Strategia cercetării - Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLEȘA CLAUDIA RODICA
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,FLOARE DE COLT” BRAD, JUD.
HUNEDOARA
SECȚIUNE 2: INFO- PLATFORMA RECO - STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una formativ-constatativă cu scop ameliorativ,
ce îşi propune să evidenţieze valenţele educative ale metodelor
interactive în activităţile de educarea limbajului la grupa mică.
Cercetarea s-a desfăşurat la Grădiniţa cu Program Prelungit
,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar 2017-2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei
formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală , Grupa Mică ,,Mămăruțele,, formată din 27
copii din care 13 sunt fete şi 14 sunt băieţi,
O grupă de control ,Grupa Mica ,,Albinițele”, formată tot din 25
copii din care 12 fete şi 13 băieţi.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care
frecventează în anul şcolar 2017-2018 grădiniţa. Am abordat un stil
democratic, permisiv, creativ, participativ, care pune copilul în
centrul activităților de formare și informare al personalității
copilului.
Copiii provin dintr-un climat familial favorabil. Familiile le
asigură condiţiile necesare desfăşurării actului învăţării şi
manifestă interes pentru creşterea şi educarea copiilor, menţinând
permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în
activitatea educativă, uneori fiind chiar implicați în desfășurarea
unor activități out-door. Nivelul de pregătire al grupelor de copii
a fost omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularitățile de vârstă ale copiilor de 3, 4
ani, de obiectivele programei instructiv- educative pentru acest
nivel am utilizat pe parcursul anului şcolar fişe de evaluare
concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată
anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii. Probele
sunt prezentate în număr de o activitate pe săptămână conform
Curriculumului preșcolar și verifică cunoștințele copiilor legate
de activitățile de educarea limbajului.
Debutul în actul evaluativ iniţial a fost concretizat prin
aplicarea unor seturi de probe în vederea cunoaşterii nivelul
cunoştinţelor şi deprinderilor .
Evaluarea continuă şi sumativă reprezintă cunoștințele asimilate
anterior , după parcurgerea unei etape din programa activităților
instructiv-educative specific preșcolarilor de nivel I. Reușita
acestor evaluări depinde de calitatea materialelor folosite în
desfășurarea activităților de educarea limbajului.
Conceperea unor fișe cu sarcini de lucru individualizate pentru
fiecare copil, sunt probe individuale și colective, urmărind
implicarea activă în cadrul activităților şi maturitatea proceselor
cognitive.
Metoda de bază a fost experimentul psihopedagogic derulat pe
trei etape:
Etapa iniţială: PRETESTUL
Etapa Experimentală: PLAN DE INTERVENŢIE
Etapa Finală: POSTTESTUL
Perioada de cercetare şi etapele acesteia pot fi reprezentate
astfel:
Calendarul cercetării
Etapa de evaluare
Perioada
Activitatea de Educarea limbajului propriu-zisă
Etapa iniţială
PRETESTUL
11.09- 15.09. 2017
18. 09 – 22.09. 2017
Evaluare cunostințelor domeniul limbă și comunicare.(Anexa
1)
Probă scrisă de evaluare iniţială
Probă orală de evaluare iniţială
Etapa Experimentală
PLAN DE INTERVENŢIE
30.09.2017-
08.06.2018
Introducerea factorului de progres: îmbinarea metodelor
tradiţionale cu cele moderne activ-participative
Etapa Finală
POSTTESTUL
11.06-15.06.
2018
Probe de evaluare finală.(Anexa 2)
Pretestul a constat în aplicarea probelor de evaluare iniţială
în perioada 11 -22 septembrie 2017. În această perioadă am urmărit
şi am identificat nivelul achiziţiilor iniţiale ale preșcolarilor
în termeni de cunoştinţe, am înregistrat aspecte privind nivelul de
dezvoltare al copiilor ce urmează să fie supuși experimentului.
Prin obținerea acestor rezultate am avut posibilitatea de a a-mi
forma o reprezentare cât mai exactă a situației existente asupra
potențialului de învățare, şi am reuşit să formulez concluzii
referitoare la nivelul profilului grupei şi al fiecărui copil,dar
și a lacunelor ce trebuiesc remediate.
În această perioadă am cules informaţii despre capacităţile
intelectuale ale copiilor, deprinderi şi priceperi de comunicare
orală la educarea limbajului. Fișele de observație și apreciere
privind dezvoltarea copilului preșcolar au fost concepute urmărind
comportamentul fiecărui copil în timpul activităților desfășurate
la grupă, scopul fiind acela de a stabili punctul de plecare în
desfăşurarea demersului experimental și eventual a unor programe de
recuperare.
Planul de intervenţie a fost aplicat pe parcursul anului şcolar,
în perioada septembrie 2017 - iunie 2018. În etapa experimentală
mi-am propus introducerea metodelor şi tehnicilor moderne, dar prin
îmbinare optimă cu cele tradiţionale în cadrul activităţilor de
educarea limbajului, dar şi în activităţile de tip integrat. În
această etapă am cules date referitoare la achiziţiile copiilor:
cunoştinţe, priceperi, deprinderi, capacităţi.
Posttestul a constat în aplicarea probelor în perioada 11-15
iunie 2018 în vederea testării nivelul intelectual-cognitiv la care
au ajuns copiii. În această etapă am aplicat probele din prima
etapă, fişe pentru înregistrarea progresului, evoluţia copiilor pe
parcursul unui an şcolar, atât sub raportul cunoştinţelor,
deprinderilor formate, cât şi al capacităţii de aplicare a
cunoştinţelor însuşite şi al dezvoltării cognitive. După aplicarea
experimentului, am înregistrat datele în tabele, apoi le-am
comparat cu cele iniţiale, comparaţia permiţându-mi o interpretare
obiectivă a rezultatelor celor două testări.
Etapa constatativă (pretestul)
Pretestul a constat în aplicarea probelor de evaluare iniţială
în perioada 11-22 septembrie 2017. În această perioadă am urmărit
şi înregistrat aspecte privind nivelul de dezvoltare al limbajului
copiilor ce urmează să fie supuşi experimentului. Prin rezultatele
obţinute mi-am format o imagine de ansamblu asupra grupelor de
preşcolari şi am reuşit să formulez concluzii referitoare la
nivelul profilului grupelor şi al fiecărui copil.
De asemenea, în această perioadă am cules informaţii despre
capacităţile intelectuale ale copiilor, cunoştinţele lor de baza .
Experimentul s-a realizat pe un grup experimental format din 27 de
preşcolari din
Grupa mică „Mămăruțele” şi pe un grup de control format din 25
de preşcolari din Grupa mică „Albinițele”, de la Grădiniţa cu
Program Prelungit ,, Floare de Colț,, din Brad, în anul şcolar
2017- 2018.
În tabelul următor se regăseşte structurarea pe sexe a numărului
de preşcolari care aufrecventat grădiniţa, atât în grupul
experimental, cât şi în cel de control.
Grupul experimental
Grupul de control
Nr. fete
Nr. băieţi
Nr. preşcolari careau frecventatgrădiniţa
Nr. fete
Nr. băieţi
Nr. preşcolari careau frecventatgrădiniţa
13
14
27
12
13
25
Procentaj
48%
52%
100%
48%
52%
100%
Tabel nr. 1 – Grupul de subiecți
Grupul experimental cuprins în experiment nu este omogen din
punctul de vedere alvârstei împlinite la intrarea în grupa mică.
Astfel, din 27 de preşcolari 23aveau 3ani laînceputul anului şcolar
2017- 2018, 4 copii au împlinit 3 ani până la sfârşitul anului
2017, iar 1 copil au împlinit vârsta de 3 ani în primele luni ale
anului 2018.Grupul de control din cadrul experimentului este omogen
ca vârstă, toţi preşcolariiîncadrându-se la nivelul de vârstă
corespunzător grupei micii.
Am alcătuit fişe de observaţie şi apreciere privind dezvoltarea
copilului preşcolar, urmărind comportamentul copiilor la fiecare
activitate. Scopul a fost acela de a stabili punctul de plecare în
desfăşurarea demersului experimental. Informaţiile culese au fost
corelate, prelucrate, interpretate şi folosite în organizarea şi
desfăşurarea activităţilor didactice în vederea optimizării
procesului instructiv- educativ: adecvarea actului educativ la
particularităţile de vârstă ale copiilor, stabilirea unor măsuri
ameliorative, anticiparea eventualelor dificultăţi ale procesului
de învăţare, etc.
S-au aplicat probe prin care s-au evaluat perceperea şi
pronunţarea corectă a sunetelor limbii române; îmbogăţirea
vocabularului activ al copiilor cu substantive, adjective, pronume;
exprimarea corectă în conformitate cu normele gramaticii limbii
române.
Etapa constatativă s-a realizat la începutul primului semestru,
în perioada 11 septembrie- 22 septembrie 2017, prin aplicarea
testelor de evaluarea iniţială, atât pe grupul experimental cât şi
pe grupul de control, teste preluate din volumul coordonat de
Gabriela Berbeceanu, Smaranda Maria Cioflica, Elena Ilie, Cornelia
Marta, Nadina Maria Guga, „ Bine te- am găsit gradiniță”,- Caiet de
muncă independentă pe domenii experienţiale, 3-4 ani, editura
Tehno-Art, 2017. Aceste teste au urmărit determinarea nivelului de
cunoştinţe la început de an şcolar. Rezultatele obţinute au permis
elaborarea unei imagini globale despre fiecare copil şi au
contribuit la proiectarea acţiunilor educative, centrate pe copil,
care să sprijine şi să stimuleze dezvoltarea predispoziţiilor
native ale acestuia.
Probe de evaluare inițială
Denumirea activităţii: Educarea limbajului
Etapa iniţială/constatativă reprezintă faza prealabilă
intervenţiei factoruluiexperimental, când se realizează testarea
iniţială, evaluarea predictivă ce vizează cunoaşterea nivelului de
realizare a obiectivelor studiului din etapa anterioară
experimentului. Sunt înregistrate date referitoare la variabilele
implicate înaintea experimentării şi se stabileşte strategia
desfăşurării experimentului.
În această etapă a cercetării am aplicat teste docimologice
pentru evaluarea nivelului de pregătire din perspectiva capacităţii
de receptare a mesajului oral şi de comunicare orală, a nivelului
de structurare şi operare a capacităţii de gândire critică.
În continuare, voi prezenta conţinutul testelor de evaluare
iniţială, concluziile desprinse din analiza rezultatele obţinute de
copii, precum şi setul de măsuri ameliorative.
Proba utilizată este individuală, bazată pe instrucţiuni
verbale, desfăşurată în condiţii identice pentru fiecare copil, cu
o durată de aproximativ 10 minute.
Proba 1 - Pretest : Bine te-am găsit grădiniță! ( Anexa 1)
PROBĂ SCRISĂ
Competenţa specifică: Evaluarea vocabularului activ şi
exprimarea corectă din punct de vedere gramatical;
Obiective de evaluare:
O1: să asculte cu atenție textul sugerat de poezie;
O2: să formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
O3: -să denumească jucăriile din fişa individuală de lucru;
O4: - să descrie cu propriile cuvinte, jucăria preferată;
Material: Diferite jucării din mediul educaţional;
Fişe individuale de lucru.
Instructaj: Copilului i se arată o jucărie şi i se cere: „
Numeşte jucăria pe care ţi-o arat eu!.,,Care este jucăria voastră
preferată?”,,Spuneţi-mi ce ştiţi despre ea!”.
Evaluare: pentru fiecare obiectiv realizat se acordă un
punct.
Tabel nr. 2. Tabel cu rezultatele obţinute la proba
nr.1/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică,,Mămăruțele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1 punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
3
4
10
10
Figura nr. 1. Rezultatele obţinute la proba nr.1. de evaluare
iniţială la grupul experimental.
Comportamente urmărite - proba 1 de evaluare iniţială la grupul
experimental - Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
C1 –Ascultă cu atenție un text;
C2- Formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
C3 - Recunoaşte şi denumeşte jucăriile;
C4 - Descrie jucăria preferată;
Tabel nr.3. Tabel privind comportamentele urmărite la proba
nr.1/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică
,,Mămăruțele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
7
9
8
8
În Dezvoltare
18
13
13
17
Necesită sprijin
2
5
6
2
Nr.copii
27
27
27
27
Tabel nr. 4. Tabel cu rezultatele obţinute la proba
nr.1/Pretest.- Grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
4
6
10
5
Figura nr. 2. Rezultatele obţinute la proba nr.1. de evaluare
iniţială la grupul de control.
Comportamente urmărite - proba 1 de evaluare iniţială la grupul
de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
C1 –Ascultă cu atenție un text;
C2- Formuleze enunţuri cu jucaria prezentată;
C3 - Recunoaşte şi denumeşte jucăriile;
C4 - Descrie jucăria preferat.
Tabel nr. 5. Tabel privind comportamentele urmărite la proba
nr.1/Pretest. - Grupul de control – Grupa mică ,,Albinițele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
6
5
4
5
În Dezvoltare
15
14
13
14
Necesită sprijin
4
6
8
6
Nr.copii
25
25
25
25
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemi
Comportament atins
Comportament în dezvoltare
Comportament ce necesită sprijin
I1
Ascultă cu atenție tot textul.
Ascultă cu atenție jumătate din text.
Ascultă cu atenție o parte din text.
I2
Alcătuieşte o propoziţiedezvoltată fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă cu sprijinuleducatoarei.
I3
Recunoaște și denumește toate jucăriile din imagine
Recunoaște și denumește 3-4 jucării din imagine fără
sprijinuleducatoarei
Recunoaște și denumește 2 jucării din imagine cu
sprijinuleducatoarei
I4
Descrie jucăriafără sprijinuleducatoarei
Descrie jucăria pe jumătetefără sprijinuleducatoarei
Descrie jucăriacu sprijinuleducatoarei
Proba 2 - Pretest : Ce bine e la grădiniţă
PROBĂ ORALĂ
Competenţa specifică: Evaluarea deprinderii de pronunţare
corectă a sunetelor limbii române, a vocalelor şi consoanelor,
îndeosebi a celor labio-dentale (f, v) şi şuierătoare (ş, j)
Obiective de evaluare:
O1: - să reproducă corect onomatopeele fenomenului meteorologic
discutat în joc;
O2: - - să formuleze enunţuri sugetate de imagine;
O3: - să folosească corect acordul dintre subiect şi
predicat;
O4: - să repete prin mişcari adecvate femonenele meteorologice
din joc.
Material: ilustraţii reprezentând un foc în cămin sau cuptor şi
vântul redat prin mişcarea crengilor şi căderea frunzelor unor pomi
din parc, livadă sau pădure,
Instructaj: : Copilului i se arată imaginea şi i se cere să
numească fenomenele din imagini, apoi să redea prin mişcare
acţiunea specifică fenomenului, să imite prin onomatopee sunetul
fenomenelor şi să alcătuiască propoziţii simple despre acestea.
Evaluare: pentru fiecare obiectiv realizat se acordă un
punct.
Tabel nr. 6. - Tabel cu rezultatele obţinute la proba
nr.2/Pretest. - Grupul experimental - Grupa mică
,,Mămăruțele,,:
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
3
4
15
5
Figura nr. 3. Rezultatele obţinute la subproba nr.2.
de evaluare iniţială la grupul experimantal
Comportamente urmărite - proba 2 de evaluare iniţială la grupul
experimental - Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
C1 –Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic
discutat în joc;
C2 - Formuleză enunţuri sugetate de imagine;
C3 –Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
C4 -Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din
joc.
Tabel nr.7. - Tabel privind comportamentele urmărite la proba
nr. 2/Pretest. - Grupul experimental – Grupa mică
,,Mămăruțele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
7
10
7
11
În Dezvoltare
17
11
17
13
Necesită sprijin
3
6
4
3
Nr.copii
27
27
27
27
Tabel nr. 8 -. Tabel cu rezultatele obţinute la proba nr.2 -
Grupul de control - Grupa mică ,, Albinițele,,;
PUNCTAJ
0 puncte
1punct
2 puncte
3 puncte
4 puncte
NR. DE COPII
0
1
4
13
4
Figura nr. 4. Rezultatele obţinute la subproba nr.2. de evaluare
iniţială la grupul de control.
Comportamente urmărite - proba 2 de evaluare iniţială la grupul
de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
C1 –Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic
discutat în joc;
C2 - Formuleză enunţuri sugetate de imagine;
C3 –Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
C4 -Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din
joc.
Tabel nr. 9. Tabel privind comportamentele urmărite la proba
nr.2/Pretest - Grupul de control - Grupa mică ,,Albinițele,,:
Comportament
C1
C2
C3
C4
Atins
6
8
4
9
În Dezvoltare
12
10
14
11
Necesită sprijin
7
6
7
5
Nr.copii
25
25
25
25
Evaluare:
· pentru fiecare subprobă, itemii de evaluare corespund
obiectivelor propuse, astfel:
· O1= I1;
· O2= I2;
· O3= I3;
· O4= I4
· pentru fiecare obiectiv realizat la fiecare probă se acordă un
punct ;
· punctaj maxim= 16 puncte
Convertirea punctajului în comportamente:
- A (Atins) = 14-16 puncte;
- D ( În Dezvoltare) = 10-13 puncte;
- NS(Necesită sprijin) = 0-9 puncte;
DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ
Itemi
Comportament atins
Comportament în dezvoltare
Comportament ce necesită sprijin
I1
Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat
în joc;
Reproduce corect o parte din onomatopeele fenomenului
meteorologic discutat în joc;
Reproduce corect onomatopeele fenomenului meteorologic discutat
în joc cu sprijinul educatoarei;
I2
Alcătuieşte o propoziţiedezvoltată fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă fără sprijinuleducatoarei
Alcătuieşte o propoziţiesimplă cu sprijinuleducatoarei.
I3
Folosește corect acordul dintre subiect şi predicat;
Folosește corect subiect şi predicat;
Folosește corect subiect şi predicat cu
sprijinuleducatoarei.;
I4
Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc
fără ajutor din partea educatoarei.
Repetă prin mişcari o parte din femonenele meteorologice din joc
cu ajutor din partea educatoarei. .
Repetă prin mişcari adecvate femonenele meteorologice din joc cu
sprijinul educatoarei.
Interpretarea rezultatelor testării iniţiale:
Tabelele următoare reflectă rezultatele obţinute la cele două
probe de evaluare iniţială de către preşcolarii din grupul
experimental şi din grupul de control.
Notă: Comportament atins- A
Comportament în dezvoltare- D
Comportament ce necesită sprijin-NS
Comportamente
Grupul experimental
Grupul de control
Proba 1
Proba 2
Proba 1
Proba 2
Comportament atins
44%
26%
36%
36%
Comportament îndezvoltare
33%
48%
40%
40%
Comportament cenecesită sprijin
23%
26%
24%
24%
Tabel nr.10. – Procentajul pentru fiecare probă a evaluării
inițiale la cele două grupuri.
Tabel nr.11 - Tabel centralizator cu rezultatele obţinute de
grupul experimental – Grupa mică ,,Mămăruțele,,:
Punctaj
Comportament
Nr. copii
Procent
0-9 puncte
Necesită sprijin
7
25%
10-13 puncte
În Dezvoltare
13
50%
14-16 puncte
Atins
7
25%
Tabel nr.12. - Tabel centralizator cu rezultatele obţinute de
grupul de control – Grupa mică ,,Albinițele,,:
Punctaj
Calificativ
Nr. copii
Procent
0 – 9 puncte
Necesită sprijin
9
25%
10-13 puncte
În dezvoltare
10
40%
14-16 puncte
Atins
6
25%
Fig.5. a) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul
experimental
Fig.6. b) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul
experimental
Fig.7. a) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul de
control
Fig.8. b) - Rezultatele din etapa constatativă la grupul de
control
Figura nr.9. Rezultatele comparative la cele două grupuri:
grupul experimental şi grupul de control
Proba de evaluare iniţială la Activităţile de educarea
limbajului indică faptul că:
Grupul experimental - grupa mică ,,Mămăruțele,, formată din 27
de copii a obţinut următoarele rezultate: 25% din copii necesită
sprijin ceea ce denotă faptul că trebuie intervenit rapid cu metode
şi strategii moderne pentru a înlătura lacunele existente, 50% au
comportament în dezvoltare sunt copii care au frecventat constant
grădiniţa, dar încă mai au cunoştinţe de acumulat, iar 25% au
comportamentul atins dovedind un limbaj bogat, o exprimare corectă,
cunoştinţe multe despre poveşti, memorie bună, un limbaj scris
specific nivelului de vârstă etc.
- Grupul de control-grupa mică ,,Albinițele,, formată dintr-un
număr egal de copii (25) a obţinut rezultate apropiate grupului
experimental după cum urmeză:
25% din copii- necesită sprijin 40% din copii - comportament în
dezvoltare şi 25% din copii au comportamentul atins.
În desfăşurarea acestor probe practice, am urmărit copilul sub
aspectul personalităţii lui, modul lui de a se exprima cu un limbaj
clar, corect din punct de vedere gramatical şi creşterea
capacităţii de reglare prin cuvânt (şi autoreglare). Majoritatea
copiilor se exprimă liber în cadrul colectivului de elevi, dar unii
dintre ei au reţineri faţă de educatoare.
La vârsta preşcolară limbajul prezintă noi valenţe şi îi permite
copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalţi
copii, să-şi organizeze activitatea psihică, să-şi exprime ideile
şi stările interioare, dar şi să înţeleagă şi să acumuleze
informaţii. Prin intermediul limbajului copilul îşi dezvoltă
propria s-a experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţa
altora. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează
sisteme în care sunt integrate cunoştinţele, ceea ce contribuie la
sistematizarea şi complicarea condiţiilor interioare de formare a
personalităţii.
Din datele furnizate de etapa iniţială, rezultă că
posibilităţile de dezvoltare psihică sunt promiţătoare, că pe baza
probelor de verificare aplicate copiilor aflaţi la începutul
preşcolarităţii, se pot elabora strategii didactice adecvate de
stimulare a proceselor de cunoaştere, de dezvoltare a gândirii şi
limbajului, de cultivare a afectivităţii, a conduiteivoluntare, a
motivaţiei adecvate vârstei, deci a întregii personalităţi, aflate
în cea mai dinamicăşi productivă perioadă formativă – vârsta
marilor achiziţii.
Analizând rezultatele testării iniţiale, am constatat că
pregătirea preşcolarilor din grupul experimental de a recepta
mesajul oral şi de a se exprima oral prin intermediul metodelor şi
tehnicilor interactive este favorabilă, în consecinţă am notat
următoarele observaţii:
cei mai mulţi dintre copii au auzul fonematic suficient
dezvoltat, ceea ce reprezintă unsuport pentru receptarea şi
pronunţarea corectă a fonemelor, identificarea sunetelor încadrul
cuvintelor, identificarea cuvintelor din structura
propoziţiilor;
copiii demonstrează că au capacitatea de a înţelege semnificaţia
globală a unui mesaj oral,însă întâmpină dificultăţi în respectarea
dreptului la replică a partenerului de dialog,ascultarea activă
fiind deficitară;
unii copii prezintă dificultăţi în exprimarea corectă şi logică
a ideilor, în sesizarea intuitivăa construcţiei gramaticale correct
e a unei propoziţii ascultate;
caracterul situativ al limbajului este prezent deoarece nu este
suficient conturată percepţiaseparării cuvântului de obiect;
vocabularul activ este suficient dezvoltat pentru a permite o
comunicare normală;
sunt prezente în acţiunile copiilor conduite motorii
nestabilizate, mişcări rigide, bruşte înactivităţi ce vizează
folosirea muşchilor fini ai mâinii (activităţi practice si
artisticoplastice),ce vor fi educate prin intermediul sarcinilor de
învăţare integrate metodelor şitehnicilor interactive;
atenţia voluntară este pasivă şi difuză;
se manifestă slab memoria logică, voluntară datorită lipsei de
experienţă;
gândirea critică are caracter sumar, însă se va dezvolta prin
intermediul sarcinilor deînvăţare incluse în componenţa
strategiilor didactice bazate pe metodele şi
tehnicileinteractive.
Rezultatele probelor de evaluare indică nivelul bun al
cunoaşterii şi utilizării unor noţiunide limba română.
În această situaţie, pentru ca fiecare copil să înveţe şi
succesul obţinut să ducă lacreşterea nivelului de aspiraţie, am
stabilit următoarele măsuri de corectare:
aplicarea unor sarcini de învăţare cu accent pe dezvoltarea
auzului fonematic;
diversificarea contextelor de comunicare orală pentru educarea
comportamentului deascultare activă;
antrenarea în activităţi de grup, cu sarcini de învăţare ce
solicită exersarea elementelor deconstrucţie a comunicării;
diversificarea sarcinilor de învăţare ce stimulează activizarea
vocabularului;
antrenarea atenţiei voluntare şi a memoriei prin sarcini de
învăţare ce solicită gândireacritică;
diversificarea şi alternarea activităţilor de învăţare pentru
organizarea noţiunilor în sisteme coerente de gândire.
ANEXA 1
Proba 2
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce
necesită srijin0.260.48000000000000020.26
Proba 1
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce
necesită srijin0.360000000000000210.40.2400000000000001
Proba 2
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce
necesită srijin0.360000000000000210.40.2400000000000001
VânzăriGrup experimental/Necesită sprijinGrup experimental/În
dezvoltareGrup experimental/AtinsGrup de control/Necesită
sprijinGrup de control/În dezvoltareGrup de
control/Atins0.250.50.250.250.40.25Nr de copii012340341010
Nr. de copii01234046105
Nr de copii01234034146
Nr. de copii01234035134
Proba 1
proba 1
comportament atins 44%comportament in dezvoltarecomportament ce
necesită srijin0.440.330000000000000350.23
Strategia cercetării
-
Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLE
?
A CLAUDIA RODICA
GRĂDINI
?
A
CU
P
ROGRAM
P
RELUNGIT
,,FLOARE DE COLT
” BRAD, JUD. HUNEDOARA
SEC
?
IUNE 2
:
INFO
-
PLATFORMA RECO
-
STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una
formativ
-
constatativă
cu scop ameliorativ, ce îşi propune să evidenţieze
valenţele educative ale metodelor interactive în
activităţile
de educarea limbajului la
grupa mică.
Cercetarea s
-
a desfăşurat la Grădiniţa cu Program
Prelungit ,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar
2017
-
2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei
formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală
, Grupa Mică ,,Mămăru
?
ele,, formată din 27 copii din care 13 sunt
fete şi 14
sunt băieţi,
O grupă de control
,
Grupa Mica ,,Albini
?
ele”, formată tot
din 25 copii din care 12 fete şi 13
băieţi
.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care
frecventează în anul şcolar 2017
-
2018
grădiniţa. Am abordat un stil
democratic, permisiv, creativ, participativ, care pune copilul
în
centrul activită
?
ilor de formare
?
i informare al personalită
?
ii copilului.
Copiii provin dintr
-
un climat familial favorabil. Familiile le asigură condiţiile
necesare
desfăşurării actului în
văţării şi manifestă interes pentru creşterea şi educarea
copiilor, menţinând
permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în
activitatea educativă, uneori fiind chiar
implica
?
i în desfă
?
urarea unor activită
?
i out
-
door. Nivelul de pregătire al g
rupelor de copii a fost
omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularită
?
ile de vârstă ale copiilor de 3, 4 ani, de obiectivele
programei
instructiv
-
educative pentru acest nivel am utilizat pe parcursul anului
şcolar
fişe de evaluare
concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată
anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii.
Probele sunt prezentate în număr
de o activitate pe săptămână conform Curriculumului pre
?
colar
?
i verific
ă cuno
?
tin
?
ele copiilor
legate de activită
?
ile de educarea limbajului.
Strategia cercetării - Etapa constatativă (pretestul)
PROF. PLE?A CLAUDIA RODICA
GRĂDINI?A CU PROGRAM PRELUNGIT ,,FLOARE DE COLT” BRAD, JUD.
HUNEDOARA
SEC?IUNE 2: INFO- PLATFORMA RECO - STUDII DE SPECIALITATE
Cercetarea a fost una formativ-constatativă cu scop ameliorativ,
ce îşi propune să evidenţieze
valenţele educative ale metodelor interactive în activităţile de
educarea limbajului la grupa mică.
Cercetarea s-a desfăşurat la Grădiniţa cu Program Prelungit
,,Floare de colţ” Brad, în anul şcolar
2017-2018.
În vederea urmăririi obiectivelor şi a verificării ipotezei
formulate, am cuprins în cercetare:
O grupă experimentală , Grupa Mică ,,Mămăru?ele,, formată din 27
copii din care 13 sunt
fete şi 14 sunt băieţi,
O grupă de control ,Grupa Mica ,,Albini?ele”, formată tot din 25
copii din care 12 fete şi 13
băieţi.
Ambele grupe cuprind copii cu vârsta de 3, 4 ani care
frecventează în anul şcolar 2017-2018
grădiniţa. Am abordat un stil democratic, permisiv, creativ,
participativ, care pune copilul în
centrul activită?ilor de formare ?i informare al personalită?ii
copilului.
Copiii provin dintr-un climat familial favorabil. Familiile le
asigură condiţiile necesare
desfăşurării actului învăţării şi manifestă interes pentru
creşterea şi educarea copiilor, menţinând
permanent legătura cu grădiniţa, fiind un real partener în
activitatea educativă, uneori fiind chiar
implica?i în desfă?urarea unor activită?i out-door. Nivelul de
pregătire al grupelor de copii a fost
omogen din punct de vedere al potenţialului intelectual.
Ţinând cont de particularită?ile de vârstă ale copiilor de 3, 4
ani, de obiectivele programei
instructiv- educative pentru acest nivel am utilizat pe
parcursul anului şcolar fişe de evaluare
concepute pe baza observaţiilor constatate în munca desfăşurată
anterior.
Vorbirea corectă se însuşeşte prin comunicarea cu alţii. Probele
sunt prezentate în număr
de o activitate pe săptămână conform Curriculumului pre?colar ?i
verifică cuno?tin?ele copiilor
legate de activită?ile de educarea limbajului.
