Peseschkian. Povesti terapeutice

7/25/2019 Peseschkian. Povesti terapeutice

http://slidepdf.com/reader/full/peseschkian-povesti-terapeutice 1/90

Comerciantul si papagalul

Cu 100 de exemple de cazuri pentru educatie si auto-ajutor

Comerciantul si papagalul

Un comerciant oriental avea un papagal. Intr-o zi, pasarea a trântit o sticla de ulei.Comerciantul a devenit foarte furios si l-a lovit pe papagal peste cap. Din acel moment, papagalul care parea foarte inteligent inainte nu a mai putut vorbi. Si- a pierdut penelede pe cap si curând a devenit chel. Intr-o zi, in timp ce el statea pe un raft din biroul stapânului sau, un client care era chel a intrat in magazin. Infatisarea omului l-aincântat foarte mult pe papagal. Fâlfâind din aripi, el a inceput sa topaiie si spre surpriza tuturor, in cele din urma si-a recâstigat graiul si a spus, si tu ai scapat o sticlade ulei si ai fost lovit peste cap, astfel incât nu mai ai par deloc!

(dupa Mowlana)

Daca dai cuiva un peste,Il hranesti o sinura dataDaca il inveti cum sa pescuiasca,!e poate hrani sinur pentru totdeauna"-Intelepciune orientala

C#nd un erman sau american vine acasa seara, el vrea liniste si pace" $ceasta,cel putin este reula enerala " %l se aseaza in &ata televizorului, isi 'ea 'erea sac#stiata cu truda si citeste ziarul, ca si cum ar spune, asati-ma in pace" Dupa ce ammuncit din reu am tot dreptul sa &ac asta" *entru el, aceasta inseamna relaxare"

In +rient, un 'ar'at se relaxeaza in di&erite moduri" Cam pe c#nd vine acasa,sotia sa a invitat deja c#tiva musa&iri, rude sau prieteni de &amilie si a&aceri" !t#nd lasueta cu musa&irii sai, el se simte relaxat, de parca ar traduce li'er motto-ul Musa&iriisunt un dar de la Dumnezeu" elaxarea poate insemna ast&el multe lucruri" .u existade&initie sta'ilita pentru tot ceea ce cuprinde relaxarea " +amenii se relaxeaza in modulin care au invatat sa &aca acest lucru si in modul in care au invatat ceea ce este o'issnuitin &amilia sau rupul lor, ori in cercul social carora apartin"

a &el ca timpul li'er si relaxarea, o'iceiurile si valorile au multe &atete" $ceastanu inseamna ca un model este mai 'un dec#t altul, ci mai cur#nd inseamna ca variatesisteme de valori au mai mult de spus &ata de altele" /n set de atitudini dezvoltate intr-ocultura poate &i util pentru persoanele din alta cultura " aza motivationala pentru aceastacarte este punctul de vedere transcultural" In ultimii 1 ani am dezvoltat un nou conceptde psihoterapie si autoeducatie, care a &unctionat dintr-un punct de vedere transcultural"$m &ost interesat de acest aspect transcultural, ca un rezultat al propriei mele situatiitransculturale (2ermania si Iran)" a &el de important este interesul meu pentru povestile+rientului Mijlociu, ca resurse si sprijin in comunicare, ca instrumente in domeniul meude specializare, psihoterapia" /n &actor in plus a &ost conexiunea intre intelepciunea si#ndurile intuitive ale +rientului Mijlociu si noile metode de psihoterapie ale vestului"



Cu caracterul lor jucaus si apropierea lor de &antezie, intuitie si irationalitate, povestile sunt in contrast evident cu modelele rationale si tehnoloice ale societatiiindustriale moderne" +rientarea recenta este in contradictie cu esenta povestilor" %a esteconsacrata prioritatii3calitatea relatiilor umane este atri'uita mediului3 motivul siintelectul sunt mult mai mult valorizate dec#t &antezia si intuitia" Dar noi putem con&runtaaceasta inealitate determinata istoric si cultural prin inlocuirea modului nostru de viatao'isnuit cu di&erite roluri si moduri de #ndire, chiar daca asa ceva a aparut intr-un cadru

istorico-cultural di&erit (punct de plecare transcultural)" in munca mea am incercat saexplic semni&icatia universala a aspectului transcultural, pentru a sistematizacontinuturile pro'lemelor transculturale si pentru a arata semni&icatia lor pentrudezvoltarea con&lictelor" Cu acest aspect in minte am avut, de asemenea alt scop, sianume de a dezvolta un concept pentru terapia centrata pe con&lict" Di&eritele metode psihoterapeutice pot &i interate intr-o terapie pe termen scurt, con&orm indicatiilor"

a &el ca un aha i, stiu ca o ast&el de incercare creeaza multe pro'leme, dar cred ca, atunci c#nd distantele eora&ice devin neija'ile, o ast&el de incercare esteutila, daca nu, necesara" %xista acum, in ciuda neinteleerii, o tendinta utila in ceea ce priveste unitatea in diversitate" aha u llah a exprimat acest lucru cu urmatorul vers, a

carui importanta va straluci de -a lunul acestei carti !untem toti locuitorii aceluiasicopac si &ructele aceleiasi ramuri"

*ovestile, care pot &i utilizate ca mediator intre terapeut si pacient constituie unajutor important" %le dau pacientului o 'aza pentru identi&icare, si, in acelasi timp, eleconstituie o protectie pentru el" *rin asocierea cu povestea, el isi marturiseste con&lictelesi dorintele sale" in special atunci c#nd exista rezistenta, povestile isi dovedesc valoarea"4ara a ataca pacientul sau conceptele si valorile sale in mod direct, noi sueram oschim'are de pozitie, care la inceput are mai mult caracterul unui joc" $ceastaschim'are de pozitie permite in cele din urma pacientului sa descopere conceptiile saleunilaterale re&eritoare la ceilalti, sa le reinterpreteze si sa le extinda"

Nu totul deodata+ ast&el de poveste care poate ajuta pacientul, pro&esorii, parintii si chiar pe

terapeut din c#nd in c#nd, este povestea muezinului si maestrului de calarie"

"uezinul, un preot, a intrat intr-o sala unde a vrut sa tina o ceremonie. Salaera goala, cu e#ceptia unui tânar mire care statea in primul rând. "uezinul,meditând daca sa vorbeasca sau nu, a spus mirelui$ %sti singur aici. Crezi ca ar trebui sa vorbesc sau nu!

"irele i-a spus$"aestre sunt doar un simplu om si nu inteleg aceste lucruri,dar daca as intra intr-un gra&d si as vedea ca toti caii au luat-o la fuga si doar unul

singur a ramas, atunci l-as hrani, cu toate acestea.

"uezinul a fost impresionat si a inceput sa predice. %l a vorbit timp de doua ore. Dupa aceasta, el s-a inveselit si a vrut ca audienta sa sa confirme cât de impresionantaa fost ceremonia sa. %l a intrebat$ i-a placut ceremonia mea! "irele a raspuns$ i-amț ț

spus de&a ca sunt un simplu om, si nu inteleg foarte bine aceste lucruri. 'otusi, dacaintru intr-un gra&d si descopar ca toti caii au plecat, cu e#ceptia unuia singur, l-as hranidar nu i-as da toata mâncarea care o am.



(&a'ula orientala)

4a'ula muezinului si mirelui demonstreaza pro'lemele educatiei si terapiei dai&ie prea putin, &ie prea mult dintr-odata" in am'ele cazuri, dezvoltarea omului nu esterecunoscuta" in povesti, mituri, para'ole si concepte eu vad o cale pentru a deschide noispatii &anteziei si intuitiei ca scopuri in cunoasterea de sine si in rezolvarea con&lictelor"

$ceasta &unctie psihoterapeutica a povestilor este tema acestei carti" in cartilemele anterioare *sihoterapia vietii de zi cu zi si *sihoterapia pozitiva am schitat deja povesti si para'ole, pe de o parte ca ilustrari pentru ideile mele, dar de asemenea cametode in psihoterapie" eactiile cititorilor mei si propriile mele o'servatii in leatura cu pacientii mei, m -au &acut sa ma intre' care din aceste povesti ne pot plasa intr-un cadrual educatiei, auto-ajutorului si psihoterapiei, dar nu a &ost scopul meu sa investihezrezonanta contemporana a povestilor3 totusi am vrut sa determin in ce con&licte si 'oli elear putea contri'ui la solutionarea pro'lemelor" Devine clar pentru mine ca povestile aumulte in comun cu medicatia" /tilizata la timpul potrivit si intr-o &orma potrivita, o poveste poate deveni punctul central al e&ortului terapeutic si poate conduce laschim'area atitudinii si comportamentului" Dar &urnizata intr-o doza resita, alt&el spus,

in mod nesincer si moralizator, aplicarea sa poate &i periculoasa" in opt ani in care amutilizat povestile, si le-am adunat pe cele cuprinse in acest volum, am descoperit ca ele auceva aventuros si de neinteles"

2#nduri, dorinte, si idei care au &ost &amiliare si comune pentru mine, 'rusc mi-au aparutintr-o noua lumina" $lte #nduri, care anterior pareau straine acum au devenit &amiliare"$ceasta constituie schim'area de perspectiva pe care o consider a &i una din &unctiileesentiale ale povestilor" !per ca cititorii mei de asemenea pot participa la aventura unor noi puncte de vedere si se vor 'ucura de aceste povesti"

intâmplator, noi nu putem evita stiinta, matematica, care permit

dezvoltarea constiintei umane. Dar intâmplator, avem nevoie de asemenea de poezie, sah, si povesti, astfel incât spiritul nostru isi poate gasi bucuria si

improspatarea.

*rima parte a acestei carti o&era un plan al teoriei povestilor" *lec#nd de la ideile (sihotreapiei pozitive, vom incerca sa determinam &unctiile pe care povestile le au inrelatiile umane, in particular in rezolvarea pro'lemei si in situatiile psihoterapeutice"Cea de- a doua parte se con&runta cu aplicatia practica a povestilor" in prima sectiune,noi examinam semni&icatia pedaoica a para'olelor in di&erite reliii, de c#nd reliiareprezinta pro'a'il cadrul de re&erinta oriinal pentru povesti" elatia dintre terapeut si

pacient, de asemenea re&lectarea sa in povesti si in descrierile istorice continute in eleeste continutul celui de-al doilea sement" $l treilea si al patrulea sement trateazaexemplele utilizarilor povestilor in terapie" a inceput discut pro'lemele sexualitatii si arelatiei intre parteneri3 apoi ca un mozaic, un punct de vedere eneral despre di&erite 'oli, intre'ari terapeutice si con&licte este &urnizat"

Multi colei care au lucrat cu mine in cadrul rupului de Descoperire*sihoterapeutica din 5ies'aden (*" %" 5" ) si $cademia *entru Continuarea %ducatiei din$sociatia Medicala de !tat din 6essen au adunat o'servatiile lor in utilizarea povestilor"



Multi din pacientii mei au contri'uit de asemenea la dezvoltarea acestei carti, prin impartasirea reactiilor lor &ata de povesti" + re&erire speciala tre'uie &acuta la pro&esorii rupului de Descoperire *sihoterapeutica din 5ies'aden care au discutat povestile si au practicat aplicatiile lor pedaoice" a acest punct as dori sa multumesccoleilor si prietenilor care mi-au dat suestii pentru aceasta carte 3 inutil de spus , niciunul dintre ei nu este responsa'il pentru modul in care am utilizat suestiile lor"

!unt indatorat coleilor mei, Dieter !chon si 6ans Deiden'ach pentrucreativitatea si participarea lor critica in preatirea si revizuirea acestei carti" !ecretarelemele, doamna 7rieer, doamna 7irsch si doamna 6o&mann m -au ajutat cu rija,candoarea si increderea lor" *rin propriul lor exemplu transcultural, sora mea, ezwan!penler si &ratele meu, 6ouchan *esesch8ian mi-au dat multe suestii" $s vrea saexprim in mod calduros multumirile mele doameni Martha ohl&in, translator dinChicao"

!otia mea Menije m-a ajutat &oarte mult, prin culeerea multor povesti, prover'esi metode de psihoterapie populara ale +rientului, exempli&icate de catre matusa mea,doamna erdjis, care locuieste in Iran" 4iii mei, 6amid si .awid, intre timp au devenit

specialisti in povestile +rientului"

1

Despre curajul de a risca o incercare

Un rege si-a supus curtea la un test, pentru un post important. )ameni puternici si intelepti s-au adunat in &urul sau intr- un numar mare. *oi sunteti niste oameniintelepti a spus regele. +m o problema si vreau sa vad care dintre voi este in stare sa orezolve. %l a condus oamenii la o usa uriasa, mai mare decât s-a vazut vreodata.

egele a e#plicat$ aici vedeti cea mai mare si cea mai grea usa din regatul meu. Caredintre voi o poate deschide! Unii dintre curteni, pur si simplu au clatinat din cap. +ltii,care se numarau printre oamenii intelepti au privit usa mult mai aproape si au admis canu puteau sa faca acest lucru. Când oamenii intelepti au spus acest lucru restul, curtii a fost de acord ca aceasta problema era greu de rezolvat. Doar un singur vizitator a merscatre usa. %l a privit-o si a pipait-o, a incercat in multe feluri sa o miste, iar in final adoborât-o cu o lovitura si usa s-a deschis. + lasat-o pur si simplu intredeschisa, si nimicmai mult nu a fost necesar decât dorinta de a realiza acest lucru si cura&ul de a actionaindraznet. egele a spus $ *ei obtine o pozitie la curte pentru tine nu conteaza doar ceea ce vezi sau auzi tu ti-ai pus puterea in actiune si ai riscat o incercare.

In ultimii ani am adunat un numar de mituri si &a'ule orientale (cea mai mare parte din ele persane)" $m ales aceste mituri, deoarece ele su'liniaza con&lictele interne sineinteleerile dintre oameni si clari&ica cauzele si rezultatele acestor pro'leme" 4aptul cam-am indreptat spre povestile orientale nu este in mod &undamental important" in multe privinte, miturile si intelepciunea estica si vestica au radacini comune3 ele s-au separat, caun rezultat al tensiunilor istorico-politice"

.oi tindem sa consideram povestile, 'asmele, epopeile, miturile si para'olele ca&iind domeniul copiilor" %xista credinte invechite in leatura cu ele" unica care spune povesti in vest pare sa apartina trecutului la &el de mult ca si povestitorul pro&esionist



din est" $ceasta dezvoltare poate avea de a &ace cu &aptul ca povestile si miturile &ac apelmai putin la ratiune, loica clara, si, de aici la principiului realizarii dec#t la intuitie si&antezie"

Mult timp, povestile au &ost in mod traditional utilizate in educatie" %le auvehiculat valori, vederi morale si modele comportamentale care au &ost transmise siancorate in constiinta omului" Marea lor valoare amuzanta le &ace sa &ie potrivite pentruacest lucru" %le au indulcit chiar si cea mai amara lectie si au &acut-o interesanta"

Morala povestilor este exprimata in di&erite moduri" /neori apare imediat3 alteori este

dehizata, ascunsa sau numai suerata"

2

PSIHOTERAPIA POP!AR" #N ORIENT! $I%!OCI

Am&narea

Un om care a fost condamnat la moarte s-a aruncat la picioarele marelui &udecator. Dar acesta nu credea in cuvintele sale si in nevinovatia sa. udecatorul aramas de neinduplecat. Când toate rugamintile barbatului s -au dovedit a fi inutile,barbatul a cerut sa i se indeplineasca ultima sa dorinta. %ste usor, a gândit &udecatorul sa arate mila unui om care se confrunta cu moartea. i, la urma urmei, mila este cea maiș

buna cale de a linisti pe cineva care a gresit - asa cum toti oamenii stiu. Care estedorinta ta!, a intrebat &udecatorul, Doamne, singura mea dorinta este sa mi se permita sa spun cele doua parti ale rugaciunii /Dore0aat1. udecatorul a facut un gest de generozitate si i-a indeplinit omului dorinta. Dar omul a privit doar la &udecator cu ochitematori. 2ici un cuvânt nu ii venea pe buze. udecatorul si-a pierdut rabdarea si a

intrebat brusc, De ce nu spui rugaciunea!. Doamne, a replicat barbatul, 2u ma simt in siguranta. Cine imi garanteaza ca oribila sabie a e#ecutorului nu imi va retezacapul inainte de a-mi termina rugaciunea! 3ine, a replicat &udecatorul in timp ce seintoarcea catre oamenii prezenti. ur pe +llah si pe profeti ca nimic nu ti se vaintâmpla, atât timp cât nu ti-ai terminat rugaciunea. 3arbatul s-a lasat in genunchi, s-aindrepatat catre est si a inceput sa se roage. Dupa prima parte, el a sarit brusc si nu si-amai continuat rugaciunea. Ce inseamna asta! a intrebat &udecatorul furios. 'u vrei sa simti de&a taisul &ustitiei in ceafa ta! Doamne, ai &urat pe Dumnezeu ca pot sa spuncele doua parti ale rugaciunii inainte de e#ecutia mea. +m terminat prima parte arugaciunii si tocmai am decis sa astept pana sa spun cea de-a doua parte inca 45 de anide acum incolo.

In tarile orientale, povestile au &ost mult utilizate pentru a da lectii de viata"$ceasta &unctie este in relatie cu placerea si timpul li'er" De cele mai multe ori au existat povestitori care au adus povestile la oameni si ast&el i-au ajutat sa detina o nevoie majora pentru in&ormatie, identi&icare si acestea ajuta la inteleerea pro'lemelor de viata"*ovestile au &ost culese,in parte din textele reliioase din Coran3 altele s-au re&erit directla interactiunea umana" %le au preluat &unctia 'unului s&at si masurilor aspre" +amenii seint#lnesc in casele de con&esiune, in saloanele special sta'ilite pentru a spune povesti saula intrunirile de &amilie, joi seara, de c#nd ziua de vineri este inceputul wee8end-ului "/nele povesti au &ost spuse3 altele au &ost c#ntate sau prezentate in mod dramatic" 9ot



timpul aceste cai au trezit sentimentele ascultatorilor, pentru care ei au pl#ns si au r#s inmod spontan" $sa cum stiu eu, acesta a &ost anterior sinurul eveniment la care un 'ar'atsi o &emeie - p#na de cur#nd cu &ata acoperita desiur-au putut participa impreuna"

'

O $IE (I NA DE NOP)I

Trei *igurine de aur

Un rege a vrut odata sa testeze desteptaciunea si puterea discriminarii sidiscernamântul oamenilor regelui din regatul invecinat. +stfel, el i- a trimis regeluivecin trei figurine de aur, toate cu aceeasi infatisare si aceeasi greutate. egele a cerut sa descopere care figurina era cea mai valoroasa.



Impreuna cu, curtenii sai, regele s-a uitat la figurine, dar a fost incapabil sa vada micilediferente dintre ele. Chiar si cel mai intelept din tinut a fost gata sa garanteze ca intrecele trei figurine nu e#ista nici o diferenta. %ra deprimant pentru rege sa se gândeascala rusinea de a avea un regat unde nimeni nu era destul de luminat pentru a &udecadiferenta dintre figurine. intreaga tara a participat la acest eveniment si toti oamenii audat tot ceea ce era mai bun. Când si-au pierdut speranta, un tânar om a trimis vorba dininchisoare. %l ar putea sesiza diferenta, daca l-ar lasa sa vada figurinele. egele l-aadus la palat si i- a dat figurinele. 'ânarul om s-a uitat la ele foarte atent in cele dinurma a stabilit faptul ca toate cele 6 figurine aveau o mica gaura in ureche. *erificând mai departe, el a descoperit un mic fir de argint. + descoperit ca la prima figurina, firul de argint iesea din gura . 7a a doua figurina, firul de argint iesea din cealalta ureche, lacea de a treia figurina, firul iesea prin buric. Dupa ce s-a gândit la acest lucru un timp,el s -a intors catre rege. 7uminatia voastra, a spus el cred ca solutia la acest puzzlene apare ca o carte deschisa. 2i se cere sa citim aceasta carte. *edeti, asa cum fiecare persoana este diferita de alta, la fel aceste figurine sunt unice in felul lor. (rima figurina ne reaminteste noua de oamenii care imediat cum pleaca de acasa si spuncelorlalti ceea ce a au auzit. + doua figurina este la fel ca o persoana pentru carevestile noi intra pe o ureche si ies pe cealalta. + treia figurina, totusi seamana cu o persoana care pastreaza pentru sine ceea ce a auzit si pastreaza in inima sa acest lucru. Doamne8 (e baza acestor lucruri ar trebui sa &udecati valoarea figurinelor. (e cine ativrea drept confident ! (e cineva care nu poate tine nimic pentru el ! (e cineva careconsidera cuvintele voastre nu mai putin importante decât vântul! Sau pe cineva care pastreaza cu incredere / cu gri&a1 cuvintele voastre!

Ca un element al terapiei populare, povestile se con&unda cu con&lictele interneinainte ca psihoterapia sa devina o disciplina stiinti&ica" %xista nenumarate exemple alemodului cum povestile au &ost utilizate pentru a intelee pro'lemele de viata si ,intr-unsens mai limitat al cuv#ntului, ca psihoterapie" *ro'a'il cel mai cunoscut exemplu ilconstituie colectia de povesti 1001 de nopti, care ne spune cum 'asmele au &ostutilizate pentru a ajuta la vindecarea 'olii mentale" *ovestea poate &i privita din doua

puncte de vedere inainte de toate exista tratarea cu succes a 'olii sultanului, prinintelepciunea !cheherazadei" in al doilea r#nd, povestile sunt tratamente pentrucititori si ascultatori, deoarece ei a'sor' continutul povestilor, tra invataminte din ele sile incorporeaza in #ndirea lor" $lte povesti &unctioneaza in acelasi mod, indi&erent dacaele vin din %st, %uropa sau alte zone culturale" *e l#na valoarea lor ca arta pentru arta, povestile, 'asmele, miturile, &a'ulele, para'olele, productiile artistice, poezia, lumele s"a" m" d" , sunt instrumente ale terapiei si pedaoiei populare, instrumente cu careoamenii s-au ajutat cu mult inaintea dezvoltarii psihoterapiei" 9oate acestea ma conduc laintre'area pot &i acestea utilizate de asemenea intentionat si constient in tratamentulterapeutic al con&lictelor si in auto-ajutor, &ara a &i considerate &leacuri copilaresti saucuriozitati nostalice sau neav#nd dec#t o valoare sentimentala: in practica meamedicala, in seminarii si in lecturi am descoperit ca, in primul r#nd, para'olele si povestile orientale sunt cele care vor'esc ascultatorului sau pacientului" *entru mine, elesunt imaini in lim'aj" %le conduc la inteleere si ajuta la dezvoltarea capacitatii de aempatiza"

Multi oameni se simt coplesiti c#nd se con&runta cu concepte si teorii a'stracteale psihoterapiei" Din moment ce psihoterapia nu are loc intre specialisti, ci reprezintao punte catre pacienti, nespecialistii, este esential ca terapia sa &ie comprehensi'ila"



Comprehensiunea poate &i o'tinuta prin povestea mitoloica, prin imainea ver'ala"$re leaturi cu continuturi si evenimente spirituale, umane si sociale si o&era solutii posi'ile" Din moment ce este independent de lumea directa a experientei pacientului sidin moment ce nu determina rezistenta din partea pacientului pentru nedescoperireasla'iciunilor sale, exemplul mitoloic, c#nd este utilizat in mod constient poate ajuta pacientul sa dezvolte o noua atitudine &ata de con&lictele sale" $ceasta realizare maconduce sa consider #ndul meta&oric, la &el ca si povestile si &a'ulele mitoloice ca

instrumente pentru inteleerea procesului terapeutic"

PSIHOTERAPIA PO+ITI,A

Comoara cunoasterii

'ractorul unui fermier nu mai mergea. 'oate rudele si prietenii fermierului auincercat sa repare ceea ce era stricat. In cele din urma, fermierul a chemat un specialist. +cesta l-a verificat, a ridicat capota si s-a uitat la toate cu atentie. In celedin urma, el a luat un ciocan. Cu o singura lovitura intr- o anumita parte a motorului, l-a pus din nou in functiune. "otorul a inceput sa mearga ca si cum niciodata nu a fost stricat. Dar când fermierul a vazut nota de plata a e#pertului s-a infuriat. Ce, imi ceri59 de tumani, când tot ceea ce ai facut a fost o lovitura de ciocan! Draga prietene, areplicat omul (entru lovitura de ciocan am calculat un singur tuman. Dar cer :; detumani pentru faptul de a fi stiut unde sa lovesc cu ciocanul.

Din 1;<=, am lucrat asupra unui nou concept in ceea ce priveste auto-ajutorul si psihoterapia (analize de di&erentiere) pe care l-am nnumit *sihoterapie *ozitiva" Dinmoment ce, principiile si tehnicile acestei metode sunt explicate in detaliu in cartea mea,*sihoterapie *ozitiva 9eorie si *ractica a unei .oi Metode, voi &ace doar o scurtadescriere aici"

*sihoterapia pozitiva are trei aspectea) punctul de plecare pozitivb) proceduri raportate la continuturic) cele cinci &aze ale psihoterapiei pozitive

a) Punctul de plecare po-iti.

9ermenul de psihoterapie pozitiva ar tre'ui sa arate #ndirea transculturala" inacord cu semni&icatia sa oriinala (din latinescul positum1, pozitiv inseamna &actual,dat" olile, tul'urarile si incercarile nereusite de a rezolva pro'lemele nu sunt doar lucruri care sunt &actuale si date3 incluse printre resurse sunt capacitatile si potentialitatile pe care &iecare persoana le are, potentialitati care o &ac capa'ila sadescopere cele mai noi, di&erite, si pro'a'il chiar cele mai 'une solutii" De aceea nu am



incercat sa surprindem evaluarile o'isnuite ale con&lictelor, 'olilor si simptomelor, inschim' am incercat sa luam in considerare celelalte aprecieri ale pro'lemelor si sa le privim intr-o noua lumina" %ste in special important sa ne reamintim ca pacientul nuaduce doar 'oala sa cu el3 el aduce de asemenea a'ilitatea de a o invine" %ste sarcinaterapeutului sa-l ajute in aceasta pro'lema" *rin punctul de plecare pozitiv exista oincercare de a lucra cu pacientul pentru a-i transmite posi'ilitati si solutii alternativecare p#na atunci se a&lau in a&ara orizontului constiintei" %le ne &ac capa'ili sa ne

schim'am perspectiva si sa schitam alte moduri de #ndire dec#t acelea care ne tineau prinsi in vechile con&licte" De exemplu, c#nd sotul sauprietenul ne-a &ost in&idel, avemmulte remedii la dispozitie" *utem utiliza un pistol sau cutit pentru a resta'ilijustitia si onoarea3 ne putem ineca amarul in alcool3 putem lua drouri pentru a asio lume mai 'una3 ne putem raz'una &iind noi insine in&ideli" *utem chiar - in modo'isnuit inconstient- reactiona &izic si incerca sa rezolvam pro'lema, prin intermediulsomatizarii, prin incercarea de a evada in 'oala" *utem de asemenea utiliza discutia pentru a realiza inteleerea si insiht-ul"

+ procedura similara este aplica'ila pentru inteleerea 'olii" !a luam

&riiditatea ca exemplu" /n cuplu care o vede ca pe o simpla raceala sexuala sauina'ilitatea de a avea un orasm, va avea o experienta di&erita &ata de aceasta, dacaalte semni&icatii pozitive sunt luate in consideratie"

+ asemenea semni&icatie alternativa este frigiditatea este un mod de a spune nucorpului celuilalt. %&ectele acestei noi semni&icatii mer dincolo de simplul joc decuvinte" $ceasta interpretare atine inteleerea de sine a &emeii, e&ectele acestei pro'leme asupra relatiilor si calea pentru un eventual tratament" *entru medicina, pentru psihoterapie si de asemenea pentru potentialul pacient, punctul de plecare pozitiv esteast&el catalizatorul pentru noi moduri de #ndire"

*ovestile ne o&era exemple ale acestui proces de #ndire prin noi cai"inearitatea #ndului loic nu ne conduce destul in a&ara pro'lemelor" *ovestile, pe dealta parte, prezinta solutii care sunt neasteptate si uluitoare dar, cu toate acestea reale si pozitive" Desi ele par sa intre in contradictie cu loica si o'isnuinta, ele ne pot &acecapa'ili sa &acem un salt urias in a&ara capcanei con&lictelor noastre" /rmatoarea poveste ilustreaza ceea ce inteleem printr-o procedura pozitiva"

!ituatia unei persoane 'olnave - si nu doar a unei persoane care este 'olnavamental - este de cele mai multe ori similara situatiei unui om care sta &oarte mult timpintr-un sinur picior" Dupa un timp muschii se contracta si piciorul care suportareutatea incepe sa su&ere, dar nu numai piciorul este ranit3 pozitia neo'isnuita &ace ca

intreul sistem muscular sa se tensioneze si sa ai'a crampe" Durerea devineinsuporta'ila" +mul stria dupa ajutor"

In acest moment, di&eriti salvatori vin in sprijinul sau" In timp ce el continua sastea intr-un sinur picior, un salvator incepe sa-l maseze" $ltul lucreaza asupracrampelor musculare de la #t" /n al treilea salvator, o'serv#nd ca omul si-a pierdutechili'rul, ii o&era 'ratul sau drept sprijin" Cineva din multime suereaza ca omul saapuce 'ratul salvatorului cu am'ele m#ini, ast&el inc#t sa se poata tine pe picioare" /n



'atr#n intelept isi exprima opinia ca 'ar'atul ar tre'ui sa realizeze ca se descurca mai 'ine dec#t cineva care nu are picioare de loc" $lta persoana il implora sa-si imaineze caeste o pana3 cu c#t se concentreaza mai mult pe aceasta imaine, cu at#t mai mult durereava disparea" /n 'atr#n luminat care a inteles 'ine adaua Cu timpul va veni o solutie"In cele din urma, un spectator mere catre omul nenorocit si intrea'a3 De ce stai pe unsinur picior: Muta-te pe celalalt picior si stai pe acesta" $i un al doilea picior, stii:

/0 Proceduri raportate la continuturiCele doua jumatati ale .ietii

Un muezin , mândru de vasul sau, si-a invitat maestrul intr-o e#cursie pe "areaCaspica. "aestrul, odihnindu-se sub bolta, l-a intrebat pe muezin Ce fel de vreme vom-avea astazi! . "uezinul a verificat directia vântului, a privit catre soare, a ridicat din sprânceana si a raspuns $Daca ma intrebi pe mine, vom avea furtuna. Ingrozit dereplica sa, maestrul a facut o grimasa si a spus critic$ "uezinule, nu ai invatat gramatica! 2u se spune <vom avea =, ci <va fi = . "uezinul a raspuns la mustrarea sa doar cu o ridicare din umeri. Ce -mi pasa mie de gramatica! a spus el. "aestrul

i-a raspuns cu duh $ 2u stii gramatica. +ceasta inseamna ca &umatate din viata ta s-adus pe apa sâmbetei.

%#act cum a prezis muezinul, nori negri au aparut la orizont, un vânt puternic biciuiavalurile, iar vasul a inceput sa se invârta ca o coa&a de nuca. Un munte de apa s-arevarsat asupra vasului. +tunci muezinul l-a intrebat pe maestru$ +i invatat vreodata sa innoti ! "aestrul a raspuns$ 2u. De ce ar trebui sa invat sa innot! ân&ind cu gura pâna la urechi, muezinul a replicat$ %i bine, in acest caz intreaga ta viata s-a dus pe apa sâmbetei, deoarece vasul nostru se poate scufunda in orice minut, incepând deacum.

In practica mea terapeutica am o'servat ceva ce am descoperit ulterior si inviata de zi cu zi (devenind atent la acest lucru) cu pacientii mei din %uropa, +rient si$merica, am descoperit ca simptomele erau asociate cu, con&lictele care ar &i putut &iurmate de modele de comportament repetate" In eneral am descoperit ca nu existauevenimente majore care au condus la aceste tul'urari" De o'icei, incidente minore,care au aparut in mod repetat au condus la puncte sensi'ile sau sla'e, care in &inal sedezvolta in con&licte potentiale" Ceea ce a &ost reprezentat drept con&lict potential si odimensiune a dezvoltarii in sectoarele educational si terapeutic, reapare ca o virtute indomeniile moralitatii, eticii si reliiei, intr-un sens normativ"

$m incercat sa aleem dintre aceste domenii de comportament si sa alcatuim uninventar care ne-ar ajuta sa descriem comportamentele &undamentale ale con&lictelor sia'ilitatilor" $ceste domenii care sunt denumite capacitati actuale pot &i impartite indoua rupe" Intr-un rup (capacitati secundare), avem norme psihosociale, orientatecatre realizare promptitudine, ordine, precizie, o'edienta, politete, interitate, loialitate, justitie, economie, am'itie>realizare, incredere" in alt rup (capacitati primare) asimcateorii orientate catre sentimente draoste, ra'dare, timp, exemplu, incredere, contact,



sexualitate, speranta, cinste, unitate" In cadrul socializarii, capacitatile actuale suntmodelate in acord cu sistemele de valori socioculturale si sunt marcate de catrenecesitatile unice ale dezvoltarii individului" Ca si concepte, ele sunt a'sor'ite inimainea de sine si determina modul in care cineva percepe mediul sau si &ace &ata pro'lemelor" Capacitatile actuale exercita o in&luienta in urmatoarele patru moduri

1" prin intermediul simturilor (relatia cu corpul cuiva)?" prin intermediul loicii" prin intermediul traditiei@" prin intermediul intuitiei si &anteziei (vezi (sihoterapia (ozitiva)"

Conceptele servesc drept c#rma pentru comportamentul nostru" !a luam caexemplu conceptul care este raportat la capacitatea de economie si am'itie>realizareDaca salvati ceva, aveti ceva3 daca aveti ceva, atunci sunteti cineva" Daca cineva va&olosi acest concept, ii va in&luenta experienta in mare parte din actiunile sale atitudineasa &ata de propriul corp, o'iceiurile sale alimentare, placerile sale, satis&acerea nevoilor sale, pro&esiunea sa, partenera sa, relatiile sale cu ceilalti oameni, &anteziile sale,creativitatea sa si in cele din urma viitorul sau" in leatura cu celelalte concepte, acesta

poate determina o lara varietate de posi'ilitati individuale, cum ar &i /n 'aneconomisit este un 'an c#stiat, Ceea ce conteaza pentru mine este succesul pro&esional sau $m nevoie de oameni, doar pentru a-mi realiza propriile interese" !au %motiile sunt un nonsens3 'asmele sunt trea'a de copii"

In aceasta &orma, conceptele sunt aproape leate de sentimente3 in cazul unuicon&lict, ele pot provoca aresiune si anxietate" In timp ce o persoana acorda &oartemulta importanta am'itiei>realizarii sau economiei, alta pune accentul pe ordine, promptitudine, relatii, justitie, politete, onestitate s" a" m" d" 4iecare dintre aceste normeare propria sa reutate, deoarece este determinata de situatie, rup si societate" $cesteorientari valorice di&erite se con&runta una cu cealalta in cazul contactului uman si incazul experientelor persoanei cu ceilalti" $ceste con&runtari pot conduce la disonanta"

$devarata dezordine personala a unei persoane poate &i aproape o pro'lemainsurmonta'ila pentru altcineva care are nevoie de &oarte multa ordine in viata sa" Inacest caz, o persoana va pre&era sa schim'e partenerii, dec#t sa ai'a de a &ace cu altsistem de valori si cu consecintele sale"

Capacitatile actuale sunt &oarte importante pentru terapia pozitiva" *entru a testacapacitatea unui pacient cu privire la posi'ilele domenii de con&lict si pentru a-l ajuta indi&erentierea acestei situatii, noi ne orientam dupa lista capacitatilor actuale dinInventarul $nalizei Di&erentierii - I$D pe scurt"

In acest &el, nu tre'uie sa vor'im mult timp in termeni enerali, despre stres,

con&lict sau 'oala3 cu toate acestea putem determina c#nd apare o reactie con&lictuala,in ce situatie, cu ce partener si la ce continuturi se re&era" + &emeie care in mod o'isnuitsu&era atacuri severe de anxietate c#nd sotul ei vine acasa destul de t#rziu noaptea, aratamai mult dec#t teama de a &i sinura, care arata capacitatea de contact actuala"eactia ei este de asemenea leata de punctualitate" $ceasta procedura di&erentiatane permite sa &acem &ata mult mai taios conditiilor unui con&lict"



In povesti, capacitatile actuale apar in variate &orme" In timp ce povestileorientate pedaoic comunica in principal norme individuale cum ar &i o'edienta, politetea si ordinea, celelalte povesti provoaca aceste norme si con&runta cititorul cuconcepte stranii si neo'isnuite"

2ruparea capacitatilor actuale in capacitati secundare (realizare) si capacitati primare (emotii) este con&irmata de catre o serie de descoperiri venite din partea

cercetarii creierului" $ceste studii indica, ca, cele doua parti ale creierului, cele douaemis&ere, &unctioneaza ca doua sisteme separate de procesare a in&ormatiei" %mis&erast#na este responsa'ila pentru concluziile loice, pasii analitici si componentele ver'aleale comunicarii" Cu alte cuvinte, emis&era st#na contine oarecum capacitati secundare,orientate spre realizare si este reprezentativa pentru inteleere si ratiune" %mis&eradreapta, care de reula nu este dominanta, &urnizeaza pentru #ndire inteleerea unitara,imaini meta&orice si emotionale, asociatii mai putin cenzurate" %mis&era dreaptaconduce capacitatile primare orientate emotional si ast&el este sediul intuitiei si&anteziei" azata pe aceste ipoteze, utilizarea povestilor si miturilor in psihoterapiecapata o noua valoare schim'area intentionata a perspectivei apare datorita &aptului caintuitia si &antezia sunt li'ere" $cest lucru devine important din punct de vedere

terapeutic, atunci c#nd ratiunea, sinura nu poate rezolva pro'lemele" inca o data, patrundeti in &antezie si invatati sa #nditi in imainile ver'ale ale povestilor (5atzlawic8 si altii, 1;<;)"

$proape &iecare int#mplare zilnica poate ilustra conexiunea dinamica intre capacitatileactuale si semni&icatia in&luientei lor" 9u, cititorule poti incerca sa descoperi ce capacitatidetermina cursul urmatorului scenariu"

/n om de a&aceri, casatorit de @0 de ani sta in compartimentul unui tren" %l citesteru'rica de a&aceri a unui ziar si, din c#nd in c#nd se uita pe &ereastra la peisajul carez'oara"

a o mica oprire, usa compartimentului se deschide si o t#nara doamna intra incompartiment" %a cara dupa ea o valiza mare, pe care incearca sa o puna in plasa de 'aaje" ar'atul lasa ziarul alaturi, sare si cu un scurt imi dati voie: ridica alant 'aajele si le aseaza in plasa de 'aaje" %l era deja atras de ea din momentul in care ea aintrat in compartiment" Dar in timp ce ea se aseaza eleant picior peste picior, elrealizeaza ca este &ascinat de ea" rusc, simtindu-se mai t#nar, el se scalda in luminaz#m'etului ei pe care ea tocmai i l-a adresat pentru ajutorul sau" u'rica &inanciara aziarului nu il mai interesa demult" Din nou lasa ziarul jos pentru a se uita la &emeie,o'serva culoarea parului ei, este tul'urat de &orma si culoarea ochilor ei, se surprinde privind la linia #tului ei si incearca sa se concentreze asupra ziarului" Dar, sentimentele

scapa de su' control" 9ot timpul, cele mai diverse #nduri i se rotesc in cap, #nduri pecare el nu le poate opri"

imi place aceasta femeie. Când o compar pe sotia mea cu ea. %xpresia sotia mea iladuce din nou la realitate pentru un minut" )data eram foarte indragostit de ea. Dar deatunci au aparut problemele, una dupa alta. Instinctiv, el isi aminteste ca, chiar cu oseara inainte, sotia sa nu i-a dat nici osansa sa &ie romantic" *l#n#ndu-se ca el nu-i aratanici un interes, ca era mereu asa de ra'it, ea i-a intors pur si simplu spatele si s-a purtat



ca si cum deja a adormit" in timp ce se #ndeste la acest lucru simte un nod in #t,deoarece o vede pe &emeia din &ata lui" in timp ce adulmeca mirosul par&umului ei, lui ise pare ca ea &lirteaza cu el" /n #nd ii apare in minte 'rebuie neaparat s-o cunosc peaceasta femeie. i daca nu fac mare tam tam,ș sotia mea nu va afla nimic. 7a urmaurmei, ce rau as face daca as insela-o! Dar aceasta nu este usor de realizat pentru el"+r trebui sa- mi pese de acest lucru! (ot risca ca, copiii mei sa afle! Ce ar spunerudele mele! Sigur mi-as impresiona colegii cu o prietena atractiva ca aceasta. 'oti vor

sa aiba o prietena ca ea. rusc, el isi reaminteste o scena din copilaria sa mama sa pl#ne, deoarece sotul ei are o aventura" ii ram#ne aceasta idee in cap" Dar repede isiindeparteaza din minte aceste #nduri suparatoare" +m realizat multe in viata si am tot dreptul sa fac o schimbare sa ma indepartez de toate aceste responsabilitati zilnice$ ma scol dimineata imi fabric un zâmbet pentru sotia mea /altfel ea devine morocanoasa1ma duc la serviciu, unde trebuie sa fiu inteligent si corespunzator, si atent sa nu fac greseli sa fiu prietenos cu asociatii mei, când mai degraba le-as da un sut in fund, probleme zilnice plus o mie de alte lucruri meschine /neânsemnate1. i dupaș

toate acestea, sotia sa il cicaleste seara - aproape ca ii poate auzi vocea, chiar acum"2u ai timp deloc pentru mine. "a negli&ezi. 2u esti nici macar un tata bun. Dacaacest lucru nu este de ajuns pentru a justi&ica dorinta sa de a cunoaste aceasta minunata

&iinta care sta in &ata sa, "erit acest lucru dupa viata de câine pe care am dus-o pânaacum. Daca nu as avea aceste inhibitii stupide8 isi pune ziarul pe 'rate, z#m'este c#tmai atractiv posi'il, isi dree vocea - si, nu poate scoate un sunet"

enunt#nd, priveste pe &ereastra" 9renul incetineste, &emeia se ridica" inainte ca el saapuce sa-i dea o m#na de ajutor, ea isi ia 'aajele, z#m'este si spune a revedere"9renul intra in statie" +mul nostru de a&aceri priveste cum &emeia aleara catre un 'ar'att#nar de pe peron" %i se im'ratiseaza" +mul de a&aceri ridica ziarul si incepe sa studieze piata de capital, in timp ce 'om'ane, De-a dreptul t#mpit"

c) Cele cinci etape ale psihoterapiei pozitive

Dai o m&na de ajutor

Un barbat s-a scufundat intr-o mlastina din nordul (ersiei. Doar capul sau se maivedea din mocirla. Din toti plamânii sai, el a strigat dupa a&utor. Curând a aparut omultime de oameni la locul accidentului. Cineva a decis sa-l a&ute pe bietul om. Da-mimâna a strigat acesta la el. 'e voi scoate din mlastina Dar barbatul care tocmai strigase dupa a&utor era blocat si nu facea nimic sa-l a&ute pe salvator. Da-mi mâna,i-a cerut omul de câteva ori. Dar raspunsul era doar un strigat deznada&duit dupaa&utor. +tunci, altcineva s-a ridicat si a spus$ 2u vezi ca el nu iti va da mâna!'rebuie sa ii dai tu mâna. +tunci il poti salva.

An psihoterapia pozitiva, povestile nu sunt utilizate int#mplator, dar sunt alese in cadrulcelor cinci etape ale tratamentului ( (sihoterapie (ozitiva, 1;BB)" $s vrea sa ilustrezacest tratament cu un exemplu din viata de zi cu zi c#nd suntem &uriosi pe cineva care a&ost rosolan cu noi, suntem inclinati sa &im suparati, sa ne pl#nem de el sau sa-l '#r&imin lipsa" rusc, noi nu o vedem ca pe o persoana cu multe calitati, ci doar ca pe o persoana rosolana, mitocanul care ne-a insultat" Deoarece, aceste experiente neativeum'resc relatiile noastre cu acest om, noi nu suntem capa'ili sa inteleem alte trasaturi



ale sale, mult mai pozitive" Drept rezultat, nu suntem capa'ili sa ne inteleem cu el3con&lictul ram#ne distructiv3 comunicarea este limitata" $cest lant de evenimente poateconduce la tul'urari psihice si psihosomatice, dar daca noi utilizam acest lucru ca un punct de plecare, putem urma, urmatoarele etape ale unui plan de tratament"

1" )bservare si descriere. + descriere este data, pre&era'il in scris, a motivului de a

&i suparat, ce a cauzat acest motiv si c#nd"

?" Inventar. *rin utilizarea Inventarului $nalizei de Di&erentiere (I$D), vom determinadomeniile care conduc pe pacient si partenerul sau la calitati pozitive ca si pe celesuscepti'ile de a &i criticate" in acest &el, putem lua in consideratie tendinta catreeneralizari"

" incura&are situationala. *entru a construi o relatie de incredere, noi accentuamtrasaturile individuale pe care noi le asim accepta'ile si care corespund trasaturilor etichetate neativ"

@" *erbalizare" *entru a rezolva denaturarea sau de&ormarea lim'ajului in cadrulcon&lictului, comunicarea partenerului este dezvoltata pas cu pas" !unt discutatetrasaturile pozitive si neative si experientele"

" %#tinderea scopului" inustarea nevrotica a perspectivei este in mod constientinlaturata" Cineva invata sa nu mentina con&litul in alte domenii" in acelasi timp, cinevainvata sa sta'ileasca noi scopuri, care , pro'a'il nu au &ost niciodata sta'ilite inainte"9ratamentul este ast&el 'azat pe doua proceduri care mer in paralel si sunt impletite psihoterapia, in care relatia intre terapeut si pacient este de capat#i3 si auto-a&utorul , incare pacientul preia sarcinile terapeutului in cercul de oameni apropiati"

%xisa unii pasi esentiali in psihoterapia analitica di&erentiala" /tiliz#nd aceastametodoloie, noi am cules in&ormatii din con&licte maritale, pro'leme de invatare,depresie, &o'ii, tul'urari sexuale si tul'urari psihosomatice, cum ar &i pro'lemediestive, tul'urari circulatorii si cardiace, dureri reumatice si astm" Multe cazuri din psihopatoloie si de asemenea schizo&renia au &ost tratate"

%valuarea succesului a aratat ca a existat o im'unatatire considera'ila, dupa o scurta perioada de timp (< p#na la 10 sedinte)" eri&icarea, un an mai t#rziu a majoritatiicazurilor a aratat &aptul ca succesul terapiei a continuat" $m descoperit rezultate&avora'ile, in special in tul'urarile nevrotice si psihosomatice" Comparata cu &ormelenoastre o'isnuite de terapie, psihoterapia pozitiva a &urnizat ast&el o alternativa&avora'ila"

PSIHOTERAPIA TRANSC!TRA!"

O gradina si doua lumi



intr- o noapte de vara, membrii unei familii au dormit in gradina din fata casei lor. Cuneplacere, mama a vazut ca fiul sau si sotia acestuia /pe care nu o suporta1 s-aucuibarit unul in bratele celuilalt. incapabila sa suporte acest lucru, ea i-a trezit si s-a plâns, Cum puteti dormi atât de apropiati unul de altul pe caldura asta!%ste nesanatos si periculos. >n alt colt al gradinii, dormea fiica sa si ginerele sau, pe care il adora. Dormeau departe unul de altul, la cel putin un picior distanta intre ei. "ama i- a trezit usor spunând$ Dragii mei, cum puteti dormi atât de departe unul de altul, când este un

frig ca acesta! De ce nu va incalziti unul pe altul! 2ora sa a auzit acestea. %a s-aridicat in capul oaselor si cu voce tare a pronuntat urmatoarele cuvinte, ca pe orugaciune$ Ce milostiv este Dumnezeul nostru. ) singura gradina si o vreme asa de schimbatoare8

Di&icultati transculturale - in viata privata, munca si politica - se dezvolta zilnic din ce ince mai mult" Daca luam modul in care societatea se dezvolta acum, solutionarea pro'lemelor transculturale va deveni una din sarcinile majore ale viitorului" Din momentce, oamenii din di&erite cercuri culturale au o'isnuit sa &ie separati, prin distantele mari siintra in contact doar in circumstante neo'isnuite, inovatiile tehnice au devenit din ce in

ce mai mult sanse pentru contact in vremea noastra" Doar deschiz#nd ziarul de dimineata,noi evadam din spatiul nostru si luam contact cu pro'lemele oamenilor din di&eritecercuri si rupuri culturale" in eneral, noi interpretam aceste evenimente, in &unctie demodul in care ne-am dezvoltat odata cu ele" !untem preatiti sa criticam, sa condamnamsau sa ne amuzam de ele, din cauza presupupusei lor naivitati, 'rutalitati sau lipseiincomprehensi'ile a preocuparii (:)"

An procesul transcultural, noi ne con&runtam cu conceptele, normele, valorile, pattern-urile comportamentale, interesele si punctele de vedere care sunt valide intr-o cultura particulara"

%ste de precizat aici ca in&runtam un pericol pentru procesul transcultural (intr-un du'lusens al termenului) tipizarea asociata cu procesul transcultural (ermanul, persanul,orientalul, italianul, &rancezul s" a" m" d" ) poate conduce la stereotipie si prejudecata" Din acest motiv este intotdeauna important sa tinem minte ca, descrieriletransculturale se con&runta cu tipoloii, de exemplu, cu a'stractii sau relatii statisticecare intotdeauna permit exceptii si care pot &i respinse(:) de cazurile individuale sidezvoltarile istorice" in acest sens, paradoxurile sunt posi'ile, paradoxuri cu care ne vomint#lni intotdeauna, cum ar &i prusacul estic (european), care este &oarte serios in ce privestepunctualitatea, ordinea si exactitatea si prusacul oriental, care este tolerant silax in atitudine &ata de punctualitate, care-l &ace sa se potriveasca atmos&erei 'azarului

oriental"

An acelasi &el, exista cercuri culturale, de asemenea, cercuri educationale, in care o persoana isi dezvolta propriul sistem cultural, care apoi se ciocneste cu celelaltesisteme" *rincipiul insotitor al pro'lemelor transculturale, ast&el, devine principiul pentru relatii umane si pentru procesarea con&lictelor interne" De aceea devine uno'iect de psihoterapie"



3

PO,E(TI!E CA INSTR$ENTE iN PSIHOTERAPIE

Eumatatea de adevar

%ste povestit urmatorul incident in legatura cu profetul "ahomed. (rofetul si unul din

insotitorii sai au venit intr-un oras sa predice. Curând, unul din adeptii invataturilor sale a venit la el si a spus$ Doamne, nu e#ista nimic, decât prostie in acest oras. 7ocuitorii sai sunt atât de incapatânati. 2imeni nu vrea sa invete ceva. 2u vrei saconvertesti aceste inimi de piatra. (rofetul a raspuns cu bunatate, +i dreptate. Curând dupa asta, un alt membru al comunitatii s-a apropiat de profet. ?âmbind, el a spus$ Doamne, esti intr-un oras norocos. )amenii tân&esc dupa adevarata invatatura siisi deschid inimile lor lumii tale. "ahomed a zâmbit cu bunatate si a spus din nou, +idreptate. ), Doamne a spus insotitorul lui "ahomed, +i spus primului om ca aredreptate, iar celuilalt care a afirmat opusul, i-ai spus ca are dreptate, de asemenea. %ibine, negrul nu poate fi alb. "ahomed a replicat, Fiecare vede lumea asa cum seasteapta sa fie. De ce ar trebui sa resping pe cei doi oameni!Unul vede raul, iar celalalt binele. +i putea sa spui ca unul din ei greseste! 2u sunt oamenii de aici si de oriunde,buni si rai in acelasi timp!2ici unul din acei doi oameni nu a spus ceva gresit, doar cevaincomplet.

*ovestile &unctioneaza in multe &eluri" .oi suntem interesati in principal de acele &unctiicare se con&runta cu oriinea si evolutia conceptelor si semni&icatia lor educationala sauterapeutica" Din acest punct de vedere am sta'ilit patru domenii care reprezinta principalele centre de con&lict relatia cu corpul cuiva, relatia cu realizarea>cariera3relatia cu ceilalti oameni si cu celelalte rupuri (contact>traditie)3 si relatia cu intuitia,&antezia si viitorul"

*entru a preveni neinteleerea tre'uie sa accentuez ca noi suntem constienti delimitele noastre in examinarea (cercetarea) povestilor orientale, re&eritor la &unctia lor psihosociala, de exemplu re&eritor la relevanta lor pentru situatia speciala a psihoterapiei sau pentru relatiile similare acesteia" in acest caz, noi lucram doar cu unsinur aspect al povestilor" asam la latitudinea cititorului sa descopere celelalte caiale povestilor pentru a le intelee ca &unctii ale artei, ca miniaturi a caror semni&icatie nu este dezvaluita doar prin interpretare psiholoica"

4NC)II!E PO,E(TI!OR

Pro*etul si lingurile mari

Un credincios ortodo# a venit la profetul Ilie. %l a venit pentru a afla daca e#ista Iad sau ai, pentru ca in mod normal vroia sa-si traiasca viata in consecinta. Unde este Iadul -unde este aiul! in timp ce spunea aceste cuvinte, el s-a apropiat de profet, dar Ilie nui-a raspuns. Ilie l-a luat pe om de mâna si l-a condus pe aleile intunecate dintr-un palat. %i au trecut printr-o usa de fier si au intrat intr- o camera mare, ticsita cu multi oameni,



bogati si saraci, unii imbracati in zdrente, altii impodobiti cu bi&uterii. in camera dinmi&loc, o oala mare cu supa, statea deasupra focului. Castroanele fierbinti raspândeau oaroma minunata prin camera. in &urul oalei, multimea flamânda se lupta sa primeasca portia ei de supa. )mul care a venit cu Ilie a fost uimit când a vazut lingurile pe care lecarau oamenii, deoarece lingurile erau la fel de mari ca oamenii. Fiecare lingura eraalcatuita dintr-un bol de fier si se termina cu un mare mâner de lemn. )amenii flamânzi se ingramadeau in &urul oalei. Desi fiecare isi dorea partea sa, nimeni nu o primea. %ra

greu sa scoti lingura grea din oala, si, din moment ce lingura era foarte lunga, chiar cel mai puternic om nu putea s -o duca la gura. )menii mult mai impertinenti, si-au arschiar bratele si fata sau au varsat supa pe vecinii lor. Do&enindu-se unul pe altul, ei s-aucertat si s-au lovit unul pe altul cu lingurile pe care ar fi trebuit sa le foloseasca pentrua-si potoli foamea. (rofetul Ilie l- a luat pe omul care il escorta de brat si i-a spus,+cesta este Iadul8 %i au parasit camera si, curând nu au mai fost capabili sa auda, dincauza plânsetelor infernale din spatele lor. Dupa o lunga calatorie prin pasa&eleintunecate, ei au intrat intr-o camera diferita. +ici stateau de asemenea multi oameni. inmi&locul camerei era din nou o oala cu supa fierbinte. Fiecare persoana avea o lingura gigantica in mâna sa, la fel ca si cei pe care Ilie si barbatul i-a vazut in Iad. +ici,oamenii erau hraniti bine. 2umai liniste, alaturi de zgomotul lingurilor care se cufundau

in supa. %#istau intotdeauna doi oameni care lucrau impreuna. Unul cufunda lingura inoala si isi hranea partenerul. Daca lingura devenea prea grea pentru o persoana, altidoi il a&utau cu mi&loacele lor, astfel ca fiecare sa fie capabil sa manânce in pace. Imediat ce o persoana a mâncat destul, venea rândul altei persoane. Ilie a spus omuluicare-l insotea, +cesta este aiul8.

*ovestile par sa apartina la doua rupuri di&erite

a" povesti care sta'ilizeaza existenta normelor3 '" povesti care relativizeaza existenta normelor"

An ciuda tuturor contradictiilor lor, aceste doua scopuri nu sunt in mod reciprocexclusive" in primul r#nd, lectia unei povesti depinde de modul in care cititorul re&lectaasupra lor" in al doilea r#nd, relativizarea normelor individuale, schim'area perspectivei nu inlocuieste valorile, dar are in vedere celelalte valori la care tine persoana" eversul acestei situatii este de asemenea adevarat" $ccentuarea pe relie&areanormelor, inseamna ca celelalte puncte de vedere sunt provocate in intre'are sau suntrepudiate" in interactiunile umane, la &el ca si in experienta si in procesarea sa mentala,exista anumite procese leate de con&runtarea cu povestile" .oi descriem aceste proceseca &unctii ale povestilor"

Functia de oglinda" $'undenta imainilor in povesti, &ace continuturile lor sa para maiapropiate de eo si ast&el sa ajute cititorul sa se identi&ice cu ele mult mai usor" %l poate proiecta nevoile sale si poate intruchipa semni&icatiile sale, intr-un &el care se potriveste propriei sale structuri psihice in acel moment" $ceste reactii, pot deveni o'iecte alemuncii terapeutice" *rin asocierea cu o poveste, pacientul discuta despre el insusi,con&lictele si dorintele sale" Comprehensiunea si receptivitatea la povesti este maiusoara, prin schitarea &anteziilor si amintirilor pacientului" !eparate de lumea directa aexperientei, povestile, daca sunt utilizate in mod intentionat, pot conduce pacientul la o



anumita distanta &ata de con&lict" *ovestile devin o olinda, care re&lecta si care poate &ire&lecta"

Functia de model " *ovestile sunt un model" %le reproduc situatii con&lictuale siin&atiseaza solutii posi'ile, de exemplu, su'liniaza rezultatele incercarilor individului pentru a rezolva con&lictul" %le promoveaza invatarea, prin lucrarea cu modelul" Dar acest model nu este unul riid" %l contine un numar de interpretari si conexiuni posi'ilela situatia pe care o avem la indem#na" *ovestile &urnizeaza o situatie test, in care noi putem incerca raspunsuri neo'isnuite la #ndurile si sentimentele noastre, si apoi sa leaplicam la con&lictele noastre intr-un mod experimental" *acientii cer un pret mare pentruideile lor de 'aza si mitoloiile personale" une sau rele, aceste idei ii ajuta, eventual saint#mpine existenta con&lictelor" Ca si in cazul unei persoane care nu stie sa innoate, careda &r#u li'er temerilor sale, la &el pacientului ii este teama sa renunte la ideile sale care i-au hidat viata, chiar daca ele l-au condus intr-o &urtuna a con&lictului" $cest lucru esteadevarat, in special atunci c#nd pacientii nu sunt chiar siuri ca terapeutul le poate o&ericeva de valoare eala sau mai mare" *acientul mani&esta opozitie si mecanisme de&nsive,care pot impine procesul terapeutic, pe de o parte, dar pot de asemenea &urniza o intrarein con&lict, &urnizare care poate &i recunoscuta de ei destul de clar"

ezistenta poate lua multe &orme tacere, int#rziere, esecul de a aparea la int#lnire,du'ii in leatura cu valoarea terapiei, exprimate prin comentarii cu privire la costulterapiei, pretentii asupra timpului s" a" m" d" $st&el de rezistente se pot int#lni in procesul terapeutic" $ceasta munca, desiur, nu este in mod necesar placuta pentru pacient" $tacurile terapeutului asupra conceptiilor resite, rezistentei si mecanismelor de&ensive, in mod o'isnuit provoaca o de&ensa &rontala, de o anumita intensitate"

An situatia terapiei, con&runtarea intre terapeut si pacient este inlaturata prin prezenta povestilor, ca un intermediar intre aceste doua &ronturi" %ste un semn de respect pentru pacient, iar aceste povesti vor'esc dorintelor sale narcisiste (" atteaF, 1;BB)"

!u'iectul conversatiei nu este pacientul, care ar mani&esta un comportamentsimptomatic, ci eroul povestii" in acest &el, incepe un proces cu trei parti pacient- poveste- terapeut. *ovestea indeplineste rolul &unctional al unui &iltru" *entru pacient, eareprezinta un scut care, cel putin temporar, il lasa li'er cu mecanismele sale de&ensive,incarcate de con&lict" in comentariile si interprtarile sale asupra povestilor, el &urnizeazain&ormatii, care ar &i &ost reu de capatat in a&ara povestii" $ceasta &unctie &iltru a povestii, de asemenea &unctioneaza in mariaj si in educatie" Datorita calitatii de model a povestii, partenerului ii pot &i date in&ormatii, &ara a provoca o reactie aresiva din parteasa3 pe de alta parte, povestile ii dau persoanei o sansa de a se exprima intr-o &orma decomunicare, pe care ea nu o are in mod o'isnuit la dispozitie"

%fectul odihnitor " Datorita imaeriei lor, povestile pot &i usor retinute si puse in aplicarein alte situatii" %le sunt prezente in viata de zi cu zi a pacientului, la &el ca si intratamentul sau, indi&erent daca o situatie similara le vine in minte sau daca este nevoiede intre'arile pe care povestea le-a evocat" in di&erite circumstante, pacientii potinterpreta povestea in mod di&erit" %l extinde semni&icatiile oriinale ale povestii siactualizeaza noi concepte, care il ajuta sa di&erentieze propria sa mitoloie" in acest sens,



povestea &unctioneaza ca un depozit" %a a&ecteaza pacientul o luna perioada de timp siil &ace independent de terapeut"

(ovestile ca transmitatoare ale traditiei" *ovestile transmit traditie, indi&erent de ceeace este traditia cultura, &amilie, societate sau traditie individuala, ca rezultat al proprieiexperiente" + poveste, ast&el mere dincolo de o viata individuala momentana sitransmite #nduri, re&lectii si asociatii" 9ransmise de la eneratie la eneratie, povestile

intotdeauna par sa &ie la &el" Dar, depinz#nd de persoana care le asculta, ele capata osemni&icatie noua, pro'a'il necunoscuta" Daca ne indreptam atentia la continutul povestilor si la conceptele pe care ele le contin, putem descoperi atitudini si modele decomportament, care &ormeaza 'aza pentru o traditie unica a comportamentului nevroticsi a suscepti'ilitatii la con&lict"

Conceptele psihoterapeutice clasice includ mitoloii istorice compara'ile cu povestilenoastre" /n exemplu este complexul +edip, unde povestea lui +edip, schitata dinmodele traditionale este, in primul r#nd o meta&ora pentru comportamentul (pattern)&ata de autoritate" $ceasta meta&ora a &ost ulterior aplicata la teoria si practica psihanalitica a complexului +edip"

(ovestile ca transmitatoare transculturale" Ca purtatoare ale traditiei, povestile suntreprezentantele unei culturi" %le re&lecta reulile acceptate cultural, conceptele si normelecomportamentale" $ceste continuturi &urnizeaza intariri si asiurari, chiar pentru oameniicare sunt mem'rii unui rup cultural in discutie" $ceste continuturi suereaza solutii caresunt acceptate in cadrul culturii" *ovestile din alte culturi, totusi, aduc in&ormatii desprereuli si concepte, care sunt importante in acele culturi3 ele demonstreaza alte modele de#ndire si permit pacientului sa extinda repertoriul sau de concepte, valori si solutii"

$cest proces este leat de alt proces, demontarea 'arierelor emotionale si a acelora careopun rezistenta cailor ciudate ale #ndului si comportamentului, provoc#nd noi #nduri, percepute ca aresive si amenintatoare" $st&el de 'ariere emotionale, scot imediat laiveala de&ensele, c#nd inteleerea si receptivitatea ar &i de pre&erat" Dar constientizareadureroasa a prejudecatii in timpurile noastre poate &i contracarata cu povestitransculturale"

Cineva invata moduri de #ndire straine si pro'a'il chiar le adopta pentru el" Cineva ar tre'ui sa-si aminteasca ca povestile nu reprezinta in mod necesar &ormele acceptate aleunei societati" Dar chiar daca ele sunt anacronisme, ele pot aparea in mintea cuiva, prinstimularea #ndurilor acestuia, provocarea ideilor cu privire la existenta si introducereaconceptelor noi si necunoscute"

(ovestile ca instrument pentru regresie" $tmos&era in care povestile sunt spuse nu esteseaca, a'stracta sau marcata prin lari &isuri intre terapeut si pacient" Dimpotriva,atmos&era este in eneral deschisa, prietenoasa, cooperativa" Mediul in care se mani&estaeste intuitia si &antezia" in societatea noastra, orientata spre realizare, intoarcerea catre&antezie capata semni&icatia reresiei, o intoarcere la &azele timpurii ale dezvoltariic#nd am &ost preocupat de povesti, am actionat mai putin ca un adult tipic din vest simai mult ca un copil sau artist caruia i s-a permis sa se indeparteze de la normele



standard ale realizarii si i s-a permis sa intre intr-o lume a &anteziei" in cadrul terapeutic, povestile permit adultului sa renunte la comportamentul realizat si sa experimenteze ideiamuzante si atitudini ale copilariei" Cineva vrea sa inteleaa povestile spontan, &ara sase #ndeasca prea mult" e deschid usa pentru &antezie, #ndire meta&orica, pentru oreactie nein&ricata si neincatusata pentru continuturi &antastice, pentru o senzatie&ormida'ila si minunata" intr-un &el, ele transmit creativitate. %le sunt intermediarulintre realitate si dorinta noastra pentru placere" *ovestile, ast&el construiesc o punte

pentru dorintele si scopurile personale ale viitorului apropiat si indepartat" *ovestile lasaloc pentru utopii, alternativele pentru realitate"

$ceasta co'or#re in perioadele de dezvoltare timpurii este hidata de catre temele din povesti3 ea permite pentru unii reresia - la inceput doar partial - si permite chiar, pacientilor cu un eo sla' sa patrunda in procesul terapeutic cu atentie, &ara a resi " inaceasta conexiune, as vrea sa va vor'esc despre o experienta pe care o cred in modspecial in&ormativa"

Antr-o clinica psihiatrica, am condus un rup psihoterapeutic mixt, cu pacienti cumanie, alaturi de pacienti su&erind de tul'urari schizo&renice, depresive si nevrotice"

+rientati tematic, am inceput cu povesti mitoloice care au condus la o activitatevesela, dar 'ine controlata" Chiar pacientii mai putin accesi'ili au &ost capa'ili sa participe intr-un rad remarca'il" $cest experiment a avut loc intr-o clinica unde psihoterapia analitica nu a &ost in mod o'isnuit practicata" *rocedurile analitice au &ost pro'lematice, ast&el inc#t nu a putut &i clar determinat ca sentimentele experientei ar putea &i controlate in cadrul rupului"

(ovestile ca si concepte contrare /opuse1. *rin prezentarea povestilor, terapeutul nu promoveaza o terapie sta'ilita" %l o&era pacientului un concept contrar, pe care el il poateaccepta sau respine" in acest proces, in&ormatia este in mod constient plasata intr-osituatie &amiliara sau noua - intr-o maniera am'iua, desiur" In&ormatia poate, ast&el

interveni unilateral intr-un con&lict" *ovestile sunt de aceea numai un caz exceptional alcomunicarii umane, in care conceptele sunt de asemenea schim'ate" /n exemplu alacestui lucru este &urnizat prin urmatorul dialo din vechea literatura persana"

/n tata chinuit i-a dat &iului sau acest s&at +, &iul meu, intotdeauna sa te &eresti de prover'ul G4iecare &loare miroase di&eritH, si renunta la tentatia de a te lasa prins inmrejele &emeii" 4iul i-a dat de #ndit spun#nd9atal meu, tu nu ai vazut &ata paradisiaca a acestor &emei, ochii tai nu s -au a&undat in intunecimea parului lor, iar privirea ta nu s-a 'ucurat de semnul de pe 'ar'ia lor, nu ai stat intr-un colt pierdut, intimp ce te im'atai cu iu'ire, zuduit de vise &urtunoase"

9atal a raspuns, Draul meu &iu, tu nu ai vazut o masa &ara p#ine si m#ncare" .u aicunoscut cruzimea &emeii, tipetele copiilor, nu ai stat intr-un colt pierdut, in mijloculdatoriilor, astept#nd sosirea multor musa&iri neanuntati" Din acest dialo putem presupune ca tatal si &iul sunt &oarte apropiati unul de altul"

!imtim acest lucru, in ciuda di&erentei dintre punctele lor de vedere, care sunt puncte decontact intre ei" .imeni nu se poate astepta sa apara imediat o schim'are sau, mai 'inespus, aici si acum" *ozitiile lor sunt clari&icate3 in&ormatia este transmisa in am'ele parti,



si dupa toate aparentele, este inteleasa" Dar, in primul r#nd, in&ormatia este testata pentrua vedea daca, conceptele se potrivesc sau, daca apare o'liatia ca unul din cei doi sa-simodi&ice conceptul oriinal" Cineva se identi&ica cu noile puncte de vedere, temporar sau experimental si determina ce parti sunt accepta'ile, ce parti il pot ajuta sado'#ndeasca o mai 'una inteleere a realitatii, si care tre'uie indepartate cainexplica'ile" Cu alte cuvinte, am'elor persoane din conversatie le tre'uie timp, inainteca ele sa o'tina un rezultat din noua in&ormatie"

An situatia terapeutica, conceptele opuse sunt o&erite ca prescriptii" *acientului ii este datasarcina de a lucra cu conceptul opus" $cest lucru poate insemna ca pacientul ar tre'ui saciteasca o poveste, sa se #ndeasca la ea, sa discute despre ea, sau sa scrie ce a inteles dinea" 9erapeutul poate prescrie in mod expres sarcina, sau - &ara a mentiona in mod special- el lasa provocarea calitatii povestii sa conduca pacientul la practicarea conceptuluiopus" 4orma conceptului-opus, dealt&el depinde de circumstante" Cineva poate alee dinacele &orme de povesti care transcriu in&ormatia cu &oarte multa redundanta si imaerie poetica3 poate alee morala povestii, care sintetizeaza pe scurt conceptul in&ormativ3 un prover' care exprima ideea3 un concept opus, &ara contur, care se dezvolta direct, ca unraspuns la ceea ce o&era pacientul"

Schimbarea perspectivei" Cele mai multe din povestile noastre mer dincolo dedescrierea pura si contin o experienta contrara (opusa), asa cum stim din iluziile optice"4ara a &ace &oarte mult e&ort, ascultatorul o'tine o schim'are de perspectiva, care apareca o surpriza pentru el si st#rneste o reactie $ha

Amenintarea

"agarul muezinului a fost furat. (lin de furie, el a alergat la bazar si a strigat cuvoce tare, +cela care mi-a furat magarul ar trebui sa-l aduca inapoi imediat. Cu fata rosie de furie si cu venele umflate la gât, el a continuat sa strige, Daca nu-mi

primesc magarul inapoi imediat, am sa fac ceva ce n-ar trebui sa fac. )amenii stateau in &urul sau, vizibil inspaimântati de toate acestea, dar brusc - nimeni nu stiecine l-a adus - magarul statea acolo. "ultimea s-a imprastiat. 'oti erau multumiti ca problema a fost rezolvata atât de usor. Dar un batrân s-a intors catre muezin si l-aintrebat, Spune-mi, ce ai fi facut si nu ar fi trebuit sa faci, daca nu ti-ai fi primit magarul inapoi! "uezinul a intrebat$ Ce as fi facut!+s fi cumparat alt magar si voitrebuia sa-mi spuneti daca era un lucru intelept sa fac acest lucru, cu putinii bani pecare ii aveam in buzunar.

*rima parte a acestei povesti incurajeaza identi&icarea" *rin &urarea maarului sau,muezinul a devenit victima unei injustitii" %l reactioneaza cu aresiune si &anteziaomnipotentei" Ceva inrozitor se va int#mpla daca" " " *e 'aza propriilor noastre ideidespre justitie, este usor pentru noi sa inteleem si sa apro'am amenintarile muezinului"

Dar, in acelasi timp stim ca un eveniment inrozitor poate produce rezultate neplacute,rezultate pe care noi le putem prevedea cu ochii mintii" $cest lucru poate duce la otensiune, pe care muezinul o rezolva intr- un mod neasteptat, pun#nd situatia intr-o noualumina" *retentiile sale pentru justitie, 'rusc palesc in &ata motivului economiei" /n noumaar ar costa pur si simplu prea mult" %venimentul inrozitor este incarcat de aresiune



directa" intr- adevar exista con&lictul intre standardele economiei si situatiei &inanciareactuale ale muezinului" $ceasta schim'are de re&erinta scade tensiunea care a &ostconstruita" /surati, noi reactionam cu un z#m'et sau chicot" .e putem distanta de situatiaamenintatoare" $cest proces al inlocuirii apare in multe povesti" + schim'are de perspectiva este suerata cititorului sau ascultatorului" $ceasta noua perspectiva are de a&ace cu conceptele de 'aza"

Conceptele opuse, asa cum sunt prezentate in povesti, incurajeaza schim'arile in ceea ce priveste perspectiva si experimentarea conceptelor neo'isnuite si solutiilor posi'ile" Dar,in acest proces, pro'lema centrala nu este ca pacientul sa &ie condus sa neecomportamentul pe care el il mentine in ciuda multor dispute" $ltceva este implicat inschim'area perspectivei situatiile &amiliare sunt vazute dintr-un nou unhi si ast&elcapata un caracter di&erit" +cazional, mai multa schim'are in ceea ce priveste perspectiva este tot ceea ce este necesar pentru a rezolva pro'lema"

5

INDICA)II 6DIREC)II0 PENTR CITITOR

Pretul cu.enit

Cânde regele +noschir@an a calatorit prin tinutul sau, cu oamenii sai, el a venit intr-o zona pustie in munti unde nu e#ista, nici macar o coliba de pastor amarâta. 3ucatarul regelui s-a lamentat, 2obile sultan8Sunt aici sa-ti satisfac gusturile. Dar in bucatarianoastra nu mai avem nici macar un strop de sare. i fara sare, gustul mâncarii va fiș

ingrozitor. 2obile sultan, ce ar trebui sa fac! +noschir@an a replicat, intoarce-te incel mai apropiat oras. +colo vei gasi un comerciant care va avea sare de vânzare. Dar fii atent sa platesti pretul care se cuvine si sa nu dai mai mult decât face. 2obile sultan a raspuns bucatarul ,in buzunar ai mai multi bani decât oricine altcineva dinlume. Ce diferenta ar fi daca ai plati un pic mai mult pentru sare. 2u ar conta prea

mult. egele s-a uitat la el serios si a raspuns, Sunt e#act lucrurile marunte care setransforma in in&ustitiile lumii. 7ucrurile marunte sunt ca picaturile de apa care umpluun intreg lac. "arile in&ustitii ale lumii incep de la lucruri minore. +sa ca mergi sicumpara sare la un pret obisnuit.

$proape toate povestile din aceasta carte se re&era la cazuri simple, la descrieri alesituatiilor de viata reale si la pro'leme in relatiile interpersonale" *rezentarile de caz suntexemple si evenimente care au avut loc in practica mea terapeutica sau in leatura cu ea"$ceste cazuri re&lecta unicitatea situatiilor particulare" %le reprezinta doar o aplicatie posi'ila a povestii luate in consideratie" $ceasta inseamna ca pasii a'ordati pentru aajuta un pacient sa intelea con&lictul sau nu vor avea in mod necesar succes in cazuri

asemanatoare" %le ar tre'ui, totusi sa stimuleze pacientul sa perceapa mult mai usor interactiunile umane si sa &ie mult mai sensi'il la neinteleerea cauzelor lor"

4iecare persoana poate citi povestile si sa le interpreteze pentru el si situatia sa" %lesunt piese didactice care &unctioneaza, &ara sprijinul cuiva3 ele sunt mai mult dec#t osimpla distractie3 ele sunt directii(indicatii), pe care &iecare persoana le poate accepta re&eritor la nevoile sale" a &el cumnoi am ales cazurile din practica terapeutica, la &el &iecare cititor poate incarca povestile



cu propriile sale semni&icatii, sa se #ndeasca la mesajul lor si sa discute despre ele cuceilalti oameni" Din aceasta cauza nu am inclus interpretarile pentru unele povestile din partea de &inal a cartii" %le pot stimula cititorul sa continue in &elul sau ceea ce noi aminceput aici"

/tilizarea povestilor in psihoterapia pozitiva nu este ar'itrara sau int#mplatoare" %le suntin mod constient pozitionate in cadrul celor cinci etape ale tratamentului si necesita o

parte din sensi'ilitatea si insiht-ul terapeutului &ata de nevoile pacientului si propriilemotive ale terapeutului" %le necesita, de asemenea curajul de a renunta la &ormelestructurate clar ale relatiilor si curajul de a patrunde in &antezie si necesitati (nevoi)intuitive"

7

SRSE A!E PO,E(TI!OR

Despre di*erenta intre portile oraselor si gura

'raia odata in )rient un rege a carei intelepciune lumina tinutul ca un soare, a carei

desteptaciune nu era depasita de nimeni si a carui bogatie nu era intrecuta de nimeni.intr-o zi, un vizir a venit la el cu o fata nefericita. "arite sultan, tu esti cel mai intelept,cel mai maret si mai puternic om din tinut, a spus el. 'u hotarasti viata si moartea. Dar ce am auzit in timp ce calatoream prin tinut!(este tot oamenii te pretuiesc. Dar unii oameni vorbesc foarte rau despre tine. %i fac glume si se plâng de deciziile taleintelepte. Cum se poate intâmpla , tu cel mai marit dintre mariti, sa e#iste o asemeneainsubordonare in domeniul tau! Sultanul a zâmbit indulgent si a raspuns, Ca oriceom din regatul meu stii ca am multumit pe toata lumea. apte tinuturi sunt sub controlul ș

meu. Sub conducerea mea, sapte tinuturi au a&uns la progres si prosperitate. in saptetinuturi, oamenii ma iubesc din cauza dreptatii mele. +i in mod sigur dreptate. 2u pot face multe lucruri. (ot avea porti uriase ale oraselor, care sa fie inchise. Dar e#ista un

singur lucru pe care nu il pot face. 2u pot inchide gura oamenilor mei. 2u ma framântaceea ce spun oamenii rau despre mine. Ceea ce este important este ca fac bine.

/nele povesti din aceasta carte sunt din literatura orientala clasica si au &ost adoptate de poeti ca 6a&is, !aadi, Mowlana, *arwin %tessami s" a" m" d" (schite 'iora&ice, p" 1B) "$ceste povesti au devenit cunoscute in vest prin istorii medicale, studii orientale silucrari literare" Celelalte povesti sunt din &olclor" %le sunt transmise oral, dar p#na acumaproape nimeni nu s-a deranjat sa le transcrie, apoi sa le aplice la psihoterapie saucriticismul social" Din nou, unele povesti sunt 'ine cunoscute in vest, intr-o &ormasimilara"

+amenii din vest le privesc ca pe anecdote sau lume, &ara sa stie de ce ele sunt povestite sau de ce oamenii r#d sau se minuneaza c#nd le aud"

18



PERSONA%! 4A,ORIT #N !ITERATRA ORIENTA!"

Cioara si papagalul

Un papagal statea cu o cioara intr-o cusca. ), cum suferea bietul papagal din cauza prezentei monstrului cu pene negre8Ce negru urât, ce figura ingrozitoare, ce e#presie faciala obisnuita. Daca o persoana s-ar uita la asa ceva, asa cum ar privi rasaritul soarelui, intreaga sa zi va fi ruinata. 2u e#ista o companie mai dezgustatoare ca a ta,oricum.

)ricât de ciudat ar parea, cioara suferea de asemenea din cauza prezentei papagalului.'rista si deprimata, cioara era lovita de destin sa stea impreuna cu acest camarad multicolor. De ce a trebuit sa ma loveaca ghinionul!De ce a apus steaua meanorocoasa!De ce s-au terminat zilele mele fericite si au aparut astfel de zile intunecate! +r fi fost mult mai placut sa stau pe gardul unei gradini impreuna cu alta cioara, sa mabucur de lucrurile pe care le avem in comun si sa fiu fericita.

Multe povesti au loc la nivelul caricaturii, de aceea &ac mai putin dureroasa pentru

ascultator identi&icarea cu personajele si destinele lor" $cest lucru permite, de asemeneaascultatorului sa mentina un simt al superioritatii" 9rasaturile esentiale ale eroului suntdeduse din su'iectul povestii" Celelalte caracteristici, pur si simplu sunt desconsiderate"*e l#na ajutarea persoanei sa inteleaa povestea, aceasta unilateralitate este deasemenea esentiala pentru su'iectul povestii" 4ara aceasta di&erentiere, su'iectul si-ar pierde e&ectul de surpriza" Din perspectiva limitarii, leatura apropiata intre dezechili'rulnevrotic si povesti devine clara" in termeni enerali, toti avem potentialul de a deveni&iuri comice pentru ceilalti oameni, si anume atunci c#nd demonstram limite impotrivamediului, limite re&eritoare la valorile acceptate de catre sistemul nostru sociocultural"

*rototipul eroului in multe povesti orientale este muezinul " %l era un preot popular care, de o'icei calatorea prin tara cu maarul sau" Din moment ce unii preoti ratacitori,&oarte excentrici au trezit interesul pu'licului si au atras atentia cu lumele lor, ironia sicomportamentul neindem#natic, muezinul a devenit o &iura populara in &olclorul persan"Multe lucruri care nu ar putea &i spuse deschis, din cauza ca ar viola 'unele maniere sitactul, au &ost puse in ura muezinului sau au aparut in povestile in care el a jucat un rolcentral" *entru poporul iranian, muezinul a avut o &unctie similara cu aceea a 'u&onuluicurtii in %uropa Medireviewa" in mod caricatural, el a prezentat adevarul siintelepciunea, adesea intr-un mod exaerat si le-a transmis dincolo de mediul povestii silumei" %xista modele istorice pentru acest proces" Cu opt sute de ani in urma, &aimosul poet si critic social, 3ahlull, o ruda apropiata a leendarului cali& Aarun al aschid, a&ost de acord sa &ie declarat ne'un" $st&el, la adapost de urmarire, su' masca prostiei(t#mpeniei), el a &ost capa'il sa ajute la educarea populatiei"Ca transmitator al lumei si ca rezumat al limitarii, mezinul devine o parte a eo-uluiindividului" Cineva il poate descrie pornind de la propriile sale experiente si de la partile disociate ale personalitatii" 4ac#nd ast&el, el resta'ileste armonia interna acestelucruri irationale nu sunt exprimate de mine, ci de muezinul din mine" .umindu- l pe el,ma protejez pe mine de continuturile amenintatoare ale propriului meu sine"



*rin schim'area perspectivei si schim'area conceptelor, ascultatorul este &ortat saa'ordeze aceste concepte stranii, aparent amenintatoare, sau cel putin, am'ivalente - inmod experimental, cel putin" 4ac#nd acest lucru, el extinde propriul concept asupranivelului sentimentelor si procesarii experientei" $st&el de proceduri sunt ast&elcorespunzatoare, in timp ce patrundem intr-o schim'are terapeutica a atitudinii sauconduitei"

11

ATODESCOPERIREA

Camila per*ecta

Cu ani in urma, patru discipoli au calatorit prin desertul Ba@ir, cu o caravana. Seara, ei se strângeau in &urul focului si discutau despre e#perientele lor. 'oti aveau o admiratiedeplina pentru camile. %rau uimiti de linistea lor, admirau forta lor si gaseau rabdarealor modesta aproape de neinteles. 2oi suntem maestrii condeiului, a spus unul.Aaideti sa descriem sau sa desenam acest animal, in asa fel incât sa pretuim si sa

onoram camila. in timp ce spunea aceste cuvinte, el a luat o rola de pergament si aintrat intr- un cort, care era luminat de o lampa cu ulei. Dupa câteva minute, el a iesit sia aratat lucrarea sa celor trei prieteni. %l desenase o camila, care tocmai se ridica dupace se odihnise. Camila era atât de bine desenata, incât cineva aproape ar fi crezut ca eravie. +tunci, urmatorul barbat a intrat in cort si curând a iesit. %l facuse o scurtainfatisare a avanta&elor pe care camila le aduce pentru o caravana. +l treilea a scis un poem incântator. +tunci, al patrulea barbat, in cele din urma a intrat in cort si le-ainterzis celorlalti sa-l deran&eze. Câteva ore mai târziu, focul s -a stins si ceilaltiadormisera de&a. Dar, din micul cort intunecat inca se auzea scârtâitul si cântecul monoton al penitei. Urmatoarea zi, cei trei l-au asteptat zadarnic pe colegul lor, la fel sia treia zi. 7a fel ca stânca, care s-a inchis in spatele lui +ladin, cortul era inchis celor

patru discipoli. in sfârsit, in cea de-a cincea zi, intrarea cortului s-a deschis, s cel mai silitor dintre cei mai silitori a pasit afara, mort de oboseala, cu ochii incercanati siobra&ii supti. 3arba sa era nerasa. Cu pasi obositi si cu o privire, ca si cum ar fi mâncat lamâi verzi, el s-a apropiat de ceilalti. %l a aruncat pe covor o legatura de pergamente. (e fata primei role, el a scris cu litere mari, Camila perfecta, sau cum ar trebui sa fieo camila. . . . . . . a &el ca multe alte lucruri, noi am invatat, de asemenea raporturile noastre cu povestile,&a'ulele si 'asmele" $m invatat sa le iu'im sau sa le respinem, sau sa reactionamindi&erent" %xista c#teva intre'ari care ne-ar putea ajuta sa inteleem sursele atitudinilor noastre &ata de povesti

Cine v-a citit sau v-a spus povesti (tata, mama, 'unicii, matusa, educatoarea s"

a" m" d" ):

*uteti sa va amintiti situatiile in care v-au &ost spuse povestile:Cum v-ati simtit:Ce ati #ndit in leatura cu 'asmele si povestile:Ce povesti, naratiuni sau 'asme va vin in minte in mod automat:



Care este autorul dvs" &avorit:Ce prover'e sau concepte au cea mai mare semni&icatie pentru dvs:

*entru multi oameni, nu 'asmele si &a'ulele sunt cele care imprima relatiile lor cu povestile" Mai cur#nd, ele sunt asociate cu para'olele reliioase si povestile 'i'lice"/nii au dezvoltat o pre&erinta pentru imaeria povestilor, dar altii au capatat o pro&unda neincredere sau antipatie emotionala" Dar acest raspuns este mai cur#nd o

reactie impotriva leaturii reliioase, dec#t impotriva povestilor in sine" /neleexemple pentru inteleerea para'olelor reliioase apar in primul sement al partii adoua"

*$9%$ $ D+/$

*+%J9I% A. *$C9ICK

1

PARA9O!E

Chiar daca as vor'i in lim'i omenesti si ineresti, si n-as avea draoste, sunt

o arama sunatoare sau un chimval zananitor"

(I Corinteni 11)

Crede in Dumne-eu si leaga camila /ine

Credinciosii au venit in multime pentru a auzi cuvintele profetului "ahomed. Un barbat a ascultat atent si devotat, s-a rugat cu credinta si fervoare, si, in cele din urma l-a

parasit pe profet când a venit seara. %l a iesit cu greu din multime, dar imediat a venit intr-un suflet inapoi si a inceput sa se plânga, cu o voce agitata, ), doamne8in aceastadimineata mi-am condus camila catre tine, profetul Domnului, ca sa te ascult. +cum,camila a plecat. %ste aceasta &ustitia divina!%ste aceasta rasplata pentru credinta mea! %ste aceasta multumirea pentru rugaciunile mele! "ahomed a ascultat aceste cuvintedisperate si a raspuns cu un zâmbet ingaduitor, Crede in Dumnezeu si leaga camilabine /sigur1.

im'ajul reliiilor este un lim'aj in imaini" $proape toate textele reliioase evita proclamarea comendamentelor (poruncilor) si prohi'itiilor (constr#nerilor) in lim'ajulsimplu3 ele pot &i comparate cu cartile noastre de drept, unde lim'ajul plin de nuanta este

sacri&icat pentru precizie" .u conteaza daca proclamatorul textelor reliioase insusiutilizeaza comparatii, para'ole sau imaini ver'ale in aceste texte sau daca viata sa este prezentata ca model3 oriunde asim procedee stilistice, care sunt similare acelora din povesti, &a'ule si mitoloii"

*ovestile par sa &ie transmitatoare ale mesajelor morale, &iloso&ice si reliioase" Chiar in para'olele reliioase, modelele sunt prezentate pentru propulsare (intrecere) sau pentru a servi ca &r#nare" %le dau credinciosului in&ormatii despre modul cum ar tre'ui



sa actioneze ca mem'ru al comunitatii sale reliioase" %le arata ce modele ar tre'uiutilizate" /rmatoarea poveste este o poveste din Coran, re&eritoare la inerele luiMahomed, $li"

$&ncatorul de curmale

) femeie a venit cu baietelul ei la inteleptul +li si a spus, Fiul meu sufera din cauza

unei probleme serioase. %l manânca curmale de dimineata pâna seara. Daca nu ii daucurmale tipa foarte tare. Ce ar trebui sa fac!'e rog a&uta-ma. inteleptul +li s-a uitat cublândete la copil si a spus, Femeie, du-te acasa si intoarce -te mâine la aceasi ora. inurmatoarea zi, femeia si fiul ei au venit din nou in fata lui +li. "arele maestru l-a luat pecopil in brate, a vorbit cu el prietenos si, in cele din urma i-a luat curmalele din mâna,in timp ce ii spunea, Fiul meu sa te gândesti intotdeauna la cumpatare. %#ista si altelucruri care au un gust bun. Cu aceste cuvinte, i-a lasat pe mama si pe copil si a plecat. Femeia care era oarecum incurcata, l-a intrebat, "arite stapân, de ce nu ai spusacest lucru ieri!De ce a trebuit sa facem a doua oara o calatorie lunga pâna la tine! Femeie buna, a raspuns +li, ieri nu-i puteam spune cu convingere fiului tau ce i-am spus astazi, deoarece ieri, eu insumi am gustat din dulceata curmalelor.

$proape toate reliiile au cunoscut o intoarcere catre specializare" a'inii erautransmitatorii invataturilor echiului 9estament3 parintii 'isericii si preotii romano-catolici au devenit propovaduitori ai .oului 9estament" in Islam, imanul, si la un nivelmai co'or#t, muezinul ($8hunden), au comunicat continuturi reliioase"

Dar, pe de alta parte, toate scripturile acestor reliii accentueaza ca o inteleere ainvataturilor lor nu este rezervata doar c#torva discipoli3 nimeni nu este mai ealdec#t restul" *rin semni&icatiile di&eritelor para'ole, toate aceste scrieri implica &aptul caoricine poate patrunde continuturile reliioase"

Isus a utilizat copilul ca pe un sim'ol al persoanei care se apropie de adevarul reliiossi &ara prea multe so&isme"

/rmatoarea poveste este povestita re&eritor la a'i, un discipol al lui a' (precursor

al reliiei ahai)

Discipolul si conducatorul de camila >ntr-o caravana traversând desertul era odata un preot invatat, care era atât de intelept,incât a adunat laolalta 9 de camile, fiecare incarcata cu lazi grele. in ele nu eraaltceva decât carti ale discipolului, carti despre intelepciunea trecuta si prezenta. +ceasta incarcatura de carti era doar o picatura dintr-o galeata, in comparatie cu,

cunostintele pe care preotul le avea in cap.

Caravana era insotita de un biet conducator de camile, despre care se stia ca el credeaca ultimul iman /noul profet1 va veni. S-a intâmplat, desigur, ca preotul sa-l convoaceintr- o zi pe conducatorul de camile. tii cât de faimos sunt printre discipolii tarii si aiș

intregii lumi, a spus el. *ezi 9 de camile care transporta doar o parte dincunoasterea mea. Cum se intâmpla ca tu, un simplu conducator de camile, in haine



zdrentuite, care n-a invatat vreodata sa scrie si sa citeasca, care nu a frecventat o scoala, sa nu mai spunem de o academie, iti permiti sa crezi ca ultimul iman va veni!

Conducatorul de camile statea modest in fata elegantului domn, s-a inclinat politicos sia spus, %fendi, doamne. 2u as indrazni niciodata sa calc dinaintea ta sau sa-ti adresezvreun cuvânt. Dar acum m-ai intrebat. *oi incerca sa-ti arat ce cred, dându-ti un mice#emplu. Doamne8'u ai controlul unei minunate comori a cunoasterii, pe care as

compara-o cu perlele delicate din mare. +ceste perle sunt atât de valoroase, incât eletrebuie pastrate intr-o cutie decorata desavârsit, invelite in catifea moale. in comparatiecu toate acestea, cunoasterea mea este ca pietrele obisniute pe care noi calcam indesert. Dar imagineaza-ti rasaritul soarelui. %l trimite razele sale pentru noi. Doamne,aici apare intrebarea mea pentru tine$ Ce incalzesc razele soarelui si reflecta stralucirealor!(erlele tale pretioase in inchisoarea lor de catifea sau pietrele mele patetice de pemarginea drumului!

4ie ca apartin scripturilor, &ie ca ele sunt spuse si transmise re&eritor la aceste scripturi, povestile servesc pentru a elucida conceptele reliioase ale pro&etilor" Cele 10 porunci alelui Moise, care sunt in mod eal valide in iudaism si in crestinism, in islamism si in

reliia ahai sunt exempli&icate si &acute intelese prin intermediul povestilor" %le trecdoncolo de nivelul a'stract al poruncilor - !a nu" " " " " " " - in lumea reala a credintei"%xista de asemenea realizari pedaoice, care sunt raportate la conceptele reliiei"/rmatorul 'asm despre inerele lui Mahomed, $li este o ilustrare a poruncii !a nu &uri"*oate &i de asemenea utilizat ca o introducere pentru tratarea oamenilor care au incalcataceasta porunca sau care sunt pe punctul de a viola normele standard si prescriptiilerupului lor"

Hotul sincer

Unui barbat onorabil i-a fost adus odata, un tânar hot, care a fost prins furând. Dar dincauza tineretii sale, el nu a vrut sa-l pedepseasca atât

de sever cum cerea legea. 3arbatul intelept a vrut sa-i dovedeasca ca,hotia este o cale nesanatoasa si mizerabila, si apoi sa-l dezvete de aceasta practicadezgustatoare. Dar barbatul nu a spus nici un cuvânt despre furat. %l a vorbit blând baiatului si i-a câstigat increderea. Singurul lucru pe care i l-a cerut a fost ca baiatul sa promita ca va fi intotdeauna sincer. ândindu-se ca a scapat usor, baiatul a fost deacord cu acest lucru si a plecat acasa, simtindu-se foarte usurat. Dar in timpul noptii, gândul de a fura i-a venit, la fel cum norii acopera luna. in timp ce se strecura pe usacasei sale, totusi a fost lovit de un gând$ Ce ii voi spune cuiva care ma opreste pe strada si ma intreaba ce fac!Ce voi spune mâine!Daca imi tin promisiunea sa fiu sincer,trebuie sa marturisesc tot si nu pot sa evit pedeapsa pe care o merit. Deoarece baiatul a incercat sa fie sincer, in ciuda obiceiurilor sale, i-a venit greu sa fure. Dezvoltarea

sinceritatii sale, i-a dat libertate pentru onestitate si &ustitie.

Rugaciunea potri.ita

in timpul unei clatorii, +bdul 3aha, fiul lui 3ahaullah, fondatorul religiei 3ahai, a fost invitat la cina cu familia. azda avea bune intenti si voia sa-si dovedeascamaiestria sa culinara. Când a adus mâncarea, ea si-a cerut scuze ca era arsa. in timpce gatise, ea citise rugaciuni, in speranta ca masa va avea succes. +bdul 3aha, i-a



zâmbit prietenos si i-a spus$ %ste bine ca te rogi, dar data viitoare când intri inbucatarie, roaga-te dintr-o carte de bucate.

$ceasta poveste ilustreaza leatura str#nsa intre reliie si viata zilnica" %a in&atiseazadi&erenta dintre reliii si sarcinile zilnice si arata in mod competent limitele reliioasesi tul'urarile mentale care apar din con&runtarea cu reulile estetice ale moralitatii"

4ariseul si .amesulIsus a spus aceasta para'ola celor care se incredeau in ei insisi ca sunt neprihaniti si ii

dispretuiau pe ceilalti

Doi oameni, s-au suit la 'emplu sa se roage unul era fariseu si altul vames. Fariseul sta in picioare si a inceput sa se roage in sine astfel$Doamne iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, hrapareti, nedrepti, preacurvari sau chiar ca vamesul acesta. %u postesc de doua ori pe saptamâna, dau zeciuiala din toate veniturile mele. *amesul stadeparte si nu indraznea nici ochii sa si-i ridice spre cer ci se batea in piept si zicea$Doamne ai mila de mine, pacatosul8 %u va spun ca mai degraba omul acesta s-a

pogorât acasa socotit neprihanit decât celalat. Caci oricine se inalta va fi smerit, sioricine se smereste va fi inaltat. (uca 1= ;-1@)

$ceasta poveste a &ost utilizata direct ca o para'ola sau piesa didactica" *ara'ole deacest tip apar intr-un mare numar in .oul 9estament" Dupa punerea unei intre'ari inleatura cu o situatie concreta, discipolii si ascultatorii sunt con&runtati cu o poveste ca o para'ola" $ceste para'ole au &ost luate din evenimentele zilnice din acea perioada siutilizeaza personaje, al caror rol si semni&icatie erau clare la acea vreme" /n exemplueste vamesul, care era at#t perceptor de taxe, c#t si politist"

Parul din oc:iul tau

2u &udecati ca sa nu fii &udecati.

Caci cu ce &udecata &udecati cu aceeasi veti fi &udecati si cu ce masura masurati vi seva masura. De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tau, si nu te uiti cu bagare de seamala bârna din ochiul tau! Sau cum poti zice fratelui tau$ lasa -ma sa scot paiul dinochiul tau si, când colo tu ai o bârna intr-al tau! Fatarnicule, scoate intâi bârna dinochiul tau si atunci vei vedea deslusit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.

Meta&orele ca cele din aceste versete au multiple semni&icatii" Imainea lor contine maimult dec#t spun cuvintele" $laturi de semni&icatiile sale pentru nevoia de justitie sociala

si individuala, exemplul '#rnei din ochiul cuiva este o excelenta descriere a proiectiei,trans&erului nevoilor proprii si sentimentelor de vina" $ceste versete contin de asemenea porunca ca cineva sa priveasca mai int#i la pro'lemele proprii inainte de a se indreptacatre pro'lemele partenerului sau, camaradului sau pacientilor - &ie intr-un sensterapeutic, &ie cu rol de judecata"



Comanda ca sa vedem mai int#i '#rna din ochii proprii inainte de a vedea paiul dinochii celorlalti, se re&era in alt sens la deontoloia pro&esionala a psihoterapeutului" incadrul &ormarii sale, el insusi &ace psihoterapie inainte de a trata pacientii"

,estitorul -orilor

In curtea gainilor, cocosul era atât de bolnav incât nimeni nu ar fi putut conta pe

cântecul lui a doua zi dimineata. ainile erau foarte ingri&orate ca soarele nu va mairasari daca domnul si stapânul lor nu-l va soma sa apara. ainile, vezi, credeau ca soarele rasarea in fiecare dimineata, doar pentru ca cocosul cânta. ?iua urmatoare le-avindecat de superstitia lor. Sigur, cocosul era inca prea bolnav si prea ragusit pentru acânta, dar soarele a rasarit oricum cursul sau nu era afectat de nimic.

elatiile oamenilor cu Dumnezeu pot &i descrise doar in comparatii si imaini" Chiar si &ormulele matematice care dovedesc existenta unui spirit ce stap#neste universul,sunt in &inal doar comparatii" %ste o incercare de a ajune cu c#teva trepte mai aproapede necunoscut si ne#nteles"

m/ra pe ceasul solar;

In )rient, un rege a dorit odata sa-si multumeasca supusii. (entru ca ei nu cunosteauce este un ceas, a adus un ceas solar din una din calatoriile sale. Darul sau a schimbat viata oamenilor din regat. %i au inceput sa diferentieze partile zilei si sa- si impartatimpul. +u devenit mai punctuali, mai ordonati, mai increzatori si productivi, ei au produs mari bogatii si au realizat un inalt standard de viata. Când regele a murit, supusii sai s-au intrebat cum sa-si arate recunostinta fata de realizarile sale. (entru caceasul solar simboliza genrozitatea regelui si fusese cauza succesului lor, au decis saconstruiasca in &urul lui un splendid templu cu o cupola de aur. Dar când templul a fost terminat si cupola s-a inaltat deasupra ceasului, razele soarelui nu mai a&ungeau la

cadran. Umbra, care spunea cetatenilor timpul, a disparut punctul comun al orientarii,ceasul solar, era acoperit.

Un cetatean nu mai era punctual, altul nu mai prezenta incredere, al treilea nu mai era productiv. Fiecare actiona dupa capul sau. egatul s-a prabusit.

asmele orientale provoaca iluminarea" umina care reprezinta esenta adevarului pentru urmasii lui Larathustra, este pusa in leatura cu talentele umane" intr-o meta&oradi&erita, &actorii muncii, opusi talentelor umane sunt comparati cu pra&ul care intunecasupra&ata unei olinzi" Dar aici ei sunt reprezentati ca un templu" /rmatorul exempluarata ca $'dul aha a extins calitatea talentelor umane, prin accentuarea conceptului

unicitatii" *ro&esorul este comparat cu un radinar, iar omul, copilul, este ca o planta"

Pro*esorul< un gradinar;

"unca unui profesor este ca a unui gradinar care are gri&a de diferite plante. ) planta iubeste stralucirea soarelui, alta umbra racoroasa una iubeste malul râului, alta piscul sterp al muntelui. Una rodeste in sol nisipos , alta in pamânt argilos. Fiecare necesita cea mai bunaingri&ire potrivita pentru ea altfel rezultatul este nesatifacator.



27 Relatia intre corp si su*let;

Stii tu ca sufletul omului este preamarit si este independent de toate infirmitatilecorpului sau mintii. Daca o persoana bolnava arata semne ale slabiciunii, acest lucrueste datorat barierelor care se interpun intre sufletul sau si corpul sau , pentru ca sufletul insusi ramâne neafectat de orice boala a corpului. inditi-va la lumina lampii.

Desi un obiect e#terior poate interfera cu radiatiile sale, lumina insasi continua sa straluceasca cu putere nediminuata. In maniera asemanatoare, fiecare maladie afectând corpul omului este un impediment care impiedica sufletul de la manifestarea fortei si puterii sale inerente. Când paraseste corpul, totusi, va dovedi o asemenea ascendenta siva releva o asemenea influenta pe care nici o forta de pe pamânt nu o poate egala. Fiecare suflet pur, rafinat si sanctificat va fi inzestrat cu o e#traordinara putere si vacunoaste o e#traordinara bucurie.

ânditi-va la lampa care este ascunsa sub un tufis. Desi lumina sa straluceste, razele sale sunt ascunse vederii. 7a fel gânditi-va la soarele care a fost acoperit de nori.)bservati cum splendoarea sa pare sa fie diminuata, când in realitate sursa acestei

bai de lumina ramâne neschimbata. Sufletul omului ar trebui sa fie comparat cu acest soare si toate lucrurile de pe pamânt ar trebui privite ca si cum ar fi corpul sau. +tât timp cât nici un impediment e#tern nu intervine intre ele, corpul in intregimea sa vareflecta lumina sufletului si va fi sustinut de puterea sa. Când totusi o umbra seinterpune intre ele, stralucirea acestei lumini pare sa piara.

ânditi-va din nou la soare când este complet ascuns in spatele norilor. Desi pamântul este inca iluminat de acesta, cantitatea de lumina care este perceputa esteconsiderabil redusa. 2umai atunci cind norii s-au dispersat poate straluci soarele in plenitudinea gloriei sale. 2ici prezenta norului, nici absenta sa nu poate afecta in oricecaz splendoarea inerenta a soarelui. Sufletul omului este soarele prin care corpul sau

este iluminat si de la care ii provine forta, si ar trebui sa fie respectat.

ânditi-va in plus cum fructul, inainte de a fi format, e#ista potential in copac. Când

copacul este taiat in bucati, nici macar o parte cât de mica a fructului nu ar putea fi

detectata. Când el apare totusi, se manifesta, asa cum ai observat, in minunata sa

splendoare si perfectiune glorioasa. Unele fructe, intradevar, realizeaza dezvoltarea lor

deplina doar dupa ce s-au desprins din copac.

Cri-ele ca sansa= oportunitate

%ra odata un indragostit care era despartit de multi ani de iubita sa si era mistuit dedor. Dupa regulile iubirii inima ii era plina de nerabdare iar corpul istovit de spiritul sau isi traia viata fara ea ca un calugar, iar timpul trecea pe lânga el. in nici o zi el nucunostea odihna in asteptarea ei nici macar o noapte dorul de ea nu-l lasa sa doarmacorpul sau era epuizat de asteptare inima sa ranita era plina de amaraciune. +r fi dat omie de vieti pentru a simti prezenta ei , dar acest lucru nu era posibil. Doctorii stiau canu e#ista leac pentru el si amicii sai evitau prezenta sa da, doctorii nu aveau leac pentru un bolnav din dragoste, daca prezenta iubitei nu era posibila.



>n cele din urma, copacul asteptarii sale a produs fructul disperarii, iar focul sperantei sale s-a transformat in cenusa. intr-o noapte, el a simtit ca nu mai poate trai si a parasit casa sa, ratacind prin oras. in curând un paznic s-a luat dupa el. %l a luat-o la fuga, cu paznicul pe urmele sale atunci, alt paznic a aparut, barându-i orice cale pe care ar fi putut s-o aleaga. i nenorocitul plângând din toata inima, fugea incoace si incolo siș

gemea in sinea sa$ Sigur acest paznic este Israil, ingerul mortii mele, venind atât derepede dupa mine ori este un criminal cautând sa-mi faca rau. (icioarele continuau sa-l poarte pe cel ce suferea ranit de sageata dragostei, iar inima sa se tânguia. +tunci aa&uns la zidul unei gradini, si cu nespusa durere l-a privit, pentru el dovedindu-se foarteinaltsi uitându-si viata sa s-a aruncat &os in gradina. i aici si-a vazut iubita cu oȘ

lampa in mâna, cautând un inel pe care il pierduse. Când iubitul cu inima ranita a privit la fermecatoarea lui iubita, a e#pirat puternic si si-a inaltat bratele spre cer arugaciune, strigând$ ), Dumnezeule8Da-i gloria ta paznicului si bogatii si viata lunga. Daca paznicul era abriel, calauzeste acest sarman, daca era Israil, da viata acestuiticalos.

intr-adevar, aceste cuvinte erau adevarate, pentru ca el gasise o &ustitie secreta inaceasta aparenta tiranie a paznicului si a vazut cât de multa indurare este ascunsa in spatele acesteia. Fara mânie, garzile l-au condus de la cel pierdut in desertul dragosteila marea iubirii si au luminat noaptea intunecoasa a absentei cu lumina intâlnirii. %l a fost condus din departare in gradina apropierii, de la un suflet bolnav la doctorul inimii. +cum daca indragostitul s-ar putea uita in urma, si ar binecuvânta paznicul de lainceput, rugându-se in numele sau , ar fi vazut tirania ca &ustitie dar din moment ce sfârsitul era ascuns pentru el, el a gemut si s-a plâns inca de la inceput. insa aceia carecalatoresc in gradina cunoasterii, deoarece ei vad sfârsitul de la inceput, vad pace inrazboi si prietenie in furie.

+ceasta este starea calatorilor din aceasta *ale dar poporul *ailor de dinainteaacesteia vad sfârsitul si inceputul ca unul singur , ba chiar ei nu vad nici inceputul sinici sfârsitul si nu cunosc intelepciunea nici la inceput , nici la sfârsit.

Se spune ca etapele care marecheaza calatoria drumetului de la meleaurile nestiintei latinutul cunoasterii sunt sapte" /nii le numesc cele apte ai, iar altii Celeș apte )rase .ș

iș ei spun ca p#na c#nd calatorul nu se lasa pe sine si traverseaza aceste etape , el nu vaajune niciodata la oceanul apropierii si uniunii, nici nu va 'ea din vinul no'letei"

%udecata lui Solomon

Doua prostituate au venit la rege si s-au plecat in fata lui. Una din femei a spus, ),doamne, aceasta femeie si cu mine locuim in aceeasi casa, iar eu am nascut un copil intimp ce ea era in casa. +poi, in a treia zi dupa ce am nascut, aceasta femeie a nascut deasemenea si eram singurenu mai era nimeni cu noi in casa. Iar fiul acestei femei amurit seara, deoarece ea s-a asezat pe el. Iar ea a aparut in toiul noptii si mi-a luat fiul de lânga mine, in timp ce srvitoarea dormea, si l-a luat la piept si mi-a pus fiul ei mort la pieptul meu. Când m-am desteptat dimineata pentru a-mi hrani copilul, ce sa vad, era



mort dar când m - am uitat mai de aproape la el, ce sa vad, nu era copilul pe care l-amnascut.

Dar cealalta femeie a spus, 2u, copilul care traieste este al meu, iar copilul mort esteal tau. (rima a spus, 2u, copilul mort este al tau, iar copilul care traieste este al meu. +stfel au vorbit ele inaintea regelui. +tunci, regele a spus, Una spune <Fiul meu estecel care traieste, iar fiul tau este mort= iar cealalta spune <2u, ci fiul tau este mort, iar al meu este cel care traieste=. +duceti-mi o sabie. +stfel o sabie i-a fost adusa regelui,iar regele a spus, 'aiati copilul in doua si dati o &umatate uneia si o &umatate celeilalte. +tunci femeia al carei fiu traia, i-a spus regelui, deoarece inima ei suferea pentru fiul sau$ ), doamne, da- i ei copilul care traieste si nu-l ucide. Dar cealalta a spus,Daca nu va fi al meu, nu va fi nici al tau imparte -l. +tunci regele a raspuns, Daticopilul primei femei si nu-l ucideti ea este mama sa. iȘ intreg Israelul a auzit de &udecata pe care regele a impartit-o si ei s-au plecat cu teama in fata regelui, deoareceei au inteles ca intelepciunea Domnului era in el, pentru a imparti dreptate.

echiul 9estament, scriptura evreilor pare la prima vedere sa &ie mai mult o enealoiea stramosilor Israelului si o interesanta carte de istorie" Dar, alaturi de descriereaevenimentelor, ea contine imaini si para'ole care mer dincolo de sumarul si

enumerarea istorica a poruncilor morale si etice" 4iecare din evenimentele descrise esteintr-un &el, important si distructiv pentru oamenii de astazi3 pot &i e&iciente in sensul psihoterapiei populare" /n 'un exemplu al acestui lucru este Eudecata lui !olomon care pare &i &oarte moderna si ar putea servi ca precedent pentru procesele de divort sideciziile in ceea ce priveste custodia copilului" .u acela care cere sentinte stricte de justitie, ci acela care doreste sa &aca sacri&icii pentru 'ene&iciul copilului sau partenerului este cali&icat sa ai'a aceasta responsa'ilitate"

ertold recht s -a ocupat de tema judecatii lui !olomon in versiune moderna" Dar inschim'ul utilizarii reulii &eudale a lui !olomon, ca rostire solemna a sa, el a utilizat judecata intelienta a lui $zda8" recht, de asemenea a continuat cu utilizarea unei sa'ii3el a lasat pe cele doua mame sa se lupte pentru copil, prin incercarea de a-l trae de partea lor"

Ceea ce este doar suerat in judecata lui !olomon si a &ost prevenit prin sentimentele de 'unatate si materne ale uneia din cele doua care se certau, si anume despicareacopilului, au &ost adesea inlocuite - in realitatea divortului - cu experientele sisentimentele copilului" %i sunt cu inima si cu su&letul alaturi de mamele lor, dar, conduside un sentiment de vinovatie, stau alaturi de tatii lor" %i sunt in interior ravasiti" $cesteo'servatii ar putea determina un experiment" Eudecata lui !olomon necesita o inimamaterna si a'ilitatea unei &emei de a renunta la pretentiile ei" Cum ar &i reactionat!olomon, daca, asa cum vedem adesea astazi, am'ele parti isi cer drepturile, &ararespect pentru 'unastarea aceluia pentru care se lupta:

'2

%ustitia din cealalta lume



Un muezin predica din biserica sa. 3inecuvântati sunt cei care traiesc in saracie ceicare ratacesc prin lume goi, deoarece nu-si pot cumpara haine. *or purta cele mai frumoase tesaturi pe lumea cealalta. %l s-a intors catre un sarman imbracat in zdrente,care se holba la el cu ochi flamânzi. 'u, bunule prieten, esti vecinul meu. iti spun tie, pelumea cealalta vei purta tesaturi pe care nu le-ai atins niciodata inainte si vei mâncabucate pe care nu le -ai mirosit nici pe departe. Dar iti spun aceasta, doar cu o conditie$când voi veni la tine pe cealalta lume si voi vrea ceva de la tine, nu uita ca am fost

vecinul tau. !aracul si persoana tratata nedrept reprezinta speranta justitiei pe cealalta lume" Dar chiar si acest lucru nu este lipsit de interesul propriu" !peranta pe care muezinul o predica esteca pomana data unui cersetor, nu pentru a-l ajuta, ci pentru a-si in&r#ne propriulsentiment de vina si responsa'ilitate si pentru siuranta proprie a salvatorului" Muezinulnu o&era o &elie de p#ine sau 'ani, ast&el inc#t saracul sa-si poata potoli &oamea" %l o&eradoar niste cuvinte care promit speranta"

Cel distinge pe Ha>im de Pro*et

+vicena a fost odata abordat de un student, care -i respecta priceperea. 3arbatul a spus,'u esti mai intelept decât cel mai invatat din vremea noastra. 'u esti filosof,medic, poet, astrolog. 'u cunosti toate acestea si chiar mai mult decât stiinta zilelor noastre ocere. De ce nu te proclami profet!Sunt convins ca mii si mii te vor urma si-ti vor ascultacuvintele. *ezi, "ahomed a fost doar un conducator de camile, nepriceput in stiinta sitotusi cuvintele sale au retinut atentia a milioane de oameni.

iti voi e#plica la timpul potrivit. , a raspuns +vicena, +i rabdare.

in urmatoarea iarna, mai geroasa decât si-ar fi putut aminti chiar si cei mai in vârsta, +vicena a fost lovit de boala. in aceeasi camera era, de asemenea acel student care l-a

abordat. %ra noapte. Deshidratat de febra, +vicena tân&ea dupa o inghititura de aparece.

(rietene, a spus el colegului sau de camera, sunt foarte insetat. +i vrea sa-mi

aduci un pahar cu apa de afara!

7a gândul de a iesi pe acest ger groaznic, studentul s-a cufundat si mai mult subasternuturi. 2u stapâne, a spus el, doctorii sunt toti de acord, ca in conditia ta, aparece ar fi otrava. Setea lui +vicena crestea. 7imba sa era uscata.

Du- te si adu-mi niste apa. (entru boala mea, ceva rece este cel mai bun remediu.

Dar gândul de a merge sa sparga gheata la put pentru a indeplini dorinta maestruluiii facea pielea de gaina. Fara sa tipe, el a continuat sa argumenteze ca nu era nimicmai rau decât apa rece. Dar +vicena, marele medic continua sa insiste ca doar aparece i-ar putea usura suferinta. Cei doi oameni au inceput o disputa asupra dogmei,care, pâna la urma a durat toata noaptea.

in zori a inceput sa rasune din turnul minaretului vocea muezinului, care sunacredinciosii sa se spovedeasca, asa cum a poruncit (rofetul, sa-si plece capetele catre



"ecca. %levul lui +vicena a aruncat patura deoparte, a sarit din pat, a iesit ca o furtuna din camera, a spart gheata de la put si s-a spalat pe fata, asa cum a fost prescris, apoi a ingenunchiat pe covorul de rugaciune, pentru a-si face rugaciunea dedimineata, un cântec de slava

Dupa ce si-a terminat rugaciunea, +vicena i-a spus, Draga prietene, iti mai amintestica m-ai intrebat de ce nu ma proclam profet!+stazi vreau sa iti raspund. *ezi, "ahomed care a fost doar un conducator de camile, este mort de 699 de ani, si vorbele sale mai auinca puterea si forta de a te scoate dintr-un pat calduros au puterea de a te face sa te speli cu apa rece si sa-ti spui rugaciunile, in ciuda frigului. Când te -am implorat toatanoaptea sa-mi dai un pahar cu apa, cuvintele mele au fost prea slabe, desi stiu ca mavenerezi ca pe maestrul tau. +cesta este unul din motivele pentru care, in ciudainvataturii mele nu ma voi proclama niciodata profet.

Mai presus de orice, aceasta poveste clari&ica un lucru indi&erent de c#t de increzator este pacientul, terapeutul putin pro'a'il poate dovedi charisma care apartine doar unui pro&et"

2PERP!E?ITATEA (I SPERAN)A $EDICI!OR

$iracolul unui ru/in

Un seic a anuntat in cafenea ca, califul i-a interzis sa cânte. Când un dervis a auzit acest lucru, a fost atât de trist incât a simtit o strângere in adâncul fiintei sale, si oboala severa a pus stapânire pe el. (riceputul ha0im a fost chemat pentru boala sa. I-aluat pulsul si l-a e#aminat dupa regulile artei sale, dar nu putea descoperi boala, pebaza a ceea ce a citit in marea carte de medicina, si nici chiar pe baza e#perientei

multilor sai ani de practica medicala.

Dervisul si-a dat ultima suflare, iar ha0imul, insetat de cunoastere i-a deschis corpul. +colo unde dervisul simtise marea durere, el a gasit un bulgare mare, rosu ca un rubin. "ai târziu, când probleme financiare l-au afectat, ha0imul a vândut piatra. +poi atrecut din mâna in mâna pâna când, in final a a&uns in posesia califului. %l a montat-ointr-un inel. intr-o zi, in timp proba din nou inelul, califul a inceput sa cânte. in acel moment, roba sa a capatat culoarea sângelui, fara ca trupul sau sa aiba vreo rana.Uimit, el a privit cum rubinul sau a inceput sa bolboroseasca ca uleiul fierbinte si l-aimproscat peste roba ca sângele. ocat de acest miracol, el a dorit sa descopereș

secretul rubinului. %l a convocat toti proprietarii de dinainte, pâna când a a&uns la

ha0im. Aa0imul nu a fost capabil sa e#plice misterul rubinului.

Desi vechiul medic oriental era orientat spre clasele 'oate, rolul sau avea in acelasitimp o semni&icatie carita'ila, leata de perceptele reliioase" in multe ca'inetemedicale, urmatorul anunt era a&isat, Eoi dupa-amiaza (ziua de dinaintea !&inteiineri), pacientii nevoiasi sunt tratati ratis" $cest anunt poate &i si astazi asit inunele centre care adera la traditie"



6a8imul a com'inat un numar de roluri si sarcini intr-o sinura persoana" *ractica sa erade departe mai putin specializata dec#t cea a doctorului de astazi" Cuprindea masuri dedianostic, cum ar &i examene de urina, veri&icari ale pulsului si examinarea atenta a pacientului, la &el ca si conversatia terapeutica si masuri care reamintesc de medicina psihosomatica contemporana"

*oetii si povestitorii *ersiei antice povestesc despre activitatea doctorilor care erau

&avorizati si au ridiculizat sarlatania vracilor" Desiur, doctorul 'un, priceput era multmai accesi'il no'ilimii si celor 'oati" Dar printr-o serie de povesti si scrieri similareliteraturii didactice, ei au &urnizat un raport" Chiar si aceia care nu isi puteau permite, 'ene&iciau de intelepciunea ha8imului si puteau trae invataminte din aceastaintelepciune, &ara sa plateasca nimic"

*entru a intelee aceste povesti este necesar sa luam in consideratie situatia predomin#ndin acel moment" !ultanul, reele, leiuitorul si seicul exercitau leea &eudala" *entru a &isiuri, doctorul era &oarte respectat, dar acesta &urniza servici in acelasi &el in care o &aceaun curtean, soldat sau uvernator" *e l#na acest lucru, doctorul era oarecum ca uncomerciant care se deplasa din loc in loc si isi prezenta talentele sale pentru v#nzare" in

plus, era sarcina sa sa armonizeze durerea pacientului cu principiile reliioase si sasta'ileasca leaturi cu intelepciunea dezvaluita" Indinarea posi'ila impotriva lui $llah(D-zeu), din cauza nedreptatii aparente era ast&el interceptata de catre doctor"

Su*erinta impartasitaDormi, mâine este de asemenea o zi de la D- zeu, a gemut sotia, dupa ce sotul ei s-a zvârcolit si s-a perpelit de o suta de ori. Când esti stât de nelinistit, nu pot dormi nicieu. ), nevasta daca ai avea problemele mele8Cu câteva luni in urma am semnat o polita si mâine este scadenta. *ai de mine8 tii ca nu am nici un ban in casa, si stii deș

asemenea ca vecinul nostru, caruia ii datorez bani, poate fi mai veninos decât un scorpion când este vorba de bani. *ai de mine8Cum as putea sa dorm! in acel

moment, el a inceput din nou sa se perpeleasca. 'oate incercarile sotiei sale de a-l calma si de a presara nisipul somnului in ochii sai, nu au reusit. + incercat sa-l linisteasca spunându-i, +steapta pâna mâine atunci lucrurile vor arata diferit, si probabil vei gasi o cale sa inapoiezi banii. 2imic, nimic nu va merge. , a gemut barbatul. 'otul este pierdut. in cele din urma, sotia sa si- a pierdut rabdarea. + iesit in gradina si si-a strigat vecinul. tii, sotul meu iti datoreaza bani, iar scadenta esteș

mâine. *reau sa-ti spun ceva ce nu stii. Sotul meu nu-ti poate plati datoria mâine. Fara sa astepte un raspuns, sotia s-a intors inapoi in dormitor si a spus, Daca nu pot sa dorm eu, nici vecinul meu nu ar trebui sa doarma. Cu sfidare ea s-a bagat in pat,in timp ce sotul ei si-a tras cearsaful peste urechi si a lasat la o parte nelinistea.Curând dupa toate astea s-a facut liniste si nimic nu mai putea fi auzit decât respiratia

regulata a celor doi soti.

*sihoterapia populara, netransmisa de medici utilizeaza metode, caracterizate cea maimare parte din ele prin siretenie si viclenie" !otia a incercat, at#t c#t ar putea cineva, sa-si &aca propriul partener sa invina normele si &orta sociala si chiar propriile temeri" inacest &el exista multe &eluri de usurare (eli'erare), una din ele &iind descrisa in povestea!u&erinta impartasita" !otia s-a ajutat pe ea insasi si pe sotul ei, prin sta'ilirea dreptatii,asa cum a inteles ea acest lucru daca nu pot sa dorm din cauza pro'lemelor mele, de ce



ar tre'ui sa doarma cealalta persoana:$ceasta dreptate su'iectiva, desiur nu rezolva pro'lema" Datoriile nu sunt platite in acest &el, dar acea persoana nu a avut sentimentulca a &ost neajutorata in a achita nota" Cel cu nota nu este acum cu mult mai 'un dec#tde'itorul insusi"

$agicianul

"uezinul, un preot a vrut sa ia niste nuci pentru sotia sa, deoarce i-a promis ca o sa gateasca fesen&an, o mâncare preparata cu nuci. in bucuria anticiparii mâncarii sale favorite, muezinul a bagat mâna intr-un borcan cu nuci si a inhatat atâtea nuci câte a putut sa cuprinda cu o singura mâna. Când a incercat sa scoata bratul din vas, erablocat. )ricât de mult l- a tras si l-a rasucit, borcanul nu a vrut sa ii elibereze bratul. + plâns, a gemut, a blestemat, asa cum un muezin nu ar fi trebuit sa faca. Dar nimic nu l-aa&utat. Chiar si atunci când sotia sa a luat borcanul si s -a asezat pe el cu toata greutatea, nimic nu s-a intâmplat. "âna lui a ramas blocata in gâtul borcanului. Dupamulte incercari inutile, ei i-au chemat pe vecinii lor pentru a&utor. 'oti au urmarit cumult interes scena care se desfasura in fata lor. Unul din vecini a aruncat o privire si l-aintrebat pe muezin cum s-a intâmplat acest accident. Cu o voce patetica si gemete dedisperare, muezinul i-a povestit intreaga tarasenie. *ecinul sau i-a spus$ 'e voi a&utadaca vei face e#act ce-ti voi spune.

iti promit sa fac orice imi vei cere, daca ma vei elibera din acest borcan.

+tunci vâra-ti mâna mai adânc in borcan.

+cest lucru i- a parut ciudat muezinului de ce ar trebui sa bage mâna mai adânc inborcan, când el voia sa o scoata de acolo!Dar a facut asa cum i s-a spus.

*ecinul a continuat, +cum deschide mâna si lasa sa cada nucile pe care le tii in mâna. +ceasta cerere l-a suparat pe muezin. 7a urma urmei, el voia nucile pentru mâncarea

sa favorita, iar acum trebuia pur si simplu sa le dea drumul. ovaitor, el a urmat șinstructiunile celui care il a&uta. 3arbatul a spus acum, Strânge mâna si trage-o foarteincet din borcan. "uezinul a facut acest lucru, si, iata, fara vreo dificultate, el si-a tras mâna din borcan. Dar nu era pe deplin satisfacut. "âna mea este libera acum, dar unde sunt nucile! +tunci vecinul a luat borcanul, l-a inclinat si a lasat sa se rostogoleasca atâtea nuci câteavea nevoie muezinul. Cu ochii mariti si cu gura cascata, muezinul l-a urmarit si a spus,%sti magician!

Multe s-au schim'at in psihoterapie, de la practica psihoterapeutica din +rientul antic"4amiliaritatea cu pro'lemele interne si comportamentul pertur'at (tul'urat) au &ost

sistematizate in mod crescut si puse in leaturi stiinti&ice" 4unctiile invatarii au &ostdi&erentiate3 dinamicile personalitatii si implicatiile sale in contextul social au &ostdescoperite" Dar, intr-o privinta, cel putin, rolul terapeutului nu a &ost schim'at in modesential" $stazi, ca si atunci, el poarta cu el imainea unui maician, care poate controlamisterul, supranaturalul si misticul3 el poate imprumuta claritate partii intunecate asu&letului, la &el cum razele strapun corpul uman" +ric#t de &latanta poate &i aceastaimaine pentru terapeut, ea devine o piatra de moara in procesul terapeutic3 dezamairileapar c#nd recuperarea nu apare imediat" Din punct de vedere terapeutic, 'ine#nteles, o



ast&el de reactie poate &i inteleasa si interpretata ca un mecanism de&ensiv, rezistenta saunevoia pentru un tata atotputernic" Cu toate acestea, terapeutul-maician, asa cum esteel reprezentat in constiintele multor pacienti potentiali este o pro'lema pentru psihoterapie si imainea sa pu'lica"

,isul dorit

7a ha0im a venit un seic cu parul alb, fara dinti, care s-a plâns, 'u care a&uti fiintaumana, a&uta-ma si pe mine. Dorm mereu si un vis pune stapânire pe mine. *isez ca sunt in fata uni harem. Femeile sunt ca florile unei gradini, ca merele unui pom, si caminunile paradisului. 2umai ce intru in curte, iar ele dispar intr-un coridor secret Aa0imul a ridicat din sprâncene, s-a gândit foarte atent la acest lucru si, in final aintrebat, 'u vrei probabil sa-ti dau o pudra sau un medicament, care sa te apere deacest vis.

Uluit, seicul a strigat, 2u, nu asta. Singurul lucru pe care il vreau este faptul ca, invis, usa catre pasa&ul secret sa fie blocata, astfel incât femeile sa nu poata fugi demine.

Copiii ar spune, /n vis este un &ilm in somn" %xista mult adevar in aceasta de&initiesimpla" intr-un vis, actiunile isi des&asoara cursul, iar experientele si evenimentele apar intr-un &el care lasa celui care viseaza intre'area daca el este eroul visului sau numaispectator" 4izioloia atri'uie visele unor etape ale somnului" %xista di&erite opinii inleatura cu semni&icatia viselor predictii ale viitorului, procesarea experientei, lim'ajulinconstientului" $cest ultim punct de vedere a &ost o preocupare majora a psihanalizei,care actioneaza pornind de la urmatoarele consideratii continuturi suprimate si impinsede o parte in timpul orelor de vehe sunt dehizate ca sim'oluri in timpul somnului, o perioada a lipsei controlului" $ceste sim'oluri il conduc pe cel care interpreteaza lacontinuturile pe care ele le reprezinta" in lim'ajul de sim'olism al visului apar inaintea

ochilor celui care viseaza actiuni, &iuri si povesti care sunt uneori constiente doar pentru durata visului si apoi sunt uitate din nou - sau ele pot preocupa o persoana ore,zile sau chiar timpul li'er"!emni&icatia acestor povesti din vis este &oarte rar clara3 ea depinde direct deinterpretarile si inteleerea de catre cineva a acestora" a &el cum spunem celorlalti povesti in situatiile sociale, la &el ne spunem noua insine povesti in visele noastre" Dar noi nu cunoastem de la inceput oriinea sau rezultatul lor" *utem cunoaste acest lucrudaca alta persoana ne spune lucruri la care reactionam puternic" .oi empatizam si ne 'ucuram in consecinta" *ro'a'il, in vis, &antezia noastra ca un medium si ca un loc alrezolvarii con&lictului capteaza semni&icatia neata de catre rationalitatea noastradeterminata de viata zilnica" isele sunt ast&el povesti leate de personalitate3 ele sunt

mitoloii individuale care re&lecta realitatea in &elul lor propriu si ne o&era o inteleere personala completa a realitatii"

*sihanaliza numeste visul calea reala pentru inconstient" $ceasta realizare poate &ianajata terapeutic in masura in care pacientul isi asuma sarcina discutarii viselor sale siasocierii cu ele, iar terapeutul il sprijina in acest proces de explicare a viselor"isele &unctioneaza ca un mediu terapeutic care este inserat in relatia dintre terapeut si pacient" !e con&runta, in primul r#nd cu propria istorie a individului" %xista o &unctie



similara in povestile transmise de culturi si rupuri, dar in aceste cazuri ele se con&runtacu trecutul colectiv al acelor rupuri" %ste de aceea reu sa trasam o linie intre vis si poveste, intre mitoloia individuala si colectiva" /n motiv pentru acest lucru este camulte lucruri care joaca un rol in viata unei culturi sau a unui rup sunt de asemeneaimplicate intr-o procesare individuala a experientei sale si, in al doilea r#nd, mem'riiunui rup anajeaza in mod repetat teme similare si compara'ile si motivele pentrutraditia lor colectiva"

Pe cine ar tre/ui sa cre-i(oti sa-mi imprumuti magarul in aceasta dupa-amiaza ! l-a intrebat pe muezin un

prieten.

Draga prietene, a replicat muezinul, stii ca sunt intotdeauna gata sa-ti dau a&utor când ai nevoie. Inima mea vrea sa imprumute magarul unui ortodo#. "a incânta sa vad roadele pasunatului la magarul meu. Dar ce pot sa spun, draga prietene!(entrumoment, altcineva are magarul meu.

"iscat de sinceritatea muezinului, fermierul i-a multumit generos, spunând, %i bine,chiar daca nu m-ai putut a&uta, cuvintele tale amabile m-au a&utat foarte mult.

Dumnezeul meu fie cu tine, o nobile, bunule si inteleptule muezin. Dar ca fermier, am simtit cum sângele mi-a inghetat in vene. Fermierul a tresarit, a privit cu uimire si in final a intrebat neâncrezator, Ce aud!"agarul tau este aici pâna la urma. +m auzit vocea sa.

"uezinul s-a intors rosu de furie si a strigat, )m nerecunoscator. i-am spus caț

magarul nu este aici. (e cine crezi mai mult$ muezinul sau ragetele stupide ale unuimagar!

Multi oameni, medici ca si pacienti sunt or'i" %i cred ca doar anumite cauze ale 'olii pot &i dovedite" $lte motive si conditii posi'ile pentru 'oala nu sunt luate in

considerare" *entru mult timp, psihosomaticienii au &ost de asemenea in a&ara c#mpului(domeniului) eneral al acestei viziuni" $ceasta limitare a perspectivei a &ost incurajatade catre succesul &antastic in medicina psihosomatica" eaturile evidente intredomeniile social, mental si &izic au &ost trecute cu vederea" *ro'lemele de la locul demunca, durerea anormala dupa moartea unei persoane iu'ite, continuate cu di&icultatiledin &amilie nu au &ost acceptate drept cauze pentru 'oala" Doar simptomele &izice erautratate si, cu introducerea unei medicatii corespunzatoare, simptomele mentale" *e dealta parte asim ca, convinerile domatice mer in directie opusa" *entru a nu &alsi&ica psihoterapia si pentru a preveni trans&erul pro'lemelor mentale, unii oameni evitacomplet toata medicatia, chiar si atunci c#nd ar putea insemna o descrestere a su&erinteide nesuportat a pacientului"

*are important sa &im atenti la &iecare caz si sa veri&icam conditiile sale inainte de a aleeo a'ordare sau alta sau o com'inare a acestora" Deciz#nd cine este de crezut, lasa pacientului dreptul de a &i in&ormat in leatura cu 'oala sa si de a descoperi semni&icatiilemasurilor terapeutice" Din aceste motive pare important pentru noi ca medicii, nuneaparat &ormati in psihoterapie, sa stie potentialele si limitele psihoterapiei, as&lel inc#tei sa-si conduca pacientii lor la terapia cea mai adecvata, c#t de cur#nd posi'il" $ceastanecesitate este mult mai urenta, c#nd retinem ca ii ia aproape sase ani unui pacient cu



tul'urari psihosomatice, deci 'oala &izica leata de cauzele mentale, de a asi unspecialist in psihoterapie"

imitarea la tratamentul terapeutic intra eventual in con&lict cu dorinta pacientului de aavea un medic atotputernic" $laturi de increderea pe care pacientii o au in medicul lor,exista de asemenea asteptarea ca medicul sa stie totul3 pacientului ii place sa interpretezeca pe un semn al sla'iciunii &aptul ca doctorul admite limitele sale pro&esionale" Mai

mult dec#t at#t, unii pacienti si cei apropiati lor isi doresc un medic ca cel din urmatoarea poveste"

Ha>imul stie totul

Un barbat a fost lovit de o boala serioasa si se pare ca moartea sa era aproape. Dinteama, sotia sa a chemat un ha0im, doctorul de la oras. Aa0imul l- a consultat mai mult de patru ore, i-a verificat pulsul, si-a pus capul pe pieptul barbatului, l-a intors pe burta si apoi pe partea cealalta, l-a ridicat in picioare si apoi l-a asezat in sezut, i-a deschisochii, s-a uitat in gura sa si apoi a spus cu convingere, Draga femeie, din pacate am

vesti triste pentru tine sotul tau este mort de doua zile. in acest moment, barbatul bolnav s-a ridicat in capul oaselor, si a scâncit speriat, 2u draga mea, sunt inca viu. Sotia l- a plesnit peste cap si a replicat furioasa, 7iniste8Aa0imul, un doctor, este une#pert. %l trebuie sa stie.

*acientul are potential pentru 'oala si pentru sanatate" 9erapeutul preia &unctia de a rela 'oala si sanatatea pacientului" %l poate in&luenta receptivitatea pacientului pentru 'oala,dar poate de asemenea mo'iliza si sta'iliza potentialul sau pentru sanatate" $ceastasarcina este scopul dominant al medicinei preventive si psihoiienei"

Tratament in mod ocolit

Ca medic al curtii pentru legiuitorul 2uhe-Samani, +vicena a luat parte la o sarbatoarea curtii. ) doamna de la curte a adus un mare vas pentru fructe. Imediat ce s-a plecat in fata lui +vicena si a pus vasul in mâinile sale, nu a mai fost capabila sa se ridice si a gemut de durere. + fost lovita de lumbago. 7egiuitorul s-a uitat la +vicena cu severitate si i-a ordonat sa o a&ute. +vicena s-a gândit un moment, in timp ce a intrat in panica. isilasase toate medicamentele acasa si trebuia sa gaseasca noi remedii. Cu acest lucru inminte,a bagat mâna sub bluza femeii. %a s-a dat la o parte, dar apoi a tipat de durere,care era acum chiar mai rea. egele a fost infuriat de comportamentul nerusinat al lui +vicena. Dar inainte ca el sa spuna ceva, doctorul cu ageritate a bagat mâna pe sub fusta femeii si a incercat sa-i scoata len&eria intima. Fata s-a inrosit si ofensata a sarit

inapoi. Ca printr-un miracol, durerile ei au disparut. S-a ridicat usor, fara nici o durere.Satisfacut, +vicena si-a frecat mâinile si a spus, Foarte bine. Chiar si ea ar putea fia&utata.

in ciuda - sau din cauza - de&icientelor tehnice si teoretice, procedeele vechilor ha8imierau adesea inenioase" $laturi de umorul acestei povesti, actiunea lui $vicena esteinstructiva"



!a presupunem ca el stie ca discon&ortul unui pacient cu lum'ao este crescut prin poztianeechili'rata pe care pacientul o adopta din cauza &ricii pentru o durere mai mare" inacest caz, el ar avea sansa sa realaxeze crampele, prin utilizarea unei metode &olosite, deexemplu in chiropractica sau terapia &izica" !ituatia era urenta totusi si, ca ha8im, el erade asemenea un artist caruia reele i-a cerut o dovada imediata a artei sale" De aceea, el aa'ordat o alta cale"

inchipuindu-si ca &emeia va &i jenata in &ata at#tor oameni daca el va ataca sexualitatea ei,el a dezvoltat strateia sa" in stra&undurile mintii sale, el pare sa ai'a ideea ca modestia,teama de se dezveli in &ata celorlalti oameni si, alaturi de acest lucru, ta'uul sexual eraumai puternice dec#t teama de durerea severa care o tinea imo'ila" $sa cum arata povestea, calculele lui $vicena au &ost corecte" *rocedeul sau, utiliz#nd norme psiho-sociale pentru e&ectul (consecinta) comportamentului, si de aici a corpului, este unexemplu de tratament social-psihosomatic"

intelepciunea :a>imului

Un sultan era pe un vas impreuna cu unul dintre cei mai buni servitori ai sai. Servitorul

care nu a mai fost niciodata inainte luat intr- un voia& - de fapt ca un copil al muntilor el nu a vazut vreodata coasta - a stat in burta goala a vasului si a tipat, a plâns, a tremurat si s -a tânguit. 'oti erau draguti cu el si au incercat sa-i calmeze temerile, dar bunatatealor a&ungea doar la urechile sale, nu si la inima sa tematoare. 7egiuitorul nu mai putea suporta sa auda tipetele servitorului, iar voia&ul pe apele albastre, sub cerul azuriu, numai era o placere pentru el. +tunci, inteleptul ha0im, medicul, l-a abordat si a spus,inaltimea voastra, cu permisiunea voastra il pot calma. Fara nici un moment deezitare, sultanul i-a dat permisiunea. Aa0imul a ordonat marinarului sa-l arunce pe servitor peste bord marinarul s-a indreptat bucuros catre plângacios. Servitorul a fost aruncat in apa, fara aer, s-a agatat de marginea vasului si i-a rugat sa-l ia din nou labord. +stfel ei l-au tras de par inapoi. De atunci, el a stat foarte linistit intr-un colt.

2imeni nu a mai auzit un cuvânt de teama din gura sa. Sultanul era uimit si l-a intrebat pe ha0im, Ce intelepciune este cuprinsa in aceasta actiune!

Aa0imul a raspuns, %l nu a gustat niciodata sarea marii. i nici nu a stiut cât de mareș

era pericolul in apa. +stfel el nu putea sti cât de minunat este sa aiba scânduriviguroase sub el. Doar cine s-a confruntat cu pericolul poate sti valoarea poate stivaloarea pacii si calmului. 'u, care ai intotdeauna ce sa manânci nu cunosti gustul pâinii de la tara.

Fata pe care tu nu o consideri draguta este iubita mea. %#ista o diferenta intre arbatul care o are pe iubita sa alaturi de el si si barbatul care asteapta mult timp sosirea ei.

Cunostintele de medicina psihosomatica - chiar daca nesistematice - nu constituie doar anticiparea modernismului in povestile antice ale +rientului" %le arata inceputurile procesului terapeutic care au do'#ndit &orma si sistematizarea stiinti&ica din timpurilenoastre" /n proces siur utilizat astazi, in principal pentru tratarea anxietatilor estemodi&icarea comportamentului" %ste 'azat pe ideea ca, comportamrntul este invatat si, prin urmare este dezvatat intr-o situatie terapeutica"



$cest interschim' intre invatare si dezvatare insoteste viata noastra de zi cu zi" *entru a&i siuri, se poate int#mpla ca noi sa evitam situatiile care produc anxietate si in &elulacesta crestem anxietatea noastra" in modi&icarea comportamentului, paradoxul nevroticeste intrerupt pas cu pas prin intermediul desensi'ilizarii sistematice" !copul esterealizarea ca o situatie sau un o'iect nu tre'uie intotdeauna sa &ie insotit de experienteneative" /n exemplu de terapie antica in ceea ce priveste anxietatea este asit in povestea intelepciunii ha8imului, asa cum a &ost povestita de !aadi" *e vremea sa,

preocuparea pentru anxietate nu era doar o pro'lema pentru ha8imi, ci era in primul r#ndo pro'lema &iloso&ica, con&runt#ndu-se cu esenta omului" $nxietatea era privita ca oreactie la relatia omului cu necunoscutul" 4iloso&ii orientali &aceau distinctii intre treitipuri de anxietati, pe care ei le-au numit anxietati primare" %le sunt

1)teama de trecut, pe care ei o atri'uiau injustitiilor si pentru care ei cereau uitarea si

iertarea ca tratament3

?)anxietatea in prezent, exprimata prin sinuratate, care tre'uia eliminata si prin

parasirea arenei sociale si practicarea ascetismului3

)teama de viitor, exprimata prin sentimente &ara sens si lipsa scopurilor" uaciunea

era recomandata ca un antidot" in psihoterapia din zilele noastre, cineva a descoperit dinnou aceste trei anxietati primare" 9eama pentru trecut si prezent sunt vazute ca anxietatitraite de-a lunul istoriei individului" 9eama pentru viitor este plasata in opozitie cu ele,ca teama existentiala"

!istematizarea anxietatii si invatamintele trase din aceasta pot &i intelese alaturi demediul cultural reliios si sunt orientate mai mult catre acest mediu, dec#t alaturi detrasaturile de caracter ale omului" iertarea este in mod esential o cerinta morala deinalta sensi'ilitate" Ca o reula, ea presupune un anumit rad al insiht-ului, daca nuconduce numai la auto-acuzare" $cest lucru l- a spus 6a&is, Daca toata lumea ar stia'solut totul despre cealalta persoana, toata lumea ar admite usor si cu 'ucurieiertarea"

$scetismul, ca un antidot pentru sinuratate pare paradoxal, ca si cum sav#rsireasuicidului ar &ace sa dispara teama de moarte" Ideea din spatele acestui lucru este ca o persoana care in mod voluntar se intoarce la ascetism si vede in el o valoare care este deasemenea recunoscuta de catre mediul sau si de catre reliie poate mult mai usor satraiasca cu aceasta teama de sinuratate" $scetismul poate insemna in acelasi timpevadare, o reactie impotriva &ricii de ceilalti oameni" uaciunea si meditatia ca remedii pentru teama de viitor au &ost recomandate de secole" %le sunt considerate elemente aleincrederii si sperantei" Dar acest procedeu devine pro'lematic daca necesitatea pentruruaciune il impiedica pe cineva de la luarea masurilor active pentru viitor"

@,indecarea@ cali*ului

egele a fost lovit de o boala grava. 'oate incercarile de a-l vindeca s-au dovedit inutile. "arele si faimosul medic asi a fost in cele din urma chemat pentru a-l consulta. 7a inceput, el a incercat toate metodele traditionale de tratament, dar fara succes. in final, asi l-a intrebat pe rege daca ii permitea sa aplice tratamentul pe care el il credea



cel mai bun. egele in disperarea sa si-a dat consimtamântul. asi l- a rugat pe rege sa-i puna doi cai la dispozitie. Cei mai rapizi si mai buni cai arabi i-au fost adusi. inurmatoarea zi, asi a ordonat ca regele sa fie dus in faimoasa statiune ouze "ullan din 3uchara. De când rgele nu se putea misca, el era carat cu o brancarda. in statiune, asi i-a spus regelui sa umble neimbracat si a ordonat tuturor servitorilor regelui sa stea cât mai departe posibil de statiune. Servitorii au ezitat, dar apoi au fost de acord,când regele le-a spus ca trebuie sa faca cum le-a oronat ha0imul.

asi avea caii legati la intrarea in statiune. 7ucrând impreuna cu unul din elevii sai, el l-a asezat pe rege intr-o cada si rapid a varsat apa fierbinte peste el. in acelasi timp i-adat un sirop fierbinte care i-a crescut temperatura. Dupa ce s-au intâmplat toate astea, asi si elevul sau l-au imbracat. asi s-a asezat in fata regelui si brusc a inceput sa -l in&ure si sa-l insulte in cel mai ingrozitor mod. egele era socat si s-a suparat teribil dincauza acestei nepoliteti si insulte ne&ustificate, in special datorita faptului ca eranea&utorat. in aceasta stare de spirit, regele s-a miscat. Când asi a vazut acest lucru, a scos cutitul, s-a apropiat de rege si l-a amenintat ca-l omoara. Speriat, regele a incercat sa se salveze, pana când in cele din urma, frica i-a dat forta sa se ridice si sa fuga. in

acel moment, asi a parasit repede camera si, impreuna cu elevul sau a fugit din oras pecai. egele s-a prabusit epuizat. Când si-a recapatat cunostinta, el s-a simtit mult mailiber si era capabil sa mearga. inca foarte furios, el a chemat servitorul, s -aimbracat si s-a intors la palat. (oporul sau si-a aratat bucuria când a vazut caregele s-a insanatosit.

) saptamâna mai târziu, o scrisoare de la medic i-a fost inmânata regelui. Scrisoareacontinea câteva cuvinte de e#plicatie$ +m facut tot ceea ce am invatat ca medic. Când aceste lucruri nu au dat rezultate, ti-am crescut in mod artificial temperatura si prin provocarea mâniei tale ti-am dat forta sa-ti misti membrele. Când am vazut ca

vindecarea ta a inceput, am parasit orasul pentru a scapa de pedeapsa ta. 2u iti cer sama platesti, deoarece sunt constient de insultele in&uste si vulgare pe care ti le-amaruncat in nea&utorarea ta si sunt profund rusinat de ele. Când regele a auzit acest lucru, si-a simtit inima plina de recunostinta si l-a rugat pe doctor sa vina la el, astfel incât sa-i multumeasca.

$ctivarea participarii emotionale este un procedeu &oarte vechi in medicina" $sa a&ost si cu hases (asi =0-;?), &aimosul medic persan, depre care se spune printre altele ca a &ost primul care a utilizat cuv#ntul psihoterapie"

9ratamentul sau nu era cathartic in sensul actual al cuv#ntului" 9ratamentul nu avea loc

prin eli'erarea unui 'locaj existent al sentimentului" Conestia sentimentului a &ost maiint#i trezita prin insultele si amenintarile lui asi si introduse ca &orte conducatoare incura sa" asi a avut rija de conditiile necesare cali&ul tre'uia sa se predea ha8imului olsi neajutorat" 4ara aceste masuri, tratamentul ar &i devenit siur un du'lu esec"eiuitorul nu ar &i ajuns in aceasta conditie daca ar &i adus cu el si pe servitorii sai, carear &i intrerupt prematur si cu &orta dezvoltarile sale terapeutice, daca ar &i auzit tipetelesale dupa ajutor3 asi tre'uia sa-l &aca sa se teama pentru propria sa viata"



+ric#t de veche poate &i povestea, ea poate descrie o pro'lema a psihoterapieicontemporane la &el ca si cali&ul, pacientii nostri sunt inconjurati de o multime de aliati,mem'ri de &amilie, prieteni, iar doctorii lor, in neincrederea lor, nu se s&iesc in aintrerupe tratamentul, daca mersul tratamentului conduce la crize sau nu este in acord cu punctele lor de vedere"

Tratamentul corect

Barim0han, puternicul legiuitor, a fost lovit de boala si toti medicii au simtit furia sa. incele din urma, un servitor a utilizat forta cu blândete si amenintari strasnice pentru aaduce un ha0im speriat la Barim0han, care a racnit la el cu voce puternica si a spus,%sti cunoscut peste tot ca un medic bun. +rata-ti talentul. Dar nu uita pe cine ai in fatata. Aa0imul l-a e#aminat cu atentie.

Doar un singur lucru te va a&uta, a spus el. (regateste-te pentru clisma.

Ce!) clisma ! a tipat regele. Cine crezi ca ar accepta asaceva !(rivirea inspaimântatoare a regelui l- a facut sa tremure pe ha0im. ) clisma pentru mine,! ) doamne. egele i-a permis sa ia loc si sa astepte sa vada cumconditia regelui din acel moment s-a imbunatatit. i de fiecare data când napasta bolii il ș

lovea, ha0imul era convocat, astfel incât, doctorul accepta fara comentarii clisma.

De seara p#na dimineata, el statea la capat#iul omului 'olnav si pl#nea" /rmatoareadimineata el a murit, dar omul 'olnav a continuat sa traiasca"

(dupa !aadi)

/nui medic in +rientul antic nu ii era usor" +norariul sau era in mod o'isnuit unonorariu pentru succesul sau" Mai mult, medicii se con&runtau cu pro'lemele cu care secon&runta oricine din pro&esiunea medicala, adica responsa'ilitatea de a alee dintre

riscuri &oarte variate" Ca servitori ai unor mari leiuitori, chiar si cei mai 'uni doctori,cum ar &i $vicena sau asi erau erau supusi stap#nilor lor" $laturi de rija in leatura cuviata pacientilor lor, ei se temeau si pentru propria lor viata"

Cine spune A tre/uie sa spuna de asemenea 9

intr-o clasa, cunoscuta in )rient ca "a0tab, un profesor a avut mult de furca cu unbaiat. Spune A, /in persana$ Alef 1. 3aiatul tocmai si-a ridicat capul si, apoi l-a lasat in &os si a strâns din buze. (rofesorul a dovedit rabdare si a spus din nou, %sti un baiat asa dragut - te rog spune A. 2u iti voi face nici un rau. Singura replica din partea

baiatului a fost o privire fi#a. in cele din urma, dupa multe incercari, profesorul si-a pierdut rabdarea. Spune A a strigat el, spune A Dar singura replica a baiatului eradoar "m-mm +tunci, profesorul l-a convocat pe tatal baiatului. impreuna, ei l-auimplorat pe micut sa spuna A. in cele din urma, baiatul si-a revenit si spre mirareatuturor a pronuntat un clar si frumos A. (rofesorul surprins de succesul sau pedagogic a strigat, Doamne, ce minune8+cum spune B. Dar baiatul a protestat violent, a lovit cumicutele sale degete in banca si a spus, De a&uns. tiam ce se va intâmpla cu mineș



daca voi spune A+poi vei vrea de la mine sa spun B si apoi sa recit intregul alfabet,apoi sa citesc si sa scriu si sa lucrez la aritmetica. tiam eu de ce nu voiam sa spunș A8

aiatul stie ceea ce vrea" Din moment ce el poate sa vada consecintele actiunii sale, areun avantaj &ata de adulti" $'ilitatea de a include rezultatele unei actiuni in consideratiile proprii, chiar cu pretul spontaneitatii, se dovedeste rareori a &i &oarte utila" Care suntrezultatele (consecintele) pentru mine alaturi de placere daca 'eau alcool:Ce rezultatetre'uie sa iau in consideratie daca imi insel sotia si imi iau o amanta:Ce rezultatetre'uie sa iau in consideratie daca man#nc prea mult:Care sunt rezultatele daca ale unconcept politic sau reliios:

Medicina de asemenea este con&runtata cu sarcina de a spune A si acceptareaconsecintelor corespondente" 4acem aleeri de acest tip c#nd adoptam concepte teoretice"in ceea ce priveste o 'oala innascuta exista rezultate &ata de o 'oala do'#ndita" Daca, deexemplu, includem depresia si schizo&renia printre &ormele endoene, cea mai adecvataterapie va &i tratamentul medicamentos" Dar daca presupunem ca aceste 'oli suntdeterminate in principal de cauze psihosociale, prima noastra aleere va &i psihoterapia,terapia &amiliala etc" in timp ce relatia dintre dianostic si &ormele de terapie este intaritade medicina somatica, decizii de 'aza tre'uie luate in medicina psihosomatica, psihiatriesi psihoterapie" $ceste decizii nu au &ost inca su&icient de 'ine dovedite stiinti&ic si ast&el permit, limita lara pentru arument despre credinta si convinere"

Camasa unui /ar/at *ericit

Un calif statea rapus de o boala mortala pe perna sa de matase. Aa0imii, medicii tarii sale, stateau in &urul lui si erau de acord ca doar un lucru i-ar putea aduce califuluivindecarea si salvarea$ plasarea sub capul sau a camasii unui barbat fericit. "esageriau scormonit in fiecare oras, fiecare sat si fiecare coltisor pentru a gasi un barbat fericit. Dar toti cei pe care i-au intrebat nu aveau nimic decât durere si gri&i. in cele din

urma, dupa ce au pierdut orice speranta, mesagerii au intâlnit un pastor care râdea sicânta in timp ce privea turma sa. %ra el fericit! 2u-mi pot imagina pe nimeni mai fericit decât mine. + replicat pastorul râzând.+tunci da-ne camasa ta, au strigat mesagerii. Dar pastorul a replicat, 2u am una.

+ceste vesti patetice, ca omul fericit pe care mesagerii l-au intâlnit nu avea o camasa proprie, i-au dat califului de gândit. 'imp de trei zile si trei nopti, el nu a permis nimanui sa vina la el. in cele din urma, in cea de a patra zi, el a dat pernele sale de matase si pietrele sale pretioase sa fie impartite oamenilor, si, asa cum spune legenda, din aceavreme califul a fost din nou sanatos si fericit.

(*oveste orientala)

Doctorii din aceasta poveste vor sa utilizeze drept semni&icatii maice, camasa unui 'ar'at &ericit" in mod ironic nu este camasa unui 'ar'at 'oat, care ar &i capa'il sa-si permita sa &ie &ericit" *ovestea are caracterul unei piese didactice si este in mod iz'itor am'iua" *e de o parte, persoana saraca care aude aceasta poveste este in&atisata ca omul 'oat actual care in s&#rsit isi poate permite sa priveasca in jos la oamenii instariti" Dar inacelasi timp, povestea are o calitate linistitoare nu &iti suparati din cauza inealitatii



sociale3 amintiti-va ca sunteti 'inecuv#ntati cu alte 'unuri" $m'ele interpretari arata caactivitatile unui doctor contin elemente ideoloice, alaturi de vindecarea celorlalti"$ceasta nu inseamna ca activitatile sale sunt rele" Dar este important sa &im constienti de prezumtiile &iloso&ice, ideoloice, ast&el inc#t sa putem evita limitele"

oatia transmite in mod &recvent un prestiiu3 rolul comportamental este cerut3excluderea este enerata3 sau 'oatul tre'uie sa ai'a rija de cvasi-caracterul etic si dedezvoltarea crescuta a acestuia, ca a unui copil" in acest &el, o 'resa se dezvolta in personalitatea unui om, intre emotii, li'ertati si vulnera'ilitate, pe de o parte, si, pe dealta parte, armura caracterului sau plasata in &ata sa, prin pozitia sa sociala si economica"*rin aceasta diviziune, care considera pe ceilalti oameni arti&iciali, unele calitati, cum ar &i economia, realizarea motivatiei sau chiar nevoia pentru contact sunt 'rusc accentuate,cel putin p#na acum, deoarece ele preocupa oamenii din aceeasi clasa" Dar celelaltecalitati sunt sterse"

in urmatoarea poveste orientala, in locul resemnarii si protestului ironic, care contineun pic de necesitate si poate &i trans&ormata intr-o virtute, descoperim vicleniamuezinului" %l o'tine conducerea prin trompete, se alatura societatii snoa'e, in ciuda

tuturor insultelor si le deschide ochii"Ca*tanul *lam&nd

imbracat in simpla si modesta sa roba de fiecare zi, un muezin s-a dus la o petreceredata de un cetatean foarte respectat. 'oti cei din &urul lui erau imbracati in cele mai frumoase haine facute din matase si catifea. Ceilalti oaspeti s-au uitat dispretuitor lahainele sale ponosite. i-au intors capul, au strâmbat din nas si l-au impins departe deș

mâncarurile minunate de pe masa. "uezinul a dat buzna spre casa, si-a pus cel mai buncaftan si s-a reântors la petrecere, aratând mult mai nobil decâ unul din califi. ),multimea agitata a dat peste el8Fiecare a incercat sa intre in conversatie cu el sau, cel

putin sa prinda un cuvânt sau doua din vorbele sale intelepte. . %ra ca si cum, bufetul rece era facut numai pentru el. +laturi de toate astea, oamenii l-au invitat sa gustebucatele. Dar, in loc sa le manânce, muezinul le-a bagat in mânecile largi ale caftanului sau. ocati si, in acelasi timp curios, oamenii l-au asaltat cu intrebarea, ) doamne, ceș

faci acolo!De ce nu manânci ceea ce iti oferim! "uezinul a continuat sa-si indesecaftanul si a replicat calm, Sunt un om onest, si, daca suntem sinceri, ospitalitateavoastra nu este pentru mine, ci pentru caftanul meu. i el ar trebui sa aiba dreptul laș

aceste bucate.

'

SE?A!ITATE (I $ARIA%

,i-itatorii si ele*antul

Un elefant a fost adus intr-o camera intunecata, seara, pentru o e#pozitie. )amenii se strecurau prin multime. Din moment ce era intuneric, vizitatorii nu puteau vedeaelefantul astfel incât ei au incercat sa-si faca o idee despre corpul sau atingându-l.



Deoarece era mare, fiecare vizitator putea atinge doar o parte a animalului si sa odescrie in conformitate cu ceea ce a simtit. Unul din vizitatori care a atins intregul picior a spus ca elefantul era ca un stâlp puternic al doilea vizitator, care a atins uncolt, l-a descris pe elefant ca pe un obiect ascutit al treilea vizitator, care a atinsurechea creaturii a pretins ca nu era diferit de un evantai al patrulea care si-a trecut mâna pe spatele elefantului a afirmat ca elefantul era plat ca o canapea.

/n muncitor in v#rsta de 0 de ani a venit la mine pentru tratament, datorita pro'lemelor maritale si di&icultatilor pro&esionale" Deja, de la prima sedinta a inceput sa vor'eascadespre o pro'lema, care in mod evident il deranja" $m devenit &oarte atras din punct devedere sexual de o &emeie sau &ata im'racata intr-o haina de ploaie din piele, din lac sau plastic" Doar atunci c#nd sotia mea im'raca lenjerie neara stralucitoare sunt capa'il sao accept ca pe o &emeie" !otia mea s-a o'isnuit cu toate acestea si am comandat toaterticolele din piele si lac, in $nlia" Dar de un timp, ea nu mai vrea sa poarte toate acelelucruri" De atunci, mariajul nostru nu a &ost prea placut"

in rezolvarea acestui caz, ar &i &ost loic sa ne concentram pe tratarea &etisismului, careeste ascuns in spatele acestor dorinte si sa raportam toate intre'arile si solutiile posi'ile

la pro'lema im'racamintii din piele" Dar, in spiritul psihoterapiei pozitive am procedat di&erit" $m asit ca, in relatia pacientului cu sotia sa, nimic nu parea sa-l miste,cu exceptia 'unavointei sotiei sale de a se adapta dorintelor sale sexuale" Din acest motivam &ost in mod special interesat de conceptele care au &ormat 'aza educatiei sale"%xistau un numar de indicii clare care puteau &i utile in explicarea si inteleerea pro'lemei sale"

$casa principalul lucru era ca noi sa &im curati" Mama mea spunea intotdeauna, G+muleste acceptat (primit) dupa hainele sale si lasat in pace dupa spiritul sauH" $ceasta a&acut o mare impresie asupra mea" $stazi este inca reu pentru mine sa accept oameniicare nu poarta cravata, care sunt ne'ar'ieriti sau daca nu sunt im'racati corespunzator"%l a trans&erat aceasta dorinta pentru im'racaminte corecta, chiar si in sexualitate si a&ost at#t de leat de aceasta idee, inc#t practic el s-a simtit atras doar de calitatileexterioare ale im'racamintii din piele, dar nu si de corpul si de personalitatea sotiei sale"Din moment ce am o'servat c#t de deschisa era &antezia sa i-am spus deja povesteaizitatorii si ele&antul la prima noastra sedinta"

*acientul a re&lectat la aceasta poveste mult timp" 4recvent el imi spunea ca s-a #ndit laea" Dar dupa ce au trecut c#teva saptam#ni, el mi-a spus rezultatele consideratiilor sale Dorinta mea de a-mi vedea sotia in lenjerie neara stralucitoare, dorinta mea de a ovedea doar in acest mod a &ost at#t de puternic de&inita, inc#t personalitatea ei s-a stersdin ce in ce mai mult in &undal" +chii si &ata sa nu le vad, de &apt niciodata" intr- oanumita masura, ea a devenit doar un umeras pentru im'racaminte pentru sex"9otalitatea prezentei ei a &ost pierduta, la &el cum vizitatorii au vazut doar o parte aele&antului si l-au vazut dupa cum s-au asteptat sa &ie"

intr-un anumit &el, pacientul s -a orientat asupra strateiei propriului tratament, ale caruitrasaturi principale au &ost extinderea scopurilor sale in int#lnirile cu partenerii dea&aceri, el voia sa vada comportamentul total al oamenilor, nu doar aderarea la reulile



&ormale ale curtoaziei, nu doar daca ei poarta o cravata3 el nu voia sa vada doar im'racamintea pentru sex a sotiei sale, ca sa o accepte pe sotia sa asa cum era ea"*acientul a incercat, atunci, de unul sinur sa o cunoasca pe sotia sa, pe cei din jurulsau, partenerii de a&aceri si coleii sai intr-un nou mod" *entru el, aceasta era o calatoriede descoperire intr-un tinut, anterior aproape necunoscut" in mod repetat, el a venit lasedintele noastre si ne-a povestit despre noile sale descoperiri ca era 'ine pentru el sinu prezenta nici un dezavantaj sa-si exprime opiniile sale se&ului sau3 ca el avea

conversatii vesele si stimulatoare cu coleii cu care anterior se int#lnea doar la un nivelde a&aceri3 ce calitati &izice era capa'il sa descopere la sotia sa, ce trasaturi admira la easi ce interese comune au descoperit ei recent"

in sensul procesului pozitiv, &etisismul si &ixatia pe haine din piele hedoniste, suple

s-au pierdut in &undal" $st&el a &ost deschisa calea pentru tratarea pro'lemei sale,

tin#nd seama ca &etisismul era doar v#r&ul ice'erului unei situatii con&lictuale

mult mai comprehensive"

O po.este pe drum

"isticismul persan vorbeste de un hoinar care trecea, dupa cum se pare de-a lungul unui drum lung, fara sfârsit. %ra incarcat cu tot felul de poveri. Un sac greu atârna in spatele sau un vas mare cu apa era infasurat in &urul corpului sau. in mâna dreapta, el cara o piatra de forma ciudata, iar in mâna stânga, un bolovan. in &urul gâtului sau, oveche piatra de moara se balabanea de o frânghie incâlcita. 7anturi ruginite, cu care el cara greutati grele prin praf, il raneau in &urul gleznelor. (e cap, barbatul tinea inechilibru o &umatate de dovleac. Cu fiecare pas pe care il facea, lanturile zanganeau.emând, el trecea mai departe pas cu pas, plângându- se de destinul sau greu si deoboseala care il chinuia. in acest fel, un fermier l-a intâlnit in fierbinteala miezului zilei.), hoinar obosit, de ce nu lasi &os acest bolovan!

%#traordinar de prost, a replicat hoinarul, dar nu l-am observat inainte Spunând acestea, el a aruncat piatra deoparte si s-a simtit mult mai usor.

Din nou, dupa ce a facut o buna bucata de drum, un fermier l-a intâlnit si l-a intrebat,Spune -mi hoinar obosit, de ce te neca&esti cu &umatatea de dovleac de pe cap si de cetragi acele greutati de fier din spatele lanturilor!

Aoinarul a raspuns, Sunt foarte bucuros ca mi le- ai aratat. 2u am realizat ceeace imi faceam. %l a scos lanturile si a spart dovleacul intr-un sant de pe margineadrumului. Din nou, el s-a simtit mai usor. Dar cu cât mergea mai departe, cu atât

mai mult a inceput sa sufere din nou.Un fermier venind de pe câmp l- a privit cu uimire si a spus, ), bunule om, tu cari nisipin sac, dar vezi ca in departare este mai mult nisip decât vei putea cara vreodata. Iar vasul tau de apa este mare - ca si cum ai planificat sa traversezi desertul Ba@ir. Dupaun timp, un râu clar va curge alaturi de tine, care te va insoti in drumul tau pentru mult timp.



Dupa ce a ascultat toate acestea, ratacitorul a deschis vasul cu apa si a varsat apa pe o poteca. +tunci el a simtit greutatea nisipului din rucsacul sau. + ramas gânditor si s-auitat la asfintitul soarelui. Ultimele raze isi trimiteau lumina catre el. + privit catre el sia vazut piatra grea de moara din &urul gâtului sau si brusc a realizat ca era piatra careil facea inca sa mearga aplecat. + desprins-o si a aruncat-o cât de departe a putut, inrâu. %liberat de greutatile sale, el a ratacit prin racoarea serii pentru a gasi o coliba.



in cursul tratamentului sau, un pacient deprimat in v#rsta de 1 de ani a citit cartea mea (sihoterapia vietii de zi cu zi. Cum se int#mpla de o'icei, el a inceput de la s&#rsitulcartii si a citit *oveste pe drum" in urmatoarea sedinta, pacientul era &oarte animat" %l atrecut printr-o serie de experiente si o'iceiuri pe care el le considera apasatoare /n s&atin educatia mea era G4ii economicH si acest s&at inca ma o'sedeaza" in incercarea de a &ieconomic, am &acut asa o dezordine in lucruri, inc#t aceasta &orma de economie este p#nala urma, prea scumpa" Iata un exemplu am &ost in pivnita sa iau ceva pentru atelierul

meu, dar, pentru a economisi 'ani, am aprins doar lumina din capul scarilor si am cautat prin semi-intuneric, dar nu am asit ceea ce cautam" $poi am deschis lumina si am asitceea ce cautam, imediat" %conomia mea excesiva m-a costat timp si &rustrare, inutile"Chiar principiul G4ii atent si #ndeste-te la siuranta este ocazional o povara pentru mine"Desi sunt indem#natic, nu indraznesc sa imi reconstruiesc un ca'inet, deoarece mi-eteama ca ceva ar putea mere prost" $m#n sa &ac acest lucru si aceasta de asemenea ma&ace sa ma simt apasat" Dupa un timp o iau de la capat si incep lucrul si reusesc sa &acacel lucru" Dupa aceea am sentimentul ca, nevoia mea excesiva pentru securitate si teamamea de a &ace ceva resit sau de a incurca ceva este aproape ca jumatatea de dovleac de pe capul hoinarului"

Dar, de unul sinur am &ost capa'il sa intele unele din aceste tensiuni si sunt &oartem#ndru de acest lucru" *arintii mei au &ost &oarte suparati in leatura cu construirea caseinoastre, din momentul in care am putut sa scap de povara &inanciara" Din nou, ei mi-auspus, $lee calea siura" Dar am avut curaj si, la'oratorul si sotia mea ma ajuta sarealizez pe c#t posi'il scopul nostru" Casa este terminata acum, iar notele sunt platite, cuexceptia c#torva ipoteci" Dar chiar si asa, car inca poveri ca pietre si lanturi in jurul#tului meu, poveri pe care in parte le recunosc si as vrea sa le arunc ca hoinarul, pedrumul sau"

Despre norocul de a a.ea doua sotii

Un seic avea mare noroc pe pamânt$ avea doua sotii. Simtindu -se foarte fericit, el amers la bazar si a cumparat doua coliere de aur identice, pe care el le-a daruit sotiilor sale, dupa câteva ore fericite cu ele. Singura specificare era ca fiecare sotie sa-i promita ca nu-i va spune celeilalte. Dar nu fiecare bucurie pamânteasca ramânenetulburata. intr-una din zile, sotiile, stârnite de rivalitate si gelozie au venit la el si l-au asaltat cu intrebari$ Spune cel mai minunat dintre barbati, pe care dintre noi oconsideri cea mai buna!

Dragele mele, va iubesc pe amândoua mai mult decât orice. , s-a aparat seicul.

2u, nu, au protestat femeile, noi vrem sa stim de la tine care dintre noi primeste maimulta dragoste din partea ta.



Dar scumpele mele, de ce vreti nemultumire!*a am pe amândoua in inima mea. Dar

femeile nu erau satisfacute cu acest raspuns.

2u vei scapa de noi. Aaide, vorbeste. Cine este regina inimii tale!

Din moment ce el nu putea sa se supuna mult timp intrebarilor agresive ale sotiilor sale, el a coborât vocea, promitator si soptit, Daca vreti sa stiti neaparat, va voi

spune adevarul. Cea pe care o iubesc cel mai mult este cea careia i-am dat lantul de aur. +mbele femei s-au uitat una la alta victorioase si au plecat satisfacute.

Complet ravasit, pl#n#nd si tremur#nd tot, un academician in v#rsta de @1 de ani a venitla 'iroul meu" a inceputul conversatiei noastre, el spunea in mod repetat, nu pot satraiesc" reau sa mor" $poi el a explicat, !u&ar de atacuri 'ruste de anxietate sineliniste, insotite de o scadere imediata a presunii s#nelui" $cest lucru conduce la unnou sentiment, de insecuritate, deoarece aceste conditii vin in orice moment si &araavertisment" Capacitatile mele &izice au decazut, sentimentele de neliniste apar puternicsi spontan in masina, c#nd tre'uie sa astept culoarea rosie" 2asesc asteptarea &oartedi&icila" %vit camerele de asteptare de orice tip, at#t de mult c#t pot"

$poi a aparut o tul'urare &unctionala a inimii" %xaminarea clinica care a urmat imediatnu a relevat nici o 'aza pentru o tul'urare oranica" 9ul'urarea (nereularitatea) ainceput la ora ?00 in acea dupa-amiaza si s-a oprit spontan la ora 1000 pm, in timp ce pacientul era inca in clinica" *acientul a iesit din clinica, dupa ce a stat o saptam#na, dar conditia sa s-a inrautatit vizi'il"

*re&er sa &iu sinur" $m devenit teri'il de suparat din cauza evenimentelor 'ruste(sonerii, vizitatori neanuntati, vesti proaste s" a" m" d" )" $m incercat sa-mi mut 'iroul acasa (sunt sinurul anajat) " $m inceput sa meditez si 'rusc sa ma#ndesc la sensul vietii" .u mai pot trai mult" reau sa mor"

*entru mult timp nu am putut o'tine nimic de la el, cu exceptia acestor a&irmatiistereotipe" Dar, treptat, el a inceput sa vor'easca despre &aptul de a &i in con&lict si de a nuvedea o cale de iesire din asta" Con&lictul sau poate &i sintetizat dupa cum urmeazacasatorit, tatal a doi copii, cu destul succes din punct de vedere pro&esional, a int#lnit oalta &emeie si acum tre'uie sa aleaa intre ea si sotia sa" %l se asea acum, sprenenorocirea sa in circumstanta &ericita de a se intelee 'ine cu sotia sa si cu copiii demult timp" $cest &apt inseamna ca el nu ar avea nici o scuza, care l-ar &ace sa-i &ie maiusor sa-si paraseasca &amilia"

!otia sa, care acorda o mare importanta &idelitatii a a&lat despre leatura sa si i-a cerut

sa &aca o aleere" Din multe motive, con&lictul sau era dureros pentru el" %l a luat inconsiderare consecintele unei separari de &amilia sa, de sotia sa, copii, rude, cariera sasi viitorul sau" in acelasi timp, el s-a #ndit, de asemenea c#t de mult ii pasa de prietena sa si nu voia s-o raneasca" $ceasta pro'lema, cu toate arumentele pro sicontra, il preocupa zi si noapte" Chiar si atunci c#nd nu se #ndea la aceasta pro'lema, sotia sa o a'orda sau ii era reamintita de catre prietena sa" 9oatearumentele si-au pierdut succesiunea loica si se inv#rteau in capul sau" intreaa saviata era concentrata pe decizia pe care nu o putea lua" in ciuda dorintei sale pentruajutor, el a trecut intr-un pesimism pro&und Ma #ndesc la acest lucru de saptam#ni



si luni de zile, a spus el" $m cautat solutii care imi pareau rezona'ile, dar acestlucru nu mi-a ajutat" *rietenii mei, in masura in care cunosc aceasta pro'lema imi daus&aturi" Dar emotiile mele nu inceteaza cu suestii" !unt la &el de con&uze cum sunt sieu"

*acientul avea o depresie severa si o periculoasa tentativa de suicid" .u pentru a-i daun s&at sau pentru a-i arata o solutie, ci pentru a-l conduce departe de meditatia saintensa si &ara s&#rsit, i-am spus povestea Despre norocul de a avea doua sotii"

*acientul a inceput sa z#m'easca, a scuturat vesel din cap si a spus, +'isnuiam deasemenea sa #ndesc ca este un noroc sa ai doua sotii" inainte de a adormi, imi imainamcum ar &i sa &ii ras&atat de doua &emei" in aceasta sedinta si in urmatoarea, am discutatde ce avea el aceasta dorinta, ce criterii a utilizat in aleerea sotiei sale, si ce criterii inaleerea prietenei sale" $m discutat &aptul ca, atunci c#nd existau certuri cu sotia sa, el si-a imainat ca lucrurile vor sta mai 'ine cu o alta &emeie si se hranea cu aceasta idee in&anteziile si visele din timpul zilei" $m discutat de asemenea de ce asea el at#t de reusa se decida daca sa o paraseasca sau nu pe sotia sa sau sa renunte la prietena sa"

in aceste conversatii ne- am con&runtat de asemenea cu cadrele psihodinamice pro&unde si continuturile implicate" $ceste discutii l-au ajutat sa dea un anumit sens alordinii experentiei sale si sa ia decizii 'azate pe aceasta" $sa cum m-a in&ormat, el s-adecis in &inal in &avoarea sotiei si a &amiliei sale, in primul r#nd deoarece nu vedea posi'ilitatea unei coexistente pasnice"

Dar aceasta decizie concreta nu a &ost scopul tratamentului" in realizarea acestei decizii,de &apt, pacientul s-a indepartat de con&lictul actual si de semni&icatia particulara a&idelitatii" Celelalte domenii ale con&lictului, con&runt#ndu-se cu pro'lemele speci&iceale personalitatii au &ost luate in considerare" impotriva conditiilor acestor con&licte,tehnicile psihosomatice au &ost dezvoltate"

in practica psihoterapeutica, casatoria si mariajul sunt uneori re&lectate intr-o manieracomplet di&erita de ceea ce moralitatea si 'unele maniere ar dicta" *are ca si cummariajul, loialitatea si parteneriatul nu sunt ceea ce par sa &ie" $ceasta di&erenta intre ceeace este si ceea ce ar tre'ui sa &ie devine aparenta c#nd cineva cunoaste mediul siconditiile care conduc la pro'leme catastro&ice in relatii" $ceste conditii nu apar doar inlumea interna a persoanei in inconstient si trecutul necontrolat si de asemenea nu doar inrealitatea exterioara, in relatiile sociale, economice si comunitare, ci mai dera'a inleatura str#nsa dintre interior si exterior"

.ietzsche descrie situatia dezolanta a unui mariaj din punctul de vedere al &emeii" %lscrie este chiar mai 'ine de a destrama o casatorie, un mariaj dec#t de a se indoi sau atrai in minciuna" $st&el o &emeie a spus am destramat pro'a'il casatoria dar, mai int#icasatoria m-a destramat pe mine"

Cui/urile murdare

) porumbita isi schimba in mod frecvent cuibul. "irosul puternic pe care cuibul il emana dupa un anumit timp era de nesuportat pentru ea. %a se plângea cu amaraciune



despre acest lucru adresându-se unui porumbel intelept, in vârsta si e#perimentat. %l i-a spus de câteva ori, (rin schimbarea cuibului tau tot timpul, nu schimbi nimic. "irosul care te deran&eaza nu vine de la cuib ci de la tine.

/n 'inecunoscut si de succes jurnalist a venit la mine la s&atul unui doctor, care s-acon&runtat cu pro'leme psihoterapeutice in munca sa" Eurnalistul avea o in&atisaresportiva, era su'tire, puternic si arata o incredere in sine pe care cineva rar o aseste la

pacientii sai" %l a trecut repede la su'iect a &ost casatorit de sase ori" !otia sa actuala adivortat de c#teva ori, dar acum a aparut o pro'lema pentru care el cerea ajutor pro&esional" !otia sa era teri'il de eloasa si niciodata nu-l lasa sa iasa sinur" Din acestmotiv se simtea constr#ns, acest lucru a condus la &aptul sau ca sotia sa i-a captat, at#tviata privata, c#t si cea pro&esionala" .u a &ost reu pentru el sa accepte ca elozia sotieisale nu era doar o &antezie de a ei" I-a dat motive sa &ie eloasa" %l s&#rsea prin a spune, reau sa &iu li'er din nou si sa simt ca sunt li'er"

$m discutat despre casatoriile si divorturile lui anterioare" !otia sa actuala si-a parasitsotul din cauza lui, imediat ce el a o'tinut divortul" Motivul divortului a &ost ca el sesimtea limitat, constr#ns de sotia sa si era atras se atitudinea relativ deschisa a &emeii

care a devenit cea de-a sasea sotie" *entru jurnalist situatia era clara pro'lema era cusotiile sale3 din nou el era &ortat sa realizeze ca nu a asit inca &emeia potrivita" Mi s-a parut ca mi-a cerut ajutor terapeutic, deoarece, inconstient el cauta un aliat, pe cinevacare l-ar sustine si l-ar sprijini cu trucuri psiholoice, deoarece el incerca sa-si paraseasca sotia" Dar, pe de alta parte, repetarea pro'lemei pacientului nu putea &iinorata" Din acest motiv l-am con&runtat cu povestea cui'ului murdar" Eurnalistul a parut surprins, el a ramas tacut un timp, ceea ce indica ca povestea avea e&ect3 arata ca sicum i-as &i tras covorul de su' picioare3 in acelasi timp parea ca am atins ceva ce ilsupara, ceva cu care nu se putea con&runta" in cele din urma el mi-a spus,imi imainezde ce mi-ai spus aceasta poveste, eu sunt pasarea ur#t mirositoare, iar cui'urile suntsotiile mele3 daca nu ma asez la casa mea cur#nd voi da de necaz" intotdeauna am crezut

ca sotiile mele sunt de vina" $cum as vrea sa stiu de ce sunt responsa'il de acestmiros : $ceasta intre'are a &ost tema pentru discutiile noastre ulterioare" *acientul mi-a povestit 'atalia interioara privind parintii sai" 9atal sau avea propriul sau circ si calatoreadin loc in loc" De c#nd mama sa nu a mai luat parte la aceste turnee, pacientul a avut inmod &recvent o mama inlocuitor, prietenele tatalui sau" $ceasta schim'are li'era alocului si partenerului parea sa &ie un rezumat al vietii independente si li'ere" %l aexplicat, Eurnalismul ca o pro&esie se apropie de viata dintr-un circ" $ici am avutli'ertatea mea si m-am putut devota principalelor mele interese, adica oamenilor straini,o'iceiurilor si pro'lemelor lor"

$m discutat despre &aptul ca el a actionat in acest &el pentru a &i iu'it, dar ca i-a &ost

teama si a evitat situatiile intime, pe care le -a suportat pasiv" $ceasta sedinta de terapie particulara a &ost sinura interventie, pentru ca sarcinile externe ale pacientului l-au&acut sa-i &ie imposi'il de a avea o terapie reulata" !perantele pentru rezultateleconcrete in acest tratament scurt au &ost sla'e" Cu toate acestea, conversatia noastra, inmod particular povestea cui'urilor murdare, a continuat sa ai'a un e&ect asupra pacientului" Dupa c#teva saptam#ni, el m-a chemat si mi-a explicat ca se surprindea case #ndeste mult la sedinta noastra si la poveste" *ro'lema relatiilor sale a capatat noiaspecte"



9endinta jurnalistului de a atri'ui pro'lemele de&icientelor partenerelor sale si de a nea propria sa responsa'ilitate in ceea ce priveste con&lictul este o rezistenta psiholoica pecare noi am int#lnit-o in multe &orme" %ste o pro'lema a proiectiei continuturilor con&lictului, care nu este vazuta de persoana in cauza, ci de ceilalti" $cest lucru conducela eneralizarea con&lictelor, cu scopul protejarii propriului eo"

Cineva incearca sa scape de con&lictele sale, dar le cara cu el peste tot, la &el cum un

maar poarta cu el povara, si le descopera in &iecare loc si cu &iecare nou partener" $supraacestui su'iect, 5ilhelm usch a spus odata, ocul acesta este 'un, timpul este nou"echiul ticalos exista din nou" in aceste conditii, auto-ajutorul este uneori imposi'il, sianume, cineva con&unda esentialul cu neesentialul si este &ericit sa trateze con&lictele,care, comparate cu pro'lema reala sunt doar minore" !aadi a exprimat acest lucru inurmatoarele versuri eicul este constant ocupat cu rija despre decor si rearanjareaș

palatului sau" 4ac#nd acest lucru, el trece cu vederea &aptul ca de la &undatie in sus, palatul sau nu este intr-o 'una &orma si acest lucru crapa peretii"

Doi prieteni si patru *emei

Cât de minunat este sa ai doua femei spunea visând un barbat unuia dintre prietenii sai, in timp ce, cei doi fumau o pipa in cafenea. Cu cele mai infloritoare cuvinte, el pretuia varietatea si maretia cunoasterii faptului ca doua flori pot mirosi atât de diferit. )chii prietenului au devenit din ce in cemai mari. Prietenului meu trebuie sa- i fie la fel de bine ca in Paradis, gândea el deunul singur. De ce nu putem gusta mierea a doua femei, cum probabil face prietenul

meu de aici?Curând dupa asta, el s-a casatorit cu o a doua femeie. Când aincercat sa imparta patul cu ea in noaptea nuntii, ea l-a respins furioasa. 7asa -ma sadorm, a spus ea, du- te la prima ta sotie. 2u vreau sa fiu a cincea roata la caruta.)ri eu, ori alta sotie. (entru a gasi consolare, el a mers la cealalta sotie. Dar când aincercat sa doarma in pat alaturi de ea, aceasta s-a plâns, nu cu mine. Daca te-ai

casatorit cu o a doua femeie si nu iti sunt de a&uns, intoarce-te la ea. 2u mai ramasese nimic de facut pentru el, dar si-a parasit propria casa si a mers la omoschee din apropiere pentru a gasi un loc sa doarma acolo. Când a incercat saadoarma intr-o pozitie de rugaciune, el a auzit pe cineva dregându-si glasul in spatelelui. Uimit s-a intors catre persoana care tocmai sosise si care nu era altcineva decât bunul sau prieten cu care visase despre cât de minunat este sa ai doua sotii. De ce aivenit aici! l-a intrebat pe acesta uimit. Sotiile mele nu m-ar lasa sa ma apropii de ele. +cest lucru se intâmpla de câteva saptamâni.

Dar de ce mi-ai spus cât de grozav este sa traiesti cu doua femei!usinat,

prietenul a raspuns, "a simteam atât de singur in aceasta moschee si am vrut saam un prieten cu mine.

Dintr-un 'un motiv, psihanaliza recomanda ca viata privata a terapeutului si munca saterapeutica cu pacientii sa &ie separate" $proape toti pacientii arata o nevoie copilareascade a cunoaste viata privata a terapeutului si de a se identi&ica cu el" $ceasta tendintaconduce la pro'leme speciale, care nu sunt uneori usor de rezolvat"

Dupa schim'area resedintei, un economist in v#rsta de ? de ani a venit la mine pentruterapie de rup" $nterior, el a &acut terapie individuala c#tva timp" in cursul sedintei de



rup, o pacienta de sex &eminin a inceput sa discute despre c#t de ranita se simtea dein&idelitatea sotului ei" in timp ce unii mem'ri din rup, in principal &emei casatorite si-au aratat solidaritatea lor, economistul a luat o pozitie contrara spun#nd, i eu suntș

casatorit si pentru mult timp am vrut sa am o prietena" imi imainez ca ar &i &antastic saai o asemenea diversiune reala de la viata jalnica de zi cu zi a mariajului" (2rupul adevenit nelinistit3 cei mai multi dintre 'ar'atii prezenti si unele dintre &emei au inceputsa r#da, ceilalti au protestat vehement, iar pacientul care a adus pro'lema in prim plan a

devenit tacut" ) /rmatorul dialo apare intre mem'rii rupului si 'ar'at"

Casatoria ca o *loare

Frecvent, oameni casatoriti, obositi de casatorie cauta a&utor terapeutic. "onotonia s-a strecurat in viata lor zilnica, iar aceasta monotonie face ca aproape totul, tandretea, se#ualitatea si conversatia intima sa devina rutina. Destul de des, ambii partenerireactioneaza la o astfel de situatie cu disperare, depresie si resemnare. Datorita faptului ca relatia este problematica, se a&unge la concluzia ca cei doi nu se potrivesc. 2u mai e#ista nimic de spus celeilalte persoane oricât vrea unul din ei sa stabileascaun punct de contact, se pare ca nu intâlneste decât dezolare si gol.

intr-o astfel de situatie, urmatorul dialog are loc cu o femeie in vârsta de :6 de ani.

%a s-a plâns de lipsa dialogului si monotoniei in casatoria sa, de asemenea de lipsacreativitatii si sensibilitatii. +m intrebat pacienta ce ar face daca ar avea o planta decamera, cum ar fi fuchsia.

'erapeut$ Cum vei avea gri&a de aceasta planta!

(acienta a dat din cap uimita ca si cum nu ar fi putut intelege cum ar avea de a face aceastaintrebare cu casatoria. Daca as avea o astfel de floare, as uda-o la intervale regulate.

(acienta iubea florile, iar aceasta intrebare i-a dat mai mult de gândit. Dupa sase luni sau unan as schimba vasul florii si i-as putea schimba pamântul, as putea adauga ingrasamânt.i apoi as pune-o in fereastra unde ar avea destula lumina. ș

in acest moment am intrerupt-o pe pacienta si am intrebat-o, i ce vei face cu casatoriaș

ta!

+ceasta intrebare a speriat vizibil femeia. +m observat ca ea a realizat discrepantaintre gri&a intensa si dragostea pentru floare si felul lipsit de dragoste cu care ea tratacasatoria ei. Cu acest lucru in minte, ea a spus, Daca, casatoria mea era o floare, s-ar fi uscat si ar fi murit demult. (acienta a inceput sa transfere imaginea florii asupra

casatoriei ei. %a a remarcat, Daca am fi facut un pic mai mult unul pentru altul in fiecare zi, probabil schimbul de complimente sau, cel putin, recunoasterea realizarilor celuilalt, aceasta ar fi fost apa casatoriei noastre. "ult timp, ea a stat si s-a gândit.De fapt, m-am negli&at si pe mine insami foarte mult. 'rebuie sa recunosc, o rochienoua, o coafura diferita sau machia& nu m-au mai interesat de mult timp. (entru a fidirecta, pur si simplu nu am dorinta de a ma face frumoasa pentru sotul meu. +celasilucru este probabil adevarat si in cazul lui. Ceva de acest gen ar fi fertilizatorul maria&ului meu.



a sedintele ulterioare, pacienta, din nou s-a re#ntors la imainea &lorii" %a a povestitcum ea si sotul ei s-au izolat in casa lor" %a credea ca, pro'a'il o vacanta ar putea &i oschim'are a vasului &lorii pentru ei" Musa&irii si prietenii ar putea &orma pam#ntul dinvas si aluna izolarea lor si pro'lemele lor in sta'ilirea contactului social"

Conversatii ca acestea au aratat ca a &ost &acut un prores in &aptul ca pacienta nu a maicunoscut insatis&actii in ceea ce priveste mariajul ei3 prin utilizarea meta&orei vasului, ea

a &ost capa'ila sa concretizeze sentimentele sale enerale, prin exemple si descrieri"azuta in acest &el, situatia ei nu a mai &ost mult timp at#t de neajutorata" Cuplul aveaacum o mai 'una inteleere a situatiei lor si putea munci pentru a-si salva relatia"

Comparatii sc:iopatate

)data a venit la un doctor, un cizmar care avea dureri foarte mari si parea sa fie pemoarte. Doctorul l-a consultat cu atentie, dar nu putea gasi o reteta care l-ar fi putut a&uta.

(acientul l-a intrebat speriat, 2u e#ista nimic altceva ce m-ar putea salva! "edicul a raspuns cizmarului, Din pacate nu cunosc alte mi&loace.

Dupa ce a auzit acestea, cizmarul a replicat, Daca nu mi-a mai ramas nimic, mai amdoar o ultima dorinta. +s vrea o oala cu 4 Bg de fasole si un litru de otet. Doctorul aridicat din umeri cu resemnare si a spus,2u cred prea mult in aceasta idee, dar daca tu crezi ca merge, incearca.

'oata noaptea, doctorul a asteptat vesti despre moartea barbatului. Dar in dimineataurmatoare, spre mirarea doctorului, cizmarul era viu si pe picioare. Doctorul a scris

in &urnalul sau, +stazi un cizmar pentru care nu se mai putea face nimic a venit lamine. Dar doua Bg de fasole si un litru de otet l-au a&utat.

7a putin timp dupa aceasta, doctorul a fost chemat la un croitor care era pe moarte.

in acest caz, doctorul a fost din nou la capatâiul sau. Ca un om sincer, el i-a spus acest lucru croitorului. )mul bolnav l-a implorat, Dar nu stii un alt leac posibil!

Doctorul s-a gândit un minut si a spus, 2u, dar recent un cizmar a venit la mine cu oboala asemanatoare. + fost a&utat de 4 Bg de fasole si un litru de otet.

%i bine, daca nu e#ista alt remediu, il voi incerca pe acesta, a replicat croitorul. %l a

mâncat fasolea cu otet si era mort a doua zi. +tunci doctorul a scris in &urnalul sau, Ieriun croitor a venit la mine. 2u se putea face nimic pentru el. + mâncat 4Bg de fasole, cuun litru de otet si apoi a murit. Ceea ce este bun pentru cizmari nu este bun pentrucroitori.

4iecare dintre noi descopera ca, pentru sine unele lucruri sunt mai usoare dec#t pentruceilalti, ca sunt mult mai interesati in ceea ce priveste anumite lucruri dec#t ceilalti si ca&iecare are propriile talente" Desi multe lucruri din societatea noastra - chiar &elul in care



ne percepem si in care ii percepem pe ceilalti - sunt de&inite prin comparatii, nu suntemtoti la &el" in timp ce oamenii au multe in comun, exista si di&erente considera'ile"

+ jurnalista in v#rsta de ? de ani s-a pl#ns odata intr-un rup pentru &emei Ceva rause int#mpla cu sexualitatea mea" .u sunt normala" Cred ca sunt &riida" " " " " " "

Celelalte mem're din rup au asculat-o cu interes" /na din mem'rele rupului,

doamna 9" , a intre'at-o spontan, Ce te &ace sa crezi asta:*acienta $m intotdeauna acest sentiment" Dar am o'servat ca, in special dupa ce am oconversatie cu prietena mea" $m vor'it despre un articol in leatura cu orasmul, caretocmai a aparut in revista" %a a inceput sa-mi spuna cum era in al saptelea cer de &iecaredata c#nd &acea sex, ca ii venea sa strie de placere si ca un orasm era cea mai minunataexperienta pentru ea" /neori nu putea astepta sa ajuna acasa" %a a spus ca uneori &aceasex de trei sau patru ori pe zi" in comparatie cu ea, nu am emotii at#t de puternice"

Doamna 9 Cum este un orasm pentru tine:

*acienta !unt doar in pat cu sotul meu" 4acem sex de doua ori pe saptam#na" .u esteneplacut pentru mine" Ca sa &iu sincera este chiar placut, dar nu am avut acea experientarozava" $m emotii similare unui orasm, uneori chiar de doua ori in timp ce &ac sex, dar nu cred ca pot &i comparate cu orasmele autentice pe care le are prietena mea"

Ca terapeut nu am incercat sa explic comentariile pacientilor mei" in schim' am spusintreului rup povestea Comparatii schiopatate" Dupa aceea, scena a devenit &oartevioaie" + pacienta a spus ca ea nu se 'ucura deloc de sex" + &emeie de ; de ani aa&irmat, a v#rsta mea, sexul nu mai este o pro'lema" *entru mine este mult maiimportant sa traiesc in pace cu sotul meu si sa am sentimentul ca suntem acolo unul pentru altul"

rusc, era clar pentru rup ca &iecare persoana avea propriul mod de a cunoaste lucrurilesi ca &iecare era marcata de propriile pro'leme, descoperiri si intre'ari" Discutia rupuluis-a inv#rtit in jurul temei unicitatii" %xperientele si &anteziile raportate la aceasta temaau &ost impartasite de toti"

4ierul nu este intotdeauna tare

in leatura cu tul'urarile sexuale selective, care adesea pertur'a relatiile sexuale cuanumiti parteneri - in mod o'isnuit cu sotul (sotia) - aproape mereu aud pl#nerea,!untem oameni complet di&eriti3 nu ne potrivim unul cu altul" $ceasta idee are multde a &ace cu pro'lemele maritale" ine in int#mpinarea conceptului expansiunii

$semanarea ne aduce intr-o stare a tacerii"Contradictia este cea care ne &ace productivi" (2oethe)

in timp ce comentariul nu ne potrivim unul cu altul deja su'liniaza disolutia relatiei, principiul expansiunii incearca sa realizeze o am#nare" +amenii incearca sa sedeschida de&enselor intarite si sa caute prejudecatile si aprecierile mutuale care auexistat de-a lunul anilor"



%xista protestul, $ceste pro'leme au existat de-a lunul anilor si nu vad de ce ele ar

tre'ui sa dispara acum3 partenerul meu nu se va schim'a niciodata" in timpul tratarii

unei paciente care a exprimat #nduri similare, am descris urmatoarea imaine" $m

&acut-o sa se #ndeasca si am determinat-o sa reevalueze relatia cu partenerul ei"

Uita-te la aceasta piesa din fier, i-am spus, in timp ce i-am aratat o sculptura din

fier de pe biroul meu. +cest fier nu este cenusiu, dur, rece si cu muchii ascutite, ci

alb, stralucitor, fluid, fierbinte si fara o forma definita. intr-o anumita masura, a preluat calitatile focului.

*entru pacienta insemna ca maniera ascutita a sotului ei nu era o trasatura personalacare nu putea &i schim'ata, ci depindea de situatia pacientei" Din cauza pro&esiei sale, elavea mai putin timp pentru sotia sa dec#t si-ar &i dorit ea" %a a reactionat &ata de acestlucru cu pl#neri si re&uzuri deschise" Ca un rezultat, 'ar'atul a cautat alte partenere dinc#nd in c#nd, lucru aravat de sotia sa cu economia ei excesiva, iar el a evitat-o si maimult" *entru a vor'i in imaini &ierul a devenit cald" *entru a-si capata din nou &orma, eltre'uie sa &ie re#ncalzit" $ceasta era o sarcina pe care &emeia tre'uia sa si-o asume interapia ei"

Cinci -eci de ani de politete

Un cuplu in vârsta si-a celebrat nunta de aur dupa multi ani de casatorie. in timp ce isiluau micul de&un impreuna, femeia s-a gândit, 'ip de 59 de ani m-am gândit numai la sotul meu si i-am dat coa&a de deasupra a chiflei. +stazi vreau si eu in sfârsit sa mabucur de aceasta delicatesa. + uns partea de deaupra cu unt si i- a dat partea cealalta sotului ei. Contrar asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mâna si i-a spus,Draga mea mi- ai provocat cea mai mare bucurie. 'imp de 59 de ani nu am mâncat partea de dedesubt a chiflei, care este partea care imi place cel mai mult. intotdeaunam-am gândit ca ar trebui s-o ai, deoarece iti place tie atât de mult.

in locul sta'ilirii scopurilor proprii, noi preluam uneori scopuri sta'ilite de altii pentrunoi intotdeauna &ac ceea ce vrea sotul meu" .e lasam condusi de ceea ce credem casunt dorintele si interesele parteneruluui nostru" De aceea renuntam la propria initiativa sinelijam propriile nevoi - evident &ara motiv" $ceasta politete, tacerea in leatura cu propriile nevoi si dorinte, ne conduc nu doar la ne#nteleere, ci de asemenea la limitareadiviziunii rolurilor, care, de-a lunul timpului apar ca poveri si ca o lipsa a li'ertatii"

$ici este prezentat un raport din partea unei &emei casnice de @ de ani, mama a doicopii, care a &ost tratata pentru depresie, anxietate, tul'urari astrice si intestinale si pro'leme circulatorii"

+'isnuiam intotdeauna sa ii iau in consideratie pe ceilalti oameni - sotul meu, copiii, parintii, rudele, cunoscuti, vecini s" a" m" d" $m vrut sa &ac lucrurile cum tre'uie pentrutoata lumea" Dar am s&#rsit intr-o relatie total pertur'ata cu mine insami" inainteaacestora, era pro'lema mea in luarea unei decizii" intotdeauna am luat o decizie spun#nd,GCe vor spune ceilalti:H G!unt satis&acuti:H" Dar daca luam o decizie si vedeam cacineva nu este de acord cu ea, mi-o schim'am imediat si &aceam lucrurile asa cum nuvoiam" $veam in mod constant du'ii si sentimente de vina" *arerile di&erite din jurulmeu m-au tul'urat &oarte mult" %ram &oarte dependenta de opiniile si dorintele celorlalti"



Mai mult, munceam at#t de mult, inc#t pur si simplu nu ma descurcam" 9re'urile casniceau devenit un o'stacol" $m renuntat, mi-am pierdut curajul si am cedat la anxietate sidepresie, care au &ost tratate medicamentos" Daca eram la capatul puterilor meream in pat" C#nd m-am re&acut &izic si emotional, a inceput totul din nou" Daca starea mea seinrautatea, luam medicamente pentru depresie si anxietate" $m inceput treptat sa simt ca, pro'a'il eram melancolica si nu ma puteam descurca &ara aceste medicamente" +r#c#ndlucrurile nu mereau 'ine, c#nd nu &aceam ceva care sa-l multumeasca pe sotul meu,

c#nd ma certa, pur si simplu, renuntam mai cur#nd dec#t sa vor'esc cu el despre acestlucru" intotdeauna am spus , GDe ce sa ma necajesc:.u exista motiv de cearta" H Mi-am pierdut din ce in ce mai mult increderea in mine, nu mai aveam initiativa3 totul era la &el pentru mine"

C#nd eram din nou la capatul puterilor, nu incercam sa-mi acord un raaz, cicontinuam pur si simplu p#na c#nd nu mai puteam" %ra ca o compulsie" + voce dininteriorul meu spunea G9re'uieH, iar alta voce spunea G.u pot" .u mai vreau" H"upte &eroce se dadeau in interiorul meu" %ram at#t de preocupata de mine, pl#nerile si pro'lemele mele, inc#t adesea nu ma puteam #ndi la nimic altceva"

in terapie aceste ierarhii s-au dar#mat su' ochii mei" rusc am realizat ca pot &i li'era, side asemenea ca acest lucru depinde de mine ca sa-l realizez" Doar acum realizez su' ce presiune am trait in toti acesti ani"

+ &emeie de @? de ani a cunoscut anxietatea c#nd s-a separat de &iul ei adult" %a s -a pl#nsca i-a &uit pam#ntul de su' picioare, /neori sunt stap#nita de sentimentul ca am trait invan" $cest lucru se int#mpla c#nd ma #ndesc la situatia mea actuala" Ce am realizat inviata, si ce insemn pentru &iul meu:$'ia daca se mai arata pe aici" in acest moment, aaparut clar conceptia &emeii

Din moment ce nu il mai am pe &iul (copilul meu) aici, viata mea nu mai are sens"

!unt &ara valoare" *entru a contracara aceasta idee, i-am spus pacientei o para'ola

Secretul unei radacini

(amântul /solul1 se sacrifica pentru copacul care se dezvolta din el. *azut dine#terior, pamântul este pierdut, dar acelasi pamânt care este sacrificat este incorporat in copac, in crengile, florile si fructele sale. Daca ar fi continuat e#istenta acestui pamânt si nu s-ar fi sacrificat pentru copac, nici crengile, nici florile, nici fructele nu s-ar fi putut dezvolta.

*acienta a acceptat aceasta mitoloie ca pe o maulire, ca pe o onoare acordata ei"

%a era cea care s -a sacri&icat si a renuntat la propriile interese, dar in &inal a realizat ca&iul ei sa &ie capa'il sa o'tina o viata independenta si &ericita" I-a &acut 'ine pacientei&aptul ca realizarea ei a &ost recunoscuta" Dupa ce talentul ei personal a &ost con&irmat siea se putea simti siura in aceasta recunoastere, ea a &ost in &inal in pozitia de a renunta, pas cu pas la &ixatia ei cu un motiv sinular si dominant pentru modul de viata, in primulr#nd al &iului ei" $ceasta disolutie nu a mai &ost mult timp doar un proces neativ pentruea, o contradictie a rolului matern" $ &ost un pas catre noi interese si noi scopuri"



,ra/iapaun

) vrabie vroia sa arate ca un paun. Ce impresionata era de mersul mândru al minunatei pasari, de mersul tantos, de evantaiul mare pe care il facea cu coada sa8 *reau sa fiuca aceasta pasare, a spus vrabia. +dmiratia tuturor celorlalti va fi in mod sigur pentru mine. i-a ridicat capul, a tras adânc aer in piept, astfel incât pieptul sau micut ș

s-a dilatat, si-a desfacut penele cozii si a incercat sa mearga la fel de elegant cum a

vazut ca o facea paunul. + facut un pas inainte si inapoi si s-a simtit tare mândra. Dar,dupa ce a facut acest lucru un anumit timp, a descoperit ca pozitia neobisnuita era oadevarata corvoada. ) durea gâtul, si ceea ce era mai rau, celelate pasari, mierlele pufoase, canarii in toata splendoarea lor si ratele stupide, toate au râs de vrabia-paun.Curând, acest lucru a devenit prea mult pentru ea.

2u mai imi place acest &oc, s-a gândit ea. "-am saturat sa fiu paun. *reau sa ma port din nou ca o vrabie. Dar când a incercat sa mearga din nou ca o vrabie, nua mai putut. in locul mersului sau obisnuit, a inceput sa topaie brusc prin &ur sinu putea face nimic altceva. +stfel au invatat vrabiile sa topaie.

+ &emeie persana, in v#rsta de @0 de ani, sotia unui om de a&aceri, a venit la mine intimpul unei calatorii prin %uropa" %a su&erea de depresie, tul'urari de somn si pro'lemeintestinale, pentru care ea a &ost deja examinata si tratata in Iran si in !" /" $" %a a spus,Ma trezesc devreme, dar ram#n in pat p#na in jurul orei 1000" Ma simt &oarte sinura"intotdeauna ma intre' de ce ar tre'ui sa ma trezesc devreme" a urma urmei, copiii meinu sunt aici" .u mai accept invitatii" *re&er sa stau acasa" incep sa pl#n &ar motiv si numa pot opri" .u mai &ac 'aie, nu ma coa&ez si imi pasa mai putin de haine, desi era totuldi&erit inainte" !unt &oarte nervoasa" C#nd suna tele&onul, aproape am un atac de cord"!ar imediat si ma #ndesc, %ste fiul meu din +merica. !otul meu este &oarte draut cumine" Dar nu stiu de ce, am din ce in ce mai putin de a &ace cu el" *acienta, mama atrei copii, a su&erit de aceste simptome de c#nd &iul ei era mai t#nar, la indemnul ei &iind

trimis in !" /" $" sa studieze, c#nd avea 1< ani" in timpul conversatiei noastre, acontinuat sa-si aduca aminte de sora ei mai mare, care, dupa toate aparentele era cel maiimportant model pentru ea si cel mai mare rival" !ora ei s-a maritat cu un diplomat si a putut vizita di&erite tari, inclusiv !atele /nite" *entru pacienta, calatoria devenise unrezumat al stilului ideal de viata, un stil de viata pe care l-ar &i adoptat cu 'ucurie" Dar,din cauza sotului ei, era leata de Iran" in locul ei, doi dintre &iii sai au calatorit instrainatate" Cel mai mare a studiat in 2ermania, iar cel mai mic a studiat in !tatele /nitesi a locuit impreuna cu sora sa in everlF 6ills" Despre &iul sau mai mic, mama sa aspus, %ste cu mult di&erit de ceilalti &ii ai mei" *rin maniera sa, el &ace sederea acasa&oarte placuta" *entru cei doi &ii ai ei care calatoreau in strainatate, pacienta avea oscuza 'una de a calatori" %a si-a vizitat &iul in !" /" $" timp de trei luni si &iul sau din2ermania, timp de doua luni" in aceasta perioada, ultimul a devenit so&erul ei,conduc#nd-o de la un doctor la altul, &olosindu-si vacanta si, neav#nd o luna li'era, si-aluat concediu &ara plata"

Din cauza vizitei ei, existau con&licte intre &iul ei si sotia acestuia, care nu putea inteleeaceasta &orma de iu'ire materna" in ciuda realizarii tuturor dorintelor sale, pacienta sesimtea ne&ericita" .ici $merica, nici %uropa nu erau con&orm asteptarilor ei" Con&lictulde a &i la &el ca sora ei nu a &ost rezolvat asa cum s-a asteptat"



in ciuda unei imaini exacte a situatiei, pacienta continua sa atri'uie 'oala ei unor cauze oranice" Din moment ce eram din ce in ce mai mult convins ca, con&lictul cusora ei juca un rol cheie i-am spus povestea vra'iei-paun"

*acienta parea sa &ie in mod neplacut miscata, dar imediat a schim'at discutia la pro'lemele pe care &iului ei le avea in coleiu si a incercat sa evite ideile continute in poveste"

a inceputul sedintei urmatoare, ea m-a intre'at, Ce ai vrut sa spui cu acea poveste:

%u am replicat, Cum ai inteles aceasta poveste:

%a .u imi place povestea" .u cred ca este maulitoare pentru mine" Ma vad ca pevra'ia-paun, ca vra'ia care vrea sa imite paunul si care p#na la urma nu poate dec#ttopai" *aunul este sora mea, eu sunt vra'ia" intotdeauna am admirat-o si am imitat-o pesora mea" C#teva minute mai t#rziu, ea a spus $m un sot &oarte 'un si &oarte draut" Din punct devedere &inanciar o ducem &oarte 'ine" .u suntem la &el de 'oati ca sora mea, dar ne

putem permite o multime de lucruri" Ca sa &iu sincera, dupa ce am &ost in !tatele /nite,nu sunt siura ca sora mea este cu adevarat multumita"

*acienta a realizat un insiht re&eritor la &aptul ca ea a consumat mult timp, prinincercarea ei de a&i la &el ca sora ei si de a realiza ceea ce a realizat ea" Din moment cetratamentul ei, ca tratament de urenta, putea dura doar trei sedinte, doar la acest nivel deterapie putea &i lucrat mult mai intensiv" Cu scopul auto-ajutarii, care era &unctia terapieiulterioare, ne-am concentrat pe extinderea scopului" Ce scopuri si dorinte avea &emeia,alaturi de dorinta inutila de a &i la &el ca sora ei: in cea mai mare parte, ea avea interesesociale - educarea copiilor si proresul (ajutarea) copiilor dezavantajati din punct devedere social" $m discutat in mod sistematic despre di&eritele posi'ilitati care au existat"in corespondenta noastra care continua si astazi, a&lu din c#nd in c#nd de activitatile ei sisuccesul in noi domenii" $ &ost chiar capa'ila sa stimuleze interesul sotului ei in ceea ceii priveste"

PO,E(I!E #N PSIHOTERAPIE

Curaj pentru ade.ar

Când "ahomed era urmarit si toti il cautau, +li, ginerele sau, a avut ideea cum sa-l salveze. %l a ascuns profetul intr-un cos inalt, a pus greaua incarcatura pe cap si atrecut mentinindu-si echilibrul, printre garzile de la poarta orasului. Ce ai in cos!, l-aintrebat cu severitate la vama, gardianul. "ahomed, (rofetul, i-a raspuns +li. arzile,care au luat acest adevar drept dovada unui spirit istet si obraznic, au râs si au permislui +li si profetului din cos sa treaca.

9rucul lui $li - a se apara cu adevarul, din cauza ca era de necrezut si neverosimil - esteinca utilizat, c#nd adevarul poate produce rezultate neplacute" $cesta este de asemenea



adevarat pentru psihiatrie si psihoterapie, care, in ciuda tuturor iluminarilor sunt inca patate de imainea ospiciilor nesanatoase din trecutele timpuri" Chiar daca analistul, inmulte cercuri, este expresia unei vieti 'une, inclus ca un status-sim'ol su' titlul analistulmeu, opinia enerala despre psihiatrie si psihoterapie este inca complet in urmatimpului" Ca rezultat, multi pacienti incearca sa tina vizitele lor la terapeut in strict secret"in exterior, ei nu dezvaluie nimic, deoarece se tem ca vor &i considerati anormali, 'olnavisau incarcati de con&licte" 9eama lor poate &i periculoasa pentru proresul lor" $ceasta

pro'lema este in mod special mai acuta pentru mem'rii clasei de mijloc"

/n inalt maistrat m-a invitat odata la o petrecere &estiva" %l venise mai devreme la mine, pentru ajutor, din cauza pro'lemelor cu &iul sau" in toate privintele, contextul petreceriiera mai dera'a tensionat" Ceilalti oaspeti erau cu totii notari, maistrati si avocati" %ueram sinurul terapeut" 2azda, &ostul meu pacient, parea ca poarta tensiunea in jurul lui"C#nd mi-a luat haina, a inceput sa spuna !unt curios cum va vor privi ceilalti" Cumva,am avut sentimentul ca el se temea ca, coleii sai vor pricepe relatia noastra terapeut- pacient si ca vor reactiona neativ la ea" $cest sentiment ii cauza un vizi'il discon&ort"De partea mea, eu vedeam situatia ca o pro'lema, pe care &ostul meu pacient tre'uia sa orezolve el insusi" $m &ost interesat sa vad cum el dorea sa iasa din aceasta evidenta

capcana pe care, in mod evident si-a construit-o sinur" 4ara sa cunoasca povestea lui $li,el a utilizat strateia lui $li, de a &i indeajuns de curajos, pentru a spune adevarul"

u#ndu-ma de 'rat, el m-a prezentat oaspetilor sai ca doctor *esesch8ian, psihiatrulmeu +amenii care erau acolo pareau amuzati" C#nd eu, dupa aceasta am laudat judecatorul pentru cinstea si deschiderea sa, c#tiva dintre oaspeti au inceput sa r#da"estile lui au pierdut seriozitatea pe care ar &i avut-o daca aceasta in&ormatie ar &i &ostdata coleilor ca un secret deschis" $dmiterea sa deschisa a psihoterapiei a avut unrezultat suplimentar, mai indepartat" $ intrat intr-un rup de auto-dezvaluire pentruavocati si judecatori si in 'aroul sau, el a devenit un puternic avocat, cu o 'una utilizare a psiholoiei si psihoterapiei in #ndirea jurisprudentiala"

Cu tactica lui $li, maistratul a cautat o solutie, care la inceput este o contradictie aloicii" Con&orm loicii, judecatorul ar &i tre'uit sa tina su' tacere lucrurile care ar &i putut &i, eventual, in detrimentul sau" Dar ar &i tre'uit sa nee contactul sau cu psihoterapia"

9ensiunea sa ar &i putut continua la nes&#rsit" Iesirea lui in &ata, curajul de a spuneadevarul, i-a permis sa rezolve pro'lema, schim'#nd perspectiva sa, schim'#nd reulile jocului" $ceasta a produs o reactie de surpriza la musa&iri si a provocat r#sete din partea judecatorului"

n moti. pentru a *i recunoscator

+m nevoie de bani. (oti sa-mi imprumuti E99 de tumani /valuta iraniana1! isi intreba unbarbat prietenul. +m bani, dar nu ti-i voi da. Fii recunoscator pentru aceasta8 Suparat, prietenul raspunde$ Ca ai banii si nu vrei sa-mi dai, aceasta pot intelege. Dar ca ar trebui sa fiu recunoscator pentru aceasta, nu este doar de neânteles, ci categoric rusinos. Dragul meu prieten, raspunse celalalt, m-ai intrebat de bani. +s fi putut sa-ti spun$ vino mâine. "âine as fi putut spune$ imi pare rau. inca nu ti-i pot da vino poimâine. Daca vei fi venit la mine atunci, as fi putut spune$ vino la sfârsitul saptamânii. in acest mod, te-as fi putut tine pâna la sfârsitul



timpului, sau cel putin pâna când altcineva ti-ar fi dat banii. Dar nu vei fi gasit pe altcineva, pentru ca ai fi fost prea preocupat sa vii la mine si ai fi contat ca vei primi banii mei. Deci, iti spun cu toata onestitatea ca nu-ti voi da banii. +sa, poti cauta in alta parte si incerca sa ai maimult noroc acolo. Fii recunoscator8

/n ininer persan de @= de ani, a venit la mine, la s&atul &ratelui sau, student in2ermania" ar'atul su&erea de severe dureri stomacale, de sase ani" $ &ost incapa'il sa

citeze alte simptome" in eneral, nu parea &oarte multumitor pentru el sa vina la unca'inet psihoterapeutic" %l nu a vor'it despre con&lictele sale" in schim', el tinea saaccentueze ca, durerile stomacale care pareau drept colici, nu au putut &i tratate cu succes prin medicatie, acasa sau peste hotare" in cursul interviului nostru initial, am inceput savor'im despre posi'ile surse de con&lict corpul sau, cariera sa si realizarile sale, viitorulsi &anteziile sale" *area ca, recent, pacientul plasase corpul sau, in mod special stomacul,in centrul tuturor experientelor sale" +'servasem deja aceasta in prima noastra int#lnire"Daca su'iectele care apareau erau intr-un &el con&lictuale pentru el, ori pareau neplacutesau st#njenitoare, el &acea o rimasa dureroasa si str#nea cu m#na zona de deasuprastomacului" inrijorarea sa cea mai mare parea a &i situatia pro&esionala" Dupa toateaparentele, aceasta determinase con&lictul sau" Dupa ce a parasit universitatea, ca ininer

licentiat, a intrat intr-o mare &irma, unde a int#lnit ceea ce este cunoscut in eneral dreptsocul practicii" Desi 'ine cali&icat in domeniul sau, el nu tinea pasul cu coleii sai" .uera ca si cum, certuri deschise ar &i dus la di&icultati" Dimpotriva, pacientul era &oartesimpatizat" Dar o anumita teama se dezvolta in sinele ininerului" Daca ii era data osarcina, o rezolva &ara nici un protest" Daca tre'uia sa-si ajute un cole, o &acea imediat"Daca cineva avea nevoie de un s&at, el era pe aproape" Daca cineva il certa, el doar z#m'ea" Daca cineva il trata nepoliticos, injust sau ar'itrar, el nu il lua in seama" %linhitea insultele, &ara sa le spele in a&ara lui" Chiar si in propria &amilie devenise&acatorul de pace si cel ce calmeaza con&lictele" Dar, oric#t de multumitor rolul sau decon&ident si etern darrnic era pentru sine, el inca su&erea in interior in urma rijilor si poverilor care se inramadeau asupra lui din toate partile, poveri care il trans&ormau pe

el, cu toata ra'darea intr-un animal de povara"

Dialoul nostru terapeutic nu parea a &i in mod particular productiv" %l se identi&icase pesine cu rolul sau, at#t de mult, inc#t nu putea sa se distanteze de acesta" De aceea amvor'it cu el despre conceptia sa, motoul sau" 4ara sa se #ndeasca la aceasta si cuconvinere totala, el l-a citat pe !aadi

Daca cineva iti provoaca durere, invata sa suporti durerea3 prin renuntare si

iertare, te eli'erezi de vinovatie"

$cest citat continea mult din ceea ce &ormeaza poverile, con&lictele si stresul de caresu&erea politetea sa, modesta suprimare a intereselor sale proprii, consideratia sa pentrualtii, incapacitatea de a spune nu cu onestitate, sentimentele sale de vinovatie si teama dea&i respins, pe care in mod o'isnuit incerca sa le evite" 9oate acestea erau cristalizate pentru el in versul lui !aadi" in urmatoarea conversatie, citatul din !aadi a dovedit iarasisi iarasi a &i punctul central pentru toate pro'lemele sale in relatie cu ceilalti oameni"*entru a stimula o schim'are de perspectiva i-am dat un contracitat, de asemenea din!aadi, care extindea perspectiva ideii sale oriinale



Doua lucruri intuneca spiritul nostru tacerea, c#nd cineva ar tre'ui sa vor'easca, vor'a

atunci c#nd cineva ar tre'ui sa taca"

Mer#nd in jurul primului citat, semni&icatia politetii este extinsa pentru a include sionestitatea" edinta noastra de terapie a inceput cu adevarat de la aceasta extindere aș

conceptului" a inceputul urmatoarei sedinte, care a avut loc o saptam#na mai t#rziu, pacientul a inceput el sinur sa discute conceptia sa si prescriptiile din contra-concept" %l

a relatat de asemenea experiente din copilarie si parea sa ai'a un sever dezacord launtric pe care l-a descris in acest &el tiu ca su&ar pentru aceasta, dar nu pot supara ceilaltiș

oameni"

$ici, din nou, el dezvaluie sentimentele de vinovatie si teama sa de a pierde prietenia sistima celorlalti oameni, nevoia lui de a-i trata pe toti corect, si nearea &aptului ca nu se poate descurca cu toate responsa'ilitatile pe care si le -a asumat pentru sine" a s&#rsitulsedintei am prescris pentru el povestea /n motiv pentru a &i recunoscator"

*acientul parea ca doreste sa protesteze impotriva sarcinilor sale" e-a inhitit de maimulte ori, dar, in 'inecunoscuta sa maniera politicoasa inca nu spunea nimic" eactia sa a

venit in urmatoarea sesiune, ca o siuranta activata cu int#rziere" %l s-a pl#ns de mine side psihoterapie, a tipat, a lovit cu pumnul in 'irou si a esticulat sal'atic cu 'ratele" %raun comportament la care niciodata nu mai asistase" Ca si cum 'locajul ar &i &ost spart,aresiunea sa si reprimarile s-au pra'usit peste mine" $ &ost ca si cum el ar &i vrut sa vadadaca onestitatea lucreaza cu adevarat"

Dupa iz'ucnirea emotionala, pacientul a actionat &oarte prietenos si si-a cerut scuze" $spus ca aceasta a venit neasteptat asupra sa si nu a putut &ace nimic impotriva ei" Dar,dupa surpriza sa initiala a &ost multumit sa a&le ca poate exprima sentimente neative,&ara a &i respins din cauza acestora"

in cele opt sedinte des&asurate de-a lunul a sase saptam#ni - durata vizitei sale in2ermania - am lucrat impreuna pentru rezolvarea pro'lemei sale centrale" in aceasta perioada de timp, simptomele sale s-au linistit, dar se mentineau inca" %ra ca si cumcorpul sau avea inca sa completeze incet ceea ce pacientul deja intelesese in constiintasi experienta sa" in prima scrisoare, sase saptam#ni dupa reintoarcerea sa acasa, el imiscrie ca nu a mai avut pro'leme cu stomacul in tot acest timp" !punea ca era capa'il saman#nce orice si se simtea mult mai 'ine la lucru" $ceasta a &ost o terapie de succes,care a continuat"

Daca spun #nduri nepopulare, este mai 'ine dec#t daca nu as spune nimic si as &i mut"

(*rover' persan)

Ra-/unarea omului care spune da

in gradina uni om intelept traia odata un frumos paun. +cesta era o adevarata bucurie pentru gradinar, care avea mare gri&a de el. (lin de lacomie si invidie, un vecin se tot uita peste gard si nu putea suporta faptul ca cineva are un paun mult mai frumos decât al lui. in invidia sa, el a inceput sa arunce cu pietre in paun. S-a intâmplat ca gradinarul sa vada acest lucru si s-a infuriat. Dar lacomia nu-i dadea pace vecinului. Dupa un



timp, el a inceput sa-l maguleasca pe gradinar, intrebându-l daca putea avea, cel putinun pui femela de paun. radinarul l-a refuzat in mod categoric. in cele din urma,vecinul a devenit reverentios fata de stapânul casei si l-a intrebat daca putea avea, cel putin un ou de paun. %l voia sa-l puna sub o gaina care sa il cloceasca. )mul intelept i-acerut gradinarului sa -i dea un ou din cuibul paunului. radinarul a facut cum i s-a spus. Dupa un timp, vecinul a venit si s-a plâns omului intelept, Ceva nu este in regulacu acest ou. ainile mele l-au clocit timp de mai multe saptamâni, dar nici un paun nu a

iesit din el. Furios s -a intors acasa. 3arbatul intelept l-a chemat pe gradinarul sau. I-ai dat vecinului un ou. De ce nu a iesit un paun din el! radinarul a replicat, 7-am gatit mai intâi. inteleptul s-a uitat la el uimit. +tunci gradinarul a spus pe un ton de scuza,"i- ati spus sa-i dau un ou de paun. Dar nu mi-ati spus daca sa fie gatit saunu. . . . .

Cu sau &ara voia lor, leaturile sociale dintre oameni sunt &ormate dintr-o sinura clasasau din mai multe clase" *artenerii sociali pot do'#ndi roluri eale in cadrul unei s&erelari sau ei pot &i structurati de la v#r& spre 'aza, ceea ce inseamna ca ei pot &i impartiti inclasa de sus sau clasa de jos" +amenilor le place sa descrie aceste relatii cu concepte precum autoritate, o'edienta, disciplina"

$laturi de intre'area, daca sau cum o anumita relatie de autoritate este justi&icataeste important sa ne intre'am cum reactionam la ea" *ornind de la supunereaneconditionata si revolta antiautoritara, descrise in psihanaliza drept crima sim'olica&ata de tatal cuiva exista nenumarate alte reactii posi'ile" %le sunt distinse prinintensitatea lor si prin tipul crizei de autoritate" intre'area este, care din cei doi poli -supunere sau respinere este in prim plan" Chiar daca noi vedem doar ca o persoanareactioneaza adaptativ si o'edient, iar alta s&idator si antiautoritar, acest lucrudetermina de asemenea o reactie pentru un con&lict acut sau 'iora&ic" $colo undeneo'edienta si rezistenta caracterizeaza comportamentul unei persoane, exista adesea

nevoia pentru autoritate a'soluta pe care cineva o poate pastra" *e de alta parte,exista multi oameni care par adaptativi si o'edienti, dar care in realitate sunt inmiezul unei crize latente, tacute de autoritate, a unei puternice revolte interne, careeste adesea o'serva'ila doar in moduri neo'isnuite"

/n comerciant in v#rsta de ?1 de ani, *eter !" , care a lucrat in maazinul

tatalui sau, a descris pro'lema sa in &elul urmator

De ceva timp, nu am sentimente si nu sunt capa'il sa-mi asum responsa'ilitati" $mdestule necazuri cu cerintele muncii mele, deoarece o'osesc usor" $'ilitatea mea de ama concentra s-a diminuat de asemenea &oarte mult" $st&el sunt nesatis&acut de mine siam tendinta de a actiona aresiv &ata de ceilalti" 9atal meu imi reproseaza adesea acestlucru"

in exterior am acceptat aceasta admonestare cu indi&erenta si tacere stoica, dar ininterior am simtit o atitudine neativa &ata de parintii mei" $m dureri de cap destul de&recvent" in cea mai mare parte a timpului ma simt destul de o'osit si simt ca nu pot sarealizez nimic" incerc sa-mi dehizez sla'iciunile prin tot &elul de trucuri, chiar daca numa simt usurat &ac#nd acest lucru" (4rament din interviul initial)"



Con&ormismul pacientului, exprimat de el insusi prin politetea sa extraordinara, ar putea&i vazut ca o cale a inhi'arii exercitarii propriei vointe si ca un rezultat al autoritatiidominatoare a tatalui" Cerintele tatalui in ceea ce-l priveste pe &iul sau au &ost a'solutautoritare3 cel putin in acest mod le-a simtit pacientul" %l a acceptat toate sarcinile dea&aceri pe care tatal sau i le-a deleat, chiar daca ele reprezentau prea mult pentru el"inselarea a reprezentat sinura cale de scapare" %l a &acut ca scrisorile de a&aceri la carenu putea sa raspunda sa dispara, sa uite sa noteze tele&oanele importante si sa nelijeze

sarcinile si clientii o'isnuiti" !inura scuza pentru aceste neajunsuri pro&esionale a &ost,!unt impovarat de munca" %ste prea mult pentru mine" .u sunt potrivit pentru aceasta pro&esie"

$ceasta opinie ar &i in mod o'isnuit convocata pentru &ormarea pro&esionala, maicur#nd dec#t pentru tratamentul psihoterapeutic" Dar, de &apt, pacientul a cerut terapie,de unul sinur" %l avea in mod evident nevoie sa &ie ajutat in ceea ce privestecon&lictele sale si nu se #ndea ca schim'area pro&esiei ar &i o solutie reala" De &apt, elcredea ca ar &i o evadare" %l nu era inca, constient de lantul de #nduri, c#nd a inceputterapia" .u ar &i &ost comprehensi'il pentru el in acel moment, &ara oarecare preatire"

$st&el i-am spus povestea oului de paun si a vecinului" De atunci, am realizat treisedinte si am sta'ilit o atmos&era relaxata si prietenoasa" I- am spus aceasta povestespeciala datorita modului in care trateaza autoritatea si modului in care o rezolva"

*eter !" a z#m'it 9atal meu mi- a spus ca ar tre'ui sa am rija de o anumitascrisoare sau un anumit tele&on" i am &acut-o atunci, in &elul meu, desiur" $t#t timpș

c#t am avut rija, scrisoarea sau tele&onul nu au constituit o pro'lema" i am scapat deș

tatal meu inca o data" $sta este amuzant" imi place intr-adevar pro&esia mea, dar c#nd primesc o sarcina sau un ordin de la tatal meu ma 'lochez" Mi-am schim'at motorul laneutru si nu se mai misca nici macar un centimetru"

9erapeut ealizeaza tatal tau sensul nepasarii tale:

*eter !" .u cred" %l crede pur si simplu ca sunt de neincredere, dezordonat, nelijent,lenes si poate chiar stupid" Dar asa reactionez eu impotriva autoritatii sale - ceva ce el pro'a'il nu pricepe" %u spun da pentru tot, chiar si atunci c#nd ma s#c#ie acest lucru, decele mai multe ori ma in&urii c#nd el imi da ordine, &ara nici un &el de consideratie"

$m lucrat asupra con&lictului actual intr-un mod sistematic, su' aspectul pro'lemeipolitete-onestitate" $ceasta pro'lema a condus pretentia tatalui pentru o'edienta la uncon&lict pentru pacient" Contra-conceptul pentru rezistenta sa pasiva era rezistentaactiva !pune ce nu poate &i &acut si explica de ce" in acest &el, con&lictul era ridicat de

la domeniul inadecvat al s&idarii copilaresti si era plasat intr-un domeniu al discutieiconcrete, pe care pacientul il putea controla mult mai usor" $cest lucru ii dadea pacientului sentimentul ca nu era plasat ar'itrar su' controlul tatalui sau3 el putea sa-siexprime de asemenea propriile dorinte si nevoi, &ara teama de pedeapsa" in acelasi timpam lucrat asupra con&lictului de 'aza si istoriei acestui con&lict, ast&el inc#t el a invatat sainteleaa de ce a adoptat aceasta atitudine de&ensiv-masochista in relatiile cu tatal sau"De asemenea, el a realizat ce o'stacole au stat in calea onestitatii si deschiderii"

n /un model



Un muezin a dorit sa-si prote&eze fiica de pericolele vietii. Când a venit timpul si ea s -atransformat intr- o adevarata floare a frumusetii, a luat-o deoparte si i-a povestit despre &osnicia si rautatea lumii. Draga mea fiica, a spus el, tine minte ce iti spun. 'otibarbatii vor un singur lucru. 3arbatii sunt vicleni. 'e atrag in cursa de câte ori pot. 'unurealizezi cum te afunzi din ce in e mai mult in mlastina dorintelor lor. iti nvoi arata calea

nefericirii. 7a inceput, barbatul gaseste ca ai cele mai frumoase trasaturi si te admira. +poi, el te invita sa iesi cu el. +poi, treceti pe lânga casa lui si el mentioneaza ca vrea sa-si ia haina. 'e intreaba daca nu ai vrea sa vii in casa cu el. Sus, el te invita sa iei loc si iti ofera un ceai. +mândoi ascultati muzica, si, când este momentul potrivit, el brusc sare pe tine. +stfel tu esti violata, noi suntem violati, mama ta si cu mine. Familianoastra este violata si s-a dus buna noastra reputatie.

Fiica a pus vorbele tatalui la inima. Dupa un timp, ea a venit la tatal ei si a zâmbit cumândrie. 'ata, a intrebat ea, esti profet!Cum ai stiut ca o sa se intâmplr toate astea! + fost e#act cum mi-ai spus tu. "ai intâi mi- a admirat frumusetea. +poi mi-a cerut saies cu el. Din intâmplare am trecut pe lânga casa lui. +ici, bietul om a observat ca si-a

uitat haina. i, ca sa nu ramân singura, m-a invitat in apartamentul sau. +sa cum cer șbunele maniere, mi-a oferit un ceai si a luminat atmosfera cu muzica frumoasa. in acel moment mi-am amintit de cuvintele tale si am stiut e#act ce avea sa se intâmple. Dar,vezi, sunt demna sa fiu fiica ta. Când am simtit ca este momentul potrivit, am sarit euinsumi pe el si l-am violat, i-am violat parintii, familia, buna sa reputatie si stima sa de sine8

/n comerciant in v#rsta de @= de ani a venit la mine din cauza unui articol din revistadespre cartea mea *sihoterapie pozitiva" *ro'lema sa, de &apt consta in inteleereaunor concepte, cum ar &i crize de autoritate, lipsa leaturii intre eneratii, con&licteleate de stima de sine, scrupule morale s" a" m" d" %l a a&irmat ca nu a vrut sa vina pentru el, ci pentru &iica sa, care-i provoca multe necazuri" Dupa a'solvirea scolii, &iicasa !usanna s-a mutat imediat in alt oras, ast&el inc#t ea nu a mai putut urmauniversitatea" %l nu a &ost de acord cu aceasta idee si nu putea inca accepta &aptul ca!usi, asa cum o alinta el, locuia acum, lipsita de aparare, intr-un oras strain"

.emultumirea sa ajunea mereu in acelasi punct, si anume, ca el era mult mai in masurasa o protejeze pe &iica sa" $m avut multe experiente in viata mea,inclusiv experienterele, a spus el" +amenii tineri din ziua de azi sunt at#t de li'eri si neconstr#nsi si nu se#ndesc niciodata la consecinte" tii, peste tot p#ndesc pericole" Daca &ata mea ar judecaș

lucrurile con&orm experientelor mele, ne -ar putea scuti pe noi si pe ea de multa su&erintasi enervare" *acientul a calatorit din districtul uhr pentru un tratament individual"%&orturile terapeutice, de aceea s-au concentrat pe c#teva domenii centrale" Chiar trasaturile compulsive ale pacientului tre'uiau initial desconsiderate" Din cauzahiperprotectiei sale, pacientul incerca sa alune toate pericolele amenintatoare si sa evitetoate lucrurile amenintatoare, care s -ar &i intors intors impotriva lui, daca, conceptelesale ar &i &ost luate in discutie" 4ara nici un du'iu, el avea in mod considera'il dorintesexual- aresive care nu au &ost reprimate si care au necesitat un tratament de lunadurata" intre timp, ele nu puteau &i constientizate3 in tratamentul sau am utilizat ast&el altesemni&icatii" I-am spus tatalui &oarte inrijorat si impovarat su&leteste, povestea /n 'unmodel"



a inceput, pacientul a ascultat-o cu mare interes" a s&#rsitul povestii a &acut o &ataaproape socata si cur#nd dupa aceasta a inceput sa r#da" Mi-a lasat impresia ca s-aidenti&icat cu muezinul si ca schim'area 'rusca a perspectivei l-a surprins, la &el de multca si pe eroul povestirii" 4ara sa-l intre' nimic, el a inceput 'rusc sa-mi povesteascadespre situatia sa &amiliala si a mentionat cum a su&erit din cauza autoritatii tatalui sau"Daca eu spun ca apa cure in susul muntelui, atunci, apa cure in susul muntelui" $ceasta era atitudinea tatalui meu" Din cauza povestii si a trans&erului acestei povesti la

situatia sa, am'iuitatea atitudinii sale hiperprotective a devenit clara" %l a &ost capa'il savada enerarea sarcinii pe care el in mod inconstient a incercat sa o indeplineascasarcina mentinerii liniei descendente de autoritate in &amilie3 a trans&erarii dorintelor salela copiii sai3 a cererii o'edientei chiar de la &iica sa adulta3 si a prevenirii independenteicare ar &i insemnat pentru el renuntarea la o'liatiile sale parentale"

.e -am con&runtat cu aceste idei in conversatia noastra ulterioara" %ste ca si cum, pacientul s-ar &i anajat intr-un voiaj al descoperirii, deoarece era at#t de surprins de&iecare data c#nd era capa'il sa vada leaturi anterioare necunoscute" 9oate acestea,desiur, erau departe de un tratament complet, dar el era capa'il sa inlature con&lictul sausi consecintele sale pentru relatia cu &iica sa" intr-o scrisoare, el mi-a scris ca era inca

preocupat de poveste si temele prezentate si ca a devenit mult mai critic &ata de sine"9ar/a de l&na

intr-un magazin de tesaturi si de lâna de la bazar, o femeie a cautat mult timp si cuatentie stofa de lâna, deoarece voia sa-i faca sotului ei o manta. 2u era preocupata denimic altceva decât de faptul ca stofa sa fie facuta din lâna pura de oaie. Ia aceasta stofa minunata, a spus comerciantul, in timp ce lauda calitatile unei bucati de stofa.Sotul tau se va simti atât de bine in aceasta stofa, incât va crede ca a fost dus de ingeriin (aradis. +ceste cuvinte au facut ca indâr&irea femeii sa slabeasca. %a voia sa fie sigura de un singur lucru. (oti &ura ca este facuta din lâna pura!, l-a intrebat ea pe

comerciant. Desigur, a replicat el, ur pe toti profetii ca asa este, si cu acestecuvinte a scos mâna de sub stofa si a inceput sa-si mângâie lunga sa barba alba, nueste facuta decât din lâna pura.

.u mai cred nimic din ceea ce imi spune sotul meu" asuceste totul cum vrea el" $ceste cuvinte au &ost spuse de o &emeie nemtoaica in v#rsta de @ de ani, medic,casatorita cu un doctor persan" *l#nerea se termina intotdeauna cu povestirea uneiint#mplari sotul ei , adesea pleca de acasa cu invitatii sai, cei mai multi dintre eicompatrioti" in mod o'isnuit, el ii insotea p#na undeva, de exemplu p#na la ara sistatea c#teva ore" i c#nd &acea asta intotdeauna spunea ca se va intoarce imediat" ș

*acienta era &oarte suparata din cauza asta" in pl#nerile ei, cineva ar putea auzi oacuzare impotriva modului de viata oriental, pe care pacienta l-a atri'uit pro'lemelor sotului ei" I-am dat povestea 'ar'ii de l#na si am intre'at-o daca a citit-o"

*ovestea a determinat-o sa z#m'easca" Cu toate ca sotul meu este doctor, poate &i la &elca si comerciantul de sto&e" .u- mi place acest lucru" C#nd spun ceva, pentru mine acestlucru are o vala'ilitate evidenta" Cu aceste cuvinte, am desc#lcit deja pro'lema



transculturala" *ovestea 'ar'ii de l#na a ajutat-o pe &emeie sa o'tina o mai 'unainteleere a mentalitatii sotului ei"

Economie costisitoare

Un barbat a venit la &udecator, fiind &udecat pentru mituire. Din moment ce totul dovedea

vina barbatului, tot ceea ce mai ramasese de facut pentru &udecator era sa pronunte sentinta. udecatorul era un om rezonabil. %l i-a oferit omului trei variante, din care el isi putea alege pedeapsa. +cuzatul trebuia, fie sa plateasca E99 de tumani, fie sa fiebiciuit de 59 de ori, fie sa manânce 5 Bg de ceapa. +cest lucru nu va fi in mod sigur atât de greu, s-a gândit barbatul in timp ce a muscat din prima ceapa. Dar dupa ce amâncat e#act trei sferturi dintr-o livra de ceapa cruda, i se facea greata numai când seuita la ea. )chii incepusera sa-i lacrimeze. inalta curte, a strigat el, cruta-ma. "aidegraba primesc 59 de lovituri de bici. %l se gândea cu siretenie ca ar putea sa-si salveze banii. 7a urma urmei, era renumit pentru lacomia sa. +produl l-a dezbracat si l-a asezat pe banca. Dar privirea puternicului aprod si biciul l- au facut sa tremure. Cu fiecare lovitura pe spatele sau, el tipa din ce in ce mai tare, pâna când, la a zecea

lovitura, el a inceput sa se tânguiasca, "arite hazi, ai mila de mine. Cruta-ma deaceste lovituri. udecatorul a dat din cap. +tunci, barbatul care a vrut sa eviteloviturile si sa-si pastreze si banii, epizând toate cele trei pedepse, a implorat, 7asa-ma sa platesc cei E99 de tumani.

/n pacient in v#rsta de ? de ani a devenit treptat de&ensiv in tratamentul sau terapeutic"%l anula multe dintre sedinte, dar a continuat sa vina din cauza tul'urarilor sale" $cesteaconstau in cea mai mare parte din anxietate si depresie" Deja, in inventarul pentru analizade di&erentiere, am &ost iz'it de &aptul ca era &oarte econom cu 'anii, nu &acea servicii&ara 'ani, si nu invita musa&iri acasa deoarece este prea scump si nu aduce nici un 'ene&iciu" Ca o aparare pentru lipsa de la unele din int#lnirile noastre, el ar spune, $m

multe de &acut, am uitat de int#lnire s" a" m" d"in momentul in care su'iectul economiei a &ost adus in discutie, vraja s-a rupt" Cuvintelei-au luat-o inainte" %conomisesc de &oarte mult timp" *latesc mai mult pentru psihoterapie dec#t pentru medicul de &amilie" Mer la el pentru tratament de opt ani" .u-mi pot permite sa platesc at#t de mult pentru psihoterapie" " " " " " *acientul a &acut ceva&oarte important pentru psihoterapie a vor'it despre ceea ce il supara"

a prima privire, arumentele sale pareau at#t de convinatoare, inc#t cineva ar &i pututlua in considerare terminarea tratamentului" Dar, pe de alta parte, chestiunea &inanciaranu era miezul arumentarii" *acientul avea destui 'ani la dispozitie" i, chiar daca nu ar &iș

avut, ar &i existat moduri de a micsora cheltuiala" Criticismul sau parea a &i un simptom

care avea leatura cu psihoterapia, la &el ca si cu propriul sau con&lict" aloareaeconomiei si cheltuirea 'anilor au reprezentat un con&lict de 'aza care a condus lainsecuritate existentiala si izolare sociala" %ra acum sarcina mea de a contracararezistenta sa la pro'lema economiei" *acientul a repetat criticismul sau intr-o manierastereotipa si nu parea preatit pentru prores" .otiunea sa de economie il stap#nea at#tde mult, inc#t nu a &ost mult timp capa'il sa ai'a noi #nduri" *acientul s-a reasit pesine in povestea %conomie costisitoare" *ovestea i-a &urnizat o identi&icare temporara,dar inca i-a luat destul timp sa se #ndeasca la propria situatie in cadrul povestii"*acientul a &ost tacut un timp si s-a #ndit &oarte mult la acest lucru" in cele din urma aspus, Cred ca, de &apt, povestea are de a &ace cu mine" Ce am sacri&icat pentru sanatatea



mea in tot acest timp medicatie speciala, carti de medicina s" a" m" d" :$cum am inceput psihoterapia si am ceva incredere si simt ca tu ma intelei si ca psihoterapia ma poateajuta" $cum vreau sa cheltuiesc 'ani cu terapia" !-a int#mplat ca adesea sa-mi ne posi'ilitatile reale din cauza economiei mele" i la urma urmei, tre'uie sa platesc" Dinș

acest moment, intrarea intr-o relementare (normalizare) a con&lictului - economia- a &ost posi'ila"

a &el cum poate exista o rezistenta la costul terapiei, pro'lemele pot apare datorita&aptului ca, 'rusc, pacientul nu mai are destul timp pentru terapie" $ceasta rezistenta poate &i 'azata pe &aptul ca, in orarul sau, pacientul vede, de &apt putine posi'ilitati pentru psihoterapie si o considera mai putin importanta dec#t celelalte interese ale sale" De aici,cineva ar putea concluziona ca exista o lipsa de motivatie, dar uneori aceasta concluzie sedovedeste a &i inusta" *rin decizia sa, pacientul adopta o evaluare, care are anumitespeci&icari si tre'uie de aceea sa &ie investiata" *roramul zilnic al pacientului ne poate&urniza in&ormatii despre &aptul daca pacientul are sau nu timp si de ce acorda prioritatecelorlalte interese" ipsa timpului poate &i o aparare impotriva psihoterapiei si reprezintao rationalizare pentru pacient si terapeut" /n sens pe care psihoterapia ar putea sa-lextinda este acela ca cineva sa nu o continue" Din acest motiv, &actorii de mediu nu sunt

in mod o'isnuit accesi'ili pacientului" %l &oloseste lipsa timpului ca pe un perete protector"

/n pacient su&erind de tul'urari cardiace severe, tul'urari &unctionale veetative sianxietate a pretins dupa interviul initial ca el nu are timp pentru psihoterapie" + am#narea tratamentului ar &i condus pro'a'il la o inrautatire a a&ectiunilor sale" Chiar acestarument, totusi nu a putut convine pacientul" *entru el, actualizarea capacitatii timpera mult mai importanta, dec#t o continuare a tratamentului"

in cadrul in&ormatiei despre el, am &ost iz'it de &aptul ca pacientul tre'uia sa sacri&ice&oarte mult timp c#nd simptomele sale apareau, in ciuda pretinsei sale lipse de timp" in

acea perioada, el ram#nea in pat c#teva zile" Ca o persoana orientata spre realizare, el s-acon&runtat cu conceptul timpul costa 'ani" Ca un contrast &ata de acest lucru, am citato spusa a lui ichten'er, +amenii care nu au niciodata timp &ac putin" $ici amutilizat un prover', in loc de o poveste orientala" *acientul a inteles conceptul imediat"Daca el a re&uzat anterior toate e&orturile de comunicare, acum el a inceput sa discute pro'lema sa, care era centrata in jurul actualizarii capacitatilor - realizare si timp"

Secretul /ar/ii lungi

Un erudit, bine cunoscut pentru cunostintele sale si pentru minunata sa barba lunga sialba se plimba pe aleile Shiraz-ului intr-o seara. (ierdut in gânduri, el trecut printr-o

multime de transportatori de apa, care facea haz de el. Un indraznet din grup a facut un pas in fata, s-a inclinat adânc si a spus, "are maestre, camarazii mei si cu mine am facut un pariu. 'e rog spune-ne unde iti intinzi barna când dormi noaptea!(e asternuturi sau sub ele! %ruditul, smuls din gândurile sale, a privit cu uimire si a raspuns cubunatate, 2u stiu nici eu. 2u m-am gândit niciodata la asta. +m sa verific. +steapta-maaici, mâine la aceeasi ora. iti voi spune atunci.

Când noaptea a venit si eruditul s-a dus la culcare, a descoperit ca nu putea saadoarma. Cu sprâncenele incruntate se gândea unde isi pastra barba. (e asternut!Sau sub el!Cu cât se gândea mai mult la acest lucru, memoria sa nu-i putea da un raspuns.



in cele din urma s-a decis sa faca un e#periment. i-a pus barba pe asternut si a vrut saș

adoarma. Dar o neliniste i-a stapânit inima. %ra cu adevarat aceasta pozitia corecta! Daca era corecta, de ce nu a adormit!Cu acest gând in minte, si-a asezat barba subcovertura. Dar somnul nu se lipea de el. nu a fost asa, a concluzionat el si din nou si-aasezat barba deasupra asternutului.

+stfel s-a zvârcolit el toata noaptea - mai intâi cu barba deasupra asternutului, apoi

sub asternut - fara sa adoarma o clipa. in seara urmatoare, el s-a apropiat de tânarul transportator de apa. (rietene, a spus el, obisnuiam sa dorm cu aceasta glorioasabarba si m-am putut bucura de dulceata somnului de fiecare data. Dar, de când m-aiintrebat, nu mai pot dormi. Un raspuns la intrebarea ta este imposibil, iar barba mea,incoronarea gloriei mele si semnul nobilei mele vârste, a devenit ciudata pentru mine. 2u stiu daca ma voi mai simti din nou bine cu ea.

/n tehnician in v#rsta de @1 de ani a venit pentru tratament, din cauza actelor si#ndurilor compulsive" $ &ost deja tratat de doua ori la o clinica psihitrico- psihoterapeutica"

.u mai rezist mult" .u pot sa dorm" Daca ceva se schim'a in jurul meu, pur si simpluram#n treaz" 4iecare lucru tre'uie sa ai'a o ordine" $m sentimentul ca este ciudat acestlucru, dar nu pot dormi daca sotia mea tocmai a schim'at lenjeria" 9re'uie sa ma scolsi sa o pun pe cea veche din nou" !otia mea deja mi-a spus ca sunt complet ne'un" inmod siur nu vreau asta, dar asa stau lucrurile"

$sa cum isi aminteste pacientul, tatal sau a &ost extrem de exact si constiincios si nu putea tolera dezordinea" Daca, camera sa nu era in ordine, el tre'uia sa meara la culcaremai devreme de ora B00 p" m" $ici el se pierdea in &antezii si isi imaina cum ar putea sase raz'une pe tatal sau" a una din sedinte, pacientul parea complet disperat" Cu o voceneo'isnuit de patetica el a spus, !unt complet ne'un" .u mai pot sa conduc nici macar o

masina" !aptam#na trecuta am schim'at din int#mplare pozitia scaunului so&erului, iar acum nu stiu unde ar tre'ui sa &ie" -am impins inainte si inapoi, dar niciodata nu pare caeste cum tre'uie" .u m-am mai simtit niciodata at#t de nesiur intr-o masina" *entruacest pacient, experienta compulsiunii era in prim-plan" +cupa complet constiinta sa"!copul direct al dialoului nostru terapeutic era de a crea o anumita distanta &ata decompulsiunea sa" Din acest motiv i-am spus povestea !ecretul 'ar'ii luni" in modneasteptat, pacientul a inceput sa r#da si imediat a raportat povestea la situatia lui $cesttip are aceeasi pro'lema ca si mine" .u este usor pentru el, chiar daca este un 'ar'atintelept" in una din urmatoarele sedinte, pacientul mi-a spus ca se #ndea la acest 'ar'atde multe ori" !pre uimirea sa, conducerea masinii a devenit 'rusc un lucru usor pentru el,din nou" M-am #ndit mult la acest lucru st#nd in &ata sau in spate este acelasi lucru cu

a avea 'ar'a deasupra sau dedesu'tul astrnutului" Cu ajutorul povestii, pacientul a &ostcapa'il sa-si imaineze o scena compara'ila cu propria sa situatie si care i-a o&erit ajutor evident, cel putin in ceea ce priveste conducerea masinii"

n /ar/at< o lume

Dupa ascultarea unei ceremonii entuziaste si pline de tinerete din partea muezinului,un prieten l- a intrebat, )norabile muezin, ce vârsta ai! "uezinul s-a uitat la tânar



si a replicat, +m schimbat mai multe camasi sub soare decât tine. *ârsta mea nu esteun secret. +m :9 de ani. Dupa 49 de ani, cei doi s-au intâlnit din nou. "uezinul avea par alb, iar barba sa arata ca si cum ar fi fost presarata cu flori. )norabile muezin, ainceput prietenul, nu te-am m-ai vazut de mult timp. Câti ani ai acum!

"uezinul a raspuns, Curiosule, vrei sa stii totul. +m :9 de ani.

Uimit, prietenul l- a intrebat, Cum se face ca ai dat acelasi raspuns ca si cu 49 de ani

in urma!2u poate fi corect.

Furios, muezinul a raspuns, De ce sa nu fie corect!Ce-mi pasa mie de cei 49 de ani!inacel moment ti-am spus ca am :9 de ani si acum iti spun tot asa. (entru mine un lucrueste important$ un barbat- o lume.

!ocietatea in eneral si rupul in care cineva traieste sunt dependente de timp" Cererilesi asteptarile se pot schim'a (procesul de crestere, ur'anizare, di&erentiere" $ceastaschim'are a mediului nu este &ara consecinte pentru oameii care traiesc in el" olulasteptarilor impuse asupra oamenilor, si pe care ei le sta'ilesc pentru ei insisi poate &ischim'at cu nevoile mediului"

!chim'arile si dezvoltarile pe care o persoana le cunoaste au loc impotriva mediuluiistoric, cultural si evenimntelor sociale" *sihoterapia, totusi se con&runta mai putin cuteme enerale, dec#t cu a'ilitatea individului pentru schim'are" Cuv#ntul con&ormitateeste suspect astazi si este inlocuit cu un termen ca a'ilitatea de a se ajusta la schim'are"$ceasta a'ilitate de a se adapta este o conditie esentiala pentru tratament" $s vrea saexplic acest lucru, prin utilizarea unui exemplu din medicina interna si endocrinoloie"

/n pacient su&erind de exces de tiroida putea innota numai in camasa, chiar si in aparece" in timp ce altii inheata, el se simte con&orta'il" %xplicatia &izica era ca, alaturi deexcesul de tiroida, meta'olismul 'ar'atului era de asemenea marit, iar corpul produceacaldura excesiva" *acientul su&erea in special in timpul zilelor calduroase de vara"!u&erinta sa era exprimata prin di&icultati de adaptare" in timp ce corpul unei persoanesanatoase se poate adapta la o lara varietate de temperaturi, a'ilitatea sa era in modconsidera'il limitata pentru pacient" %ra mult mai suscepti'il la schim'arile detemperatura din mediul sau"

!ituatia unui pacient nevrotic are mult de a &ace cu acest tip de di&icultate adaptativa" ael, nu di&erenta de temperatura este cea care determina pro'leme, ci mai cur#ndschim'arile comportamentului si asteptarilor in lumea sociala" Din acest motiv, o persoana su&erind de compulsivitate, o persoana care considera ordinea ca &iind &actorul

crucial in viata, va avea necazuri in a se adapta la orice tip de &luctuatii in sistemul sau deordine" intr-o anumita s&era a ordinii, pacientul compulsiv este &oarte di&erentiat" C#ndaceasta s&era este depasita si celelalte idei de ordine intra in joc, a'ilitatea persoanei de ase adapta, &lexi'ilitatea sa este cu&undata in prea mult stres" %l nu poate &ace &ata noiisituatii" %l raspunde la aceasta cu anxietate, panica, aresiune sau tul'urari &izice" $sacum a spus o &emeie in v#rsta de ; de ani, cu pro'leme coronariene si circulatorii,constipatie cronica si tul'urari de somn, Daca nu am &acut curatenie in camera mea,aceasta inseamna G.u te mai iu'escH $cest lucru ma determina sa intru in panica"$cum sunt mult mai pedanta si acest lucru ma aduce in con&lict cu sotul si copiii mei"



/n economist in v#rsta de de ani spune $m invatat sa &ac lucrurile unul dupa altul"4iecare lucru tre'uie sa ai'a succesiunea sa" Mai int#i ma spal pe dinti, apoi pe &ata3 apoima 'ar'ieresc, ma im'rac, ma asez la masa, 'eau doua cesti de ca&ea, citesc ziarul, apoimer la toaleta" Daca aceasta succesiune este intrerupta sunt complet derutat3$mnecazuri cu peristaltismul intestinal si intreaa zi este pierduta"

+ atitudine &ixa ca aceasta poate &i pusa in chestiune in timpul unei crize" Dar

schim'area pur si simplu a opiniei cuiva, nu produce o schim'are completa" in cele maimulte cazuri, o criza emotionala apare alaturi de o implicare a&ectiva puternica, du'ii,dezapro'ari si o lipsa a curajului"

!chim'#nd opinia cuiva, chiar o lipsa temporara a orientarii este at#t deinspaim#ntatoare pentru unii oameni, inc#t ei ale cealalta extrema" *entru a se protejade du'ii, sau mai 'ine spus de disperare, ei evadeaza in riiditate, pe care ei o consideraloialitate si &ermitate a caracterului" *entru a nu-si schim'a comportamentul, ei potdesconsidera in&ormatia care ar putea creste du'iile lor"

Ser.itorul unei .inete

Unui legiuitor din )rientul antic ii placea sa manânce vinete. %l nu se putea satura devinete si avea chiar un servitor, a carei unica sarcina era sa pregateasca vinetele in cel mai gustos mod posibil. 7egiuitorul delira. Ce fabuloasa este aceasta leguma, ae#lamat el. Ce gust divin are. Ce elegant arata. *ânata este cel mai bun lucru de pe pamânt.

+i cu siguranta drepate, a replicat servitorul.

in acea zi, legiuitorul a mâncat atât de multe vinete, incât s-a imbolnavit. %l simtea ca

stomacul sau era intors pe dos si simtea ca, toate vinetele pe care le -a mâncat pânaacum doreau sa vada lumina zilei. %l a gemut, nu mai vreau sa vad vinete. 2u maivreau sa vad niciodata aceasta mâncare a iadului. 2umai când ma gândesc la ele, mi se face rau. *ânata este cea mai oribila leguma pe care o stiu.

+i cu siguranta dreptate, a replicat servitorul.

7egiuitorul a tresarit auzind acest lucru. +stazi, când am spus cât de minunata esteaceasta leguma, ai fost de acord cu mine. +cum spun cât de ingrozitoare este aceastaleguma si tu esti din nou de acord cu mine. Cum poti sa-mi e#plici acest lucru! Doamne, a spus servitorul, sunt servitorul tau, nu servitorul vinetei.

!ervitorul este destept" %l cunoaste rolul pe care tre'uie sa-l joace la curte" tie ceș

autoritati si pericole sunt leate de acest rol si se comporta, ast&el inc#t propriileinterese sa nu &ie stir'ite" %l nu su'liniaza lipsa de loica a leiuitorului, nici nu joacarolul de avocat pentru v#nata" Comportamentul sau este pramatic si orientat sprescop" Multi oameni, desiur il pot critica pentru lipsa implicarii personale"

/n anajat in v#rsta de ?B de ani a inceput psihoterapia, mai mult accidental dec#t planuit" Deranjat de pro'lemele de stomac, i-a &ost spus de catre medicul de &amilie ca pro'lemele psiholoice ar putea &i radacina pro'lemei" in etapa de inceput a terapiei, el a



inceput sa vor'easca despre cariera sa, in special de pro'lemele sale cu se&ul sau" Daca elisi dezvolta propriile idei asupra unui nou proiect, se&ul sau i le respinea" %l &ace ceeace vrea, dar eu nu pot sa &ac nimic, a comentat pacientul" i intr-adevar, el &acea tot ceș

putea" Chiar si in timpul sau li'er, lucra p#na seara t#rziu, dezvolt#nd noi modele" Dar in&iecare dimineata, el descoperea ca ideile sale nu erau doar nedorite, ci erau de asemenea privite ca o pacoste" *entru pacient, care acorda o mare importanta realizarii si succesului pro&esional, situatia de la servici a devenit din ce in ce mai de nesuportat" Din moment ce

el nu putea reactiona deschis, el reactiona cu corpul sau" Durerile de stomac erau un protest impotriva injustitiei se&ului"

.u intram intr-un con&lict de 'aza si in psihodinamicile sale aici" Dar este important canoi sa examinam interventia de criza care tre'uie sa &ie principalul scop pentru reducereasu&erintei pacientului" Implicarea pro&esionala si am'itia pacientului nu au &ost surselecon&lictului3 nu a &ost nici pro'lema ca pacientul tre'uia sa &ie e&icient in companie, sasustina propriile sale idei" *entru terapia pacientului, doua lucruri erau importanteatutudinea de asteptare, care il mentinea ascuns in spatele diverselor activitati siina'ilitatea sa de a lua in consideratie situatia psiholoica a se&ului paternal, autoritar" inaceasta conexiune, povestea !ervitorul unei vinete, a &urnizat pacientului uncontraconcept" .u era un model, ci un stimul pentru el sa devina mult mai constient de propriile sale reactii, sa le vada intr-un mod di&erit si sa ajuna la o inteleere cu ele"

Sarco*agul de sticla

Un rege oriental avea o sotie incântatoare pe care o iubea mai mult decât orice. Frumusetea ei ii lumina viata. De câte ori avea timp, el incerca sa fie cu ea. intr-o zi, ea a murit subit, iar regele a ramas singur in marele regat. 2iciodata nu-mi voi parasi iubita mea sotie, plângea el chiar daca moartea i-a furat un pic dintrasaturile ei frumoase. %l a asezat-o pe sotia sa intr-un sarcofag de sticla, in ceamai mare camera a palatului, si si-a asezat patul alaturi de acesta, astfel incât el nuar fi fost despartit de ea nici macar pentru un minut. +ceasta apropiere de sotia saindepartata era singura consolare ii dadea liniste.

Dar era o vara fierbinte. in ciuda racorii din palat, corpul femeii a inceput treptat sa sedescompuna. Curând, picaturi de sudoare au inceput sa se formeze pe nobila frunte a femeii. Fata ei placuta si-a schimbat culoarea si se schimba pe zi ce trecea. Dar, inmarea sa iubire, regele nu a observat acest lucru. Curând mirosul putrezirii a umplut intreaga camera si nici un servitor nu indraznea nici macar sa bage nasul pe usa. egeleinsusi, cu inima tare, si-a luat patul si l-a asezat in camera alaturata. Desi ferestreleerau tot timpul larg deschise, mirosul persista. 2ici parfumul de trandafiri nu era suficient de puternic pentru a-l ascunde. in cele din urma, el si-a luat esarfa verde,

semnul regalitatii sale si si-a legat-o la nas. Dar nimic nu parea sa-l a&ute. 'oti servitorii si prietenii sai l-au abandonat. Singurele care au continuat sa-i tina companie erauuriasele pasari negre, care roiau in &urul lui. +tunci, regele s-a pierdut cunostinta. Aa0imul, doctorul l-a scos in gradina palatului. Când regele s-a trezit, o briza proaspataadia asupra lui. (arfumul florilor, ii stârnea simturile, iar susurul izvorului era ca omuzica pentru urechile sale. (area pentru el ca si cum iubita sa ar fi fost inca vie. Dupacâteva zile, regele era din nou plin de sanatate si viata.



Contemplativ, el s-a uitat la mi&locul unui trandafir si si-a amintit brusc cât de frumoasa era sotia sa când traia si cât de ingrozitor a devenit corpul ei de la o zi laalta. %l a rupt trandafirul, l-a pus in sarcofag si a ordonat servitorilor sa ingroapecorpul.

(*oveste persana)

+ &emeie in v#rsta de @@ de ani, la'oranta talentata, a venit pentru un interviu initial, lacererea medicului sau de &amilie" %a su&erea de o durere anormala" " %ra la inceputultratamentului, care a tinut ?0 de sedinte si a reprezentat o di&icultate pentru mine, la &elca si pentru pacienta" *entru a ilustra situatia ei, voi prezenta c#teva &ramente din primul interviu"

!unt la limita disperarii, c#nd realizez ca sotul meu, care era sanatos si normal, 'rusc adevenit at#t de 'olnav mental, inc#t sa se sinucida" *e l#na durerea coplesitoare, imireprosez ca am &ost at#t de dura cu el in timpul celor 11 ani de casnicie" -am cicalitmult si am tipat la el pentru lucruri marunte" !unt convinsa ca o sotie mult mai temperatasi &ericita ar &i prevenit 'oala sa sau cel putin l-ar &i impiedicat sa &ie at#t de serios"

$laturi de durere exista de asemenea si mila, mila pentru sotul meu care a tre'uit samoara at#t de t#nar" $ceasta mila este aproape mai rea dec#t durerea pe care o simt&ata de pierderea sa si tre'uie sa admit ca, adesea ma #ndesc sa ma omor" !inurullucru care ma retine este &aptul ca ma simt responsa'ila &ata de mama mea in v#rsta"

a inceputul terapiei, ea continua sa spuna, .u este posi'il ca, comportamentul meu sa-l&i im'olnavit pe sotul meu si sa -l determine sa se sinucida: Indi&erent de ora, ea m-ar &icautat sa-mi puna aceasta intre'are din nou"

a &el, am descoperit ca ea vor'ea despre pro'lemele ei cu medicul de &amilie, vecinii sai

si cu toti oamenii cu care ea avusese anterior un contact" ezultatul acestui insistentstriat pentru ajutor era ca toti prietenii ei se tineau departe de ea" %a a devenit din ce ince mai izolata cu pro'lemele ei" + conversatie rationala, loica parea imposi'ila"*acienta stia totul mai 'ine si re&uza orice insiht, cu exceptia reincriminarilor sale sirecunoasterile stereotipe ale vinei sale" 9oate acestea aratau o pronoza ne&avora'ila" Dar, pas cu pas am redus compulsiunile ei" in loc de continuarea inteleerii conceptelor depresiv-compulsive ale pacientei, am incercat sa o ajut sa di&erentieze imainea sotuluiei, pe care ea a construit-o in decursul timpului" $cest lucru i-a creat di&icultati" %aidealiza calitatile pozitive ale sotului ei decedat, dar in momentul in care su'iecteneative erau puse in discutie, dadea inapoi" *entru a preveni exteriorizarea aresiunilor interzise impotriva sotului ei decedat, ea a inlocuit neajunsurile lui cu propriile sale

neajunsuri si recunoasterea vinei" .u i-am dat destui 'ani, s-a con&esat ea, I-am spusca meritam mai mult" + luna perioada de timp am re&uzat sa &ac sex cu el" $m &ostinsensi'ila la nevoile sale s" a" m" d" i apoi pentru a &ace aceste a&irmatii mai putinș

taioase, adua intotdeauna, .u am vrut cu adevarat sa &ac ceea ce am &acut" intotdeaunam-am scuzat imediat" -am ruat sa nu &ie suparat"

in acest moment i-am dat sa citeasca urmatoarea poveste"

Despre cioara si paun



in parcul palatului, o cioara neagra s-a asezat pe creanga unui portocal. os, un paunmarsaluia mândru. Cioara a tipat, Cum isi poate permite o astfel de pasare ciudata saintre in acest parc!"erge arogant, ca si cum ar fi sultanul insusi. i cu acele picioareș

complet urâte8 i penele sale cu o nuanta de albastru atât de oribila82u as purtaș

niciodata o asemenea culoare. isi târâie coada ca o vulpe. Cioara s -a oprit si aasteptat tacuta o replica. (aunul nu a spus nimic un timp, dar apoi a inceput sa zâmbeasca cu un zâmbet melancolic, 2u cred ca afirmatiile tale corespund realitatii.

7ucrurile rele pe care le spui despre mine creeaza neântelegeri. imi spui ca sunt arogant din cauza ca tin capul sus, astfel incât umerii mi se intepenesc si o barbiedubla imi desfigureaza gâtul. in realitate nu sunt arogant. imi cunosc trasaturile urâte, stiu ca picioarele mele sunt zbârcite si pielea la fel. +cest lucru ma supara atât de mult,incât imi tin capul ridicat sa nu imi vad picioarele urâte. 'u imi vezi doar partile urâte.inchizi ochii la partile mele frumoase si la frumusetea mea. 2u ai observat asta!Ceeace tu consideri urât este e#act ceea ce oamenii admira la mine.

*entru pacienta, aceasta poveste a devenit un exemplu dupa care ea s-a orientat" %a aremarcat ca a neat reselile sotului ei, domeniile de con&lict si domeniile sensi'ile, la&el cum cioara a desconsiderat trasaturile pozitive ale paunului" intr-o scrisoare pe care

ea mi-a trimis-o mie in timpul acestei &aze a tratamentului, ea a scris De &apt, am pre&erinta pentru partea mea neativa dec#t pentru cea pozitiva" %ste nenorocul meu saam o memorie at#t de 'una" inca am pro'leme in a vedea partile neative ale sotuluimeu" i nu am &ost nici eu at#t de rea" $ceste #nduri au &ost punctele de inceput de laș

care noi am &ost capa'ili sa aducem pacienta la cercul vicios in care se asea"

De la repetarea compulsiva a con&lictelor din trecutul indepartat si auto-incriminarilesale, am trecut la o noua etapa a tratamentului" *acienta a vor'it de propriul trecut, derelatiile ei cu parintii si asteptarile pe care ea le avea de la sotul ei" !-a dezvoltat o relatiemama-&iica, in care pacienta in ciuda succesului pro&esional, inca a jucat rolul de miccopil neajutorat" olul sotului era determinat de aceasta unitate mama-&iica" %l era un

intrus, si am'ele &emei au cerut ca el sa &ie de acord cu ideile lor de economie, ordine,sexualitate si contact" Cu toate acestea, con&runtarea deschisa a aparut rar" *acientaadesea a jucat rolul de reclamant" !otul ei caruia ea ii atri'uia o mare putere de rezistentaera in raport cu ea sla' si supus" Con&lictele erau in mod su'constient rezolvate prin&aptul ca ea era ata preatita sa admita vina" $cest lucru a &unctionat 'ine impreuna cumecanismul pacientei de a se impaca cu con&lictul"

Dupa ce am lucrat intensiv asupra etapei de inventar, dupa ce etapa nearii a aparut sidupa ce pacienta a devenit mult mai constienta de sentimentele ei de vinovatie si decauzele lor, ea a inceput sa ver'alizeze propriile nevoi si interese si sa extindascopurile ei"

in ciuda acestor evidente semne de prores, care pareau la inceput imposi'ile, pacienta seintorcea in mod ocazional la idealizarea nostalica o sotului ei disparut" !epararea ei deo'iectele care i-au &ost drai lui aproape au adus un nou caz de pl#nere din partea ei" %aa reactionat cu sentimente de vina, anxietate si disolutie interioara"

in timpul unei sedinte, ea a inceput sa vor'easca despre aceste di&icultati" %a se #ndea laideea de a renunta la mo'ila sotului ei, pe care o ur#se inainte" Dar ea a spus ca nu puteasa &aca asta" in acel moment i-am spus povestea sarco&aului de sticla" a inceput,



pacienta a &ost iz'ita de poveste" Descrierea corpului in descompunere a &acut a pro&undaimpresie asupra ei" *ovestea ii reamintea de aresiunile pe care ea nu a &ost capa'ilaanterior sa le admita aresiunile care isi aseau expresia in imainile descompunerii si inactul separarii" Din cauza educatiei ei si a relatiei ei cu mama sa, s-a marinit la ideea cadespartirea era neativa si ar tre'ui pedepsita" *rin semni&icatiile acestei povesti, easpunea indirect ca despartirea poate &i 'una pentru a realiza ceva nou

Nici un maestru nu pica din cer

Un magician si-a demonstrat arta in fata sultanului si a câstigat entuziasmul audientei. Sultanul insusi era plin de admiratie si a e#clamat, Doamne, a&uta-ma, ce miracol, ce geniu8

Dar vizirul sau i-a dat de gândit spunând, inaltimea voatra, nici un maestru nu picadin cer. +rta magicianului este rezultatul harniciei si practicii sale.

Sultanul a ridicat din sprânceana. (arerea diferita a vizirului sau i-a stricat placerea

actelor magice. )m nerecunoscator8Cum poti sustine ca astfel de talente vin din practica! %ste e#act asa cum am spus$ ori ai talent ori nu. %l s-a uitat la vizir dispretuitor si a strigat, )ricum nu ai nici un talent - la inchisoare cu tine. +colo vei putea medita la cuvintele mele. i ca sa nu fii singur si sa ai un prieten acolo, vei aveaș

un vitel drept coleg de celula.

incepând din prima sa zi de inchisoare, vizirul s-a antrenat ridicând vitelul si carându-l in sus pe scarile turnului inchisorii. +u trecut luni de zile. *itelul s-a transformat intr-un puternic taur si cu fiecare zi de antrenament puterea vizirului crestea.

intr-o zi, sultanul si-a amintit de barbatul din celula. + cerut sa fie adus la el. Când l-a

vazut, el a fost izbit de uimire. Doamne, a&uta-ma, ce miracol, ce geniu.

izirul, car#nd taurul pe 'rate i-a raspuns cu aceleasi cuvinte ca si altadata inaltimea ta, nici unmaestru nu pica din cer" in mila ta mi-ai dat acest animal" *uterea mea este rezultatul harniciei si practicii mele"

In maician, reele vrea sa vada pe cineva care are un talent unic si pe care nimenialtcineva nu il are" %l a rupt leatura realizarilor maicianului cu realitatea si ilidealizeaza"

!e spune ori poti sta'ili un contact cu oamenii, ori nu" +ri te insoteste norocul, ori nu"$cest clar, ori-ori este in spatele ideii ca cineva este nascut cu anumite a'ilitati sau ca

cineva nu le are deloc" in povestea noastra, vizirul ia in consideratie acest ori-ori ca pe oa treia posi'ilitate" *entru el arta maicianului este rezultatul harniciei si practicii" inacest &el ori-ori este inlocuit de ideea ca o persoana poate practic realiza totul, daca aresu&icient timp la dispozitie si este preatita sa-si utilizeze timpul pentrua-si realizascopurile sale"

izirul dovedeste aceasta prezumtie prin propriul sau exemplu" intr-un caz de terapie&amiliala, tratamentul poate mere at#t de departe inc#t pacientul oriinal, su'supervizare psihoterapeutica poate &i numit terapeut in propriul sau mediu" *acientul,un anajat de = de ani a su&erit in primul r#nd din cauza ideii ca era mai putin capa'il de



a realiza ceva, ca era mai putin creativ, si ca era mai putin independent dec#t ceilaltioameni" !otia sa in v#rsta de ? de ani , l-a convins mai mult ca asa stateau lucrurile"Motto -ul ei era, ezi ce &ac ceilalti" .u &a niciodata la &el" $ceasta sentinta, .u &aniciodata la &el, l- a insotit pe pacient toata viata" %l mi-a spus, Mama mea intotdeaunaa admirat 'aietii care au realizat ceva, care au terminat liceul si au mers la coleiu"$celea erau modelele care intotdeauna m-au 'locat" %i erau modele pe care nu le puteama'orda"

*acientul era interesat de arta, in special de pictura" impreuna cu sotia sa a mers laexpozitii si a admirat artistii, dar nu a incercat niciodata sa picteze el insusi" in timpulterapiei, el a dezvoltat initiativa de a pune m#na pe pensula si de a se inscrie la un curs de pictura" !otiei sale nu-i placea aceasta idee" %a i-a spus, $r tre'ui sa lasi pictura pentru pro&esionisti" 9u nu esti un eniu" Dar pacientul nu s-a descurajat" De &apt, dupa primele sale succese, el a inspirat-o sa incerce desenul in car'une" Dupa cinci luni, intimpul unui control, sotia sa a spus, .u aveam idee de talentele care exista la o persoana" !otul meu picteaza intr-un &el care ma atrae &oarte mult" .oi aveam de o'iceicopii de Chaall, 4ranz Marc si *icasso in camera de zi, dar le-am inlocuit cu ta'lourioriinale de ale sotului meu" %l are de asemenea o schita pe care am pictat-o eu" Cred ca

experimentul cu arta ne-a dat la am#ndoi incredere in sine si ne-a stimulat sa cunoastemalte lucruri"

*are imposi'il pentru noi ca cineva sa &aca orice" Dar nu asta este pro'lema" ucrulimportant este ca noi suntem capa'ili sa dezvoltam o multitudine de talente daca le damtimp si spatiu sa se dezvolte"

Tu esti atotstiutorSe spune ca un aderent al religiei islamice a venit odata la seicul sau, conducatorul comunitatii sale religioase, vestit ca un ghicitor de noroc si clarvazator. 3arbatul a spus,) seicule, sotia mea este insarcinata. imi este teama ca va da nastere unei fete. 'e

implor, te rog, roaga-te la D-zeu in mila sa sa-mi dea un fiu. eicul e replicat, Du- te si adu câtiva pepeni frumosi, pâine si brânza, astfel incât ș

multimea de credinciosi odata satisfacuta sa poata rosti rugaciunea pentru tine.

(e lumina ochilor mei, asa voi face, a spus barbatul. %l a mers atunci si a adus tot ce

a ordonat seicul.

Dupa prânz, multimea s-a rugat, si chiar seicul cu voce scazuta a spus câteva cuvinte.Fii sigur, a spus seicul ca vei avea un fiu, iar, când va avea E9 ani va intra subcomanda noastra.

Sotia sa, totusi, a dat nastere unei fete care, pe deasupra era si foarte urâta. 3arbatul era foarte trist si a venit la seic si s-a plâns, ugaciunile tale nu mi-au adus ceea ce ai promis. +i spus ca voi avea un fiu. +cum am o fiica, si una urâta.

7a acest lucru, seicul a replicat, "âncarea pe care mi-ai adus-o in acel moment nu eracu siguranta pregatita in adevarata credinta si cu intentii pure. Daca ai fi facut-o cuintentie pura si din toata inima, iti &ur ca ai fi avut un baiat. Dar chiar daca copilul esteo fata fii sigur ca iti va aduce mai multa bucurie si mai mult câstig decât un baiat. in



viziunea mea, eu o vad pe fiica ta ca pe un mare om de stiinta. Consolat de acestecuvinte, barbatul a plecat.

Doua luni mai târziu, fiica sa a murit. )mul din nou s-a dus la seic si a spus, ) seicule, fiica mea a murit. 'rebuie sa-ti spun ca rugaciunea ta nu a avut nici un efect.

eicul a replicat, i-am spus ca fiica ta iti va aduce mai mult câstig decât un fiu.ș ț

Daca fiica ta traia, inima sa ar fi fost zdrobita de toata urâtenia lumii. +sa ca

este mai bine ca a murit.

Când seicul a spus acest lucru, o multime de oameni s-a aruncat la picioarele sale. sitoti cântau. Inshallah 'aallah. Speram ca vei fi intotdeauna sanatos*om fiintotdeauna umilii tai servitori. intr-adevar tu esti atotstiutor. espiratia ta inseamna putere si nu esti altceva decât un profet8

$colo unde conceptele nu sunt in acord cu realitatea, realitatea este in mod &recvent&acuta sa se con&ormeze la concept" $ceasta &orma de rezistenta si opozitie interioara se

dovedeste a &i &oarte tenace, cel mai adesea invinci'ila" Cineva este inclinat sa spuna,.u pot &ace o reseala" Ceea ce mi-au spus parintii mei este si ram#ne adevarat" Ceea cespune doctorul meu este adevarat" *oti spune ceea ce vrei, dar eu am dreptate"

$cest joc, de a avea dreptate poate &i extins la tot la educatie, casatorie, pro&esiune,stiinta, politica, reliie" Conceptul insusi este un scut pentru realitate, prin aceea carealitatea este considerata imposi'ila sau este reinterpretata in con&ormitate cu acelconcept" $ceasta reactie dovedeste ca, in cadrul relatiilor umane nu exista o sinurarealitate, ci mai multe realitati, pe care noi le percepem prin &iltrul conceptelor siatitudinilor noastre" Devine important c#nd conceptele sunt trans&ormate dupa &iecareveri&icare a realitatii3 conceptele, atunci inceteaza" in acest, caz, comunicarea isi pierde

caracterul de reciprocitate" /n pacient a descris acest lucru ast&el %ste ca si cum aiarunca cu pietre intr-un perete de cauciuc" *ietrele vin inapoi"

intr-un mod similar, pacientii si multi dintre camarazii nostri jonleaza cu conceptelelor" Cineva se poate impaca reu cu ei din cauza arumentarii3 uneori acest lucru estecomplet imposi'il" $cesti oameni au un raspuns pentru tot ceea ce se opune ideilor lor"

Sunt la *el de puternic ca acum 8 de ani

'rei barbati batrâni, buni prieteni au stat impreuna si au discutat despre bucuriiletineretii si greutatile batrânetii. ), a gemut unul, "embrele mele nu mai vor sa faca

ce vreau eu. Cum obisnuiam sa alerg ca un câine de vânatoare si acum picioarele mi seclatina atât de tare, incât abia pot pune un picior in fata celuilalt.

+i dreptate, l-a aprobat cel de -al doilea barbat. +m sentimentul ca puterea meatinereasca a secat ca apa din desert. 'impul s-a schimbat si intre pietrele de hotar aletimpului ne-am schimbat si noi de asemenea.

Cel de al treilea barbat, un muezin, mai putin subred decât camarazii sai, a clatinat dincap si a spus, 2u va inteleg prieteni. De ce va plângeti voi, eu nu am cunostinta. Sunt la fel de puternic ca acum :9 de ani. Dar ceilalti doi, nu puteau crede asta. Sigur, sigur,



a protestat muezinul. i am avut dovada acestui lucru ieri. Dupa câte imi amintesc, amș

un ste&ar mare in fata dormitorului meu. Cu :9 de ani in urma am incercat sa ma catar in el, dar va vine sa credeti, prieteni ce s-a intâmplat!2u am putut sa ma catar in el. Ierimi-a venit ideea sa incerc sa ma catar in el din nou. +m incercat cu toata puterea mea,dar din nou am fost incapabil sa o fac. Dar aceasta dovedeste un singur lucru in mod sigur$ sunt la fel de puternic ca acum :9 de ani.

/n pacient alcoolic avea di&icultati considera'ile cu &amilia sa si pro&esia sa" C#nd l-am

intre'at Ce mai &aci:, intotdeauna am primit acelasi raspuns .ici o schim'are" $cest joc al intre'arii si raspunsului a devenit un ritual" $veam impresia ca era distractiv pentru el sa arate ca cineva nu putea realiza prea multe cu el" intr-o zi, dupa ce amrealizat din nou ritualul nostru, i-am spus povestea !unt la &el de puternic ca acum @0 deani"

$ceasta poveste reprezenta in mod sim'olic tendinta alcoolicului de a evita realitatea sasi de a se sacri&ica pentru a&irmatii nerealiste" %l a &ost capa'il sa se identi&ice cu eroul povestirii imediat" /n e&ect imaterial, dar cu toate acestea &oarte simptomatic a avut loc pacientul a incetat sa utilizeze raspunsul stereotip, ucrurile nu s-au schim'at cu mine"intr-adevar, el a incercat sa descrie starea sa actuala intr-un mod cu mult di&erentiat"

C#nd reele $mirnuhe !amani a murit, oamenii de stiinta au avut sansa de a conspiraimpotriva lui $vicena pe care il considerau o pacoste" $vicena nu a avut de ales dec#t sa paraseasca orasul 2oran si sa se mute la eF, care apartinea dinastiei Dailamin" eF erasu' conducerea reelui Mazdeldowleh" eele su&erea de melancolie severa si anorexie"$vicena a &ost capa'il sa-l ajute utiliz#nd o metoda neo'isnuita" *oetul persan antic .izami a descris cura in acest &el

Ne/unia .indecataUn legiuitor se credea vaca si uitase complet ca era o fiinta umana. +stfel ca el mugeaca un bou si se ruga, *in-o, ia-ma, taie -ma si utilizeaza carnea mea. 'rimitând

inapoi toata hrana care ii era adusa, el nu mânca nimic. De ce nu ma scoti la pasune,astfel incât sa manânc asa cum o vaca ar trebui! a intrebat el. Deoarece el nu maimânca nimic de foarte mult timp, a continuat sa piarda in greutate, pâna când nu a mairamas decât un schelet.

Din moment ce nici o metoda sau medicatie nu au a&utat, +vicena a fost chemat pentrua da un sfat. I-a fost raportat regelui ca un macelar a venit sa-l taie si sa-i dea carneaoamenilor sa o manânce. Când barbatul bolnav a auzit aceasta, a fost fericit pestemasura si a asteptat nerabdator moartea sa. in ziua stabilita, +vicena s-a apropiat derege. %l a agitat cutitul de macelar si a strigat cu o voce ingrozitoare, Unde este vaca sa o tai in sfârsit! egele a scos un muu, astfel incât macelarul sa stie unde se aflaanimalul de sacrificiu. +tunci, +vicena a comandat incet, +duceti animalul aicilegati-l strâns astfel incât sa-i pot taia capul.

Dar inainte de a agita cutitul, el a verificat salele si stomacul animalului pentru carne si grasime, asa cum fac macelarii de obicei. Dar atunci a strigat cu voce tare, 2u, nu,aceasta vaca nu este destul de matura pentru a fi taiata. %ste mult prea slaba. 7uati-o sihraniti-o. Când va avea greutatea potrivita, voi veni din nou. 3olnavul a mâncat oricemâncare i s-a pus in fata, in speranta ca va fi taiat curând. + luat in greutate, conditia sa s-a imbunatatit vizibil si si-a redobândit sanatatea sub ingri&irea lui +vicena.



$m avut o pacienta in v#rsta de 1 de ani, a carei 'oala a &ost dianosticata ca de&ect alunei psihoze halucinator-paranoide, iar alta data ca depresie cronica" %a a raportat

" " " a inceput, ei explodau si intotdeauna explodau, ast&el ca intotdeauna ma #ndeamla aceasta, apoi ei devreme, c#nd hine a secat, l-au adus pe Mao 9se-tun pe capul meusi pe pro&esorul Chap din ietnam si ei intotdeauna il striau pe uci&er" $m veri&icat,asa ca ast&el tre'uie sa &ie" $tunci ei s-au dezvoltat tare din cauza raz'oiului din ietnam

unde joaca un du'lu rol, in &iecare zi 'om'ardeaza" $sa mai tipau" $ceasta se int#mpla cuo etetrnitate in urma" .u va vine sa credeti ce teroare era" M-au dus pe o masa de operatie- nu stiu c#t de des" Mi-au operat copiii, mi-au torturat copiii, tatal meu in morm#nt, mi-au operat sotul" De aceea am vrut sa mer la tri'unal" $m &acut o pl#nere impotriva lor de opt ori" 9ot ce au &acut a &ost sa-mi trimita un psihiatru, at#t" C#nd au existat toateaceste dovezi impotriva lor, un pretext, i-am si dat in judecata la curtea de apel, apoi amasit un avocat, dar nu stiu, sper sa meara de acum incolo" .u vreau sa &iu persecutatatot restul vietii de catolici stupizi, 'etivi" %i sunt 'ioti, oameni piosi in hainele lor modeste, inenunchind in 'iserica alaturi de mine in &iecare Duminica" Daca as &i stiutasta i-as &i omor#t" i preotul intotdeauna ne spunea ceea ce ei spun aici su&erinta si toateș

'olile sunt trimise de D-zeu pentru a pedepsi pacatele noastre" Chiar un copil are un pacatoriinar si tre'uie sa plateasca pentru el im'olnavindu-se" !tai l#na acesti idioti in 'iserica" Mama mea sta acolo si se roaa" C#nd eram acolo, am intre'at- o de ce se rua"Multumeste pentru m#ncare" Deja ai avut rija de asta, dar ea continua sa se roae incet"%i i-au provocat un atac de cord, ei au lovit-o in inima at#t de mult" %i au &acut acestlucru copilului meu de asemenea, chiar inainte de a putea mere si vor'i, si asta timp detrei eneratii" i acum toti au de pierdut" !per ca procesul va demara si ca ii vor sp#nzura"ș

i chiar daca ei spun de o suta de ori ca sunt ne'una, oamenii din 5 - nu ar crede deloc,ș

a'solut deloc" " " " " "

Chiar daca acest text pare con&uz la inceput, experiente &oarte concrete pot &i schitate si

dezvoltate din el, presupun#nd desiur ca cineva poate desconsidera (sa nu ia inconsideratie) aranjarea con&uza a cuvintelor si sa se concentreze pe reulile de 'aza alereproducerii experientelor" *entru aceasta pacienta in v#rsta de 1 de ani, o nevoie puternica de justitie &ormeaza cadrul pentru a&irmatiile sale" intr-un caz, justitia se re&erala pro&esia sa, alta data la reliie, apoi la sex, umanitate, politica, doctori, parintii ei,copiii, sotul ei s" a" m" d" Eustitia este principala ei tema, iar in jurul ei sunt rupate unnumar de situatii cunoscute de justitie" *are ca si cum un proram de justitie isicontinua cursul, uneori neveri&icat de realitate"

Daca cineva examineaza trecutul pacientei si este hidat de capacitatile actualizarii,declaratiile disociate partial capata o semni&icatie plauzi'ila" *e scurt, pacienta se simte

nedrept tratata de catre toate institutiile si oamenii - si a &ost cu siuranta tratata rau decatre ei" $cum ea a utilizat ne'unia ei pentru a denunta aceste injustitii" in timpulinventarului impulsurilor psihosociale, &acut cu scopul Inventarului de Di&erentere$nalitica (ID$), ea s-a repliat complet din punct de vedere loic si relevant la intre'ariledespre capacitatile actuale" .umai c#nd repertoriul ei a &ost epuizat, *roramul de justitie intra din nou in joc" ID$ &ace posi'il pentru pacienta sa do'#ndeasca o imainede sine &oarte di&erentiata, pe care cineva ar putea-o considera imposi'ila, 'azata pedescrierile ei inselatoare"



Desi convinerea pacientei despre injustitia lumii este aproape &erma, noi suntemcapa'ili sa inlaturam tul'urarea ei pas cu pas" Desiur ar tre'ui sa tolereze o opozitiedirecta"

Ca psihoterapeut care o trateaza, as &i &ost vazut imediat ca un mem'ru al acestei lumiinjuste" $st&el, tratamentul are loc prin analiza domeniilor de con&lict si a situatiilor leate de ele" $m incercat sa iau parte la lumea experientelor ei, ast&el inc#t sa le

intele si apoi as putea comunica aceasta inteleere pacientei" $vicena a &acut cevasimilar si aceasta metoda este clari&icata in psihoterapia moderna, de exemplu deenedetti (1;B<)"

In&luenta ideilor iluzorii, totusi &ace reu pentru noi sa inteleem halucinatiile pacienteisi declaratiile sale" Ca un rezultat, izolarea de pacienta si de lumea sa creste" *entru procesul terapeutic este mult mai important ca exista identi&icarea cu experientele,#ndurile pacientei, indi&erent de c#t de stranii par ele pentru noi" Deoarece oidenti&icare enerala determina di&icultati si este chiar amenintatoare pentru terapeut, oidenti&icare partiala cu continuturile s-a dovedit a &i utila"

*acienta a reactionat &oarte &urios si neativ, c#nd tocmai a simtit o incercare de a punesu' semnul intre'arii sistemul ei de #ndire" Dar a &ost posi'il pentru ea sa r#da detul'urarile ei si sa vor'easca despre ele intr-o maniera detasata, dupa ce i-am spus povestea despreEustitie"

n judecator intelept) femeie care era foarte suparata a venit la &udecator si s-a plâns ca un barbat ciudat autilizat forta si a incercat sa o sarute. Femeia s-a plâns, *reau dreptate de la tine. 2uam nici un moment de liniste pâna când nu il vei pedepsi raufacator. iti cer asta. %stedreptul meu. Cu aceste cuvinte, a lovit din picior vehement si i-a aruncat &udecatorului

o privire furioasa. %l era un om intelept. S-a gândit la acest lucru mult timp si apoi a pronuntat sentinta. ai fost tratata nedrept. De aceea poti sa primesti dreptate. 3arbatul te -a sarutat cu forta si impotriva dorintei tale. +stfel ca &ustitia sa invinga, sentinta esteca trebuie sa-l saruti de asemenea cu forta si impotriva dorintei sale. intorcându- secatre aprod a ordonat ca barbatul sa fie legat, astfel incât sa-si primeasca pedeapsa.

*acienta a ascultat cu ochii lar deschisi si a r#s cu po&ta de hazul povestii" %ra mult maiusor pentru ea sa se implice in poveste, din moment ce conceptul de justitie din aceasta poveste era de asemenea leat de continuturile sale sexuale" a urmatoarea sedinta, pacienta din nou a vor'it despre poveste" +ric#nd discutia despre justitie a o'tinut un punct de vedere critic din partea pacientei, ea a construit o punte catre poveste care, dupatoate aparentele au ajutat- o sa &aca mult mai suporta'ila pentru ea examinarea critica ailuziei ei de justitie"

n alt program lung

Un comerciant avea E59 de camile pentru a-i cara lucrurile si :9 de servitori care faceau ceea ce ordona el. intr-o seara, el a invitat un prieten /Saadi1 sa-l insoteasca.'oata noaptea el nu s-a putut odihni si a vorbit despre problemele, necazurile sale sidespre concurenta din profesiunea sa. %l a povestit despre bogatia sa din 'ur0estan, a



vorbit despre domeniile sale din India, si-a e#pus bi&uteriile si titlurile pamânturilor sale. ), Saadi, a spus el, am alta calatorie de facut. Dupa aceasta calatorie vreau sama asez si sa am odihna cu greu câstigata. +ceasta vreau mai mult decât orice pe lume.*reau sa iau sulf persan si sa -l duc in China, deoarece am auzit ca acolo este foarteapreciat. De acolo vreau sa transport vase chinezesti catre

oma. *aporul meu va transporta bunuri romane catre India si de acolo voi duce otel

catre Aalab. De aici voi e#porta oglinzi si sticla pentru emen si voi lua catifea din (ersia. Cu o e#presie trista pe fata, atunci el i-a dezvaluit lui Saadi, care asculta cuneâncredere, i dupa asta viata mea va apartine pacii, reflectarii si meditatiei, cel maiș

inalt scop al gândurilor mele.

/n 'ar'at in v#rsta de @= de ani, proprietarul unei mari &a'rici, cu 100 de anajati i-aadus pe cei doi copii la mine pentru terapie" %l spunea ca nu se pot concentra, au pro'leme la scoala si le provoaca multe necazuri parintilor" Chiar daca aceste pl#nerierau justi&icate, a&irmatiile 'ar'atului mi-au dat impresia ca utiliza copiii ca o scuza pentru a evita propriile sale pro'leme" *area inne'unit si anxios" $ceasta impresie mi-a&ost con&irmata in momentul in care am incetat sa discutam despre copii si am inceput sa

discutam despre el" %ra ca si cum s-ar &i pornit o &lasneta" Cu implicare emotionala puternica intrerupta de pl#ns, el a discutat despre el, pro'lemele sale si situatia sa, aparent&ara speranta" %l a conchis spun#nd ca vrea sa &ie si el pacient" Desi se 'ucura de succeseconomic, el continua sa spuna, !unt un nimeni" .u am realizat nimic"

$ceste declaratii, desiur, puteau &i cochetaria unui om de succes care se ascundea inspatele modestiei sale" Chiar daca acest element era prezent, crizele emotionale descrisede pacient pareau destul de serioase" %l a preluat compania de la tatal sau, care, aconstruit-o din nimic" Motto-ul sau era, +mul tre'uie sa man#nce p#inea c#stiata dinsudoarea &runtii sale" Initial pacientul a vrut o alta cariera pentru el" roia sa &iearhitect" Dar tatal sau a respins aceasta idee" Din nou, tatal i-a reamintit &iului ca &aceaaceasta munca rea pentru ei si ca a construit compania pentru ei" $cest apel moral de a prelua mostenirea tatalui era ceva ce pacientul nu putea trece cu vederea"

9atal a murit 'rusc, inainte ca pacientul sa se sta'ileasca cu adevarat la &irma"*acientul a &ost ast&el impovarat cu reponsa'ilitatea companiei si tre'uia sa &ie capa'ilsa &aca acest lucru" $t#t timp c#t a impartit munca cu &ratele a &ost mai mult sau mai putin in &runtea lucrurilor" Dar, &ratele sau a murit de asemenea intr-un accident demasina, iar pacientul a &ost lasat cu toata responsa'ilitatea a&acerii"

Cu exemplul tatalui sau in minte, pacientul isi &ixa cerinte extraordinare pentru el"*entru a-si dovedi ca era capa'il sa conduca compania la &el de 'ine ca tatal sau, aconcediat muncitori competenti, a preluat domeniile lor de responsa'ilitate si a cerut dince in ce mai mult de la el insusi" $ceasta compulsiune de a se realiza a patruns deasemenea in viata sa privata" Din moment ce nu putea rezolva totul la servici aduceaacasa rapoarte, chitante si documente de a&aceri, ast&el inc#t sa poata lucra" $laturi decoliziunea cu interesele &amiliei sale, el s-a a&undat din ce in ce mai mult in munca sa si,in cele din urma a inceput sa reactioneze in sens opus" %l a re&uzat 'rusc sa indeplineascatoate cerintele pro&esionale, a incetat sa indeplineasca toate cerintele pro&esiei sale siram#nea in pat" %l medita mult, a devenit &oarte sensi'il si avea explozii emotionale&oarte puternice la cea mai ne#nsemnata mentionare a &irmei sale, a tatalui sau si a



&ratelui sau" !tap#nindu- si lacrimile, el ar &i spus, !unt la capatul puterilor" .u stiu ce ar tre'ui sa &ac" !unt complet distrus"

%ra ciudat ca pacientul alesese aceasta perioada particulara pentru a extinde compania sia construi noi cladiri evaluate la c#teva milioane de dolari" %l a explicat acest paradoxspun#nd ca ar &i pre&erat intr-adevar sa se retraa din a&aceri si sa se 'ucure de liniste, dar era dator sa &aca asta pentru copiii sai, pentru a creste proprietatea &amiliei, pe care ei ar

putea-o mosteni intr-o zi" Contradictiile evidente nu pareau tot at#t de evidente si pentru pacient" Din acest motiv, i-am spus aproape in trecere povestea /n alt proram lun, pecare !aadi a povestit-o in cartea sa olestan. $ceasta poveste este de &apt o caricatura,dar in&atiseaza ritmul aitat si activitatea extrema, la &el ca si inconsecventa carestap#neste pacientul"

%l s-a recunoscut in poveste imediat" $ &ost punctul de plecare in care ne-am con&runtatcu am'itia si realizarea, in&luenta imainii tatalui pacientuluisi pretentiile excesive ale pacientului de la el insusi" *as cu pas am a'ordat pro'lema identi&icarii pacientului cutatal sau si incercarea disperata de a trai cu imainea idealizata a 'ar'atului"

Dar au existat o'iectii puternice la con&runtarea cu aceste teme, pentru ca pacientul pastraideile riide ale tatalui sau si acum cauta sa-si convina &iii de responsa'ilitatile lor pentru companie, 'ine#nteles ca un rezultat al propriilor pro'leme" in acelasi timp el aaccentuat in mod repetat ca ura compania, ca era reu pentru el sa &ie el insusi si ca anelijat sa-si traiasca propria viata, la &el ca si comerciantul din poveste"

!copul terapiei nu era de a-l &ace pe pacient sa evite cerintele a&acerii, prin delearea lor sau sa rezolve pro'lemele oranizationale, prin simpli&icarea a&acerii si adoptarea unor proceduri mult mai e&iciente" Mai cur#nd, scopul era de a-l &ace pe pacient mult maiconstient de con&lict, de lupta sa din um'ra, de dependentele sale emotionale puternice"

*entru mult timp, pro'lema centrala a terapiei a &ost incercarea pacientului de a trans&eraimainea tatalui sau asupra mea si de a ma &ace sa iau toate deciziile si sa suport toateresponsa'ilitatile" *acientul a devenit din ce in ce mai constient de discrepanta dintrea&acere, motivatia sa pentru realizare si propriile nevoi personale" in etapele &inale aleterapiei, care implicau extinderea scopurilor, atentia la continuturi si o examinare acapacitatilor nelijate anterior i-am spus o poveste care descria - indirect, desiur -dezvoltarea pacientului in timpul tratamentului sau"

)epile de cort din aur

Un dervis, a carui bucurie o constituia negarea proprie si care spera ca e#ista (aradis,a intâlnit odata un print, a carei bogatie intrecea tot ceea ce vazuse vreodata dervisul.Cortul nobilului om, ridicat in afara orasului, pentru recreere era facut din materiale pretioase si chiar tepile pe care era ridicat cortul erau din aur masiv. Dervisul, careobisnuia sa predice ascetismul, l-a atacat pe print cu o ploaie de cuvinte despretrecatoarea bogatie pamânteasca, vanitatea de a avea tepi din aur si inutilitatea stradaniilor umane. Cât de eterne si maiestuoase erau pe de alta parte locurile sfinte. esemnarea, spunea el era cea mai mare fericire. (rintul a ascultat serios si foarte preocupat. + luat mâna dervisului si a spus, (entru mine cuvintele tale sunt ca focul soarelui de amiaza si claritatea brizei de seara. (rietene vino cu mine, insoteste-ma in



locurile sfinte. Fara a se uita inapoi, fara a lua bani sau vreun servitor, printul a pornit-o pe drum.

Uimit, dervisul se grabea in spatele sau. Doamne, a strigat el, spune-mi te-ai gândit serios sa faci un peregrina& la locurile sfinte!Daca da, asteapta-ma sa-mi iau hainelemele pentru peregrina&.

?âmbind cu bunatate, printul a raspuns, +m lasat in spate bogatia mea, caii mei, aurul meu, cortul, servitorii si tot ceea ce imi apartine. *rei sa te intorci inapoi din cauzahainelor tale! Doamne, a replicat dervisul cu surprindere, te rog e#plica-mi cum ai putut lasa in urma toate comorile si chiar sa pleci fara mantaua ta princiara!

(rintul a vorbit cu voce inceata, dar ferma, 2oi infingem tepile in pamânt, nu in

inima noastra.

O CO!EC)IE DE PO,E(TI !A CARE SB RE4!ECTB$

$ici noi prezentam o serie de povesti, &ara interpretari" Cititorul poate interpreta aceste povesti pentru el insusi, sa incerce sa decopere ce au ele de spus si sa impartaseascainterpretarile lor sotului (sotiei), &amiliei sale sau altor oameni" 4ac#nd in acest &el, el vadescoperi doua lucruri in multe aspecte, toate interpretarile vor &i similare" Dar, pe dealta parte, multe idei vor &i intelese di&erit, depinz#nd de punctul de vedere al persoanei"Mai mult, interpretarile sunt puncte de vedere personale re&lect#nd situatia proprie acititorului, conversatiile despre povesti si interpretarile lor put#nd &i de asemenea ometoda de auto-descoperire"

Di*icultatea de a *ace lucrurile /ine pentru toata lumea

in caldura zilei, un tata mergea prin praful strazilor Beshan-ului cu fiul sau si un magar.'atal calarea magarul, iar fiul il conducea. 3ietul copil, a spus un trecator. "icutele sale picioare incearca sa tina pasul cu magarul. Cum poate omul sa lenveasca pemagar, când vede ca baiatul isi scoate sufletul alergând. 'atal a pus aceste cuvinte lainima, a coborât de pe magar la urmatorul colt, si l-a lasat pe baiat sa urce pe magar. Dar nu dupa mult timp, un trecator a ridicat vocea si a spus, Ce rusine8"icutul staacolo ca un sultan, in timp ce batrânul sau tata merge pe lânga magar. +ceastaremarca l-a ranit foarte tare pe baiat si l-a rugat pe tatal sau sa se aseze in spatele sau pe magar. +i vazut vreodata asa ceva, a spus o femeie cu fata acoperita, o asemeneacruzime pentru animale8Spatele bietului animal s-a indoit de greutate, iar acest batrânbun de nimic si trândavul sau fiu stau ca si cum ar fi un divan - biata creatura8 inteleț

acestei critici au fost amândoi si, fara sa spua un cuvânt au coborât de pe magar. Dar au facut numai câtiva pasi când un strain a inceput sa faca haz de ei spunând, Slavacerului ca nu sunt atât de prost. De ce plimbati magarul, când el nu este de nici un folos, daca nu cara pe unul dintre voi! 'atal a impins o mâna de paie in gura magarului si l-a luat pe dupa umeri pe fiul sau. Indiferent de ce facem, a spus el, e#ista cinevacare nu este de acord cu asta. Cred ca stim ceea ce este bine pentru noi.

Par*umul de tranda*iri al curatatorului de canale



Un curatator de canale care si-a petrecut intreaga viata curatind canalizarea a venit labazar intr-o zi. in decursul timpului, el a capatat un miros ingrozitor de la canalizare. Fara a fi tulburat, el mergea prin canalele orasului si fara a strâmba din nas, golea celemai adânci santuri ale canalelor. +cum când bunul om mergea pe aleile bazarului - einu il mai vazusera pe aici inainte - el a venit la taraba unui comerciant care vindea parfum de trandafiri. (arfumul pe care oricine altcineva il gasea minunat era atât de puternic, incât cel care curata canalele a lesinat. 'oate incercarile de a-l aduce in

simtiri s-au dovedit inutile.)amenii toti stateau in &urul lui, nimeni nestiind ce sa faca. Un ha0im, recunoscând profesia barbatului dupa hainele sale, a luat o mâna de noroi de pe strada si l-a trecut pe sub nasul barbatului. 3rusc, ca si cum ar fi fost atins de o bagheta magica, cel carecurata canalele a deschis ochii. Spectatorii erau mirati, uimiti de acest miracol. Dar ha0imul a spus nonsalant, )mul nu este obisnuit cu parfumul de trandafiri. +cest parfum este facut din alt material.

Cum avea sa descopere /sa cunoasca1 ceva ce nu este, stiind ceea ce este!

Ceea ce are o persoana are si el

Un credincios statea ingenunchiat intr-o moschee, cufundat in rugaciune. Cineva alaturide el era atras de tesatura minunata a pantofilor cu vârf ascutit. 3arbatul si-a imaginat cât de placut trebuie sa fi fost daca ar fi avut si el asemenea pantofi. De la gând la faptaeste adesea doar un singur pas. %l a venit in spatele omului care se ruga si i-a soptit inureche$ 2u stii ca rugaciunile spuse cu picioarele incaltate nu a&ung la urechea lui D- zeu! Credinciosul si-a intrerupt rugaciunea si i-a soptit la fel de incet, %i bine, dacarugaciunea mea nu este auzita, cel putin am inca pantofii.

Sprijinul pentru memorie

intr- o zona foarte calda a Iranului, apa potabila este unul dintre cele mai valoroaselucruri din viata. %ste strânsa in cisterne speciale si adesea carata in ulcioare mari, pedistante mari. Un tata l-a trimis pe fiul sau sa aduca apa. Fiule, a spus el, ia acest ulcior si adu apa, dar ai gri&a sa nu scapi ulciorul si sa imprastii apa. Cu acestecuvinte, el a intins bratul si i-a dat fiului sau o palma rasunatoare peste cap. )chii sai s-au umplut de lacrimi, dar inca tinând strâns ulciorul, fiul a mers la cisterna. De ce ailovit copilul!, a intrebat mama furioasa. 2u a facut nimic. 'atal a replicat, +ceasta palma va fi un spri&in pentru memoria sa. iti spun ca el toata viata nu va indrazniniciodata sa sparga un ulcior cu apa in el. 7a ce bun sa-l palmuiesc dupa ce probabil ar fi spart ulciorul!

Rasplata pentru curatenie

Un barbat avea o sotie care era cunoscuta ca o gospodina fanatica. 2u avea nimic maibun de facut decât sa urmareasca fiecare firicel de praf din casa si sa lustruiasca fiecare piesa de mobila, chiar sa curete pânzele de paian&en din colt. Dar in focul treburilor casnice, ea s-a nigli&at complet pe ea insasi si arata tare neângri&ita. Dar când sotul ei s-a intors in sfârsit intr-o zi dintr-o lunga calatorie, el a simtit nevoia sa scuipe si astfel sa- si curete gâtul de tot praful pe care l-a inhalat in timpul calatoriei. Uitându-ae in &ur, el



a incercat sa gaseasca cel mai murdar colt din casa, astfel incât sa poata sa scuipeacolo. Dar totul stralucea de curatenie. +stfel incât nu era nimic de facut decât sa scuipe pe fata sotiei sale.

Despre .iata eterna

in timpul perioadei in care profetul "ahomed s-a nascut, regele +noschir@an, caruia

oamenii ii spuneau de asemenea Dreptul, a calatorit prin regatul sau. (e o coastainsorita, el a vazut un batrân venerabil, aplecat asupra muncii sale. Urmat de curtenii sai, regele s-a apropiat si a vazut ca batrânul planta puieti. Ce faci acolo! l-a intrebat regele.

(lantez nuci, a replicat barbatul.

egele a intrebat uimit, %sti de&a destul de batrân, de ce plantezi puieti, când nu ii veivedea frunzisul, nu te vei odihni la umbra lor si nu vei mânca fructele lor! 3atrânul aridicat privirea si a spus. Cei de dinaintea noastra au plantat, iar noi am fost capabili sa culegem roadele. +cum plantam noi, astfel incât cei care vin dupa noi sa culeaga

roadele. Datoriile impartite

2u mai pot suporta mult timp. Sarcinile sunt ca muntii pe care nu ii pot muta. in fiecaredimineata trebuie sa ma trezesc devreme, sa fac ordine in casa, sa curat covoarele, sa am gri&a de copii, sa fac cumparaturi de la bazar, sa-ti gatesc mâncarea favorita de orez pentru cina si apoi sa te rasfat toata noaptea. +sta i-a spus o femeie sotului ei.

"uscând dintr-un picior de pui, el i- a spus doar, Ce e rau in asta! 'oate femeile fac ceea ce faci tu. +i dus-o bine. in timp ce eu am tot felul de responsabilitati, tu stai acasa.

), s-a plâns sotia, daca m-ai putea a&uta macar un pic.

Coplesit de generozitate, barbatul a fost in cele din urma de acord cu urmatoarea propunere$ in tip ce sotia sa ar trebui sa-si asume responsabilitatea pentru tot ce seintâmpla in casa, el ar trebui sa aiba gri&a de treburile de pe lânga casa. +ceastaimpartire a sarcinilor a permis cuplului sa traiasca impreuna multumiti mult timp.

intr-o zi, sotul a mers la magazin cu prietenii si apoi a stat intr-o cafenea fumând multumit o pipa. 3rusc, un vecin a dat navala si a inceput sa strige agitat,rabeste-te, casa ta a luat foc.

3arbatul a continuat sa fumeze din pipa si a spus cu indiferenta, Fii atât de bun si spune-i sotiei mele, din moment ce ea are ultimul cuvânt pentru tot ceea ce seintâmpla in casa. Sunt responsabil doar pentru treburile din afara casei.

intelepciunea unui maestru



Un elev a venit la un bine-cunoscut campion la lupte pentru a fi instruit in arta luptelor.'imp de mai multi ani, el a practicat cu cel mai mare zel si cu cel mai admirabil talent."aestre, a intrebat el intr-o zi, a mai ramas ceva ce m-ai putea invata!

+i invatat tot ceea ce te-am putut invata, a spus maestrul. +ceste cuvinte l-au facut petânarul luptator atât de mândru, incât a dezvaluit in tot tinutul ca el era cel mai bun sica il putea invinge pe faimosul campion. "ii de oameni au venit sa vada meciul dintre

cei doi. Dupa un lunga competitie, aproape la egalitate, maestrul si-a doborât elevul cuo lovitura surprinzatoare si l-a infrânt.

Ciudat, a spus elevul sugrumat, +m invatat totul de la tine. Cum s-a intâmplat ca m-

ai doborât cu o lovitura pe care eu nu o stiam!

'inere prieten, a spus campionul, ai dreptate. 'e-am invatat tot ce am putut. Dar am

pastrat aceasta singura lovitura pâna astazi.

(dupa !aadi)

Ra-/unare t&r-ie

Un barbat a fost pedepsit de catre concetatenii sai, sa fie aruncat intr-o cisterna goala.)amenii din oras care au fost tratati nedrept de catre el au luat acum dreptatea inmâinile proprii. %i stateau pe marginea santului si il scuipau pe barbat. +ltii aruncau cunoroi in el. 3rusc, barbatul a fost lovit de o piatra. Uimit, el a ridicat privirea si l-aintrebat pe cel care a aruncat piatra, ii cunosc pe toti ceilalti oameni. 'u cine esti decrezi ca poti arunca cu pietre in mine!

)mul s-a ridicat pe marginea santului si a replicat, Sunt barbatul pe care l-ai tratat

rau cu 49 de ani in urma.

(acatosul a intrebat atunci, Unde ai fost in tot acest timp! in tot acest timp, areplicat barbatul, am carat piatra in inima mea. +cum ca te-am gasit intr-o asemenea situatie nenorocita, am luat piatra din inima in mâna mea.

Partea intunecata a soarelui

in fiecare zi, un discipol venea la profetul "ahomed. intr-o zi, profetul l-a luat deoparte si i-a spus, intrucât dragostea noastra va creste, nu mai vreau sa vii aici in fiecare zi. +tunci "ahomed i-a povestit urmatorul incident$ un discipol a intrebat odata, Soareleeste atât de maiestuos si minunat si nu am auzit inca pe nimeni sa-l iubeasca in mod

deosebit. Discipolul a raspuns, Soarele straluceste in fiecare zi. i doar iarna il dorim,șdeoarece atunci este ascuns in spatele norilor.

O /una a*acere

Scoala -te 3admazhab, creatura nedumnezeiasca, bombanea un beduin, in timp cebiciua o camila care statea lenesa si sfidator in nisip. Daca imi ignori din noucuvintele, te voi vinde la bazar pentru un tuman /59 de centi1 creatura fara valoare, iti &ur pe +llah. Dar nu a trecut nici o zi si beduinul din nou a inceput sa bata lenesul



animal. Ceea ce a &urat barbatul s-a intâmplat acum. 'rebuia sa-si tina promisiunea.Certându- se cu el insusi, cu camila si cu "ahomed, el a adus animalul la bazar pentrua-l vinde. %l regreta promisiunea sa pripita. Un tuman pentru o camila era mult prea putin. 'rebuia sa &ure ca o va vinde pentru E99 de tumani. Dar brusc, el a avut o ideecum sa se salveze. + alergat acasa si a adus pisica sa batrâna, pe &umatate oarba. +legat-o de camila si a inceput sa strige prin bazar, ) camila minunata pentru un tuman.*eniti si o cumparati oameni buni. 2u veti mai vedea o oferta ca aceasta. ) camila

pentru un tuman. Dar când cineva se arata interesat, beduinul spunea viclean, Camilacosta doar un tuman. Dar o vând numai impreuna cu pisica, care costa ;; de tumani. (âna seara, beduinul a preamarit camila, impreuna cu insotitorul sau costisitor. ) maremultime de oameni s-a adunat in &ur si a inceput sa râda de de viclenia beduinului, dar nimeni nu vroia sa cumpere camila. in acea seara, beduinul a plecat acasa satisfacut,ducând camila si pisica de o frânghie. %l si-a spus, +m &urat sa vând camila pentru untuman. +m facut totul ca sa-mi tin promisiunea, dar oamenilor nu le-a placut ideea. 7asa-i sa fie pedepsiti pentru faptul ca &uramântul meu nu a fost luat in considerare8

Teoria si practica unui om cunoscator

Un tânar inteligent, insetat de cunoastere si intelepciune a studiat fizionomia, stiintadeducerii temperamentului dupa infatisarea e#terioara. Studiile sale, care au durat saseani, au avut loc in %gipt si l-au costat multe sacrificii departe de casa. Dar in cele dinurma si-a luat e#amenele cu rezultate e#celente. (lin de mândrie si de bucurie el s -aintors acasa. (e toti cei pe care ii intâlnea ii privea prin ochii stiintei sale si pentru a-silargi cunostintele, el citea e#presia faciala a tuturor oamenilor pe care ii intâlnea.

intr-o zi a intâlnit un om, a carui fata era marcata de sase insusiri$ invidie, gelozie,lacomie, pofta, zgârcenie si nechibzunta. Doamne ce e#presie monstruoasa82u amvazut si nu am auzit de nimic asemanator mai inainte. +s putea sa-mi testez teoria aici.

in timp ce se gândea la acest lucru, strainul s-a apropiat cu prietenie, bunatate simodestie spunând, ), seicule. %ste de&a foarte târziu si urmatorul sat este departe.Casa mea este mica si intunecoasa, dar te voi tine pe brate. Ce onoare va fi pentru mine sa te consider oaspetele meu in aceasta seara. i ce fericit as fi in prezenta ta8 ș

Uimit de acest lucru, calatorul s-a gândit, Ce uimitor8Ce diferenta intre vorba strainului si oribila sa e#presie faciala. +ceasta realizare l-a speriat foarte mult. +inceput sa se indoiasca de lucrurile pe care le-a invatat in ultimii sase ani. (entru a fi sigur a acceptat invitatia strainului. 3arbatul l-a rasfatat cu ceai, cafea, suc de fructe,dulciuri si pipa. i-a coplesit musafirul cu bunatate, atentie si politete. De trei zile si treiș

nopti, gazda continua sa il tina pe calator. in cele din urma, tânarul a fost capabil sareziste politetii gazdei. %l a decis ferm sa-si continue calatoria. Când a venit timpul sa plece, gazda i-a inmânat un plic si a spus, +ici este nota ta de plata.

Ce nota de plata! a inrebat discipolul surprins.

7a fel de repede cum o persoana poate trage sabia din teaca, gazda si-a aratat bruscadevarata fata. %l a ridicat din sprâncene si a strigat cu voce furioasa, Ce imprudenta8 7a ce te-ai gândit, din moment ce ai mâncat tot aici!Credeai ca este totul pe gratis! Dupa ce a auzit toate astea, discipolul si-a revenit brusc in simtiri. Fara sa spuna un



cuvânt, el a deschis plicul. +colo a vazut ca tot ceea ce mâncase si ce nu mâncase i-a fost ta#at de o suta de ori. %l nu avea nici macar &umatate din banii care ii erau ceruti. Fortat de impre&urari, el a descalecat de pe calul sau si i-a dat banii pe care ii avea gazdei sale. +poi si-a scos hainele si s -a descaltat. Ca si cum ar fi fost in e#taz, el seinclina cu fiecare pas pe care il facea. De departe, cineva l-ar fi putut auzi spunând,"ultumesc Doamne, multumesc Doamne, ca cei sase ani de studiu nu au fost in zadar8

,aloarea unei perle

intr-o gradina, un cocos a vazut o perla stralucitoare ascunsa in pamânt. S- a repezit culacomie asupra ei, a scos-o si a incercat sa o indese pe gât. Când a observat ca obiectul stralucitor nu era regina boabelor de orez, a scuipat perla afara. 3ineânteles ca averificat perla, dar ce fel de test era asta8(erla l-a strigat pe cocos si a spus, Sunt o perla pretioasa. Din intâmplare m-am pierdut dintr-un minunat colier si am aterizat inaceasta gradina. 2u mai sunt perle ca mine nicaieri. 2ici un ocean nu mai are perle atât de minunate ca mine. Doar intâmplarea m-a aruncat la picioarele tale. Cineva nu ma gaseste ca nisipul marii. Daca m-ai privi cu ochii mintii, ai vedea mii de minuni si frumuseti. Dar cocosul a strigat cu voce mândra, 'e-as darui daca cineva mi-ar da

un bob de orez.

$ue-inul politicos

)data un seic stimat a dat o mare petrecere. 'oti demnitarii din oras au fost invitati, inafara de muezin. Cu toate acestea, el a fost vazut printre musafiri, simtindu-se ca acasa,ca pestele in apa. )arecum socat, un prieten l-a luat deoparte si i-a spus, Ce cauti aici! 2u ai fost invitat8 Cu indulgenta, muezinul a raspuns, Daca gazda nu-si cunoasteobligatiile si nu m-a invitat, de ce ar trebui sa-mi negli&ez eu obligatiile si sa nu fiu unmusafir politicos!

Documents

Peseschkian. Povesti terapeutice