52
CUPRINS Introducere CAPITOLUL I – Caracterizarea pieţii ţigărilor 1.1 O scurtă istorie a tutunului……………………………………….....pag.3 1.2 Piaţa ţigărilor în România………………………..............................pag. 5 1.3 Ţigările şi Uniunea Europeană………………………………..….… pag.10 CAPITOLUL II – Proiectarea cercetării 2.1 Definirea problemei decizionale………………………………... ….pag.12 2.2 Scopul cercetării………………………………………………….....pag.12 2.3 Definirea obiectivelor…………………………………………...…..pag.12 2.4 Stabilirea ipotezelor……………………………………………….. .pag.12 2.5 Estimarea valorii cercetării…………………………….....................pag.13 2.6 Determinarea unităţii de observare şi a unităţii de sondaj…………..pag.13 2.7 Determinarea eşantionului…………………………………………..pag.13 2.8 Definirea variabilelor………………………………………………..pag.15 2.9 Recoltarea informaţiilor……………………………………………..pag.15

Piata Tutunului Din Romania

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Piata Tutunului Din Romania

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL I – Caracterizarea pieţii ţigărilor

1.1 O scurtă istorie a tutunului……………………………………….....pag.3

1.2 Piaţa ţigărilor în România………………………..............................pag. 5

1.3 Ţigările şi Uniunea Europeană………………………………..….…pag.10

CAPITOLUL II – Proiectarea cercetării

2.1 Definirea problemei decizionale………………………………...….pag.12

2.2 Scopul cercetării………………………………………………….....pag.12

2.3 Definirea obiectivelor…………………………………………...…..pag.12

2.4 Stabilirea ipotezelor……………………………………………….. .pag.12

2.5 Estimarea valorii cercetării…………………………….....................pag.13

2.6 Determinarea unităţii de observare şi a unităţii de sondaj…………..pag.13

2.7 Determinarea eşantionului…………………………………………..pag.13

2.8 Definirea variabilelor………………………………………………..pag.15

2.9 Recoltarea informaţiilor……………………………………………..pag.15

2.10 Pregătirea instrumentului de cercetare – Chestionarul……………...pag.15

CAPITOLUL III - Prelucrarea informaţiilor

3.1 Analiza datelor ……………………………………………………. .pag.18

3.2 Corelaţii………...…………………………………………………. ..pag.25

3.3 Raportul cercetării...............................................................................pag.35

Concluzii

Bibliografie

Page 2: Piata Tutunului Din Romania

Introducere

Fumatul este un flagel care afectează, şi în ţara noastră, un număr important de persoane.

La început din curiozitate, din spirit de imitaţie sau din bravadă, alteori pe parcursul unei crize de

personalitate, tinerii încearcă acest drog pentru a-şi dovedi lor sau celor din jur că sunt mai

maturi, mai independenţi. Psihologii au descris faptul că în timp, în condiţiile existenţiale

complexe, şi pe parcursul crizelor situaţionale cvasicotidiene, fumătorii ajung să considere

ţigarea ca o evadare din peisaj, ca un moment de detaşare; aşa ia naştere dependenţa psihică de

drog, aşa se conturează în timp tabagismul cronic, cu întregul său cortegiu de complicaţii.

Teoretic, ştim toţi că fumatul dăunează grav sănătăţii. Fumătorii o simt pe pielea şi

plămânii lor: orice efort fizic, cât de mic, îi face să-şi piardă respiraţia, pielea se îngălbeneşte,

ridurile încep să apară, mirosul natural li se schimbă. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de

compuşi chimici, dintre care câţiva sunt carcinogeni demonstraţi.

Probabil majoritatea fumătorilor cunosc deja multe din efectele negative ale fumatului,

iar pentru cei mai mulţi, o pledoarie oricât de bine argumentată nu reuşeşte să contrabalanseze

nevoia organică de ţigară (nicotina dă dependenţa şi este un drog chiar mai puternic decât

cocaina în acest sens!).

Este de remarcat faptul îngrijorător că obiceiul fumatului este în expansiune pe plan

mondial şi se accentuează şi prin mărirea numărului fumătorilor în rândul copiilor şi al tinerilor,

printre femei, în ţarile în curs de dezvoltare şi creşte proporţia fumătorilor excesivi. Deci, dacă

numărul fumătorilor activi este în ascensiune, creşte de asemenea şi numărul fumătorilor pasivi.

Există astfel, o problemă foarte gravă, ce trebuie cunoscută de fiecare om şi anume că un

nefumător ce locuieşte, ori se află în aceeaşi cameră cu unul sau mai mulţi fumători, inhalează

toate substanţele toxice din fumul de tutun rezultate din fumatul pe care-l practică ceilalţi într-un

spaţiu închis. Un nefumător care stă într-o cameră cu alte persoane care fumează, suferă o

intoxicaţie ca şi cum ar fi fumat el însuşi o ţigară, pentru fiecare oră petrecută împreună cu

fumătorii.

Astfel fumatul este un pericol pentru noi toţi, fumători sau nefumători, şi ar fi mult mai

uşor dacă am înţelege motivele pentru care se cumpără ţigările. Cu siguranţă se crează o

dependenţă, dar în rândul tinerilor am vrea să credem că se mai poate schimba ceva.

2

Page 3: Piata Tutunului Din Romania

CAPITOLUL 1.

CARACTERIZAREA PIEŢII ŢIGĂRILOR

1.1 O scurtă istorie a tutunului

Tutunul, Nicotiana tabacum, este o plantă care provine din America fiind adusă în

Europa după descoperirea Americii în, 1492, de către Cristofor Columb. Această plantă are o

istorie de peste 4000 de ani. Băştinaşii din America Centrală au folosit tutunul atât ca plantă

ornamentală şi de fumat cât şi medicinală la vindecarea rănilor şi a bolilor de piele.

Datorită conţinutului de nicotină (denumirea compusului chimic provenind de la Jean

Nicot, 1530-1600, ambasadorul francez la curtea portugheză), care în cantităţi mici are efecte

calmante, indienii l-au folosit şi la fumat, de la ei provenind obiceiul fumatului din pipă (pipa

păcii). Primele pipe au fost confecţionate din piatră moale de culoare roşie sau din argilă.

După 1492 odată cu reîntoarcerea lui Columb din America tutunul se va răspândi cu

repeziciune în Portugalia, Franţa, Anglia, Ţările de Jos (Flandra, Olanda). Răspândirea tutunului

în Europa de Est se datorează ţarului Petru cel Mare, care fiind la studii în Ţările de Jos a găsit

foarte interesantă utilizarea acestei plante la fumatul din pipă.

Tutunul este o plantă foarte sensibilă la condiţii climaterice deosebite (sol bogat în

substanţe nutritive, mult soare, ploi abundente), din aceste considerente cele mai deosebite

tutunuri cu aromă fină şi frunze catifelate se cultivă în Java, Sumatra, Cuba, Porto Rico, Filipine,

Brazilia, Virginia, Kentucky.

Savurarea tutunului a cunoscut următorul parcurs:

- utilizarea pipelor;

- Snuff-un praf obţinut din pisarea foarte fină a frunzelor de tutun având diferite arome;

- fumatul ţigărilor de foi şi a trabucurilor;

- răspândirea pe scară largă a ţigaretelor.

Nicotina – una dintre componentele tutunului – este principalul, dacă nu singurul agent

răspunzător pentru dependenţa pe care o exercită tutunul asupra organismului uman. Ţigara este

considerată a fi o “seringă cu nicotină” pentru că nicotinei îi trebuie 7 secunde pentru a ajunge

din alveolele pulmonare la creier.

Tutun – denumire

3

Page 4: Piata Tutunului Din Romania

Cuvântul “tutun” provine de pe insula Tobago din arhipelagul Antilelor acolo unde

această plantă era cultivată. Indigenii numeau această plantă “petum”. Aztecii şi incaşii foloseau

tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea şi îi ajuta să

reziste mai bine la oboseală.

Etimologia cuvântului “cigares”

În limba spaniolă, cuvântul “Cigare” înseamnă “ciocul berzei” şi derivă din

“cigarar” = a înveli, a înfăşura în hârtie.

Introducerea tutunului în Europa şi punctarea unor etape importante

În anul 1518, marinarii lui Columb şi invadatorii lui Cortez au adus în Franţa această

iarbă. Iniţial se fuma pipă, apoi ţigară de foi, iar din improvizaţia unui ofiţer francez (tutun în tub

de hârtie în care se ţinea praf de puşcă) s–a născut ţigara.

La început, în Europa, tutunul nu s-a folosit decât ca remediu pentru migrene, ca pudră

pentru distrugerea păduchilor, în clismă pentru tratamentul constipaţiei şi ca terapie a astmului şi

anginei de piept în momentele asfixice.

În 1559, Jean Nicot, ambasador al Franţei în Portugalia, prezintă tutunul autorităţilor

ecleziastice la venirea lui la Lisabona (simbolul tutunului figurează şi pe blazonul familiei) şi îl

oferă drept tratament al migrenei Caterinei de Medicis.

1625 este anul în care în Anglia se impune impozitul pe tutun şi înfiinţarea monopolului

de stat iar în 1670, în Austria, tabacul devine simbolul rangului social.

Consumul mondial

20 miliarde de ţigări sunt fumate pe zi în lume ceea ce înseamnă 7 mii de miliarde pe an.

Fumul de ţigară conţine 4000 de compuşi dintre care sute dintre ei sunt toxici iar 30 sunt

carcinogeni.

Actualmente, concernele de ţigări americane produc anual 1/5 (un trilion de ţigări) din

toată producţia lumii iar statisticile arată că în anul 2030 vor muri 10 milioane de locuitori din

cauza fumatului.

Stadiul actual

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din 2005 prezintă lista primelor 10 cauze de

deces la nivel mondial în funcţie de gravitate, listă în care fumatul ocupă locul patru:

1. Malnutriţie;

2. Sex neprotejat;

4

Page 5: Piata Tutunului Din Romania

3. Tensiune arterială ridicată;

4. Fumat;

5. Consumul de alcool;

6. Consum de apă în condiţii neigienice şi măsuri sanitare necorespunzătoare;

7. Deficienţă de fier;

8. Inhalare de fum generat de focuri în spaţii închise/ interior

9. Colesterol ridicat;

10. Obezitate.

Ceea ce se întâmplă în lume este de-a dreptul înfiorător, o treime din adulţii de pe glob

sunt fumători. Există aproximativ 1.2 miliarde fumători în lume şi se preconizează că numărul

fumătorilor va fi de 1.6 miliarde pâna în 2025. Asta înseamnă că avem de-a face cu o piaţă în

creştere, ţigările devenind un viciu ‘la modă’.

Fumatul este responsabil pentru aproximativ 4 millioane de decese în fiecare an, 11.000

în fiecare zi, un deces din zece datorându-se acestui viciu.

1.2 Piaţa ţigărilor în România

Mărturii ale prezenţei tutunului în România

Obiceiuri ca narghileaua, ţigara din foiţă sau foi sunt foarte vechi. Tutunul a pătruns în

România în secolul al XVI-lea, mărturie stând descoperirile arheologice cum ar fi o lulea de

pământ descoperită în 1971.

Alte repere: anul 1812 în Moldova şi 1821 în Muntenia când au apărut primele fabrici

rudimentare de prelucrare a tutunului.

În prezent românii fumează anual ţigarete în valoare de aproape 1,5 miliarde de euro.

Revin, în medie, 85 de pachete pentru fiecare cetăţean, incluzând şi nefumătorii.

Un studiu al Centrului Naţional de Statistică realizat în 2003 a arătat că peste 36% din

populaţia adultă a ţării noastre fumează, iar o delimitare în funcţie de sex ar duce la următoarele

procente : 25% femei şi 48% bărbaţi.

Producători şi mărci

Piaţa ţigaretelor din România însumează aproape un miliard de euro, cu un volum total de

35 de miliarde de ţigarete, şi este dominată de trei mari producători internaţionali, Phillip Morris,

British American Tobacco şi Japan Tobacco International, care deţin aproape 90% din piaţa de

profil.

Mărcile BAT şi ale concurenţei, şi felul cum acestea se concurează una pe alta reprezintă

un instrument deosebit de important în studierea pieţei.

5

Page 6: Piata Tutunului Din Romania

Tabel

1 - Tabel

de mărci

existente în România

Strategia de marketing este adaptată fiecărei mărci în parte. Pentru mărcile BAT, există

segmente specifice de consumatori (public ţintă), după cum urmează:

Kent – Demografic sunt fumători tineri, sub 30 ani, care locuiesc în centre urbane, au

venituri peste medie, educaţie medie sau superioară. Sociografic sunt tineri sau cupluri tinere, la

începutul carierei profesionale, preocupaţi de cariera personală, de felul cum arată, cum se

îmbracă, ce locuri frecventează, în general de calitatea şi modernitatea produselor pe care le

achiziţionează, sunt preocupaţi de imagine şi produsele Lights.

Rothmans – Fumători tineri, 25-30 ani, dominantă masculină, educaţi, încrezători în

sine, venit mediu şi înalt, ambiţioşi în carieră, locuiesc în marile oraşe.

Lucky Strike – Fumători tineri, pâna în 30 ani, preocupaţi de cariera profesională, de

locurile pe care le frecventează, cu venituri medii sau peste medie. Sunt în căutarea imaginii

proprii, sunt „trend setters” şi sunt în căutarea autenticităţii în viaţă, muzică şi societate.

Pall Mall – Bărbaţi şi femei între 18 şi 30 ani, fumători de mărci internaţionale

americane cu preţ mediu, orăşeni; venit mediu şi peste mediu, sensibili la raportul calitate – preţ;

extrovertiţi, oameni care vor să se bucure de posibilităţi şi de viaţa de noapte. Consumatorii sunt

persoane care aşteaptă mai mult de la marca de ţigări pe care o fumează şi în general de la viaţă.

Hollywood – Fumători cu vârste cuprinse între 18 – 34 ani, angajaţi, muncitori şi

funcţionari, venit mediu, orăşeni.

Viceroy – Bărbaţi şi femei cu vârste cuprinse între 21-34 ani, nivel mediu de venit şi

educaţie.

Segment de preţ BAT PMI JTI Altele

Premium >1.10Kent

RothmansMarlboro Camel Davidoff

Mare >0.80 Lucky Strike

Mediu >0.60Pall Mall

HollywoodL&M Winston

Assos

Gauloise

Scăzut >0.50 ViceroyWincester

Monte Carlo

Coloana

BT

Local filtru >0.35 MoreSnagov

Amiral

Local fara filtru

>0.30

Carpaţi

Mărăşeşti

6

Page 7: Piata Tutunului Din Romania

Figura 1. Volumul vânzărilor după producători (mii ţigarete)

După cum se poate observa mărcile BAT se află pe primul loc ca volum de vânzări.

Astfel mărcile acestora au cel mai mare impact asupra românilor şi am considerat necesar să

detaliem mai sus strategia lor de marketing.

Figura 2. Cota de piaţă a principalilor producători

Există o concurenţă acerbă pe această piaţă mai ales între mărcile PMI, JTI şi SNTR,

diferenţa dintre cotele de piaţă putând fi considerată nesemnificativă.

Mărcile mai puţin cunoscute acoperă piaţa într-o proporţie foarte mică, 5%, ceea ce arată

că românii înclină spre ţigările cu renume. Lideri de piaţă sunt cei de la British American

Tobacco cu o cotă de 31%.

Figura 3. Împărţirea pe tipuri de locaţii de comercializare a ţigărilor

7

Page 8: Piata Tutunului Din Romania

Figura 4. Cote de piaţă pe tipuri de preţ

În funcţie de preţ se pare că avem de-a face cu o proporţionalitate inversă: cu cât preţul

creşte cu atât ponderea în consum este mai mică. Ţigările de tip medium, high şi premium au o

cotă de piaţă de 22% ceea ce înseamnă că românii se mulţumesc cu cele ieftine şi de o calitate

mai scăzută. Acest fapt se datorează faptului că veniturile românilor sunt mici iar preţurile

ţigărilor sunt într-o continuă creştere.

Figura 5. Cote de piaţă după tărie

Procentele din figura 5 ne arată clar că există o predilecţie în rândul fumătorilor spre

ţigările full flavour, 84% şi doar 16% le preferă pe cele light.

Figura. 6. Top 10 al celor mai importante mărci

8

Page 9: Piata Tutunului Din Romania

Figura 7. Cota mărcilor BAT

Figura 8. Cota mărcilor PMI

Figura 9. Cota mărcilor JTI

Figura 10. Cota altor mărci

9

Page 10: Piata Tutunului Din Romania

1.3 Ţigările şi Uniunea Europeană

În Marea Britanie, pachetul de ţigari premium costa 7 euro, iar pe continent, preţurile

ajung până spre 4-5 euro. În România, tendinţa de „ajungere” la aceste niveluri de preţ va

continua.

Potrivit Recomandării 54/2003 a Consiliului Europei, în ţările europene va continua

politica „descurajării consumului de tutun” prin creşterea taxelor la ţigarete şi, implicit, a

preţurilor. Fideli acestei politici, membrii UE au făcut ca nivelul accizelor să crească în ultimii

cinci ani în medie cu 27 de euro la o mie de ţigări. Aşa se explică şi creşterea spectaculoasă de

preţuri care îi descurajează pe fumătorii europeni.

Cât costă un pachet de ţigări în UE

În topul preţurilor la ţigări, primul loc este ocupat de Marea Britanie, unde pachetul de

ţigări aflat pe segmentul premium costă aproximativ 7 euro. Pe continent, preţurile coboară până

spre 4-5 euro (Germania, Franţa, Olanda, Belgia), ajungând până spre 2 euro în Ungaria, Cehia,

Slovacia şi Polonia. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de Rusia, Belarus, România şi

Serbia, cu un preţ de aproximativ 1 euro.

Dacă tendinţa de creştere a preţurilor este comună tuturor statelor membre, nu acelaşi

lucru se poate spune însă şi despre algoritmul de taxare folosit.

Directiva europeană în materie de taxare are doar şapte pagini, fapt care spune destul de

multe despre libertatea pe care Uniunea Europeană o oferă statelor de a-şi fixa politica fiscală.

Politici fiscale

În majoritatea statelor europene se foloseşte acciza minimă. Din 19 ţări care au introdus

acest sistem, mai mult de jumătate au o acciză minimă de peste 95%, în Cehia şi în Suedia

aceasta situându-se chiar la 100% din acciza plătită de ţigările din categoria de preţ cea mai

populară. Doar în trei state din cele 19 acciza minimă este sub 90%.

O altă practică propune pentru ţigări un preţ minim (MPPC sau Most Popular Price

Category) pe baza căruia se calculează toate taxele. Acest tip de taxare, acuzat de mulţi ca fiind

neconcurenţial, este adoptat, de exemplu, în Irlanda, unde nivelul MPPC este plasat la 6 euro.

Cum e în România?

Deşi introducerea taxei pe viciu a crescut simţitor preţul ţigărilor, România este obligată

să crească în continuare acciza la tutun. Directivele europene stabilesc pentru ţările membre un

prag de taxare de cel puţin 64 de euro pe mia de ţigări, România aflându-se, din acest punct de

vedere, abia la jumătatea drumului.

10

Page 11: Piata Tutunului Din Romania

Pe un calendar dispus până în 2010, România are obligaţia unei creşteri graduale a

taxelor până la atingerea pragului de 64 de euro la o mie de ţigări. În acest moment, România se

află pe unul dintre ultimele locuri în topul european al accizării, cu doar 30 de euro, fiind în urma

Bulgariei, unde statul încasează 40 de euro la fiecare mie de ţigări vândute.

Chiar dacă a introdus recent taxa pe viciu, România este în urma Ungariei (51 de

euro/1.000 ţigări) şi a Poloniei (43 de euro/1.000 tigari), depăşind doar două ţări din bazinul

ex-sovietic.

Astfel, taxa pe viciu va fi aplicată înaintea accizei la alcool şi tutun, iar TVA se va aplica

pe amândouă. Concret, la 1.000 de ţigarete acciza datorată statului se calculează cumulând la o

sumă fixă, care reprezintă echivalentul a 9,1 euro, o altă sumă, obtinută prin aplicarea unui

procent de 30% la valoarea produselor. Pentru ţigări şi ţigări de foi, acciza va creşte de la 22,13

euro/1.000 bucăţi la 24,5 euro, iar în cazul tutunului destinat rulării în ţigarete, taxa va fi

majorată de la 29,51 euro/kilogram la 33 euro/kilogram. Mai mult, noile prevederi stabilesc

posibilitatea pentru Ministerul Finanţelor de a stabili trimestrial o valoare a accizei minime, care

va sta la baza determinării preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. În aceste condiţii, cei 20

de cenţi (7.000 de lei vechi) pe pachetul de ţigări, care au fost anunţaţi se vor transforma în 45

de cenţi, aproximativ 16.000 de lei vechi pe pachet. Aceste prevederi vor face ca un pachet de

ţigări cu preţ mediu să ajungă la peste 50.000 de lei vechi.

Creşterea accizei loveşte în toată industria de profil, dar cele mai afectate sunt ţigările de

calitate inferioara, cele mai bine vândute mărci, ale căror preţuri se vor apropia de nivelul celor

practicate pentru mărcile de calitate superioară. Din acest motiv, producătorii de profil acuză

Guvernul de creare a unor premise de concurenţă neloială, favorizând anumiţi producători.

Noua taxă nu va duce la creşterea încasărilor statului decât pe moment pentru că, odată cu

introducerea ei va scădea consumul legitim, deci piaţa legală, şi nivelul încasărilor statului.

Dacă privim exemplul Ungariei, vom vedea că mărirea accizelor impuse de Uniunea

Europeană nu a dus la o scădere a consumului ci la o creştere a pieţei negre, datorită faptului că

în ţările apropiate preţul ţigărilor era mai scăzut.

11

Page 12: Piata Tutunului Din Romania

CAPITOLUL 2.

PROIECTAREA CERCETĂRII

2.1 Definirea problemei decizionale

Raportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a situat fumatul pe locul patru ca fiind o

cauză a deceselor la nivel mondial. În România se fumează ţigarete în valoare de aproape 1,5

miliarde de euro, asta însemnând 85 de pachete pentru un cetăţean, inclusiv şi nefumătorii.

O simplă observare a locurilor publice vă duce la concluzia că tinerii au o pondere

semnificativă în rândul fumătorilor. Vom încerca să efectuam un studiu în rândul studenţilor

pentru a trage o primă concluzie cu privire la acest comportament.

2.2 Scopul cercetării

În prezenta cercetare, se urmăreşte identificarea motivelor de cumpărare a ţigărilor în

rândul studenţilor.

2.3 Obiective

Obiective principale

Identificarea tipurilor de ţigări pe care studenţii la preferă

Determinarea comportamentului de consum

Identificarea motivelor ce se reflectă în comportamentul de consum

Obiective secundare

Cercetarea frecvenţei de consum

Identificarea locaţiilor în care studenţii fumează mai mult/mai des

2.4 Stabilirea ipotezelor

a. Majoritatea studenţilor preferă ţigările cu filtru, light ca tărie şi cu dimetru normal;

b. Peste 50% dintre studenţii fumători consumă peste 10 ţigări/zi, de cele mai multe ori

în prezenţa prietenilor şi în locurile de distracţie;

c. Majoritatea tinerilor fumători au la baza cumpărării de ţigări motive speciale, cu

timpul acestea transformându-se într-un viciu.

12

Page 13: Piata Tutunului Din Romania

2.5 Estimarea valorii cercetării

În urma cercetării vom cunoaşte motivele pentru care studenţii îşi pun în pericol

sănătatea, vom avea o imagine mai clară asupra acestei situaţii care ar trebui considerată

alarmantă. Statisticile arată că cei mai mulţi fumători sunt tineri, chiar copii.

Această cercetare are o valoarea metodologică dar poate fi considerată şi un punct de

reper sau încă „o cărămidă” în construirea unui zid împotriva tutunului, împotriva bolilor ce le

cauzează.

2.6 Determinarea unităţii de observare şi a unităţii de sondaj

Plecând de la obiectivele cercetării este necesară stabilirea colectivităţii generale studiate

precum şi a colectivităţii de la care se recoltează informaţia. Determinarea colectivităţii generale

presupune determinarea ariei geografice de răspândire a colectivităţii precum şi a modului în

care este privită structura colectivităţii despre care se doresc informaţii. În cazul cercetării

noastre unitatea de observare este determinată de colectivitatea despre care dorim să obţinem

informaţii, adică studenţii cu vârsta de peste 18 ani, ce studiază în Bucureşti şi sunt fumători.

Recoltarea propriu-zisă a informaţiei se face de la unitatea de sondaj, aceasta fiind întotdeauna

individul iar în cazul nostru studenţi din Academia de Studii Economice, Politehnică şi

Universitatea Bucureşti.

2.7 Determinarea mărimii eşantionului şi asigurarea reprezentativităţii lui

Determinarea mărimii eşantionului se realizează în practică pornind de la două categorii

de restricţii statistice şi organizatorice. Restricţiile statistice vizează gradul de omogenitate al

colectivităţii cercetate, precizia cercetării (intervalul de încredere) şi probabilitatea cu care se

garantează rezultatele cercetării.

În cazul unei colectivităţi cu caracteristici alternative (diferite structuri) relaţia de calcul

pentru determinarea mărimii eşantionului este:

unde:

n = mărimea eşantionului.

T = coeficientul (Student) care corespunde probabilităţii cu care se garantează rezultatele.

P = proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată (de regulă

valoarea lui p nu se cunoaşte, şi atunci i se atribuie valoarea de 0.5, pentru că dispersia să fie cea

mai mare).

= eroarea limită acceptabilă.

13

Page 14: Piata Tutunului Din Romania

În cazul unor colectivităţi generale mici nu mai este cazul să se ia în considerare

caracteristicile acesteia utilizând o formulă mai simplă. În acest caz dacă notăm mărimea

colectivităţii generale cu N atunci mărimea eşantionului se calculează după relaţia:

În acest caz mărimea eşantionului nu va depăşi niciodată mărimea colectivităţii generale,

ea va rămâne după o anumită valoare constantă indiferent cât de mult creşte mărimea lui N.

Odată stabilită mărimea eşantionului trebuie asigurată şi cea mai importantă caracteristică

a acestuia şi anume reprezentativitatea lui în raport cu colectivitatea cercetată. Asigurarea

reprezentativităţii se realizează plecând de la schema de eşantionare aleasă (vezi figura 11) şi

ajungând la modul de cercetare efectivă a purtătorilor informaţiei.

Eşantionul rezultat în urma utilizării unei anumite scheme de eşantionare poate fi un

eşantion nominalizat sau un eşantion anonim (nenominalizat). În cazul primului tip de eşantion,

subiecţii ce intră în alcătuirea lui sunt cunoscuţi înaintea începerii recoltării propriu-zise a

informaţiei.

Eşantionul anonim cuprinde subiecţi a căror identitate nu este cunoscută, el fiind utilizat

în această componenţă doar o singură dată. Stabilirea schemei de eşantionare trebuie urmată de

stabilirea locului şi a perioadei de desfăşurare a cercetării, precum şi de definitivare a unor

probleme de operaţionalizare a acesteia (număr de operatori de interviu, instruirea acestora etc.).

Având în vedere obiectivele cercetării vom recurge la o eşantionare aleatoare (procesul de

selecţie se face independent de către cercetător). Eşantionarea aleatoare va avea la bază un eşantion

fix şi permite constituirea altuia fără a impune nici o restricţie prealabilă.

Calculul eşantionului s-a realizat pentru t = 1.96, p = 0.5, o eroare limită acceptată de 0,03

şi a rezultat un eşantion de aproximativ 1068 persoane ca fiind necesar pentru cercetarea noastră.

14

Page 15: Piata Tutunului Din Romania

Din motive financiare cercetarea s-a realizat pe un eşantion de 100 de persoane

considerat reprezentativ pentru a putea trage primele concluzii în legătură cu scopul propus.

2.8.Variabile

a. Variabile de bază

– numărul de ţigări fumate pe zi

– frecvenţa în consum;

– fidelitatea faţă de marcă;

– marca preferată;

b. Variabile situaţionale

– motivul cumpărării

– locul unde se consumă mai des/mai mult

b. Variabile categoriale

– sexul;

– domiciliul;

– venitul individului.

2.9 Recoltarea informaţiilor

Realizarea anchetei pilot

Pentru a realiza cu adevărat o cercetare capabilă să răspundă la toate problemele ce se

doresc a fi rezolvate, este necesară înaintea începerii cercetării propriu-zise să se realizeze o

testare a instrumentelor şi a metodologiei stabilite care se vor folosi în cadrul anchetei (schema

de eşantionare, chestionarul etc.). Testarea se realizează prin intermediul anchetei pilot, cercetare

de tip instrumental care se realizează de regulă pe un număr de persoane ce variază între 20 şi 50.

Analiza rezultatelor anchetei pilot permit validarea instrumentelor şi metodologiei analizate,

modificând, dacă este cazul, elementele care nu au corespuns.

Realizarea cercetării propriu-zise

Desfăşurarea cercetării trebuie să se realizeze respectând întru-totul ceea ce s-a stabilit

anterior.

2.10 . Pregătirea instumentelor de recoltare a informaţiei

Pentru realizarea acestei cercetări a fost pregătit un chestionar de 11 întrebări, ce au ca

punct central variabilele de mai sus.

15

Page 16: Piata Tutunului Din Romania

CHESTIONAR

Bună ziua,Numele meu este Neaga Valeria şi efectuez o cercetare de marketing privind

consumul de ţigarete. M-ar interesa să ştiu dacă sunteţi fumător (fumătoare) şi aveţi vârsta de peste 18 ani.

a) Dab) Nu – STOP CHESTIONAR

Aţi lucrat sau lucraţi în domeniul marketing-cercetări de marketing?a) Da – STOP CHESTIONARb) Nu

Aţi participat în ultimele 6 luni la vreun sondaj despre ţigări?a) Da – STOP CHESTIONARb) Nu

1. De regulă ţigările pe care le fumaţi sunt (răspuns unic şi la 1.1, şi la 1.2 şi la 1.3):1.1 a) cu filtru b) fără filtru1.2 a) diametru normal b) slim (subţiri)1.3 a) normale b) light c) ultra light d) mentolate

2. Câte ţigări fumaţi de regulă pe zi? a) 1 - 5 ţigări b) 6-10 ţigări c) 11-20 ţigări d) peste 20 ţigări

3. De regulă obişnuiţi să fumaţi a) o singură marcă b) două mărci de ţigări c) mai multe mărci de ţigări

4. Aveţi o marcă preferată de ţigări? a) marca preferată…………. b) nu am nici o marcă preferată 5.Cu ce credeţi că se „asociază” cel mai bine ţigările? a) băuturi alcoolice b) cafea c) ceai d) altă variantă: _______________________________________

6. În care din locurile menţionate mai jos fumaţi mai mult (cantitate)? Dar mai des?

Locul unde fumez Fumez mai multe ţigări

Fumez mai des

a)petreceri/discoteci/club/bar

b) cafeneac) acasă d) la facultatee) la serviciuf) altă locaţie

16

Page 17: Piata Tutunului Din Romania

7. Exprimaţi poziţia dumneavoastră în legătură cu următoarele afirmaţii:

a)Sentimentul afirmării de sine este unul dintre motivele pentru care tinerii fumeazăb) Fumătorii sunt conştienţi de efectele pe care tutunul le are asupra

organismului lorc)Sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină pe tineri să

fumeze.

a b cAcord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total

8. Presupunând că acum trebuie să achiziţionaţi un pachet de ţigări, în ce ordine ar conta

următoarele caracteristici? Acordaţi note de la 1 (foarte puţin important) la 4 (foarte important)

a) preţ __b) tărie __c) marcă __d) aromă __

9. Venitul dumneavoastră este:a) sub 300 RONb) 300 RON – 500 RONc) 501 RON – 1000 RONd) peste 1000 RON

10. Sexul persoanei intervievate:a) bărbătescb) femeiesc

11. Domiciliul dumneavoastră este:a) Bucureştib) urban >100.000 locuitoric) urban < 100.000 locuitorid) rural

Cu precizarea că toate răspunsurile dumneavoastră vor rămâne confidenţiale, vă

mulţumim pentru colaborare!

17

Page 18: Piata Tutunului Din Romania

CAPITOLUL III

PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

3.1 Analiza datelor

Întrebarea 1

De regulă ţigările pe care le fumaţi sunt:

1.1 a) cu filtru b) fără filtru

1.2 a) diametru normal b) slim (subţiri)

1.3 a) normale b) light c) ultra light d) mentolate

Frequency Table

Tabelul 1 – Filtru Figura 1 – Filtru

Primul obiectiv al lucrării face referire la identificarea tipurilor de ţigări preferate de

studenţi. Întrebarea numărul 1 a chestionarului a scos la iveala următoarele procente: 98% din

studenţi fumează ţigări cu filtru, 2% fără filtru, 91% fumează ţigări de dimensiune normală şi

9 % preferă ţigările subţiri.

Filtrul are rolul de a împiedica anumite substanţe să fie inhalate, aceasta putând fi un motiv

plauzibil pentru procentele de mai sus.

Frequency Table

Tabelul 2 – Diametru Figura 2 – Diametru

Se observă un procent foarte mic de studenţi ce preferă ţigările subţiri iar corelaţia

diametru*sex (tabelele 27.1, 27.2, 27.3) scoate în evidenţă faptul că alegerea diametrului ţigărilor

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Cu filtru 98 98,0 98,0 98,0

Fara Filtru 2 2,0 2,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Normale 91 91,0 91,0 91,0

Slim 9 9,0 9,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

18

Page 19: Piata Tutunului Din Romania

este influenţată de sex, existând chiar o corelaţie puternică. Studentele sunt cele care fumează

ţigări subţiri.

Frequency Table

Tabelul 3 – Tărie

Figura 3 – Tărie

Frecvenţa răspunsurilor în cazul tăriei ţigărilor este următoarea: 36% full flavour, 50%

light, 12% ultra light şi 2% mentolate. S-a pus foarte mult accentul, în ultimul timp, pe efectele

negative ale fumatului şi se pare că oamenii, începând cu tinerii, înclină spre ţigări light şi ultra

light. Mai există, totuşi, un procent mare de consumatori ce nu iau în seama recomandările

cunoscătorilor.

Întrebarea 2

Câte ţigări fumaţi de regulă pe zi?

a) 1 - 5 ţigări

b) 6-10 ţigări

c) 11-20 ţigări

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Full flavour 36 36,0 36,0 36,0

Light 50 50,0 50,0 86,0

Ultra light 12 12,0 12,0 98,0

Mentolate 2 2,0 2,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

19

Page 20: Piata Tutunului Din Romania

d) peste 20 ţigări

Frequency Table

Tabelul 3 – Număr de ţigări Figura 3 – Număr de ţigări

Numărul de ţigări fumate într-o zi reprezintă o variabilă a comportamentului de consum.

Cei mai mulţi studenţi, 39%, fumează între 11-20 ţigări, 36% între 6-10 ţigări, 6% sunt fumători

ocazionali şi 19% depăşesc un pachet de ţigări pe zi.

Întrebarea 3

De regulă obişnuiţi să fumaţi

a) o singură marcă

b) doua mărci de ţigări

c) mai multe mărci de ţigări

Frequency Table

Tabelul 4 – Fidelitatea faţă de marcă Figura 3 – Fidelitatea faţă de marcă

În cazul ţigărilor, se pare că respondenţii sunt fideli în cea mai mare parte unei singure

mărci, 69%. Acest viciu presupune nişte tabieturi la care se renunţă cu greu.

Întrebarea 4

Aveţi o marcă preferată de ţigări?

a) marca preferată………….

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

1-5 tigari 6 6,0 6,0 6,0

6-10 tigari 36 36,0 36,0 42,0

11-20 tigari 39 39,0 39,0 81,0

peste 20 tigari 19 19,0 19,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

O singura marca 69 69,0 69,0 69,0

2 marci 22 22,0 22,0 91,0

Mai multe marci 9 9,0 9,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

20

Page 21: Piata Tutunului Din Romania

b) nu am nici o marcă preferată

Frequency Table

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Nici o marca 1 1,0 1,0 1,0

KENT 29 29,0 29,0 30,0

MARLBORO 11 11,0 11,0 41,0

PALL MALL 11 11,0 11,0 52,0

PARLIAMENTS 9 9,0 9,0 61,0

SLIMS 8 8,0 8,0 69,0

DUNHILL 12 12,0 12,0 81,0

ROTHMANS 7 7,0 7,0 88,0

L&M 1 1,0 1,0 89,0

MURATTI 1 1,0 1,0 90,0

TRABUC 2 2,0 2,0 92,0

LUCKY STRIKE 3 3,0 3,0 95,0

VICEROY 5 5,0 5,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

Tabelul 5 – Mărci preferate

Figura 5 – Mărci preferate

În topul celor mai preferate mărci Kent-ul ocupă primul loc cu 29%, Dunhill-ul locul doi cu

12% fără să neglijăm şi procentul de 11% reprezentat de cei care prefera Marlboro şi tot 11%

Pall Mall. Pe celelalte locuri, în ordinea preferinţelor ar mai fi Parliament, Rothmans, Slims,

Lucky Stike, Viceroy şi chiar trabuc. Studenţii nu preferă mărcile ieftine ci există clar înclinaţie

spre mărci cu renume, mărci de calitate.

Întrebarea 5

Cu ce credeţi că se „asociază” cel mai bine ţigările?

a) băuturi alcoolice

b) cafea

c) ceai

21

Page 22: Piata Tutunului Din Romania

d) altă variantă: _____________________________________

Frequency Table

Tabelul 6 – Asocierea ţigărilor Figura 6 – Asocierea ţigărilor

Ţigările sunt asociate în proporţie de 69% cu cafeaua şi restul intervievaţilor se împart în

16% cei care asociază ţigările cu băuturile alcoolice şi 15% preferă o altă combinaţie cum ar fi

băuturile răcoritoare, sărăţelele, un meci de fotbal şi chiar cu orice.

Întrebarea 6

În care din locurile menţionate mai jos fumaţi mai mult (cantitate)? Dar mai des?

Locul unde fumez Fumez mai multe ţigări Fumez mai desa) petreceri/discoteci/club/barb) cafeneac) acasă d) la facultatee) la serviciuf) altă locaţie

Frequency Table

Tabelul 7 – Locul unde se fumează cel mai mult Figura 7 – Locul unde se fumează cel mai mult

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Bauturi alcooloce

16 16,0 16,0 16,0

Cafea 69 69,0 69,0 85,0

Alta varianta 15 15,0 15,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Petreceri 68 68,0 68,0 68,0

Cafenea 6 6,0 6,0 74,0

Acasa 6 6,0 6,0 80,0

Facultate 3 3,0 3,0 83,0

Servici 17 17,0 17,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

22

Page 23: Piata Tutunului Din Romania

Frequency Table

Tabelul 8 – Locul unde se fumează cel mai des Figura 8 – Locul unde se fumează cel mai des

Studenţii au mai fost întrebaţi care este locul unde fumează mai mult şi 68% au bifat

petrecerile/cluburile/barurile ca fiind aceste locuri. Acest procent mare ne poate indică o

influenţă clară a anturajului asupra comportamentului. Locul unde se fumează cel mai des se

pare că este la serviciu, 36%.Un procent mare de studenţi lucrează şi acolo, fie sunt mai stresaţi,

fie se plictisesc. Şi la petreceri se fumează des, 25%, dar şi la cafenea 16%, asta arătând că

studenţii se mai şi distrează.

Foarte puţini intervievaţi au răspuns că fumează acasă aceasta datorându-se părinţilor care

de cele mai multe ori nu cunosc obiceiurile copiilor lor.

Întrebarea 7

Exprimaţi poziţia dumneavoastră în legătură cu următoarele afirmaţii:

a) Sentimentul afirmării de sine este unul dintre motivele pentru care tinerii fumează

b) Fumătorii sunt conştienţi de efectele pe care tutunul le are asupra organismului lor

c) Sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină pe tineri să fumeze

A b cAcord totalAcordIndiferentDezacordDezacord total

Frequency Table

Frequency PercentValid

PercentCumulative

Percent

Valid

Petreceri 25 25,0 25,0 25,0

Cafenea 16 16,0 16,0 41,0

Acasa 9 9,0 9,0 50,0

Facultate 12 12,0 12,0 62,0

Servici 36 36,0 36,0 98,0

Alta locatie 2 2,0 2,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percent

Valid

Dezacord total 4 4,0 4,0 4,0

Dezacord 9 9,0 9,0 13,0

Indiferent 15 15,0 15,0 28,0

Acord 48 48,0 48,0 76,0

Acord total 24 24,0 24,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

23

Page 24: Piata Tutunului Din Romania

Tabelul 9 – Sentimentul afirmării de sine

Figura 9 – Sentimentul afirmării de sine

Frequency Table

Tabelul 10 – Conştientizarea efectelor fumatului

Figura 10 – Conştientizarea efectelor fumatuluiFrequency Table

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percent

Valid

Dezacord total 4 4,0 4,0 4,0

Dezacord 5 5,0 5,0 9,0

Indiferent 9 9,0 9,0 18,0

Acord 33 33,0 33,0 51,0

Acord total 49 49,0 49,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

24

Page 25: Piata Tutunului Din Romania

Figura 11 – Anturajul

Li s-au oferit celor chestionaţi trei afirmaţii pentru care trebuiau să-şi exprime părerea. Din

prima afirmaţie reiese că 48% sunt de acord că sentimentul afirmării de sine este unul din

motivele pentru care fumează şi chiar 24% au fost de acord în totalitate.

Cea de-a doua afirmaţie viza conştientizarea pericolelor la care se expun fumătorii şi 49%

au considerat că fumătorii sunt foarte conştienţi, 33% conştienţi şi doar 18% nu sunt conştienţi.

Cu toate că e greu de recunoscut că sentimentul de preţuire din partea anturajului i-a

determinat să fumeze, 49% au fost de acord cu afirmaţia, 12% au preferat varianta de mijloc

„indiferent” şi 39% nu au fost de acord.

Întrebarea 8

Presupunând că acum trebuie să achiziţionaţi un pachet de ţigări, în ce ordine ar conta

următoarele caracteristici?

Acordaţi note de la 1 (foarte puţin important) la 5 (foarte important)a) preţ __b) tărie __c) marca __d) aroma __

Category label Code Count Responses Cases

1 106 26,5 106,02 98 24,5 98,03 98 24,5 98,04 98 24,5 98,0

---- ----- ---- Total responses 400 100,0 400,0

3.2 Corelaţii

Frequency Percent Valid PercentCumulative

Percent

Valid

Dezacord total 15 15,0 15,0 15,0

Dezacord 24 24,0 24,0 39,0

Indiferent 12 12,0 12,0 51,0

Acord 29 29,0 29,0 80,0

Acord total 20 20,0 20,0 100,0

Total 100 100,0 100,0

25

Page 26: Piata Tutunului Din Romania

Filtru şi Venit

Tabel 25.1 Count Venit Total

Sub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON

Filtru Cu filtru 7 30 45 16 98

Fara Filtru 0 0 0 2 2

Total 7 30 45 18 100

Tabel 25.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 9,297(a) 3 ,026

Likelihood Ratio 7,050 3 ,070

Linear-by-Linear Association 4,633 1 ,031

N of Valid Cases 100

Tabel 25.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,292 ,026N of Valid Cases 100

Pentru o probabilitate de 95% şi un număr de 3 grade de libertate, hi pătrat tabelar ia o

valoare de 7,81 care este mai mică decât hi pătrat calculat, 9, 297, aceasta însemnând că venitul

influenţează alegerea tipului de ţigări în funcţie de existenţa filtrului iar coeficientul de

contingenţa indică o corelaţie slabă. Cei care fumează fără filtru fie au un venit foarte mare şi

fumează trabuc, fie au un venit foarte mic şi fumează ţigări ieftine.

Filtru şi SexulTabel 26.1 Count

SexulTotal

Barbatesc Femeiesc

FiltruCu filtru 51 47 98

Fara Filtru 2 0 2

Total 53 47 100

Tabel 26.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided) Exact Sig. (2-sided) Exact Sig. (1-sided)

Pearson Chi-Square 1,810(b) 1 ,179

Continuity Correction(a) ,397 1 ,529

Likelihood Ratio 2,576 1 ,109

Fisher's Exact Test ,497 ,278

Linear-by-Linear Association 1,792 1 ,181

N of Valid Cases 100

Tabel 26.3 Symmetric Measures

26

Page 27: Piata Tutunului Din Romania

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,133 ,179

N of Valid Cases 100

O analiză asemănătoare cu cea de mai sus ne arată că sexul nu influenţează alegerea

ţigărilor cu filtru sau fără filtru.

Diametru şi Sexul Tabel 27.1 Count

Sexul TotalBarbatesc Femeiesc

DiametruNormale 53 38 91

Slim 0 9 9

Total 53 47 100

Tabel 27.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)Exact Sig. (2-sided)Exact Sig. (1-sided)

Pearson Chi-Square 11,153(b) 1 ,001

Continuity Correction(a) 8,937 1 ,003

Likelihood Ratio 14,600 1 ,000

Fisher's Exact Test ,001 ,001

Linear-by-Linear Association 11,041 1 ,001

N of Valid Cases 100

Tabel 27.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,317 ,001

N of Valid Cases 100

Din tabelul 27.1 se poate observa că femeile fumează ţigări slim, deci sexul influenţează

alegerea diametrului, corelaţie puternică.

Tărie şi Sex

Tabel 28.1 Count Sexul

TotalBarbatesc Femeiesc

Tarie

Full flavour 29 7 36

Light 19 31 50

Ultra light 5 7 12

Mentolate 0 2 2

Total 53 47 100

Tabel 28.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

27

Page 28: Piata Tutunului Din Romania

Pearson Chi-Square 18,364(a) 3 ,000

Likelihood Ratio 20,095 3 ,000

Linear-by-Linear Association 13,724 1 ,000

N of Valid Cases 100

Tabel 28.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,394 ,000

N of Valid Cases 100

Pentru o probabilitate de 95% şi un număr de 4 grade de libertate, hi pătrat tabelar ia o

valoare de 9,49 care este mai mică decât hi pătrat calculat, 18,364, aceasta însemnând că sexul

influenţează alegerea tipului de ţigări în funcţie de tărie iar coeficientul de contingenţă indica o

corelaţie medie spre slabă. Bărbaţii sunt cei care fumează în primul rând ţigări tari, full flavour

apoi light iar femeile fumează ţigări light, ultra light , full flavour şi mentol.

Nr ţigări pe zi şi SexulTabel 29.1 Count

SexulTotal

Barbatesc Femeiesc

Nr tigari pe zi

1-5 tigari 4 2 6

6-10 tigari 6 30 36

11-20 tigari 31 8 39

peste 20 tigari 12 7 19

Total 53 47 100

Tabel 29.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 31,299(a) 3 ,000

Likelihood Ratio 33,603 3 ,000

Linear-by-Linear Association 10,064 1 ,002

N of Valid Cases 100

Tabel 29.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,488 ,000

N of Valid Cases 100

Pentru aceeaşi probabilitate de 95% şi 3 grade de libertate, hi pătrat tabelar are valoarea de

7,81 care comparată cu hi pătrat calculat 31,299 duce la concluzia că sexul influenţează numărul

de ţigări fumate pe zi iar corelaţia tinde să devină puternică. Din tabelul 29.1 se vede clar că

bărbaţii fumează mai mult pe zi, cele mai multe femei fumând între 6-10 ţigări pe zi.

28

Page 29: Piata Tutunului Din Romania

Nr ţigări fumate pe zi şi Domiciliu

Tabel 30.1 Count Domiciliu

TotalBucuresti urban peste 100.000 urban sub 100.000 rural

Nr tigari pe zi

1-5 tigari 5 1 0 0 66-10 tigari 25 6 5 0 3611-20 tigari 20 11 5 3 39

peste 20 tigari 11 3 3 2 19Total 61 21 13 5 100

Tabel 30.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 7,873(a) 9 ,547

Likelihood Ratio 10,306 9 ,326

Linear-by-Linear Association 3,956 1 ,047

N of Valid Cases 100

Tabel 30.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,270 ,547

N of Valid Cases 100

Domiciliul nu influenţează numărul de ţigări fumate pe zi.

Fidelitatea faţă de marcă şi sexul

Tabel 31.1 Count Sexul

TotalBarbatesc Femeiesc

Fidelitate marca

O singura marca 33 36 69

2 marci 15 7 22

Mai multe marci 5 4 9

Total 53 47 100

Tabel 31.2 Chi-Square TestsValue df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 2,801(a) 2 ,247

Likelihood Ratio 2,858 2 ,239

Linear-by-Linear Association 1,366 1 ,242

N of Valid Cases 100

Tabel 31.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,327 ,062

N of Valid Cases 100

29

Page 30: Piata Tutunului Din Romania

Fidelitatea faţă de marcă şi domiciliul

Tabel 32.1 Count Domiciliu

TotalBucuresti urban peste 100.000 urban sub 100.000 rural

Fidelitate marca

O singura marca 45 14 7 3 69

2 marci 13 6 3 0 22

Mai multe marci 3 1 3 2 9

Total 61 21 13 5 100

Tabel 32.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 11,991(a) 6 ,062

Likelihood Ratio 10,057 6 ,122

Linear-by-Linear Association 5,162 1 ,023

N of Valid Cases 100

Tabel 32.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,327 ,062N of Valid Cases 100

Fidelitatea fată de marcă*sex, fidelitatea fată de marcă*domiciliu au în comun faptul că

nici sexul şi nici domiciliul nu influenţează fidelitatea fată de marcă. Majoritatea sunt fideli unei

singure mărci şi locul de provenienţă şi sexul nu schimbă acest fapt.

Marca preferată şi venitul

Tabel 33.1 Count Venit

TotalSub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON

30

Page 31: Piata Tutunului Din Romania

Marca preferata

Nici o marca 0 0 1 0 1

Kent 5 5 11 8 29

Marlboro 0 0 8 3 11

Pall Mall 1 6 4 0 11

Parliaments 0 3 6 0 9

Slim 0 6 0 2 8

Dunhill 1 2 9 0 12

Rothmans 0 2 3 2 7

L&M 0 0 1 0 1

Muratti 0 0 0 1 1

Trabuc 0 0 0 2 2

Lucky Strike 0 1 2 0 3

Viceroy 0 5 0 0 5

Total 7 30 45 18 100

Tabel 33.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 66,726(a) 36 ,001

Likelihood Ratio 76,229 36 ,000

Linear-by-Linear Association ,362 1 ,548

N of Valid Cases 100

Tabel 33.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,633 ,001

N of Valid Cases 100

Tabel 33.4 Kendall Coefficient and Spearman CoefficientMarca

preferataVenit

Kendall's tau_b

Marca preferataCorrelation Coefficient 1,000 -,072

Sig. (2-tailed) . ,377N 100 100

VenitCorrelation Coefficient -,072 1,000

Sig. (2-tailed) ,377 .N 100 100

Spearman's rho

Marca preferataCorrelation Coefficient 1,000 -,085

Sig. (2-tailed) . ,401N 100 100

VenitCorrelation Coefficient -,085 1,000

Sig. (2-tailed) ,401 .N 100 100

Alegerea mărcii preferate (tabelele 33.1, 33.2, 33.3 ) este influenţată de venit, hi pătrat

tabelar este 51,0 iar cel calculat are valoarea de 66,726.Coeficientul de contingenţă indică o

corelaţie puternică,valoarea lui fiind 0,633. Rezultatul de 0,401 al coeficientului Spearman şi

0,377 al coeficientului Kendall, indică o legătură directă şi puternică între marca preferată şi

31

Page 32: Piata Tutunului Din Romania

venit ceea ce înseamnă că modificarea venitului influenţează puternic şi în acelaşi sens alegerea

mărcii preferate ( tabelul 33.4).

Marca preferată şi sexul

Tabel 34.1 Count Sexul

TotalBarbatesc Femeiesc

Marca preferata

Nici o marca 1 0 1

Kent 13 16 29

Marlboro 10 1 11

Pall Mall 7 4 11

Parliaments 2 7 9

Slim 0 8 8

Dunhill 7 5 12

Rothmans 5 2 7

L&M 1 0 1

Muratti 1 0 1

Trabuc 2 0 2

Lucky Strike 2 1 3

Viceroy 2 3 5

Total 53 47 100

Tabel 34.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 26,156(a) 12 ,010

Likelihood Ratio 32,495 12 ,001

Linear-by-Linear Association ,067 1 ,796

N of Valid Cases 100

Tabel 34.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,455 ,010

N of Valid Cases 100

În urma comparaţiei dintre hi pătrat tabelar şi cel calculat s-a ajuns la concluzia că sexul

influenţează alegerea mărcii. Femeile au inclinaţie către Kent, Parlament şi Slim iar bărbaţii

preferă ţigările mai tari Marlboro, Kent, Rotmans.

Locurile în care fumez mai multe ţigări şi venitul

Tabel 35.1 Count Venit Total

Sub 300 RON 300-500 RON 501-1000 RON peste 1000 RON

Locul mai Petreceri 6 20 36 6 68

32

Page 33: Piata Tutunului Din Romania

mult

Cafenea 0 3 3 0 6

Acasa 0 2 3 1 6

Facultate 1 0 0 2 3

Servici 0 5 3 9 17

Total 7 30 45 18 100

Tabel 35.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 31,998(a) 12 ,001

Likelihood Ratio 31,691 12 ,002

Linear-by-Linear Association 7,633 1 ,006

N of Valid Cases 100

Tabel 35.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,492 ,001

N of Valid Cases 100

Locul unde se fumează mai mult este influenţat de venit (tabelele 35.1, 35.2, 35.3 ) iar

corelaţia tinde să devină puternică .Este clar că un venit mai mare înseamnă mai multe petreceri,

mai multă distracţie. Sexul nu influenţează alegerea locului unde se fumează mai mult ceea ce

înseamnă că în această privinţă şi femeile şi bărbaţii reacţionează la fel.

Locurile în care fumez mai multe ţigări şi sexul

Tabel 36.1 Count Sexul

TotalBarbatesc Femeiesc

Locul mai mult

Petreceri 37 31 68

Cafenea 2 4 6

Acasa 2 4 6

Facultate 2 1 3

Servici 10 7 17

Total 53 47 100

Tabel 36.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 2,374(a) 4 ,667

Likelihood Ratio 2,401 4 ,662

Linear-by-Linear Association ,045 1 ,831

N of Valid Cases 100

33

Page 34: Piata Tutunului Din Romania

Tabel 36.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,152 ,667

N of Valid Cases 100

Între aceste doua variabile, locul în care fumez mai multe ţigări şi sexul nu exista corelaţie. Studenţii indiferent de sex frecventează aproximativ aceleaşi locuri, fie ele de distracţie sau nu.

Locul mai des şi Sexul

Tabel 37.1 Count Sexul

TotalBarbatesc Femeiesc

Locul mai des

Petreceri 15 10 25

Cafenea 6 10 16

Acasa 5 4 9

Facultate 3 9 12

Servici 22 14 36

Alta locatie 2 0 2

Total 53 47 100

Tabel 37.2 Chi-Square Tests

Value df Asymp. Sig. (2-sided)

Pearson Chi-Square 8,560(a) 5 ,128

Likelihood Ratio 9,473 5 ,092

Linear-by-Linear Association ,256 1 ,613

N of Valid Cases 100

Tabel 37.3 Symmetric Measures

Value Approx. Sig.

Nominal by Nominal Contingency Coefficient ,281 ,128

N of Valid Cases 100

Locul unde se fumează mai des am încercat să-l corelăm cu sexul dar hi pătrat tabelar este

mai mare decât cel calculat, deci sexul nu influenţează locul unde studenţii fumează mai des.

Preţ şi venit

Tabel 38.1 Kendall Coefficient and Spearman CoefficientPret Venit

Kendall's tau_b Pret Correlation Coefficient 1,000 -,073

Sig. (2-tailed) . ,404

N 100 100

Venit Correlation Coefficient -,073 1,000

Sig. (2-tailed) ,404 .

N 100 100

Spearman's rho Pret Correlation Coefficient 1,000 -,086

34

Page 35: Piata Tutunului Din Romania

Sig. (2-tailed) . ,398

N 100 100

Venit Correlation Coefficient -,086 1,000

Sig. (2-tailed) ,398 .

N 100 100

În cazul corelaţiei dintre importanţa preţului şi venitul, rezultatul de 0,398 al coeficientului

Spearman şi de 0,404 al coeficientului Kendall, indică o legătură directă şi puternică între preţ şi

venit ceea ce înseamnă că modificarea venitului influenţează puternic şi în acelaşi sens

importanţa preţului( tabelul 38.1).

3.4 Raportul cercetarii

Această cercetare a fost realizată pe un eşantion de 100 de persoane, studenţi ai facultăţilor

din Bucureşti şi are ca scop identificarea motivelor de cumpărare a ţigărilor.

Primul obiectiv al lucrării face referire la identificarea tipurilor de ţigări preferate de

studenţi. Răspunsurile au indicat un procent de 98% fumători de ţigări cu filtru, 91% fumători de

ţigări de dimensiune normală, iar ca tărie ţigările light deţin un procent de 50%.Astrfel prima

ipoteză se verifică.

35

Page 36: Piata Tutunului Din Romania

Este necesară determinarea comportamentului de consum, acesta fiind cel de-al doilea

obiectiv. S-a început cu aflarea numărului de ţigări fumate pe zi şi se pare că băieţii au ieşit pe

primul loc. 39% din studenţii intervievaţi fumează 11-20 ţigări pe zi, urmând un procent de 36%

care fumează 6+19 ţigări şi unde se ragăsesc mai multe fete.

Se fumează în principiu o singură marcă de ţigări şi a reieşit că marca Kent este favorită,

Dunhill pe locul doi, urmat de Marlboro, Pall Mall, Parliament.Observăm că cele mai multe sunt

mărci premium şi câteva din clasa medie, ţigări de calitate, recunoscute pe această piaţă.

Cei mai mulţi studenţi asociază ţigările cu cafea şi fumează cel mai mult la petreceri, ţn

compania prietenilor dar şi în cluburi, baruri, discoteci. Cel mai des se fumează la muncă dar şi

la petreceri, tinerii muncesc dar se şi distrează.

În urma cererii părerii în legătură cu nişte afirmaţii, a reieşit că studenţii au fost deteminaţi

să fumeze de un sentiment de afirmare, că ei sunt în mare parte conştienţi de pericolele la care se

expun şi că sentimentul de preţuire dorit din partea anturajului îi determină să fumeze în

continuare.

Încercând să aflam o ordine a caracteristicilor în alegerea ţigărilor, am ajuns la concluzia că

preţul e pe ultimul loc, importante fiind tăria, marca şi aroma.

Ca să concluzionăm spunem că tinerii fumează influenţaţi de anturaj, din nevoia de

afirmare şi se mai poate face ceva pentru ai ajuta.

Concluzii

Analizele de mai sus au arătat că în rândul studenţilor sunt preferate ţigările cu filtru, cele

full flavour de către bărbaţi şi cele light de către femei. Şi în privinţa diametrului părerile au fost

împărţite: bărbaţii preferă ţigările de diametru normal pe când femeile fumează şi subţiri.

Studenţii fumează mai ales în grupuri, la petreceri sau în locuri publice, cei mai mulţi

ferindu-se de părinţi. Este ca o recunoaştere a unui comportament greşit şi mulţi spun că le e

36

Page 37: Piata Tutunului Din Romania

ruşine să fumeze acasă. Ca număr de ţigări ei se situează pe la 11-20 ţigări pe zi. Bărbaţii

fumează chiar mai mult, iar femeile se încadrează în medie în 6-10 ţigări pe zi. Locul de muncă

este şi el de preferat pentru o ţigare, eşti stresat sau nu ai chef de muncă, o ţigară merge oricând

cu ea luând şi o pauză.

Pentru o nefumătoare ca mine, este evident ca aceşti studenţi s-au apucat de fumat

influenţaţi de anturaj şi am fost mulţumită să observ că o mare parte şi-au recunoscut şi lor

însăşi. Fumatul a devenit un mod de socializare printre tineri, eşti ca ceilalţi, poţi să stai la o

ţigară cu ei.

Este totuşi trist faptul că aceştia sunt conştienţi de pericolele la care se expun dar nu au

suficienta voinţă să renunţe. Nu avem de-a face cu persoane inculte! Aşa am vrea să credem!

Se fumează doar ţigări de calitate pentru că altfel imaginea lor ar putea fi afectată şi tinerii

dau mare importanţă acestui aspect.

Concluzia mea ar fi că studenţii au nişte motive mai speciale pentru care fumează şi le

numesc aşa pentru că aceşţi oameni trec printr-o etapă de afirmare, firească, dar nu şi cu un

comportamentul firesc. Acest obicei va deveni un drog şi trecerea timpului va duce la urmări din

ce în ce mai grave . Le va fi mai greu să renunţe.

Societatea ar trebui să le acorde mai multă importanţă deoarece ei reprezintă viitorul. S-ar

putea realiza programe de informare prin instituţiile de învăţământ cu discuţii şi prezentări cât

mai obiective ale efectelor fumatului. Nu cred că toţi ştiu ce anume inhalează sau ce urmări vor

avea odată cu trecerea anilor.

E un semnal de alarmă ce trebuie tras!

BIBLIOGRAFIE

1. Bădită, M.(coord), Baron, T,

Cristache, S

Statistică pe afaceri în comerţ turism, Editura Luceafărul,

Bucureşti 2002

2. Cătoiu, I.(coord), Balan, C.,

Popescu, C., Orzan, Gh.,

Veghes, C., Danetiu, T.,

Cercetari De Marketing , Editura Uranus, Bucureşti, 2002

37

Page 38: Piata Tutunului Din Romania

Vranceanu, D.

3. Cătoiu, I., Balan, C., Popescu,

I.C., Veghes, C.

Metode si tehnici utilizate in cercetarile de marketing.

Aplicatii, Editura Uranus, Bucuresti, 1999

4. Cătoiu, I., Teodorescu, N. Comportamentul Consumatorului, Editura Uranus,

Bucureşti, 2003

5. *** www.bat.com

6. *** www.cotidianu.ro/arhiva/22-06.2006

7. *** www.farmaciata.ro

8. *** www.fumatul.xhost.ro

9. *** www.jti

10. *** www.nututun.ro

11. *** www.phipmorrisinternational.com

38