Anul al 23*lea Duminecă, 7/20 Iunie 1915. Nr. 26

P R E Ţ U L A B O N A M E N TU LU I:Pe un a n ................................. 4 cor. 40 baniPe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani.

România, America şi alte ţări străine 11 cor, anual. Abonamente se fac lar Tipografia Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.Adress telegrafică: »Foaia Poporului«, Sibiiu.

, IN S E R A T E : : să primesc la B IR O U L A D M IN IS T R A Ţ IE I

(Strada Măcelarilor N r. 12).Un ş ir petit prima-dată 14 bani, a două-oară

12. bani a treia-oară'10 bani.

O serbare în România.Cel mai înalt aşezământ de

culturii românească, numit Acade­mia Română, şi-a ţinut adunarea obişnuită în fiecare an, cu prile­ju l căreia se împart premii pentru lucrări mai deosebite scrise în limba românească. Academia Ro­mână s’a înfiinţat în cele dintâi zile de stăpânire ale regelui Ca­ro], având de scop, ca să răspân­dească dragostea pentru limba şi cultura românească de pretutin­deni. Mare zel a dovedit înţelep­tul rege al Româuiei, care în fieşte care an venia însusi şi sta de faţă la şedinţele Academiei, îndrumân- du-o cu sfatul şi cu fapta în toate lucrările ei mai însemnate. Ca membrii sunt aleşi la Academia Română cei mai luminaţi fii ai nea­mului nostru din toate ţinuturile româneşti, avându-se în vedere la alegerea lor cărţile însemnate, pe cari le-au scris şi folosul ce l-au adus cu ele. Ş i Româuii din Au- stro-Ungaria şi-au avut reprezen­tanţii săi în Academia Română. Aşa spre pildă, dintre cei cari au murit, ţinem să amintim pe T i- moteiu Cipariu, marele învăţat dela Blaj, Gheorghe Bariţ, întemeieto­rul gazetăriei noastre, Vincentiu Babeş, Ioan Puşcariu, Io sif Vul- canu, tot atâtea nume, cari vor rămânea neperitoare, iar dintre cei, cari sunt în vieaţă pe canonicul I . Moldovan, Andrei Bârsanu şi Sextil Puşcariu.' Ş i în anul acesta sau în tru n i*

membrii Academiei Române la Bu­cureşti, în frunte cu preşedintele ei D r. C. Istrati, care în discursul său de deschidere, l-a rugat pe regele Ferdinand, ca să sprijinească lu­crările Academiei, cu aceeaşi dra­goste, ca şi marele său înaintaş de pe tronul României. La aceasta vorbire a răspuns apoi Maiestatea Sa, regele României Ferdinand I, spunând, că se simte ferioit în

clipa aceasta, când poate fi de faţă şi îşi poate pune puterile sale în slujba culturii obşteşti, scoţând la iveală cu deosebire iubirea, pe care trebuie să-o arăte fieşte-care Ro­mân pentru limba şi cultura ro­mânească.

Iată ce a zis regele vorbind despre aceasta:

Să lucrăm deci necontenit cu gând curat pentru desvoltarea iot mai largă a culturei neamxdui; să nu cruţăm nici timp nici muncă pentru a cunoaşte cât mai amănunţiţ istoria lu i — călăuză nepreţuită pentru a ne cunoaşte pe noi înşine, — să cultivăm, şl să păstrăm cu sfinţenie şi gelozie limba noastră, să ne îndeletnicim a-i da in scrierile noastre şi in vorbire chipul cel mai curat; să ne ferim de străinisme pentru cari vom găsi in cuvinte bogata comoară a llm- bei româneşti; lucrând astfel nu numa că facem lucrare culturală, ci împlinim şi un act de patriotism . Academia aro fru­moasa meniro do a da pilda cea bunâ In această privinţă.

Dnpî diaoursul Regelui caro a produs o maro imprcaiunc, s'au cotit rapoartele cu priviro Ia scrierile premiate. S'au dat premii următorilor autori:

Premiul Eliado R&dulescu (5000 lei) d-lu i G. Galarţion pentru eerierea sa „Bisericuţa din răzoare“ nuvelo ş i schiţe.

Premiul Năsturel (4000 lei) d-Iui M ihail Oodreanu pentra scricrea sa »Statui» (sonete).

Premiul Demostene Constandini de (4000 lei) d -lu i Mihai Şerban pentru scrierea sa „Problemele noaste social-agrare“.

D in premiul Adamacho le i (2000) d-lo i Const. Gan8 pentrn scrierea sa: Am intirile unui fost holerio.

D -ln i I . Dragoslav (Iei 1500) pantru scriera sa „Povestea trăsnetului“ (poveste de Crăciun).

Le i 1500 d lu i M. Lungianu pentru scrierile sale „Z ile senine“ ş i “în să ilă ri*.

Premiul Năsturei de 5000 le i d -lu i S. Passu pentru lucrarea sa „Sufixele de for­mare a cuvintelor în limba românească«.

D in premiul Neuschatz de 4000 le i în ­văţătorului Pantelimon Diaconeseu pentru s îr i- ere» sa fDespre ind ustriile casnice ţărăneşti».

. Şedinţa se ridică la ora 4 ş i jam.

După ridicarea şed:nţei MM. L L . R R . au binevoit & se întreţine câtva timp cu mem­b rii înaltei In stitu ţiun i culturale.

Italia dojeneşte statele din Balcani.

Jurnalul „Berliner Tageblatt“ publică din Lugano, o telegramă în care se spune, că în Roma a sosit o deputăţie sârbească pentru de-a r i­dica pâră împotriva Greciei şi Ro­mâniei, cari ar trebui să stea ală­turi de ea. Această deputaţiune crede, că va reuşi Italienilor să adune sub o pălărie pe toate po­poarele din Balcani. Spre scopul acesta ar trebui mai întâiu, ca Bulgarii să se lase de Macedonia.

Totodată e limpede, că gu­vernul italian priveşte cu îngrijo­rare deosebită la desvoltarea în­tâmplărilor din peninsula balcanică. Gazeta „Corriere dela Sera“ pare a fi mai îngrijată din această pri­cină. Ea ceartă încă odată aspru pe România, deoare-ce, de şi an­tanta (Franţa, Anglia, Rusia, Ita­lia) îi făgăduieşte împlinirea alor 95 la sută <lin dorinţele ei şi şi faţă de celelalte cinci procente arată buuăvoiuţă, totuşi nu vrea să între în războiu. Această în- căpăţinare a României, de-a lăsa să treacă prilejul nefolosit, poate să aibă drept urmare, ca Româ­nia să nu capete nimic. Fără în­doială Românii se tem, că Ruşii se vor întinde mai târziu în dauna ţării lor. E i se mai tem şi de aceea, că biruind Ruşii, trecerea liberă prin Dardanele va £ oprită. To t­odată România nu a uitat rănile ce i le-a p r ic in u it răpirea Basa­rabiei şi tocmai de aceea, Rusia trebuie să fie cât se poate de în­găduitoare faţă de ea. Ckiar şi Sâr- bia este un spin în coastele Ţ ă r ii Româneşti. Cu uit cuvânt, Balcanii se înfăţişează, în faţa antantei, ca o icoană posomorâtă. Aşişderea Bulgaria nu vrea să facă un singur pas împotriva Turciei, dacă nu-i dă cliizeşie antanta în Macedonia. Spre nenorocul antantei, atât Ser­bia, cât şi Grecia sunt deopotrivă de dornice după cuceriri. U n di­plomat sârb a zis în Roma urmă-

FOAIA PO ßQ RULU l Nr. 26toarele: „ E u su n t d in Belgrad dar aşi d ori să -i văd mai bucuros pe A u stria c i în Belgrad decât pe B u l­gari în Monasfeir“ . — Ia r un di­plomat grec a spus „Dacă M o- n a st iru l e sârbesc, treacă, meargă, dar nu vom ÎDgădui n ic i odată să fie al B u lg a rie i“ .

Toată nădejdea antantei este că întâm plările, ce vo r urma, vor f i în stare să -i urnească pe to ţi d in loc ş i să -i unească.

Tratativele ruso-româtie şi pressa italiană.

Ziarul italian »Idea Pfazionale« nu recunoaşte însemnătatea învingerii anstro-germane in Galiţia. Totuş pre­vede că această învingere poate pune pe gânduri atât pe bărbaţii de stat ro­mâni cât şi cercurile politice din Bu­cureşti.

...Chiar şi nenorocul Ruşilor în Galiţia foloseşte dorinţelor poporului român şi vederilor oarneniior săi politici, căct această înfrângere a aliatului dtla răsărit poate înlesni tratativele conduse de cetrlalle puteri aliate la Petrograd, îndemnând p e Rusia să /ic ceva mai îngăduitoare faţă' de unele puncte cerute de Rvmânia.

Ziarele oficioase cred că neînţele­gerea dintre România şi Rusia... nu ar fi aşa de grea, mai ales că .. Rusia în urma apăsării *Italiei, Franţei şi Angliei ar ii gata sd cercetcze cererile României prictineşte.

...Ziarele oiicioase adaogă că nu ar f i rău ca prietena noastsă România să aprecieze mai bine prim eidia ce poate să Jie pentru interesele sr.te, aceste ce­reri, cari şunt foaie cam mari, pentru că nu numai dr Împotrivirea Serbiei şi husiet e vorba dar primejdia ar putea să se ivească print'o schimbare neaştep­tată în politica dela Budapesta. '

G erm an ia şi ce re r ile României.O declaraţie a m inistrului de externe german.Suntem în tufişuri de a afirma că

■guvernul romAn a luat Sâmbătă cunoş-

[a ■ m m m * m ,

FOîŞOARĂ

DOMNICA.Dcmn.cs est« 0 fe tiţi de opt ani. înăltuţă

« ochii man, negri, snlegetă. Stau să ju r daca s r f, .„tâlnit-o cel mai mare zugrav român Gngore?cu. nr f i oprit o in drum şi iar f i |«V.no, să-mi Ftei sa aştern feţişoara ta pe pânză», ş, ar fl lă«at-o urmajllor, să ee opreai

icoanei în fa{*

»• « W j- f rf . 1 •conţinţi: »Ce mai fic i, Domotco?

« u ita ia mine ca un puişor golaş „K- * -

* b ™ , a . . bb„ J * "

tinţă de următoarea declaraţie tăcută de d. von Jagow, ministru de externe al Germaniei, unei însemnate persoane politice româneşti;

— „Guvernul german este hotărît a sp rijin i cu greutate cerinţele României şi să facâ totul pentru ca România să primească ocuparea îndată a întregei Bucovine, a întregei Basarabii, va leTi- mocului ş i un statut pentru Transilva­nia, în felul cum este statutul pentru Croaţia.

„Guvernul german priveşte cu o deosebită simpatie lucrarea de a-şi cere drepturile ei a României, E l doreşte o Românie Puternică, stăpână neţărmurit ce gurile Dunărei şi ca stăpânire de­plină a celor ţinuturi cari au făcut o- dinioară parte din moşia românilor“.

, Moldova*.

Schimb de telegrame. Biroul ungar de corespondenţa comunică următoarele:

Zia ru lu i »Pester Lloyd« i se anunţă din Haga: începând de eri decurge un viu schimb de telegrame între Ţarul şi preşedintele republi- cei francezo Poincare.

80 vesteşte, că PoincarÎ! vrea să-l înduplece po Ţn r, c* să fncă eât insi largi concesii In fa­vorul României.

Credinţă şi supunere.In congregaţia, ce s ’a ţinut Lunia

trecută la Sibiiu, Dl asesor Nicolao Ivan a făcut urmiitoaro declaraţiuni:

Hustritatea Voastră! D-lo comite suprem ! On. adunare a comitatului!

Credinţă cătră tron şi diuast o, iu­birea do patrie, au fost totdeauna însu­ş ir i ce nu se pot trage la îndoială alo poporulm romAn.

Dela izbucnirea războiului euro­pean şi pănă azi, — am dat probo g rfti- toa.ro am ştiut să ne împlinim da­tor, nţ, le do cetăţeni, - umăr la umăr cu ceilalţi compatrioţi, am adus po al­tarul patnei jertfe de sânge, floarea nea- mu ui, jertfo în avere şi devotamentul sincer, cu caro am înfruntat toate greu­tăţile pricinu to de războiu.

Le-am făcut toato acestea ni le fa­cem ca să asigurăm şi garantăm pen­tru timpuri îndepfirtftto întregitntea pa- tnei, ca în viitor la adăpostul păcii, fe-

0 lume întreagă de curăţie, de bunătate, de n- devâr. Prin cuvinte nu i0 poate tSIm lei ce apunea acel «bine».

Aşa, po do-departe, mau să lămuresc »bmele» Djmnichii, descriind cum ne-am petre­cut, odată. împreună Ia începutul primăveroi.

înfloriseră pomii. Ce mândreţe de flo ri ro?n daseră merii din grădina noastră! Inespeau «S-şi arate capul floricelele. Un miros de flo ri ?• o vieaţă împrejurul lor — de par’că ai f, beut un vîn tare, care te sileşte să stai puţintei eu c9pU1 aplecat, Intrebându-te: aud eu bine» Ce zumzet ,*a pornit ? Erau albinele, cari căutau cu sârg dulceaţa din florile grădinii.

Stam cu Domnie« fa grădina noastră şiDe bucuram de Zumzetul albinelor, mi-rosul florilor, cerul, verdeaţa din grădini — toate ne îndemnau să trăim.

S ’a apropiat un noruleţ de noi, de-asupra capetelor noastre. Ş i a început să plouă. O ploaie măruntă, caldioica. Soarele, pe de altă parte, cuprindea cu razele sale câmpul, palanul, fundul grădinii. N u jia i de-asupra noastră ploua.

„ If i bate di acu’ nevasta,* mi-a zis Dom- nica, gureşe, ţ i a început să cânte. îş i mişca

riţi_ de primejdii externe, să ne împăr­tăşim de roadele civilizaţiei ş i culturei, cari sperăm că se vor înstăpâni tot mai bine pe plaiurile ţării noastre.

Le-am făcut şi în nădejdea, că drept răsplată a sângelui vărsat, cu vremea a voi triumfa ş i principile de egală îndrep­tăţire, — temeliile cele mai puternice ale tronului — şi fericirea tuturor ce­tăţenilor, fără deosebire de lege ş i limbă.

Inmulţindu-ni-se duşmanii, vom con­tinua a aduce pe altarul patriei cti âce- laş devotament jertfele ce ni se cer, ca să ducem steagul monarhiei la biruinţă. Loialitatea noastră şi cinstea noastră politică nu sunt vorbe deşerte, ci sunt v irtu ţii concrescute cu toate firele v ie ţii noastre naţionale, ceeace cu prisos am dovedit în decuisul veacurilor. Această declaraţie sărbătorească o fac în numele publicului românesc ‘din comitatul S i- biiului, ăl cărui tălmaciu fidel am onoa­re să fiu.

Telegramele războiului.

Situaţia In nordul monarchiei.Budapesta, 9 lunia. Din marele cartier

gentral ni nostru no comunică:

Po valea N istru lu i superior, precum ş i In ­tru Prut şi N istru Iuptolo continuă. Armată ge­neralului Pflnnm -Ballin câştigă toren ş i mal de­parte npro nord. Coloanele nonstro în ofsnrnvi au înaintat In Jupto nolntrcrupte până la Obcr- t)'n şl In înălţimile, cari se ridică apre aud dela Horodcnka, I ’twiltu ca trupolo din «coasta amintii, cari lupta, po teritoriu galiţ'an «ă poaM înninta cu izbândă, l i «’au nlăturnt şi în Bucovina o trupn, caro trocând Prutul a rojpins spre v*«l dela Kotimnnn mnri forţo ruseşti. Dealtcum s i­tuaţi« Ia nord o neschimbată.

La graniţele italiene.Po frontul dela Isomo am zădărnicit în -

cercărilo noui alo duşmanului de-a treeo la noi p» la I ’iava Gradijlca şi Bagrado. I j i regiunea Flitsoh, precum şi po piscurilo dola Km , spre ost dela paiul I ’lii.’ken luptăm mai depart«, De asomenon continuă luptelo do artilerio şi In re­giunea hotarului tirolez, Po teritoriul Tonale a- tacul duşmanului »'a Izbit do împotrivirea rit* - iclor toastro trupe do sigumnţă.

picioruşelo gonlo, ascunzându-le sâteodati tub haină, şi cânta vesel:

„Treci ploaie, călătoare Că U’-ajungo Soarele Ş i- ţ i taie picioarele —Cu un mai,Cu un pai,Cu săcurea lu i Mihal,Cu toporu’ omulii- Taie capu’ Dom nulii. . . “

Par'că ar f i ascultat ploaia de boa »adela Domnichii — a încetat dela o vreme.

— »Vezi?», m’a întrebat Domnica, mândra.Nu se putea să nu fad pe voie Domnichii

— chiar noruleţ de primăvara să f i foat!...Ş i totuşi — odată a ajuns-o pe Domnlca

o lovitura grea, pe care n’a putut-o alunga ori cât ar f i cântat ea „Treci ploaie* . . .

Ploaia, care avea să cadă, a fort o fu rtu n ii*

T a t ii Domnichii a plecat la sSiboiu, dela Început A plecat şi — dus a fost. Zile le tre­cute a primit nevasta lu i 6 telegramă, care-i spu­nea că bărbatul i-a murit în tr’on spital din ţa ri, în arma rănilor căpătate.

N r. 26 FOAIA RDBO RULÜI Pag. 3

pul de pod dela Gorz s’a izbit de focul land- wehrilor dalmatini. Deasemenea a rămas fără

'rezultat atacul duşmanului îndreptat în contra noastră spre nord dela Ronehy. Pe frontul dela Isonzo ţine încă lupta de artilerie. E r i după amiazi am respins la hotarăle carintiene un atac mai violent ş i unul mai slab, pa oare duşma­nul le-a îndreptat în potriva noastră pe înalţi- mea Freikofel resp. pe linia Wolay-Tonale. E ş i- rea pe care o divizie italiană a îndreptat’o . în - contra noastră invadând în . T iro l la Cortian- dompezzo, s’a. izbit de poziţiile noastre dela Pen-, telstein. Atacurile de aici precum şi luptele de noapte dela Landro s’a sfârşit deasemenea cu retragerea duşmanului. Mai departe pe graniţele tiroleze decurg lupte neîntrerupt de artilerie dân- du-se şi mici ciocniri cari se sfârşesc bine pentru noi. H o fe r.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

B e rlin , 10 Iunie. Pe câmpul, de operaţii dela vest: Lângă Souches şi Neuville luptele continuă. Spre sudost dela Souehez am zdrobit in germene fiecare Încercare de atac franceza.' Spre vest de Souehez, la regiunea fabricei de zahar Franc«zii au înaintat câtva. Atacurile fran­ceze îndreptate în contra poziţiilor noastre situate spre nord dela Neuville s’au izbit de fooul nos* tru. In luptele de tranşei», spre nord dela Neu- ville am rămas învingători. Spre nordost dela Hebuterno nm zădărnicit înaintarea şi pe mai departe a Francezilor. In decursul luptelor din urmă am făcut prizonieri 200 de soldaţi fran­cezi. După exploziilo succese din Champagne am ajuns în posesiunea mai multor tranşeie duşmane situate spre nord dela Hurnus, In ţinutul Souain. In acelaş timp spre nord dela Lomesnil am luat ou asalt câteva poziţii franwie pe un front de 200 do.metri f i ni lo-am monţinut cu toate contra-atacurile do noapte alo duşmanului. Aici am capturai o m itraliezl şi patru puitoare de mino. — In partea ontici n locniltăţii BoU-de- PrMre » rămas în niânilo duşmni.ului o parte do tranşeu dintr’o poziţio do a noastră, care ae afia prea înainte.

Po câmpul de operaţii dola ost: Spre «udoit dela Savle Ruşii au Inoeput cri un viu contra­atac, pentru ca să no împedeca do a înainta- N ’au obţinut însă, decât numai câtova rezultate mal mici. Prătile noaste de războiu din aco:te două zile din urm» sunt 2250 da prizionieri şi două mitralieio. Duşmanul şi-a adua Intărituri % tn contra manevrei noastre de incunjurare

dinspre ost dela Dubissa, din care cauză aripa noastră a’a retras, n&eonturbată de duşman, pe linia Betygole-Zoginie. Cu ocazia atacurilor spro sud dela Njemen, p ecum şi cu prilejul urmări­lo r am făcut începând cu zina de 6 Iunie n. 3020 de prizonieri ruşi şi am v capturat două drapele, 12 mitralieze, mai multe cuins de ta- bîrâ, presura şi multa car». ,

Pe teatrul, sudostic: Spre ost dala Prze-, mysl situaţia e ziesahimbată. Spre sud ş i sudost dela Lemberg au înaintat noui puteri ruseşti din direcţia Nikolaj*v-R',hutin. Atacul acestora însă a fost respins de unele părţi din armata lu i L in - singen pe lin ia Litin ia (spre nordost dela Dro- hobiţa) intre Zurawto şi sectorul N istru lu i. Spro ost dela Stanislau şi lângă Halioi luptele da urmărire sunt încă In curgere.

B e rlin , 11 Iunie. Pe câmpul de operaţii dela ost: Am resplas eşirile duşmanului îndrep­tate în; contra noastră spre nordost dela în ă lţi­mea Loretto, precum şi atacurile in contra pozi­ţiilo r noastre situate spre nord ş i sud dela Neu­ville. Spre sudost dela Hebuterne ş i la Baumoat l ’am respins pe duşman şi eri şi ş l azi noapte.

Francezii au înaintat puţin pe drumul Şerre-Mailly.

Ia Champagne Francez'i au înoercat să-şi recucerească tranşeele parduta in 9 1. c. însă atacurile lo r îndreptate în contra noastră cu mari forţo şi pe un front la t,.— pe linia, ce s«,’ în­tinde spre nord del“» Lemesnil, Btau — Sejour ş i Fernea - - a’au izbit do focul n&Btru suferind duşmanul perderi n u ri. Am zdrobit apoi in ger­mene încercările retnoito alo duşmanului do a ne ataca în cursul nopţii.

Pe câmpul dr» operaţii dola ost: Po valoa Dubiţei inferioare ţ i Bpre nordvost dola Aoragola am respins mai multo atnouri ruseşti şi am făcut ptizoneri 300 de noMnţi dnşraauîj

Pe teatrul su lu tic : Situaţia trupolor nem­ţeşti cari luptă în Ooliţin o neschimbată,

înţelegerea Statelor-Unite cu Italia.

Rottcrdam. — In Amcrica şi ţârilo nou- trale a făcut mare mirare un articol mai nou publicat de *N r.o - Y o rk -T im rs* despre războ­iu l Ita lie i. „Ncw-York-Timcs* ocupându-ae cu aceea parte a lucrului caro intoro*oiu& in primai rând Uniunea, statoreşto câ in Stntelo-Unito tră­iesc 800.000 do ila lien i obligaţi la serviciul de arme şi aceştia so ocupă mai cu soamă In ţinu­turile nordice cu ajţncultura. Lucrători do p i* mânt fiind în Statele Unite cea mai măre parto

O escadră de aeroplane de-a noastră a bombardat eri arsenalul dela Kragujevacz, pre­cum şi institutul pirotehnic. După cum am con- itatat noi s’a iscat acolo foc în două locuri. Aviatorii noştrii a’au Întors nevătămaţi, Höfer.

Situaţia In nordul monarchiei.Budapesta, 10 Iunie. Spre sud dela N istru

Ru şii au câştigat iarăş teren. In multele lupte de urmărire aliaţii au ajuns eri victorioşi până la In ia Kulatkowcee-Kovsov, spre nord dela Ko-, lomea şi au ocupat înălţimile dela Ottynia. Seara am cuprins oraşul Stanislau ş i am plecat mai departe spre Halici. In decursui zile i am făcut prizoneri aici 5570 de soldaţi duşmani. In Ga- liţia şi în Polonia n’a fost vre-un eveniment mal important. «>

La graniţele italiene.Am respins primul atac mai mare, pe care

o divizie de infanterie duşmană l-a îndreptat în contra capului do pod dela G örlitz; duşmanul a suferit perderi grelo. In urma focului nostru de artilerie Italienii s’au retras find nevoiţi să-şi părăsească mai multe tunuri. Aceeaş soarte, au avut’o ţ i incercărilo do atao ale duşmanului la Gradisca şi Monfalcone. La hotarul carintian, spre ost dela pasul Plöcken, pe teritorul fortu­rilo r carintiane şi tiroleze bo dau reciproc lupte de artilerie.

La graniţa dinspre Sârbla se dau numai ic!-co!ca câtuva ciocniri şi focuri do artilerie ma; neinaemnnto. La Koryto atn împrăştiat o.bandă do muntiucgii, cari nu apîirut acolo în uniforma auitro-ungaro. Ho fer.

Budapesta, 11 Iunie. I i Galiţia de sud- oit şi In Bucovina armatole alinte continuă cu succes urmSrirea forţelor ruseşti din sudul N is­trului. Trupolo, cari fno parto din armata Iu l Fflanxor Iau alungat po duşman Bpre nord dola Ottynia, precum şi din poziţiile dela Obertyn ţ i Ilorodenka şi înaintează apro Niatru, ţărmul stâng al căruin Ruşii ao nizniau s» ş i-l ţină. Nemijlocit spre ost dein Cernăuţi, undo Ruşi îş i menţin Încă un aingur loc pe valea Prutului, trupele noaatre au respins după o luptă scurtă un atao duşman.

Dcaltmintrelea la nord »ituaţia e ne­schimbată.

La graniţile italiene.A la ltfiiri am respins po toato fronturile

toate atacurilo duşmanului. Noua eşiro a duş­manului Îndreptată In oontra unol părţi din ca-

Acum o Domnica fără do tată IAm întâlnit-o p« drum şi pentru întâia

dată în vieaţă nv-a venit să o ocolesc, să nu mă vază cu o lacrima In ochi. M’am stăpânit, m'am apropiat da ea şi i a pus dreapta pe moa­lele capului.

— „Domnicol“Ea, mititica, şi-a ridicat ochii spre mine,

speriata, ca un pui de cerb fugărit. Privirea ei mă Întreabă: « Ş t i şi D-ta?»

N q mia mai spus: nE binel“, nici eu n'tm întrebat-o: „Ce mai faci?“ — căci răul— răul era prea aproape de Domnica.

Am luat-o de mână şi ne-am aşezat pe o bancă, ea doi prietini vechi şi buni.

— „Tu, Domnico, eşti fată mare acum“— i-am zis eu. Fetiţa de opt an! caută să în- ţealeagă ce vreau să-i spun. »A i rămas singură, .cu mama. — S 'a se u lţi de mama».

— „Da“-— „Tot ce-ţi spune ea să faci“.— »Da».A urmat o tăcere mai lungă. Primăvară —

rleaţă. Împrejurul nostru, şi noi trebuia să vor­bim de moarte I

De-odată a tresărit Domnica, ca dintr’un vis greu — a privit ţintă la mine şi m’a întrebat:

»De ct-a trebuit s i moară tata ?u La întrebarea asta m’am aşteptat. Căuta şt Dom- neca să dea răspuns întrebării pe care şi-o pun sute de mii de copii acuma, in toate ţările, cari se războiesc: De ce-a trebuit să moară tată?

Sta Domnica cu o bucată de pâne in mână — i-o daso mama ei mai ’nainte, să aibă ce îmbuca.

Cum să-i f i lămurit mai bine moartea ta tălui el, decât prinzănd prilejul binevenit de a- povesti despre coaja de pâne din mânuţa ei? Am prins în braţele mele pe copila fără de tată, am adus-o aproape de inima mea şi i-am spus cu­vinte însângerate:

— „Vezi tu bucata asta de pâne din mâna ta, Domnico ? — Tată-tău şi-a dat vieaţa pentru ca să poţi avea tu pânea asta. — Oamenii sunt răi — oamenii sunt induşmăniţi la cu ţ ii e, Dom­nico, — oamenii aleargă să-şi ia bucătura, unul din gura altuia“.

Cpunând acestea mi-ara ru şine că mă nu­măr şi eu Intre oameni. Mi-era milă, totoiată, că trebue să eamăn gândul despre răutates ome­

nească, In inima curată a Domnichii. Trebuia să o fac.

__ .V e zi tu, — după pâne aleargă toţi-ca nebuni. To t mai mult şi mai m ultl Nu s’a- jung ou puţin, se pixmuicjsc, ao urmăresc, IşL pun cuţitul la beregată, se ucd“.

__ BCe răi sunt oamenii“ ! a oftat Dom­nica. » Ş i tata a fo«t aşa de rău« ? ^

Iarăşi, o întrebare, la csre mă aşteptam.__ jiNu) Domnico, — tatăl t iu a fost

un ţăran român. A vrut să trăiască c instiţi câş- tigându-şi traiul în sudoarea feţii“.

M i a apărut tatăl ei înaintea ochilor sufle­teşti. înalt, drept, cp o lumânare, spătos. Cu ochii lu i blânzi — ochi vrednici de a f i ochii tatălui Domnichii. Dar bucuria amintirii unui om de omenie mi-ft fost turburată în curând, căci m’am gândit la încăerarea, In care a fost târît de soartă ţări-oul ăsta român. Am văzut invalmîşala nebuni, de trupuri omeneşti, am auzit ţipete, eerâşn!rf de dinţi, am sim ţit căldura sângelui, care curgea, curgea întruna, ca d inţinn parau, din piepturile ş i braţele omeneşti, ş\ am auzit ş i strigătul fioros al oamenilor ăstora: Pâme p sce; — î n timp ce ţineam pe Domnica In braţe, pe Domnia* cu bu:ata ei de pine în m in i

Pag. 4

Italieni, e limpede, c& dacă aceştia vor îm plini obb'gamentul lor militar şi se întorc în Italia producţiuuea de tamp a Statelor-Unite va ajunge deodata în tr o criză grea. Pentru ocolirea acestui rau scrie »New York-Timea« din izvor infor­mat —- a'au pornit pertractări intre Italia ş i Statele-Unite, * ari vor duce la o înţelegere- Numitul ziar american pretinde a şt', c i temelia acestei înţelegeri va fi, că numai acei Ita lie n i vor părăsi America, ca ri se vor anunţa de bună voie pentru se rv ic iu l m ilita r, ia r nu­m ărul mare, va rămânea in America f i astfel sc va ocoli oprirea deodată a v ie ţii economice.

Rusia strâmtorată._ P a ris . —■ Ziarul „Guerre sociale“ zice

ca situaţia Ruşilor e3te astfel, c i niciodată n’ar f i fost ajutorul României şi al Bulgariei mai preţios ea in acest moment. Tripla-Inţelegere ar trebui să flgiduiască tot ca doreşte România şi Bulgaria, până ce Ruşii mai ţin Lembergul.

Dela consiliul de miniştiri român.Bucureşti. — Consiliul de m iniştri a în*

credinţat pe d-nii Em . Coshnescu, ministru de fnanţe, V. G. M orţun, ministru de interne, ca pentru o sumă de cel puţin 10 milioane lei, s i aprovizioneze comunele din întreaga ţară, cu f&ina do lipsă populaţiunei. j Consiliul de m iniştri a autorizat ministerul de lucrări publice, să ia măsuri grabnioe pentru construirea anumitelor şosele, cu scop militar în valoare de 4G0.000 lei, luaţi din fondul răz­boiului. '

Am câştigat prima luptă mare Ia Isonzo.

B u d a p e s ta . — Dela c â rtiriu l p resa i ee anunţă: l*0 fron tu l dcln I„onzo nm rr*p in« în mod iflupcrcs un atac îndreptat îm puriva n,xi- ţium lor noastre doln Goriţn-Uradiaka ş i M onfal- conc, cu o coloană mai maro dccAt o divizia. P rin «ccnua an» t a s t a t prima luptă mai maro Împotriva ita lienilor, liu lio n ii nu avut pesto 400 morţi, t . r num ftrul t iu iţ i lo r e foarte mare.

înţelegerea româno-bulgară.Londra. — Corrapomlmtul din Bucurostl-

al ziarului .Time«« anunţă ra raporturilo ro-

fo a ia ro eo ru lu iNr. 26

mâno bulgare sunt din zi în z î tot mai bune şi, cu vremea fără indoiali, se va încheia între aceste etate o alianţă defensivă, a cărei bază ® cre'a România făcând concesii de pământ

~°brogea în favorul Bulgariei. Atât guvernul român, cât ş i cel bulgar, sunt conştii de însene D& * j tCa con ucrăr‘i acestor două puteri în tr’o vreme, când balcanul e în tr’o stare de criză, şi că îm­preună au sa se apere şi să-şi afirme interesele naţionale. Neînţelegerile, cari despărţeau acestea etate în urma întâmplărilor din 1913 s’au apla­nat cu vremea şi s’a oreat legături între ele cari nu numai că le asigură mână libera, cî le

totodată putinţa ca în apropiatul viitor să iao ţinută hotărâtoare în chestia europeană.

Un articol asupra cererilor României.

B e rlin , — Profesorul universitar român Basilessu publică în Jo u rn a l de Géneve* un articol asupra cererilor României.

E l declară: Un partid puternic este in Ro­mânia pentru o Împreună lucrare ou puterile centrale. România, prin neutralitatea ei a făcut un mare serviciu şi triplei-înţolegori. Cu toate aceastea tripla-înţelegere nu recunojşte îndreptă­ţiră cererilor româneşti. România cere toată Ba­sarabia până Ia Nistru. Românii nu vor îngădui nici odată ca Banatul să devie sârbesc.

Gazetele engleze ânunţă golirea Lembergului de cătră Ruşi.

^■°tterd(ttn, 12 Iunie n. — Corespon­dentul din Petersburg al ziarului »Times» anunţă, că do când comunicatul oficios rusesc a vostit că trupelo n lîn ţilo r au trccut N istru l, cercurile ru 'c ţti aunt cuprinse de o maro iritaţiuno din pricina oorţii Lembergului. Ziarolo rusojti, ocu- pându Bo do chestiunea golirii Lembergului, soriu, cn do acjnsta trobuie să se ţină socoteală, ca do ceva, ro o corut do războiu. Corespondenţilor do la cartierul gem ral ruicsc li-s ’n permis să a- nunţo ziarelor că trupelo germano şi austro-un-garo po aflft In o distanţă do 21 chilomotrii do Lomberg.

O mare luptă de alungul râurilor San şi Nistru.

Budapesta, 16 Iu n ie .

M rnm irt h f n T Î 'H " “ ‘f <loUil zile <li'1 mmli «P«». «« ononHlrc'pm nuVtot m h L l t UnK nCCSt01' ^ rânri- j W t e l ‘=

- / * * ■? ^ * * » •g™n.t»it«l,a,ift nimic nu a’a în t to p ,^ de (lcosobitjl îuscmuiltntc

»Tată tău, Domnico, şî-a dat viaţa ca să trăiască a lţ ii mai bine decât a trăi CI . I ! Uite, ca să ai tu bucătura aia de pâne In mină f. să nu ţi-o poată lua a lţii. A spârat petecul laude pă^nt, pe care trăim, ca să poată culeg* eămănitunie mama şi cari ’or mai trai după bă­taia asta înfrico.atăc...

r i. 7 ,5 ' ‘ " f li0 ‘ l,W f“ " " “» » m -â T d° i “p* “ * *>• 'i° :><18 un ţăran rus pe câmpiile Galiţiei ?

D o m », p riva I , mine, „ tâod s l[J .

<!«ât o avean mai înainte.Voiam ea prind clipa ^ hotirâ(oarţa

P°ate »n vmţa ei ş i i-am z ia:

»Domnico, tati-tfu a murit ca românsa fn mândră de el 1 Odată tot trebue

sa moară omul __ «eouefrumoşi T „ - Pe“trU ^ 6

* J ; s,u" a * : * * ra" -

v J S f !ocepn ■" ^jţSpune Domnico*...

«•>/ t o ' Z ' Î J T f 1. ^ <UcS “ ■* *•e no,> * murit tata* ?...

Ş t la întrebarea asta m’am aşteptat dela Domnica!

...A m pus-o jos, am sărutat o pe frunte pe orhi, am Btrâns-o încă oda« în braţe, mi-am’ dat mâna prin părul, caro-mi erzuso pe frunte, Şi i-am spus repode, fă ră să mă uit în ochii e i: Trebue eâ f/e mai bine“ !.,.

Ş i am plecat, m'am lndepărUt, aproape fugind, de fetiţa, care privia nedumerită pe urma mea. Nu voiam aă mă vadă cu lacrămi in ochi...

** *Tocmai trece pe dinaintea ferestrii. Mână

singură boii. Ca o fată bărbată ce este. Alte dâţi ar f i fost tatăl ei Ia lucru — ea »’ar f i răsfăţat pe grindeiul plugului. — Acum trebue să Iucre. Mama i-a spus Bă-i dea mână de aju­tor, i-am spus şi eu — gospodăria i i s'ar da de mai altfeL

Ş l lucră fără s î crâcnească Domnica. Trece pe lângă nejte copu, cari ee joacă în drum şi se uită la ei, de par’că ar f i <fin altă lume — ca e albină harnică, până când copii ăilaiţi, tovarăşi ai ei de joc de eri, sânt nişte copii răa- fâţaţi, pentru cari Iueră părinţii. . . j . gtan

Plugul şi sabia.S ’a întâmplat într'o vale, azi tăcută ş i l i ­

niştită, dar care în trecut a fost locul m ultor războaie crâncene, în urma cărora a rămas o is ­torie împodobită cu o mulţime de fapte m ari ş i glorioase. Plugul trăgând brazde lungi, ferul Iu i scoate la suprafaţă o sabie ruginită, îngropată a-oolo de multe veacuri.

_ Departeazăte de minei strigă sabia cu mândrie. Cum îndrăzneşti tu a te apropia de mine ş i a-mi strica răpausul de atâtea veacuri?

Tu te apropii de mine! Tu , care nu ai să­vârşit nici o faptă mare, îndrăzneşti a te atinge de mine care mi-am câştigat renume în atâtea războaie! Tu , care eşti făcut numai pentru ţă­rani, să stai alături de mine, care strălucesc pe coapsele vitejilor ş i în mânilo lor.

Cu dânjii lupt, şi ei prin mine câştţgă bi­ruinţa. Cu dânşii am luat parte în 12 războaie Popoarele fugiau dinaintea mea ca turmele de oi. Tu mai îndrăzneşti acum,.,

. ~ ® estul cu laudele I întrerupse plugul. Aceste fapte mari, cu cari tu te lauzi mâ în ­spăimântă.

Tu te nutreşti cu sângo, pe când eu, cu rodul munc-i mele nutresc oamenii. Eu munceao pentru a suaţinoa vieaţa oamenilor, pe când tu îţ i faci renumele nimicindu-o. Dacă tu eşti câte­odată întrobuinţată, este pontrusă oamenii nu ştfu să păstrare pacea şi înţelegerea, caro este cel mai mare bine po pământ.

To ţi înţelepţii doresc sfârşitul împărăţiei «ale, ştiind că numai atunci va domni fericirea Ş t pacoa po pământ, când tu nu vei mai f i în - trebrunţatâ, yi când numai pe mino ş i alto unel­te agronomico. mă vor cinsti oamonii.

Dar pontrncă ni urmat armatele unor vi~ t f ji..., cu un trecut plin do fapte m a ri şi glo ­rioase, al căror nuoio esto scris cu litoro de aur In „Istoria neamului româncso“, pot să-ţi daunu- melu do soiS, căci tu ai fo»t un instrumont do propăşire.

Cu toato acestea, tu eşti fiica unui trecut glorios dar ou sunt pontru toate timpurile. Mia îmi figădueşte viitorul un renutno mai pacinicş. mai statornic.

A lexa nd ru Avram .

In ploaia de granate...— Vezi cli’pul Ia pagina 5. ——

După cum s'a dovedit, în războiu actual joacă un maro rol artileria. Cu ajutorul tunuri­lor modomo s’au ruinat în câteva oro întăritur), cari au costat zcci şi sute do milioane. Asta »’a dovedit mai cu seamă la începutul războiului eu­ropean, în Belgia şi Franţia, unde tunurile ger­mane ş i Auatro-ungaro în scurt timp au doborât ş i dat la o parte atâtea forturi ş i întărituri, oe le-au aflat in calea lor de cucerire.

Nu mai puţin au jucat un rol mare tunu­rile şi pe câmpul da răsboiu din Gabţia. Dar aici sub alte Împrejurări. Ş i anume la înoeputul războiului b o spunea că Ruşii au a mulţumi unt- le succese de-ale lor acurateţei, cu care funcţio­nează tunurile ruseşti In decursul răsboiului s’au •chimbat încă multe. Tunurile ruseşti pare a ia f i împuţinat. Ia r suocesul artileriei austro-ungare şi germane iasă tot mai mult Ia iveală. Aceaita s’a putut vedea mai pe urmă în lupta dela Gor- lice, unde cu ajutorul unei artilerii puternice a’a spart frontul armatei ruseşti. Se zice că aci *’a început lupta cu bubuitul deodată a mal multor sute de tunuri, cari cutremurau pământul. Ş i cum Ruşii nu se aşteptau la aşa ceva, după o luptă de câteva zile frontul armatei ruseşti din acel ţinut a fost spart. Odată spart frontul inlr'un loc, armatele aliate au luat la goană pe Ruşi, cari s’au văzut s iliţ i să se retragă de pe apro»~

r î r . 26 A.) Ai A KOKQRULU.I Pâg. 5

.*e tatreg fro n tu l, ca astfel bS nu fie incun- juiaţi de pe la spate de armata aust.o-ungara şi

j)_, alunei încoace (din ultimele zile ale : lunei Maiu st. n.) se ţin lanţ luptele in Galiţia.

Armatele alinte au reuşit să încunjure ş i prindă ' mai multe trape ruseşti, pe când armata ruseas­

că n’a mai izbutit să poată lua ofensiva pe In- f tng frontul, si cel mult să se împotriveas a c .lo

,au din o)-', mai mult sau mai puţin, ca nsifel în scest ui>p să mijlocească retragerea grofului

. armatei nwejti. Cam aşa stau lucrurile până de prezent. De unde ş i când vor mai lu i Ruşii o- -fensivs, ne va ară la viitorul.

Chipul din foaia noastră de «zi ne arftă.o scena cun-ssă in M ul ei. Aci să vede efectul unei gran.it«, care a căzut tocmai asupra unei

-case, un le afla o cancelarie a ştabu ui ru­sesc. Of ţe ri Ruşi studicu nwpa (întinsa pe m*sa din mijlo;} şi făceau planuri asupri mişcarei tru­pelor lor. Când d oiatft ii tmrprindo o grnnntă din tunurile, pe oari , i la ;ineau poite cu n r jli mai d-paite, do cum erau d* fapt U rn sre i n- ce t i aiîi-i fu însă retrageri a ginlinu’ă a ftftiu- lei ru>r;ti şi urmSrirca e i.ru tfre <1**» pa*t a arnui<.h>r -diata.

Sibiiu, 17 Iunie n.

Cătră abonaţi!. Ne mai dtspirte numai câteva zile de ju­

mătatea anului, când se isprăveşte abonamentul la o seamă de cetitori de-ai nottri. P rin aceaatane rugăm de reînoire* abonamentului cât se poate mai curând, ca astfel sâ avtm şi noi ’ im pui >ie lipsă pentru contaroa banilor şi rân­duirea ctrţilor din vreme. Acestea sunt tot luc- m ri. cari fac apoi cu putinţă bunul mers al f oii şi sa imptdecă orice greşa!ă, ce uşor poate veni înc.intf, dacă tcţi abonaţii ar plăti numai în u'.t mele zi e.

Câiîd ne rugăm pentru retnoirea abonamen­tului, suntem stăpâniţi de nădejdea, că toţi abo­naţii cei v-chi ne vor rămânea credincioşi ş l pe mă' 'lepu.e. Iar aceasta ou atât mai mult, fiindcă t Sim n'ştc vremuri mari, asupra cărora fie­care om (rebue să cetescă ceva mficar odată la săptămână.

l i ndevi.rat gi aceea, că tn gazete de pre­zent ■ u <o mai pr>'ite scrie asupra la toate lu ­

crurile, ca altă dată. Dar aceasta nu trebue sft ne facă să nu mai cetim, ci dia contră {rebue să urmărim desfăşurarea, tuturor întâmplărilor din zilele noastre. Cunoscând starea noastră din trecut, cum şi &-le petrecute în prezent, cu atât mai bine crestaţi vom fi în viitorul apropiat, care de sigur ne. va aluce multe schimbări. Ia r atunci de unde să ştie omul ce să facă Bau a& zică, daeă nu va avea in mână o gazetă, care sa-1 i i ţinut mereu în curent cu cele petreoute în lume ?

Iată deci, că abonarea unei foi este nea­părat de lip3ă pentru orice Român mai de dai Doamne. Cât ce priveşte „Foaia Poporului“, ea de peste 20 de ani se strădueşte la luminarea ş i cultivarea poporului nostru în toate privinţele. Pentru ajungerea acestui scop am făcut tot o* am putut până pcum.. Iar în viitor de asemenea ne, vom strădui să facem tot ce putem.

Trebue să amintim însă, că chiar în acest an au dat ş i peste noi grtutăţi dintre cele mal mari ş i mai neprevăzute: deodată cu declararea războiului a venit cenzura (controla) peste fol, care ne-a adus greutăţi tehnice şi altele de tot felul, apoi mobilizarea mai multor persoane din redacţie şi tipografie, scumpirea hârtiei, a cernelii de tipărit, a benzinei etc. etc.

In p lo a ia de g ra n a te ,— V f7.i icroft la pagina 4. —

Nr. 25 EQAIA RO RQ RULUI Pag. 7

unţele aflătoare la vârf, ca mai grele, se scutură uşor. Coacerea mai departe

' urmează în snopi şi apoi în stog ori şură.

Seceratul- Spicoasele se taie, ştiut e, cu secerea, coasa, sau ma-ina. Cu ajutorul secerei iirele se aleg bine chiar încărcate fiind, se taie cu îndemânara fără a se scutura .tare şi se rânduesc spic la spic, ceeace la treeratul cu îm- blăcii era cerinţă neapărată. De când cu maşinile de treerat însă, cari îndeasă cu acelaş neastâmpăr, spice rânduite sau încâlcite, practicarea secerei merge, şi

~ la noi, scăzând cu repejiune. De unde odinioară era obiceiu de a tăia cu se- cerea, până şi ovese mărunte, astăzi ve­dem cosindu-se chiar şi grâne frumos crescute. Păcatul secerei, păcat greu şi fără leac, este, că lucră fără mai nici un sporiu şi cere astfel mari cheltueli şi perderi de timp, la secerat mai pre­ţios ca ori ş i când. Adevărul e, că 30- cerea cere la jugăr catastral (ÎGOO stân- j in i pătraţi nu mai puţin de 6— 15 zile de muncă, coasa însă mult 2 zile, ear maşina abia 2 oare. Aceste cifre, luate din practică, aşa credem, ajung spre a mărgini întrebuinţarea secerei atât do migăloasă la vetrele ţolfinito val-vârtej de aşa, încât n’am putea izbuti cu alt­ceva. Practicarea secerei pe o scară mai întinsă ni se pare îndrituită cel mult undo ar fi stând la îndemână braţe foar­te eftine. To t aşa îndreptăţiţi sunt econo­mii mărunţei cari, ajutaţi do ai familiei, în cinate, în curând isprăvesc seceratul alor câtova făşioare_ do holdă..

Coasa Impedecată. Ţăranii noş­tri ardeleni aplică şi ei, mai pretutin­deni, coasa îndatinată, Insă numai când au do a tăia spico, cari nu s ’nr putea *logo şi lega în regulă, fio că sunt prea ecurto sau Incărcato do mâsăriclie, po- lomidă, muştar sălbatic sau alto buru- eni. Colelelto Bpicoase, aşadar grânelo, orzul şi c. I. ar trebui recoltato prin coasa impedccatăl numita şi coasă, cu greblă (hreapcă), po caro lucrătorul de- pnns. o cârmueştp do minune, tunzând paiele Înspicate toate pftnă lAngA pă­mânt şi dopunând neted pală lângă pală mai frumos ca din secere. Dacă lu­crătorul e meşter, grebla croită în ro- gulă şt holda nu prea înaltă, cositul merge strună şi puţiu s» scutură, ca şi cu mâna. Unde sătenii nu bo pr.ccp In mânuirea coaaei Impedecate, ar trebui aduşi do aiurea 2 sau 3 lucrători dibaci pe ales, cari să premeargă cu exemplu Şi servind drept călăuză. în ciuda răz-K/m «« 1 . . . — * ,*

coperiş sau in stog, se înţelege, fără a f i clăit snopii ca de obiceiu. Astfel am văzut urmându-se în Bohemia şi Ger­mania. Notăm în urmă, că holdele nu tocmai înalte de grâu, orz şi ovăs se cosesc înspre miezuina locului, aieme- nea erbii. Secara însă şi holdele înalte de grâu trebue cosite în răspăr, adecă înspre spicele încă necosite, de cari se râzimă paiele puţin înclinate, întimpi- nând astfel căderea prea de sus şi cu ea scuturarea. Cosaşii sunt întovărăşiţi fîe-care de câte o femee său băeţan care prinde şi leagă paiele în snopi, spre a deschide astfel drumul cosaşului următor.

Pentru 10 jugăre cositură snopită gata nu trebue decât 7 cosaşi (uneori şi numai 5 ş i altedâţi 10) şi tot atâtea femei cum şi alte două femei, cari gre­blează ş i strâng rămăşiţele spicelor, în total 16 zile de lucru aşa că de jugăr s ’ar vani mai numai 1V* z^0> Cu se- cereâ ar f i trebuind, pentru tot ătâtea jugăre, nu mai puţin de 60— 100 zile de lucru.

înlocuind, şi la noi, secerea prin coasa împefecată, câte braţe şi cheltu­eli, câtă trudă şi cât timp nu s’ar pu­tea cruţa! în treacăt fie adăogat, coasa dă paie mai multe şi mai buruenoase, aşadar mai nutritoare, ca secorea, pe lângă aceea că nu suntem nevoiţi a cosi

pricinuid astfel o nouă lucra- âzi în toiul

ipmiriştea, re, scumpă şi ea, mai marelui războiu.

ales

care bântue azi, prin orăţcle mai mari, întotdeauna ge gă-

boiului, no« stresesc o seamă de cosaşi meşteri, veniţi din Bănat de aiurea. '

Spicele lăsate cum s’au croit în brtzde sau poloagd (porloage), se uscă,

JUrueni cu tot; mult mai lepede de­cât■ stănd indesuite In snopi legaţi « elăiţi în care aerul şi a rşiţi soarelui rabat prea cu anevoie. Apa de ploaie trece uşor printre spice cari astfel se umezesc, dar tot aşa uş0r se svântă, fără temere de a se încinge sau de a încolţi. Dar dacă e aşa şi din propria p ţanie ?tim. că aşa este, atunci ce poa­te fi ma, nimerit decât să urmăm esem-

Z l l Ct TaJ IaSă sPicele cosit* ^brezde 3- o zile,afio/le strâng în snopi

8e Pun duPă aceea la adăpost, sub

Cositul cu maşina. Mai pro susşi decât coasa o secerătoare sau maşina de secerat care, trasă do 3 său 4 cai, isprăveşte cele 10 jugăro în cura do nu­mai 1»/, zile* Aceste maşini sunt do 3 feluri, unele pentru cosit în brezde, al­tele, cari taio şi adună spicele, earaşi altele, c iiri taio şi leagă Bnopi cu sâr­mă grtu altcova. în America nordică, ţara minunăţiilor industriale, sunt ma­şini, cari în acelaş timp cosesc, snopesc, treeră şi sortează grăunţele în saci. A- mănuntele no-ar duce prea departe

Atâtă numai că, în schimbul lu­crului aevea sprinten, secerătoarelo au şi scăderi, între altele, că sunt prea meş­teşugite, Bcumpe, grele şi espuse strică- ciunei aşa că se potrivesc mai numai pentru cultura în maro, nu şi în mic şi cu atât mai puţin pentru coasto re­pezi s’au fâşii înguste. Undo sunt braţo do ajuna, întăetato se va da coasei îm- pedecate, unde nu, se va face întrebuin­ţare do maşini. D. Cojnşa.

Oamenii se prefăceau a-I crede, dar cât se vedeau între ei, zâmbiau pe supt mustaţă ţ i . ţoptiau:

•— Cam ageamiu carturaru nostru.Nau trecut însă nici trei ani la mijloc ţ i

E t a « , u bîgat „ >mS| c J ( 6 c . o t u J k .

Simion Mihtaru nu duce grijă, că n’ara cu •scoate vitele din iarnă. Vitele lor Ie sculau decoadă ş, cădeau pe brazdă când eţiau la plug iarvitele lu, M ilitaru aburau când eşiau în p r i mă ; .

Ş i nu odstă a’a întâmplat ca unii din ei e a erge Ia Dinu, întocmai cum alerga greerul din poveste >Ia vecina sa furnică c ;

— Da-mi băiatule, vre-o sarcină de fân că-mi mor vitele de foame!

Dinu Ie da, dar nu uita să la spue:

~7 Punet' nutret- b ie ţi! Puneţi nutefuri!Ş după câţiva ani de nu prea mare bel­

şug, Teu un rău, când nu se făcu nimic. Semă­năturile ee pârliseră pe ogoare, islazul era negru, pământul crăpat ş! cerul totdeauna senin. ŞWle vechi de pae de grâu fură mâncate încet

ÎT tr,° bUDă “ Rfi8crucenii 8«> po*eniră * f ir de nutreţ. Numai Dinu Simion M ilitaru

mal avea o căpiţă de vr-eo trei cară bune d« fân de t r if ’i ţ i Iuţerna de pe>le două pogoane din grădină era bună de coasă. In annl acela

Nutreţuri.— Puneţi nutreţuri, băc-ţi! Puneţi nutreţuri J

Aceftea a fost cele dimâi rorbe ce a spuafeciorul lu i Simeon Militaru, când a venit din oştire ţ i a’a aşezat în Răscrucea,

Românii insă î i răspundeau :— Păcatele noa3tre! Noi n’avem pământ

de ajuns pentru porumb, dar să mai punem ţi nutreţuri

— Dacă aţi pune nutreţuri, aţi avea ţi porumb mai mult.

— Cum aşa ?— Iac’aşa: având nutreţuri, aţi hrăni mai

bine vitele; având vite mai bune aţi face ară­turi mai aiânsi de cu toamna ţi aţi scoate de pe fiecare holdă de porumb câteva m&ciniţuri mai mult.

•u pierit jumătate din vitele răscrucenilor ţ l oamenii a'au învăţat mlnto.

Veniau ba unul, ba altul 1» fe re le popU: Dinulo neică, să no înveţi ţ i pe noi

cum să punem nutreţuri la anul I

Cu draga inimă I răspunse feciorul Iu l:

luţiraă? D flr “ VrCt' 70‘ pUD°t ,: trîfo i ori— Co-o fi mai bun.—- Amândouă sunt bune, dar eu v’aţ În ­

demna să puneţi Iuţerna, că ţine mai mult— Cât?— Vro-o cinci-şeaso ani.— Dar trifoiul 7— Doi ani.— E i, atunci punem IuţemăI— Aşa vă zic ţ i eu.— Da’ câţi sămânţă mor e Ia holdă 1— Bă tot meargă 15 kildgrame.■— Da'i scumpă ?— Hm I Nici ieftinii. Dar noi să ne că*-

nim *’0 luăm fără plată, dacă b’o putea.— Bine ar fi.

Ia să vă iau ou Inacria, Care m trec®po liată?

— E u !— Ş i cu I— Mâ troc ţ i eu I— Pune-mă ţ i po mine ISo făcură în curând cinclieci de inşi ITrecu vara ţ i po toamnă începură ploile,

cari făcură să crească mohor pa locuri. Când căzu cea dintâi zăpadă, Dinu scrie unui prietin din Budapesta să întrebe la M inistrul de Plugărie, ori la însoţirile economica dacă au sămânţă de luţernă ori de trifoîu. In aeelas timp se duse ţ* in capitala comitatului ţ i cu ajutorul unor foşti tovarăşi ai lu i de ţcoală, isbuti să ia fflgăduiala. prefectului, că are să ceară pentru judeţ sămânţă de luţernă dela Minister, pentru a p împărţi fără plată la oamenii cari ar vrea să pue.

Dar în acest timp, Nicoli, logofătul boie­resc sămâna vrajba intre el ş i oameni, până când.11 găbuiră in tr’o seară nişte flăcăi spoiţi ou fu- ningens pe faţă ş i-I bătură muţsşte ş i pe înfnn- date de -iau tăiat pofta de minciuni.

C. Sandu-Aldea.Va urma.

Redactor responsabil: D r. Ioan BrOŞU.Pentru editură responzabil: Ioan Hereş.

Tiparul: .Tipografia Poporului“

fag. 6 FOAIA RO HO KULUi â xi 25

Dar cu toate acestea, având în vedere starea materială grea a poporului nostru, ntl ne gândim la urcarea preţului foii, cnm au lăcut mnlte gazete Ne rugăm Insă pentru re- Inolrea abonamentului din partea tuturor abo­naţilor vechi, eura şi pentru lăţirea foiî noas­tre în cercul cunoscuţilor D Voastre. Aceasta nu e prea mult cerut, dela un Român bun, cum ne place a crede pe fiecare abonat şi cetitor alfo ii noastre.

Abonaţii vechi sunt rugaţi a trimite banii cu mandatul ce l i s’a trim is tn foaie, pe acela e pus numărul fo ii lo r; cei nOui sunt rugaţi a spune, că numai de acum abonează foaia; iar cei ce plătesc în persoană la Bibiiu, să aducă mandatul cu ei, când plătesc.

Mai facem apoi cunoscut, că numeri de probi trimitem, la dorinţă oricui gratis. Să se ceară numai pe o cartă postilă. Lă ţiţi deci »Foaia Poporului« peste tot locul! Aceasta e cea mai veche ş i mai ieftină foaie poporală, care apără interesele neamului nostru.

Concertul de binefacere, aranjat de so­cietatea Sibienilor cu sprijinu l şi protecţiunea E x . Sale D lui loc. do mareşal Njegovan, a reu­şit foarte bine. Un publio număros n luat parte ş i s'au produs bine D -nii Kori:znn8ki, D r. Ionel Creţu, Ionel Crişianu, caro a fost deosebit de mult aplaudat şi alţtii.

Monumentul lui St. O. Iosif. Aflam din Bucureşti: L i Îndemnul d-lui Alexandru Agnese, se va organiza in curând, în rotonda A.hcni-u- lu i, 0 expoziţio do picturii, desemn şi Houlptură din caro vânzări, bo vor atl'og» In sum» irAnun pentru ridicarea unui monument lu i f ii. O. Io.xif, marelui poet român,

Artiştii cnri nu nvut voio «A răspundă până aeum la aceantă frumoasa iniţiativii, nunt d ni* Btdnarik, JEuBtnţiu Stoenoncu, Serafim, Hulgarnii Burei Constantincncu, d-nn Bcdnnrik f i sruljitorii Sevcrin şi Jalcn.

Coialalţi domni a rtişti, cari vor hh complo» Uza cu ajutor D-lor, awastă opera du binofîVcra, dând fiocaro câte o picturi sau sculptură, sunt călduros rugaţi do dl Alexandru Agnese, sh binu- voiasca a-1 nnunţa în stra la Romană 14, Bucureşti,

Profesorii pc câmpnl dc luptă. Rov'uu pedagogică a reuniunii profesorilor so.-uudari di» Ungaria scrio în ultimul sau numsr, că dintre 819 profesori din ţară plecaţi la rizboiu au nu­fe rii moarto do croi 50, sunt răniţi 67, au dis- pKrut 8, au căzut în captivitate 42. Au fo»t dis­tinşi 28 profesori. A ce caş revistă, arată, că dintre profesorii Qormaniei au murit moarto vitejească 941, iar 1£02 profesori sunt distinşi cu crucea de fier.

Inc’un mijloc de a cuceri. Mulţi dintro soldaţii germani, cari pun lumea în uimire prin îndârjirea,' eu cari rezistă atâtor duşmani so maj disting şl prin faptul, că sunt In stare să dea dovadă de rate în su şiri sufleteşti, ca bunătate de inimă, simţul de dreptate etc. E drept, că aceste în suşiri le aflăm din belşug ş i la f iii Franţei generoase, dar mai rar o pildă de bună­tate de inimă, ca ş i aceea, care a avut Ioc zilele trecute la Budapesta. Anume la o gară din ca­pitala ţării a sosit zilele acestea un vagon de răniţi. Erau soldaţi de-ai noştri şi de-ai Germa­niei. Un infanterist din garda prnsiană strângea în mână o baionetă înfiptă in ciomag, cu care comandanţii ruşi în luptele din urmă îş î trime­teau în fo j soldaţii, fără altă armă, pentru a f i măcelăriţi. Un privitor dela gară observă cioma­gul curio3 şi îndată ofere gardistului 100 coroane in schimbul armei luate dela ruşi. »Nu rând ciomagul nici pentru o mie«, i-se răspunde. „Iţi dau 150 coroane“ ! stărueşte cumpărătorul. „Nu-1 dau niei pe sece m ii« ! Tocmai în acel moment

vj' . m H

se dase jos* din vagon un soldat rănit de-ai noştri aşteptat de copii ş: neva3tă in sirăeiV, j ale mizerie... Gardistul german s’a uitat lung l a grupul de lângă vígon, apoi s’a îndreptat spre cel ce derea să-i cumpere ciomagul: .»Domnule ţi-1 dau cu 150 coroane*! Persoana bine îmbră­cata scoase portofelul să plătească; dar- germa­nul nu luă banii în mână, ci z i« ; »p;; {jUn dle, dă-i femeii sărace de colo, care stă cu co­p iii lângă bărbatul său rănit, dar nu le spune» că banîi sunt dela m inec... Ş i i-a dat.

Recolta în România. Din Bucureşti se anunţă; La m inistrul de domenii s’au primit în ultimul timp şt.ri destul de bune cu privire la recoltele din întreaga ţară.

Ploile care au căzut în cursul Iunei Maiu au fost aproape generale ş i au avut o influenţă binefăcătoare asupra lanurilor de grâu şi asupra porumbului în deosebi, pe cari 1-au ajutat în crejtere şi au înlesnit mult primul prăşit.

In câteva judeţe În i5 , grâul a] foBt atina de rugină, fără ca să se cunoască până în pre­zent care va f i influenţa acesteia asupra recoltei viitoare. Orzul şi ovăsul se desvoaltă în condi- ţiuni bune.

Minime tn tranşele. Un ofiţer de pe câmpul de războiu din Gnliţin povesteşte urmă­torul lucru interesant dintr'o luptă. Eram cu compania înaintea satului X . Aşteptam să înce- teze focul |»e artilerie, pentru ca sil-m i pot con­duce voinicii la ntaj, când deodată .văd ingroz’t de spaimă. că so Indr. pt<-nzit spre nvno o ghiu- loa ritS c îlî. In pârul îm i Urneai rim ai bun dela vinţa. Ştiam, or. «'a sfârâit totul. In clipa urmhtonro in i.' , cin 1 mă trezii din buimăceala in caro mă aiunca*u bubuitura exploziei văzul cum rosuri ca prin ininuno inainlo* nua o mare cruce. Ghiuleaua Intram în pUniÂnt numai la cfl|i-vn pnşi do mine scurmând o morilijă, curo so ve Ir, că ra fi font vre o ruină dn biserică, şi c -ţnd Ia ivcalA crucsn, po caro mi-a arun- wt-o în n utc. Inlă o minutir, căreia Ji jkj I mul­ţim i viaţa,

Pentru fondul zlnrlstilor. 1)1 loaehim Pop, Înv. în Feneşul sfc*osc n dăruit 5 cor. po seama fondului m riştilo r români, ín Io j de cu­nună, j>e sicriul lu i S ilv c tiru Mohiovatt.

f Necrolog. Chi inima Înfrântă de durero anunjflm tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor că, iu­bita noastră soră, mătuşă şi cumnată: văduva Ecaierina Rusu n. Puticiu, soţia fo?tului mo- cenate: Ionn Ruru, modic; dupn suferinţe Înde­lungate, a répásat Joi în 10 Iunie n,, Ia orele 8*/i wara, în al 7 l-Im nn al etajii, înmormân­tarea scumpei răposate a fost 8âmbătă in 12 Iun.c st. u, 1315 la orele 5 p. m. în Brad, O deplâng întrisuitcle suro ri: Văd. Eiisabeta Părău n. Puticiu, văd. Amali* lonescu n. Puticiu. — Lucrtţia m. Leuca, Valéria m. Dr. Robu, An- dreiu, Alexandru şi Gavril Puticiu. D r . Ioan Robu şi Aurel Leuca, nepoţi şi nepoate Fie -i memoria eternă!

Harta (mapa) ţărmului italian, 6 are foarte bine prelucrată G. Freytag şi Brendt, (Wien V II, Schottenfeldgasse 62), scoţându-o tocmai acum din tipar. In ea e înfăţişat întreg ţărmurele ifal'an şi socotind, că cine vrea să urmărească luptele au Italia, are neapărată lipsă de ea, de aceea o recomandăm şi noi cetitorilor noştri. Mărimea el e 1:1, 500000, preţul cor. 1.20 (cu portó 1.30).

Bă ile din Ocna, până ce nu se vor in - roduce din nou trenurile de baie, stau în toată ziua deschise până seara la orele 7. Deci aceia, cari pleaaă din Sib iiu cu trenul de 5 pot în tihnă eă iee baie.

-;iî?

E C O N O M IE

Seceratul ş i cositul spicoaselor.

Secerişul e cea mai însemnată şi mai grabnică lucrare economică. Însem­nată, ca fiind s;ngura plată şi răsplată pentru munca ş i spesele ce economul le face pregătind pământul ş i apoi sămă- nând, cultivând ş i trebuind a rămânea, luni dearândul, în aşteptare, acum în sperafnţă, acum in temere până să se vadă stăpân pe roadele ce a produs. Grab­nică, fiindcă secerişul, aşadar recoltă de căpetenie, trebue săvârşit tocmai la soroc adecă în curs de câteva zile. Este dâr neapărat á face

Pregătiri cu săptămâni mai înain­te. Astfel sunt.- Dregerea şi uneori în­locuirea uneltelor de secerat, agonisirea legăturilor ş i altui material, arvunirea lucrătorilor ş i punerea în rândueală şi curăţenie a magaziei, podului, lăzilor, şurei şi c. I. Legăturile se pregătesc, ca do obiceiu, din nuole de răchită, cur- peni şi mai ales din chiar paiele seco- rato sau din paie de Bocară, pregătită do mai nainto. P rin o mare trăinicie se deosebesc sforile do cobkş, cari se vând în bucăţi înzestrate cu câto un căluş (scăiuş, predel) pentru Btrâ ns. Cu p ri­lejul treeratului, ucesto sfori po des­prind, spre» a ft întrebuinţate din nou timp do câţiva ani, ai}a că so vin des­tu l do ieftino. Nuolelo do răchită, buno şi ele şi mai Indcmânatico ca paiele, bo vor prăsi în economia proprio, undo şi aşi» avem trebuinţă do olo.

Decât snopi ' m a ri şi groi, cnri 80 uscă şi încarcă cu anoroio, mai bino ceva mai mici, cari nu bo destramă aşa uşor.

Care spicoasă când ar trebui recoltata.

Grâul lăsat până co ar fi ajuna coacerea deplină so scutură taro, prici­nuind risipă şi deci pagubă mult mai însemnată decum în deobşto so credo. Recoltat trobuo grâul, dar şi alto spi- coase, po când grăunţolo bo turtesc în-' tro dinţi sau unghii ca coara ţinută Ift răcoare, nu după ce s'au învârtoşat cu totul ş i cu atât mai puţin In timpul răs- coacerei, când so scutură a 3. parte, dacă nu şi mai mult. Ţăranii noştri se­ceră spicoasele cu 4— 7 zilo prea târ- z:u şi foarte rău fac. Do dovadă scoa­tem Ia iveală că, urmând ploi, miriştile în curând apar la noi, înverzite ca şi când cineva ar f i presărat grăunţe din belşug. Noua holdă e datorită scutură- rei ş i mijlocit secerişului prea întârziat.

Secara nu se scutură aşa uşor ca grâul. Sa va secera totuşi în pragul în- vârtoşerei depline a grăunţelor.

• Alacul e mái puţin espus căderei ş i scuturărei ca grâul aşa că poate f i tăiat ş i tn ajunul c o acer ei depline.

Orzul se va tăia când grăunţele ş i ţepele (ţăpăruji) sunt deopotrivă îngăl­benite ş i spicele n’au apucat a se în ­covoia. Semn de răscoacere e când spi­cele pâr a f i tngenunchiate.

Ovăsul se taie ş i mâi In pârgă, oând adeclt au apucat a se îngălbeni până lângă spice, nu mai târziu. Gră»

Pag. 8 FOAIA PO PO RULl'l

c a u tpentru prăvălia mea miostă, un băiat dinfamilie bună care posede limba ma­ghiară ş i are barem 2 clase gimna­ziale ori reale ca ucenicu pre lângă condiţiuni favorabile Tra ia n Baicu comerciat in Zalatna com. Albei-in- ferioare.

Caut econoamăInteligentă, serioasa, pentru condu­cerea economiei casnice ; să ştie fier­be foarte bine. Oferta cu fotografie.

(Un singur băiat nu formează piede că). V lora D r, Clordaş Beiuş-Be- I&jyes Com. Bihor.

Se cautăO femele bătrână« cu numele Ana j Guneseh din Cristian de 75 ani. Are ochi vineţi, gât gros, părul tăiat Poaită o'haina neagră ş i păpuci cu fireturi. A plecat în 14 Maiu de ficasă.

Nr, 700/915 cot.

Publicaţiune.Comuna politică Colun sdu-e !a

cunoştinţă că in 20 Iunie a. c. dă in întreprindere prin licitaţiune ini- nuendă facerea unei corăbii mari preste Olt.

Preţul strigării 2000 cor., vod;u 10% - Condiţiuni mai detailat sa pot vedea în cancelaria notarială i ;n S :o reiu.

Colun, 5 Iunie 1915 I . Pralea H u iu Moisenotarin. prima riu.

eVîc Jmmc ro ito r de bărbaţi

1SIBIIU, sfrada CisnSdiei Nr. 12recomandă p. t. publicului

ce le m a l no ne «to fe de toam nă «1 ia rn ă în m are

a so rtim e n t.

^ lucrate so lid ş l«z j L a c o n şlie n fio s . . .

se pot comanda la

EMIL PETIÎUŢIUFa b ric a de m o b ile ------- ----

N A G Y S Z E B E N , [A ÎA jĂ lA] s fr. Să riF3 7

s i b î î u

S p e c ia ü si în

= m o b i l e d e t o t f e l u l

Inseratelenumii »tunel ta ta- loar* mare, dacă s i ilnândoflo pretn- tiad«n«», tn toate (4nJ#, ta toate cer curii« seriale. Pen- fru » f « t «cop io ,

1 ofer» Ud»o*ebi tn- I le n n i la .FO AIA

POPORULUI*. . . Informaţii a dau (1 eoanad* i i prf.

1* adminU- ron po-

Noutăţile[ sosite chiar acum, p e n tru (ta inede b ă rb a ţi s to ic JnU is-cne2? “ r,',se " xecu,‘; f«.î5urâceie mai moderne vestim,ire - r i .

f cum : Sacko, J tu ju c t« : i i h ű l­ne d e salon, cu preiuri’ K.iite moderate.

» « o s e b i t ă f l lc n ! j Ilnc merită noutăţile de

f i cari[ *e ană totdeauna m Oi-j-.:•>:i ,w -!t# ^ , uPra re v e r c u .* iîo r c0a- fecţionate in alclierol na-u. Der.f 'r L “ ®traK.e ‘íi'osebifa űiti.;iti.ne

I a 1 « . domni pre-oji S: sco:«.«,* ab­solvenţi. - i „ ) t ,V , , r .K C n ţu c o n ft .- fţ r« » ii i.- x . un n i t u le o m p jc ic le !m i„ c { u « n ip

voKiofari. cum f i im ,.e , ti de uniform ;5, după { r.n-ie cm. itura cea mai „Ó u P ’ H °"

j p en iru ffceri nou cä sä fo r lf j, m o b ilă rih o t e lu r i , v i le , in s i îh i ic , c a -

__ fßnele ş i rß s ia iira (h in i~ Tc le,0n N r 17 = cu legflturâ -n comita'ul întreg

Aţcifgrpropriu hp tapiserieSe lucrează după planuri arfîslfce

bsSOBBSSSSESXS

0 V

De -0 de ani se recomandS ca un mijloc probat împotriva

E P I L E P S I E I (boala rea, că lcăfură)” r r ‘iU ^ i l T c C° n' ? / « * '« <e , farmacia ..a Lebedi-

pentru In» Mc cari Miau iivnr. i K SJ * recomandă ca un mijloc fearte bun chiar s i (trcrnurlcl) iste ric dure iI s l » d b ic iu n ^ ^ /n îr î'f^ 110^ C1m ,c" c- bo,la lo r V ltu .şoreazj 3l.\.ire.i linhuvj a ere r.lor A , tiun£h]urtl Pr>"/=rp) ?l altele. Mlc-tu totul; hoinavl si'Hl'ori 'rh , r i i ' ■ 1 5c r r,” c p3ni cc fraulteorl Incetearl nrsîirl jiridcioaji. - Dr med cîirl 0«nr r ,P|0arlâ u’.or ,cc,3t mll'0 U ri de-» »vea TicII «şa de bune la Wnd,r.,». ILV > ''•.rie, -n:.cl “n *u «n<Jloc nu aduce aer- In Ic.jţc fam sciilc." pilcpsleic . I reful de cutie 7 Cor. S i poate cipitacipalr f^ t t , ‘'t'«ir “ c!,“ i i c î * f i . u 5 - c" i c K/ali ’ dtspre boa'-1 «ceasta. Depo.Itele prln- J * i r . t c r - A » i z , p l i u ' K ir-"y « * « 12 ,1 In lamacia

Crema út dinfi-,i? t

A te lie r de cureiaric , şe lărie ş i coferăriea

ORENDT 6, f - i

( o d in io a ră v S o t l ' - íu t f i i e t f r e la r i lo r )w.

o . j .......... ,.,*x , i v h u i . u n u r ; ■tirad a Cisnadiei 45 - S 1 ;< 11 U - | (clkiucrqassc 4 5

Mapa rin foarte borai in arlicoîo, pentru o űro - ţnt, eAJAric, ■» i'm ut. sp o rt $i ve»?n|. po- c lâ i:! *:i p ro c n rA * (• iri.p o rtm o în 'c yl b re te le K o llrlc *i

i i i

.■»llc J irtîe o le de pn- la n t f r le cti prcftirilc ci'ii- m.-.i moiicrntf.Cii* rc Ti- m a şin i, cu­rc i i> .'c e iiN tit şl Ie - C<*f, S k r iv A r z o lilj pcnuancit in depozit.

Loc dc cnră şi stabiliment dc idrclcrcp'c (vindcarc cu api)

St. Radegund lângă Graz).

rie cu dletl, pentru boalt de aiimliare. IntJnre, m u dc »UKrc. t’u c ill-

Sezonul din Aprilie — Octomvrle.Preţuri moderate.

Projpecte trimite eratuit directfunca.

Dr. Emeric Beszédesn edic-}*(.

:J ^

T , , 1--------------------loatc articr.li-.c d n n.i.inn- ţ i n j- ’-Mlnra ln r -,r cveculfl

jp r c w l „ ti-iim .--Lir;lc . i , P r , ţ „ n . la cer. ro. se l r i r , i t franco — — C o rn jiiiic p rin p»-,ir. s r i-tpc:.u-hc p i.m it ş i conşticnţio s.------

<îcP°.s i , .cîc haragi i penfru cns cicln s o iu r i le m u ic.iitu» p .icm j, i c'.vc mai Ihsc, coperl-

toarc (lo.’u r i) dc cai ş i co:*rc cic cK întoric

£ 3

= Berea albăşineagră din =Bereria delaTrei-Stejari

în smnu^ este foarte bună şi gustoasă! - w

J U L I U S G R A V E N H O R ST ,= cureiar în O r â ş t i e - S z â s z v â r o s , = =

rfro.nonilĂ onoratu'ui public

Atelierul seu de curelărie, selârfe si coferărie.DDde so fxcrntâ ori ce fel do lt ic r îr i aparţinătoare acestei branşe cu

p r e ţ u r i f o n r t c m o d e ra te . ~y ţ [

Wnnazin hnnnf * tn,brino P'n<nj niijloc, corclepentm opinci.'şele siy U L l l l u u y m . cofrrâtle ; preenm şi <n art coli pentrn cărntat, ci-

ar • ţ|n8t. .«port şi voiaj t i «lte anicoîe df ga'antcric cu p re ţu ri moderate.

mare asortiment: , S ,7 Â n ţ i i . " dco te artic lele din braoşe<le nnm.te ţ: rrpsratnra lor se iiecută promt şi

eitiD. Curele pentru dafini, curele de cusut ş i legat permanent lndeporit. Comande p rin postă se efectuesc promp ş i conştiincios.

C n m pâr şl râ n d to t ic ln l d e p ie i r e r z l .

C a ile ţ l u c e n ic i se p rim e sc .

? 0 g > 3 B

Această bere e căutată şi se bea cu plă­cere de toţi cari o cunosc, atlt la oraşe cătşi la sate

124

■ ■fana

Că berea ■■ Da noastră e foarte căuta­tă se poate vedea ş i de acolo că cum­părătorii se înmulţesc ■■

Săpunul de lapte de crinSteckenpferdaiul Bergmann & Co.. teschen a/Obe

•• becuri de cea malsiart timpatle t i r iip ln d ire premtindeal, tnnlfumltl efectului aia |t de cel mal bun ţ i recunoscut mijloc în contra pistruelorţi dt ctlmal attatrccuttatni »ojţratrci unei i r . i r i j i r i raţionale a pielii |i t frumuseţii.

M ii de scrisori da recunoştinîâ «faa la d ljpoziţit I Premiat de m l nalteoril FM precasîi !a cunpărare j l s i se c!-senre apriat Ia marca .Steckenpferd’ ft Ia firma deplinii Se p ate cipita ( i I Kr.) tn farmacii, drojerii |i parfjmerli etc. Asemenea i t recorr-xaii ti probata crt—l de crin ..Manera* (â 83 til per tabi), care cite d» an efect eaicaoat Istm sus^nerea m l a Ho.- la dame In itare p3£t|«. IC3

.TTpocraOaTeponhd*. Slfcfla;