li.' I'g.( 9 11.,1..'1 ') - n r., er'~'N~rmareatehnicapeptru p'~elucrariPrlnaschlere. ,~

C. Picos ..Gh. Coman .N.DobreO. PruteanuC. RusuSt. RusuSt. Trufinescu .

Prof. dr. ing. Constantin Pic~; conf. dr. ing. 'Gheorghe Comaning. Nicolae Oobre, dr. ing. Octavian Pruteanu

dr. ing. Costache Rusu, dr. ing. ~tefan Rusu, ,tefan Trufinescu

No,ma,ea te~Kjcdf6eHtJ'U f6J'eBucJ'dJ'jftI,iK a4c~ie,e 111

@Editura t e h n l e aBucure~ti -1979

Lucrarea se publica in doua volume. Volumull cuprinde capitclele : Struc-tura proceselor de prelucrare prln aschlere ; Normele de munca ; Metodologia nor-miirii in constructta de masinl ; Metodele de crestere a productivitatll muncii inmtreprindertle constructoare de maslnl ; Calculul eflclentel economlce a normiirlimuncll ; Fotograflerea, cronometrarea, fotocronometrarea ~iobservarea Instantaneea timpului de muncii; Normarea lucrarilor la strunjire, rabotare, mortezare,filetare ~i frezare.

Lucrarea este adresata muncitorilor eu tnalta ealificare, malstrllor,tehnlcienflor, subinginerilor tebnologi ~i economlstilor din rntreprlndertle con-struetore de masinl ~i este foarte utila studentilor tuturor sectlilor de specia-litate de la facultattle de tehnologia constructiilor de maslni ~i de mecanlca.

Redaclor:Tehnoredndor :Coperta:

ing. VASILE BUZATUVALERIU MORARESCUSIMONA NICULESCU

Bun de tipar : 25. 04.1979 Coli de tipar : 21.

Tiraj: 18.500 + 75 ex. legate C. Z. 654. 58: 621

C. 1851 - 1. P. INFORMA TIAstr. Brezoianu nr. 23- 25, BucurestiRepublica Socialistii Romania

h'~~~:-''''''':'.-~' .>~~ ~ ". ,,__~/,.~,o-;,-:,.-_._ ;-:'~~::~:.~:,,:~!~,:;i;t

'"

CUPRINS

CAPITOLUL 1

STRUCTIJRA PROCESELOR DE PRODUCTIE DIN tNTREPRINDERILE CON.STRUCTORE DE MA~INI 9

1.1. Trasaturile procesului de productie din intreprinderile constructoare de maslnl 91.2. Clasificarea proceselor de productie . " 101.3. Structura procesului de productle . . .. 14

1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie 141.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie 17

1.4. Structura timpului de munca ~i procesul de productie 171.4.1. Structura timpului de munca a executantului 171.4.2. Structura timpului de folosire a utllajulul 211.4.3. Structura trmpului pe clclul de fabrlcatle . . 23

CAPITOLUL 2

NOffiIELE DE Ml.JNC.~ 24

2.1. Norma de timp sl norma de productie . . 242.2. Norma servire ~i norma de personal.. 252.3. Clasificarea normelor de munca . . . . 252.4. Structura normelor tehnice de timp . 2&

2.4.1. Stabilirea ttmpulul de pregatire si incheiere. 272.4.2. Stabilirea timpilor operativi .. . . . . . 282.4.3. Stabilirea tlmpului de deservire a locului de munca 302.4.4. Stabilirea ttmpulul de odihnii ~i necesitati fiziologice 312.4.5. Stabilirea ttmpului de intreruperi condttionate de tehnologie ~l organlzare 31

2.5. Stabilirea normei de timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., 332.6. Stabillrea normei de timp in cazul deservirii mai multor mastnl . . . . . . .. 352.7. Apllcarea teoriei Iirelor de asteptare la stabilirea normelor de muncii pentru deser-

vlrea mal multor maslni sau acttvttatt cu specific de muncii nerepetitlva . . ., 432.8. Stabilirea timpilor dupii normative . . . . . . . . . . . . , . . . . . . .. 462.9. Influenta t.lpului de productie ~i a caracterului muncii asupra stabillrU normelor

de rnunca 4~2.10. Tlmpul de adaos 4lt2.11. Condttiile generaJe pentru asigurarea cerintelor de calltate ale norrnelor . . . .. 49

CAPITOLUL 3

PROCEDEELE DE MASURARE ~I DETElUUNARE A TL\{PULUIDE MUNcA.~I ATnIPULUI DE FOLOSIRE A UTILAJULlJI IN INDUSTRIA CONSTRUCTOARE

DE MA~INI 51

3.1. EtapeJe executiirii observiirilor asupra consumului de limp de muncii. . . 513.2. Aparate ~i materiale auxlllare pentru studierea consumului de munca . . 51

3.2.1. Aparate indicatoare . 513.2.2. Aparate inregistratoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ., 52

..._-....._-_.-_...._---_._-_..- !

CAPITOLUL 4

CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A NORMARn MUNCll 97

97102103

6 Cuprins

3.2.3. Materiale auxiliare folosite pentru masurarea ttrnpulul 543.3. Metode de masurare si analiza a tfmpulul de munca 55

3.3.1. Metode de inregistrare directa a tirnpului 563.3.1.1. Cronometrarea . . . . . . . . . 563.3.1.2. Fotografierea 74

3.3.2. Metode de inregtstrare directa a ttmpulul .. . . 843.3.2.1. Observari instantanee . . . . . . . 843.3.2.2. Miisurarea t lmpulut pe microelemente ., . 95

4.1. Efectele introducerii ~l extinderii norrniirii tehnice a muncil4.2. Efortul economic la introducerea ~i extinderea norrniirii tehnice a muncii4.3. Indicatorii econornicl ai etictentet norrnarti tebnice a muncil

CAPITOLUL 5

NORMAREA LUCRARILOR DE STRUNJIRE PE STRUNGURI NORMALE,CARUSEL ~I REVOLVER

5.1. Introducere .........5.1.1. Cinemtaica ~carii de aschlere 5.1.2. Elementele regimulut de aschlere5.1.3. Cuttte de strung5.1.4. Materiale . . . . . . . .5.1.5. Dinarnica aschlerli . . . 5.1.6. Liehide de aschiere. ...

5.2. Deterrninarea ttmpulut de bad la strunjire5.2.1. Determinarea regimurilor de aschiere

5.3. Nerrnarea t.impulul de pregattre-tnchelere la strunjire5.4. Normarea timpilor ajutatori la strujire . . . . . .5.5. Norrnarea timpului de deservire ~i odibna la strunjire5.6. Exernplu de calcul al norrnel de timp la strunjire . .

'.

107107107108110115117118119193195207208

;

CAPITOLUL 6

NORMAREA LUCRARILOR DE RABOTARE.l;!I MORTEZARE 215

6.1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2156.2. Metode de prelucrare ~i masinl-unelte utilizate 2166.3. Relatla normei de timp ~i determinarea elementelor cornponente ale acesteia 217

6.3.1. Determinarea tirnpului de pregatlre-tnchetere ... . 2186.3.2. Deterrninarea ttrnpulul de baza . . . . . . . . . . 2196.3.3. Determinarea timpllor ajutatori ............ 2336.3.4. Deterrninarea tirnpilor de deservire ~i odlhna 239

6.4. Exemple de calcul al normei de timp la robotore ~i mortezare . . . 242

CAPITOLUL 7

NORHAREA LucRARILOR DE FILETARE

7.1. Generalitati .....................7.2. Prelucrarea filetelor eu cuttte profilate ...............

7.2.1. Relatia normel de timp ~i determinarea elernentelor componente .

246

246246247

'~. .' ~Wits- _'~"A'~,".' "57,,;" -~-,--. -:; "'6' 4~'i~r;'~:~~~.!~~~;~~~~iI~~k~}:~~.~~~k+i1~-;: ':}\;'f~ki

I"Oii"'i--diatmiinn*..I

Cuprin! 7

7.2.1.1. Determinarea timpului de pregatire-tncbeiere 2477.2.1.2. Determinarea timpului de baza . . . . . . 2477.2.1.3. Determinarea timpilor aiutatori . . . . . . . 2537.2.1.4. Determinarea trmpului de deservire ~i a ttmpului de odihna si neee-

sitati fiziologiee 2537.2.2. Exemplu de calcul ........................ 253

7.3. Prelucrarea filetelor eu capete de filet at . . . . . . . . . , . . . . . . . . 2547.3.1. Belatla normei de timp ~ideterminarea elementelor eomponente ale aeesteia 255

7.3.1.1. Determlnarea timpului de pregalre . 2557.3.1.2. Determinarea timpulut de baza . . . . . . .. . .. .. 2557.3.1.3. Determinarea timpilor ajutatorl . . . . . . " . . .. .. 2577.3.1.4. Determinarea tlmpulul de deservire ~ide odihna ~inecesttatl flzlologlce 257

7.3.2. Exemplu de calcul al norrnel de timp la filetarea prin virtej 257'7.4. Ftletarea eu ajutorul tarozilor . . . . . . . . . 258

7.4.1. Determtnarea normei tebnice de timp . . . 2587.4.1.1. Determinarea ttmpulul de pregatire 2597.4.1.2. Determlnarea ttmpulut de baza . . 2597.4.1.3. Determinarea timpilor ajutatori . . . .. 2617.4.1.4. Deterrnlnarea ttmpului de deservlre ~ide odlhna ~i necesitatt fizlo-

logiee 2627.4.2. ExempJe de calcul al normei de limp la filetarea eu tarodul .. 264

7.5. Filetarea eu ajutorul filierelor. . . . . . . . . . . . . . . . 2657.5.1. Determinarea normei tebnice de timp . . . . . . . . . . . . . 265

7.5.1.1. Determinarea timiplor de pregatire ~i a timpilor de deservire ~i nece-sitliti fiziologiee 265

7.5.1.2. Determinarea t impulul de baza . . . . . . . 2657.5.1.3. Determinarea tlmpilor ajutatori . . . . . . . . . . 267

7.5.2. Exernplu de calcul al normei de timp la filetarea eu filiera 2687.6. Prelucrarea filetelor prin frezare . . . . . . . . . 268

7.6.1. Determinarea norrnei tebnice de tirnp . . .. . 2687.6.1.1. Determinarea ttmpulut de pregattre .... 2697.6.1.2. Determinarea timpului de baz,ii . . 2697.6.1.3. Determinarea timpllor ajutatori . . .. 2737.6.1.4. Determinarea timpilor de deservire ~ide odibnii ~ineeesttatt fiziologiee 273

7.6.2. Exemplu de calcul . 2747'.7. Rularea filetelor .. . 274

7.7.1. Principiul metodei . 2747.7.2. Calculul ttmpulul de baw. 2797.7.3. Determinarea normei tehnice de t imp 2817.7.4. Exemplu de calcul . 282

7.8. Rectificarea filetelor . . . . . . . . . . . 2827.8.1. Prlnclpiul metodei 2827.8.2. Determinarea normei tehniee de timp 286

7.8.2.1. Determinarea t irnpulul de pregattre . 2867.8.2.2. Determinarea timpuiui de baza . . 2867.8.2.3. Determinarea timpilor ajutiitcri . . 2877.8.2.4. Determmarea tlmpiJor de deservire ~i odihn1\ ~i necesita ti fiziologice 287

8 Cuprins

7.9. Indicatli en privire la alcgerca metodet de f'iletare 287

CAPITOLUL 8

NORMAREA LUCRARILOR DE FREZARE 289

8.1. Generalitatl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 2898.2. Relatla normel de timp sl determlnarea elementelor componente ale acestela 292

8.2.1. Determlnarea timpulut de pregatlre-inchcjere . . 2948.2.2. Determinarea ttrnpulul de baza . . .' 2948.2.3. Elementele regimulul de aschlere . 3048.2.4. Determinarea timpilor ajutatorl 3128.2.5. Determinarea timpilor de deservlre 3238.2.6. DetermInarea timpilor de odihnii sl necesitat! fiziologice 323

8.3. Exemplu de calcul al normei de limp la frezare . . . . . . . 323

Bibliografie 0 , 336

~~",>,_-. 'i'_::,~

Capitolul 1STRUCTURA PROCESELOR DE PRODUCTIE DININTREPRINDERILECONSTRUCTOARE DE MASINI

1.1. TrasaturiJe procesului de productie din intreprinderile con-structoare de ma~ini

Baza activita~ilor de productie din intreprinderile constructoare demasini 0 constituie procesul de productie ea totalitate a activWi,tilor des-fa~urate cu ajutorul mijloacelor de munea ~i a proceselor naturale care anloc in legatura cu transformarea organizata, condusa ~i realizata de oa-meni, a obiectelor muncii.

Procesul de productie reprezinta actiunea organizata I}i constlentaa Iortelor de munca asupra obiectelor muneii cu ajutorul uneltelor demunca, in vederea transtormarii lor in bunuri materiale necesare socie-tatii sau in vederea realizari! unor servicii productive, luerari cu earacterindustrial, reparatii de utilaje, necesare satisfacerii nevoilor omului.Imbinarea muncii vii cu mijloacele de munca in cadrul proceselor de pro-ductie imbraca forme specifics care difera de la 0 orinduire social-econo-mica la alta.

Intr-un sens mai larg, prin proces de productie se intelege totalitateaactivitatilor intreprinderilor industriale incepind cu procesul de aprovi-zionare Pa! continuind cu procesul tehnologic Po ~i terminind cu pro-cesul de desfacere ~i realizare a produetiei finite Pa.

Dintre cele trei componente ale proce- .-sului de productie (fig. 1.1), cea mai impor-tanta este cea a procesului tehnologic, intru-cit in cadrul acesteia are loc activitateapropriu-zisa de creare a bunurilor materiale,de transform are a obieetelor muncii inproduse finite sub actiunea proceselor demuncasi a proceselor natural-dirijate.

Sub actiunea proceselor naturale seprodue unele modificari fizice, chimice, bio-logice etc. asupra materiilor prime in decursuloarora procesul de munca este suspendat totalsau partial cum sint de exemplu, diferitele Fig. 1. Laturile procesului detratamente de imbatrinire aplicate in in - productte ,dustria constructoare de masini,

Procesul tehnologic este aeea latura a procesului de produetie carereprezinta transformarea directa cantitativa ~i calitativa a obiectelor

10 Struetura proCeselOf de productie in construqia de mafini

0..;,1';"l..1

~;&U

I11~:~~~!~:j

I!J.i.~~:

I~':~~'

~~::t,:

I.~?t~'~.. '.'"':1"., ...;

2i.-....,:r'

Lu:::? c';':.:;-;'~, ... c', :::;:.:. '". .-.::.::~.:,;..;"i;;:

C:asificarea proceselor de productie 11

b. ill functie de gradul de participare la obtinerea produsului finit,procesele de productie pot fi : de baza, auxiliare, de servire ~i anexe.

Procesele de baza, sau procesele tebnologiee de fabricatie, con-stituie continutul principal al procesului de productie, intrucit in cadrulacestora au loc principalele transformari fizice, chimice, mecanice, aleobiectelor muncii, in vederea obtdnerii produsului finit.

Procesele de productie de baza difera de la 0 ramura industriala laalta, in runetie de: natura materiilor prime prelucrate, caracteristicileprodusului finit sau caracteristicile utilajelor. Ele pot fi impart;ite in pro-cese de baza pregatitoare, procese de prelucrare propriu-zise, procese def'inisare-montaj. Aceasta impart;ire este aproape comuna tuturor ramurilorindustriale.

Procesele auxiliare reprezinta acele procese de productie care auloc paralel cu procesele de baza ~i au drept SCDP asigurarea conditiilornecesare pentru ea procesul de baza sa se desfasoare in cele mai buneeonditiuni. Caracteristica acestor procese este aceea ca ele nu actioneasain mod direct asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in produsefinite ce constituie obiectul de profil al intreprinderii, ci au ea scop produ-cerea diferitelor feluri de energie, conreetionarea sculelor ~i dispozitivelor,intretinerea in stare de Iunctionare a utilajelor, cladirilor, constructiilorspeciale.

Procesele de servire sint acele procese de productie, care oontri-buie la buna defasurare a proceselor de baza ~i auxiliare. Activitatea rezul-tata in urma desfa~urarii acestor procese nu se materializeaza ill produseci in servicii productive. Exemple de procese de servire pot fi: trans-portul materiilor prime ~imaterialelor, aprovizionarea locurilor de munca,activitatea laboratoarelor, gospodarirea depozitelor etc.

Procesele anexe au ea scop valorificarea deseurilor rezultate dinprocesele de baza precum ~i a alter reziduuri rezultate atit din proceselede baza cit. ~i din cele auxiliare.

Procesele auxiliare de deservire ~i procesele anexe trebuie sa se des-fa~oare in concordanta en procesele de baza. Executarea la timp a dispo-zitivelor speciale de lucru, a sculelor speciale, aprovizionarea fara intreru-pere a diferitelor categorii de energie, repararea la timp a utilajelor de pro-ductie, conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza din cadrulsectiilor de productie. '

c. ill functie de influentele muncitorilor asupra debitului de produse,procesele de productie pot fi cu ritm liber sau ritm reglementat.

Procesele de productie cu ritm libel' sint acelea la care ritmul de munea~i productia realizate. sint determinate de executant, cum este cazul laIormarea manuala a miezurilor in turnatoriile de tonta, trasarea manualain lacMu~arie, ajustarea pieselor in operatia de montaj etc. Studiul munciiare ea scop stabilirea celormai rationale metode de munca care trebuie sase asigure executantului in vederea eresterii productivitatii muncii.

Ca urmare a introducerii progresului tehnic, ii gaaesc tot mai multIoeul in cadrul proceselor de productie acele procese in care ritmul de muncai debitul de produse depind de factori care se reglementeaza independent

Structura proceselor de productie in constructia de ma~ini12

:;.....-:~:i

i~~j~;~

11~p

I~j~j~i~t

~

I~~

jI~:~~

.,,';' "~.,~ I~ I jI !~,,-c='" -,----. "'" . "+e,,",,,,"'''''-_~';iWof''''''''-''' ._.J

de executant. in cazul unor procese organizate in flux, prin normareacorespunzatoare a muncii se urmareste echilibrarea liniilor tehnologice,repartizarea ra~ionaHiI a luerarilor intre executanti ~i a exeeutantilorpe cele mai corespunzatoare lucritri, inclusiv determinarea numaruluiminim de lucratori.

Cele mai frecvente reglementari sint de ordin organizatoric, cum estecazul liniilor tehnologice sau al benzilor rulante. Se pot intilni ~i regle-mentari de ordin tehnologic, ea, de exemplu, reglementari pentru trata-mentele termice ale metalelor ea ~i reglementari ale randamentelor sau.react.iilor chimice.

d. Conform gradului de mecanizare, procesele de productie pot ficlasificate in manuale sau mecanizate. Desigur, poate fi avut in vedereprocesul de productie intreg sau parti ale acestuia. Gradul de mecanizare afieci'Lrui loc de munca in parte va influenta gradul de mecanizare pe total~i va determina diferite particulantati de normare in sistemul "om-ma~ina".Partieularitatile de normare provin din caracterul muncii executantului,care actioneaza diferit asupra obiectului muncii, dupa gradul de mecani-zare a diferitelor elemente ale procesului de productie.

Procesele manuale au 0 pondere tot mai mica in cadrul industrieiconstructoare de masini moderne. ill cadrul acestor procese, unica sursade energie 0 constituie energia umana, executantul folosind in timpulprocesului miinile, picioarele sau ehiar corpul s1tu. in aceasta categoricse gasesc lucrarile de lacatu~erie manuala, lucrarile de debitare manuala cufierastraul, montajul manual etc. Procese de munea manuale exista incain toate domeniile de activitate iar normarea muncii pentru aceste acti-vitA~i trebuie sa vizeze pe de 0 parte 0 masurare corecta a muncii ~i evi-dentierea unor eventuale miscari inutile din partea muncitorilor pe dealta parte ..

0 parte tot mai mare a proceselor de productie din industria con-structoare de masini sint mecanizate, folosind 0 surslt de energie indepen-denta de executant.

Partea mecanizata a procesului de productie se imparte in manual-mecanica, mecanica ~i automatizata sau de aparatura,

Partea manual-mecanica a procesului de produetde presupune folo-sirea stmultans la actionarea mecanismelor atit a energiei proprii a munci-torilor cit ~i a unei forme de energie exterioara. Actfonarea pneumatioa,stringerea unor suruburi cu masina in lucrarile de montaj sau transportulen ajutorul unui carucior sint citeva exemple de astfel de lucrarl.

Pentru astfel de lucraci in cazul normarii tehnice a muncii se da 0atentie deosebita determinarii ~i analizei elementelor procesului de pro-ductie. 0 parte dintre aceste elemente sint legate de functionarea utila-jului respeetiv ~i pentru normarea 101' se folosesc calcule tehnice specificepi'Lrtilor mecanice ale procesului de productie, 0 alta parte din elementeleproeesului de muncs sint legate de indeminarea i efortul depus de munci-torul ce executa procesul de munes iar pentru normarea 101' se folosescmetode de normare specifice proceselor manuale de productie .

.La preluerarile metalului pe diferite masini-unelte cu avans auto-mat iese in evidenta partea mecanica a procesului de produc/ie. in acest caz

Closificorea proceselor de preduetie 13

se va avea in vedere acea parte a procesului de productie executata demecanismele actionate de 0 sursa de energie exterioara independenta deexecutant. Sarcinile executantului se rep eta de mai multe ori in cursulprocesului. Unele sint de scurta durata ~i se refer a in special la pornirea,oprirea, reglarea ~i supravegherea masinii. Supravegherea masinii solici-tind energie nervoasa ~i cerebrala in detrimentul celeimusculare, are pon-derea cea mai mare in cazul deservirii unei singure masini, Adesea pot fideservite simultan mai multe utilaje.

Prin partea automatizata a proeesului de productie se intelege aceaparte la care modificarile supratetelor sau obiectelor, a regimurilor de pre-lucrare se face fara interventia direct a a executantului. In acest caz sar-cinile normarii se refer a in special la utilizarea fotografierii sau observa-rilor instantanee pentru determinarea normelor de timp ~i de personal.In cadrul proceselor automatizate, insa~i interventia omului pentru con-dueerea uneltelor de munca, trecerile de la un regim de munca la altulse executa tot de catre energii exterioare acestuia.

in procesele automatizate executantul este eliberat de muncile fizice~i are posibilitatea sa consacre un timp mai mare timpului de supra-veghere a utilajului. La rindul sau, utilajul poate funetiona in mare masuraara supravegherea omului ~i astfel se ajunge la posibilitatea cresteriinormelor de deservire ~i personal.

Asemenea situatii se intilnesc in sectiile de prelucrari mecanice ~ieste necesara cunoasterea timpului pentru efectuarea proceselor de munca,tu functie de raportul in care se afla timpul de functionare utila a utila-jului ~i timpul necesar executantului, pentru efectuarea procesului demunea, se determina numarul de executanti pentru 0 formatie de lucru,in cazul unui raport supraunitar san numarul de utilaje ce pot fi deser-vite de un muncitor in cazul unui raport subunitar.

e. Avind in vedere criteriul cooperarii intre executanti, procesele deproductie pot fi realizate individual sau in colectiv. tu decursul timpului,ea urmare a diviziunii sociale a muncii, de la proeesele executate individu-al S-2, ajuns astazi la executarea in colecti v a muncii intr-o masura tot maiinsemnata. Fundamentarea normelor de personal se leaga tocmai de sta-bilirea bimpului necesar unei intregi formatii de lucru, precizindu-se cuaceasta ocazie care sint sareinile optime ale fieearui executant, membrual acesteia.

Oorespunzator gradului de ocupare in munca a fiecarui executantpot fi distinse 0 ocup are partiala ~i una completa a acestuia pe parcursulsehimbului de lucru.

Gradul de ocup are al unui executant g& presupune compararea tim-pului productiv Tp ~i a celui pentru odihna ~i necesitati fiziologice ton cudurata schimbului de lucru TM' adica gg = (Tp + ton)/TM

Gradul de ocupare al executantului este subunitar ~i se tinde sa fiecit mai apropiat de 1.

Orescind prin diferite metode tehnico-organizatorice gradul de oeupareal executantului, se gasesc astazi posibilitati pentru largirea zonei de ser-vire a acestuia astfel incit timpul sau de lucru sa fie folosit eit mai rational

Structura proceselor de preduetie in construct~a de ma,ini14

1;\isa, fie evitate intreruperile din activitatea sa, fie datorita nevoilor pro-ductiei, fie datorita conditiilor de protectie sau de tehnica securitatiimuncii.

Daca de exemplu , dupa fiecare 5 minute de activitate a unui execu-tant, in care se includ 1;\itimpii de deplasare, urmeaza 0perioada suficientde lunga fara supraveghere a masinii, este rational ea executantul sa-~ilargeasca zona de servire,

1.3. Structure procesului de productie

1.3.1. Elementele componente ale procesului de productie

.:..-1

~~~J,11;":

~l~~~,"'~"I

I~~III

Procesul de productie este realizat in conditiile tehnicii actuale deun numar mare de executanti care trebuie sa lucreze in colectiv cu simtde raspundere ~i disciplina.

Elementele omogene din punct de vedere tehnologic care contureazaactivitatea practica ~i raspunderile executantului, trebuie sa fie corelateintre ele ~i sa asigure echilibrarea indircaturii locurilor de munca ~iale exe-cutant ilor . Aceste elemente se numesc operatii. ..

Operatia de munea este acea parte a proeesului de munca de acarei efectuare raspunde un executant, pe un anum it loc de munca pre-vazut cu anumite utilaje ~iunelte de munca, actionind asupra unor anu-mite obiecte sau grope de obiecte ale muncii, in cadrul uneia 1]1 aceleiasitehnologii.

Corespunzator proceselor de munca l]i proceselor tehnologice se deo-sebesc : operatia de munea, rezultat al diviziunii muneii, 1;\ioperatia tehno-logica, rezultat al diviziunii tehnologiee. Aceste doua tipuri de operatipot sa se suprapuna uneori dar, adeseori nu se suprapun.

Operatia tehnologicz se refera la acea parte a procesului tehnologiccare consta in transformarea cantitativa sau calitativa a obiectului munciiintr-un produs finit sau semitabricat cu anumite caracteristici masurabile,realizaf cu mijloace manuale, manual-meeanice san mecanice.

Operatia se caracterizeaza prin 4 elemente : locul de munca, obiectulmuneii, mijlocul de munca folosit ~i caracterul Iuerarii. .A.ceste elementese modifica pe masura ce procesul de munea se mecanizeaza. Daca pentruprocesele manuale operatia tehnologica se suprapune cu cea manuala,pentru procesele automatizate operatia de munea se distinge net de eeatehnologica, in ea cuprinztndu-se doar activitatdle de pornire I]ioprire,de supraveghere l]i reglare a utilajelor.

Operatia de munca nu se refer a numai la activitatile procesului teh-nologic propriu-zis de transformare cantitativa sau calitativa a obiectelormuncii ci ;ila alte elemente ale procesului de productie cum sint cele legatede transportal, depozitarea sau controlul executiei de care depinde reali-zarea operatiilor tehnologice.

* Deiinirea nottunilor este conform STAS 6909-75 "Normarea muncii tebnologtce=

Structura precelului de productie 15

Pentru preluerarile mecanice la masini-unelte sint intilnite operatitea : strunjirea, gaurirea, frezarea, rabotarea, rectificarea etc. De exempludaca atit strunjirea de degrosare cit ~i eea de finisare la un arbore sintexecutate de catre acelasi muncitor, la acelasi strung, constituie 0 operatie,Daca aeeeasi munca este exeeutata de cat re muncitori diferit! la strun-guri diferite, unul executind strunjirea de degrosare iar eelalalt strunjireade finisare, apar doua operatii. Rezulta deci ca 0 luerare ce se intrerupepentru ea obiectul muncii sa fie prelucrat de un alt executant la alt loc demunea, se divide in doua operatii.

Se considera totusi ca fiind aeeeasi operatie cind muncitorul i~i intre-rupe activitatea la 0 anumita lucrare dindiferite considerente (de exempluterminarea schimbului) ~i0 reia peste un anumit timp. Durata unei ope-rapii poate fi deci mai mica, egala sau mai mare decit un schimb ~i, deaceea, la realizarea unei operatti se pot intilni cazuri de participare a maimultor executanti (executanteolectiv).

in cazul participarii mai multor executantf, are loc 0 diviziune a ope-ratiei, fiecare exeeutant fiind insarcinat doar cu 0 parte din activ ita.tilecare compun operatia respectiva. Liniile tehnologice din industria construe-toare de masini sint exemple de locuri unde lucreaza executanti eoleetivi.in cadrul liniilor tehnologiee (la masinile-unelte), unde automatizarea estemai dezvoltata, operatia de prelucrare se divide de regula intre 2 munci-tori, care-si impart sarcinile : reglorul ~i operatorul.

Operatia se refera la intregul lot de piese. Activitatea prineipala aexecutantului in acest caz este cielica, repettndu-se eu fieeare piesa.

Prin datele operatiei se precizeaza care slnt sareinile ~i raspunderileexecutantilor pentru un anumit interval de timp privind munea reparti-zata. Pentru 0 echilibrare eorespunzatoare a sarcinilor de munca intreexecutanti ~iutilaje, operatiile se pot descompune in faze, minuiri i mis-cari , ale caror elemente de timp (durate) depind de mai multi factori.

Descompunerea operatiei in felul acesta are 0 mare importanta in acti-vitatea de planifieare ~i de organizare, deoarece asigura studierea tuturoractiunilor muneitorilor in vederea stabilirii celui mai rational sistem delucru ~i a mijloacelor corespunzatoare aplicarii acestuia la locul de muncarespectiv.

Faza de munea este 0 parte a operatiei care se caracteriseaza prinutilizarea acelorasi unelte de lucru i a aeeluiasi regim tehnologic, obiectulmuncii suferind 0 singura transformare tehnologica.

Operatiile pot sau nu sa fie impartite in faze.La operatia de strunjire a unei supraf'ete pe acelasi strung se pot

constitui doua faze : degrosarea ~i finis area, care se deosebesc prin regi-murile de lucru ~iprin sculele de asehiere.

Fazele se pot executa in mai muIte etape identice, de unde ~i noti-unea de trecere.

Trecerea este 0 parte a fazei care se repeta identic ~i se caracteriseazaprintr-o eursa de lucru.

Structura proeeseler de productie in constructia de ma~ini16

Durata fazei care se compune din mai multe treceri, se stabileste prinmultdplicarea numarului de treeeri eu durata unei treceri. Aceasta situatiepoate fi intilniti; atunci cind sint de prelucrat mai multe supraf'ete identicein eadrul aeeleiasi operatdi necesitind un numar de treceri pe ma~ina egalcu numarul de supratete. A~a este cazul unei operatii de gaurire care nece-sita, executarea a 3 sau 4 orificii la 0 flana a unei piese.

Sint ~i cazuri cind gaurirea se face simultan cu mai multe burghieI}i atunci operatia nu se mai descompune in faze.

Pentru a putea determina cu precizie durata necesara executariiunei operatii care nu se descompune in faze este necesar sa fie cunoscutealte elemente mai detaliate ale interventiei executantului in procesul demunea. Sub acest aspect se iau in consideratie acele elemente simple alemuncii numite minuiri.

Minuirea este acea parte a procesului lie munea care reprezinta unanumit grup de mi~cari ale unui executant, determinat de un scop binedefinit in executarea operatiei tehnologice.

Durata unei minuiri depinde direct de proprietatile obiectelor (greu-tate, marime, forma) asupra carora executantul trebuie sa aetioneze.De exemplu, trasarea conturului cu trasorul este legata de contur ~i demarimea piesei, De aici rezulta ca inaintea procesului de normare trebuiefacut un complex studiu de metoda prin care sa se sistematizeze ~i sa segrupeze minuirile simple rationale in grupe de minuiri complexe. Fixareacutitului la strung reprezinta suma mai multor minuiri. Aceasta fixare sepoate produce numai de citeva ori in cadrul schimbului.

o minuire poate fi realizata de mai multe ori sau 0 singura data incadrul unei operatfi la 0 ma~ina. Stringerea piesei la operatia de strunjirese realizeaza de mai multe ori in eadrul operatiei.

Pentru productia de serie mare ~ide masa, necesitatil estudiului muncii~i ale normarii impun 0 defalcare ~imai in detaliu in elemente ale muncii,denumite miscari, putindu-se stabili misearile de prlsos, si preciztndu-semai exact continutul de munca al executantului.

Mi~carea, eel mai simplu element al muncii consta dintr-o deplasare-luare de contact sau desprindere a executantului de utilaj sau de organeleacestuia de eomanda, de unealta de lucru sau de obiectul muncii asupracaruia actioneaza.

Se deosebesc mai multe eomplexe de miscari, ea de exemplu de con-tact, prindere, desprindere etc. Piecaret miscar! i se poate atribui un timpmai mare sau mai mic, in functie de efortul depus, de amploarea.miscarii ,de pozttia ~i precizia executiei.

Operatia de introducere a unei piulrte pe un surub se combina cu citevami~ari simple de potrivire exacta a piulitei care impreuna formeaza uncomplex de miscar! legate intre ele : de rotire, de deplasare in vedereascopului final, de introducere a piulitei pe snrub. Miscarea urmatoare deinurubare a piulitei este 0 miseare simpla.

L.;..~--:-. ---- -.,- -...:,::::,.~~:=':;iii"::"~~l",'~~~IIiI.~~W'iw'-w' :,."",.,,;---,'eit?;/lfS>i-'-

Structura timpului de munca ~iprocesul de preductie 17

Analiza proceselor de munca (fig. 1.2) se dovedeste foarte eficace inactiunile de normare atit pentru organizarea productiei 9i a muncii, cit 9]pentru insusirea celor mai avansate metode de munca.

,.-r------l" ., K

' , "-L J ..,

Fig. 1.2. Elementele componente ale procesului de productte.

1.3.2. Progresul tehnic ~i modificarea structurilor de productie

Introducerea progresului tehnic intluenteaza structura timpulul delucru al executantului si structura timpului de functionare a utilajului.Oa urmare acestui fapt, se reduce timpul ajutator prin eliminarea activi-t,aWor manuale de lichidare a opririlor masinilor, creste timpul de functd-onare utila a mijloacelor fixe, ~i prin aceasta se modified struetura pro-cesului de productie. Se reduc de asemenea, timpii de asteptare 9i depozi-tare, tinzind spre a fi eliminatd, se diminuiaza timpii de control ea 9i ceipentru manipulare 9i transport. In marime absoluta scad ~itimpii operativide transformare amateriilor prime ea urmare a dotarii muncii cu mecanisme.Timpii operativi sporesc doar in eazul cind sint analizati in marimerelativa.

Progresul tehnic ~i organizarea muncii, ea 0 latura a progresuluitehnic, trebuie sa asigure in cadrul procesului de productie 0 pond ere totmai mare pentru actiunile nemijlocite de transform are aobiectului munciipe seama reducerii la minimum posibil a asteptarilor ~i transporturilor,atit la nivelul proceselor de productie, cit ~i la nivelul operatiilor care nucontribuie cu nimie la cres,terea valorii ~i a valorii de intrebuintare operatiicare constituie actiuni ineficiente.

1.4. Structure timpului de rnuncc ~i procesul de productie '"

1.4.1. Structura timpului de rnunco al executantuluiPentru prezentarea structurii timpului de munea consumat de exe-

cutant (conform STAS 6909-75), se poate folosi schema de fig. 1.3.Timpul productiv de ocupare a muncitorului la masina trebuie ana-

lizat in eonexiune eoncomitenta cu actiunea mijloacelor de munca (unelte, La prezcn tare a notiunllor s-a avut In vedere STAS 6909-75: Normarea munch

Tc rmlnolcg!c.

2 - c. 1851

'S-2:

~~~~/;U',.:~~-!j~->,-.;

~~~~

I~cij'~l

I~jI'I:t~1~-""..:;;

I11,~:.:~

~,ft~,,~~"t,.~, ..,,::,~

I1\1\

I Ii .-..-.;.c.,~".,...,.",~~~~.., .'"",,,. * ...~

18 Structura proceselor de productie in constructia de ma,lni

ITimpdepregiilire

SI

incheiere(~i)

li. I /.0:' Imp p'radl/c IV(Tp)1

rimp d~muncu. (Tit)

1 -"ClTimp neprodl/C'fiv

PN)

rimp de !;'fr~rllPeri liml dt! rimp de ilfreruperireg/emenfq~ munco Mreglem~nlor~

(T;r) MpradllCfivq (Tjn). roof ---1.'-.-'1 (T",n) I '. I

Tlmpde !Imp de limp de limp dealiihnOsi inlreru- infrerl/- tntreru-necesiio/iperi can- peri in . per, ,de-fiLi%gi- dt/iono- depen~n-pendenkC~ le deleh- re def!IIe- deeXEClI-(ton) no/ogle~ Clllont iont

argonizd- (t;) (f,j)reo aao-cH

(tt,,)

Fig. 1.3. Schema consumulu] de ttmp de muncii./

rnasini, utilaje etc.) si cu stadiile de trecere ale obiectelor muncii in cadruldesfal;lurarii procesului de productie, in vederea asugurarii eficacitatiiprocesului de productie . In aceeasi perioada masina l;liomul pot sau nulucra simultan, avind perioade de asteptare in diverse combinatii.

Prin TM timpul de munea se intelege timpul de care dispune un exe-cutant (schimbul de munca) pentru a-st indeplini sarcinile de munca,conform duratei reglementate a zilei de munca l;li se exprima in ore-om,min-om sau s-om.

Timpul de munca productiv difera de la 0 ramura industriala la alta~i se imparte in timp productiv si timp neproductiv.

a. TimpuI productiv Tp este timpul in cursul caruia un executantefectueaza lucrarile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca.Timpul productiv ea ~i toti eeilalti timpi de munca ai executantului seexprima in h-om ; min-om sau s-om. Timpul de munca productiv trebuiesa aiba ponderea eea mai mare in cadrul timpului de lucru. tn funetie deconexiunile care exista intre munca etectuata ~i obiectul ei se disting treicategorii de timpi productivi : timpi de pregatire-incheiere, timpi operativl~i timpi de deservire a locului de munca.

Timpul de pregatire-tneheiere Tpt reprezinta timpul in cursulcaruia un executant, inainte de inceperea unei lucrari (lot de produse),creeaaa conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aducelocul de muncs in starea initiala.

Timpul de pregatire incheiere este legat de un anum it lot de piese saude inceperea ~i terminarea schimbului. Din aceasta cauza cu cit lotul estemai mare, cu atit marimea acestui timp pe piesa devine mai mica.

Acest timp se refera la primirea l;lipredarea sehitelor, sculelor, dese-nelor, lotului de produse, la examinarea initiala a documentatiei etc.

Struc:tura timpului de muncd ~iprecesul de preductie 19

Timpul operativ Top este timpul in cursul caruia un executantefectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea can-titativa ~i calitativa. a obiectelor muncii, efectuind totodata ~i actiuniajutatoare pentru ea modificarea sa aiba loco Este format din timpul debaza ~i timpul ajutator,

- Timpul de baza tb este timpul in cursul caruia un executant efec-tueaza sau supravegheaza lucrari necesare pentru modificarea nemijloeitacantitatdva ~i calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor,formei, compozitdei, proprietatilor, starti lui sau a dispunerii in spatiua diferitelor sale par~i; in cazul operatiilor de transport este timpul dedeplasare a produselor; timpul de baza necesita neaparat actiunea sausupravegherea directa a executantului.

- Timpul ajutator tll este timpul in eursul caruia nu se produce nicio modificare cantite.tiva sau calitativa a obiectului muncii, insa un exe-cutant trebuie sa realizeze minuirile necesare sau sa supravegheze utilajulpentru ca aceasta modificare sa poata avea loo; de exemplu, timpul pen-tru fixarea obieetului muncii la masinile-unelte ~i timpul pentru scoatarea~i depozitarea aceatuia de pe ma~ina este un timp ajutator ; pentru cazulin care sint deservite mai multe masini, ~~u cind )ocul de munea alexecutantului se modifica in functie de amplasareaobiectului muncii, seinclude in timpul ajutator ~i timpul de trecere de la 0 masinaIa alta.

Timpii de baza ~i ajutatori se repeta cu fie care unitate sau grupa deunitayi de produse executate. ID functie de gradul de mecanizare ~i auto-matizare al operatiilor, caracterul participarti executantului la indeplini-rea muncii se schimba astfel ca ~i consumul de timp de baza ~i ajutatorpoate fi clasificat in: timp de munca manuala ; timp de munca manual-mecaniea ; timp de supraveghere a functionarii utilajului.

- Timpul de munea manuala tmnn este timpul in cursul earuia lucra-rea este etectuata de catre un executant cu consum de energie proprie,fara interventia unei energii exterioare.

- Timpul de mnnea mannal-meeaniea tmm reprezinta timpul in cursulcaruia un executant efectueaza lucrari cu ajutorul unor utilaje (masini,agregate, instalatii, agregate sau mecanisme), actionate de energii exte-rioare ~i cu participarea simultana ~i nemijlocita a energiei proprii aexecutantului.

- Timpul de snpraveqhere a Iunetionarii utilajului ts, este timpulID cursul caruia un executant supravegheaza desfasurarea normala a pro-cesului tehnologic a functionarii utilajului ~i mentine reglajul acestuia (inmod conventional, in timpul de supraveghere se includ ~i interventiilepentru pornirea, oprirea ~i mentinerea reglajului in timpul functionariilui). Un exemplu tipic pentru industria constructoare de masini 11 poateconstitui timpul de observare a preluerarii automate la masinile de aschiatsau timpul consumat pentru observarea cuptoarelor in cazul unor trata-mente termice sau de alta natura realizate automat.

Timpul de deservire a locului de munea Trll este timpul in cursulcaruia executantul asigura pe intreaga perioada a schimbului de -muncsatit mentinerea in stare de functionare a utilajelor ~i sculelor cit ~iorgani-zarea, aprovizionarea, ordinea ~i curatenie, la locul de munca, conform 8a1'-

--.~l~~

III'1,

II~i:~~1:!~~_~-

I-~~

I.~~ii.*_ir. __.W ,.".

20 Structura proceseior de preductie in censtructic de ma~ini

cinilor de munca ce-i sint stabilite. Acest timp poate fi impar~it in functiede seopul muncii efectuate in timp de deservire tehnica ~i timp de deser-vire organizatorica. -

- Timpul de deservire tehniea tdt a loculni de munca, este timpulin cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada a schimbuluide munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajeIor ~i deutilizare a asculelor, cu care efectueaza sarcinile de munca ce-i sint stabi-lite. Timpul pentru revizia, reglarea ~i rodajul pentru cazul unor reparti-tii accidentale, tlmpul pentru inlocuirea unor scule care nu au 0 frecventade schimbare legate de tehnologie, sint de fapt exemple de timpi de de-servire a locului de munca.

- Timpul de deservire organizatoriea tdO a locului de munca esteacel timp in cursul caruia un executant asigura pe intreaga perioada aschimbului de munca, ingrijirea, aprovizionarea ~i organizarea locului saude munca conform sarcinilor de munca ce-i sint stabilite : timpul pentruasezarea sculelor corespunzatoare nevoilor organizarii locului de munea,t.impul pentru ouratenia locului de munea, timpul pentru primirea ~ipreda-rea sehimbului, cind acesti timpi nu sint Iegati de timpul de pregatire~i incheiere.

b. Timpul neproductiv TN este acel timp in cursul caruia au loc intre-ruperi in munca executantului oricare ar fi natura 101' sau in care acestanu efeetueaza lucrari necesare pentru realizarea sarcinii sale de munca.

in cadrul acestei categorii de timp distingem timpul de int1'eruperireqlementate, timpul de munca neproductiva $i tinipul de intreruperi nere-qlementate.

Timpul de intreruperi reglementate TiT este timpul in decursulcaruia proeesul de munoa este intrerupt pentru a avea loc odihna ~i nece-sitatile fiziologice ale executantului, precum ~i intreruperile conditionatede tehnologie ~i de organizare a muncii.

- Timpul de odihna ~i neeesitati fiziologice ton este timpul dindurata zilei de munca in cursul caruia procesul de munea este intrerupt,in scopul mentinerii capacitatdi de munca ~i al satisfacerii necesttatilorfiziologice ~i de igiena personala ale executantului,'I'impul de odihnit ~inecesitatt fiziologice depinde de conditiile in care se

desfa~oara procesul de munca, Pentru conditiile in care se impunegimnastdca in productie, aceasta se va suprapune cu timpul de odihna.

Timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie ~i de organizareamuncii tto este acel timp de intrerupere aprocesului de munca, care rezultainevitabil din prescriptil tehnice de folosire a utilajului din tehnologie ~idin activitatea executantilor la locul de munca respectiv.

Timpul de intreruperi condition ate de tehnologie ~iorganizarea munciise poate subdivide la rindul sau in timpttl de inireruperi condiiionate detehnologie in care intra numai perioadele de functionare utila sau denerunctionare a utilajului cind executantului nu i se poate incredintao alta munea, nefiind necesara interventia sa ~i in timpul de intrer'upericonditionate de organizarea muncii, care apare la liniile tehnologice neechi-librate ea diferenta intre ritmul benzii ~i timpul afectat Iiecarei activitati,constituind astfel 0 rezerva de crestere a productivitatii muncii,

~~,- w':i~ji~~#$,t&~~~,~~~~tf~_~,~r' ;;"5%;-%4-"-"" :5 ',,,;;""' , (tcC'"' . ' 1:1.~ ....o:. ......

Struc.tura timpului de munc.a ~i proc.esul de productle 21

Timpul de munea neproduetiva Tmn este timpul in cursul caruiaexeeutantul ef'ectueaza actiuni ce nu slnt utile desfasuracii normale aprocesului de productie.

in aceasta categorie intra timpii resultati din rebutarea unei piesesau din remedierea unor lucrari executante necorespunzator sau timpiC3J'eapar din lipsa unei bune organizari a locului de munca ~i conduc lacautari de piese sau scule dintr-o anume multime.

Timpul de intreruperi nereglementate Tin este un timp neproductivin care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, carepot fi dependente sau independente de executant.

- Timpul de intreruperi independente de executant ti are in vederetimpul de intreruperi nereglementate in munca, provenite din cauze orga-nizatorice sau naturale ~i care nu depind de exeeutant cum ar fi astep-tarile legate de Iipsa de energie, materii prime, semifabrieate, seule, mij-loaee de transport, a defectiunilor accidentale ale utilajului sau a calami-taWor naturale ~i intemperiilor. In aceasta categorie se include ~i timpulde supraveghere in care i s-ar fi putut repartiza executantului alte muncidar din deficiente de organizare aceasta repartizare nu a avut Ioc.

- Timpul de intreruperi dependente de exeeutant td, il reprezintatimpul de intreruperi in munca, eauzate de lncalcarea diseiplinei in muncade catre executant, ea de exemplu, plecarile mai devreme, intirzierea de lalucru, intreruperile din cadrul zilei de lucru fie prin prestarea de discutiinelegate de productie sau parasirea Iooului de munea.

1.4.2. Structure timpulul de folosire a utilojuluiTimpii de folosire a utilajului se exprima in h-utilaj, min-utilaj sau

8-utilaj.Schema folosirii utilajului in timp poate fi umikita in Iigura ill'. 1.4~

(Trur'tr ,

Timp r!e tuocttonor- ufiM

(Tru),--1

Timp de nlfundionore(lflr) ,

n rSTi' .,Imp oe m- Imp oe 111-freruperire- freruperille-

,g/emenfore reg/emmIQ~(Tjru) (Tjnu)

T. 'r-S~limp ae iil- Tlmp oe in-freruperiin- Irerllperide-depindenfe pendl?flfNkde ufJIa} ctuo)

(till) (tdl)~~'

Timp de funcl/MoreiiiufilrJ(Tri)

ri,limp uti/ Timp ul;!demers 711 demers711sarcina go/(tms) . (tmg)

Fig, lA. Schema Ioloslrll utlIajulu! in ti rnp.

~Li~~:-~~~~~

I,~~

I~

I11~i-~f~~i~~'Io.,~w

~I~i..": -::;~$~

Ic~'o~ ..;'- .;~2;..c;",

~~~-.'

i~l

II[IIL-b-- _._- .---

22 Structura proceselor de productie in construetic de ma~irii

Timpul de Iolosire a utilajului TFU euprinde t.impul disponibil peintreaga perioada a schimbului de munca pentru folosirea utilajelor ~i secompune din 3 grupe de timpi: timpul de [unepumare utila, timpul dejunc/iona1'e inutiUi ~i timpul de nejunctionare a 'l,l,Wajuhti,

a. Timpul de Iunetionare utila a utilajului Tt'u cuprinde totalitateat.impilor utili de mers in sarcina ~i a celor utili de mers in gol.

Timpul util de mers in sarcina tms este acel timp in cursul caruiautilajul se afla in functionare ~i actioneaza asupra obiectului muncii,

Timpul util de mers in gol tmg este timpul in cursul caruia utilajulse afla in tunctiune ~i actioneaza asupra obiectului muneii, functionareasa Hind neeesara pentru realizarea mersului in sarcina a utilajului. Deexemplu, cursele de mers in gol ale masinilor-unelte.

b. Timpul de Iunetionare inutila TIt se refera la timpul in cursuldiruia utilajul in mod inutil se afla in stare de runctionare, fie ca actioneazaasupra obiectului muneii, fie ca merge in gol, fara ea aeest lueru sa fienecesar. eel mai fr ecvent exemplu il constituie timpul neopririi masiniila terminarea prelucrarii sau timpii necesari pentru remanieri sau remedieriale rebaturilor.

c. Timpul de nefunetionare a utilajului Tnj este aeel timp in decursulcaruia utilajul nu se afla in tunetiune datorita intreruperilorreglementats~inereglementate din tunctionarea sa. Aeest. t.imp, la rindul lui se subdividein t.imp ce intreruperi reglementate ~i nereglementate:

Timpul de intreruperi reglementate ale funetionarii utilajelor T(rueste timpul in decursul caruia utilajul nu Iunctioneaza, corespunzind tirn-pului de odihna ~i neeesitati fiziologice ale executantului, care impuneintreruperea functionarii ~i timpului de intreruperi conditionate de teh-nologie ~i de organizarea muncii.

Elementele de structura a timpului de intreruperi reglementate aleIunctionarli utilajului sint timpul de intreruperi ale func-yionarii utilajuluiconditionate de tehnologie ~i de organizarea muncii prevazute la locul demunca respectiv ttoU pe de 0 parte ~i din timpul de intreruperi ale functio-narii utilajului corespunzind timpului de odihna ~i necesitatd fiziologiceale executantului t01lU'

Timpul de intreruperi nereglementate ale Iunetionarii utilajuluiT'nu este acel timp de nefunctionare autilajului datorita intreruperiiprocesului de productie din cauze nereglementate care pot fi dependentesau nu de utilaj.

- Timpul de intreruperi independente de utilaj tlu cuprinde timpiide intreruperi nereglementate in nmctionarea utilajului ea nrmare a incal-c:1riidisciplinei in munea de catre executant sau a unor eauze tehnico-orga-nizatorice care nu depind de utilaj cum sint intreruperile din mnctionareautilajului ea urmare a lipsei de energie electrica, termica, scule, materiiprime, a efectuarii de reparatii neplanificate sau a necorelarii eapacita-Wor de productie eu locurile de munca vecine.

- Timpul de intreruperi dependente de utilaj tau, este timpul deintreruperi nereglementate in Iunctionarea utilajului datorita defectiuniloracestuia.

'p.;e;..J:M;?~?~:;Wtt+~,~*ii_\' ~,~>.,I -;lrr~_Lt;'istii~~'/"~"""f$- "1'15)" ('~'1

.....

Structura timpului de muncCi ~ procesul de produqie 23

1.4.3. Structura timpului pe ciclul de fobrlcotle

Structura timpului de munca poste fi analizata ~iprivitor la obiectulmuneii, in trecerea aeestuia prin toate stadiile procesului de fabricatiepentru a se obtine un produs finit. Struct1ll'a timpului de munoa din acestpunct de vedere eorespunde simbolurilor din studiul muncii: operatie,transport, control, asteptare, depozitare.

Timpul de transformare are de obicei ponderea eea mai mare ~ireprezinta timpul in care obiectul muneii este supus prelucrarilor in vede-rea obtinerii semifabricatelor sau produselor finite.

. Timpul de transport poate apare cu ocazia deplasarii semifabri-catelor ~i produselor finite de la magazia de materii prime la magaziasectiilor ~i de aiei la diferite Ioeuri de munca, intre locurile de munea,intra locurile de munca ~i depozitele intermediare sau de produse finite.

Timpul de control este timpul afectat exarninari] cantitative saucalitative a materiilor prime, semifabricatelor sau produselor finite.

Timpul de asteptare in vederea transformarii la diferite locuri demunca, ineepind cu primul loc de munea ~i terminind cu ultimul, inclusivtunpii de asteptare in vederea controlului sau transportului, este de doritsa aiba 0 pondere cit mai mica in cadrul proeesului de productie.

Timpul de depozitare este timpul in care obiectul muncii estepastrat. in spaW special amenajate in vederea introducerii lui in fabricatiesau in vederea desfacerii.

Suma tuturor acestor timpi, inceplnd cu magazia de materii primesi terminind eu eea de produse finite, formoaza ciclul de fabricatie.

Studierea acestor timpi in concordanta cu cei privind timpul demunca al exeeutantului ~i eu cei de Iunctionare a utilajului trebuie sa con-duca la masuri pentru reducerea eielului de Iabricatie prin cresterea tim-pilor de transformare nemijlocita a obiectului muncii pe seama tuturorcelorlalte activitati, a caror pondere trebuie sa scada necontenit, deoareeenu contribuie la cresterea valorii si reprezinta un consum de timp nepro-ductiv.

Astfel se explica de ce de multe ori ~i timpul de transport ~i timpulde control se suprapun peste timpul de transformare nemijlocita a obiec-telor muncii.

~~-~

~~~~..~.~~..,I~3.

~~J~

IIIs~:JII:~~

iII,~,.,1 br -'iiIiWIi--'

Capitolul

NORMELE DE MUNCA

1II!

III.I,

Norma de munca represinta cantitatea de munca care se stabilesteunui executant care are calificarea corespunzatoare ~i lucreaza in ritmnormal pentru efectuarea unei operatii, lucrari sau serviciu in anumiteconditii tehnico-organizatorice precizate. Intreruperile nereglementate~i neproductive nu se includ in norma de munca, Norma de munca se sta-bileste pentru toate categoriile de personal ~i cuprinde numai aetiunileutile ale executantului ~i acele intreruperi care sint obligatorii pentru des-fa~urarea procesului de productie.

2.1. Norma de timp ~j norma de productieNormele de munca pot fi exprimate prin mai muIte forme, in functie

de specifioul aetdvitatii : norme de timp, norme de productie, norme de per-sonal, sjere de atribuJiuni ~i nor-me de seroire.

In orice forma de exprimare, norma de munca contine descriereacontinutului muncii ~i cantitatea de munca ce trebuie etectuata in anumiteeonditii organizatorice ale locului de munca. Pentru munca desfa~uratain colectiv, in brigada sau in eehipa este utila cunoasterea normei de per-sonal.

Intre norma de produotie ~i norma de timp exista 0 legatura directa.La 0 reducere a normei de timp corespunde 0 crestere a normei de produc-tie, care poate fi exprimata printr-o relatie functional a, de forma

1NT= - in care:Np

NTeste norma de timp, prin care se intelege timpul stabilit unui exe-eutant care are calificarea eorespunzatoare pentru efectuareaunei unitati de lucrare (produs) in conditii tehnico organizato-rice precizate ale loeului de munca ;

Np - norma de produetle, prin care se intelege cantitatea de produsesau delucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp decatre un executant care are calificarea corespunzatoare ~iIucreazacu intensitate normala in conditii tehnico-organizatorice pre-cizate ale locului de munca.

Norma de timp se exprima in ttnitiiJi de timp. om (zi-om, h- om,min-om, s-om) pe unitiiti naturale (buc, kg, m etc.).

t' ' -'tc'j'-& ~"ritili:;t;~tiii*lC ii~~ri:;""t7Pt'2t'-TtTt'tiijj*' -mm' -,wfQ'"

Clasificarea normelor de munca~--~~~~~~----~-------------------------------,---------25

Normele de productie se utilizeaza de regula pentru productia de masa~i serie mare sau mijlocie, pentru lucrarile care an un grad mare de repeti-

, ~' tivitate.Normele de produetie se exprima in unitati naturale (buc, kg, m etc.)

avindu-se in vedere intervalul de timp pentru care se stabileste norma deproduetie. __ Norma de timp grupata se refel'a la timpul necesar pentru efectuareaunei singure grupe de operatii, de luerari sau atributiuni identice sau dife-rite in conditii tehnice ~i organizatorice precizate.

2.2. Norma de servire ~inorma de personal

Norma de servire sau zona de servireee refera la locul de muncadelimitat prin dimensiunile sau inzestrarea lui, in care un executant i~iexercita atributiunile sau sarcinile de munoa. De exemplu, pentru un re-glor, norma de servire este reprezentata de numarul de masini care s-a sta-bilit pentru a fi reglate de el pentru 0 anumita perioada de timp. Pentrumuncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie, aceasta norma se referala numarul de metri patrati pe care trebuie sa-i mentina in stare de curate-hie. -,

Norma de servire po ate avea in vedere ~i servirea de catre muncitoria unor utilaje diferite sau locuri de munca diferite, atunci cind nu auasigurata ocuparea completa la un singur loc de munca-in decursul unuischimb de lucru. Norma de servire se poate exprima in numar de utilaje,in metri patrati dar, tinind seama de norma -de productie a fiecarui utilaj,ea se poate exprima ~i in ufiitati naturale., _ -

Norma de personal se a.plica in cazul ptoduct!ei de panda sau in cazulproceselor de aparatura cind munca este'organizatain echipe ~i brigaai,sarcinile de munca fiind fixate pentru un anumit eolectiv deoameni.- Normarie _personal reprezinta _numarul de 'Iucrarl, meseria _(functia

lor) ~inivelulde calificare necesar, stabilite pentru urr executant colectivcare-si exercitaactivitatea in cadrul unei sarcinirle munca normate, inconditii tehnico-organizatorice precizate., ,': '-,--

La baza stabilirii normelor de munca- pentru- echipa, trebuie sa steao organizare rationala a muncii ~i folosirea completa a tuturor muncito-rilor din f'ormatda de lucru. Intr-o echipa pot exists munctori de calificari~i meserii diferite.

2.3. Clasificarea normelor de munce

Normele de munca se pot clasifica dinrnai rnulte puncte de vedere.Dupa gradul de complexitate normele de munca se clasifica in norme

elementare, care se ref-era la efectuarea unei singure operatii sauluorari ~inorme grupate, care rezulta din insumarea celor elementare pentru efectu-area unei operatii, a unui grup de operatii sau lucrari. Aceste norme gru-

J

:;;::;~~;...~

~~~~~~""'-...;;,;~

~i

~;!i,I~~~;

I~'""~

i~~{t~~..;~c:-

f&~I~fit~;~,

Ii';;-~"Ib~I. '-' < ,~gi2ir...- ---It

26 Nortnele de munco

pate pot fi exprimate sub forma normelor de timp. Normele elementarepot fi exprimate sub forma de norme de productie, de servire, de personal.

Dupa sfera de aplicare, se disting norme locale, care au in vedere' con-ditiile tehnico-organizatorice speeifiee unei singure unitati in care se aplica,~i norme unificate, care se pot apliea la nivelul mai multor unita~i.

Normele unificate, la rindul 101', pot fi unificate la nivelul ministe-rului, consiliului popular judetean, grup de intreprinderi sau la niveluleconomiei nationale. Normele unificate la nivelul eeonomiei inloculesepe cele unificate pe minister, grup de intreprinderi sau locale, care erauin vigoare la data aplicarii lor.

Din punctul de vedere al stadiului de aplicare norma de muncii poate fidefinitivii, de fn8u~ire ~i provizorie.

Norma de muncii definitivii reprezinta cantitatea de munca neeesaraunui exeeutant pentru efectuarea unei lucrari cu intensitate normala iin conditii tehnico-organizatorice precizate insusite de catre executant.Aceasta norma nu se schimba decit odata cu sehimbarea conditillor demunca avute in vedere la stabilirea ei. Oonditiile de munea trebuie sareflecte atit un proces de munea organizat rational cit ~i un proces tehno-logic avansat.

Norma de munca de fn8u~i1'ereprezinta norma de munea la un momentdat, exprimind eantitatea necesara de munea in realitate, corespunzatornivelului de Insusire a noilor conditii tehnico-organizatorice oferite execu-tantului prin proiectul de norma respectiv. Intre norma de munca, normade insusire ~i norma definitiva pot exista anumite diferente care trebuiereduse sistematic pe masura insusirii conditiilor de munca proiectate,timpul de Insusire trebuind sa nu depaseasca 6 luni, in cazuri cu totul ex-oeptionale organul ierarhic superior impreuna cu organul sindical local,putind aproba depasirea acestui termen pina la 12 luni.

Norma de muncii provizorie se stabileste de obicei prin comparatiecu lucrari similare, avind in vedere documentatia existenta, sau prin evalu-area volumului de munea neeesar de eatre specialistdi in munca de normare.Aeeste norme au un caraeter accidental ~i se aplica temporar pina la ma-ximum 3 luni. In acest interval trebuie elaborate norme de munea defini-tive. Aceste norme se elaboreaza fie pentru produse sau procese noi, fiepentru produetia de unieate .

2.4. Structure normelor tehnice de limp

I

I

, i

--

Norma de timp euprinde totalitatea timpilor productivi ai exeeutan-tului precum ~i timpii de intreruperi reglementate. Ace~ti timpi constituindtimpul normat. Timpii de intreruperi nereglementate ~i timpii de muneaneproductiva nu sint cnprinsi in norma de munca, fiind numiti timpinenormati, urmind ea valoarea 101' sa se diminueze cit mai multo Timpiinormati pot fi prezentati structural in schema componentelor normei detimp.

.. ;Fi~Mi'i;k;_IiT d'liitM~rt&feW"Cj'C '~;:CIW';'

Structura normelor tehnice de timp 27

:

Norma de timp

(Nr)1[ .

Timprfe';rego/ire$i/flclJeie~re

(Tpi)

li' .I. L' .Imp uC oeserv/rea /oco/o. de mIJflcd

(Td{)---1

r rimp OPertJ/iv

(1(;p)

.~

Timp Timpde bozri (/jl/fOfor(tg) (tq)

7iin~e liml dedeservire deservire!eMicri orgonilo-(lcit) toricd,

(tdo)

Fig, 2.1. Structura normei de timp.

I!imp de Jnlreruperi

reglemem7l1t:(1jr)I

ITimp deodiMosifleCC'si/olifiziolog/~e

~on)

I .limp dein/reru-per. con-dll/onolede /e!J!IO-logic $/de orgd-oiroreamuncii(tto)

2.4.1. Stabilirea timpului de preqdtire ~i incheiereTimpul de pregatire ~i incheiere difeI'a in functie de tipul productiei,

de caracterul operatiei si de forma de organizare a muncii.Pentru produotia de serie mijloeie, pentru lucrarile manuale, in general,

in cazul operatiilor identice repetitive, timpul de pregatire ~i incheiereeste relativ mic, deoarece nu este necesara 0 pregatire deosebita pentrufiecare operatie in parte.

in cazul productiei de masa, cind utilajul este reglat pentru 0 peri-oada tndelungata iar organizarea muncii nu sufeI'a modificari, timpulde pregatire ~i incheiere este neinsemnat.

Timpul de pregatire-incheiere este relativ mare pentru productia deunicate ~i serie mica, atunei cind acest timp este consumat la locul de muneade catre personalul muneitor de baza ~i nu de celauxiliar.

Timpul de pregatire ~i incheiere se exprima in procente fata de timpuloperativ sau in unitati de timp. Pentru masurarea acestui timp se potfolosi: cronometrarea, fotografierea, Iotocronometrarea ~i observarileinstantanee.

Cind in timpul prelucrarii pieselor unui lot apar activitati ce se re-peta dupa un anumit numar de pise, sau timp de functionare (inlocuireaunei scule) , timpul de pregatire ~i incheiere se stabileste separat pentrulucrarile constante ~i separat pentru cele variabile, in conformitate cu re-latia

,~ Tp't = T~( -l- TO N, pt-,q (2.1)

.J

28 Normele de munca

in care:Tp este timpul de pregatire ~i ineheiere pentru lotul N;T;. - timpul de pregatire ~i incheiere constant, care nu variaza in

functie de marimea lotului;T;. - timpul de pregatire ~i ineheiere care variaza in Iunctie de ma-

rimea lotului ;q - numarul de produse realizate intre doua operatii succesive

ale lui T;.

2.4.2. Stabilirea timpilor operativi

~

i~.~~

i~~l~~~&J~i

fb.!f~~i~~~5111~~j

i~,~i}ii~~

ij~I~;1. c;Cc~,;~.;

~1.'.~".,

III~':!'

Structura normelor tehnice de timp 29

unde:t" este tipul de supraveghere a functionarii utilajului;t~ - timpul ajutator (manual ~imanual-mecanic) care se suprapune cuT/v-

Rela~ia (2.5) se poate scrie in acest caz sub forma

Tot) = t" + t~+ t~'+ t~f. (2.7)Tipul de productie impune ~i precizia normarii ~i de aceea, pentru

productia de masa, se are in vedere minuirile ca elemente de normat, pecind la productia individuala sau de serie inca nu se normeaza fazele sauoperatiile tipizate.

Oalculul timpului de baza depinde de caracterul muncii,Pentru procesele de munea manuale ~i manual-mecanice, timpului

de baza ii corespunde timpul de transformare nemijloeita de catre execu-tant a materiilor prime ~i materialelor etc. De aceea el se stabileste prinmasuratori de timp care au in vedere diferitii faetori de influenta. Deexemplu, ajustarea unei suprafete se normeaza tmtnd seama de carae-teristicile mecanice ale metalului, de grosimea metalului, de eonturul ceurmeaza a fi obtinut.

In cazul proeeselor meeaniee ~i automatizate intervine tipul de supra-punere a functionarit utile in sarcina a utilajului (strunjirea automata aunei piese), care se poate suprapune partial sau total eu timpul de functi-onare utila a utilajului.

tn timpul de baza se poate include uneori si timpul de interventiedirecta a exeeutantului asupra obieetelor muneii (nesuprapuse eu T,u)sa de exemplu luarea gratului unei gauri strunjite, curatirea ~i verifi-carea pieselor preluerate.

In cazul suprapunerii partiale a timpului de baza eu eel de supra-veghere exista posibilitatea ea executantul sa poata deservi mai multeutilaje, intrueit in acest caz apar mai multe intreruperi in aetivitatea exe-cutantului.

Timpul de baza se ealculeaza in general cu ajutorul unor relatii de ealculcare au in vedere parametri de functionare ai utilajelor ~i caracteristicileobiectelor muncii. Pentru a calcula de exemplu timpul util de mers in sar-oina tms al unui strung intr-o singura treeere, se utilizeaza marimile : vitezade avans Va, in mm/min ; drumul L, parcurs de 0 piesa sau 0 scula in sensulavansului, in mmrtrecere ; avansul a, la 0 rotatie a piesei sau sculei, in mm!rotatie ; numarul de treceri i/buc; turatia piesei preluerate n, in rotatii/min, care la rindul ei, depinde de viteza de aschiere v, calculata in mmjmin~i este in functie de diametrul piesei d, in mm. Relatda de calcul este :

L . L. L. d vl000 (28)tm, =- ~= -- ~= ~, eoarece n= . .Va na vl000 ~d

7td

Stabilirea timpului ajutator se realizeaza, -de asemenea, in funetie decaraeterul muncii.

,NormeJe de munca30

Timpul ajutator se poate stabili prin formele de calcul in cazul cindintregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supravegherea exe-cutantului, dar de obicei, se stabileste prin masurator! directe ale timpului.Timpul util de mers in gol impuneuneori 0 supraveghere totala sau par-~iala. tn cazul cind aceasta supravegehere nu este necesara pentru execu-tant, acest timp se poate considera ca fiind timp de intreruperi conditionatede tehnologie.

La stabilirea timpului ajutator se va urmari rationalizarea munciiexecutantului : prin suprapunerea miscarilor' celor doua miini, prinsuprapunerea miscarilor muncitorului cu funetionarea masinilor si prinscutirea muncitorului de activita~i auxiliare ~i neproductive. In func-~ie de tipul de productie, timpul ajutator se stabileste in conformitateeu tabelul 2.1.

I.~.~:~lNiE~~.~i

I'Il!!,~~,~II~-ien-~'2':~~:v.a. '~li..'

~l~",~I~.~;. '"

l$ii"~1\,~

~~lJ;,~~:I.~.~~'"~';

11~

ILiS+'i-?5trlittHfT""'di-~' 'c'"-""'ig"ifiFidiiittiYf"USii" 7 '" htLIIf. 'tIU: '$ tilE "'7*~18i

Masa, serie mare Miscarl, minuiri, cornplexe de minuiri

Tabelul 2.1. Stabilirea tlmpului ajutator in func!ie de tipul de preduetle

Tipul de productie I' Elemente componente ale procesului de productie, pentrn care

se stabileste timpul ajutator

Serle mijlocie Complexe de minuirl, faze, operatli

Serte mica, unicate Pe procese tehnologlce, pe tipuri de prelucrare adiferttelor supratete sau a pteselor intregi I

'I

I

I

II!i

Ii

2.4.3. Stabilirea timpului de deservire a locului de munca

Durata timpului de deservire a locului de munca ~i continutul acestuitimp depind de caracterul muncii, de tipul de productie, de Iucrarea carese executa ~i de felul utilajului folosit. ID cazul proceselor mecanice sauautomatizate, acest timp se calculeaza in procente din timpul de functio-nare utila a utilajului TJts ~i se exprima in unita~i de timp-om. ~

tn cazul proceselor manuale sau manual-mecanice timpul de deservirea locului de munca se exprima in aceleasi unitati de timp, dar in procentedin timpul operativ.

Timpul de deservire a unei masini-unelte va depinde de lucrarea carese executa, de cantitatea de ~pan care trebuie indepartata, de lichidul deracire folosit, de regimul de lucru utilizat, de gradul de automatizare, carepoate conduce la lill anumit timp in care muncitorul poate executa lucraricorespunzatoare altor categorii de timp, de numarul de puncte de ungeresau de sistemul de lubrefiere utilizat s.a.

Procedeele de masurare a timpului de deservire a locului de muncasint aceleasi cu cele pentru stabilirea timpului de pregatire ~i incheiere cudeosebirea ca aceasta categorie de timp se rerera la aproape toate lucrarile00 se efectueaza pe lill loc de munea ~inu se stabileste in functie de anumitelucrari.

iI

IIt "".d

Stfuctura normelor tehnice de timp 31

2.4.4. Stabilirea timpului de odlhnc ~i necesitcti fizioloqice

Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice se stabileste pe baza de nor-mative in functie, de factorii care determina aparitia senzatiei de obosealala fiecare loc de munca,

2.4.5. Stabilirea timpului de intreruperi condltionote de teh-nologie ~i organizare

Timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie ~i de organizareamuncii se.stabileste fie prin formule de ealcul, fie prin observari directeasupra t.impului de munea, separat pe cele doua componente ale aeestuia.

La stabilirea timpului de intreruperi eonditionate de tehnoldgie tre-buie sa se aiba in vedere ea acest timp sa constituie 0 pondere tot maimica, de la 0 perioada la alta, pentru realizarea cresterii productivitatiimuncii. in stabilirea acestui t.imp pot surveni doua situatii :

- timpul de intreruperi eonditionate de tehnologie survine intimp cit utilajul nu Iunctioneaza, tthl (timpulde intreruperi eauzat deneechilibrarea locurilor de munca in flux);

- timpul de intreruperi eonditdonate de tehnologie survine in timpcit utilajul tunctioneaza, tth2 (timpul de intreruperi cauzat de regimul ter-mic variabil al utilajului tehnologic).

Timpul de intrernperi eonditionate de tehnologie survine in timpulunei faze tehnologice ~i in cazul operatiilor manuale.

in situatiile de mai inainte nu este neeesara interventia sau suprave-gherea executantului.

Timpul total de intreruperi eonditionate de tehnologie tth' pentrucazul deservirii unui singur utilaj, va fi

tth = tthl + ttl!2 (2.9)jar pentru cazul deservirii concomitente a mai multor utilaje va fi

t;h = t;hl + t;,.2 , (2.10)de nude rezulta timpul mediu de intreruperi i:h, in minute, care revinepe o operatic realizata in ansamblul de utilaje deservite, Acest timp sestabileste plecind de la durata ciclului de lucru T; al tuturor utilajelordeservite, de la numarul de operatii efectuate pe intreg ansamblul deutilajc deservite N ()f astfel ca

f't-tnt;,. = No' (2.11)

l

~:

i..~

IIi~~~~

Ilu.-',.. ",~-~~~I.~.~.1"

I~I;~~~~ .....~I~~~

I~~. ..,.'~ ;-1-...;a )< 1 Ti.'~----~---;; -rStirc:;~ .... i' ::--:,#tiahti .3 .. . wee" riirF

Md(T )Tc - I; ~ + Top; + Tdu + tontt-, - ;=1 nIh - .

No(2.13)

Normele de munca:'32

iar

Md (T i ) .r, = i~1 1: + Top; + Tall + c; + t;h' (2.12)Scotind pe t;h din (2.12) ~i inlocuindu-I in (2.11), rezulta

unde T pi' Top;, T ctlil ton; reprezirita timpii de pregatire incheiere, opera-tiv, de deservire a locului de rnunca ~i de odihna ~i necesitat! fiziologicepentru fiecare utilaj i deservit; n .....:..numarul de produse din lot; Ma -numarul total de masini deservite. .

Din aceasta relatie se pot stabili alte relatii pentru cazurile particulare,cum ar Ii, pentru timpul de intreruperi conditionate detehriologie in situ-atia in care utilajele nu tunctioneaza ~i se deserveste una sau mai multemasini sau cind se efectueaza una sau mai multe operatii. Aceste-cazuri particulare se obtin dind valori diferite pentru Md ~iNo;

Un caz diferit apare la stabilirea timpului de lntreruperi conditionatede tehnologie care survine in timpul tti.2 cit utilajul fuuctioneaza ~i cindde regula. nu pot fi elaborate normative. tn cazul deservirii unui singurutilaj poate fi folositarelatia (2.13), un de Ma este egal eu unitatea .:

Oind se poate calcula t.impul de Iunctionare util antilajului.pe uni-tateade produs, t;h2 se evidentiazs, eu relatia folosit~ in cazul polidesee-virii, adiea

, Md T Ma ( , " T' ,tth2 = I; fui - I; tSft + tal + dli + tont) ,

i~1 .i=1

(2.14)

unde Tfui reprezinta timpii de function are utila a utilajelor in cadrulcielului de lucru pentru utilajele deservite simultan pe ansarnblu iar ' ff.Ji't~i' T~lil t~ni sint timpii de supraveghere a functionarit utilajelor, ajutator-de deservire a loeului de munca, odihna ~i necesitati fiziologiee, pentrufieeare utilaj deservit.

Determinarea timpului de intreruperi eonditicnate de organizareamuncii. In cazul organi~arii productiei in flux, nu se poate asigura iritot-deaua o echilibrare perfecta a.tuturor locurilor de munea, desi sint nume-roase tncercari teoretice si practice in acest sens.

Oa urmare a existentei acestui dezechilibru apar asteptari ale unorexecutanti ~i utilaje, intreruperi in activitatea unor membri ai echipei,

Modificarea ritmului benzii, modificarea numarului de locuri de muncain flux, 0 normare corespunzatoare a muncii, 0 preocupare pentru cup la-rea ~i echilibrarea operatiilor, rapartizarea eu grija a execntantilor la,

a-

Ii

I

.= . .J...~..

Stabilirea normei de timp 33

locul de munca, sint caile principale prin care se pot reduce timpii deintreruperi conditionate de tehnologie care apar atit la operatiile manualecit ~i la cele mecanizate, efectuate in flux de echipa. Prin aceasta secontribuie la cresterea productivitatii muncii,

Timpul de intreruperi condition ate de organizarea muncii tog, pentrufiecare executant in echipa, rezulta din relatia

r: = (~t + Top + Tal +to + ttl. +tOg ). (2.15)2.5. Stabilirea normei de timpSumind elementele componente ale normei de timp, determinate

experimental, calculate conform celor prezentate mai sus, pentru fiecareunitate de produs, cu except.ia timpului de pregatire ~i incheiere care serepart.izeaza pe intreg lotul de produse se stabileste norma de timp.

Norma de timp se poate exprima in procente din timpul de baza,din eel operativ, sau din timpul de functionare util3i a utilajului.

in cazul proceselor manuale sau manual-mecanice, norma de timpNT se calculeaza plecind de la elementele ei de baza :

NT= Tp. + Top + Ta,+T.r (2.16)n

~i, prin folosirea elementelor componente, rezults

Tp.NT=- + (to + tll) + (ta, + tao) + (t'D + to). (2.17)

n

Daca se exprima Tal ~i T.r in procente din timpul operativ, atuncirelatda (2.16) poate fi retranscrisa astfel:

N = T1I( + T (1 + kal + k.r) (2 18)T n op 100' .

un de : kdz = T dl in procente din TOll iar k1r = TIn in procente din Top.in cazul proceselor mecanice sau. automatizate, trebuie avute in vedere

simultan atit timpul de function are utila a utilajului deservit cit ~i timpul

Trll

Fig. 2.2. Timpul de tunctlonare a utt-Iajulul deservit in conexiune cu tlm-

pul de munca al executantulul.

I" 'II. b;/Jw$#~~JI.. til .1. . t"s .1. tsf .1\.. IV: I

de muncs al executantului. Relatia dintre cele doua categorii de timp estereprezentata grafic in fig. 2.2.

a - c. 1851

__________________________ J

34 Normele de munca

Ne = Tp, + TfU + t~'+ t'eft + t~~+ t;; + t~~.n

(2.20)

Timpul de Iunctionare utila a utilajului se poate calcula pe baza derelatii de calcul analitice ~i in acest caz

N Tp,'+T + t" + T" + T",= -- fU dl t, ,n

(2.19)

sau, utilizind elementele componente,

Semnul "(secund) atasat expresiilor de mai inainte are semnificatiaca timpii respectivi nu se suprapun cu Trv:

De obieei, t',!t, t~~,t;; se exprima in procente din timpul ~detunctionareutiIa a utilajului iar t~~ in procente din timpul productiv TP' asttel carelatia (2.20) devine :

~~~~

I~?-,

IB.I'iII~ Sint cazuri cind timpul de runctionare utiHt a utilajului trebuie sta-~l bilit prin masuratori directe ~i nu prin relatii analitiee, plecind de la ex-I': presia (2.16), ~i atunci se scrie:.1 T'" ~ t'f + t; + T;, + T;" sau desfasurat, (2.22)I r ; ~ t'f + t~+ (t;, + (,.)+ (t~ + t;.), (2.23).I in care t'f este timpul de supraveghere a functionarii utilajului, II Nota~ia '(prim) se reterara la timpii care sint suprapusi timpului de I~ Iunctionarea utilit a utilajului. I* I~ I

I~ I, . !:...;.:.'. I~ I

- I.~ trinttmW-Sfiit6' 'CY;~b . .w"iiiStl""#tffifrTtd' renr""lC''1Ws'Zp"'' ..~5#' 'g (g f 1 J

Ne = (Tpl +T u+t") ( 1 + k;;')+ T U ( k~~+ k~~+k;; ) (2.21)n f a 100 f 100

unde

k" t" A 0/ d' T k" t" Adl = dl1 ill /0 ill fU; "do = do, In % din Ttu;

k" t" A 0/ d' T k" t" A 0/ d" T"to = to' ill /0 ill fU; ",,= on! ill /0 In p,

iar c; = (T pi+ T fU + t~'+ T~~) k~~ .n 100

Stabilirea normei de timp in cazul deservirii moi multor maJini 35

2.6. Stabilirea normei de timp in cczul deservirii mai multormosini

La baza trecerii la deservirea simultana a mai multor masini, staposibilitatea executarii operatiilor manuale pentru 0 masina. in timpulcind celelalte masini functioneaza fara interventia muncitorului. In acestscop, masinile trebuie inzestrate cu aparatura automate sau dispozitivede avans etc.

:tn fig. 2.3 se prezinta ciclul de lucru pentru un numar de 5 masini,Ciclul de lucru in cazul deservirii mai multor masini reprezinta peri-

oada de timp in decursul careia se indeplineste cu regularitate una ~iaceeasiactivitate, care se rep eta la toate masinile care sint deservite.

7C7ft!

tfo~inof

l1o~ifl(/2

1f(/~ind9

If(/~iflg.f.

1f(/~lfld5

[xecv!g!

~fc

!:in.!Fig. 2.3. Ciclograma prelucrarll pe mai multe maslnl deservite de un

singur executant.

In acest caz TIU' timpul de function are utila a masinii, este tocmaitimpul automat de function are a masinii ~i sta la baza calculelor de nor-mare.

Timpul ajutator se decompune in acest caz in timpul auxiliar nesu-propus in care executantul intervine ~i masina este oprita t~n ~i timpulauxiliar suprapus peste timpul de function are utila. in care executantulintervine dar masina functioneaza ti8

Sint cazuri eind, din considerente de analiza. detaliata, in scopul redu-cerii la minimum a timpului ajutator se utilizeaza urmatoarea descompu-nere a timpului ajutator care nu se suprapune cu timpul de functionareutila :

t~n= tal + tap + tam, unde:

36 Normele de munee

tal este timpul ajutator legat de faza sau de trecere ;tap - timpul ajutator pentru prinderea, Iixarea ~i scoaterea pieselor

din masina ;tam - timpul ajutator pentru masurarea pieselor; masuratori prea-

labile, masuratori in timpul aschierii ~i masuratori de control.'I'impul de tunctionare utila Till' se calculeaza de obicei iar timpii

auxiliari in practica eurenta, se aleg din normative.Adeseori

tdl + tdO+ ton = Td' (2.24)se considera ea 0 eheltuiala de timp grupata,

Mihimea cielului de lucru Tc este compusa (fig. 2.3) din timpul defunctionare utila a masinii Till (timp automat) ~i din timpul auxiliarnesuprapus tin:

r, = i ; + tin (2.24)~i Till = Tc - ti.,. iar din grafic se observa ca se poate scrie

Tfu = n (tin + tlr + tis)-tin = (n-l)tin + n(tiS + tlr), (2.25)unde n este numarul de masini care sint deservite simultan.

Din (2.25) se poate stabili numarul de masini ce pot fi deservite simul-tan,

Tfll + tinn= .tin +tis+ tlr (2.26 )

in cursul timpului de lucru, executantul i~ipoate modifica ritmul saude lucru, poate sa reduca timpii tin ~i ti3 Oa urmare, va creste timpulde trecere de la 0 ma~ina la alta ~i de asteptare a executantului, condu-cind la 0 ocupare efectiv mai redusa a executantului in comparatie cu ceanormata ~i la 0 mai buna folosire a masinilor, obtinindu-se astfel 0 cres-tere a randamentului mijloacelor fixe ~i a productivitatii muncii. tu situ-atia inversa, a cresterii tin ~i ti3 din diferite motive, rezultatele sint desens contrar. Stabilirea normei de deservire optime are in vedere tocmairealizarea unui minim din neutilizare a executantului ~i a masinilor,

Pentru stabilirea normei de timp se recomanda calcularea prealabilaa urmatorilor coeticienti [ ... ] :

- Ooeficientul K; de ocupare a executantului la 0 masina se deter-mina cu relatia

Ko= tin + ttT + 'IU tin (2.27)

. \ - --,--.;..L ,

Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor moslnl 37

- Coefieientul Kam de asteptare de eatre ma~ina spre a fi deservitseste in functie de eoeficientul K, ~i de numarul de masini deservite n ~ise ia din tabelul 2.2;

- Coeficientul Ka. de asteptare (al executantului) este in functie deaceleasi elemente ~i se ia din tabelul 2.3.

Cunoscind acesti doi coeficienti, se poate calcula :

coefieientul (Km):deutilizare a unei masini : Km = ~ ; (2.28)Kam

'coef'icientul (Koe)] de: ocupare a executantului la masini Koe=

1(2.29)e;

timpul de lucru operativ al unui executant la masina :

Top= Tc sau Top = (tin + ti8) .Ka.;n ., (2.30)

eielul de lueru al unei masini : T; = (Tt1J, + tin)KamNorma de productie pe sehimb in cazul deservirii mai multor masini

se poate determina fie prin obtinerea cantitatu de piese care se prelucreazala fieeare masina, fie ea 0 suma a normelor pentru toate masinile.

In cazul realisaeii aceleiasi operatii pe toate masinile deservite, normade lucru este egala eu numarul eielurilor de lucru pe schimb sau pe ora.

Norma de productie pe sehimb , in bueati, in cazul cind lucratorul nui~j regleaze masina este

N' T-Td=n ,Tc

Teste durata unui sehimb de lueru, in minute;Tb - cheltuiala suplimentara de timp (relatda 2.24).

In cazul ea exeeutantul va rezolva ~i reglarea masinii-unelte deservite,norma de productie in bucati pe sehimb se caleuleaza cu relatia

[bue] (2.31)

N"= nT-(Td+~)

(2.32)[buc}, undeTc

N este marimea lotului iar Tpt - timpul de pregatire-incheiere.Apllcll!ie. Pentru 9 masinl automate (care executa operatti identice) s-au reallzat urml\-

toarele ;t~n = 5,74 min;tts = 0,88 min;Tt = 67,67 min;

Tai= 6% din Top;t~'n= 5 % din Top;Tpl=15min; N = 150 piese

38 Normele de munca

Tabelul 2.2. Calculul coeficienlnlui de asteptare al maslnll K.m

Nr. de \ Coeficientul de ocupare Komasini

n 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,055 o.oe

1 1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~1~2 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,0021,002 1,003 1,003 1,0043 1,000 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,0031,004 1,005 1,006 1,0084 1,000 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,0051,007 1,008 1,010 1,0125 1,000 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,0071,009 1,012 1,014 1,017

6 1,001 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,015 1,019 1,0237 1,001 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,015 1,019 1,024 1,0298 1,001 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,005 1,008 1,011 1,014 1,019 1,024 1,030 1,0369 1,001 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,009 1,013 1,017 1,023 1,029 1,036 1,045

10 1,001 1,001 1,002 1,003 1,003 1,004 1,007 1,010 1,015 ,1020 1,027 1,034 1,044 1,054

11 11,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,008 1,012 1,017 1,024 1,031 1,041 1,052 1,06512 1,001 1,002 1,002 1,003 1,004 1,005 1,009 1,014 1,020 1,027 1,037 1,048 1,062 1,07713 1,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,010 1,016 1,023 1,031 1,043 1,056 1,072 1,09214 11,001 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,011 1,017 1,026 1,036 1,04.9 1,065 1,085 1,10815 1,002 1,002 1,003 1,004 1,006 1,007 1,013 1,020 1,029 1,041 1,056 1,076 1,099 1,128

16 1,002 1,003 1,004 1,005 1,006 1,008 1,014 1,022 1,033 1,047 1,065 1,088 1,116 1,15017 1,002 1,003 1,004 1,005 1,007 1,009 1,015 1,024 1,037 1,053 1,074 1,101 1,135 1,17518 1,002 1,003 1,004 1,006 1,008 1,010 1,017 1,027 1,041 1,060 1,085 1,107 1,156 1,20419 1,002 1,003 1,005 1,006 1,008 1,011 1,019 1,030 1,046 1,068 1,097 1,134 1,181 1,23720 1,002 1,003 1,005 1,007 1,009 1,012 1,020 1,033 1,052 1,077 1,111 1,154 1,209 1.274

22 11,003 1,004 1,006 1.008 1,010 1,013 1,024 1,039 1,064 1,098 1,144 1,203 1,275 1,35924 1,003 1,004 1,006 1,009 1,012 1,016 1,029 1,049 1,080 1,125 1,185 1,263 1,355 1.45826 1,003 1,005 1,007 1,010 1,014 1,018 1,034 1,060 1,100 1,158 1.237 1,334 1,446 1,56728 1,004 1,006 1,008 1.011 1,016 1,021 1,040 1,073 1,125 1,200 1,299 1,417 1,547 1,68330 1,004 1,006 1,009 1,013 1.018 1,024 1,048 1,089 1,155 1.250 1,371 1,507 1,652 1.801

32 1,004 1,007 1,010 1,015 1,020 1,028 1,057 1,109 1,192 1,309 1,450 1,60334 1,005 1,008 1,011 1,016 1,023 1,032 1,068 1,133 1,237 1,375 1,534 1,70136 1,005 1,008 1,013 1,018 1,026 1,037 1,080 1,162 1,288 1,447 1,622 1,80038 1,006 1,009 1,014 1,021 1.030 1,042 1,096 1,194 1,345 1,522 1,711 1,90040 1,006 1,010 1,015 1,023 1,034 1,049 1,115 1,236 1,408 1,601 1,800 2,000

45 11,008 1,012 1,020 1,031 1,047 1,071 1.178 1,359 1,576 1,800 2,025 2,25050 1,009 1,016 1,027 1.042 1,066 1,104 1,268 1,501 1,750 2,000 2,250 2,50055 11,011 1,019 1,034 1,057 1,095 1,153 1,379 1,650 1,925 2,200 2,475 2,75060 1,013 1,024 1,047 1,079 1,137 1,221 1,501 1,800 2,100 2,400 2,700 3,000

65 1,016 1,031 1,057 1,111 1,195 1,306 1,625 1,95070 1,019 1,040 1,078 1.156 1,268 1,401 1,7502,10075 1,024 1,051 1,110 1,215 1,352 1,500 1,875 2,25080 1,029 1,068 1,151 1,285 1,440 1,600 2,000 2,400

85 11,0361,0901,2031,3611,5301,700 2,1252,55090 1,0461,121 1,264 1,440 1,620 1,800 2,250 2,70095 11,0581,160 1,331 1,520 1.710 1,900 2,375 2,850

100 1,0751.208 1,400 1,600 1,800 2,000 2,500 3,000

110 11,125 1,320 1,540 1.7601,980 2,200 2.750 3,300120 1,206 1,440 1,680 1,9202,160 2,400 3,000 3,600130 1,300 1,560 1,820 2,0802,340 2.600 3,250 3,900

39Stabilirea normei de timp in cazul deservirii mai multor mesinl

Tabelul 2.2. Caleulul eoeficientului de asteptare al masin il Ham

Nr. demasrd n

Coeficientul de ocupare Ko0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090 0,095 0,100 O,Il0 0,120 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17

12345

1,0001,0001,0001,0001.0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,0001,0001,0001,0001,0001,0041 ,0051,0061,0061,0071,0081,0091,010 1,0121,0141,0171,020 1,0231,0261,0291,0091,010 1,0121,0141,0161,0181,020 1,0221,0271,0321,0381,0441,0511,0581,0661,0141,0171,0191,0221,0251,0291,032 1,0361,0441,053 1,063 1,0741,0861,0991,1131,020 1,0241,0281,0321,0371,0411,0481,0521,065 1,0791,094 1,112 1,1301,1511,173

1,0271,0321,0371,0431,050 1,0571,0641,0721,090 1,1111,1331,1581,1861,2161,2481,0351,0421,0491,0571,0661,0751,0851,0961,1211,1491,1811,2161,2551,2971,3421,0441,0521,0621,0721,0841,0971,110 1,1251,1591,1971,2401,2871,3391,3951,4541,0541,0651,0771,0911,0161,1231,1411,160 1,2041,2541,310 1,3721,4381,5091,5841,0661,080 1,0951,1131,1321,1531,1771,2021,2581,3221,3931,470 1,5521,6381,728

1,080 1,097 1,117 1,1391,163 1,1901,2191,251 1,3221,401 1,4881,5811,6791,7801,8841,0961,1171,1421,169 1,1991,2331,269 1,3091,3951,4911,5941,7021,8141,929 2,0461,1151,1411,1711,2042,2421,2831,3271,3751,4781,590 1,709 1,8311,957 2,0842,2121,1361,1741,2051,2461,2911,340 1,3931,4491,5691,6971,8291,965 2,103 2,242 2,3811,1611,200 1,2441,2931,3461,40'11,4661,530 1,6661,8091,954 2,1022,2512,4012,550

1,1901,2361,2881,3461,4091,4751,5451,6181,7691,9241,2231,2771,3381,4051,4771,5521,6301,7101,8742,0421,2601,3241,3941,4701,5501,6:'331,7181,8051,9822,1611,3021,3751.'1541,5381,6271,7171,8091,9032,0912,2801,3481,4301,5191,6111,7061,8041,9022,0012,2002,400

6789

10

1112131415

1617181920

1,4521,5521,6571,7631,8721,9812,0902,2001,5691,6841,8021,9212,0402,1602,2802,4001,6931,8211,9502,0802,2102,3402,4702,6001,8211,9602,1002,2402,3802,5202,6602,8001,9502,1002,2502,4002,5502,7002,8503,000

2224262830

Nr. deI!la~ini n

1 Coeficientul de ocupare x,0,18 0,19 0,20 0,22 0,24 0,26 0,28 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42 0,44

12335

1,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,0001,0001,0001,0001,0001,0001,032 1,036 1,040 1,0481,0581,068 1,0781,0901,1021,1161,1301,1441,1601,1761,1941,0741,083 1,093 1,113 1,135 1,1601,1861,2151,245 1,2781,3121,3481,3861,4261,4671,1281,1441,1611,1971,240 1,2821,330 1,3811,4361,4931,5531,6161,6811,7471,8161,1961,2221,2491,3071,3711,440 1,5141,592 1,6741,7591,8471,9372,0292,1222,217

1,2831,3201,3591,4431,5351,6321,7341,8401,950 2,062 2,1762,2922,4092,5262,6441,3901,441 1,4941,6071,7271,8531,9822,1152,2502,3872,525 2,663 2,8022,9413,0811,5171,5821,6501,7921,9411,0932,2482,4052,563 2,722 2,8813,0413,2003,3601,6611,7421,2241,9942,1682,3452,5231,8201,9152,011 2,2062,4032,6012,801

1, r89 2,096 2,204 2,422 2,6412,8603,0802,1642,2822,4022,6412,8803,1203,3602,3412,471 2,6012,8603,1203,380 3,MO2,5212,6602,8003,0803,3603,6403,920') '7nn ') R'in 'l nno 3,300 3,600 3,900 4,200

I Coeficientul de ocupare x,

6789

10

1112131415 _,. ~~ _,~~~ ~,~~

Nr. demasini n i 0,46 0,48 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 O,EO 0,85 0,0 0,95 1,00

1234567

11,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,0001,000 1,000 1,000 1,000 1,000I 1,212 1,2301,2501,3031,3601,4231,490 1,5631,640 1,7231,8191,9032,000'1,5101,5541,6001,7201,8471,9802,1182,2602,405 2,552 2,700 2,850 3,0001,8861,9582,0312,2182,4102,6052,8033,0013,200 3,400 3,600 3,800 4,0002,3132,4102,5082,7543,0023,5213,5003,7504,000 4,250 4,500 4,750 5,0002,7632,8823,0023,301

j 3,2213,3603,5003,850

____________________________________________________________ J

40 Normele de mundi

Tabelul 2.3. Caleulnl eoeficicntului de asteptare al exeeutantului Kac

Nr . de I Coeficicntul de ocupare K.m"'lIDI 0,010 0,012 0,014 0,016 0,018 0,020 0,025 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,55 0,60n

1

I3,333328,571 25,00022,22220,00018,18216,667

2 16,68214,30312,52011,13410,025 9,118 8,3633 11,132 9,548 8,361 7,439 6,702 6,099 5,5984 I 8,357 1,171 6,282 5,592 5,041 4,591 4,2175 6,693 5,745 5,036 4,485 4,046 3,688 3,3906 16,67513,89911,91710,4319,2758,3516,690 5,584 4,795 4,206 3,748 3,384 3,087 2,8417 14,29511,91610,217 8,9437,9537,1625,739 4,792 4,117 3,613 3,223 2,912 2,659 2,4508 12,50910,428 8,942 7,8286,9626,2705,025 4,198 3,609 3,170 2,830 2,559 2,340 2,1599 11,121 9,271 7,950 6,9606,1915,5704,471 3,737 3,215 2,825 2,525 2,286 2,093 1,935

10 10,010 8,345 7,157 6,2665,5745,0214,028 3,368 2,899 2,551 2,282 2,069 1,897 1,757

11 i 9,101 7,588 6,508 5,699