Păţania mărului de Stoica Mioara

Mărul roşu şi-nfocat Văzându-se părăsit Într-o zi s-a supărat: De prieteni ocolit

"Eu sunt cel mai bun din lume Şi-a dat seama că pe lume Sunt un fruct cum altul nu e!" Toate fructele sunt bune.

Para, pruna şi gutuia, Chiar atunci mărul frumosStugurele şi aluna Le-a chemat prietenos,Toate s-au cam supărat Să stea alături de elŞi din coşul cel bogat Şi să-npartă fiecareAu fugit.Şi l-au lăsat Frumuseţe şi culoare.Pe măr singur, singurel Numai toamna ni le aduce Să se bucure niţel. Cu parfum şi cu gust dulce.

Prietenii mei

M-a sculat cocoşul dis-de-dimineaţăŞi-am pornit în grabă să mă spăl pe faţă.

Refren: Dis-de-dimineaţă Cine se va scula Ajunge departe Toată viaţa sa.

Şi găina spune cotcodac drăguţaSă nu uiţi nici dinţii şi nici periuţa.

Pisicuţa toarce nu ştiu ce viseazăÎnsă căţeluşa totdeauna-i trează

Mereu mă priveşte, mişcând din codiţăCând plec mă-nsoţeşte pâna la portiţă.