Alexandra Oliva s-a niscut qi a copilSrit in nordul statuluiNew York. Are o licenfi in istorie oblinuti la Universitatea Yale giun masterat in scriere creativi de la The New School. Locuiegte inPacific Northwest, impreun5 cu soful ei. Supraviefuitoarea este pri-mul s5u roman. ALEXANDRA (ILIVA

Traducere din limba englezd,MANUELA BULAT / GRAAL SOFT

{ta}

The Last OneAlexandra Oliva

Copyright @ 20'16 Alexandra OlivaToate drepturile rezervate

Edilie publicati prin intelegere cu Ballantine Books,un imprint al Random House,

o divizie a Penguin Random House LLC

Editura LiteraO.P. 53; C.P.272, sector 4, Bucuregti, RomAnia

tel: 021 379 5390;O3'l 425 7679;0752 548 372;e-mail: comenzi@litera.ro

SupravieluitoareaAlexandra Oliva

Copyright @ 2077 Grup Media Literapentru versiunea in limba romini

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu pi fiiiRedactor: Dana DumitruCoperti: Bogdan Mitea

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Cogman

Seria de ficfiune a Editurii Litera este coordonatide Cristina Vidraqcu Sturza.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei

OLIVA, ALEXANDMSupravieluitoarea / Alexandra Oliva;

trad.: Graal Soft - Bucuregtt:Litera,2077rsBN 978-606 -33-7463-6

L Soft, Graal (trad.)

827.777(94)-31=13 5.1

Ne puteli vizita pe

o

Primul din echipa de produclie care urma si moari aveasI fie editorul. inci nu se simte riu gi nu se mai afli pe teren.A iegit afari doar o dati, inainte de inceperea filmirilor, p€D-tru a vedea pidurea gi a da mAna cu cei ale ciror filmiri urmasi le prelucreze; transmisie asimptomatici. S-a intors de maibine de o siptimini, iar acum sti singur in studioul de editaregi se simte foarte bine. Pe tricoul lui scrie: ,,BEI CAFEA, GENIULDISPARE!" Apasi o tasti, iar imaginile apar licirind pe ecranulde treizeci gi doi de inchil care domini biroul lui dezordonat.

Genericul de inceput. Strifulgerarea unei imagini cu frun-ze de steiar gi de ar[ar, urmate de a unei femei care, in formu-larul de inscriere, igi descria tenul ca fiind ,,cafeniu", gi chiaraga era. Are ochii negri, iar sinii mari abia incap in bluzasport de culoare portocalie. Pirul ii este o claie de spirale negrefoarte strlnse, fiecare perfect araniate.

Apoi, imaginea panoramic5 a munfilor, una dintre gloriilenord-estice ale nafiunii, verzi gi vibranli in toiul verii. DupAaceea, un iepure gata si fi;neasci gi, gchiopitind pe un camp,un tanir alb, cu pirul tuns militirette, care scanteiazi precummica in soare. O imagine de aproape acestui birbat tinir, cuinfitrigare severi gi ochii albagtri. Urmeazi o femeie miculide origine coreeani, care poarte o cima;A in carouri albastre9i sti intr-un genunchi. Are un culit in mAni gi privegte pi-mAntul. in spatele ei, un birbat inalt gi chel, cu pielea deculoarea unei pantere negre gi barbi nerasi de o siptimini.

| 81,28 centimetri (n.tr.)

5 | ALEXANDM OLrVA

Camera miregte cadrul. Femeia jupoaie un iepure. Urmeazio alti imagine statici, birbatul cu pielea neagri, dar firibarbi de data aceasta. Ochii lui ciprui-inchis privesc cu calmgi incredere spre aparatul de filmat, o privire care spune: ,,Amde gind si cigtig".

Un riu. O stinci cenugie pigmentati cu licheni - gi un altbirbat alb, acesta cu un pir silbatic rogcat. Este agifat destdnci, iar camera este astfel focalizati incit funia de care seline se contopegte cu stAnca, pirind o pati de culoareasomonului.

Urmitoarea imagine statici este a unei femei cu tenul gipirul deschise la culoare, ochii ei verzi strilucind prin oche-larii cu rame pitrate, maronii. Editorul se opregte asupra aces-tei imagini. Zimbetul femeii gi felul cum privegte spre colgulcamerei au ceva care ii place. Pare mult mai autentici decitceilal;i. Poate ci se pricepe mai bine si se prefaci, dar tot iiplace pentru ci gi el poate si se prefac5. Echipa de producfiefilmeazi de zece zile, iar femeia aceasta este cea pe care el aetichetat-o drept Favorita Publicului. Blonda iubitoare de ani-male, studenta inflicirati. Isteafa care ride ugor. Atit demulte unghiuri din care si aleagi - micar daci ar putea sialeagi doar el.

Uqa studioului se deschide, ficind loc unui tip alb gi inalt.Editorul devine rigid pe scaunul lui, in timp ce producitoruldin studio se apropie gi se apleaci peste umirul lui.

- Unde este Zoo acumT intreabi producitorul.-in spatele Copoiuluil, spune editorul. inaintea Fermie-

ruluiz.Producitorul di ginditor din cap gi face un pas. Poarti o

cimagi albastri apretati, cravati galbeni cu buline, gi blugi.Editorul are tenul la fel de alb ca al producitorului, dar se in-negregte la soare. Descendenla lui este complicati. Crescind,n-a gtiut niciodati ce grup etnic si bifeze in formulare - laultimul recensimint, l-a bifat pe al albilor.

1 in original, Tracker (n.tr.)2 in original, Rancher (n.tr.)

SUPMVIETUITOAREA I 7

- Dar PilotullT Ai adiugat steagul? intreabi producitorul.Editorul se risucegte in scaun. Luminat din spate de mo-

nltorul computerului, pirul lui negru strilucegte ca un halozlmfat.

-Ai vorbit serios? intreabi el.-Absolut, rostegte producitorul. $i cihe e ultimul?-Tot Dulgherila2, dar...- Nu pofi si inchei cu ea.,,Exact la asta loctez", a fost cit pe ce si spuni editorul.

Am5nase din ziua precedenti rearanjarea genericului de des-chidere gi mai trebuia si termine finalul siptiminii. il agteptao zi lungi. $i o noapte lungi. Enervat, se intoarce spre ecran.

- Mi gindeam fie la Bancher3, fie la Doctorul Negrua, spu-ne el.

- Bancherul, rostegte producitorul. Ai incredere in mine.Face o pauzi, apoi intreab5: Ai vizut secventele de ieriT

Trei episoade pe siptimini, aproape firi timp de editare.Ar putea foarte bine si transmiti in direct. ,,Nu e posibil",gAndegte editorul.

- Doar prima iumitate de ori.Producitorul ride. in strilucirea monitorului, dintii lui

drepfi par galbeni.-Am dat de aur, spune el. Chelnerifas, Zoo gi iii... Poc-

negte din degete incercAnd si-gi aminteasc5. Fermierul. Nutermini la timp, iar Chelnerifa se isterizeazi cind vede - faceun gest indicind ghilimelele - ,,cadawul".

Editorul se foiegte nervos pe scaunul siu.-A abandonat? intreabi el.Dezamigirea i se atterne pe fa!i. Abia agtepta si editeze

victoria ei sau mai degrabi infringerea acceptati cu graliela sfirgitul jocului. Pentru ci nu gtia daci ar fi putut si-ltntreaci pe Copoi. Pilotul era incetini! de glezna scrintiti, dar

1 in original, Air Force (n.tr.)2 in original, Carpenter Chick (n.tr.)3 ln original, Banker (n.tr.)a ln original, Black Doctor (n.tr.)5 in original, Waitress (n.tr.)

8 | ALEXANDM OLrVA

Copoiul este atit de echilibrat, de versat, de puternic, incitpare predestinat si cigtige. Este treaba editorului si facivictoria Copoiului si pari mai pulin previzibili, iar el plinuiasi se foloseascl de Zoo ca unealti principali in acest scop.ii place si editeze scenele cu ei doi impreuni, si creeze ariidin contrast.

- Nu, n-a abandonat, rostegte producitorul. Stringe umi-rul editorului. Dar afostrea.

Editorul privegte chipul delicat al lui Zoo, bunitatea dinochii aceia verzi. Nu-i place turnura evenimentelor. Nu se po-trivegte deloc.

-Tipi la Chelnerifi, continui producitorul, ii zice ci dincauza ei au pierdut. Prostii din astea. E fantastic. Adici, igicere scuze dupi un minut, dar nu conteazi. O si vezi.

,,Chiar gi cei mai buni dintre noi pot ceda", gindegte edi-torul. La urma urmelor asta-i gi ideea emisiunii - si-i faci peconcurenfi si cedeze. Totupi, celor doisprezece care au intratin ring li s-a spus ci este vorba despre supraviefuire. Ci esteo competifie. Perfect adevirat, dar... Pini gi titlul care le-afost zis a fost o ingelitorie. ,,Poate fi modificat", scria cu literemici in contract. Titlul din caseta de text nu este Pd"durea, ciin beznd.

-in sfirgit, trebuie si actualizim genericul pini la prinz,spune producitorul.

- $tiu, rispunde editorul.- Excelent. Voiam doar si mi asigur. Producitorul se pre-

face ci trage cu un pistol in editor, apoi se intoarce gi di si plece.Dar se opregte gi arati cu capul spre monitor. Ecranul strilu-cegte slab in modul de economisire a energiei, insi chipul luiZoo este vizibil, degi vag. Uite cum zimbegte, rostegte el. Sir-mana de ea habar n-are in ce s-a bigat.

Ride, un sunet moale, ceva intre compitimire gi voiogie,apoi iese pe coridor.

Editorul se risucegte spre computerul lui. Migci mouse-ulluminind chipul zimbitor al lui Zoo, apoi se apuci din noude treabi. Pini va termina cu genericul, letargia i se va instalain tot corpul. Va tugi prima dati in timp ce va termina finalulsiptiminii, devreme in dimineafa de a doua zi. Pini in seara

SUPMVIETUITOAREA I 9

urmitoare, va deveni primul din gir, un indiciu inaintea ex-ploziei. Specialigtii se vor chinui si infeleagi, dar nu vor aveatimp. Indiferent ce-i asta, zibovegte inainte de a lovi. Se gin-degte daci si plece la plimbare, apoi se instaleazi brusc la vo-lan gi gonegte spre o pripastie. Mulli dintre specialigti suntdeja infectati.

$i producitorul va muri, peste cinci zile. Cind se va in-t0mpla, va fi singur in casa lui de trei sute optzeci de metripltrafi, sl5bit qi abandonat. in ultimele clipe ale viefii lui, i;iva linge incongtient singele care i se va scurge din nas, de-oarece atit de uscatl ii va fi limba. Pini atunci, toate cele treiepisoade ale primei slptimini se vor fi difuzat, ultimul fiindo pauzi incintitor de nepisitoare de la gtirile de ultimi ori.Dar ei inci filmeazi, innimolifi in regiunea care a fost loviti-prima 9i cel mai dur. Echipa de produclie incearcl si-i scoatipe toti de-acolo, dar este partea Provocirilor Individuale, agacI oamenii sunt rispinditi. Existau planuri pentru eveni-mente neprevizute, dar nu pentru a$a ceva, Este o spirali caacea fucirie pentru copii: un pix pe o hirtie ghidat de un bra!din plastic. Apare un tipar, apoi ceva o ia razna 9i se instaleazinebunia. Incompetenta gi panica se ciocnesc. Bunele intenliidispar in fala autoconservirii. Nimeni nu gtie sigur ce s-a in-tAmplat, pe scari mici sau mare. Nimeni nu gtie precis ce adecurs prost. Dar, inainte si moari, producitorul va ;ti micaratAta lucru: ,,Ceva a decurs prost".

1

Uga micului magazin alimentar atirni cripati gi strAmbiin cadru. Intru precauti, gtiind ci nu sunt prima care cautimincare aici. Chiar l6ngi intrare, uh carton de oui este ris-turnat. Miruntaiele galbene-verzui ale unei duzine de figurinezac pe podea, expirate de mult. Restul magazinului nu aratimai bine decAt ouile. Rafturile sunt in general goale, iar multevitrine au fost risturnate. Observ camera instalati in col;ultavanului, dar nu privesc direct spre ea, iar cind pigesc maideparte, o duhoare cumpliti mi asalteazi. E un miros deputred, de produse lactate stricate in vitrinele frigorifice des-chise, scoase din prizi. Constat ci existi gi alt miros, unulpe care mi striduiesc din risputeri si-l ignor in timp ce imiincep ciutirile.

Intre doui culoare, o pungi cu chipsuri de porumb s-aimprigtiat pe dugumea. Un pantof a cirui urml inci se vedea transformat o mare parte din grimadi in firimituri. Unpantof mare, cu un toc zdravin. O gheati, cred. ii aparlineunuia dintre birbali - nu lui Cooper, care susfine ci n-a maipurtat ghete de ani de zile. Poate ci-i a lui Julio. Mi las pevine gi iau un chips. Daci e proasplt, voi gti ci a trecut recentpe-aici. Il zdrobesc intre degete. Este rinced. Asta nu-mi spu-ne nimic.

Mi intreb daci s5-l mininc. N-am mai mAncat de cindam intrat in cisufi, de dinainte de a mi imbolnivi, iar astas-a intimplat cu cAteva zile in urmi, poate cu o siptimini,nu gtiu. imi este atit de foame, ci nici nu mai simi imi esteatAt de foame, ci nici nu-mi mai pot controla bine picioarele.

SUPMVIETUITOAREA I 11

Mtr tot pomenesc ci mi impiedic de pietre gi ridicini. Le vddgi incerc si pigesc peste ele, dar degetele picioarelor se lovescdc ele, iar eu mi poticnesc.

Mi gindesc la camera de filmat, la solul meu, care mi pri-vcgte mAncind chipsuri de porumb de pe podeaua unui ma-gazin alimentar de la !ari. Nu meriti. Probabil ci mi-au lisatlltceva. Las chipsul si-mi cadi din mini gi mi ridic. Miqcareainri provoaci ameleali. Fac o pauzi pentru a-mi recipita echi-llbrul, apoi mi indrept spre standul cu fructe gi legume. Zecitlc banane putrede gi de sfere maronii dezumflate - mereT -mtr privesc cind trec pe lingi ele. Deja simt foamea gi mi in-furie ci ei au permis atita risipi de dragul atmosferei.

in cele din urm5, o licirire sub un raft de jos. Mi las inrniini gi in genunchi. Busola de pe Snurul de la git se lovegtetlc dugumea. Bag busola intre tricou gi bustieri, iar in timp cefac asta, remarc ci bulina albastri precum cerul de pe mar-ginea de jos aproape ci a dispirut din cauza frecirii. Sunt atAtde obositi, incit trebuie si fac un efort pentru a-mi aminticil asta nu are importanli - tot ce inseamni este ci stagiaruluicare a primit aceasti sarcini i s-a dat o vopsea ieftin5. Miaplec ai mai mult. Sub raft se afli un borcan cu unt de ara-hide. O mici fisuri pornegte de sub capac gi dispare i! spateleetichetei chiar deasupra literei O de la ,,organic". Imi trecdegetul peste fisuri, dar nu simt spirtura sticlei. Firegte cimi-au lisat unt de arahide. Nu pot si sufir untul de arahide.tlag borcanul in rucsac.

Vitrinele frigorifice sunt goale, cu exceplia cAtorva cutii debere, pe care nu le iau. Sperasem si gisesc api. Unul dintrebidoanele mele este gol, iar in al doilea, plin doar pe sfert,care imi atirni pe lingi corp, apa se clatini. Probabil ci uniidintre ceilalli au afuns aici inaintea mea - 9i-au amintit si-9iflarbi toatd. apa, aga ci nu gi-au pierdut zile intregi vomitindslnguri in pidure. Indiferent cine a lisat acea urmi - Juliosau Elliot, sau puqtiul asiatic cu fati de tocilar al cirui numenu mi-l amintesc -, a luat toate lucrurile bune, aga ci astainseamni si fii ultimul: un borcan cripat cu unt de arahide.

Singura zoni a magazinului unde n-am ciutat este cea dinspatele casei de marcat. $tiu ce mi agteapti acolo. Mirosul pe

12 | ALEXANDM OLIVA

care nu recunosc ci-l simt - de carne stricati, de excrementede animal gi o urmi de formaldehidi. Miros despre care ei vorsi cred ci este de om mort.

imi acopir nasul cu tricoul gi mi apropii de casa de mar-cat. Manechinul lor e unde mi agtept si fie, in spatele tejghe-lei, cu fala in sus pe podea. Pe ista l-au imbricat cu o cimagidin flanel gi cu pantaloni de gantier. Respirind prin tricou,mi duc in spatele tejghelei gi trec peste manechin. MiScareastirnegte un roi de mugte care zboari biziind spre mine. Lesimt piciorugele, aripioarele gi antenele gidilindu-mi pielea.Pulsul mi se accelereazi, iar aerul expirat se ridici, aburin-du-mi partea de jos a ochelarilor.

E doar o alti Provocare. Asta-i tot ce este.Vid pe dugumea o pungi cu un mix de alune gi fructe

uscate. O ingfac ai mi retrag printre mugte, peste manechin.Ies pe uga cripati gi strimb5, care sci4iie de parci ar aplaudain bitaie de ioc iegirea mea.

- Si te fut! goptesc eu cu mAinile pe genunchi, cu ochiiinchigi.

Vor trebui si taie asta la montaj, dar ii fut gi pe ei. injur5-turile nu sunt interzise.

Simt vintul, dar nu gi mirosul pidurii. Singurul miros pecare il simt este duhoarea manechinului. Primul nu miroseaatat de riu, dar era proaspit. Acesta gi cel pe care l-am gisitin cisufi presupun ci s-a vrut sI pari mai vechi. Expir cuputere in vint, dar gtiu ci vor trece ore pAni voi scipa deduhoare. Nu pot minca pini atunci, indiferent cAt de marenevoie are corpul meu de calorii. Trebuie si plec, si mi inde-pirtez de locul ista. Si gisesc api. imi spun aceste lucruri,dar mintea mea se tot intoarce la altceva - la cisufi gi la aldoilea manechin. Cel in albastru. Prima provocare adeviratidin aceasti etapi a devenit o amintire gelatinoasi, care imidistrage atenfia de fiecare dati.

,,Nu te gAndi la asta", imi spun eu. Porunca este inutili.Pre! de citeva minute, aud lipetele manechinului in vint. Iardupi aceea - destul! -, imi indrept trupul gi bag punga cumixul de alune gi fructe uscate in rucsacul negru. il pun pe

SUPMVIETUITOAREA | 13

rumlr gi imi gterg ochelarii cu marginea tricoului din micro-flbre, cu mineci lungi, pe care il port pe sub jacheti.

Apoi, fac ce am ficut aproape in fiecare zi de cind Can-gurul-piticl a plecat - merg gi caut Indicii. I-am zis ,,Cangu-rul-pitic" pentru ci nici unul dintre cameramani nu a vrutstr-gi spuni numele, iar aparitiile matinale ale acestuia mi-auamintit de o excursie cu cortul in Australia, flcuti cu aniin urmi. in ziua a doua, m-am trezit intr-un parc nalional delingi )ervis Bay gi am gisit un cangur-pitic de mlagtini gri-ma-roniu, care stitea in iarbi gi se uita la mine. Nu era mai multde un metru gi jumitate intre noi. Dormisem cu lentilele decontact puse, dar, cu toate ci ochii mi infepau, am vizut clarf$gia de blani deschisi la culoare de pe obrazul cangurului.I',ra atdt de frumosl Privirea pe care am primit-o in replici laadmirafia mea mi s-a pirut evaluatoare gi impunitoare, dargi cu totul impersonali - ca obiectivul unei camere.

Desigur, analogia este imperfecti, Cangurul-pitic nu estenici pe departe Ia fel de frumos precum cangurul, iar un turistcare s-ar trezi gi ar fipa ,,Cangurull" nu l-ar face si se inde-plrteze fopiind. insi Cangurul-pitic era intotdeauna primulcare venea, primul care igi indrepta camera spre chipul meugl nu spunea ,,buni dimineafa". Iar cind ne lisau la tabira dehazi, el era cel care apirea exact cind trebuia pentru a ob;inetoate mirturisirile pe care le dorea. A fost la fel de sigur cartrslritul soarelui, pini in a treia zi a acestei Provociri Indivi-duale, cAnd soarele a risirit firi el, a traversat cerul firi el,a apus firi el - iar eu am gindit: ,,Era de agteptat si se intim-ple asta pini la urmi". in contract scria ci vom fi pe cont pro-priu intervale indelungate, monitorizali de la distanfi. Erampregititi pentru asta, ba chiar abia agteptam - si fiu urmiritigl iudecati discret, nu fi;ig. Acum, ag fi incintati si-l aud peCangurul-pitic apropiindu-se cu pagi grei prin pidure.

M-am siturat atat de tare si fiu singuri!Dupi-amiaza de vari tXrzie se scurge incet. Sunetele din

f urul meu parci sunt in straturi: tArgiitul pagilor mei, lovi-turile unei ciocinitori aflate in apropiere, fognetul vAntului

rin original, Wallaby (n.tr.)