151565686 Povesti Terapeutice Vol 1

8/16/2019 151565686 Povesti Terapeutice Vol 1

1/36

POVE TI TERAPEUTICEȘDRUMUL CATRE SINE

Volumul I

http://afacerisociale.lo!spot.ro/

http://afacerisociale.blogspot.ro/http://afacerisociale.blogspot.ro/


2/36

POVESTI TERAPEUTICE 2

afacerisociale.blogspot.ro

CUM TREBUIE SPUSA O POVESTE

Intrebat cum trebuie spusa o poveste, un rabin raspunse: «O poveste

trebuie spusa in asa fel incat sa poarte propria-i magie in ea insasi. » A

continuat, povestind urmatoarele: « Bunicul meu era schiop; intr-o i a

fost invitat de catre stapinul sau, pentru a-i spune o poveste. Bunicul meu

povestea ca stapinul sau avea obiceiul sa topaie si sa dansee in acest

timp. !rins de poveste, bunicul meu s-a ridicat si a inceput sa sara si sa

dansee, asa cum facea stapinul sau. "in acel moment, a fost vindecat de

in#rmitatea sa. Iata cum trebuie spusa o poveste$%

PREŢUL CARE ÎL PLĂTEŞTI CÂND RENUNŢI LA UN VIS.

&'ste oare pretul pe care il platim pentru a trai un vis cu mult mai maredecit pretul platit cind renuntam la vis( a intrebat discipolul. Invatatorul l-

a luat la un magain de imbracaminte. Acolo, el l-a rugat sa probee un

costum care era e)act marimea lui. "iscipolul a facut asa cu i-a cerut

invatatorul si a ramas fascinat de calitatea imbracamintei. Apoi maestrul

l-a rugat sa probee acelasi tip de costum, dar avind o marime cu mult

mai mare decit cea pe care o purta.

"iscipolul a facut asa cum i s-a cerut.- Acesta nu e de nici un folos. ' prea mare.

- *it costa aceste costume( a intrebat maestrul pe vinator.

- 'le au acelasi pret. "oar marimea e diferita.

Atunci cind paraseau magainul, invatatorul i-a spus discipolului: + a iti

traiesti visul sau sa renunti la el, are acelasi pret, care de obicei este

http://www.libertatefinanciara.com/2009/istorioare-motivationale/pretul-care-il-platesti-cand-renunti-la-un-vis-2/http://www.libertatefinanciara.com/2009/istorioare-motivationale/pretul-care-il-platesti-cand-renunti-la-un-vis-2/


3/36



foarte mare. "ar in primul ca ai posibilitatea sa te bucuri de miracolele

vietii, in timp ce in al doilea ca nu esti de nici un folos.

TOATE INCERCARILE NOASTRE DE A GASI LINSTEA, FUGIND DE

LUCRURI, NU AU NICI UN REZULTAT…

raia odata un om care era atit de tare deranat de vederea propriei

umbre si de urmele lasate de pasii sai incit a decis sa scape de ambele.

/etoda aleasa de el a fost aceea de a fugi de ele, asa incit s-a ridicat si a

inceput sa alerge.

"ar de #ecare data cind punea piciorul pe pamint, mai aparea o urma, iar

umbra sa nu avea nici o di#cultate in a tine pasul cu el. 0inovat de esecul

lui a considerat a # faptul ca nu alerga destul de repede. Asa ca el a

alergat si mai repede, si mai repede, pina cind intr-un #nal a caut mort.

!ersonaul nostru nu si-a dat seama ca daca pur si simplu ar # gasit ceva

umbra, umbra lui ar # disparut, si daca ar # stat linistit os, nu ar mai #

nici o urma a pasului lui.+

*huang u

IARBA VECINULUI NE E MAI VERDE

Acum citiva ani o persoana a fost intr-o vacanta pe Insulele 0irgine

Britanice. A petrecut acolo o dupa-amiaa la unele din acele baruri deplaa perfecte 1 unde vintul adie agale, muica reggae cinta, oamenii vin

si pleaca de pe barcile lor si de pe plaa. i acea persoana a avut ocaia

sa vorbeasca cu proprietarul barului.


4/36



A a2at ca el a crescut pe insula si intraga sa familie mai era acolo. "ar el

a locuit in diferite parti ale lumii, a avut diferite slube si a dus o viata

interesanta plina de oportunitati.&i ce te-a adus inapoi pe aceasta insula mica si somnoroasa(+, l-a

intrebat personaul nostru.

3aspunsul lui a fost e)traordinar de intelept: + Am calatorit prin toata

lumea gindindu-ma ca iarba e intotdeauna mai verde de cealalta parte a

gardului+, a raspuns el &cind intr-un s#rsit mi-am dat seama ca daca mi-as

# udat propria curte, si eu as avea iarba verde+.

i intr-adevar el avea. Barul4restaurant de pe plaa pe care il detinea era

cel mai popular de pe insula 1 nu cel mai mare sau cel mai elegant 1 dar

cel mai prietenos, cel mai confortabil, unul la care te gindesti cind visei la

o dupa-amiaa perfecta, cu muica buna, pe Insulele 0irgine.

INVATA SA TRAIESTI

Odat5, un b5iat str5b5tea cu barca un r6u vielios 7mpreun5 cu o persoan5

7n v6rst5, care avea concep8ii 7nvechite. Acea persoan5 a cules o frun5

din ap5, s-a uitat la ea un moment 9i l-a 7ntrebat pe b5iat dac5 9tie ceva

biologie. u, nu 9tiu+. B5tr6nul i-a repro9at: ? din

via85+.

@n vreme ce continua s5 v6sleasc5, v6rstnicul a lat o piatr5 de pe fundul

b5rcii. A 7ntors-o 7n palm5, studiindu-i culorile, 9i l-a 7ntrebat pe b5iat:


5/36



ceva despre astronomie(+. B5iatul, cu capul plecat, a is: u, nu 9tiu,

domnule+. B5tr6nul l-a doenit: ? din via85+.

@n acel moment, b5iatul a observat c5 st5vilarul uria9 cedase, iar torentede ap5 curgeau prin sp5rtur5. 3epede, s-a 7ntors spre b5tr6n 9i l-a

7ntrebat: "omnule, 9ti8i s5 7nota8i(+. B5tr6nul i-a r5spuns: u+. Atunci,

b5iatul i-a strigat: "omnule, "umneavoastr5 v-a8i pierdut via8a 7n

propor8ie de C? $+

u trebuie s5 7nve8i toate metodele 9i tehnicile vie8ii. "ar trebuie s5 #i un

elev bun la lec8ia a 7nv58a s5 tr5ie9ti+, dac5 ai de g6nd s5 conduci 7n mod

dinamic. "eoarece a conduce 7nseamn5 a 7nv58a s5 tr5ie9ti cu adev5rat.

LEGEA TIMPULUI

Timpul: o lupta in timpul iernii e diferita de o lupta in timpul verii; un

luptator nee)perimentat nu acorda atentie problemelor atunci cind este

tinar. i atunci cind creste, el se simte incapabil sa le depaseasca.

Dn vinator de camile a auns intr-un sat unde isi vindea camilele la un

pret foarte bun.


6/36



Dn brutar dorea sa cunoasca mai de-aproape un guru din orasul lui, asa

ca l-a invitat la cina. *u o i inainte de festivitate, guru a mers la brutariedeghiat in cersetor, a luat o bucata de piine care se a2a pe teghea si a

inceput sa o manince. Brutarul a vaut asta si l-a alungat afara, in

astrada. In iua urmatoare, gurul si unul din discipolii sai au mers la casa

brutarului si au fost tratati impecabil pe parcursul banchetului pe care

brutarul l-a organiat in cinstea invitatului sau. In timpul mesei, discipolul

l-a intrebat pe guru:+ *um poti deosebi un om bun de unul rau(+ & !ur si

simplu uitate la acest brutar. 'l e in stare sa cheltuiasca ece monede de

aur pentru acest banchet, doar pentru ca eu sint faimos, dar este

incapabil sa dea o bucata de piine unui cecrsetor 2amind.+

CE INSEAMNA A INVATA

'ste semni#cativ5 istorioara unei profesoare care a lucrat => de ani 9i a

depus o cerere pentru a # avansat5. "ar, pentru acest post, a fost ales un

t6n5r care profesa doar de doi ani. 'a a mers la directorul 9colii 9i l-a

7ntrebat de ce a luat aceast5 deciie. 'l i-a r5spuns: 3egret, dar stagiul

"umneavoastr5 profesional nu este de => de ani, a9a cum a#rma8i. Ave8i

e)perien8a unui an repetat de => de ori.+ @n decursul carierei sale, aceast5

profesoar5 nu 9i-a perfec8ionat e)perien8a.

Dn profesor care 7nv58a permanent a r5spuns: 'u vreau ca studen8ii mei

s5 bea ap5 dintr-un r6ule8 care curge permanent, 9i nu dintr-o b5ltoac5 cu

ap5 b6hlit5.+

ACCEPTAREA CELOR DIN JUR


7/36


8/36



PRIETENIA

'rau doi prieteni nedesp5r8i8i, care au fost 7nrola8i 7n armat5. Au trecut9coala militar5 9i au fost trimi9i pe front 7n primul r5boi mondial. @n timpul

unui atac, unul dintre ei a fost grav r5nit 9i a r5mas s5 ac5 pe c6mpul de

lupt5.Acest teritoriu era mitraliat de c5tre adversar, 9i orice tentativ5 de a

aunge la cel r5nit era sinucidere curata.

*u toate acestea, prietenul a decis s5 aung5 la cel r5nit. ergentul a

7ncercat s5-l opreasc5, ordon6ndu-i s5 r5m6n5 7n tran9ee, spun6ndu-i: '

t6riu. u-l mai po8i auta 9i vei muri 9i tu+. @n momentul c6nd sergentul s-

a 7ntors, eroul nostru a s5rit din tran9ee 9i s-a repeit s5-9i salvee

prietenul. !este c6teva minute,

s-a 7ntors, cl5tin6ndu-se. 35nit mortal, el l-a adus pe prietenul s5u, care

murise dea. ergentul era sup5rat 9i, 7n acela9i timp, impresionat de cele

7nt6mplate, e)clam6nd: *e prostie$ 'l este decedat, iar tu e9ti pe moarte.

u merita s5 faci aceasta.+

Fi, cu limb5 de moarte, eroul nostru a r5spuns: u, domnule sergent, a

meritat. *6nd am auns la el, ultimele cuvinte au fost: 'u am 9tiut c5 vei

veni$+

Dna din caracteristicile unei prietenii este disponibilitatea prietenului de a

# cu tine, atunci c6nd are toate temeiurile s5 nu fac5 acest lucru 9i atunci

c6nd e necesar de ert#t ceva.

Prietenul te iubeşte permanent şi, a un !rate, "a "eni #n $ilele

%rele&

FII ATENT SI ACTIONEAZA


9/36



')ist5 o fabul5 despre o persoan5 care 9i-a construit o cas5 pe vale, acolo

unde inunda8iile erau frecvente. !rietenii l-au avertiat s5 nu-9i

construiasc5 casa 7n acel loc, #indc5 r6ul va ie9i din maluri 9i se va 7neca.u v5 #e fric5. "umneeu va avea gri5 de mine 9i m5 va salva+, replic5

omul nostru.

u mult timp dup5 #naliarea construc8iei, a avut loc o mare inunda8ie.

ivelul apei se ridica tot mai mult 9i mai mult, iar proprietarul st5tea 7n

ap5 p6n5 la br6u, 7n fa8a casei. "a cas5 s-a apropiat o luntre 9i oamenii i-

au strigat: Drc5 7n barc5$ Drc5 7n barc5$+

u, nu, a r5spuns omul. "umneeu va avea gri5 de mine 9i m5 va salva+

!este c6teva ore, el st5tea la eta, privind cu 7ngriorare cum cre9tea

nivelul apei. -a apropiat o alt5 luntre 9i oamenii au strigat: Drc5 7n

barc5$ Drc5 7n barc5$+ Fi iar59i a urmat acela9i r5spuns: u, nu.

"umneeu va avea gri5 de mine 9i m5 va salva+.

Omul nostru era dea pe acoperi9, iar apa 7i era la g6t. -a apropiat a treia

luntre. Drc5 7n barc5$ Drc5 7n barc5$+ strigau oamenii. + u, nu.

"umneeu va avea gri5 de mine 9i m5 va salva+, a r5spuns el.

ivelul apei a urcat 9i mai sus, 9i omul nostru s-a 7necat.

'l s-a preentat la !or8ile 3aiului 7n fa8a f6ntului !etru. oi n-am

a9teptat s5 te vedem ast5i aici+, 7i ice f6ntul !etru. "ar eu nici nu

trebuia s5 #u ast5i aici, r5spunde omul nostru. 'u am creut c5

"umneeu va avea gri5 de mine$+

f6ntul !etru l-a privit drept 7n ochi 9i i-a is: Ascult5,omule, atent$

"umneeu a avut gri5 de tine 9i 8i-a trimis trei b5rci, IA3 D -AI D3*A

@ I*IDA$$$+Asemenea acestei persoane, care 9i-a construit casa 7ntr-o on5

inundabil5, noi adesea AF'!G/ ca "umneeu sau altcineva s5 ne aute.

Fi atunci c6nd primim acest autor, nu urc5m 7n barc5$ !oate chiar acum

te a9teapt5 o barc5( !oate c5 stai cu m6inile 7ncruci9ate 9i a9tep8i


10/36



/O/'DH potrivit( Drc5 7n barc5$ Fi salvea5-te, 9i cere ceea ce 78i

apar8ine dea$

CEEA CE AI NEVOIE ÎŢI ESTE OFERIT CHIAR ACUM

Au fost odat5 doi 7nv585cei care, #ind intens preocupa8i de o important5

problem5 e)isten8ial5, au 7ndr5nit s5 apelee la maestrul lor enJ.

- "omnia ta, au vorbit tinerii 7n cor, ce faci pentru ca s5 #i mereu fericit 9i

mul8umit de tine( Fi noi ne dorim, din tot su2etul, s5 tr5im 7mplinirea

acestui sentiment omnipreent 7n caul t5u.

Arunc6nd o privire 7n8eleapt5 9i schi86nd un 6mbet cald, maestrul spuse:

- *6nd m5 odihnesc, atunci m5 odihnesc. *6nd m5 ridic, atunci m5 ridic.

*6nd umblu, atunci eu umblu. *6nd m5n6nc, atunci eu m5n6nc.

@nv585ceii 79i aruncar5 stupe#ate priviri unul altuia, p6n5 c6nd unul dintre

ei ibucni:

- u 78i bate oc de noi, te rog$ *eea ce spui tu facem 9i noi. "ormim,

umbl5m, m6nc5m. Fi, 7n ciuda acestui fapt, tot nu reg5sim fericirea. Dnde

ace secretul(


11/36



#ntre treut şi "iit)r& .nera-i *+ tr+i-i plenar şi #nt)t(eauna

m)mentul pre$ent& D)ar a)r('n( ) şan*+ ae*tei lipe, "e-i

(e*)peri liniştea !eriirii şi a mul-umirii (e *ine/Nu întreba: „Ce binecuvântare îmi va aduce ziua de mâine?”. Întreabă:

„Ce binecuvântare pot eu descoperi chiar acum?” Nu e nevoie să te

gândeşti a ziua de mâine! atunci când ştii că ceea ce ai nevoie î"i este

o#erit chiar acum. $ %au &errini

PARABOLA VREMURILOR !GRELE"

&@ntr-o diminea85, un t6n5r artist intr5 7ntr-o cafenea, #ind foarte

entuiasmat c5 a fost angaat s5 pictee portretul unui om cu bani care

avea o #rm5 de construc8ii. @n timp ce 79i savura cafeaua bucuros, v5u un

iar l5sat pe masa vecin5 pe care era tip5rit cu litere mari urm5torul

titlu: 'in vremuri gree( @ncepu s5 se g6ndeasc5 tot mai mult la aceste

cuvinte.

!atronul cafenelei trecu s5-l salute 9i v56ndu-l 7ngriorat, 7l 7ntreb5 dac5

s-a 7nt6mplat ceva. Acesta i-a r5spuns trist c5 trebuie s5 plece, c5ci &vin

vremuri grele+, a9a c5 trebuie s5 munceasc5 la lucrarea lui.

!atronul 7ncepu s5 se macine c5 poate chiar vin vremuri grele+. "evenea

din ce 7n ce mai 7ngriorat pe m5sur5 ce se g6ndea la vorbele t6n5rului. @9i

sun5 apoi so8ia rug6nd-o s5 nu se

supere, dar c5 trebuie s5-9i anulee

comanda pentru rochia cea nou5,deoarece este cam scump5 9i s-au

anun8at vremuri grele+. Aceasta

sun5 la magainul unde 79i

comandase rochia 9i o rug5 pe

http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/08/parabola-vremurilor-grele/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/08/parabola-vremurilor-grele/vin-vremuri-grele/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/08/parabola-vremurilor-grele/


12/36



patroan5 s5-i anulee comanda. @9i ceru scue, dar Kvin vremuri grele+ 9i

trebuie s5 fac5 economii.

!atroana n-a avut 7ncotro 9i a anulat comanda, dar 79i aminti c5 a auit eala 9tiri, c6ndva, c5 vin vremuri grele+. A9a c5 a sunat imediat la #rma de

construc8ii pe care o angaase pentru e)ecutarea unei lucr5ri de e)tindere

a magainului. H-a anun8at pe constructor c5 va renun8a pentru moment

la lucrare, deoarece &vin vremuri grele+ 9i nu 79i poate asuma un

asemenea risc 7n acest moment.

*onstructorul s-a 7ntristat la auul acestei ve9ti, motiv pentru care s-a

gr5bit s5-l sune pe t6n5rul artist spun6ndu-i c5 dore9te anularea comenii

pentru portret, 7ntruc6t vin vremuri grele+ 9i acesta nu este un moment

potrivit s5 cheltuie banii pe lucruri artistice.

*ople9it de sup5rare, t6n5rul artist a acceptat cu resemnare vestea, c5

doar s-a 7nt6mplat a9a cum a anticipat. im8indu-se trist, porni 7nspre

cafeneaua favorit5 s5-9i 7nece amarul cu un pahar de vin.

@n timp ce st5tea din nou a9eat la masa lui, 5ri iarul pe care scria 0in

vremuri grele+. "e data asta s-a ridicat 9i a luat iarul pentru a-l cerceta

mai bine. "ata iarului era de acum > ani. *ineva despachetase farfurii

pentru restaurant.+

V#$ț$ %&$'()$ *'(* $'*+*%# %# & /+*)$%0)#. T&$(*

01%2)#3*, 4#%(*3* ș# 5$6(*3* %&$'()* '* 4&) 7%(&$)* 3$ %, +$#

2*4)*+* '$ +$# (1)8#, $)$(*ț* %9#(&$)*. S%(*+

)*$(&)## 6)&6)#*# %&$'()* )*$3#(9:#

LUCRURI CARE NE DERANJEAZA LA ALTII…

/ulti dintre noi nu acceptam ca avem sentimente ca ura, minie, furie

datorita invataturilor parintilor si religieiJ Adevarul e ca ura e mai

http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2008/07/31/lucruri-care-ne-deranjeaza-la-altii/http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2008/07/31/lucruri-care-ne-deranjeaza-la-altii/


13/36



aproape de iubire decit indiferenta. "aca nu ne acceptam toate

sentimentele, ele risca sa iasa la iveala in moduri foarte subtileK

)*tunci cand urasti o persoana! urasti ceva din ea care iti apartine. Ceeace nu #ace parte din noi nu ne deran+eaza. ),ermenn ,esse

!roiectia mecanism de aparare a euluiJ : este un mecanism de ap5rare

7n care cineva atribuie altora propriile ginduri sau emotii nedorite sau

inacceptabile. !roiectia reduce an)ietatea permi8ind e)primarea

impulsurilor nedorite din subcon9tient f5r5 a lasa eul s5 le recunoasc5.

&*e rau este omul acela+ 1 de fapt nu acceptam ca noi putem # si rai. u

acceptam partea din noi pe care o consideram negativa. Am fost invatati

s-o reprimam. 'ste posibil sa proiectam asupra altora calitatile sau

defectele noastre pe care nu le constietiam, insa este posibil sa

proiectam in altii si calitati si defecte care nu ne apartin, insa am dori sa

ne apartina mai ales calitatile J. Asa se e)plica prieteniile si &dusmaniile+.

Dn dusman imi e mai aproape de su2et decit un om care imi e indiferent.

!e de alta parte nu toate ideile despre altii sint proiectii 1 daca C

persoane spun despre alta ca are o anumita trasatura se prea poate s-o si

aibaKadica acele persoane sa nu proiectee in ea vreo trasatura de-a lor

neconstientiata.

Cristiana *e-andra evitchi

I$($ *4$ #%(*)*'$%( 2*'6)* U+/)$ %&$'()$ ;% %&' $(&)3< =

Lururile are ne (eran0ea$a la altii: &Am stat sa ma gandesc ca

lucrurile care ma deraneaa cel mai mult la altcineva, sunt, probabil,

propriile mele defecte de caracter. *ei care-ti provoaca iritarea siresentimentele cele mai puternice, sunt adesea cei care te repreinta cel

mai bine pe tine 1 ei intrupeaa chiar acea trasatura de caracter pe care o

ai, pe care ti se cere s-o observi, la care ti se cere sa re2ectei, pe care

trebuie, prin urmare, s-o vindeci. oate su2etele de pretutindeni au


14/36



organiat lucrurile astfel. Acei &altii+ pe care ii udeci si ii respingi cat se

poate de gomotos, iti gandaresc cel mai mult propria rana dureroasa,

recunoasterea ta defensiva ca privesti la parti din tine insati, despre careiti dai seama, la un anumit nivel, sa au foarte mare nevoie de austari.

*and acele caracteristici isi fac aparitia in alta persoana, si declanseaa in

tine aceasta reactie, multumeste-i acelei persoane, pentru ca iti ofera

darul auto-e)aminarii. *um altfel s-ar putea trei o persoana adormita,

decat daca primeste un ghiont ca sa se treeasca din atipeala 1 ghiontul

#ind lucrurile pe care le resimtiti ca iritare, preudecata, critica si

fatarnicie( "esigur, in mare parte a timpului, nu esti constienta de darul

pe care ti-l aduce altcineva si, in schimb, incerci sa-i eviti pe cei despre

care spui ca-ti displac.

Atunci cum sa reolvam acest parado) 1 faptul ca ii evitam pe cei pe care

ii atrag su2etele noastre(

/ai intai, su2etul atrage spre tine, prin intermediul altcuiva, ceea ce iti

seamana 1 iar apoi, mintea supervieaa respingerea, pentru ca su2etul

nu are dusmani, in schimb intelectul, da. Intelectul este cel care tine pe

rabo socoteala celor despre care crei ca te-au nedreptatit, in timp ce

latura ta superioara nu are nici o obiectiune fata de nimeni. Asa ca mintea

udeca, apoi condamna, descopera prostia, gaseste defecte si se opune,

respinge, se fereste, dispretuieste 1 si face toate astea, in timp ce su2etul

asteapta cu rabdare si cheama spre sine inca o persoana, din alt loc, la alt

moment, pentru a te imboldi din nou, pana ce aungi sa observi celalalt eu

din #inta ta. Astfel te indrepti spre acele laturi ale tale pe care nu lerecunosti, pentru care esti pregatita.

*u siguranta, insa, ca nu toate trasaturile de caracter pe care le

consideram neplacute la altii, re2ecta ori oglindesc acelasi lucru in propria

noastra persoana( a luam, de e)emplu, trasaturile unui alcoolic,


15/36



casatorit cu o femeie care se opune obiceiului sau de a bea. "aca ea nu

bea de loc, cum sa se re2ecte asta asupra ei(

!entru ca, in viata cuiva, sa-si faca aparitia unele trasaturi de caracter&enervante+, care sa declansee astfel o reactie de udecata, critica,

resentiment, ori automultumire, inseamna ca se intampla ceva cu

planurile su2etului. rebuie sa recunoastem ca aceste idei nu sunt pentru

cei prea sensibili, dar daca viata ta functioneaa cum trebuie si crei ca

esti pregatit pentru marea liga spirituala, gandeste-te ca maestrul nu se

enerveaa pe nimeni, in nici un fel de conditii si de aceea poate chema la

el orice e)perienta, fara preudecati ori sentimente de superioritate.

!rin intermediul prietenilor, al colegilor, chiriasilor, patronilor, copiilor si

vecinilor, su2etul atrage adesea catre el trasaturi si caracteristici comune

1 dar care par a # disimulate in altcineva. -ar putea ca particularitatile

modului in care sunt impartasite aceste caracteristici si trasaturi sa nu #e

identice.


16/36



*e spui, insa, de un om de afaceri posomorat, prost-dispus, care este

enervat si deranat de giumbuslucurile adolescentilor gomotosi din

apropiere( 0rei sa spui ca acesti adolescenti au caracteristici comune cuale omului de afaceri(

*and altcineva iti declanseaa o reactie de furie sau iritare, de enervare,

de udecata sau geloie, este posibil sa detii si tu, in personalitatea ta,

caracteristici similare, care trebuie vindecate 1 sau poate ca ai atras spre

tine trasaturi pe care eul tau superior iti cere sa le devolti, trasaturi pe

care nu le arati de obicei. In caul omului de afaceri, su2etul lui poate ca-i

cere sa &se luminee+, sa regaseasca bucuria, rasul si umorul, asa cum

sunt intrupate de tinerii din urul lui. *u cat este mai rigid, cu atat va

constata ca este mai mult inconurat de cei care repreinta veselie si

ovialitate. In caul lui, caracteristicile din celalalt pot parea chiar ca au

aspectul de iresponsabilitate, pentru ca su2etul ii cere ca tendintele sale

rigide sa se destinda si sa #e echilibrate prin veselie. "e aceea, cei care

sunt de obicei punctuali, aung pana la urma sa se casatoreasca cu cineva

care este permanent in intariere. *ontrariile se atrag, dintr-o ratiune

minunata, plina de su2et.+

LUMEA S-A ARANJAT SINGURĂ

Dn copil 9i tat5l s5u c5l5toreau cu trenul. *5l5toria trebuia s5 duree circa

o or5. at5l se a9e5 comod 9i se puse s5 citeasc5 o revist5. Ha un

moment dat copilul 7l 7ntrerupse, 7ntreb6ndu-l:

- at5, ce este cl5direa aceea( at5l se uit5 s5 vad5 ceea ce i-a ar5tat copilul 9i r5spunse :

- 'ste o fabric5.

@ncepu din nou s5 citeasc5 c6nd copilul 7l 7ntreb5 din nou:

- at5, c6nd sosim(

http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/24/lumea-s-a-aranjat-singura-2/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/24/lumea-s-a-aranjat-singura-2/


17/36



at5l i-a spus c5 mai au 7nc5 de mers. A 7nceput din nou s5 citeasc5, dar o

alt5 7ntrebare a copilului 7l 7ntrerupse, urmate apoi de alte 9i alte 7ntreb5ri.

at5l, disperat, c5uta un mod pentru a-l face pe copil s5 se distree. 05u 7n revista pe care o citea multe chipuri de oameni, o rupse 7n mai multe

buc58i 9i o d5du copilului, invit6ndu-l s5 reconstruiasc5 acele chipuri

7ntocmai ca la un oc de pule, dup5 care se a9e5 mul8umit pe scaunul

s5u convins c5 b5iatul va # ocupat pentru tot restul c5l5toriei. u apucase

s5 treac5 mult5 vreme 9i copilul e)clam5:

- Am terminat$

- Imposibil$ r5spunse tat5l. u pot s5 cred$ *um ai putut reconstrui

imaginea a9a de repede(

Imaginea era reconstruit5 perfect. *opilul r5spunse:

- u m-am #)at asupra lumii a oamenilor celor mul8iJK c5ci pe cealalt5

parte a foii era #gura unui singurJ om; am re)n*tituit )mul şi lumea

*1a aran0at *in%ur+/

!M$# 2*4)*+* '$ +$# (1)8# 3))#3* '* 4&) $)$%$ 2* 3$ '#%*. N

* %*4* '9 3* $)$%*8# (> % ()*/#* 2*1( '9 (* 6# 6* (#%* 7%

&)2#%*… D* 7%2$(9 * ( *?(# 7% &)2#%*, 7%()*$0$ 3+* * 7% &)2#%*.

D* 7%2$(9 * ( *?(# 7% $)+&%#*, 7%()*$0$ 3+* * 7% $)+&%#*" /

0sho


18/36



CÂT DE GREU E UN PAHAR CU APĂ@

@ntr-una din ile, profesorul a venit la facultate,8in6nd m6na 7n sus, cu un pahar plin cu ap5.

- *6t c6nt5re9te acest pahar( a 7ntrebat

profesorul.

- C> grame, L grame, au r5spuns studen8ii.

- u pot a2a e)act ce greutate are dac5 nu 7l

c6nt5resc, a r5spuns profesorul. "ar ce se va

7nt6mpla dac5 8in paharul 7n m6na timp de >

minute(

- imic$ au r5spuns studen8ii.

- *e se va 7nt6mpla dac5 8in paharul 7n m6na timp de o or5(

- O s5 sim8i8i furnic5turi 7n m6na dreapt5$ au r5spuns studen8ii.

-


19/36



stare să #ace"i nimic(

*şa că5 asă paharu +os chiar în cipa asta şi după un timp vei putea privi

aceste )probeme” ca pe oportunită"i.&'nergia curge acolo unde se 7ndreapt5 aten8ia.+ /ichael BecMNith

RAŢĂ SAU ŞOIM ALEGEREA ÎŢI APARŢINE

;SAU DIFERENTA DINTRE A MUNCI SI A LUCRA<

3odrigo a9tepta o ma9in5 pentru a merge la aeroport. Atunci c6nd un

conduc5tor auto s-a apropiat, primul lucru pe care 3odrigo l-a observat, a

fost faptul c5 ta)iul 9oferului era curat 9i lucea. a)imetristul 1 care era

foarte elegant, purt6nd c5ma95 alb5, cravat5 neagr5 9i pantaloni negri

foarte bine c5lca8i 1 s-a 7ntors 9i a deschis portiera din spate.

I-a dat un carton laminat lui 3odrigo 9i a is: 'u sunt illP, 9oferul "vs. @n

timp ce v5 pun valia 7n portbaga, a9 vrea s5 citi8i misiunea mea.+

"up5 ce se a9ease, 3odrigo a 7nceput s5 citeasc5 misiunea lui illP: A-i

duce pe clien8ii mei la destina8ia lor #nal5 7n cel mai rapid, sigur 9i mai

economic mod posibil prin asigurarea unui mediu prietenos.+

3odrigo a fost 9ocat. /ai ales atunci c6nd 9i-a dat seama c5 9i interiorul

ma9inii era ca 9i e)teriorul ma9inii: curat 9i f5r5 pat5$

"up5 ce se a9ease la volanul ma9inii, illP a 7ntrebat: "ori8i o cafea(

Am un termos cu cafea decofeiniat5 9i unul cu cafea normal5.+ 3odrigo a

spus 7n glum5: u, mai degrab5 a9 vrea o b5utur5.+ illP 6mbind i-aspus: ici o problem5, am 7n frigider cola normal5 9i dietetic5, ap5 9i suc

de portocale.+ 3odrigo, aproape b6lb6it, a spus: 0oi lua o *oca-*ola

dietetic5.+

http://www.yourmemories.ro/2011/09/rata-sau-soim-alegerea-iti-apartine/http://www.yourmemories.ro/2011/09/rata-sau-soim-alegerea-iti-apartine/


20/36



@n timp ce 7i oferea b5utura, illP a spus: "ac5 vre8i ceva de citit, am

c6teva iare cu 9tiri 9i pronosticuri.+

Ha 7nceputul c5l5toriei, illP i-a 7nm6nat lui 3odrigo un alt carton laminat:Acestea sunt posturile de radio disponibile 9i tipurile de melodii redate

de ele, dac5 dori8i s5 asculta8i un post de radio.+

Apoi illP a spus c5 are 9i aer condi8ionat 9i l-a 7ntrebat dac5 temperatura

era potrivit5 pentru el.

I-a propus lui 3odrigo traseul care ar # cel mai bun c5tre destina8ia lui 7n

acel moment al ilei, 9i i-a spus c5 dac5 dore9te, ar # fericit s5 vorbeasc5

cu el. "upa cum poate s5 stea 7n lini9te dac5 prefer5 s5 meditee.

pune8i-mi, "omnule illP, a 7ntrebat uimit 3odrigo, v5 trata8i

7ntotdeauna clien8ii a9a cum m5 trata8i pe mine(+

illP a 6mbit 7n oglinda retrovioare: u, nu 7ntotdeauna. "e fapt, doar

7n ultimii doi ani. !rimii cinci ani de munc5 i-am petrecut reolv6nd tot

at6tea reclama8ii c6te au 9i ceilal8i 9oferi de ta)i. @ntr-o i am auit la radio

despre "r. "Per, un guru 7n devoltare personal5, care e scris o carte

numit5 &Ob8ii dac5 creei.+ "Per a spus c5 dac5 te scoli diminea8a

a9tept6ndu-te s5 ai o i proast5, aproape sigur c5 doar foarte rar

a9teptarea aceasta nu 8i se va 7ndeplini. 'l a mai spus: nu te mai pl6nge

9i # diferit fa85 de concuren8a ta. u # o ra85, ci # un vultur. 3a8a face

doar gomot 9i se pl6nge, vulturii 7n schimb se 7nal85 deasupra grupului. +

Asta m-a lovit chiar 7n frunte+, a spus illP. "Per a vorbit 7ntr-adev5r

despre mine: scoteam 7n mod constant doar gomot 9i m5 pl6ngeam. A9a

c5 am decis s5 schimb atitudinea mea 9i s5 #u un vultur. Dit6ndu-m5 7n

ur am v5ut ma9inile altor 9oferi. Interiorul era murdar, conduc5torii autonu erau prieteno9i 9i clien8ii nu erau ferici8i. A9a c5 am decis s5 fac unele

schimb5riK *6te o schimbare o dat5. "ac5 clien8ilor mei le-a pl5cut lucrul

respectiv, am f5cut mai multe schimb5ri.+

itua8ia arat5 c5 schimb5rile au avut rost+- a spus 3odrigo.


21/36



"a, cu siguran85 da$+- a spus illP. @n primul an dup5 ce am devenit

vultur, veniturile mele s-au dublat fa85 de anul precedent. Anul acesta,

probabil, vor # de patru ori mai mari. A8i avut noroc c5 a8i luat ta)iul meuast5i. "e obicei, nu sunt liber. *lien8ii mei 79i fac reervarea prin telefon.

au las5 mesae pe robotul telefonic. "ac5 eu nu-i pot servi, un alt

conduc5tor auto de 7ncredere, un prieten vultur 7i va servi.+

illP a fost fenomenal. A oferit servicii de limuin5 7ntr-un ta)i obi9nuit.

'ste foarte posibil s5 # spus aceast5 poveste la mai mult de cincieci de

9oferi de ta)i 7ns5 doar doi au prins ideea 9i au devoltat-o. *6nd merg 7n

ora9ele lor, 7i sun. 3estul 9oferilor fac gomot ca ni9te ra8e 9i-mi spun

toate motivele pentru care nu pot face nimic din ceea ce Ie-am sugerat.

illP ta)imetristul a optat pentru o solu8ie diferit5: a decis s5 se opreasc5

s5 fac5 gomot 9i s5 se pl6ng5 ca o ra85, 9i-a ales s5 se 7nal8e peste grup,

precum vulturii.

In(i!erent (a+ lura-i #ntr1un bir)u, #n #ntre-inere, *unte-i un

pr)!e*)r, !un-i)nar publi, p)litiian, )2-er, an%a0at *au

*peiali*t #ntr1un ()meniu, um "+ )mp)rta-i3

A"e-i lururi pentru are !ae-i $%)m)t şi "+ pl'n%e-i3 Sau "+

#n+l-a-i (ea*upra el)rlal-i3

Aminti-i1"+: E (ei$ia ")a*tr+ iar timpul nu *t+ pe l)&


22/36



MAESTRUL SI FURNICA

Ha poarta unei m5n5stiri de la

poalele EimalaPei b5tu un pelerin:

- "oresc s5 vorbesc cu cel mai mare

om din acest așe5m6nt, fur5

primele lui cuvinte, 7n loc de bun5iua.

*5lug5rii 7l m5surar5 din cap p6n5-n

picioare f5r5 s5 spun5 un cuv6nt și-l

duser5 la maestrul lor, care era ad6ncit 7n citirea unor scrieri.


23/36



/aestrul plecase dea, t6r6ndu-și papucii pe lespeile de piatr5. !elerinul

r5mase trist. e așe5 deam5git pe sc5rile templului..

&iciodat5 nu voi putea s5 #u discipolul acestui mare om+ 7 și ise 7n g6nd.Oft6nd, cu capul plecat, 7ncepu s5 se g6ndeasc5 cum ar putea s5 ridice

minunea de piatr5 mare c6t un munte. Ochii 7i c5ur5 pe o furnic5 ce se

oprise din drumul ei chiar 7n fata piciorului s5uK cara dup5 ea o greutate

de dou5 ori mai mare. e oprise 7n fața obstacolului și nu știa ce s5 fac5.

O privi curios și v5u c5, dup5 o mic5 eitare, furnica 7mpreun5 cu

greutatea sa se urc5 pe picior și-l travers5 de-a latul, continu6ndu-și

drumul.

&Ar # putut s5-mi ocoleasc5 piciorul, dar ea nuK nu s-a dat 7napoi din

calea obstacoluluiK cu 7ndr5neal5 l-a dep5șitK c6t5 putere la o furnic5$+

g6ndi uimit pelerinul și se ad6nci și mai mult 7n tristețe.

receau ilele și pelerinul 7 și f5cuse obicei s5 urm5reasc5 cum acționea5

#ecare vietate 7n fața obstacolului 1 adic5 a piciorului s5u 1 și nici una nu

avea curaul furnicii. Și mai observ5 c5 toate greut5țile c5rate de furnic5

dep5șeau cu mult m5rimea trupului ei #rav.

@ntr-o i, maestrul 7l v5u pl6ng6nd. e așe5 l6ng5 el, și-l 7ntreb5 cu

bl6ndețe:

- -a 7nt6mplat ceva, dragul meu(

- /aestre, și furnica este mai mare dec6t mine. unt at6t de micK$$

- /5 bucur s5 te aud spun6nd asta. 'ști pe drumul cel bun$

@nainte de a apuca s5 mai spun5 ceva, maestrul era dea departe.

!elerinul se g6ndi ile la r6nd cum s5 fac5 s5 ridice piatra și 7n același

timp se g6ndea și la furnic5, la puterea ei.&0oi reușiK voi reuși pentru c5 7mi doresc din tot su2etul s5 #u discipolul

maestrului+.

Și-n același timp 7 și dori s5 #e furnic5, s5 aib5 curaul și forța ei. @ntr-o i

se duse 7n fata pietrei, o privi cu atenție c6teva secunde, respir5 profund


24/36



de trei ori, se interiori5 preț de c6teva clipe, desprinse brațele 7ncet,

7ncet, ca și c6nd ar bura și 7mbr5țiș6nd-o, ridic5 piatra și o așe5 7n fața

camerei maestrului.056nd toate acestea, maestrul r6se cu poft5 și-i spuse:

- Ai 7nv5țat(

- "a, maestre, am a2at multe observ6nd. In primul r6nd am a2at c5

maestru poate s5-ți #e oricine, chiar și o furnic5, dac5 ești capabil s5

7nțelegi lecția oferit5. In al doilea r6nd, s5 nu-ți #e team5 de nici un

obstacol, accept5-l, &intr5 7n el+, #i una cu elK conștienti6ndu-l, 7l poți

trece cu bine. In al treilea r6nd, puterea unei #ințe nu st5 7n forța

mușchilor ei, ci 7n ine; concentr6ndu-m5 asupra inelui, devenind una cu

el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o

ridic, deși era de dou5 ori mai grea dec6t mineKIn al patrulea r6nd, s5 nu

udeci pe nimeni dup5 &m5rimea+ lui, ci dup5 fapta luiK furnica este o

vietate at6t de mic5, dar foarte puternic5. Fi-n al cincilea r6nd, s5 creiK

s5 crei 7n "umneeul din tine, și atunci puterea ta va # f5r5 limite$ "ar

toate acestea nu aș # putut s5 le 7nv5ț dac5 nu aveam o motivație, un

scop al vieții: s5 #u precum maestrul meu.

- "aca vei reuși s5 #i mereu ca și furnica, atunci ai 7nțeles unul dintre

secretele vieții:

u e)ist5 obstacol pe care s5 nu-l 7nvingi at6t timp c6t ești cu su2etul

curat și centrat 7n Inim5.


25/36



ŞOIMUL CARE NU VOIA SĂ ZBOARE

Dn 7mp5rat a primit doișoimi. Dnul a fost antrenat,

despre celalalt i s-a spus c5

refu5 s5 se delipeasc5 de

creanga pe care st5tea.

Dnul dintre sluitori trebuia

s5 se cațere 7n #ecare i 7n

copac s5-i duc5 de m6ncare.

"up5 ce a 7ncercat 7n fel și chip s5 fac5 șoimul s5 boare de pe creang5,

7mp5ratul și-a rugat supușii s5-l aute. Dn b5tr6n 7nțelept s-a oferit s5 fac5

el asta și, a doua i c6nd s-a treit, 7mp5ratul a v5ut șoimul bur6nd de

colo-colo.

- *um ai f5cut( și-a 7ntrebat supusul.

- A fost foarte simplu. Nu a trebuit decăt să îi tai craca de sub picioare.

U neori ni se taie craca de sub picioare ca '9 %* $2*+ $+#%(*

9 6(*+ 8/)$$

CALEA SPRE FERICIRE

*u multi ani in urma traia in

sudul Indiei, intr-o pestera de

pe muntele Arunasala, un

mare intelept, a carui faimadepasise cu mult hotarele

tarii. 'l se numea 3amana, iar

poporul ii daduse si numele de

/aharishi mare inteleptJ.

http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/09/21/soimul-care-nu-voia-sa-zboare/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/03/14/calea-spre-fericire/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/03/14/calea-spre-fericire/a-journey-of-a-thousand-miles-begins-with-a-singl-step/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/09/21/soimul-care-nu-voia-sa-zboare/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/03/14/calea-spre-fericire/


26/36



3amana traia in mare simplitate si totusi, se considera cel mai fericit om

din lume. Humea credea cu tarie ca 3amana cunoaste marele secret 1

secretul caii care duce la fericire, aici pe !amant, in aceasta viata. /ultiregi invidiosi i-au oferit putere si bani si au incercat chiar sa-l ameninte cu

moartea, pentru a-i smulge secretul caii spre fericire. *u cat insistau mai

mult, cu atat erau mai nefericiti, caci 3amana /aharishi tacea si fericirea

lui era din i in i mai mare.

Intr-o i a venit la el un copil si i-a spus cu simplitate :

-"omnule, la fel ca "umneavoastra, as vrea si eu sa #u fericit. 0a rog

spuneti-mi si mie care este calea spre fericire.

3amana /aharishi, vaand puritatea copilului, i-a is :

-ie iti voi arata calea ce duce la fericire. 0ino cu mine si #i foarte atent.

*alea aceasta nu este usoara. "e cele mai multe ori, orice cale fara

greutati nu duce nicaieri. *alea fericirii e o cale ingusta si abrupta si de

aceea trebuie, de la inceput, sa mergi pe ea pas cu pas, incet si cu mare

atentie. 'a este aratata de "umneeu numai celor alesi. *opile, marele

secret al caii spre fericire nu este altceva decat o serie de pasi pe care

trebuie sa-i faci, cu mare concentrare si convingere, de-a lungul intregii

tale vieti.

Primul pa*

este sa stii ca "umneeu e)ista in toate lucrurile din viata ta si, pentru

aceasta, trebuie sa-H iubesti si sa-I #i recunoscator pentru tot ce ai si

pentru toate evenimentele care ti se intampla; sa #i multumit cu ceea ce

ai si cu ceea ce nu ai; acest pas se numeste "'0OID'.

Al ()ilea pa*este sa te iubesti pe tine insuti, in #ecare i. *and te treesti si inainte de

a adormi, spune: unt important, am valoare, sunt capabil, sunt

inteligent, sunt iubitor, astept mult de la mine, nu e)ista obstacol pe care

sa nu-l pot invinge.+ Acest pas se numeste 3'!'* "' I'.


27/36



Al treilea pa*

este sa pui in practica tot ceea ce spui ca esti si, daca tu gandesti ca esti

in stare, fa ceea ce iti propui; daca tu gandesti ca esti inteligent,actioneaa inteligent; daca tu gandesti ca esti capabil de iubire si

devotament, iubeste fara teama tot ceea ce a creat "umneeu in urul

tau; daca tu gandesti ca nu e)ista obstacol pe care sa nu-l poti depasi,

atunci propune-ti obiective in viata si lupta pentru realiarea lor, pana

cand le vei obtine. Acest pas se numeste /OI0A3'.

Al patrulea pa*

este sa nu invidiei pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru ceea ce este;

ei vor obtine partea lor, tu o vei obtine pe a ta. a nu pastrei in inima ta

ranchiuna impotriva nimanui, caci acest sentiment nefast nu te va lasa sa

#i fericit. rebuie sa-H lasi pe "umneeu sa faca dreptate si tu iarta si uita.

Acest pas se numeste O'IA'.

Al inilea pa*

este sa nu iei absolut nimic, de la nimeni, din ce nu iti apartine;

aminteste-ti ca, potrivit legilor implacabile ale naturii, daca o faci, maine

vei pierde ceva de mai mare valoare. Acest pas se numeste *I'.

Al *a*elea pa*

este ca nu trebuie sa faci pe nimeni sa sufere #ic, mental sau spiritual;

toate #intele !amantului au dreptul sa #e respectate si iubite. Acest pas

se numeste O10IOH'A.

Ultimul pa*

este sa observi cu atentie ce este in urul tau; sa descoperi mereu in

#ecare lucru, eveniment, #inta, partea lui buna si nu lipsurile. Auta-i pecei care au nevoie, fara sa te gandesti ca nu vei primi nimic in schimb.

Iubeste adevarul, chiar daca el te deavantaeaa. Acest pas se numeste

"I*'3A/A.


28/36



*opile, secretul succesului pe calea care duce la fericire are si un pret:

rebuie sa renunti pentru totdeauna la desertaciunile acestei lumi.

'ste foarte greu, dar si rasplata e foarte mareK67ami 'en8atesananda

6ursa: 9ditura &or ou

DON MIGUEL RUIZ MAESTRUL UNIVERSAL

A fost odat5 ca niciodat5 un maestru care le transmitea oamenilor un

mesa at6t de minunat 7nc6t toat5 lumea era profund emo8ionat5 7n fa8a

cuvintelor sale pline de iubire. @n mul8ime se a2a un om care a ascultat

#ecare cuv6nt al maestrului. 'ra un om foarte smerit, cu o inim5 foarte

mare. 'l a fost at6t de emo8ionat de cuvintele maestrului 7nc6t s-a sim8it

obligat s5-l invite pe acesta 7n casa lui. "e aceea, c6nd maestrul a

terminat de vorbit, el a ie9it 7n fa8a mul8imii, l-a privit pe maestru direct 7n

ochi 9i i-a spus:

- Ftiu c5 e9ti foarte ocupat 9i c5 toat5 lumea dore9te s5-8i cucereasc5

aten8ia. Ftiu c5 nu ai timp nici m5car s5 m5 ascul8i, dar inima mea este

at6t de deschis5 9i simt at6ta iubire pentru tine 7nc6t a9 dori s5 te invit la

mine acas5. "oresc s5 preg5tesc cea mai bun5 mas5 pentru tine. u m5

a9tept s5 accepți invita8ia mea, dar am simțit nevoia s5 8i-o adrese.

/aestrul l-a privit 7n ochi pe omul nostru, 9i cu un 6mbet fermec5tor, i-a

r5spuns:- !reg5tește totul. 0oi veni.

"up5 care a plecat. Auind aceste cuvinte, bucuria din inima omului

nostru a fost f5r5 limite. Aproape c5 nu mai avea r5bdare s5-9i aștepte

maestrul 9i s5-l serveasc5 cu inima plin5 de iubire. Aceasta era cea mai

http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/10/26/don-miguel-ruiz-maestrul-universal/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/10/26/don-miguel-ruiz-maestrul-universal/


29/36



important5 i din via8a lui: iua c6nd maestrul urma s5 #e al5turi de el. A

cump5rat a9adar cele mai bune alimente 9i cel mai bun vin, precum 9i

cele mai frumoase haine, pentru a le oferi ca ofrand5 maestrului. Aalergat apoi acas5 s5 preg5teasc5 totul 7n vederea viitei maestrului s5u.

A f5cut cur58enie general5 7n cas5, a preg5tit o gustare e)celent5 9i a

aranat masa cum a 9tiut mai bine. Inima lui era plin5 de bucurie, c5ci

maestrul urma s5 vin5 7n cur6nd. @n timp ce a9tepta cu ner5bdare, cineva

a b5tut la u95. -a repeit s5 o deschid5, dar 7n locul maestrului a v5ut o

b5tr6n5. Aceasta l-a privit direct 7n ochi 9i i-a spus:

- unt rupt5 de foame. !o8i s5-mi dai o bucat5 de p6ine(

Omul nostru se sim8ea pu8in deam5git, dar i-a r5spuns femeii:

- e rog, intr5 7n cas5.

A a9eat-o apoi pe locul pe care 7l preg5tise pentru maestrul s5u 9i i-a dat

m6ncarea pe care o preparase pentru acesta. 'ra 7ns5 ner5bd5tor 9i abia

a9tepta ca ea s5 termine de m6ncat. B5tr6na a fost mi9cat5 de at6ta

generoitate. 'a i-a mul8umit omului 9i a plecat. Atunci, omul nostru a

preg5tit din nou, 7n toat5 vitea, masa pentru maestrul s5u. ici nu a

terminat bine, c5 cineva a b5tut la u95. "e data aceasta, s-a dovedit a #

un str5in care c5l5torise prin de9ert. tr5inul l-a privit 7n ochi 9i i-a spus:

- /i-e foarte sete. !o8i s5-mi dai ceva de b5ut(

Omul s-a sim8it din nou deam5git c5 nu era maestrul s5u, dar l-a invitat

pe str5in 7n cas5, l-a pus la masa pe care o preg5tise pentru maestru 9i l-a

servit cu vinul pe care inten8iona s5-l d5ruiasc5 maestrului s5u. *6nd

str5inul a plecat, omul a 7nceput din nou s5 preg5teasc5 totul pentru

venirea maestrului. *ineva a b5tut din nou la u95. *6nd omul nostru adeschis u9a, 7n prag st5tea un copila9. Acesta l-a privit 7n ochi 9i i-a spus:

- /i-e frig. !o8i s5-mi dai o p5tur5 s5 7mi acop5r corpul(

Omul nostru s-a sim8it din nou deam5git c5 nu era maestrul s5u, dar l-a

privit 7n ochi pe copil 9i a sim8it cum inima i se 7nc5le9te de iubire. 'l a


30/36



adunat imediat hainele pe care le preg5tise pentru maestrul s5u 9i i le-a

d5ruit copilului. Acesta i-a mul8umit 9i a plecat. Omul nostru a preg5tit din

nou 7ntreaga cas5 pentru venirea maestrului s5u, dup5 care l-a a9teptatp6n5 foarte t6riu. 'l 9i-a spus: &Ftiam foarte bine c5 nu trebuia s5 m5

a9tept ca maestrul s5 vin5 7n acest c5min at6t de umil. "e9i el mi-a spus

c5 va veni, probabil c5 ceva mult mai important l-a re8inut 7n alt5 parte.

/aestrul nu a venit, dar cel pu8in mi-a spus c5 o va face, 9i acest lucru a

fost su#cient pentru a-mi umple inima de fericire+.

A pus m6ncarea 9i vinul la rece 9i s-a dus la culcare. oaptea, el a visat c5

maestrul s5u a venit acas5 la el. Omul era fericit s5-l vad5, de9i nu-9i

d5dea seama c5 visea5. &"oamne, ai venit$ Ri-ai 8inut cuv6ntul$+

/aestrul i-a r5spuns: &"a, am venit, dar am fost de mai multe ori. *6nd

mi-a fost foame, tu mi-ai potolit foamea. *6nd mi-a fost sete, tu mi-ai

potolit setea. *6nd mi-a fost frig, tu mi-ai dat haine s5 m5 acop5r. Orice

faci pentru altcineva, pentru mine faci+.

Omul s-a treit cu inima plin5 de fericire, c5ci a 7n8eles ce l-a 7nv58at

maestrul s5u. Acesta 7l iubea at6t de mult 7nc6t i-a trimis trei oameni ca

s5-l 7nve8e marea lec8ie, potrivit c5reia maestrul tr5ie9te 7n toate #in8ele

vii. Oric6nd 7i d5rui8i m6ncare unui om 7nfometat, ori de c6te ori 7i d5rui8i

ap5 unui om 7nsetat, ori de c6te ori 7mbr5ca8i pe cineva c5ruia 7i este frig,

voi 7i d5rui8i iubirea voastr5 /aestrului universal.

3on ;igue

FRÂNGHIA ATAŞAMENTULUI

Dn alpinist a vrut s5 cucereasc5 cel

mai 7nalt munte. -a preg5tit

pentru asta timp 7ndelungat 9i 7n

http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/franghia-atasamentului-2/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/franghia-atasamentului-2/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/


31/36



#nal a hot5r6t s5 se aventuree pentru a primi singur laurii victoriei.

oaptea c5u grea peste 7n5l8imile mun8ilor 9i omul nu a mai v5ut

nimic.otul era negru. !6n5 9i luna 9i stelele fuseser5 acoperite de noriinegri.

Fi cum se c585ra el, la doar c68iva metri de v6rful muntelui a alunecat 9i a

c5ut 7n gol. Alpinistul v5u 7n acea 7ngroitoare c5dere episoade din via85

lui, bune 9i rele. e g6ndi la moartea care era aproape c6nd, deodat5, a

sim8it fr6nghia de siguran85 c5-i fr6nge milocul.


32/36



)3acă cineva îi cere ui 3umnezeu

cura+ sau putere! 3umnezeu nu2i

dă cura+ sau putere! ci oportunită"iîn care să descopere că are cura+!

că are putere(”

A fost odat5 un rege care avea o

#ic5 de9teapt5 foc 9i foarte

frumoas5. !rin8esa suferea 7ns5 de

o boal5 misterioas5. !e m5sur5 ce cre9tea, m6inile 9i picioarele-i sl5beau,

7n timp ce auul 9i v5ul i se 7mpu8inau. O mul8ime de doctori 7ncercaser5

s5 o vindece, dar 7n adar. @ntr-o i, la curte sosi un b5tr6n despre care se

spunea c5 ar cunoa9te secretul vie8ii. o8i curtenii se gr5bir5 s5-l roage s5

vin5 7n autorul prin8esei bolnave. B5tr6nul 7i d5du copilei un co9ule8 de

nuiele cu capac, 9i-i spuse:

- Ia-l 9i ai gri5 de el. e va vindecaK

er5bd5toare 9i plin5 de bucurie, prin8esa deschise capacul, dar ceea ce

v5u o umplu de uimire 9i de triste8e. @n co9ule8 era un copil, dobor6t de

boal5, 9i mai nenorocit 9i mai suferind dec6t ea. !rin8esa 79i l5s5 su2etul

cuprins de comp5timire 9i, 7n ciuda durerilor, lu5 copilul 7n bra8e 9i 7ncepu

s5-l 7ngrieasc5. recur5 luni, iar prin8esa nu avea ochi dec6t pentru copil.

@l hr5nea, 7l m6ng6ia, 7i sur6dea, 7l veghea nop8ile, 7i vorbea cu duio9ie,

chiar dac5 toate acestea 7i pricinuiau o mare suferin85 9i oboseal5.

Ha aproape 9apte ani dup5 acesteaK se petrecu ceva de necreut. @ntr-o

diminea85, copilul 7ncepu s5 6mbeasc5 9i s5 mearg5. !rin8esa 7l lu5 7n

bra8e 9i 7ncepu s5 dansee r66nd 9i c6nt6nd, u9oar5 9i nespus defrumoas5 cum nu mai fusese de mult5 vreme.


33/36



c6nd mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de ap5;

c6nd mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie 7nc5lit;

c6nd suf5r, trimite-mi pe cineva pe care s5 m6ng6i;c6nd crucea mea 7ncepe s5 #e prea grea, d5-mi crucea altuia s-o 7mpart

cu el;

c6nd sunt s5rac, adu-mi pe cineva care este 7n nevoie;

c6nd nu am timp, d5-mi pe cineva pe care s5-l aut o clip5;

c6nd m5 simt descuraat, trimite-mi pe cineva pe care s5-l 7ncurae;

c6nd simt nevoia de a # 7n8eles, d5-mi pe cineva care s5 aib5 nevoie de

7n8elegerea mea;

c6nd a9 vrea ca cineva s5 aib5 gri5 de mine, trimite-mi pe cineva de care

s5 am gri5;

c6nd m5 g6ndesc la mine, 7ndreapt5-mi g6ndurile c5tre al8iiK+

runo &errero

PATRU LEGI ALE SPIRITUALITATII IN INDIA

- !rima lege ice: !P*)'&$%*3* 6* $)* 3* #%($3%*'(# '%( 6*)'&$%*3*

6&()#4#(*". *u alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din

intamplare; toate persoanele cu care interactionam se a2a alaturi de noi

cu un motiv, acela de a ne auta sa invatam lectiile de viata care apar si

sa continuam drumul personal;

- A doua lege ice: !C**$ * %# '* #%($+63$ *'(* '#%0)3 3) $)*

%# '* 6(*$ #%($+63$". imic, absolut nimic din ceea ce se produce in

viata noastra nu ar # putut sa se intample in alt mod nici macar detaliul

cel mai nesemni#cativJK u e)ista: &daca as # facut cutare lucruK.s-ar #

produs alt cutare lucruK.+ u. oate si #ecare in parte dintre situatiile

http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/12/20/4-legi-spirituale-in-india/http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/12/20/4-legi-spirituale-in-india/


34/36



care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le

accepta K

- A treia lege ice: !O)#* +&+*%( #% $)* '* #%*6* *'(* +&+*%(3 &)*(". otul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand

suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, e)act

atunci apare incepeJ;

- A patra lege ice= !C$%2 *4$ '* (*)+#%$, '* (*)+#%$". "aca ceva a

luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel

mai bine este sa inchii capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea

e)perienta.

*red ca nu este intamplator ca citesti aceste randuri acum; acest te)t

aunge la tine ai pentru ca esti pregatitaJ sa intelegi ca 4nii un !ul%

(e $apa(a nu a(e nii)(ata in l)ul %re*it56

TOT CEEA CE SPUI…VORBESTE DESPRE TINE

Odata, pe inserate, un taran se asea pe pragul modestei sale case,

bucurandu-se de racoarea serii. In apropiere, serpuia un drumeag care

ducea spre sat; un om care trecea il vau pe taranul nostru si se gandi:

&OmuS asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cat e iua de

mare lanceeste pe pragul caseiK+

Ha putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gandi:

&OmuS asta e un "on-Tuan. ade aici ca sa se poata uita la fetele care

trec, ba poate le mai si necaesteK+In #ne, un strain care se indrepta spre sat isi ise:

&OmuS asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata iua, iar

acum se bucura de odihna binemeritataK+

http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/11/15/tot-ceea-ce-spui-vorbeste-despre-tine-metafora-terapeutica/http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/11/15/tot-ceea-ce-spui-vorbeste-despre-tine-metafora-terapeutica/


35/36



Ha drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul aseat pe pragul

casei. !utem spune insa multe despre cei trei oameni care se indreptau

spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un maremuncitor.

T)t eea e *pui ")rbe*te (e*pre tine6 mai ale* an( ")rbe*ti

(e*pre altii/

runo &errero

FELINARUL

Dn /aestru mergea 7mpreun5 cu discipolul s5u pe drum, 7n toiul nop8ii.

@n8eleptul 8inea 7n m6n5 un felinar.

- /aestre, a 7ntrebat discipolul, este adev5rat c5 tu vei pe 7ntuneric(

- "a, este adev5rat, 7i r5spunse maestrul.

- Fi atunci de ce ai luat felinarul(

- *a s5 nu dea al8ii peste mine$

CUM SA AI SUCCES CU LINGURA

Dn t6n5r veni la b5tr6nul 7n8elept 9i 7i spuse:

- @ntotdeauna ai spus c5 succesul 79i trage r5d5cinile 7n interiorul nostru. @n

#ecare diminea85, m5 treesc 9i 7ncerc s5 m5 concentre, 7mi spun 7n

http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/11/11/felinarul/http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/11/11/felinarul/


36/36


g6nd de c6teva sute de ori: +'u sunt un om de succes$+. "ar succesul m5

cam ocole9te. pune-mi, te rog, ce nu fac corect(

Atunci, b5tr6nul 7i aduse 7n fa85 o farfurie cu m6ncare 9i o lingur5,

spun6ndu-i:

- Acum, roste9te de ece ori: +Aceast5 lingur5 m5 hr5ne9te+$"up5 ce t6n5rul rosti de ece ori aceste cuvinte, b5tr6nul 7i ise:

- e-ai hr5nit( '9ti acum s5tul(

- u$

- !o8i s5 repeți 9i de o mie de ori aceast5 propoi8ie, lingura oricum nu se

va mi9ca din loc. *a s5-8i potole9ti foamea, 4$ ()*/# '9 (* +#?(# (

7%':# , s5 7ntini m6na, s5 iei lingura 9i s5 m5n6nciK
http://lataifascuradu.files.wordpress.com/2012/09/lingura.jpg

Documents

151565686 Povesti Terapeutice Vol 1