NR. 3, LUNA MAI, REVISTA PROFESORILOR DOCUMENTARISTI

Numărul 3, mai 2010

Echipa de redactare a acestui număr:Profesori documentarişti:

Laura Păicuţ, Delia Vidican, Lavinia Buha

CUPRINS:Instituţiile culturale ale OradieiSpaţiile din CDI – Lavinia BuhaProfesorul documentarist perfecţionarea prin grade didactice – mit sau realitate? – Laura PăicuţCalendar cultural – luna mai Despre Murphy

ISSN 2067 – 5976


1

REVISTA C.D.I.Documentare – informare profesională

Revista profesorilor documentarişti

REVISTA C.D.I.Documentare – informare profesională

Revista profesorilor documentarişti


INSTITUŢIILE CULTURALE ALE ORADIEI

“Educatia inseamna sa stii unde sa te duci pentru a gasi ceea ce ai nevoie sa stii; si inseamna sa stii cum sa folosesti informatiile pe care le afli.”

William Feather

Oradea s-a bucurat de o viaţă socială şi spirituală variată şi complexă încă

din secolul al XIX-lea, oraşul jucînd un rol important în cultura românească.

Existau aici societăţi culturale şi publicaţii încă din anii 1850, unele având

rezonanţă în viaţa oraşului şi în prezent.

Cele mai importante instituţii culturale ale oraşului Oradea sunt:

Biblioteca Judeţeană “Gh. Şincai”, bibliotecă publică de nivel

judeţean, cu profil tradiţional enciclopedic. Se deschide la 11 septembrie

1912 şi devine din anul 1950 bibliotecă regională. Începând cu anul

1974, biblioteca a devenit judeţeană, iar din 19 noiembrie 1991 a primit

numele marelui istoric iluminist Gheorghe Şincai. Biblioteca dispune în

prezent de o colecţie care însumează peste 642 000 unităţi de inventar.

Teatrul de Stat, a cărui inaugurare a avut loc la 15 octombrie 1900,

reprezintă una dintre clădirile cele mai impunătoare – în stil secesion -

ale oraşului Oradea. În prezent teatrul are o secţiune în limba română şi

una în limba maghiară.

Teatrul de Stat pentru copii şi tineret “Arcadia” dispune de două

secţiuni, una în limba română şi una în limba maghiară.

Casa de cultură a municipiului a fost înfiinţată în anul 1968,

spectacolul de inaugurare având loc în anul 1972. De-a lungul timpului

2


aici s-au desfăşurat o serie de evenimente la care au participat distinşi

oameni de cultură ai judeţului şi nu numai.

Muzeul Ţării Crişurilor a fost inaugurat la 17 ianuarie 1971, impunându-

se ca un centru cultural-ştiinţific pentru comunitatea de aici şi nu numai.

Cuprinde următoarele secţiuni: istorie, etnografie, artă, ştiinţele naturii.

Muzeul memorial “Iosif Vulcan” funcţionează în clădirea care a găzduit,

în perioada 1896-1906, locuinţa lui Iosif Vulcan şi redacţia revistei

“Familia”. A fost inaugurat în anul 1965 cu prilejul organizării festivităţilor

de aniversare a unui secol de la apariţia revistei “Familia”. Muzeul

cuprinde colecţii ale revistei “Familia”, creaţii spirituale ale marelui om de

cultură Iosif Vulcan, precum şi obiecte care i-au aparţinut acestuia.

Muzeul “Ady Endre” a fost inaugurat în anul 1955. Legăturile strânse pe

care poetul le-a avut cu oraşul de pe Crişul Repede au stat la baza creării

acestui muzeu. În patrimoniul lui se găseşte colecţia cuprinzând volume

din opera scriitorului, precum şi documente şi manuscrise care i-au

aparţinut. Tot aici se află numeroase reviste literare apărute de-a lungul

secolului XX.

DELIA VIDICAN – PROFESOR DOCUMENTARIST

3


Spaţiile centrului de documentare şi infomare trebuie să aibă o relaţie funcţională unele cu altele şi să ofere un cadru agreabil de studiu. Delimitarea lor se poate realiza atât prin mobilier cât şi prin elemente de semnalare, ţinându-se cont că această structură este în continuă evoluţie.a) Spaţiul de primire şi spaţiul documentaristului

Amplasarea se va face la intarea în C.D.I., pentru ca fiecare utilizator să poată cere cu uşurinţă informaţiile de care are nevoie şi să se înscrie în registrul de evidenţă, specificând totodată scopul venirii în C.D.I. Dotări recomandate:

birou documentarist; scaun mobil; calculator şi imprimantă; raft/dulap pentru documentele care nu sunt cu acces liber; conexiune Internet; fişiere/soft documentar; telefon; panou afişaj; mobilier pentru depozitarea bagajelor şi a hainelor groase.

b) Spaţiul informatic Amplasarea va fi realizată astfel încât ecranul calculatoarelor să poată fi văzut de la biroul

documentaristului şi să nu deranjeze activităţile din alte spaţii. Dotări recomandate: mobilier specific multimedia; calculatoare; imprimantă.

c) Spaţiul de lucru individualSe va amplasa în apropierea spaţiului de documentare şi informare şi va avea următoarele

dotări: mese individuale; scaune.

d) Spaţiul de lucru pe grupeAcest spaţiu poate coincide cu spaţiul de documentare sau poate fi amenajat într-o altă

sală, în funcţie de numărul de utilizatori şi de specificul instituţiei şcolare.Dotări recomandate: mese scaune.

e) Spaţiul pentru presăPoate funcţiona separat sau poate fi integrat într-un alt spaţiu. Dotări recomandate:

mobilier specific pentru păstrarea periodicelor: rafturi, cleme cutii speciale.

f) Spaţiul audiovizualuluiSe va amplasa în sala principală sau într-o altă sală din imediata apropiere a C.D.I.,

comunicând cu acesta. Dacă acest spaţiu nu dispune de o sală aparte, se va amplasa astfel încât

4


lumina să nu cadă pe ecranul de proiecţie sau pe cel al televizorului. Acest spaţiu va avea minimum 15 locuri pe scaune. Dotări recomandate:

Video, televizor, CD-player, DVD, diapozitivele etc. Rafturile se vor aşeza orizontal (având sertare rabatabile pentru plasarea comentariului).

Atenţie la noua prezentare a documentaţiei fotografice; Masă luminoasă adaptată la dimensiunea sertarelor (pentru ca diapozitivele să poată fi

scoase pentru consultare când este nevoie);Pentru casete audio şi video este necesar:

Dulap cu vitrină securizat; Căşti, magnetofoane şi video-uri pentru a permite ascultarea pe loc fără a deranja alţi

utilizatori.g) Spaţiul pentru cadrele didactice

Se va amplasa într-o sală anexă, în măsura în care spaţiul o permite, sau izolat de spaţiul elevilor. Dotări recomandate:

mese; scaune; calculator şi imprimantă; documente specifice.

h) Spaţiul de orientare şcolară şi profesionalăAmplasarea se va face într-un loc uşor accesibil, în interiorul C.D.I. sau într-o sală anexă.

- Se va ţine cont de profilul şcolii si de centrul de interes al elevilor

- Documentaţia pentru fiecare calificare si profesie in parte.

Dotări recomandate: calculator conectat la Internet; mese; scaune; panou afişaj; documente specifice.

i) Spaţiul lecturii de destindereSe va amplasa astfel încât să ofere o oarecare izolare de celelalte spaţii. Se va avea în

vedere ca spaţiul să fie agreabil şi comod şi lumina să fie suficientă, de preferinţă naturală. Dotări recomandate:

romane, reviste, albume, poezii, nuvele etc.; rafturi; cutii speciale pentru albume etc.; fotolii sau canapea; măsuţă joasă; masă de lucru cu scaune; calculator pentru consultarea fondului, dacă există un soft documentar.j) Spaţiul de afişajAmplasarea se va face în interiorul C.D.I., în locuri uşor accesibile şi vizibile în unitatea

şcolară, de exemplu la intrarea în centrul de documentare şi informare. Documentele afişate vor ţine cont de de publicul căruia le sunt adresate iar informaţiile conţinute de acestea vor fi concise şi actuale. Este de recomandat ca pe fiecare panou de afişaj să existe un material de semnalare

5


explicit, acelaşi pe toate panourile (de ex.: sigla C.D.I., o culoare caracteristică C.D.I. etc.). Dotări recomandate:

panouri de afişaj; cleme, piuneze etc.; documente de actualitate.

k) Spaţiul de documentareEste un spaţiu larg care trebuie să poată primi un număr mare de cititori (de ex.o clasă de

elevi). Este recomandabil ca plăcile rafturilor să fie mobile pentru a permite aranjarea verticală a documentelor în format mare (cum ar fi atlasele sau enciclopediile). Dotări recomandate:

mese individuale; scaune; tablă mobilă; calculator; documente diverse; rafturi pentru documente; retroproiector.

l) Spaţiul expoziţionalAcest spaţiu se poate amplasa fie în interiorul, fie în exteriorul centrului de documentare

şi informare. Dotări recomandate: panouri.

m) Spaţiul pentru stocare şi arhivareAmplasarea lui se va realiza într-o sală anexă centrului de documentare şi

informare.Dotări recomandate: rafturi înalte; dulapuri; scară. n) Spaţiul de multiplicare a documentelor

Se poate amplasa fie în interiorul centrului de documentare şi informare, fie într-o sală anexă a acestuia. Acest spaţiu are nevoie de o bună ventilaţie, indiferent de locul unde este amplasat. Având în vedere zgomotul realizat de către copiator, se va evita amplasarea acestuia în apropierea spaţiilor care necesită linişte (cum este cel de lectură, spre exemplu). Cererile de multiplicare vor fi analizate atent de către profesorul documentarist, astfel încât să nu fie încălcată legea în vigoare. Dotări recomandate:

copiator; maşină de spiralat; aparatură tipografică.

Spaţiu de primire Spaţiul profesorului documentarist Spaţiu de lectură

6


Spaţiu de afişaj Spaţiu de muncă în echipă Spaţiu audio-video

Spaţiu de multiplicare Spaţiul pentru profesori Spaţiu multimedia Spaţiul pentru orientare şcolară şi profesională

Spaţiul pentru Spaţiul de consultare Spaţiu (sală) pentru

activităţi în echipă a lucrărilor documentare arhive şi stoc de material

PROF. DOC.BUHA LAVINIA GABRIELA

PROFESORUL DOCUMENTARISTPerfecţionarea prin grade didactice – mit sau

realitate?

Orice profesor, suplinitor calificat sau titular, trebuie să obţină, pe parcursul a cel puţin 6 ani, grade didactice: definitivatul, gradul didactic II şi

7


gradul didactic I. Pentru cei ce urmează studii doctorale şi le finalizează înainte de obţinerea gradului didactic I, acest grad este obţinut automat pe baza doctoratului. În acest sens, înainte de recunoaşterea gradului I se efectuează o inspecţie specială.

Pentru profesorii titulari, obţinerea definitivatului este obligatorie în decursul a maxim 5 ani de la titularizare, riscând altfel să piardă titulatura.

Deşi centrele de documentare şi informare există de 10 ani în România, funcţia didactică a profesorului documentarist există şi este ocupată de către cadre didactice calificate doar de aproximativ 2 ani.

La fel ca şi ceilalţi profesori, profesorul documentarist trebuie să obţină gradele didactice. La momentul publicării acestui articol, profesorii documentarişti nu ştiu unde şi cum îşi vor putea susţine şi obţine gradele didactice. Există printre profesorii documentarişti, profesori care au obţinut deja grade didactice (definitivat, gardul II sau gradul I) într-o altă specializare obţinută anterior. Acestora li se recunosc gradele obţinute, dar sunt destui profesori documentarişti care în vara anului 2010 ar trebui să-şi dea definitivatul, să aibă inspecţiile necesare efectuate. Unele inspectorate şcolare judeţene nu au un inspector de specialitate care să poată face aceste inspecţii. Există metodişti la Casele corpului didactic care ar putea să facă aceste inspecţii, dar unii au altă specializare decât profesorul documentarist.

Cred că inspecţiile, care în mod normal se fac la orele de curs pentru profesorii care predau o anumită disciplină, s-ar putea să fie făcute la activităţile desfăşurate şi organizate în CDI, fără a fi neaparat necesară existenţa orelor de predare în norma profesorului documentarist.

Profesorul documentarist are şi el un portofoliu, realizează planificarea activităţilor, fişe de activitate şi alte documente specifice şi utile desfăşurării activităţii. Deci, condiţiile necesare, din punctul de vedere al profesorului documentarist ar putea fi îndeplinite.

Însă, nu există o bază legală, o metodologie şi o programă, măcar pentru definitivarea în învăţământ a profesorului documentarist, măcar a acelor profesori cu o singură specializare (bibliologie şi biblioteconomie, de exemplu).

Nu există, cel puţin în partea de vest a ţării vreu Departament pentru pregătirea personalului didactic care să se ocupe de gradele didactice pentru profesorii documentarişti. E adevărat, demersuri s-au făcut la DPPPD din cadrul Universităţii din Oradea, dar se pare că ministerul de resort e prea preocupat de aprobarea şi promulgarea faimoasei LEGI A EDUCAŢIEI NAŢIONALE, care nu face referire nici cât e negru sub unghie la gradele didactice a profesorului documentarist. Mă întreb, oare de ce s-au zbătut atât francezii să aducă în România Centrele de documentare şi informare şi meseria de profesor documentarist (urmare firească a înfiinţării CDI-urilor), ca acum cei care ocupă acest post, titulari sau suplinitori, să fie în imposibilitatea de a susţine un grad didactic.

Profesor documentarist, Laura Păicuţ

8


Calendar cultural – luna maiMaiZiua Internaţională a Muncii (1 mai)Ziua Mondială a Libertatii Presei (3 mai)Topîrceanu, George (20 martie 1886 – 7 mai 1937) poet, prozator şi publicist ; 73 de ani de la moarte Ziua Internaţională a Crucii Roşii (8 mai)Ziua Europei (9 mai)Blaga, Lucian (9 mai 1895 – 6 mai 1961) filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat ; 115 ani de la naştereZiua Latinităţiii (15 mai)Ziua Internaţională a Familiei (15 mai)Preda, Marin (5 august 1922 – 16 mai 1980) nuvelist şi romancier ; 30 de ani de la moarte

9


Popovici, Titus (16 mai 1930 – 30 noiembrie 1994) scriitor şi scenarist ; 80 de ani de la naştereZiua Mondială a Protecţiei Mediului (17 mai)Ziua Internaţională a Muzeelor (18 mai)Ziua Internaţională a Diversitatii Culturale (21 mai)Arghezi, Tudor (21 mai 1880 – 14 iulie 1967) poet ; 130 de ani de la naştere

Rhédei Lajos (1760 – 21 mai 1831) filantrop ; 179 de ani de la moarte

Sebastian, Mihail (18 octombrie 1907 – 29 mai 1945) romancier şi dramaturg ; 65 de ani de la moarteZiua Mondială de luptă împotriva fumatului (31 mai)Ghibu, Onisifor (31 mai 1883 – 3 octombrie 1972) profesor ; 127 de ani de la naştere

DESPRE MURPHY

Legile lui Murphy sunt cunoscute in toata lumea, sunt afisate in birourile politicienilor si ale cercetatorilor, in atelierele de proiectare si in cabinetele consultantilor financiari, ale universitarilor si ale studentilor. Toata lumea se amuza cu ele. Stimulati de spiritul lor, numerosi specialisti au creat legi ce le poarta numele, legi ce sintetizeaza o experienta intr-un domeniu anume sau surprind paradoxurile vietii cotidiene. Legile lui Parkinson, legile lui Peter, legile lui Finagle sunt la fel de celebre ca cele ale lui Murphy. Dar a existat oare Murphy?

MURPHY a existat, el este un personaj real. Identitatea lui, ca si originea aparitiei primei legi – singura originala, celelalte fiind create de autori anonimi – au fost dezvaluite intr-un articol aparut in 1977 in ziarul american "Los Angeles Time". Autorul George E. Nichols, lucra in cadrul proiectului "Viking" la NASA, ca responsabil cu fiabilitatea si controlul calitatii. El isi aminteste urmatoarele:"Totul s-a intamplat in 1949, la baza Fortelor Aeriene Edwards din Murdoc, California, in timp ce lucra la proiectul MX 981. Colonelul J.P. Stapp conducea un sir de experiente asupra impactului la prabusirea pe pista de aterizare. Proiectul apartinea firmei Northrop Aircraft care lucra ca subcontractanta pentru Laboratorul Aero Medical al firmei Wright Field. Eu eram managerul

10


proiectului Northrop. Capitanul Ed Murphy era un inginer, angajat al lui Wright Field. Enervat de proasta functionare a unei curele de transmisie, datorita defectuoasei imbinari la capete a curelei, Ed Murphy a exclamat: "- Daca e vreo posibilitate sa o faca prost, o va face!" – referindu-se la tehnicianul care a imbinat gresit capetele benzii.

Cateva saptamani mai tarziu, la o conferinta de presa, colonelul Stapp a afirmat ca rezultatele excelente pe care le-am obtinut de-a lungul a cativa ani de experiente de aterizari fortate, fara nici un accident, se datoreaza "increderii noastre absolute" in ceea ce el a denumit atunci "legea lui Murphy", si a "efortului pe care l-am facut permanent pentru a preintampina posibilele ei consecinte negative". Presa a asigurat, in lunile care au urmat, o raspandire a "legii lui Murphy" si apoi a diferitelor ei variante si aplicatii". Aceasta a asigurat, asadar, istoria uneia dintre cele mai cunoscute legi naturale care, se pare, guverneaza tot ce este viu. si relatiile viului cu materia neinsufletita. Poate ca este chiar o lege Universala…

Murphy este primul om care a observat ca acolo unde exista posibilitatea ca lucrurile sa mearga rau, va fi rau. Desi trista in felul ei, aceasta observatie a insemnat un pas inainte pentru umanitate in a intelege de ce viata si lucrurile isi urmeaza cursul lor. Intr-un fel "deranjanta" in interiorul psihicului uman, aceasta revelatie a facut in asa fel incat sa nu mai privim niciodata lumea cu aceeasi ochi. Murphy a extrapolat teoria de baza si a dat nastere la faimoasele legi ce-i poarta si numele, dealtfel. Am putea spune ca a fost unul dintre cei mai mari ganditori ai timpurilor noastre.

El a reusit intr-un fel oarecare sa sustraga esentialul din perversitatea vietii si felul in care a fost conceputa. A spus: "Daca e imposibil ca ceva rau sa se intample, se va intampla oricum". Acel moment a fost unul important in istorie, iar ideile lui Murphy au fost baza pe care multi altii au construit timp de generatii. Cu alte cuvinte, a existat un singur Murphy, dar restul au contribuit enorm la ceea ce-a inceput el.Urmează în numărul viitor legile lui Murphy.

11

Documents

NR. 3, LUNA MAI, REVISTA PROFESORILOR DOCUMENTARISTI