Piata Bursiera in Romania

5/14/2018 Piata Bursiera in Romania - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/piata-bursiera-in-romania 1/12

www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

PIAŢA BURSIERĂ ÎN ROMÂNIA

1.4.1 SCURT ISTORIC

După cum relatează Nicolae Iorga în „Istoria comerţului" (1937), încădin 1839 apare ideea organizării unor burse în Bucureşti şi Brăila. În anul1840 în ziarul „Mercurul Brăilei" este prezentat „Codul de Comerţ" care cuprindeprima reglementare generală a bursei de comerţ în Muntenia. Acest cod a fostpus în practică şi în Moldova, unde a fost extins oficial după unirea Principatelor,

în cadrul acţiunii de unificare legislativă, prin legea din 7 decembrie 1863.„Codul de Comerţ” din 1840 constituie o reproducere a „Codului ComercialFrancez” din 1807.

În 1865, în ziarul „Monitorul - Jurnal oficial al Principatelor Unite Române"apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comerţ la Bucureşti,Iaşi, Galaţi şi Brăila care cuprinde reglementarea organizării şi funcţionăriiacestor burse. „Legea asupra burselor mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor demărfuri" din 1881 adoptată după legislaţia franceză, punea bazele organizăriiburselor de mărfuri şi de valori. Un an mai târziu se deschidea Bursa de laBucureşti.

„Legea asupra burselor de comerţ" din 1904 a redefinit instituţia bursierăiar legea de unificare din 1929 a determinat creşterea credibilităţii instituţieibursiere din România. Deşi legea din 1929, cunoscută sub denumirea de „LegeaMadgearu”, admitea operaţiunile la termen, acestea nu au fost practicate înRomânia până în 11 iulie 1997, când au fost lansate în premieră la Bursa dinSibiu. Pe fondul unui volum de tranzacţii scăzut pe piaţa mărfurilor fungibile şi allipsei unui cadru legislativ care era tot mai mult cerut de piaţa din România,Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (pe atunci Bursa din Sibiu) s-aorientat în lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi pe valute.

Este cunoscut faptul că lansarea cu succes a unui contract futuresdepinde de lichiditatea pieţei activului de bază. Aceasta a fost premisa care adeterminat reorganizarea Bursei de Mărfuri din Sibiu ca piaţă futures financiară.

Prima iniţiativă legislativă după 1990 a avut loc în 28 august 1997 prinOrdonanţa 69 privind „Legea burselor de mărfuri". Ea venea să conturezemodul de organizare al burselor de mărfuri în vederea tranzacţionării decontracte futures şi opţiuni.

Formarea şi afirmarea bursei exprimă însăşi definirea relaţiilor de schimb,a pieţei ca structură de bază a economiei de piaţă moderne. Odată cuconsacrarea bursei, relaţiile de schimb ajung la deplina extindere şi maturizare,primind rolul central în reglarea mecanismului de piaţă.

Formarea şi dezvoltarea pieţei de capital în România şi constituireaformelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucureşti şi Societatea deBursă Rasdaq) reprezintă componente esenţiale ale procesului de restructurare

http://www.cartiaz.ro/





a economiei în ţara noastră. Procesele de constituire şi dezvoltare a unei pieţede capital în România sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a

întreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie,

agricultură, comerţ, transporturi, alimentaţie publică, etc. În paralel, apariţia unor firme noi cu capital particular, cu sau fără participare straină, concură laaccelerarea procesului de creare a unei veritabile pieţe de capital în ţara noastră.

Constituirea pieţei de capital şi a bursei de valori în România estereglementată de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele devalori. Administrarea, punerea în aplicare, precum şi supravegherea şirespectarea prevederilor legii 52 se realizează de către Comisia Naţională aValorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativă, autonomă, cupersonalitate juridică, subordonată Parlamentului.

CNVM are atribuţiuni privind reglementările următoarelor domenii:

• piaţa valorilor mobiliare;• piaţa mărfurilor.

şi anume elaborează regulamente de autorizare, funcţionare şi control a acestor pieţe de capital şi a pieţei burselor de mărfuri.

Bursa este creatoarea cadrului pieţei bursiere, a spaţiului unde are loctranzacţia bursieră, după anumite sisteme şi proceduri autorizate de organul desupraveghere, dar şi autoreglementate.

Instituţia bursieră asigură acele sisteme de tranzacţionare ce conferătransparenţă, garanţie şi eficienţă investitorilor.

Instituţiile bursiere pot fi grupate, din punct de vedere al participării lacapitalul de constituire, în:

1. instituţii constituite cu capitalul membrilor bursei, fără a fi aport alcapitalului de stat;2. burse la care statul asigură fondurile necesare funcţionării

instituţiei bursiere, urmând ca membrii bursei, într-un interval detimp, să ramburseze acest credit şi să devină instituţie privată;

3. instituţii bursiere hibride (capitalul de stat rămâne în organizarea şifuncţionarea acestei instituţii).

Pentru funcţionarea unei instituţii bursiere şi pentru crearea pieţei bursierepropriu-zise, pe lângă cadrul legislativ, trebuie să existe un cadru economic caresă asigure funcţionarea bursei respective. Astfel, trebuie îndeplinite următoarele

principii:• principiul atomicităţii - bursa ia fiinţă, în general, pe structura unei

pieţe dezvoltate, unde există deja subiecţii cererii şi ofertei, nefăcândaltceva decât să dezvolte această piaţă;

• principiul omogenit ăţii – piaţa din zonă să asigure un climateconomic, să coexiste un număr cât mai mare de purtători ai cererii şiofertei;






• princ ipiul fluidităţii – să existe un volum minim de tranzacţii care săasigure existenţa acestei instituţii;

• princ ipiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât şi prin

cele avizate de organul de supraveghere, bursa trebuie să seadapteze noilor condiţii de evoluţie a factorilor care au impus-o.

• principiul corectitudinii - prin regulamentele emise, bursa trebuie săimpună anumite sisteme de garantare, astfel încât să nu apară litigii

între părţile care tranzacţionează. De asemenea, bursa trebuie săasigure şi condiţiile pentru realizarea eficientă a ordinelor pe carepurtătorii cererii şi ofertei le transmit în piaţă;

• princ ipiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factoriiperturbatori (zvonuri, concurenţă neloială, informaţii confidenţialeş.a.m.d).

1.4.2 CARACTERISTICILE PIEŢEI BURSIERE ROMÂNEŞTI

Natura specifică a bursei este dată de o serie de caracteristici ce vor fiprezentate mai pe larg în cele ce urmeaza.

I. Piaţă de mărfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii şi oferteipentru mărfuri, precum şi pentru diferitele tipuri de hârtii de valoare. Dacă la

începutul lor, pieţele bursiere erau organizate pentru tranzacţionarea în egală

măsură a mărfurilor şi valorilor, ulterior s-a produs o separare între cele douăcategorii de burse.

Bursele sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se tranzacţioneazămărfuri, titluri pe mărfuri, active monetare şi financiare, care au anumitecaracteristici:

- sunt generice- sunt fungibile - au caracter standardizabil - sunt depozitabile - permit executarea obligaţiilor contractuale la o

anumită perioadă de la încheierea tranzacţiei;

- au un grad redus de prelucrare - menţinerea caracterului de produs demasă, nediferenţiat, omogen.

II. Piaţă simbolică: Unul dintre principalele obiective ale organizăriischimburilor în cadrul bursei îl reprezintă asigurarea operativităţii tranzacţiilor comerciale şi financiare, realizarea acestora pe o bază standardizată.

Necesitatea extinderii şi intensificării schimburilor a generat o tendinţă dedematerializare a mărfurilor, de la bunuri determinate fizic trecându-se la mostre






şi eşantioane reprezentative. Pe măsura consacrării de uzanţe comerciale s-atrecut de la eşantion la tipuri şi denumiri uzuale, adică la calităţi abstracte demarfă, pe baza cărora se încheie tranzacţii comerciale. Astfel, bursa simplifică la

maxim activitatea de tranzacţionare şi reduce negocierea la elementele saleesenţiale: sensul operaţiunii (vânzare sau cumpărare), marfa, cantitatea, preţul şitermenul de livrare.

Bursa nu mai este o piaţă originară, pe care se vând şi se cumpărămărfuri fizice, ci o piaţă derivată pe care se vând şi se cumpără titluri pe marfă.Dovada existenţei mărfurilor se face cu un document acceptat de comercianţi:recipisa (actul) de depozit pentru mărfurile aflate în antrepozite şiconosamentul pentru mărfurile încărcate pe vas. Transferul proprietăţii asupramărfii, deci executarea obligaţiilor contractuale de livrare, se realizează printransmiterea documentului respectiv.

Bursa nu işi asuma rolul de realizare a tranzacţiei în forma sa fizică,

mişcarea mărfurilor având loc în afara acestei pieţe.

III. Piaţă organizată şi liberă: Bursa este o piaţă organizată în sistem deautoreglementare, în sensul că tranzacţiile se realizează conform unor principii,norme şi reguli cunoscute şi respectate de către toţi participanţii. Aceasta nu

înseamnă administrarea pieţei, ci reglementarea ei în scopul obţinerii unui sistemce garantează caracterul liber şi deschis al tranzacţiilor comerciale şi financiare.

Nu pot fi tranzacţionate la bursă decât mărfuri sau valori pentru careexistă concurenţă liberă, pentru care oferta provine de la un număr suficient demare de ofertanţi, cererea este solvabilă şi relativ constantă, astfel încat să nuapară posibilitatea unor concentrări în scopul manipulării preţului.

IV. Piaţă reprezentativă: Bursa este o piaţă reprezentativă în care sestabileşte preţul mărfurilor pentru care ea constituie o piaţă organizată - cotaţiabursei - element ce serveşte drept reper pentru toate tranzacţiile comerciale sauoperaţiunile financiare care se desfăşoară în ţara respectivă, iar în cazul marilor burse, în întreaga lume.

1.4.3 INSTITUŢII BURSIERE

1.4.3.1 Bursa de Valori Bucureşti

La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de ValoriBucureşti (BVB), iar peste o săptamână a aparut şi cota bursei, publicată înMonitorul Oficial. De-a lungul existenţei sale, activitatea bursei a fost afectată deevenimentele social-politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul balcanic1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. Dupăredeschiderea sa, a urmat o perioadă de 7 ani de creşteri spectaculoase, urmatăde o perioadă tot de 7 ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei de Efecte,






Acţiuni şi Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse lacota bursei acţiunile a 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).

După o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucureşti a fost

reînfiinţată în anul 1995, prima zi de tranzacţionare fiind 20 noiembrie 1995, zi încare s-au tranzacţionat 905 acţiuni a 6 societăţi cotate. După această dată s-au înregistrat următoarele valori ale tranzacţiilor :

Actiuni Situatia evolutiei tranzactiilor cu actiuni la BVB

AnNr. sedinte detranzactionare

Nr.tranzactii

Nr. actiunitranzactionate

(volum)Valoare (RON) Capitalizare (RON)

Nr.societatiemitente

Nr. noisocietatiemitente

Nr.societatidelistate

Nr.Interme-

diari1995 5 379 42.761 250.000,00 25.900.000,00 9 9 0 281996 84 17.768 1.141.648 1.520.000,00 23.100.000,00 17 8 0 621997 207 609.651 593.893.605 194.590.000,00 505.600.000,00 76 59 0 1331998 255 512.705 986.804.827 184.650.000,00 392.200.000,00 126 50 0 1731999 253 415.045 1.057.558.616 138.915.000,00 572.500.000,00 127 15 14 150

2000 251 496.887 1.806.587.265 184.292.000,00 1.072.800.000,00 114 1 14 1202001 247 357.577 2.277.454.017 381.277.000,00 3.857.300.000,00 65 3 52 1102002 247 689.184 4.085.123.289 709.800.000,00 9.158.000.000,00 65 1 1 752003 241 440.084 4.106.381.895 1.006.271.130,00 12.186.600.000,00 62 0 3 732004 253 644.839 13.007.587.776 2.415.043.850,00 34.147.400.000,00 60 3 5 672005 247 1.159.060 16.934.865.957 7.809.734.451,60 56.065.586.984,76 64 5 1 702006 248 1.444.398 13.677.505.261 9.894.294.096,72 73.341.789.545,86 58 2 0 732007 250 1.544.891 14.234.962.355 13.802.680.643,77 85.962.389.148,60 59 3 2 732008 57 344.028 2.196.045.057 2.148.534.897,27 110.155.674.393,33 62 3 0 75

1

Pe baza tabelului de mai sus se poate determina evoluţia valorii

tranzacţiilor cu acţiuni înregistrate din 1995 până în prezent.

02000000400000060000008000000

100000001200000014000000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

V a l o a r e

Anul

Evoluţia valorii tranzacţ iilor cu acţiuni la BVB

Va loarea tranzactiilor (mii lei)

Pe baza graficului se poate observa că valoarea tranzacţiilor a înregistrato creştere spectaculoasă în anul 1997 faţă de 1996, aceasta crescând de la1.520.000 lei la 194.590.000 lei, adică de 128 ori. Apoi s-a înregistrat o scădere

1 http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/GeneralStatistics.aspx






moderată timp de 2 ani, ajungând în 1999 la suma de 138.915.000 lei. Începânddin 1999, timp de 4 ani valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni la BVB aproapes-a dublat de la an la an, ajungând la sfârşitul anului 2004 la suma de

2.415.043.850 lei. În anul 2005 s-a înregistrat din nou o creştere importantă avalorii tranzacţiilor cu circa 225% faţă de anul precedent, după care au existat încontinuare creşteri moderate.

Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continuă. Laacest moment numărul societăţilor listate este de 65. Printre acestea se numărăsocietăţi importante în economia naţională, precum SNP Petrom, Banca Românăpentru Dezvoltare, cele 5 Societăţi de Investiţii Financiare, Banca Transilvania,etc.

Cotarea ("admiterea") unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezintă orecunoaştere a activităţii eficiente a societăţii emitente, datorită unor criterii ce

trebuie îndeplinite în vederea cotării, criterii ce se referă la emisiunea de valorimobiliare, gestiunea societăţii emitente, activitatea desfăşurată, informareainvestitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a(numită şi categorie de bază), categoria I necesitând îndeplinirea unor criteriisuplimentare de către emitenţi, printre care se menţionează desfăşurarea uneiactivităţi profitabile în ultimii doi ani. În acest mod, societăţile cotate la bursa devalori sunt împărţite în două categorii, oferind investitorilor un prim criteriu deapreciere a eficienţei acestora. Pe lângă această recunoaştere a activităţii lor eficiente, pentru societăţile emitente, cotarea aduce şi alte avantaje. În primulrând un avantaj legat de imaginea şi publicitatea societăţilor cotate, acesteabeneficiind de o mediatizare intensă şi devenind cunoscute opiniei publice şi

comunităţii de afaceri, în rândul cărora se află potenţialii clienţi şi acţionari aisocietăţilor. Un alt avantaj se referă la registrul acţionarilor, care este ţinut în modexact şi la zi de către sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiindnecesară ţinerea acestuia de către societatea emitentă.

În anul 1997 Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut un salt semnificativ îndezvoltarea ei, acest an fiind un an al performanţei pieţei de capital. A fostmarcat de lansarea în septembrie a primului indice, BET (BUCHARESTEXCHANGE TRADING), care a funcţionat ca un veritabil „barometru” al activităţiipe piaţa bursieră. BET a apărut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic decuantificare a performanţelor activităţii pieţei bursiere.

Luna aprilie a anului 1998 marchează lansarea celui de-al doilea indice al

BVB, indicele BET-C (BUCHAREST EXCHANGE TRADING - INDICECOMPOZIT) care urmăreşte evoluţia preţului tuturor valorilor mobiliare înscrise lacota BVB şi care alături de indicele BET conturează o imagine completă asupraevoluţiei de ansamblu a pieţei.

La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucureşti lansează primul indicesectorial, BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – INVESTMENTFUNDS). Acesta reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţiitranzacţionate în cadrul Bursei.






Anul 2001 a însemnat şi punerea în funcţiune a unui nou sistem detranzacţionare destinat în acest moment tranzacţionării instrumentelor financiarecu venit fix, respectiv obligaţiunile municipale. Capitalizarea bursieră a depăşit

pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendinţa generală de creştere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.

Considerată una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, în 2002 toţicei trei indici calculaţi de Bursa de Valori Bucureşti au atins niveluri maximeistorice, rata anuală de creştere a acestora fiind spectaculoasă.

În 2004 capitalizarea totală a Bursei de Valori Bucureşti s-a apropiat depragul de 12 miliarde de dolari şi reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-seastfel decalajul faţă de pieţele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale şide Est.

Anul 2005 a reprezentat o nouă recunoaştere internaţională a Bursei de

Valori Bucureşti prin lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX(ROMANIAN TRADED INDEX), construit în conformitate cu principiile Familiei deIndici pentru Europa Centrală (CECE).

Indicatori bursieri în 2006:• Capitalizarea totală a pieţei reglementate a urcat cu aproape 40%;• Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor pe piaţa reglementată a depăşit în

2006 pragul de 10 milioane euro;• Pe fondul unei volatilităţi ridicate, indicii BVB şi-au continuat şi în anul

2006 tendinţa ascendentă;• Obligaţiunile emise de Banca Mondială au dublat dimensiunea pieţei

instrumentelor financiare cu venit fix;

Penru obligaţiuni s-au înregistrat în decursul anilor următoarelevalori de tranzacţionare :

Situatia evolutiei tranzactiilor cu obligaţiuni la BVB

Obligatiuni Municipale si Corporatiste

AnNr. sedinte detranzactionare

Nr.tranzactii

Nr. obligatiunitranzactionate (volum)

Valoare (RON)Nr.

emitentiNr. emisiuninou listate

2001 17 5 45 481,42 2 22002 247 10 59.050 782.679,31 4 22003 241 39 187.870 17.135.351,82 10 82004 253 1.116 530.466 289.794.851,55 22 162005 247 394 397.101 127.369.058,79 19 62006 248 570 3.917.457 985.517.592,79 19 52007 250 268 6.652.467 794.335.510,65 22 112008 57 21 88.041 13.654.481,63 22 1

2

2 http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/GeneralStatistics.aspx?tab=1&m=0






După cum putem observa în tabelul de mai sus, începând cu anul 2001 au început să fie tranzacţionate la BVB şi obligaţiunile municipale şi corporatiste.Evoluţia lor se prezintă astfel :

0

200000000

400000000

600000000

800000000

1E+09

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

V a l o a r e

Anul

Evoluţia valorii tranzacţiilor cu obligaţiuni la BVB

Valoarea tranzacţiilor

Se observă că în primii trei ani de la introducerea la bursă a tranzacţiilor cu obligaţiuni se înregistrează creşteri importante, suma totală de tranzacţionarefiind de 22 ori mai mare în 2003 faţă de 2002 şi respectiv de 17 ori mai mare în2004 faţă de 2003. Apoi se înregistrează o scădere de circa 55% între 2004 şi2005, de la 289.794.852 lei, la numai 127.369.059 lei, urmată de o creştereimportantă în următorul an, cu circa 675%. Între 2006 şi 2007 se observă o nouăevoluţie descendentă a volumului valoric al tranzacţiilor cu obligaţiuni, fiind însă oscădere moderată de aproximativ 20%.

Evoluţia indicilor bursieri în perioada 1997-2008 se prezintă astfel :

Evoluţia indicilor bursieri la BVB in valoare absolută şi relativă

Indici bursieri

AnBET

(RON)BET

(Var. %)BET-C(RON)

BET-C(Var. %)

BET-FI(RON)

BET-FI(Var. %)

ROTX(RON)

ROTX(Var. %)

1997 757,86 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A1998 377,63 -50,17 488,57 N/A N/A N/A N/A N/A1999 448,53 18,77 472,75 -3,24 N/A N/A N/A N/A2000 544,72 21,45 510,81 8,05 1.236,84 N/A N/A N/A

2001 754,85 38,58 486,07 -4,84 2.700,72 118,36 N/A N/A2002 1.659,06 119,79 1.103,12 126,95 6.015,22 122,73 N/A N/A2003 2.171,88 30,91 1.390,38 26,04 8.014,17 33,23 N/A N/A2004 4.364,71 100,96 2.829,45 103,50 17.289,87 115,74 N/A N/A2005 6.586,13 50,90 3.910,88 38,22 47.588,76 175,24 14.238,55 N/A2006 8.050,18 22,23 5.025,08 28,49 63.011,74 32,41 17.642,77 23,912007 9.825,38 22,05 6.665,47 32,64 78.669,68 24,85 21.705,00 23,022008 6.857,70 -30,20 4.873,40 -26,89 52.660,71 -33,06 15.092,25 -30,47

3






Din analiza tabelului anterior se observă că în general indicii bursieritranzacţionaţi la BVB au avut o evoluţie pozitivă atât în marime absolută cât şirelativă. S-au înregistrat creşteri spectaculoase de aproximativ 175 %, cum este

cazul indicelui BET-FI, care între anii 2004 şi 2005 a crescut de la 17.290 Ron la47.589 Ron, însă în general evoluţiile au fost moderate. Se observă totuşi căevoluţiile pozitive pot fii împarţite în două categorii : creşteri de până la 50% şicreşteri de peste 100%, neexistând evoluţii relative ale indicilor între cele douăniveluri.

În ceea ce priveşte evoluţiile negative, putem concluziona că acestea s-au înregistrat rar şi în special în cel de-al doilea an de la apariţie. Indicele BET a înregistrat o scădere bruscă de peste 50%, în timp ce indicele BET-C a înregistrat două evoluţii negative nesemnificative, de 3,24% în 1999 faţă de 1998şi de 4,84% în 2001 faţă de 2000.

Situaţia tranzacţiilor de contracte FuturesFutures

An Nr. sedinte de tranzactionare Nr. tranzactii Nr. contracte Valoare (RON)2007 250 41 64 540.535,10

4

Din tabelul de mai sus rezultă faptul că începând cu anul 2007 au fosttranzacţionate la BVB şi contracte Futures. Au existat 250 de şedinţe detranzacţionare şi un număr de 41 de tranzacţii. S-au încheiat 64 de contracte învaloare totală de 540.535,10 lei.1.4.3.2 Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu

Bursa de Mărfuri Sibiu S.A. a fost înfiinţată în data de 14 decembrie1994, având 11 acţionari şi a avut ca principal obiect de activitate tranzacţiile cumărfuri pe piaţa spot.

În februarie 1997 s-a luat decizia organizării acţiunilor societăţii pe cărţi demembru după sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. În urmaprocesului de compactare au rezultat 90 de cărţi. Fiecare carte de membruoferea un loc de tranzacţionare în ringurile bursei.

În luna iulie a aceluiaşi an, Bursa sibiană a devenit prima bursă deinstrumente derivate din România prin implementarea primelor contracte futuresvalutare şi pe indici bursieri (a fost lansat contractul futures având ca activ suport

un indice propriu - BMS1). Introducerea contractelor futures a constituit o etapăde maximă importanţă în transformarea bursei de mărfuri într-un centru naţional

în care participanţii la piaţa bursieră au posibilitatea de a-şi acoperi riscurile saude a specula modificarea preţurilor folosind titluri financiare derivate.

O lună mai târziu noul obiect de activitate al Bursei devine cel deintermediere monetar-financiară. De asemenea, denumirea Bursei s-a adaptat la

3 http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/GeneralStatistics.aspx?tab=2&m=04 http://www.bvb.ro/TradingAndStatistics/GeneralStatistics.aspx?tab=3&m=0






specificul noilor activităţi - Bursa de Mărfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu.

În luna noiembrie a anului 1998 activitatea de compensare şi decontare a

tranzacţiilor cu instrumente derivate s-a externalizat prin înfiinţarea CaseiRomâne de Compensaţie S.A. Sibiu. Tot atunci s-au lansat opţiunile pecontractele futures tranzacţionate la BMFMS, operatorii având astfel la dispoziţiegama completă de instrumente derivate necesare pentru operaţiunile de hedgingşi speculaţie.

În iunie 2000 BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzacţionare alcontractelor futures şi options SAGITARIUS. Odată cu lansarea acesteiplatforme electronice a luat sfârşit activitatea de tranzacţionare prin sistemul"open outcry". În octombrie devin disponibile tranzacţiile de la distanţă prinaceastă platformă electronică. Participanţii la pieţele la termen ale BMFMS auastfel posibilitatea de a realiza tranzacţii prin Interent, direct de la sediile lor.

În luna decembrie 2000, BMFMS lansează spre tranzacţionare primelederivate pe acţiuni, respectiv contractele futures având ca suport acţiunilesocietăţilor SIF1 Banat-Crişana, SIF3 Transilvania şi SNP Petrom listate la Bursade Valori Bucureşti.

În septembrie 2002 este lansat primul contract futures şi option pe mărfuri,având ca activ suport Grâul de panificaţie.

Un an mai târziu platforma de tranzacţionare Sagitarius este înlocuită cu onouă platformă - ELTRANS, BMFMS obţinând de la CNVM autorizaţia pentruutilizarea acesteia.

În luna februarie a anului 2004 BMFMS lansează 9 noi contracte futuresavând ca active suport acţiuni tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. În luna

noiembrie Bursa de Valori Bucureşti devine acţionar al Casei Române deCompensaţie S.A., iar între S.C. BMFMS S.A. şi BVB demarează colaborarea învederea consolidării pieţei de capital din România.

În februarie 2005 BMFMS lansează 5 noi contracte futures şi optionsavând ca active suport acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti. În iunie 2006sunt lansate scadenţele de 9 şi 12 luni pentru contractele futures şi cu optiunitranzacţionate pe BMFMS.

La data de 20 octombrie 2006 este tranzacţionat contractul cu numărul5.000.000 pe piaţa de instrumente financiare derivate administrată de BMFMS,iar la 1 noiembrie 2006 sunt lansate contractele futures şi opţiunile pe indiciibursieri SIBEX09 şi SIBEX18.

La 1 iulie 2007 este lansat contractul futures SIBGOLD ce are ca activsuport raportul spot USD/AUR şi contractul options OPSIBGOLD ce are ca activsuport contractul futures SIBGOLD. Apoi, în urma operaţiunii de majorare acapitalului social din luna Octombrie, Bursa de Valori din Varşovia devineacţionar al Bursei din Sibiu dobândind un număr de 586 acţiuni reprezentând1,81% din capitalul social al societăţii. La 1 octombrie au fost lansate 7 noiinstrumente financiare derivate având ca activ suport acţiuni listate pe piaţaBursei de Valori Bucureşti.


http://www.gpw.pl/

http://www.gpw.pl/





În ianuarie 2008, Bursa din Sibiu devine membru al Association of Futures Markets, organizaţie internaţională care reuneşte burse şi instituţiifinanciare din Europa, Asia, America de Sud şi Africa. Luna februarie coincide cu

lansarea contractului futures pe acţiunile Erste Bank avand simbolul DEEBS şiopţiunilor pe acest contract precum şi contractul futures RON/EUR5 avândmărimea de 5000 Eur. În aprilie este lansat spre tranzacţionare contractulfutures pe cursul valutar CHF/RON precum şi opţiunile pe acest contract.

Situaţia contractelor tranzacţionate pe BMFMS în perioada 1997-2007este:

Anul Nr. Contracte Total Nr. Contracte Futures Nr. Contracte Options

1997 77,877 77,877 0

1998 193,336 193,203 133

1999 175,142 159,927 15,2152000 205,288 158,536 46,7522001 188,973 135,242 53,7312002 292,369 225,069 67,3002003 187,914 168,545 19,3692004 75,174 72,901 2,2732005 707,738 696,109 11,6292006 4,268,710 4,232,059 36,6512007 3,490,923 3,456,023 34,900

Total 9,863,444 9,575,491 287,953Sursa : BMFMS

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Anul

Evoluţia contractelor la BMFMS

Nr. Contracte Total

Nr. Con tracte Futures

Nr. Contracte Options

Se observă din tabelul prezentat mai sus că în primul an de activitate a BMFMSnu au fost tranzacţionate decât contracte futures, numărul lor fiind de 77.877 contracte. Înceea ce priveşte numărul de contracte pe total putem spune că în perioada 1997-2002 a


http://www.afmorg.net/








avut o evoluţie sinuoasă, cunoscând alternativ perioade de creşteri şi scăderi. Între 2002-2004, are loc o scădere mai accentuată, de la 292.369 la 75.174, adică cu circa 74%,urmată de o creştere bruscă în anul imediat următor la 707.738 contracte, adică cu circa

850%. Se menţine tendinţa de creştere şi în 2006, dar procentul de creştere este mai mic,500%. În 2007 numărul contractelor achiziţionate a scăzut de la 4.268.710 la 3.490.923adică cu circa 18%.



Documents

Piata Bursiera in Romania