaje ale acestei forme de cooperare sunt:

dinamizarea relațiilor economice şi comerciale între părțile membre,

favorizarea schimburilor culturale, artistice şi științifice,

favorizarea a contactelor între persoane şi colectivități umane,

cooperarea în domeniul ecologiei,

asigurarea unor sisteme rapide şi eficiente de comunicații şi transport,

dezvoltarea relațiilor transfrontaliere în diverse domenii.

Euroregiunile sunt spații teritoriale care pun în aplicare noi modele de cooperare şi de asociere în cadrul sectorului public şi al sectorului privat, precum şi între cele două sectoare, în scopul definirii unor noi politici în rețea cu o participare sporită a tuturor actorilor realmente interesați.

Euroregiunile joacă tot mai mult un rol subsidiar, dar fundamental în guvernanța europeană a politicii de coeziune economică, socială şi teritorială.

Instituirea euroregiunilor implică cooperarea între actorii instituționali şi sociali care au adesea o tradiție şi o logică extrem de diferite.

Pagina 23

Euroregiuni (ER) la care participă România

Participarea actorilor economici şi sociali în cadrul guvernanței euroregiunilor necesită instituirea unor sisteme instituționale adecvate.

(conf. avizului Comitetului Economic și Social European privind Euroregiunile, Bruxelles 2007)

Convenția-cadru europeană asupra cooperării transfrontaliere a colectivităților sau autorităților teritoriale, adoptată la Madrid, la 21 mai 1980, constituie cadrul legal de desfăşurare a acțiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorități şi comunități locale Conform prevederilor Convenției de la Madrid, cooperarea transfrontalieră vizează întărirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinătate între colectivități sau autorități teritoriale ce depind de două sau mai multe părți contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înțelegeri utile în acest scop.

Convenția a fost ratificată în România prin OUG 120 / 1998.

I. ER “Carpatica”

II. ER “Dunăre – Criş - Mureş – Tisa” (DKMT)

III. ER “Dunărea 21“

IV. ER “Giurgiu – Ruse”

V. ER “Dunărea de Sud”

VI. ER “Danubius”

VII. ER “Dunărea de Jos”

VIII. ER “Prutul de Sus”

IX. ER “Siret-Prut-Nistru”

X. ER “Dunărea de Mijloc –Porțile de Fier”

XI. ER “Dunărea Inferioară”

Pagina 24

Exemple de euroregiuni:

Euroregiunea DKMT (Ungaria-România-Serbia)

Euroregiunea Carpatica

Euroregiunea Pro Europa Viadrina (Germania – Polonia)

Sursa: http://www.dkmt.net/ro/index.php?page=nyito

Sursa: http://www.tradecarp.com/

Sursa: http://www.euroregion-viadrina.de/

Pagina 25

Programul INTERREG

INTERREG reprezintă un grup de programe din categoria Inițiative Comunitare demarate încă din anii ’90, cu scopul major de a reduce şi elimina "efectul de frontieră" asupra dezvoltării echilibrate şi integrate a teritoriului european.

S-a constatat că izolarea ariilor frontaliere are o dublă motivație: pe de-o parte "frontiera" separă între ele comunitățile frontaliere sub aspect economic, social, cultural şi împiedică un management corect al mediului, iar pe de altă parte aceste arii au fost neglijate în cadrul politicilor naționale, conducând la fenomene de marginalizare şi periferizare a acestora.

Sursa de finanțare: Fondul European de Dezvoltare Regională

Obiective principale:

elaborarea şi promovarea de strategii transnaționale şi planificare spațială pentru o dezvoltare coordonată şi echilibrată în profil economic şi teritorial precum şi a sistemelor urbane (transporturile, telecomunicațiile, managementul energiei, distribuția apei sunt domenii de interes prioritar);

dezvoltarea transferului de tehnologie, a cercetării şi a schimbului de experiență în domeniul dezvoltării şi planificării spațiale;

facilitarea îmbunătățirilor în infrastructuri de importanță deosebită pentru o dezvoltare teritorială echilibrată;

Pagina 26

sprijinirea unei dezvoltări și amenajări echilibrate a teritoriului UE prin măsuri care exercită o influență asupra amenajării teritoriului, dezvoltând rețele de comunicații adecvate, reducând diferențele de dezvoltare și elaborând strategii vizând o coeziune economică și socială durabilă;

ameliorarea impactului politicilor UE în materie de dezvoltare spațială și

ameliorarea cooperării, în privința regiunilor transnaționale, între instanțele naționale competente în materie de dezvoltare spațială cu scopul de a defini prioritățile de dezvoltare pentru regiunile transnaționale si transfrontaliere.

Exemple de programe de cooperare transnațională inițiate prin INTERREG IIC în a 2-a parte a anilor ‘90

(sursa: SDSC - Schema de dezvoltare a spațiului comunitar, Spre o dezvoltare

spațială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Potsdam 1999, p. 77)

Domenii de acțiune programate

Regiunea Mării

Nordului

Regiunea Baltică

Fațada Atlantică

Europa de Sud-Vest

Mediterana Occidentală şi Alpii Latini

CADSES

Zone Metropolitane ale Europei de

Nord/Vest

Dezvoltarea de procese de planificare comune şi de strategii de programme integrate

X X X

Dezvoltarea de sisteme urbane policentrice

X X X X X

Dezvoltarea zonelor rurale

X X

Ameliorarea raporturilor între oraşe şi sate

X X X X X X

Dezvoltarea de sisteme de circulație multimodale şi acces imbunătățit la infrastructuri

X X X X X X X

Acces mai bun la cunoştiințe şi informații

X X X

Conservarea moştenirii naturale şi culturale

X X X X X X

Dezvoltarea economică a sectorului de turism

X X X X

Asistență tehnică X X X X X X X

Pagina 27

Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT)

GECT (Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială) este o structură nouă, reglementată de Regulamentul nr. 1082 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006 publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L210 din 31 iulie 2006 și care a fost creată din necesitatea de a promova cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională între membrii Uniunii Europene, cu scopul de a consolida coeziunea economică și socială.

Obiectivele GECT sunt: simplificarea procesului de cooperare teritorială la granițele Statelor Membre, prin oferirea un cadru clar și coerent pentru intervențiile la nivel local, regional și național și preîntâmpinarea barierelor de ordin constituțional, legal și financiar.

Din GECT pot face parte:

x statele membre, x colectivitățile regionale, x colectivitățile locale, x organismele de drept public precum și x asociațiile celor de mai sus.

GECT pot acționa fie pentru managementul si implementarea programelor de cooperare teritorială, fie pentru managementul si implementarea proiectelor cofinanțate de către Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European si/sau prin Fondul de Coeziune, dar pot realiza și alte acțiuni specifice de cooperare teritorială între membrii lor, cu sau fără contribuția financiară comunitară.

Pagina 28

Atribuțiile GECT se stabilesc de către membrii prin Convenție si Statut, dar trebuie să se subscrie obiectivului de a facilita si promova cooperarea teritorială. În România, cadrul legal necesar pentru aplicarea efectivă a Regulamentului nr.1082/2006 a fost creat prin OUG nr.127/2007 privind Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (GECT), publicată în Monitorul Oficial nr. 769 din 13 noiembrie 2007.

Agendele teritoriale ale UE

Agenda Teritorială - Leipzig mai 2007 - Către o Europă mai competitivă a regiunilor diversificate

Priorități

• promovarea unui model de dezvoltare policentric

• strângerea relațiilor / parteneriatului urban – rural

• promovarea de “clustere” competitive şi inovative la nivel trans-național

• întărirea rețelelor tehnologice trans-europene

• promovarea managementului riscului la nivel trans-european (mai ales în zone sensibile)

• întărirea structurilor ecologice şi a resurselor culturale

Agenda Teritorială 2020 (Gödöllő - Ungaria mai 2011) - Către o Europă inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse

Priorități

x promovarea dezvoltării teritoriale policentrice şi echilibrate

x încurajarea dezvoltării integrate în oraşe, regiuni rurale şi specifice

Pagina 29

x integrarea teritorială în regiunile funcționale transfrontaliere şi transnaționale

x asigurarea competitivității globale a regiunilor pe baza economiilor locale puternice

x îmbunătățirea conexiunilor teritoriale pentru indivizi, comunități și întreprinderi

x gestionarea și conectarea valorilor ecologice, peisagistice și culturale ale regiunilor

Exemple de programe de cooperare transnațională și transfrontalieră

Vision and Strategies around the Baltic Sea 2010 (Viziune și strategie pentru Marea Baltică) - VASAB

VASAB a fost primul document referitor la o viziune de dezvoltare spațială transnațională și reprezintă o strategie de cooperare transfrontalieră al țărilor din cu ieșire la Marea Baltică: Germania și Rusia parțial, Polonia, Belarus, țările Baltice, Țările Scandinave. Cooperarea a început în 1992, iar primul raport VASAB 2010 a fost prezentat la Conferința Ministerială de la Tallinn din decembrie 1994.

Domenii și proiecte susținute prin program:

x Cooperarea transfrontalieră pentru dezvoltarea regională

x Dezvoltarea sistemului urban x Dezvoltarea spațială şi sistemul de transport x Dezvoltarea regională în zonele rurale x Dezvoltarea durabilă în zonele de coastă

(proiectele PROCOAST și VASAB SuPortNet) x Coordonarea și compatibilizarea

instrumentelor de planificare şi a metodelor

Pagina 30

Zona de cooperare transnațională și analize spațiale tematice (mediu,

transport) (http://www.vasab.leontief.net/vasab2010/indexvas.htm)

SUERD - Strategia UE pentru Regiunea Dunării

SUERD) este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor şi legislației UE. SUERD este a doua strategie macro-regională a UE, preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltică

SUERD reprezintă o inițiativă politică a României şi Austriei. La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state non-membre UE (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).

La nivelul fiecărui stat participant se constituie un Coordonator Național (în România este MAE).

Pagina 31

Obiective şi priorități:

A. Interconectarea regiunii Dunării x Îmbunătățirea mobilității şi a multimodalității a.

căi navigabile interioare; (Austria şi România) și b. legături rutiere, feroviare şi aeriene; (Slovenia şi Serbia)

x Încurajarea energiilor durabile; (Ungaria şi Cehia)

x Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni; (România şi Bulgaria)

B. Protejarea mediului în regiunea Dunării x Restaurarea şi întreținerea calității apelor;

(Ungaria şi Slovacia)

x Gestionarea riscurilor de mediu; (Ungaria şi România)

x Conservarea biodiversității, a peisajelor şi a calității aerului şi solurilor (Bavaria şi Croația)

C. Creşterea prosperității în regiunea Dunării x Dezvoltarea societății bazate pe cunoaştere prin

cercetare, educație şi tehnologii ale informației; (Serbia şi Slovacia)

x Sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor; (Croația şi Baden Württemberg)

x Investiția în oameni şi capacități; (Austria şi Republica Moldova)

D. Consolidarea regiunii Dunării x Ameliorarea capacității instituționale şi a

cooperării; (Austria şi Slovenia)

x Conlucrarea în vederea promovării securității şi pentru soluționarea problemelor legate de criminalitatea organizată şi de infracțiunile grave. (Bavaria şi Bulgaria).

(http://www.mae.ro/strategia-dunarii)

Pagina 32

Noul portal al Strategiei Dunării (http://www.danube-region.eu/

CBC România – Ungaria

Programul Phare CBC (cross-borber cooperation) între România si Ungaria a început încă din 1996, când Comisia Europeana şi-a extins programul – pentru prima oară în istoria sa – la o regiune de graniță dintre două țări candidate. În perioada 1996-2003, au fost alocate în total 34 milioane EUR, din fonduri UE Phare CBC pentru proiecte implementate în partea ungară a frontierei şi 28 milioane EUR pentru partea româneasca.

Au fost sprijinite două tipuri principale de proiecte: a) proiecte de infrastructură fizică de mare anvergură şi b) proiecte mici care includ o mare varietate de acțiuni.

Stadiul următor al cooperării a fost implementarea Programului de Cooperare Transfrontalieră România–Ungaria şi Ungaria–Serbia şi Muntenegru în perioada 2004-2006.

Pagina 33

Programul de cooperare 2007-2013

Obiectivul de Cooperare Teritorială Europeană a înlocuit Inițiativa Comunitară INTERREG în perioada 2007-2013, consolidând importanța cooperării transfrontaliere, ca parte integrantă a Politicii de Coeziune a UE.

Componenta de cooperare transfrontaliera se realizează prin Programe Operaționale care vizează frontierele interne ale Uniunii Europene, acoperind în primul rând următoarele domenii:

x încurajarea antreprenorialului, în special dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, a turismului, culturii si a comerțului transfrontalier.

x încurajarea şi dezvoltarea protecției şi managementului comun al mediului precum si prevenirea riscurilor naturale și tehnologice.

x susținerea legăturilor dintre zonele urbane și rurale.

x reducerea izolării prin accesul îmbunătățit la transport, rețele şi servicii de informații şi de comunicare şi sisteme şi instalații transfrontaliere de apă şi de energie.

x dezvoltarea colaborării, capacității şi utilizării comune a infrastructurilor, în special în domeniul sănătății, culturii, turismului si al educației.

Strategia programului Aceasta urmărește apropierea diferiților participanți – persoane fizice, actori economici şi comunități – cu scopul de a exploata mai eficient oportunitățile oferite de dezvoltarea comună a zonei de frontieră.

Primul pilon se adresează îmbunătățirii fluxului de informații şi a infrastructurii de transport în zona de cooperare. Al doilea pilon se axează pe sprijinirea inițiativelor de cooperare în diferite domenii.

Pagina 34

Obiectivele programului

x Îmbunătățirea infrastructurii de transport în vederea facilitării accesului mai bun în zona de frontieră.

x Îmbunătățirea fluxului de informații cu privire la oportunitățile comune din zona de frontieră.

x Folosirea eficientă a resurselor naturale comune şi protejarea bogățiilor naturale din zona de frontieră.

x Consolidarea contactelor economice din zona de frontieră pentru a intensifica dezvoltarea economică durabilă bazată pe avantaje comparative.

x Întărirea coerenței sociale şi structurale la nivelul persoanelor şi al comunităților.

Managementul programului este asigurat de un Grup Operațional comun Ungaro-Român constituit din reprezentanții instituțiilor de nivel național responsabile de pregătirea şi implementarea programului şi din reprezentanții unităților teritoriale NUTS III incluse în program.

Zona de cooperare transfrontalieră România - Ungaria

Pagina 35

CBC România - Bulgaria

Obiectivul general al POCT (Program Operațional de Cooperare Teritorială) 2007-2013 a fost acela de a contribui la apropierea oamenilor, comunităților și economiilor zonei de granița dintre România si Bulgaria în vederea participării la dezvoltarea comună a zonei de cooperare, prin valorificarea durabilă a resurselor și avantajelor sale umane, naturale și de mediu.

Cele cinci obiective specifice (OS) au fost:

• OS1: Îmbunătățirea accesului la infrastructura de transport în cadrul ariei eligibile pentru a facilita mobilitatea bunurilor și persoanelor.

• OS2: Îmbunătățirea disponibilității si diseminării informațiilor privind oportunitățile comune în cadrul zonei de frontieră;

• OS3: Durabilitatea valorii intrinseci a resurselor naturale ale zonei prin exploatarea prudenta și protejarea efectiva a mediului înconjurător.

• OS4: Dezvoltarea economică durabilă a zonei de frontiera prin inițiative comune în vederea identificării și întăririi avantajelor competitive și reducerii dezavantajelor.

• OS5: Coerența socială și culturală consolidată prin acțiuni de cooperare între oameni și comunități.

Zona de cooperare transfrontalieră și regiunile NUTS III eligibile

Pagina 36

POCT România – Ucraina – Moldova

Programul Operațional Comun ENPI CBC România-Ucraina-Moldova 2007-2013 stabilește cadrul de cooperare transfrontalieră în contextul Politicii Europene de Vecinătate ce are ca scop evitarea creării de noi linii de demarcație între UE şi vecinii săi şi crearea posibilității ca acestea să participe la diferite activități ale UE, printr-o mai strânsă cooperare politică, economică, culturală şi în domeniul securității.

Scopul acestui program este de a îmbunătăți situația economică, socială şi a mediului înconjurător în aria programului, în contextul unor granițe sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniței.

Obiectivele generale ale Documentului Strategic ENPI CBC urmăresc trei priorități:

Prioritatea 1. Către o economie mai competitivă a zonei de frontieră, având ca scop îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin diversificarea şi modernizarea economiei într-o manieră durabilă.

1.1 Îmbunătățirea productivității şi competitivității zonelor urbane şi rurale ale regiunii prin cooperarea transfrontalieră

1.2 Inițiative transfrontaliere în domeniul transportului, infrastructurii de frontieră şi rețelelor de energie

Prioritatea 2. Mediul şi pregătirea pentru situații de urgență având ca scop sprijinirea soluțiilor pe termen lung la problemele de mediu cu care se confruntă zonele de frontieră, în special cele asociate urgențelor de mediu în cazul cărora o abordare coordonată este esențială.

Pagina 37

Zona de Cooperare Transfrontalieră România – Ucraina - Moldova

2.1 Rezolvarea în comun a unor aspecte de mediu, inclusiv pregătirea pentru situații de urgență

2.2 Managementul resurselor de apă şi al deșeurilor

Prioritatea 3. Promovarea activităților „people to people” având ca scop promovarea unei interacțiuni intensificate între populația şi comunitățile care locuiesc în zona de frontieră.

3.1 Sprijin pentru administrația locală şi regională, pentru societatea civilă şi comunități locale

3.2 Schimburi culturale, sociale şi în domeniul educației.

Sursa: http://www.mdrap.ro/userfiles/fisa_ro_ua_mo.pdf

Programele Operaționale comune conțin și o componentă de Asistență Tehnică utilizată pentru a acoperi pregătirea, managementul, implementarea, monitorizarea, auditul şi controlul programului, de asemenea studii, seminarii, traduceri, diseminarea informației, evaluare şi măsuri de publicitate.

Pagina 38

Programe de cooperare teritorială pentru România

Programe operaționale (PO) de cooperare teritorială 2007-2013

În perioada 2007-2013, România participă la desfășurarea a 11 programe aferente obiectivului Cooperare Teritorială Europeană. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a fost Autoritate Națională pentru 4 programe și Autoritate de Management pentru alte 4.

PO Ungaria - România

PO România - Bulgaria

PO România – Serbia

PO România – Ucraina - Moldova

PO Ungaria – Slovacia – România - Ucraina

PO Bazinul Mării Negre

PO Cooperare Transnațională în Sud-Estul Europei

PO Cooperare Interregională:

• Interreg IVC

• URBACT II

• ESPON 2013

• INTERACT II

Programe operaționale (PO) de cooperare teritorială 2014-2020

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP) gestionează, în calitate de Autoritate de Management (AM) sau de Autoritate Națională (AN), 12 programe de cooperare teritorială europeană la care participă şi

Pagina 39

România, programe care se derulează atât la granițele interne, cât şi la granițele externe ale Uniunii Europene.

Programe pentru care MDRAP este Autoritate de Management (AM)

x Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020;

x PO România - Republica Moldova 2014 - 2020;

x PO România - Ucraina 2014 - 2020

x Programul IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia 2014 - 2020;

x Programul Interreg V-A România - Ungaria 2014 - 2020;

x PO ''Bazinul Mării Negre'' 2014 - 2020;

Programe pentru care MDRAP este Autoritate Națională (AN)

x Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 - 2020;

x Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE;

x PO URBACT III;

x Programul de cooperare INTERACT III 2014 - 2020;

x Programul transnațional ''Dunărea'' 2014 - 2020;

x Programul de cooperare ESPON 2020.

Alte programe: Europa Centrală 2020.

Pagina 40

Structuri organizatorice pentru cooperare trans-frontalieră în România

Birouri de Cooperare Transfrontalieră

Structuri principale:

Autoritatea de Management

Autoritatea de Certificare,

Autoritatea de Audit

Secretariatul Tehnic Comun,

Comitetul de Monitorizare

Controlorii Delegați

Grupul Auditorilor

Pentru programele transnaționale şi cele inter-regionale se constituie:

Punctul Național de Contact şi

Infopoint Antena STC pentru Programele Operaționale de Cooperare Teritorială

La nivelul regiunilor de dezvoltare funcționează:

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Oradea - pentru granița România-Ungaria

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Călărași - pentru granița România-Bulgaria

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Suceava - pentru granița România-Ucraina

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Timișoara - pentru granița România-Serbia

Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalierã de la Iași-pentru granița România-Moldova

Pagina 41

COMPETENȚE

Profesionale CP1. Cunoașterea şi înțelegerea teoriilor, principiilor şi metodelor de analiză geografică a teritoriului.

CP2. Interpretarea complexă, într-o abordare holistică, a proceselor de dezvoltare şi a evoluției sistemelor de așezări în context teritorial.

CP3. Cunoașterea practicilor şi modelelor recente în planificarea teritorială, strategică, componentă fundamentală a managementului teritorial.

CP6.Capacitate de analiză a contextului economic, social şi politic pentru o evaluare corectă a oportunităților şi riscurilor în dezvoltarea teritorială, pentru înțelegerea, interpretarea şi explicarea sistemelor şi proceselor complexe de guvernanță teritorială la nivel național, în cadrul european.

CP9. Cunoașterea practicilor şi modelelor recente în planificarea teritorială, strategică, componentă fundamentală a managementului teritorial.

Transversale CT1. Spirit critic şi capacitate constructivă de abordare a problematicii legate de dezvoltarea teritorială.

CT2. Capacitatea de autoevaluare obiectivă, de mediere şi negociere, de lucru în echipă şi în condiții de stres.

Pagina 42

Standard minim de performanță

Întocmirea unor lucrări relevante sub aspectul metodei de analiză, a descrierii și explicării unor caracteristici și procese și al interpretării potențialului de dezvoltare prin cooperare al unui teritoriu transfrontalier, transnațional sau inter-regional.

Programele și proiectele de cooperare teritorială în spațiul Uniunii Europene și la granițele acesteia s-au intensificat în ultimii ani în corelare cu interesul în creștere al administrațiilor şi comunităților pentru planificare spațială şi dezvoltare regională și în contextul politicii de coeziune a UE, a utilizării fondurilor comunitare şi a necesității unei planificări strategice şi participative bazate pe evaluarea obiectivă a caracteristicilor, fenomenelor şi proceselor de dezvoltare în regiunile și zonele de tip transfrontalier.

Intensitatea cooperării orașelor înfrățite la nivelul NUTS2 TERCO, Territorial Cooperation, Program: ESPON 2013 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/terco.htm

Pagina 43

CUNOȘTINȚE ȘI ABILITĂȚI PE CARE LE POATE DEZVOLTA DISCIPLINA

Concepte Cunoașterea și utilizarea unor concepte și noțiuni

definitorii pentru planificare și dezvoltare teritorială și regională.

Înțelegerea perspectivelor și conceptelor teoretice privitoare la cooperare transfrontalieră.

Analiză Abilități de analiză și sinteză a caracteristicilor unui teritoriu transfrontalier din perspectivă multiscalară.

Înțelegerea proceselor și mecanismelor de cooperare în regiuni de tip transfrontalier.

Dezvoltarea de analize critice cu privire la instrumentele de planificare în context transfrontalier.

Evaluare și interpretare

Evaluarea și explicarea caracteristicilor unei regiuni de tip transfrontalier.

Interpretarea și analiza critică a unor procese de dezvoltare și cooperare la nivel transfrontalier.

Documen-tare

Dezvoltare abilităților de documentare, cercetare și evaluare critică a unor studii, cercetări, strategii de cooperare teritorială.

Comunicare Dezvoltarea abilităților de comunicare și lucru în echipă.

Pagina 44

Acorduri de cooperare între orașe înfrățite încheiate cu SUA TERCO, Territorial Cooperation, Program: ESPON 2013 http://www.espon.eu/main/Menu_Projects/Menu_AppliedResearch/terco.htm

Pagina 45

BIBLIOGRAFIE

Cărți

Allmendinger P, Haughton G, 2007, The fluid scales and scope of UK spatial planning Environment and Planning A 39 1478 – 1495. (AP1)

Allmendinger P, Haughton G, 2009, Soft spaces, fuzzy boundaries and metagovernance: the new spatial planning in the Thames Gateway Environment and Planning A 41 617–633. (AP2)

Allmendinger P, Tewdwr-Jones M, 2006 Territory, Identity and Space: Planning in a Disunited Kingdom (Routledge, London). (AP3)

Davoudi, S. and Strange, I. (2009) Space and Place in Twentieth Century Planning: an Analytical Framework and Historical Review, in Davoudi, S. and Strange, I., (Eds) Conceptions of Space and Place in Strategic Spatial Planning, pp. 7-42, London: Routledge. (DS)

Faludi A K F, 2010, Beyond Lisbon: soft European spatial planning Disp 182(3) 14–24. (FA)

Faludi, A. (2009) A turning point in the development of European spatial planning? The Territorial Agenda of the European Union and the First Action Programme, Progress in Planning, 71, pp. 1-42.

Gualini, E. (2006) The rescaling of governance in Europe: new spatial and institutional rationales, European Planning Studies, 14(7), pp. 881-904. (GE)

Pagina 46

Jacuniak,-Suda, M., Walsh, C., Knieling, J., Othengrafen, F. (2012) Metropolitan Governance through Soft Spaces: Insights from Hamburg Metropolitan Region, Governing the metropolis: Powers and Territories: New Directions for Research, Paris, November 28-30.

Jauhiainene J., Moilanen, H., 2011 Towards fluid territories in European spatial development: regional development zones in Finland in Environment and Planning C: Government and Policy 2011, volume 29, pages 728 - 744. (JJ)

Jessop B, 2004, Multi-level governance and multi-level metagovernance changes in the European Union as integral moments in the transformation and reorientation of contemporary statehood, in Multi-level Governance Eds I Bache, M Flinders (Oxford University Press, Oxford) pp 49 – 74. (JB)

Keating M, 1997, The invention of regions: political restructuring and territorial government in Western Europe Environment and Planning C: Government and Policy 15 383 – 398. (KM)

Metzger J, Schmitt P, 2012, When soft spaces harden: the EU strategy for the Baltic Sea Region Environment and Planning A 44 263–280. (MJ)

Olesen, K. (2011) Soft spaces as vehicles for neoliberal transformations of strategic spatial planning?, in Olesen, K. Strategic Spatial Planning in Transition - A Case Study of Denmark, Aalborg University, unpublished PhD thesis, 145-162. (OK)

Pagina 47

Soft Spaces in Europe Re-negotiating governance, boundaries and borders Edited by Phil Allmendinger,, Graham Haughton, JörgKnieling,, Frank Othengrafen Routledge – 2015 – 248 pages.

Thomas, K. & Littlewood, S. (2010) From Green Belts to Green Infrastructure? The Evolution of a New Concept in the Emerging Soft Governance of Spatial Strategies, Planning, Practice and Research, 25 (2), 203-222.

Walsh, C. (2013) Creating a Space for Cooperation: Soft spaces, spatial planning and territorial cooperation on the Island of Ireland, AESOP/ACSP Joint Conference, Dublin, July 2013.

Waterhout, B., A. Faludi, D. Stead, W. Zonneveld, V. Nadin, J. Milder (2009) Reinventing spatial planning in a borderless Europe: Emergent themes, Paper presented at the 23rd Congress of the Association of European Schools of Planning (AESOP), 15 – 18 July 2009, Liverpool. (W1)

Waterhout B, 2010, Soft spaces and governance: the Transformation of Planning, in Global Challenges and Local Responses Eds A Balducci, K Taipale (24th AESOP Annual Conference, Helsinki: 7-10th July 2010) pp 1–19. (W2)

Waterhout, B., 2010 Soft Spatial Planning – What, why and how? Paper presented at Soft Spatial Planning – Territorial governance in a borderless Europe, Workshop at HafenCity University Hamburg, 21st-22nd January 2010. (W3)

Pagina 48

Rapoarte

Waterhout, B. 2008. The Institutionalisation of European Spatial Planning, Amsterdam: IOS Press. (W4)

CoE 2006, Guide pratique de la cooperation transfrontaliere. (CoE)

Comisia Europeană, 3.3.2010 COM(2010) 2020 final Comunicare a Comisiei Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii Bruxelles. (CE2020)

EC 1994. Europe 2000+: Cooperation for European Territorial Development, Luxembourg, Office for Official Publications of the European Communities. (CETD)

EC. 1999. European Spatial Development Perspective: Towards Balanced and Sustainable Development of the Territory of the EU. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. (ESDP)

EC. Territorial Agenda. 2007. Territorial Agenda of the European Union: Towards a More Competitive and Sustainable Europe of Diverse Regions – Agreed at the occasion of the Informal Ministerial Meeting on Urban Development and Territorial Cohesion on 24 / 25 May 2007. (AT1)

EC, 2011. Territorial Agenda of the European Union 2020: Towards an Inclusive, Smart and Sustainable Europe of Diverse Regions. (AT2)

European Commission, Directorate-General for Regional Policy, 2011 European Territorial Cooperation Building Bridges between People. (BBBP)

Pagina 49

Programe, studii

Programe de cooperare teritorială 2007-2013 (selecție)

Programe Operaționale de Cooperare Teritorială (http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/cooperare-si-coeziune-teritoriala). (POCT)

ESPON project 3.2 2006. Spatial Scenarios and Orientations in relation to the ESDP and Cohesion Policy. Final Report. (E1)

ESPON-INTERACT, 2007. Cross-Border Cooperation - Cross-Thematic Study of INTERREG and ESPON activities. (E2)

ESPON project 2.3 2010. METROBORDER Cross-border Polycentric Metropolitan Regions. Final Report. (E3)

ESPON project 2013, ULYSSES Using applied research results from ESPON as a yardstick for cross-border spatial development planning. (final report). (E4)

ESPON project 2013, TERCO European Territorial Co-operation as a Factor of Growth, Jobs and Quality of Life (final report).

EU Strategy for the Danube Region (http://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/cooperation/macro-regional-strategies/danube/) (SUERD)

Cross-border cooperation programme ‘Hungary-Romania’ 2007-13: www.huro-cbc.eu.

Cross-border cooperation programme ‘Central Baltic’ 2007-13 Countries participating in programme: Estonia, Latvia, Finland and Sweden: http://www.centralbaltic.eu/

Pagina 50

Legislație

Cross-border cooperation programme ‘Austria-Czech Republic’ 2007-13: http://www.at-cz.eu/

Cross-border cooperation programme ‘Slovak Republic-Austria’ 2007-13: www.sk-at.eu

Cross-border cooperation programme ‘Romania-Bulgaria’ 2007-13: (www.cbcromaniabulgaria.eu) (RB)

Cross-border cooperation programme ‘Flanders-Netherlands’ 2007-13 Countries participating in programme: Belgium and the Netherlands: http://www.grensregio.eu/

Cross-border cooperation programme ‘Czech Republic-Poland’ 2007-13: http://www.cz-pl.eu/

Cross-border cooperation programme ‘Estonia-Latvia’ 2007-13: http://www.estlat.eu/

Cross-border cooperation programme ‘Upper Rhine’ 2007-13 Countries participating in programme: Germany, France and Switzerland Website: http://www.interreg-rhin-sup.eu/

Cross-border cooperation programme ‘2 Seas’ 2007-13 Countries participating in programme: Belgium, France, the Netherlands and the United Kingdom: http://www.interreg4a-2mers.eu

Legea 315 /2004 privind dezvoltarea regională în România,

Legea 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi Urbanismul

Ordonanța de urgență nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială.