PAȘOPTISMULROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA

PAȘOPTISTĂ

1. Pașoptismul2. Revista ,,Dacia literară”3. Articolul-

program ,,Introducție”4. ,,Propăsirea”5. ,,Albina Românească”6. ,,Curierul Românesc”7. Mihail Kogălniceanu8. Vasile Alecsandri9. Ion Heliade Rădulescu10.Concluzie11.Bibliografie

CUPRINS

Ȋnceputul secolului al XIX-lea reprezintă o perioadă tumultoasă pentru principatele române care se ȋndreaptă treptat către modernizarea tuturor instituțiilor statului mai ales după 1829 când a fost ȋncheiată pacea de la Adrianopol ȋn urma căreia Moldova și Țara Românească au dobândit independența economică și comercială.Aceste evenimente pregătesc declanșarea celei mai mari mișcări de emancipare populară,Revoluția de la 1848.

Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848. Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţional.

Paşoptismul este o ideologie literară niciodată sintetizată într-un program particular şi supusă unor comandamente exterioare: mesianism cultural şi revoluţionar, spirit critic, deschidere spre Occident şi lupta pentru impunerea unui specific naţional, conştiinţă civică şi patriotică, conştiinţa pionieratului în mai toate domeniile vieţii, o retorică a entuziasmului şi a trezirii la acţiune.

REVISTA ,,DACIA LITERARĂ”

Dacia literară este   revista apărută pe 30 ianuarie 1840 la Iaşi, sub redacţia lui Mihail Kogălniceanu. În ciuda titlului, revista nu şi-a propus să se axeze exclusiv pe literatură.Titlul revistei reflecta principalul obiectiv al inițiatorilor,acela ca ,,Românii să aibă o limbă și o literatură comună pentru toți.”. Pe parcursul apariţiei, ea a avut următoarea rubricaţie, marcată prin supratitluri:Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei (text: Constantin Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul), Scene pitoreşti din obiceiurile poporului (M. Kogălniceanu, Nou chip de a face curte), Alegeri din alte foi româneşti (texte reproduse din „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Curierul Românesc” şi „Albina românească”), Telegraful Daciei (ştiri culturale);

Nr. 2: Scene pitoreşti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cîntece populare a Moldaviei), Literatură străină (fragmente din jurnalul de călătorie în Banat, Valahia şi Moldova de D. A. Damidoff, şambelan al împăratului Rusiei, cu prezentare şi comentarii de M. Kogălniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A. Donici), Alegere din alte foi româneşti („Arhiva românească”, „Curierul românesc”), Critica, Telegraful Daciei;

Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile Alecsandri, Buchetiera de la Florenţa), Literatură străină (continuare Damidoff), Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi româneşti („Mercur”, „Curierul românesc”, „Albina românească”), Telegraful Daciei.

Din porunca domnitorului, după primele trei numere, revista este suspendată şi va mai apărea abia după 1859, în ediţia a doua.

ARTICOLUL-PROGRAM ,,INTRODU

CȚIE”

În primul număr al revistei, sub titlul Introducţie, M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei, publică un articol – program care sintetizează în patru puncte idealurile literare ale scriitorilor paşoptişti: 1. Combaterea imitaţiei scriitorilor străini şi a traducerilor mediocre: îngrijorat de sărăcia literaturii române, ale cărei opere se puteau număra pe degete, Ion Heliade – Rădulescu lansase un apel încurajator către tinerii scriitori: „Scrieţi, băieţi, orice, numai scrieţi!” Interpretînd îndemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicaţii ale epocii au încurajat o literatură mediocră, adesea imitată după creaţii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kogălniceanu avertizează asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimină criteriul estetic; 2. Crearea unei literaturi de specific naţional: în loc să imite pe scriitorii străini, românii ar putea făuri o literatură autohtonă, inspirată din istorie, natură şi folclor. Preluată din estetica romantică europeană, această triplă recomandare se va regăsi în operele paşoptiştilor.

3. Lupta pentru unitatea limbii: „Ţălul nostru este realizaţia dorinţei ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”. Eforturile Şcolii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de paşoptişti, care încearcă să formuleze normele limbii literare, respingînd exagerările latiniste şi pledînd pentru introducerea alfabetului latin. Alecu Russo, într-o serie de Cugetări publicate în „România literară” respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse înstrăinează moştenirea naţională. Ion Heliade–Rădulescu scrie Gramatica românească, în care combate scrierea etimologică şi are păreri juste despre îmbogăţirea limbii cu neologisme; 4. Dezvoltarea spiritului critic: sperînd ca prin impunerea acestor reguli să creeze un sistem de valori pentru publicul român, M. Kogălniceanu introduce şi conceptul de critică obiectivă, subliniind că analiza critică se va face numai asupra operei: „Critica noastră va fi nepărtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.”

,,PROPĂȘIREA”

Revista săptămânală de cultură, apărută la Iaşi între 9 ianuarie şi 29 octombrie 1844, sub redacţia lui Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica şi Petre Balş. Primul număr, în care se publică articolul-program, este interzis de cenzură, de aceea revista continuă să apară sub titlul „Foaie ştiinţifică şi literară”.

Propăşirea continuă ideile „Daciei literare” pe plan literar şi cultural, venind în sprijinul militantismului revoluționar al epocii. Articolul - program subliniază ideea unei reviste care trebuie să se ocupe mai puţin de treburile politice ”dinafară şi dinăutru” şi mai mult de „adevăratele materiale şi intelectuale a românilor”, care să limiteze ca şi „Dacia literară”, mania traducerilor, „izgonind orice traduceri din scrieri străine, care neavând niciun interes pozitiv pentru noi nu ne pot îmbogăţi literatura”.

În revistă vor fi promovate numai „compuneri originale româneşti”, ştiințifice şi îndeosebi literare „tot felul de articole originale, proză şi poezie, viața celor mai cunoscuţi autori, traduceri şi extrase din cărţile publicate în ţări străine, dar al căror subiect se atinge de noi priviri asupra limbii, bucăţi umoristice şi, în sfârşit, critica şi înştiinţarea tuturor scrierilor noi româneşti”. „Tendinţa de căpetenie” a revistei este ”îndemnul şi răspandirea cunoştinţilor şi literaturii naţionale”.

..ALBINA ROMÂNEASCĂ”

Albina Românească a fost o gazetă politico-literară care a apărut bisăptămânal la Iași între 1 iunie 1829 - 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850.Proprietar și redactor Gh. Asachi. A publicat și suplimentul literar Alăuta Românească.

După Courrier de Moldavie, tipărit la Iași în limba franceză, Albina Românească este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de Curierul Românesc redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de Gazeta de Transilvania a luiG. Barițiu de la Brașov pune bazele presei periodice românești.

Curierul românesc, care începe să apară în București la 8 aprilie 1829, și Albina Românească, în Iași la 1 iunie același an, sunt, e drept, la început gazete aproape oficiale, pentru că publică mai ales știri politice din țară și din afară; dar mai târziu încep să dea și mici informații literare, să dea articole istorice, nuvele, poezii, astfel că ajung să strângă în jurul lor toată mișcarea literară din țară.

,,CURIERUL ROMÂNESC”

Curierul Românesc a fost prima gazetă în limba română cu apariție constantă și îndelungată, publicată în Țara Românească între anii 1829 - 1859 sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu.

Gazeta Curierul Românesc a pus bazele presei românești fiind prima gazetă românească cu periodicitate constantă și cu apariție îndelungată. Primul număr a apărut pe 8/20 aprilie 1829 și, cu unele întreruperi, ziarul și-a continuat apăriția până la data de 12 decembrie 1859, fiind difuzat în special prin librarul Iosif Romanov .

Revista a apărut cu sprijinul lui Dinicu Golescu, care a obținut aprobarea apariției gazetei. Inițial, gazeta trebuia să poarte numele de Curierul Bucureștilor.  În cuprinsul ziarului se publicau texte administrative, știri politice și militare, articole și note de îndrumare, cuprinzând noțiuni elementare de istorie, geografie, comerț, economie, industrie etc. Primul număr cuprindea un articol editorial privind istoricul ziarelor in lume; înștiințări „din lăuntru”; înștiințări „din afară”; informații despre „mezaturi”, plecări și sosiri de demnitari la Bucuresci; știri „despre lucrarea pământului, care merge înainte cu mare spor”.  În anul 1837, ziarul a început să publice un supliment numit Curierul de ambe sexe, magazin cultural cu o componentă feminină.

MIHAIL KOGĂLNICEANU

Mihail Kogălniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iaşi – d. 20

iunie 1891, Paris) a fost un om politic, gazetar şi scriitor român.

"N-aş schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din

lume", afirma la Luneville, în Franţa, Mihail Kogălniceanu, cel

care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om

politic, prim-ministru şi, mai tarziu, ministru de externe. A

jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 şi în lupta

pentru Unirea Principatelor Române.

VASILE ALECSANDRI

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, undeva în ținutul Bacăului,Moldova—d. 22 august1890,Mircești,județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.  Cel mai reprezentativ poet al unei frământate epoci din istoria poporului nostru, Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastră timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri şi-a câştigat merite de seamă în poezie, în dramaturgie şi în proză.

Comediile lui Alecsandri sunt structurate în jurul unui caracter, a unei singure trăsături de caracter (gelozie, zgârcenie etc) sau vizează păcate şi neajunsuri dintr-o anumită epocă. În cariera de comediograf a lui Alecsandri personajul Cucoana Chiriţa rămâne unul dintre cele mai reuşite personaje comice din dramaturgia românească. Vasile Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii, poziţionând acest personaj în centrul evenimentelor: Chiriţa la Iaşi, Chiriţa în voiaj, Chiriţa în balon.

ION HELIADE RĂDULESCU

Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic

 român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.

Momentul paşoptist a fost prima explozie a ideii de libertate a culturii române. O afirmare memorabilă, revoluţionară şi profund creatoare. Primul merit cultural esenţial al paşoptiştilor este conştiinţa imensului gol istoric pe care l-au acoperit prin literatură. Ideea obsedantă, exprimată adesea cu accente mesianice, este a "începutului" absolut şi în toate domeniile. "Românii au trebuinţă astăzi să se întemeieze" afirmă, în spirit şi stil de "manifest", N. Bălcescu (1845). "Luminează-te şi vei fi!" reprezintă aceeaşi lozincă a începutului în toate direcţiile. Se dezvoltă o autogeneză prin cultura fiinţei naţionale. Şi, tot în acest sens, al "începutului" cu orice preţ, total radical şi fără inhibiţii, trebuie citit şi îndemnul lui Heliade Rădulescu: "Scrieţi, băieţi, numai scrieţi". Literatura paşoptistă aduce pe scena culturală o frenetică deschidere spre arta scrisului, urmată de o integrare şi asumare, fără precedent a românilor. Pentru conştiinţa spirituală românească reprezintă o iniţiativă şi o experienţă unică, de mari proporţii. O adevărată "premieră absolută". Plină de toate voluptăţile, exaltările, riscurile şi erorile pionieratului, prin dimensiuni, ritm febril de realizare şi spirit exaltat de iniţiativă.

http://www.wikipedia.com http://www.scribd.com http://www.slideshare.com http://www.referatele.ro http://www.didactic.ro http://www.clopotel.ro ,,Eseul” editura Art

REALIZAT DE:

Cheosep Elif Iftime Bianca Irimia Andreea Surubariu

Lorena