Anul V, Numărul 52, IUNIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Bucureşti : Prof. univ. dr. : Dorel Aileni, Florina Bran, Nicolae Dardac, Afrodita Iorgulescu, Victor Manole, Andreica Marin, Bogdan Negrea, Emil Scarlat, Alexandru Taşnadi; Conf. univ. dr. : Carmen Valentina Rădulescu, Ildiko Ioan ; Lect. univ. dr. Ovidiu Maican

Bătălia pentru salvarea Roşiei Montane este parte a războiului pentru salvarea aurului românesc. Am pierdut petrolul şi multe al-tele, nu vom accepta să pierdem şi aurul. Vom demonstra aici că RMGC este un adevarat “cal troian” la Roşia Montană, pentru că a reuşit să impună interesele unei firme private străine (Gabriel) în dauna intereselor statului român, a interesului naţional.

1. Interesul naţionalConstituţia vorbeşte despre interesul

naţional în Art. 135, iar în Art. 136 spune că aurul nu poate fi înstrăinat :

Constituţia, Art. 135 : (2) “Statul trebuie să asigure :…

b)protejarea intereselor naţionale în activita-tea economică, financiară şi valutară

d)exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional ;

e)refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibru-lui ecologic

g)aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele UE”.

Constituţia, Art. 136 : (3) “Bogăţiile de in-teres public ale subsolului, … fac obiectul ex-clusiv al proprietăţii publice.”

(4) “Bunurile proprietate publică sunt ina-lienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.”

Să observăm că interesul naţional nu este definit, nici în Constituţie nici în Legile minelor postdecembriste, nr. 61/1998 sau nr. 85/2003. Iar formularea cu inalienabilitatea bogăţiilor subsolului este vagă. În schimb, Legea minelor din 4 iulie 1924 (la care face referire Constituţia din 1923), o bijuterie a Coroanei României interbelice, era o lege a in-teresului naţional :

Legea minelor din 1924, Art. 32 : „Conc-esiunile (de exploatare n.n.) se acordă numai întreprinderilor constituite ca societăţi ano-nime miniere române ... Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea con-cesiunii....”

Legea minelor din 1924, Art. 33 : “La cons-tuirea societăţilor anonime române, statutele vor trebui să respecte următoarele principii:

Jean Todt, preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Internaţionale de Automobilism, s-a aflat în premieră timp de doua zile în România , la invitaţia preşedintelui Automo-bil Clubului Român, Constantin Niculescu. A fost o vizită scurtă dar eficientă şi pen-tru faptul că Jean Todt, fost într-o perioadă team manager la scuderia Ferrari a dorit să fie cel care lansează în premieră la Bucureşti programul internaţional Deceniul Mondial al Sigurantei Rutiere 2011 -2020, campanie organizata sub egida ONU, pentru reducerea accidentelor la nivel mondial şi naţional.

Preseditele FIA a vizitat centrul de Asis-tenta al ACR unde a inaugurat noua flota de 15 autoplatforme de asistenta rutiera a ACR. În scurta vizită la sediul central al Automobil Clubului Roman, dl. Jean Todt s-a intalnit intr-un cadru festiv cu membrii Comitetului Executiv al ACR unde a primit distinctia de Membru de Onoare si Insigna de Aur a Au-tomobil Cubului Roman, la final semnand in Cartea de Onoare a clubului.

Pe parcursul celor doua zile în România Jean Todt a avut intrevederi cu o delegatie a Camerei Deputatilor si cu Ministrul Aface-

rilor Externe, vizitand cu acesta ocazie si Pa-latul Parlamentului din Capitala.

Înaltul oaspete s-a întâlnit la Bucureşti şi cu reprezentanţii instituţiilor de presă cărora le-a vorbit despre sustinerea si implicarea to-tala a FIA in actiunile Deceniul Mondial al Sigurantei Rutiere 2011 -2020, dar şi despre necesitatea unor actiuni imediate in România menite sa duca la cresterea sigurantei pe dru-murile publice si implicit scaderea numarului victimelor accidentelor rutiere, subliniind fap-tul ca “2500 de morti si 10.000 de raniti an-ual in urma accidentelor rutiere din Romania, reprezinta o situatie ce nu trebuie acceptata de catre autoritatile romane si nici de catre socie-

tatea civila din Romania in frunte cu Automo-bil Clubul Roman, care impreuna trebuie sa depuna toate eforturile pentru reducerea nu-marului victimelor accidentelor rutiere”.

La finalul vizitei în România Jean Todt a promis că că va reveni la Bucureşti foarte curând deoarece instituţia pe care o conduce este interesantă în a organiza în 2012 Foru-mul Mondial al Automobiliştilor în capitala României, iar Palatul Parlamentului poate fi o locaţie convenabilă pentru desfăşurarea acestui eveniment.

Constantin niCulesCu si John todt (dreapta) / photo: aCr

Calul Troian la Roşia Montană (scrisoare deschisă adresată guvernului României)

Preşedintele FIA a vizitat RomâniaNICOLAE GAVREA

Continuare in paG.10 >>

PHOTO: ADI KASZONI CHARITY CUP SACRAMENTO - SUPERCUPA INIMILOR- pag.8

… şi Scriitorul i-a urmat chemarea. Prin despărţirea de Fănuş Neagu, literatura şi limba română pierd un mare creator şi un stilist inconfundabil.

Scrierile sale au reflectat o perioadă tulbure şi fluidă a istoriei şi societăţii româneşti; culoa-rea, metafora, simbolistica din proza lui Fănuş Neagu au creat un adevărat fenomen literar. Un fenomen care nu a rămas doar între coperţile unor volume, ci a devenit şi o şcoală, un fel de a fi în lumea literară din deceniile şapte şi opt.

Fănuş Neagu a iubit cu patimă limba română, a apărat-o cu devotamentul unui soldat şi a îmbogăţit-o cu ardoarea unui apostol.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Kelemen HunorMinistrul Culturii şi Patrimoniului Naţional

ÎNGERUL L-A STRIGAT…

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ IUNIE 2011 MIORIŢA USA 2

Istoria se construieşte din fapte şi eroi. Profunzimea acestor fapte is-torice, rămân chezăşie peste veacuri. Data de 9 mai are încărcătura ei profundă, deoarece se ştie că în această zi poporul român şi-a câştigat independenţa de stat şi tot intr-o zi de 9 mai s-a obţinut victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite, în cel de-al Doilea Război Mondial. Alegerea ca zi a Eu-ropei, tot la data de 9 mai constituie începutul unei construcţii durabile, apropierea franco-germană ca un în-ceput al Uniunii Europene. Aşadar în data de 9 mai 1877, Adunarea Deputaţilor şi Senatul s-au întrunit în

sesiune extraordinară pentru a procla-ma Independenţa de Stat a României. Ministrul de externe al României, în perioada războiului de independenţă, Mihail Kogălniceanu a rostit ‚’’ Sun-tem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!’’ . Prinţul Carol I semna la data de 10 mai 1877, declaraţia de independenţă a ţării.

Europa a rămas în urma ce-lui de-al Doilea Război Mondial distrusă, separată de ’’ cortina de fier’’, în două mari blocuri: Est şi Vest. După război apar o serie de organizaţii internaţionale, atât la nivel universal şi regional-european, dar şi organizaţii cu caracter econo-mic, politic sau militar. Reconcilierea

foştilor inamici era imposibilă, deşi trecuseră 5 ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Se dorea o Europă unită, o pace durabilă între popoarele care fusese multă vreme în conflict. Robert Schuman, pe atunci ministrul afacerilor externe al Franţei,îi revine misiunea, dată de către omologii săi din Statele Unite ale Americii şi din Marea Britanie, să creeze un plan bine stabilit, de revenire a Germaniei Federale în centrul european. Robert Schuman îl numeşte pe Jean Monnet, iar acesta realizează un proiect în cea mai mare discreţie. Proiectul este finalizat în a noua sa variantă pe data de 6 mai 1950. Robert Schuman prezintă co-

legilor săi din guvern, pe 9 mai, iar la orele 16, în după-amiaza aceleiaşi zile, proiectul a fost făcut public.Dintre ideile originale care reieşeau din proiect, trebuie amintită aceea că unirea oamenilor şi a naţiunilor prin atingerea unui obiectiv comun, în care interesele să se regăsească şi să fie uitate pentru totdeauna divergenţele. La Summit-ul liderilor europeni din anul 1986, de la Mila-no, s-a decis aniversare zilei de 9 mai, ca ‚’’ Zi a Europei’’. Ziua aceasta este destinată festivităţilor şi eve-nimentelor între popoarele Europei. Ziua de 10 mai este închinată şi Casei Regale a României, deoarece pe 10 mai 1866, Carol I depune jurământul său în faţa Parlamentu-lui României, devenind’’ domnitor al tuturor românilor’’, iar 15 ani mai târziu, România a fost proclamată

Monarhie. Această zi fiind sărbătorită ca Ziua Naţională a României între anii 1866-1948. Momentul veni rii sale în Bucureşti, a fost marcat de faptul, că o mulţime de oameni l-au întâmpinat cu strigăte de entu-ziasm dornici sa-l cunoască pe noul conducător. I-a fost oferită cheia oraşului, la Băneasa, apoi a rostit jurământul în limba franceză:’’ Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială’’ La 10 mai 1881, Carol I de Hohen-zollern-Singmarigen a fost încoro-nat ca rege al României, coroana şi sceptru regal fiind confecţionate din metalul unui turn turcesc cap-turat pe câmpul de luptă la Plevna. Succesorii săi au fost: regele Ferdi-nand între anii 1914-1927; regele Carol al II-lea 1930-1940; regele Mihai I 1927-1930; 1940-1947.

Clipe de istorie; 9 şi 10 maiCARMEN MARIN

Situaţia României de azi este tragică, în pofida speranţelor iscate din noua configuraţie economico-politică a Europei: economia este incapabilă să se redreseze, fapt ce duce la deteriorarea continuă a nive-lului de trai, în timp ce pe plan ex-tern, ţara a înregistrat nenumărate eşecuri (intrarea în NATO şi accep-tarea noastră în Uniunea Europeană sunt compensaţii cu efecte de durată), cu atât mai dureroase aceste eşecuri cu cât veneau după o suită de promisiuni şi încurajări formulate elegant de prieteni tradiţionali. Dar se ştie că marele rege al omenirii îl reprezintă interesul, ori servirea lui conştiincioasă, atrage nolens-volens după sine descotorosirea de tot „ba-lastul” ce i-ar stânjeni deplina eficaci-tate – sentimente, angajamente for-male, relaţii inconsistente. Au crezut românii că dacă ei şi-au deschis larg porţile ţării (să iasă avuţia naţională şi să intre multe dintre rebuturile lu-mii civilizate), Apusul va proceda la fel. Când acolo, oficialii României sfârâind în uleiul încins al prefaceril-or democratice, s-au văzut opriţi, po-liticos dar ferm, în antecamera politi-cii occidentale. Ulterioarele lor salturi spre împărăţiile de la Soare-Răsare, n-au reuşit să fie nici pe departe con-cludente aşa cum şi-au dorit din toată inima. Cel mult au arătat lumii în-tregi rezistenţa incredibilă la tăvăleală a diplomaţiei dâmboviţene…

Iată de ce românul chibzuieşte tot mai des la fatalitatea ce trage de urechi destinul nostru balcanic şi ajunge să creadă că monarhia ar fi cel mai rapid şi mai eficace canal de legătură cu cancelariile apusene. Sigur că în momentul de faţă cei mai mulţi dintre români au o părere despre instituţia monarhică ce oscilează între dispreţul vag (datorat neinformării ori dezinformării) şi refuzul ei categoric, ce provine din-tr-o detestabilă inerţie de sorginte iacobino-bolşevică. Majoritatea românilor se declară satisfăcuţi de actuala formă de guvernământ, chit că republica dinainte şi cea de azi înseamnă experienţe dureroase pen-tru unii dintre ei.

Dacă la noi lucrurile ar merge bine, e cert că interesul românilor vizavi de politică ar scădea şi el. Dar cum ele merg ca vai de lume, adică într-un inconfundabil stil românesc, este la mintea cocoşului de unde izvorăşte marele apetit al românilor pentru politică. Cu toate că risipesc atâta timp şi energie în chestiuni legate de politică, este de mirare cât de puţine lucruri juste cunosc des-pre monarhiile României (dintr-o ireverenţioasă indolenţă inoculată de bolşevism?) şi cât de multe amănunte neesenţiale ştiu despre casele regale europene…

Dar nici cei mai înverşunaţi adver-sari interni ai monarhiei nu au cura-jul să nege rolul decisiv al instituţiei monarhice în formarea, propăşirea şi consolidarea statului român modern. Lunga domnie a regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, începută în anul 1866, după ruşinoasa detro-nare a domnitorului Alexandru Ioan Cuza operată de monstruoasa coaliţie, a însemnat dobândirea independenţei în urma războiului româno-ruso-turc din 1877-78, apoi un ansamblu coerent de măsuri (legi, construcţii, căi ferate, înviorarea agriculturii etc), care au contribuit esenţial la modernizarea tânărului regat al României. Fireşte, avem tot dreptul să ne imaginăm că procesul de modernizare început în forţă de către Cuza, ar fi înaintat în aceeaşi direcţie şi în mod sigur cu un alt entuziasm din partea ţăranilor, talpa ţării, cei care îl adorau pe principe după reforma agrară întreprinsă şi care nutreau sentimente ostile faţă de Hopânţolul, cum îi spuneau ei, ajuns la Bucureşti cu mari riscuri din pric-ina ostilităţii dintre Prusia şi Austria. Dar nu trebuie neglijat contextul politic internaţional, asupra căruia era perfect edificat însuşi domnitorul Cuza: Tânărul stat românesc avea ne-voie de scutul de apărare al unei mari case domnitoare din Europa!

Înţeleapta domnie a regelui Fer-dinand I, deşi începută sub auspicii nefavorabile – declanşarea primului război mondial, a continuat proce-sul dezvoltării şi afirmării României pe arena internaţională: Prin voinţa românilor din toate provinciile, la 1

Decembrie 1918 are loc la Alba-Iulia marea Unire, act prin care se im-pune lumii o realitate incontestabilă – existenţa de drept şi de fapt a României Mari! A urmat reforma agrară din 1921, adică răsplătirea eroismului demonstrat pe toate fron-turile de soldaţii noştri ţărani, şi apoi moderna Constituţie din 1923, fapte legislative de maximă importanţă, ce au asigurat dezvoltarea impetuoasă a României până în anul 1938.

Domnia regelui Carol al II-lea a fost mai puţin fastă, atât datorită caracterului său nestatornic, cât mai ales contextului internaţional din preajma celui de-al doilea război mondial, context favorabil dictatu-rilor, dar cumplit de nefavorabil României ciopârţite. De subliniat că dictatura lui Carol al II-lea a venit mult după febra dictaturilor de care a fost cuprinsă întreaga Europă.

Domnia tânărului rege Mihai I,

tescuită între dictatura autoritarului mareşal Ion Antonescu şi fioroasa dictatură comunistă, în plin avânt după invadarea României de către ruşi, a fost prea scurtă şi nefericită pentru a putea atinge măreţia celor 13 ani de domnie ai regelui Ferdi-nand, cu toată asemănarea la fire, inimă şi nobile intenţii dintre bunic şi nepot.

Cu toate astea, insurecţia armată de la 23 August 1944 rămâne un act de mare curaj şi responsabilitate, graţie căruia – cu toate neajunsurile sale, s-a pus capăt regimului auto-ritar al mareşalului, iar România a întors armele împotriva nemţilor şi aliaţilor lor. Din păcate, jocurile politice de culise (întâlnirile dintre Stalin, Roosevelt şi Churchill) n-au ţinut cont de bunele intenţii ale re-gelui, ele (aranjamentele de culise în ceea ce priveşte stabilirea sferelor de influenţă) bătându-şi amarnic joc de

speranţele românilor. Dar mă rog, ce ar putea face

instituţia monarhică în neliniştita şi contraproductiva Românie de azi? Deoarece regele domneşte, nu guvernează, doar el ar putea să realizeze ceea ce se dovedeşte a fi peste puterile unui preşedinte, oricât ar fi acesta de echilibrat şi bine intenţionat: Să se ridice dea-supra disputelor dintre partidele politice, să netezească asperităţile politico-sociale şi să unească energi-ile într-un efort naţional de relansare economică. Iar pe plan extern, doar monarhul ar reuşi deîndată să asigure mult necesara noastră credibilitate, atât prin stabilitatea politică internă, cât mai ales prin garantatele şi convingătoarele înrudiri dintre casele regale. Nu-i ilustrativ în acest sens exemplul oferit de Spania, redevenită monarhică după „joaca” de-a repu-blica şi dictatura franchistă?

MONARHIA – UN IMPERATIV AL TRECUTULUI ŞI UN POSIBIL GARANT PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI

GEORGE PETROVAI

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelRoxana Curpas - Arizona

Lia Lungu - New YorkNicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Ion Anton - CaliforniaAlina Jar - California

Aura Imbarus - CaliforniaMircea Neagoie - California

Marian Petruta - IllinoisPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressMondo News

Phoenixmission

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an in-treg. In pret sunt incluse si tax-ele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA IUNIE 2011 ŞTIRI 3

Ieri, in cadrul Galei EUROPA-fest 2011, pentru prima data in istoria Bucharest International Jazz Competition, o trupa din Romania - Sorin Zlat Trio a fost desemnata Grand Prize Winner. Bucharest International Jazz Com-petition este cotat unul dintre primele trei concursuri de jazz din Europa si a reunit in Semifinala 18 trupe de jazz cu muzicieni din 21 tari.

Inca o editie de success EU-ROPAfest a adus intre 7-13 mai, 300 de muzicieni din 45 de tari ce au sustinut zeci de concerte de jazz, blues, pop si muzica clasica in Bucuresti si Alba Iulia. Timp de o saptamana, festivalul a prezentat 18 trupe de jazz cu muzicieni din 21 de tari, 145 de flautisti din 40 de tari, numeroase trupe invitate precum The Merry Poppins, At-masfera sau Ari Borger Quartet in fata unui public entuziast.

Concertele s-au derulat in mai multe spatii - Sala ArCuB, Club Tribute, The Loft, Centrul Cul-tural Ungar si Mall Alba. O sap-tamana, care, in afara muzicii de calitate, a inclus si alte momente importante: pe 7 mai celebrarea Zilei Europei in cadrul Opening Concert realizat in parteneriat cu Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, pe 11 mai bucureste-nii s-au putut bucura de traditiile si muzica elvetiana la Swiss Jazz Night iar pe 12 mai muzicienii au facut o vizita speciala la Palatul Elisabeta.

Din acest an, festivalul a depasit granitele Capitalei printr-un con-cert extraordinar primit deosebit de calduros de locuitorii orasului Alba Iulia. Organizatorii anunta ca in editiile viitoare, festivalul va fi din ce in ce mai prezent pe scenele din intreaga Romanie. Mai mult, incepand cu 2012, ne vom bucura de si mai multa muzica buna, in 2 saptamani de jazz, blues pop si clasic: 4-19 mai.

Seara de 13 mai a adus numeroa-se surprize. Pentru prima data, o

trupa romaneasca ajunge in Finala Bucharest International Jazz Com-petition si este desemnata marea castigatoare a concursului. Tehni-ca, talentul si prezentarea celor de la Sorin Zlat Trio au captivat atat publicul prezent ieri la ArCuB cat si membrii juriului. Binecunoscu-tul pianist britanic Wayne Brown – Directorul Artistic Bucharest In-ternational Jazz Competition, Sve-toslav Nikolov din Bulgaria, direc-torul de programe JazzFM Radio, si muzicologul Carmen Stoianov din Romania – care au decis sa-i acorde titlul de Grand Prize Wi-nner al competitiei de jazz desi alte 2 trupe de exceptie, cu muzicieni din Portugalia, Austria, Cuba si Australia s-au luptat ieri pentru acest premiu.

Inca o surpriza a serii a cons-tat in prezentarea conceptului PROMS – Jazz & Classic care reuneste muzicieni din cele 2 mari genuri muzicale, din intreaga lume, intr-o formula inedita si sur-prinzatoare, piese de jazz, blues, pop sau muzica de film inter-pretate cu instrumente de jazz si clasic. In Gala a fost oferit doar un demo al spectacolului ce va avea

loc duminica, 15 mai, in Hard Rock Café, incepand cu orele 20:30, in cadrul turneului euro-pean PROMS Tour ce se deruleaza in Franta, Germania, Italia, Rep. Moldova si Romania.

In cadrul Galei EUROPA-fest 2011 a avut loc si decernarea Diplomei de Excelenta din partea Casei Regale, inmanata de Alteta Sa Regala Principele Radu com-paniei MOL Romania pentru su-portul oferit tinerilor si culturii.

Dupa aceasta editie plina de ra-finament, perfectiune, diversitate, de momente de emotie si daruire, de spirit artistic si naturalete, Bu-curestiul a devenit altfel. Suntem cu totii mai buni, mai deschisi, mai artisti in spirit si gandire, asa cum a sugerat ieri pe scena EU-ROPAfest si directorul festivalu-lui, domnul Luigi Gageos.

Laureatii EUROPAfest 2011Bucharest International Jazz

Competition 2011

Grand Prize WinnerSorin Zlat Trio / Romania Sorin Zlat – pianAdrian Flautistu – contrabas

Laurentiu Zmau – tobe

Special Prize – Best Band

Andre Carvalho 5tet / Austria, Portugalia

Andre de Carvalho – contrabasJose Pereira – saxofonAndre dos Santos – chitaraFilipe Pereira de Melo – pianJoao dos Santos Rijo – tobe

Jeunesses International Music Competition 2011 -

FLAUT Categoria C (14–18 ani)

Premiul I: Park Yaeram – Coreea de Sud / Franta

Premiul al II-lea: Kim Han Jung – Coreea de Sud / Franta

Premiul al III-lea: Min Ruofan – China

Categoria D (18 – 30 ani)Premiul I: Charlotte Bletton –

Franta Premiul al II-lea: François Gar-

raud – Franta Premiul al III-lea: Cho Sung-

hyun – Coreea de Sud / Germania

O trupa de jazz din Romania - Sorin Zlat Trio, desemnata Grand Prize Winner in Gala EUROPAfest

Biserica Sf. Treime: Invitatie la Hram, 2011BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ “SF.TREIME”3315 VERDUGO ROAD, LOS ANGELES, CA 90065 – TEL. 323-255-8583; 818-365-4274

vă invită să participaţi la:BANCHETUL DE HRAM - DUMINICĂ 12 IUNIE, 2011

(de la orele 1:00 pm, în sala mare parohială, la sfârşitul Sfintei Liturghii de Rusalii)

MUZICĂ POPULARĂ ŞI UŞOARĂ CU:MITICĂ GRIGORUŢ, MARIAN MILIŢĂ, & MIHAI CHIRIUC

REUNIUNEA DOAMNELOR VA ORGANIZA TRADIŢIONALA TOMBOLĂ ÎN TIMPUL PROGRAMULUIPREŢUL: $ 25.00 de adulţi, la mese de 10 persoane | $ 10.00 Tinerii de vârsta 11-18 ani | Intrare gratuită - copii pana

la 10 ani

Nu este nevoie de rezervatii. Aduceţi întreaga familie, şi invitaţi prietenii şi cunoscuţii In eventualitatea că nu ne puteţi onora cu prezenţa, am aprecia enorm dacă veţi trimite la Biserică o donaţie de aniversare.

PROGRAMUL ARTISTIC: Muzică populară şi uşoară cu membrii orchestrei

"Rapsodia Ardealului" (a renumitului cântăreţ Mitică Grigoruţ).

În program: Mitică Grigoruţ, orgă si interpret vocal; Marian Milită, acordeon şi solist vocal, Mihai Chiriuc,

vioara, solist vocal. Orchestra şi soliştii vor inter-preta muzică populară românească, din toate regiunile României, muzică de dans, de asemenea muzică uşoară

internaţională;

MENIUL:Aperitive

Sarmale cu mamaligutaPui la cuptor cu garnitură

Prajitura şi CafeaCentrul de răcoritoare va stă la

dispoziţie

photo: daniel CoMendant

COMUNICAT

EVENIMENTE IUNIE 2011 MIORIŢA USA 4

Arta contemporană românească i-a cucerit pe americani

16 tineri artiști români și-au expus tablourile la Washington şi au prezentat publicului american evoluţia artei contemporane în România

Câteva mii de vizitatori au par-ticipat la evenimentele organizate de Ambasada României în Washington în perioada 7-15 mai, care a marcat o săptămână dedicată Europei, cu eve-nimente culturale pe întreg teritoriul Statelor Unite.

Sâmbătă, 7 mai, a avut loc cea de-a cincea ediţie a EU Open House, un eveniment în cadrul căruia, la Ambasada României în Washington, au fost prezentate dansuri şi cântece populare, au rulat filme despre ţara noastră şi despre oportunităţile de turism.

Un segment special în cadrul momentelor pregătite la ambasadă a fost vernisajul unei expoziţii de artă contemporană, organizată şi prezentată de galeria online Atelier-Mix.ro, ce a adus în faţa vizitatorilor 16 tineri artişti contemporani din România. Reprezentanţii AtelierMix au prezentat lucrările expuse şi ele-

mente despre evoluţia artei contem-porane în România.

Mai mult, pe parcursul săptămânii dedicate Europei, expoziţia Ate-lierMix.ro a fost vernisată în cadrul bibliotecii publice Cleveland Park din Washington, în perioada 10-15 mai. Deschiderea evenimentului, în seara zilei de 10 mai, a fost marcată de o recepţie la care a participat atât Excelenţa Sa, Adrian Vieriţa, amba-sadorul României la Washington, cât şi promotoarea acestui eveniment, Debra Shumate, Branch Manager al Cleveland Park Neighborhood Library.

Artiştii participanţi în acest pro-iect sunt: Gina Ster, Marius Burhan, Lucian Lupu, Delia Călinescu, Jean Albu, Ovidiu Cloşca, Ruxandra Răileanu, Daniel Tufiș, Matei Enric, Claudiu Ciobanu, Cristian Gaşpar, Dragoş Burlacu, Sorana Tarus, Nec-taria Radu, Irina Neacșu, Alexandru Lupșe.

Publicul american şi reprezentanţii comunitaţii româneşti din Washing-ton şi-au arătat admiraţia faţă de calitatea şi originalitatea lucrărilor prezentate şi de diversitatea curen-telor artistice prezentate. „Ne

bucurăm să vedem şi artişti con-temporani”, ne-a declarat George Balfotis, unul dintre participanţi, „am tot vizionat prezentări de icoane şi obiecte tradiţionale la alte amba-sade şi acest vernisaj e o gură de aer proaspăt”.

Despre AtelierMix: AtelierMix.ro este o galerie online de artă, dedicată exclusiv artiştilor români cu viziune proprie, mod de exprimare autentic şi capabili de a crea artă cu potenţial de patrimoniu.

Scopul proiectului este să obţină

vizibilitate naţională şi internaţională pentru artiştii români şi să pro-moveze accesul unui public cât mai larg la achiziţiile de obiecte de artă autentice.

SAVE THE DATE: JUNE 27-28, 2011 The Romanian Cultural Institute in New York and Bard College pre-sent on June 27 and 28 a special event celebrating the 75th birthday of Norman Manea, Francis Flournoy Professor in European Studies and Culture and Writer in Residence at Bard College , one of the most re-markable writers of our time.

Our tribute to this prominent contemporary figure includes pre-sentations, panel discussions and a documentary film, all covering the trajectory of his life and exploring the aesthetic and ethical dimensions of his literary work before and after his exile from Romania in 1986.

Join Norman Manea’s editors, publishers and dedicated scholars, friends, colleagues and collabora-tors from all over the world for an intellectually rewarding celebra-tion. Introduced byBard President Leon Botstein and hosted by Co-rina Şuteu, director of the Romanian

Cultural Institute in New York, the event brings together, among other participants, Paul Bailey, Robert Boyers, Jonathan Brent, Paul Cernat, Joseph Cuomo, Luca Formenton, Reginald Gibbons,Edward Hirsch, Edward Kanterian, Silviu Lupescu, Carmen Muşat, Maria Nadotti, James Ottaway, Jr., and Francine Prose.

Norman Manea will make a spe-cial appearance.

June 27-28The Bard Graduate CenterLecture Hall38 West 86th Street , New York ,

NY 10024

FREE ADMISSION to all events. Registration required at icrny@

icrny.org or 212-687-0180.

More details will be available soon at www.icrny.org. s

RCINY and Bard College present at the Bard Graduate Center in NYC

Dear Friend,

On Thursday morning, June 9, 2011, at 10 a.m., the Victims of Communism Memorial Foundation will commemorate the fourth anniversary of the dedication of the Victims of Communism Memorial to the more than one hundred million victims of communism. As in the past, we will be joined by many prominent American and foreign dignitaries. An outdoor reception at the memorial with light refreshments will follow the ceremony.Event activities will commence at 10:00 AM at the intersection of Massachusetts Ave., NW, New Jersey Ave., NW, and G Street, NW (two blocks from Union Station and within view of the U.S. Capitol). To attend the ceremony, please RSVP by June 3, 2011 by calling Nathaniel Green at 202.536.2373 or e-mailing him at vocmemorial@aol.com.

We look forward to your participation. With deepest appreciation for your consideration, I remain, Lee Edwards, PhDChairman, Victims of Communism Memorial Foundation www.victimsofcommunism.org

CRISTINA CARATAS

MIORIŢA USA IUNIE 2011 EVENIMENTE 5

O alta fermecatoare seara califor-niana cea de 30 aprilie 2011; lumina lina a apusului filtrat de frunzele ar-borilor batrâni din gradina familiei Kloes oferea, în atmosfera de pace şi împacare post-pascala, unda de taina şi nostalgie pe care aşteptarea unei infuzii de istorie nationala o indu-cea celor, poate, 50 de participanti... Debuta astfel unul dintre cele mai reuşite evenimente culturale organi-zate de Societatea “Viitorul Român”: întâlnirea cu Profesorul universitar ieşean Ion Toderaşcu.

Preşedintele “Viitorului Român”, doamna Ionela Kloes, amfitrioana seratei, a rostit un succint cuvânt de bun venit, prezentând apoi oaspetilor proaspat-alesul comitet de conducere al societatii. Doamna preşedinte a salutat în continuare pe Excelenta Sa Catalin Ghenea, Consulul General al României la Los Angeles, pe Aura Imbarus şi Bogdan Marcu, scriitori, precum şi pe jovialul actor şi scenar-ist Tudor Petrut, cunoscut şi îndragit de publicul american şi ca “Peggy” din reclama Discover Card. Con-sulul Ghenea a multumit în discur-sul sau Societatii pentru constanta preocupare, de-a lungul celor 85 de ani de existenta, privind pastrarea şi promovarea valorilor culturale româneşti în lumea californiana.

Doamna Kloes l-a prezentat apoi oaspetilor pe invitatul de onoare, Profesorul universitar Ion Toderaşcu, distins reprezentant al lumii aca-demice ieşene, admirat de 46 de promotii de studenti ai Facultatii de Istorie şi Filosofie, precum şi de cei ai Facultatii de Drept de la Univer-sitatea “Alexandru Ioan Cuza”. Me-dievist de prestigiu, Ion Toderaşcu e autorul a multiple articole şi volume de specialitate, premiat de Academia Româna şi Profesor Emerit al Uni-versitatii din Iaşi.

Orator de o mare finete şi sensi-bilitate, Profesorul Toderaşcu a cap-tat de la început interesul publicului prin discursul liber, fluid, postura eleganta şi timbrul cald al magiştrilor din vremuri de demult. Subiectul prelegerii Domniei Sale, “Gheorghe I. Bratianu, un savant şi un soldat”, readucea în memoria românilor cali-fornieni personalitatea unui “mare is-toric, un polihistor, un mare patriot, un mucenic al neamului românesc”, în cuvintele vorbitorului. Gradina familiei Kloes devenea astfel un por-tal descântat, la confluenta de tre-cut românesc şi prezent de adoptie californiana, în forum-ul “Viitorului Român”, pastratorul şi mesagerul tortei românismului în diaspora sudului Californiei.

Cu o vadita admiratie pentru omul şi savantul “de o înalta tinuta morala” Gheorghe I. Bratianu, con-ferentiarul ne-a prezentat o mare per-sonalitate a ştiintei istorice româneşti şi europene, descendent, la rândul sau, al unei ilustre familii, cu un rol decisiv în viata României mo-derne vreme de un secol. În pleiada Bratienilor se înscriau astfel bunicul sau, Ion C. Bratianu, prim-ministru în vremea Razboiului de Indepen-denta şi preşedinte al Partidului Li-beral, urmat de tatal sau, Ionel Bra-tianu, 1 prim-ministrul care decisese

intrarea României in Primul Razboi Mondial alaturi de Puterile Antan-tei, considerat “artizanul României Mari”, dupa recuperarea Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei.

În aula-luminiş, vizitati de vân-tul de larguri colinare şi de raze de crepuscul, redeveneam mai români şi mai tineri, studenti-discipoli, ur-marind fascinati, cum inspirat avea sa scrie apoi Monika Artimescu, “un infinit curs de istorie (…) pâna la uitarea de sine”. De la “istoria mare”, cu valoare de document, pâna la “istoria mica”, cu parfum de vremi apuse, Profesorul Toderaşcu ne-a condus pe urmele lui Gheorghe Bra-tianu, “soldatul”, “savantul”, “mar-tirul”, “simbolul”. Astfel, atât in viata cât şi în opera, Bratianu a fost pro-totipul iubitorului de patrie pâna la daruirea de sine, acel patriot pe care pare a-l fi descris Horatiu în faimosul vers “Dulce et decorum est pro pa-tria mori”. Memorialul File din cartea razboiului descrie experienta sa rascolitoare de voluntar în Primul Razboi Mondial, Bratianu înrolân-du-se înainte de a fi împlinit vârsta majoratului. În acea “uriaşa simfonie a prapadului”, tânarul sublocotenent de artilerie învata profunzimea iu-birii de neam, înconjurat fiind de o incredibila solidaritate umana: “Un popor întreg, de la vladica pâna la opinca, lupta pe viata şi pe moarte pentru lege şi moşie”.

Sunt momente în istoria nationala care marcheaza dureros chiar şi în restrospectiva. Cartea neamului nos-tru de origine ne defineşte ca indi-vizi şi ne ajuta sa ne pastram aceasta individualitate culturala în lumea concentrica de adoptie. Profesorul Toderaşcu a evocat astfel, cu eviden-ta emotie a istoricului, el insuşi un mare iubitor de tara, suferinta patri-otului Bratianu în “anul de durere” 1940, când granitele României au

fost încalcate prin “dreptul fortei”. Povestea Profesorul ca România fu-sese atunci învinsa “fara sa fi luptat”, fiindu-ne rapite, prin dictat, Basara-bia şi Bucovina de Nord, Ardealul de Nord şi Cadrilaterul. Soldatul şi patriotul Gheorghe Bratianu a luptat ca ofiter de artilerie şi în razboiul care a urmat, împotriva bolşevismului, pe care îl numea “duşmanul de capete -nie”. În 1996, Ion Toderaşcu a re-editat la Iaşi culegerea de conferinte şi prelegeri Cuvinte catre români, pub-licata initial la Bucureşti în 1942 şi pe care Gheorghe I. Bratianu o dedicase “ofiterilor şi soldatilor români, camarazi din doua razboaie, în amintirea celor cazuti şi în nadej-dea viitorului”.

Amintea la un moment dat în discursul sau Profesorul Toderaşcu de unul din secretele unei confer-inte reuşite: presararea continutului încarcat de informatie şi calitate de document cu mirodeniile de culise ale anecdotelor vremii, aşa numita “istorie mica”. În stilul sau caracter-istic de o încântatoare spontaneitate joviala, Profesorul a istorisit un mo-ment amuzant, premergator naşterii lui Gheorghe Bratianu, la palatul lui Cuza de la Ruginoasa. Parintii sai, Maria Moruzi şi Ionel Bratianu, nu erau casatoriti, iar acesta din urma nu parea a avea vreo propensiune în acea directie. În consecinta, fratele Marieis-a prezentat la palat cu prima-rul şi politistul din sat şi, cu pistolul la tâmpla, casatoria s-a înfaptuit “de buna voie şi nesilit de nimeni”...

Întorcându-ne la drumul savantu-lui Bratianu, Profesorul Toderaşcu îl descria ca pe una dintre personalita-tile marcante ale Europei acelui timp, “polihistor” a carui opera a fost dedi-cata în mare parte cauzei nationale, originii şi continuitatii românilor în Dacia, constituirii şi unitatii statelor româneşti. A fost profesor

la Universitatile din Iaşi şi Bucureşti, fiind primit la Academia Româna, ca membru corespondent, în 1928, la propunerea lui Nicolae Iorga, şi apoi ca titular în 1942. Bratianu a omagiat în variate ocazii memoria lui Iorga, magistrul sau, pe care îl numea

“Uriaşul”. Asfel, în aprilie 1941 se arata mahnit “de tacerea care s-a lasat în jurul mormântului sau proaspat”.

Savantul Gheorghe I. Bratianu, dupa cum amintea oratorul, are un fişier bibliografic impresionant, 282 de titluri, de la antichitate la istoria contemporana, dintre care Origines et formation de l'unité roumaine (1943) şi Études byzantines d'histoire économique et sociale (1938) au fost reeditate la Iaşi de catre Ion Toderaşcu în 1998 şi respectiv 2003.

Profesorul l-a omagiat apoi pe Gheorghe Bratianu, martirul, “un mucenic al neamului românesc”, în cuvintele vorbitorului. Descendentul unei pleiade de demnitari liberali, patrioti şi scriitori de istorie, Bra-tianu a devenit unul din nenumaratii membri ai protipendadei intelectuale româneşti victimizati de proaspat-in-stalatul regim comunist. I s-au retras toate titlurile academice, a fost arestat la domiciliu şi apoi întemnitat, fara proces de condamnare, la închisoarea din Sighet, unde a sfârşit dupa multa umilinta şi chin la 27 aprilie 1953.

Prelegerea universitara de isto-rie, care ne transpusese pe noi toti, care ascultam vrajiti, într-o reverie a trecutului, se concluziona cu sen-timentul purificator al supravietu-irii prin creatie. Amintindu-ne de versul horatian “exegi monumen-tum”, aflam ca în prezent Gheor-ghe I. Bratianu isi recâstigase bine-meritata pozitie în panoplia marilor pastratori ai românismului, prin recunoaştereaîntregii sale opere ştiin-tifice şi civice. Între timp, apusul aluneca spre înserare, în timp ce ma

chinuiau din nou, ca pe noi toti, de ieri şi de azi, indignate nelam-uriri precum acea întrebare retorica: “unde sunt ticaloşii?” De ce nu şi-au primit justa retributie toti cei care “au fost taind un brad batrân”, ucigaşii lui Iorga, temnicerii acelei “intel-ligentsia” române, calaii din 1989, atâtea revoltatoare crime şi nedrep-tati, atâtea râuri de lacrimi ale istoriei unui neam greu încercat, caruia îi suntem cu totii datori macar cu ali-narea aducerii aminte.

Domnul Profesor Toderaşcu a raspuns apoi întrebarilor adresate de doamna Profesor Ileana Costea, de Mike Bocancea şi Bogdan Marcu, discutiile cordiale prelungindu-se apoi cu însufletire pâna la o seara târzie, precedate de multumirile pe care doamna Ionela Kloes le-a adresat distinsului conferentiar şi de invita-tia amfitrionilor de a explora delicio-asele minuturi şi vinuri californiene.

Ambasador al celei mai vechi uni-versitati a României, la care Gheor-ghe Bratianu a predat timp de 17 ani, domnul Profesor a captivat din nou auditoriul cu o suita de imagini de arhiva ale “Palatului Universitar de la Copou”, astazi edificiul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Ast-fel, acompaniat de explicatiile perti-nente ale vorbitorului, am urmarit un colaj al unei lumi universitare de odinioara: Academia Mihaileana (1835), localul vechi al Universitatii, 1860 (fosta casa cantacuzina), bib-lioteca veche universitara, Gheorghe Bratianu ca tânar profesor şi apoi, trista alaturare, într-o fotografie a sa în suferinta la închisoarea de la Sighet. Au urmat imagini noi ale cladirii de azi a Universitatii şi ale oraşului Iaşi, cu celebra Sala a Paşilor Pierduti, adapostind picturi ale in-egalabilului Sabin Balaşa.

Punte între trecutul românilor şi “Viitorul Român” ANCA ADUMITROAIA

ZIG - ZAG IUNIE 2011 MIORIŢA USA 6

Recent încheiata ediţie a Campionatelor Naţionale ale Cluburilor Sportive Şcolare de la Buzău,a prilejuit un nou motiv de satisfacţie pentru şcoala timişoreană de gimnastică.Aflăm amănunte de la prof.Mariana Tomceanu,unul din artizanii acestei şcoli:

-CSS1 Timişoara a participat la această competiţie cu Andreea Ilaş,la categoria junioare IV,nivelul 1.Au fost înscrise la această categorie 30 de gimnaste din întreaga ţară,iar sportiva noastră a obţinut medalia de aur la individual compus,medalia de argint la sărituri şi sol şi medalia de bronz la paralele.

-Un bilanţ strălucit,mai ales că vorbim de o gimnastă care face patru aparate.

-Într-adevăr,exerciţiile s-au bazat pe elemente impuse,deşi ele au fost liber alese,pentru a pregăti pe viitor o tehnică ireproşabilă.Sattisfacţia a fost mare deoarece Andreea a participat la primul ei concurs mai tare şi avand în vedere că nu practică gimnastica decat de un an şi cateva luni,surpriza a fost cu atat mai plăcută!

-Înseamnă că Diana Bulimar are deja o urmaşă...

-Aşa este.Înainte de concurs,am vorbit cu Diana, care se află la lotul olimpic, la Izvorani. I-a ţinut pumnii, i-a transmis multe încurajări Andreei, care s-au dovedit a fi de bun augur.

-Dat fiind faptul că Diana Bulimar face parale-lul, cred că şi urmaşa ei se comportă bine la acest aparat. Ce părere aveţi?

-Da,a luat medalie de bronz. Speram într-un aur şi poate nu vă vine să credeţi,chiar eu am fost arbitră D1 la acest aparat.Am fost însă foarte exigentă, pentru că îmi doresc ca ea să aibă o bază solidă pentru viitor şi atunci am insistat foarte mult pe tehnică.

-În atari condiţii, se cuvin felicitări întregului colectiv.Ce mai pregătiţi la CSS1 Timişoara?

-Împreună cu colegii Cosmin Mican şi Octa-via Jucu pregătim participarea la campionatele Naţionale de junioare,ce vor avea loc tot la Buzău.iar în perioada 15 – 17 iunie va fi finala pe echipe la junioare III şi calificări pentru CN de toamnă.

-Vă urez mult succes, pentru a ne convinge încă o dată că la Timişoara se asigură continuita-tea gimnasticii feminine romaneşti!

Ulterior interviului, fetele de la CSS1 Timişoara, pe linia bunei comportări, s-au întors cu medalii de la Cupa CSM Oneşti:

Andreea Ilaş - aur- ind.compus, sărituri ar-gint - bârnă - categ. junioare III, nivel 1

Adina Muşat - bronz - ind.compus, paralele - categ. junioare III, nivel 3

CONTINUITATEA GIMNASTICII FEMININE ROMANEŞTIMIHAI JUNEA

Ioan Ion DIACONU, realiza-torul uneia dintre cele mai longevive şi mai vibrante emisiuni de radio, "Memoria pământului românesc" (30 de ani de emisie neîntreruptă), a încetat din viaţă. Conduita sa morală şi profesională a fost şi rămâne un model de referinţă pentru foştii co-legi şi pentru orice aspirant la acest domeniu profesional numit Radio.

Ioan Ion DIACONU s-a născut la 6.X. 1937 în oraşul Balş, jud. Olt, ca fiu al Mariei şi al lui Ion Diaconu, cântăreţ bisericesc. Urmează Facul-tatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, din 1956 până în 1959, când este arestat şi condamnat pen-tru atitudine subversivă împotriva orânduirii socialiste. Eliberat, îşi reia studiile şi termină facultatea în 1969.

Din 1968 este reporter, apoi re-dactor la Radiodifuziunea Română. Între anii 1969 şi 1989 a realizat emisiunea "Memoria pământului românesc". După 1989 a realizat emisiunile "Antena Bucureştilor" şi "Cine ştie ciştigă". În paralel cu activitatea din radio, a scris proză pentru copii şi tineret. Prima lui carte, Cercelul domniţei (1970), e o povestire cu tentă istorică, de educaţie patriotică în spiritul vremii, dar compusă într-un stil cald şi curgător, valorificând limbajul oral în maniera lui I. Creangă. Povestea unui steag tricolor (1981) evocă is-toria (în bună parte reală) a unui steag moştenit de la sărbătoarea Marii Unirii din 1918. În 1996 publică Acea noapte sfântă... Închis sub comunişti pentru Transilvania, o carte de literatură-document, în care relatează întâmplările dramatice prin

care a trecut în anii detenţiei. Celula cu suflete (1999), roman rezultat din acceaşi experienţă a detenţiei comu-niste, îmbină memorialul cu unele episoade ficţionale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarceraţi politici, de la mem-bri ai partidelor istorice la legionari, fiecare cu opţiunile şi argumentele sale. Textul e alert, dens şi semnifi-cativ, prin portretele memorabile ale personajelor descrise şi situaţiile dramatice surprinse cu mare sen-sibilitate şi forţă scriitoricească.

După o luptă lungă şi crâncenă cu boala, s-a stins din viaţă, în locuinţa sa din Bucureşti la data de 3 Mai 2011. Dumnezeu să-l odihnească, iar cei vii să-şi aducă aminte de el, cu bucuria pe care a ştiut întotdeauna să o ofere cu inima deschisă, fără limită.

andreea ilas (sus) | adina Musat (Jos)

"Memoria pământului românesc" a ramas doar o amintireMĂDĂLINA C. DIACONU

MIORIŢA USA IUNIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de Avocatură Bonilla & Cintean, LLP.

Specializaţi în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor şi Felony)

Preluăm şi anumite cazuri grave de

“Personal Injury” Deasemenea asistăm şi în cazuri de

“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

EVENIMENT SPECIAL IUNIE 2011 MIORIŢA USA 8

SUPERCUPA INIMILOR

Sacramento, 21 Mai 2011, o zi superbă a încălzit plăcut atmosfera competitivă creată de patru echipe de fotbal a căror scop final a fost acela de a înfrumuseţa viaţa câtorva copii orfani din România şi Republica Moldova. Comitetul de organizare a acestui minunat eveniment sportiv a fost alcătuit din Ionuţ Apostu, John Bilţi, John Stir, Marius Jar şi Viorel Nicula. Efortul depus de către aceşti români cu suflet mare a fost susţinut şi de generozitatea următorilor spon-sori: Farmers Insurance - Joana Jacob (agent), Royo Eye And Laser Center- Gabriel Jacob M.D. ophtalmologist şi ziarul Mioriţa USA.

Faptul că nu vom uita niciodată de unde am plecat şi solidaritatea

românească au fost reprezentate de banner-ul creat de Traian Iosif prin care toţi cei prezenţi la această competiţie s-au alăturat sufleteşte rugăciunilor şi gândurilor bune în-dreptate către fotbalistul român Mihai Nesu, aflat într-o stare gravă în urma unui accident pe terenul de fotbal al echipei F.C. Utrecht din Olanda unde evoluează.

Echipele implicate în "lupta" pen-tru cupă au fost: United Sacramento, All 4 One Sacramento, Hearts & Soul Sacramento şi Euro Sacramen-to, aceasta din urmă fiind reprezen-tanta comunităţii ukrainiene din Sacramento. In total s-au jucat 6 partide care au dat şansa fiecărei echipe să-şi măsoare capacităţile tehnice şi fizice cu celelalte 3 echipe participante. Fiecare partidă a

avut farmecul şi atracţiile ei din care nu au lipsit nici momentele haioase create de stângăciile sau ratările unor jucători, momente apreciate şi co-mentate copios în sprirul inconfund-abil critic-hazliu românesc al celor de pe marginea terenului. Cei prezenţi pe marginea terenului s-au putut de-lecta, în afară de spectacolul fotbalis-tic şi de micii proaspeţi făcuţi atunci la grătar de Adi Mihuleţ. Sunt sigur că vă puteţi imagina cât de plăcut au trecut cele 8 ore pe parcursul cărora, vremea frumoasă, fotbalul de o cali-tate apreciabilă, fumul de mititei şi voia bună au umplut peisajul.

Scopul caritabil nu a redus din înflăcărarea şi pasiunea jucătorilor pentru sportul rege, dar care la fi nalul competiţiei şi-au dat mâna şi s-au bucurat împreună de cupele

şi medaliile strălucitoare primite într-un cadru festiv.

Aşadar, locul trei a fost ocupat de echipa All 4 One Sacramento care a reuşit să se impună în faţa celor de la United Sacramento.

Miza pusă în joc în marea finală a fost ridicată de fapul că echipele combatante reprezentau două comunităţi etnice diferite din Sac-ramento, al căror orgoliu şi dorinţă de a se impune în faţa celeilalte nu au făcut un meci amical mai puţin disputat sau aprins.

In final, echipa compatrioţilor noştri, Hearts & Souls Sacramento s-a impus în faţa ucranienilor de la Euro Sacramento cu scorul de 1-0. O partidă din care nu au lip-sit fazele tari, driblingurile reusite, combinaţiile de pase spectaculoase

şi binenţeles contestaţiile la ad-resa deciziilor brigăzii de arbitri, condusă la centru de către Alain Ionescu.

La sfârşitul zilei orice rivalilate sportivă a dispărut, iar bucuria fap-tului că, prin efortul lor, jucătorii, organizatorii şi cei prezenti, pot aduce un zâmbet pe faţa unor co-pii nevinovaţi lipsiţi de dragostea părintească a lăsat o amintire plăcută.

Felicitări organizatorilor şi spon-sorilor pentru iniţiativă, jucătorilor pentru efortul depus şi spectatorilor pentru dorinţa lor de a fi parte la o actiune nobilă cu un scop caritabil. Fiţi buni, iubiţi-vă aproapele!

CHARITY CUP - Ediţia I

photo: adi KasZoni

ALEX B. CHIHAIA

ph

ot

o: a

di

Ka

sZ

on

i

OPINII IUNIE 2011 MIORIŢA USA 10

Calul troian la Roşia Montană

a)Actiunile vor fi nominative şi de valoare nominală maximă de 500 lei ; ele nu vor putea fi transmise decât cu autorizarea consiliului de administraţie. Între români această autorizare nu este necesară.

b)Numărul voturilor fiecărui acţionar va fi limitat ;

c)La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor acţionari ; echivalentul salariului pe un an, însă cel mult până la 10% se va rezerva funcţionarilor şi lucrătorilor între-prinderii în aceleaşi condiţiuni ca şi vechilor acţionari ; restul va fi dis-tribuit la acţionarii noi, dându-se preferinţă subscriitorilor cu sume mici. Subscripţiunile vor fi publice ;

d)Capitalul deţinut de cetăţenii români în societate trebuie să repre-zinte cel puţin 60% din capitalul so-cial. Pentru întreprinderile existente, cari în decurs de 10 ani dela promul-garea legii se obligă a se naţionaliza, procentul capitalului românesc se reduce la 55% ;

e)Două treimi dintre membrii consiliului de administraţie, ai comi-tetului de direcţie şi dintre censori, precum şi preşedintele consiliului de administraţie, vor fi cetăţeni români.

........... “Legea minelor din 1924, Art. 87 :

“Exploatatorii de platină şi aur sunt obligaţi să predea Statului, prin ofi-ciul respectiv de cumpărare, tot met-alul obţinut. Nimeni, afară de Stat, n’are dreptul să cumpere sau să-şi ap-ropieze în nici un mod aceste metale obţinute din exploatare....”

Apreciem că autorităţile încalcă Constituţia prin promovarea acestui Proiect.

2. Care Gabriel ?La 4.09.1995, a fost încheiat un

contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Minvest Deva) şi o companie iniţială a lui V.F. Timiş, al cărei nume nu-l ştim, ca avanpremieră a constituirii unei societăţi mixte.

În 28.05.1996, V. Frank Timiş, cetăţean australian de origină română, fondează compania britanică Gabriel Resources Limited, cu sediul în Channel Islands, Marea Britanie, Oak Walk St. Peter, Jersey, înmatriculată în Registrul societăţilor cu nr. 65278/28.05.1996, numită mai departe “Gabriel Jersey”.

Tot în 28.05.1996, tot Timiş fondează compania canadiană Ga-briel Resources Ltd., cu sediul în Canada, Vancouver, British Colum-bia, Suite 1001-543 Granville Street, (denumită în continuare „Gabriel”)- simbol GBU pe bursa din Vancou-ver, anume : compania Starx Re-sources Ltd., reactivată, încorporează compania „Gabriel Jersey”; compa-nia părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd.” (adică „Gabriel”) .

Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vân-dut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Această tranzacţie, prin care controlul com-paniei părinte (Gabriel) trece la

acţionarii subsidiarei (Gabriel Jer-sey) este contabilizată ca o preluare inversă (Reverse Takeover).

Deci, Gabriel (Canada), cotată la bursa din Vancouver, are ca subsidiară pe Gabriel Jersey (Marea Britanie). Gabriel mai are şi subsidi-arele :

-Gabriel Resources (Barbados) Ltd. (din 2001) 100%,

-Gabriel Resources (Nether-lands) Ltd. (din 2001) 100%,

-Rom AUR SRL (din 2006) 100%,

-Gabriel Finance SA (din 2006) 99,7%.

Primul Raport anual al lui Ga-briel este pe anul 1997 ([1997 AR]), pentru perioada 28.05.1996 – 31 dec. 1996 şi întreg anul 1997. Urmează rapoartele anuale pe anii 1998 – 2009, pentru 2010 exis-tând deocamdată doar rapoarte trimestriale. Rapoartele anuale au fost o excelentă sursă de documen-tare pentru noi, în absenţa oricăror informaţii furnizate de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale). Compania Gabriel are directori şi officers, astfel :

- 1997 President and CEO G.E. (Tim) Wood (5 directori şi 6 offi-cers),

- 1998 Dr. Peter J. Guest (5 di-rectori şi 6 officers),

- 1999 V. Frank Timiş (5 direc-tori si 7 officers),

- 2000 Clifford J. Davies (6 di-rectori şi 8 officers),

- 2001 Clifford J. Davies (8 di-rectori (din care Ovidiu Tender) şi 6 officers),

- 2002 Oyvind Hushovd (6 di-rectori ( Ovidiu Tender) şi 6 offi-cers),

- 2003 Oyvind Hushovd (7 di-recori (Ovidiu Tender) şi 7 officers),

- 2004 Oyvind Hushovd (6 di-rectori şi 7 officers),

- 2005 Alan R. Hill (8 directori şi 5 officers),

- 2006 Alan R. Hill (8 directori şi 6 officers),

- 2007 Alan R. Hill (8 directori şi 5 officers),

- 2008 Alan R. Hill (13 directori şi 5 officers),

- 2009 Keith Hulley (10 directori şi 2 officers),

- 2010 Jonathan Henry. V. Frank Timiş a părăsit compa-

nia Gabriel în 2003. Încă din 2005, nici o persoană din vechiul board din 1997 nu mai era la Gabriel. Şi-au luat banii şi au plecat.

3. Autorul proiectuluiAutorul proiectului minier este

societatea mixtă Roşia Montana Gold Corporation (RMGC), a cărei istorie pe scurt este următoarea :

La 7 iunie 1997, a fost înfiinţată societatea mixtă Euro Gold (actuala RMGC) ([1997 AR], pag. 18) – iniţial între :

-Gabriel Jersey 65 % (capitaliza-rea iniţială de 357.000 USD),

-actuala Minvest Deva (Statul român) 33,8 %,

-3 acţionari minoritari privaţi cu câte 1,2 %.

Se spune că Gabriel (Jersey) poate mări participarea sa până la

maximum 80% ! ([1997 AR], pag. 1 :”Gabriel is able to increase its in-terest to a maximum of 80% in each joint venture company through fur-ther capital contributions”.)

În 1999, participarea lui Gabriel (Jersey) a crescut de la 65% la 80%, în urma elaborării unui studiu de pre-fezabilitate ([1999 AR], pag. 2; Minvest Deva deţine 19,31%, iar cele 3 firme private câte 0,23%.

În 2000, are loc divizarea lui Ga-briel în 2 companii :

-Gabriel (care are, prin subsidiara RMGC, proiectele Roşia Montană (exploatare) şi Bucium (explorare)) şi

-European Goldfields (care are, prin subsidiara Deva Gold, înfiinţată tot în 1997, proiectele Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes, Bolcana (exploatare) şi Băiţa-Crăciuneşti (explorare). Azi mai este activ doar Certej).

În decembrie 2004, are loc o mărire de capital la RMGC. Gabriel a împrumutat 971.000 USD lui Minvest şi celor 3 companii private – cei 4 acţionari minoritari ai RMGC - pentru a-şi achita contribuţia la mărirea de capital a RMGC, urmând a returna banii lui Gabriel când vor primi dividende ( [2007 AR], pag. 24).

În timpul anului 2009, Gabriel a cumpărat acţiunile a 2 din cei 3 acţionari minoritari privaţi. Astfel, în 2010 :

-Gabriel Jersey deţine 80,46 %, -Minvest Deva deţine 19,31%

şi-o firmă privată deţine 0,23 %

([2009 GFS]=Gabriel Resources Ltd. Consolidated Financial Statements for 2008, 2009, pag. 13) .

Se spune că Gabriel (Jersey) poate mări participarea sa până la 100% ! (2009 Financial Report, pag. 43: “... Gabriel holds the pre-emptive right to acquire the 19.54% (2008 – 20%) minority interest”.)

În decembrie 2009, are loc o nouă mărire de capital la RMGC. Gabriel a mai împrumutat 40 milioane USD lui Minvest (19,31%) şi companiei private (0,23%) – cei doi acţionari minoritari ai RMGC - pentru a-şi achita partea care le revine din mărirea de capital a RMGC, urmând a returna împrumutul când RMGC va da dividende ( [2009 GFS], pag. 13, 16).

Ce procent mai deţine azi de fapt Minvest, adica Statul român ? Aproape 0% !!!

(Anume 0,6%, potrivit unui ar-ticol publicat pe site-ul BURSA On Line, ediţia din 18.01.2010.)

4. Care proiect ?S-a plecat în 1995, de la un proi-

ect doar de explorări în iazul de de-cantare de lângă Gura Roşiei (0,54 g Au/tonă, 6,23 milioane tone) şi, prin „rostogolire”, s-a ajuns la proiectul RMGC din 2004. Trecând prin :

-În 2001, se conturează proiectul cu 4 mine (Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig-Văidoaia), cu 13 milioane tone minereu anual.

-În septembrie 2002, se lansează documentul „Descrierea proiectului” (DP), de 54 pag., o dată cu prima cer-ere de obţinere a acordului de mediu. Perimetrul avea 4282 ha. EIA trebuia depus în ianuarie 2003, construcţia era planificată să înceapă în septem-

brie 2003. În luna mai 2003, au loc protestele Academiei Române, ale Grupului din A.S.E., ale Bisericii Ortodoxe etc. Documentul este re-tras în mare taină în iunie 2003.

-În decembrie 2004, se lansează documentul “Memoriul de prezen-tare a proiectului” (MMP), de 202 pagini, o dată cu cea de-a 2-a cerere de obţinere a acordului de mediu. Perimetrul avea 2388 ha. EIA este depus în 2006. În sept. 2007, pro-cedura de obţinere a acordului de mediu este blocată de Ministerul Me-diului, din cauza anulării în instanţă a certificatului de urbanism. În sept. 2010, se reia procedura, după obţinerea unui nou certificat de ur-banism.

În decembrie 2008, este anulat definitiv în justiţie certificatul de descărcare arheologică pentru masi-vul Cârnic, iar în octombrie 2010, Cârnicul este repus pe Lista monu-mentelor istorice. Deci, RMGC ar trebui să modifice proiectul său cu 4mine într-unul cu 3 mine şi procedu-ra de obţinere a acordului de mediu ar trebui să fie reluată de la zero.

Dar RMGC a făcut cerere pen-tru o nouă descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic şi proce-dura de obţinere a acordului de me-diu continuă, ilegal, spunem noi !

Rezumatul afacerii Roşia Montană este următorul :

Dăm :- resurse minerale :- Aur 313 t (circa 10 mil. uncii)- Argint 1.483 t- metale rare- patrimoniu vechi de 2000 ani - dezvoltare durabilăLuăm :- substanţe periculoase 1.581.760

t (dintre care cianură de sodiu 192.000 t )

- dezastru durabil.

5. De ce acest proiect ?- Are România nevoie de aur ?

Banca Naţională zice că nu are.- Există un studiu de oportuni-

tate efectuat de către ANRM care să menţioneze motivele de ordin eco-nomic, financiar, social şi de mediu care să justifice acordarea lui RMGC a concesiunii de explorare şi apoi de exploatare, cum cere Legea 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor, la Art. 7 ? Nu credem că există.

- Are lumea nevoie de aur ? Stu-diul prezentat de Ad-Astra (Asociaţie a oamenilor de ştiinţă români din întreaga lume www.ad-astra.ro) spune că nu are. Redăm în acest sens mai jos fragmente din documentul Poziţia Ad Astra privind proiectul RMGC de exploatare a aurului de la Roşia Montană, elaborat la 15 mai 2010 : “Considerăm că nu există nici o justificare bazată pe necesităţi sociale generale pentru deschiderea de noi exploatări de aur, singura motivaţie fiind interesul pur specu-lativ al beneficiarilor imediaţi ai aces-tora. În sprijinul acestei opinii, fa-cem observaţia că producţia globală de aur este de aproximativ 2600 tone pe an. Consumul industrial este sub 400 tone pe an.

ht tp : / /www.ga lmar ley.com/FAQs_pages/production_consump-tion_faqs.htm

În rest, aurul este folosit doar în scopuri speculative, preţul de piaţă (datorită tezaurizării în diverse feluri, inclusiv în bijuterii) fiind de câteva

ori mai mare decât cel de producţie (adică 500 USD costul de producţie pe uncie faţă de 1160 USD costul de piaţă)

h t tp : / /www.commodi t yon -l ine . com/news/Average -go ld-p r o d u c t i o n - c o s t - l i k e l y - t o -be-$400-500-24530-3-1.html

Prin aceste particularităţi aurul este diferit de resurse cum ar fi litiul (necesar acumulatorilor), platina şi paladium-ul (necesare catalizato-rilor), şi altele, care sunt într-adevăr deficitare şi în lipsa cărora industrii importante sunt împiedicate să se dezvolte. Pentru acele resurse, dar nu pentru aur, poate fi mai justificată asumarea unor riscuri de mediu.

Pe scară mondială statele deţin peste 25000 de tone de aur, suficient industriei pentru peste 60 de ani la ritmul de consum actual, chiar dacă nu s-ar recupera nimic din aurul folosit industrial (însă gradul de re-cuperare este de aproape 100%) şi chiar dacă toate exploatările ar înceta acum (deşi ele depăşesc cu mult ne-voile). http://en.wikipedia.org/wiki/Gold_reserve “

- Atunci de ce se face acest pro-iect (ca şi toate celelalte proiecte din patrulaterul aurului) ? Pentru ceva investiţii şi circa 200 de locuri de muncă nu merită să dăm aurul şi săluăm la schimb cianurile.

6. Criza mondialăCriza mondială actuală este de-

parte de a se fi terminat ! O dovadă este şi creşterea extraordinară recentă a preţului aurului. Nu poate fi total exclusă revenirea la etalonul aur (a se vedea recente declaraţii ale unor oficialităţi din domeniul finanţelor mondiale). Trebuie avută în vedere şi eventualitatea în care dolarii şi euro din rezerva BNR nu ar mai valora mare lucru. Într-un astfel de scenariu, rezervele potenţiale de la Roşia Montană ar căpăta nu doar importanţă economică, ci şi una strategică. Deci ele nu trebuie înstrăinate !

Dacă aurul ar reveni la nivel internaţional ca mijloc de schimb/etalon, România ar căpăta o poziţie privilegiată în comparaţie cu ţările ce nu dispun de astfel de rezerve. Prezentăm 3 analize în acest sens :

- Analiza 1 – făcută în arti-colul De ce aurul rămâne cea mai bună monedă de Cristian Păun, în 1.06.2010 : http://cristianpaun.fi-nantare.ro/2010/06/01/de-ce-aurul-ramane-cea-mai-buna-moneda/ “…Aurul (dar şi celelalte metale cum ar fi argintul sau cuprul) s-ar consacra rapid şi din nou ca mijloc de schimb, eliminând banii creaţi pe promisiuni deşarte. …”

- Analiza 2 - făcută în articolul Sal-varea investitorilor e în aur de Nel-son D. Schwartz şi Graham Bowley, 2010, The Newyork Times : “...Pe 8 noiembrie, preşedintele Băncii Mon-diale, Robert B. Zoellick, i-a surprins pe experţi când a sugerat ca preţul aurului să fie considerat un etalon financiar, răsturnând 40 de ani de fo-losire a monedelor de hârtie pentru a stoca valoare în sistemul monetar internaţional…”

- Analiza 3 ”Lacrimile soarelui“ (denumirea antica a aurului-n.n.)si relaţia lor cu lumea”...

>> Continuare din priMa paGina

>>Continuare in nuMarul urMator

MIORIŢA USA IUNIE 2011 OPINII11

DOSARUL FLOTA - Document oficial (2)

. . .

>>Continuare in nuMarul urMator

CALEIDOSCOP IUNIE 2011 MIORIŢA USA 12

Poeme din sufletul nostru vâlceanL-am întâlnit pe scriitorul Gheor-

ghe (Puiu) Răducan (n. 1951)… pe Internet, dar am aflat din biografia sa că este din zona Bălceștiului, și anu-me din satul Țepești. Am trecut de multe ori prin Tetoiu, comuna sa, și nu m-am gândit că s-ar naște scriitori atât de prolifici și pasionați care să decrie viața noastră vâlceană în mod natural, direct.

L-aș asemăna cu un alt poet de pe valea Oltețului, Victor Păun, pe care îl întâlnesc des când revin acasă și cu care discut la un păhărel de țuică de prună, făcută la cazan, precum la noi în Vâlcea. Victor tocmai a publicat acum doi ani volumul “A fi Ion”, atât de sugestiv, folosing limbajul nostru oltețean.

Analog, biografia lui Puiu Răducan se intitulează “Io, Gheo-rghe”, iar poemele-i din cartea “Un

Orpheus cu Cartea-n mână” îl defi-nesc.

Scriitorul Răducan vine din do-meniul tehnic: absolvent al Grupului Şcolar Energetic din Craiova (1969), apoi Liceul teoretic din Turnu-Seve-rin și Rm. Vâlcea, Școala de maiștri din Rm. Vâlcea, și ulterior Facul-tatea de Mecanică şi Tehnologie din Pitești.

Observ că în anul 1969 eram amândoi elevi în capitala Olteniei, fără să știm – bineînțeles - unul de celălalt! Aveam să ne-ntâlnim peste ... 40 de ani pe căile scrisului!

A publicat 12 volume de poeme și proză într-o perioadă scurtă, 2005-2010, (printre care revine obsesia „DE-ALE LUI GHEORGHE”, “Apocalipsa După Gheorghe” – Ion și Gheorghe, întruchiparea omului din popor).

Și are în lucru un program ambițios - ca orice oltean care se respectă (!) : tetralogia poetică “ORPHEUS…”, antologii despre personalități vâlcene dar și nevâlcene, și mai ales o istorie de peste 950 de pagini intitulată „Is-torie şi Credinţă”, cuprinzând 2 epis-copii, 10 cetăţi, 10 catedrale, peste 60 mănăstiri, peste 25 schituri, peste 30 biserici din Eparhia Râmnicului, din Eparhii româneşti şi din afara graniţelor româneşti (toată biserica românească din Serbia), precum şi viaţa a 18 sfinţi.

Mi-a căzut „în mână” [mai‚ mo-dern’ zis: am primit prin e-mail!] o antologie vâlceană întocmită de către scriitorul Puiu Răducan - foarte scru-pulos și meticulos, iar recent am citit pe ecranul laptopului meu volumul său de poeme „Orpheus cu Cartea-n mână”, având satisfacția a două suflete care rezonează pe aceeasi lun-gime de undă tradițională.

Sinceritatea sentimentelor sale iese în evidență de le primul poem: „Supărarea negră / mi-a intrat în sân

/ tocmai când credeam / că nemuri-rea / mă ia-n braţe ...” [Supărarea ...].

Multe nuanțe paradoxiste în ver-surile sale: „De-atâta toamnă ce-mi circulă / în sânge, / acoperindu-mă cu flori ... / şi cu ciori” [Toamna ...].

Poemul „Iubito ...” este în între-gime paradoxist (l-am selecționat pentru Antologia Paradoxistă Internațională, Vol. VII); cităm prima strofă: „Iubito, / de vrei s-o ducem bine / şi să nu ne prindă /tristeţea de mucegai, / când vorbeşti cu mine / să taci ...” (ultimele două versuri inspirate din folclor).

Senzualitate: „Orice femeie-mi poate intra-n / casă, / dac-aş putea, i-aş desena / minuni, / ca să-mi desfacă papionul / la cămaşă, / când ochii-mi tremura-vor / pe ai ei sâni.” [Orice ...]

Pesimism, melancolie, singurătate: „M-am săturat să dialoghez / cu mine / şi să tot sper în / lumina / de mâine, / să nu mai folosesc cuţit / de ironie / pentru cei ce ne lasă / fără pâine.” [M-am săturat...]

O poezie prozodică, sau <proezie> (expresia aparține lui Mircea Țuglea), scrie Puiu Răducan – acest bacovian vâlcean. O atmosferă generală de tristețe, de părere de rău la trecerea vremii în tot volumul („Timpul / vrea şi pe mine / să mă curgă / prin-tr-un robinet / în chiuveta slinoasă a oraşului” – Timpul ...). Faptul că totul este efemer, bătrânețea ne cu-prinde (în poemul <Femeia ...>: „A fost cândva floare de crin / în dulcea pimăvară a dimineţii, / anii trecuţi sunt acum chin, / iar ochii-i cad pradă tristeţii.”), că ne iluzionăm unii pe alții...

Puțină voioșie mai răsare din u-nele poemele ale sale cu rimă în stil popular.

Puiu Răducan este un poet format la școala vieții iar versurile sale curg limpede, neartificial, spre inima citi-totului.

Cu ocazia împlinirii rotundei vârste de 60 de ani îi dorim lui au-torului La Mulți Ani în Literatură!

PROF. UNIV. DR. FLORENTIN SMARANDACHEUNIVERSITATEA STATULUI NEW MEXICO - SUA

de Georgeta Resteman

Născută din dragoste-n zi de florarEşti floare-n altar din iubire ziditJanice, ce minune te-aduse în darAcelor ce-atât te-au visat, te-au dorit?Din lacrima mamei în nopţi înstelateŞi-a tatălui tău rugăciune-n tăcereMugur cald de Lumină şi seninătateCel de Sus s-a-ndurat să le-aduci mângâiere!Azi porţi în buchet delicat, două rozeSub aripi de înger să creşti, în IubireCu sublime miresme de tuberozeSă trăieşti într-o mare de fericire!În viaţă să-ţi fie mereu calea dreaptăDeparte de tine ce-i rău pe PământFrumoasă să fii, pe deplin înţeleaptăMulţumind ne’ncetat Dumnezeului Sfânt! În luna lui mai când e câmpul în floareŞi-aleile râd sub umbrar de castaniSă zâmbeşti fericită, căci eşti încântareJanice, te iubim şi-ţi urăm „La mulţi ani!”

LA MULŢI ANI, JANICE CURPAŞ!

ONOARE ȘI RĂZBUNARE„Osama bin Laden a fost captu-

rat, ucis, aruncat în mare, iar acum organizaţia teroristă condusă de el vrea răzbunare”, se specifică în publicațiile zilnice.

Ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă, cred că trebuie privit sub două aspecte. Primul ne amintește de faptul că onoarea este o virtute, o îndatorire, un sentiment pe care-l avem noi oamenii și care nu trebuie uitat, neglijat. Întrucât calea ei nu este uşoară, onoarea trebuie să fie însoţită de înțelepciune, pricepere și curaj, considerate ca mijloace de atingere a scopului.

Onoarea reprezintă unul din prin-cipiile de bază după care se ghidează oamenii unui stat, fie ei preşedinţi,

premieri, miniştri etc. Opusul onoa-rei este lașitatea. Scriitorul român Octavian Paler (1926 – 2007) spu-nea că lașitate nu înseamnă numai să eviți sau să fugi, tot lașitate este și dacă nu-ți pasă. Iar despre curaj, poetul englez William Blake (1757 – 1827) spunea că cel lipsit de curaj e tare în înșelăciune. Soldaţii din cele mai vechi timpuri respectau un Cod de Onoare, pentru ei onoarea era o îndatorire sfântă și așa trebuie să rămână. Onoare și curaj au dovedit cei care au capturat pe cel care a instrumentat groaznicul măcel din data de 11 septembrie 2001, când cele două Turnuri gemene au fost distruse și au murit zeci de mii de oameni nevinovați. Al-Qaida a fost creaţia lui bin Laden, iar el a fost au-torul principal al atacurilor.

Al doilea aspect este cel al dorinței de răzbunare a islamiștilor fundamentaliști. Ori răzbunarea nu duce niciodată la liniștire, ci din contră, ea antrenează și intensifică emoțiile cele mai negative.

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea: „Crezi că te răzbuni asupra aproape-lui, dar te chinuieşti pe tine însuţi. Te dai în braţele pornirii ca unui călău lăuntric care te împresură din toate părţile, şi-ţi sfâşii liniştea. Ce poate fi mai nefericit decât un om mereu stăpânit de mânie? Ca şi nebunul fu-rios care nu se bucură niciodată de linişte… ” Ca atare, ar trebui, în orice situație ivită, să se reziste împotriva răzbunării, în favoarea iubirii. Vor putea înțelege oamenii cuprinși de furie și dorința de răzbunare acest sentiment înălțător al vieții – Iubirea

care ar putea aduce liniștirea pe în-treaga planetă?

La acea dată de 11 septembrie 2011 mă aflam în Statele Unite. Despre ceea ce am simțit am scris într-unul din jurnale. Evenimen-tul mi-a inspirat și poemul „Marțea neagră” publicat tot atunci: O pasăre de foc, oarbă,/ spintecă văzduhul şi Turnul cu o sută etaje./ Este ora opt şi patruzeci şi cinci de minute./ Flacăra roşie devine cianotică,/ ci-uperca neagră se umflă;/ unii văd chipul Satanei, imaginea se repetă.../ Mii de hârtii, dar și trupuri,/ ca niște păsări mici, albe, nevinovate,/ cu aripi întinse zboară din turn şi cad pe pământ.../ Oamenii fug, unii se transformă în scrum,/ alţii delirează sub dărâmături./ Moartea cade neagră,/ șerpuind pe zidurile care se

dărâmă/ ca nişte castele de nisip.../ Ochiul galben al soarelui priveşte ne-putincios/ pământul acoperit cu arip-isumbre,/ aripi ce nu se mai zbat.../Liniştea dimineţii fuge pulverizată/ de zecile de mii de fragmente de gea-muri/ prin care au trecut odinioară/ atâtea priviri, atâtea gânduri, atâtea vise.../ Pe străzi, în biserici, lumea se roagă.../ Alb, negru, roşu./ Lacrimi, durere, sânge. Vise ucise./ Înnebunit, soarele pleacă./ Amurgul cade peste sângele colorat în mov,/ câinii scor-monesc printre ruine.../ Întunericul devine din ce în ce mai negru./ Luna apare curioasă, glacială, distantă./ Legile urii au învins pentru o clipă./ Sufletele ucigaşilor împreună cu cele ale victimelor/ se-nalţă spre cer pentru judecată./ „Cu ce-am greşit? se-ntreabă sufletele curate,/ Noi am muncit, am clădit, am iubit... Dar voi?”

VAVILA POPOVICI

MIORIŢA USA IUNIE 2011 DIVERTISMENT/ PUBLICITATE13

Biserica Invierea Domnului | pr. Octavian Mahler | 26050 Kay Avenue | Hayward , CA 94545 | www.holyresurrectionparish.org | (510) 692-7785

RECLAME IUNIE 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011Sacramento County, CAComcast CableMonday @ 10:00pm on Ch 19 (96) Romanian Tuesdays @ 9:30pm on Ch 19 (96) EnglishThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Concord, CAComcast CableSunday @ 6:00pm Channel 26 EnglishMartinez, Pleasant Hill, Lafayette, Orinda, Moraga, Tice Valley area, Alamo, Danville. Ch28- Walnut Creek & Ch28- Concord, Clayton, Rossmoor area.

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh95- Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch97- Ana heim, Villa Park Ch-98Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

MIORIŢA USA IUNIE 2011 ULTIMA ORĂ15

CONCURSUL DE ESEURI „ROMÂNIA MEA” AL ELEVILOR VASLUIENI

Orice acţiune care vine din sfera politică, oricât de dezinteresată ar părea, are şi un scop electoral, acela de a atrage voturi şi simpatia electoratu-lui. Privită sub acest aspect, s-ar putea spune aceasta şi despre iniţiativa PNL Vaslui de a organiza un concurs de ESEURI, adresat elevilor vasluieni.

Dincolo însă, de aspectul „poli-tic” nu pot să nu salut o astfel de iniţiativă şi mi-aş dori ca toate par-tidele din România să iniţieze ase-menea acţiuni. Până la urmă, mi se pare mult mai civilizat ca partidele

să promoveze tinerii decât să împartă mici şi bere în preajma alegerilor, un obicei încetăţenit în România ultimilor 20 de ani. Con-cursul de es-uri „România mea” se adresează elevilor. Punctul forte al acestei acţiuni, îl constituie juriul care va analiza eseurile elevilor vas-luieni, constituit din jurnalişti din SUA, Australia şi România. Apre-ciez de pe acum că domnii/doam-nele, care vor citi aceste lucrări vor avea mari surprize văzând, cât de maturi sunt aceşti elevi şi cât de clar şi concis pot analiza o societate pentru care, deja, resimt frustrări.Să nu vă miraţi dacă mulţi din

tre aceştia îşi vor exprima regretul pentru faptul că nu-şi prea văd un viitor clar în ţara lor. Exemplele din jurul lor îi conduc spre dezamăgire. În judeţul Vaslui sunt peste 5 mii de elevi ai căror părinţi lucrează în străinătate. Mulţi dintre ei, sunt persoane cu studii superioare care prefera un loc de muncă mult sub pregătirea lor, dar mult mai bine plătit decât cel din ţara pentru care au făcu ani de studiu. Toate acestea şi multe alte aspect, sunt premise de la care „ROMÂNIA MEA”, tema concursului de eseuri, poate deveni foarte uşor pentru elevii participanţi “România de unde vreau să plec”. Aş

vrea să exagerez şi, sper că mai sunt tineri care cred că ţara lor le poate oferi un viitor decent. Rămâne de văzut. Creaţiile elevilor vasluieni care vor intra în competie ne va da dovadă!

Succes tinerilor creatorilor de limba românească!

Componenţa juriului internaţional: Pr. Dr. Theodor Damian, scriitor, director al revistei „Lumină lină” din New York;

George Roca, scriitor, jurnalist inde-pendent, Sydney, Australia;

Leonard Oprea, scriitor, manager/jurnalist al revistei „Gândacul de Colorado” ;

Viorel Nicula, manager editor al re-vistei „Mioriţa USA”, Sacramento, California;

Sorin Olaru, poet, jurnalist, la revista „Curentul Internaţional”, DetroitTatiana Solomon, vice-preşedinata juriului. jurnalistă la ziarul „Liber-tatea”, România;

Lia Lungu, muzician, preşedinta ju-riului, jurnalista la revista „Meridi-anul românesc” SUA.

GELU IRIMIA

R O M Â N I A M E A ? !Privesc globul pământesc si vreau

să-mi aleg un loc unde aş putea trăi in viitor. Si totuşi…mereu mă opresc la România. Îmi place forma tării mele pe glob. Aşa cum spunea Ana Blandiana, seamănă ”c-un buchet de flori aşezat de veacuri intr-o vază-Marea Neagră”.

Avem şi munţi, şi dealuri, şi câm-pii, şi râuri, dar mai ales, avem acel colţ de rai-Delta Dunării!În adâncul pămantului incă mai sunt cărbuni, gaze naturale, petrol, înca mai este aur!M-am întrebat mereu cum de Dumnezeu ne-a dat nouă, românilor, o ţara cu aşa relief si cu aşa de multe bogăţii?

Şi tot eu însumi răspund: Dum-nezeu ne-a făcut pe noi, românii, harnici, răbdători, credincioşi. Din totdeauna, am crezut că nicăieri nu-i mai bine ca-n ţara ta. Şi, totuşi, de ce românii îşi caută o altă viaţa pe me-leaguri străine?

Fostul papă de la Vatican, Ioan Paul al II-lea, numea România ”grădina Maicii Domnului”. Dacă Maica Domnului a răbdat multe şi a plâns pentru cei mulţi, aşa răbdam şi noi, românii, viaţa care de la o zi la alta e din ce în ce mai grea!

Copii râd, dar părinţii lor au ochii trişti si pumnii încleştaţi, parcă ar intreba: cât? Plâng râurile noastre: Prutul, Siretul, Oltul, Mureşul, Crişurile: Plânge Dunărea bătrână.

Văd ele, apele, ce este acum în ţară. Se tulbură şi când devin prea mânio-ase, se revarsă: Dar nu inundă vilele luxoase ale celor fără Dumnezeu, ci, tot casele celor ce îngenunchează în faţa icoanei.

Stau şi ma gândesc la paginile din istoria neamului meu, scrise cu litere de sânge, mă gandesc la Eminescu si Caragiale, la Nicolae Iorga şi la mulţi alţi oameni de seamă, care au pus înaintea la orice- iubirea de neam şi de ţară. Văd la televizor oameni de marcă plecaţi de zeci de ani din ţară şi care vorbesc limba română cum n-ar fi plecat nicicând în prib-egie. Îmi saltă inima de bucurie. Dar privesc la cei de zi: inculţi, parveniţi, hidoşi prin vorbă si port si ma întreb:

asta-i ROMANIA MEA?Mai se aprind pe cer steluţe:

gimnaşti, olimpici, însa, faptele un-ora, de la cei de jos până la cei din conducerea ţării, aduc nori negri peste ţara mea. Oare au uitat ca am avut un trecut mare? Nu vrem un vi-itor mai luminos? Poate e predestinat să cântăm ” Desteaptă-te, române!” şi totuşi să stăm într-o stare latentă de peste 20 de ani!

Ipocrizia, hoţia, minciuna, incul-tura e aici la noi! Dar până când? Sper să rămână soarele şi peste ţara mea. Vreau să ştim să respectăm doar tot ce-i frumos şi bun. Vreau să ne respectăm datinile, şi cântul, şi por -tul.Îmi vreau tară respectată în lume. Îmi vreau concentăţenii înapoi

acasă. Nu vreau copii despărţiţi de părinţi! Nu vreau clădiri fără de suflet?Vreau să ne strângem si să ne căpatăm locul si respectul cuvenit în-tre toate ţările lumii!

Asta vreau pentru ROMÂNIA MEA ?!

CLAUDIU-COSTEL N Ă ST A S E HUSI-jud. VasluiNumele: NastasePrenumele: Claudiu-CostelVarsta: 16 aniLiceul: Colegiul National "Cuza-Voda" HusiClasa: aX-a S.S.Telefon: 0769426830Email: claudiu_nastase95@yahoo.es

CLAUDIU-COSTEL NĂSTASE

ROMÂNIA MEACel mai important mi se pare

că acum, la 17 ani, am descoperit adevăratele valori. Chiar dacă vârsta pe care o am nu denotă multă ma-turitate, vreau să cred că formarea mea este şi va fi legată de cărţi, de experienţe şi de oameni.

Când rostesc cuvântul România nu mă gândesc la ţara în sine sau la spaţiul geografic al ei, ci la locul unde trăiesc, mă bucur sau une-ori sufăr, locul pe care iubesc să îl numesc ,,acasă”, unde se află familia şi prietenii mei - un loc de care mă leagă amintiri. România este o îmbi-nare între plaiurile mioritice şi marea infinită, între prezent şi trecut, un loc unde Binele intră în conflict cu Răul, dar în orice Rău încercăm să găsim şi ceva bun, chiar dacă uneori ne amăgim. Toate acestea se întâmplă pentru că noi, românii, avem un tre-cut pe care ştim să îl respectăm, avem modele pe care putem să le urmăm şi

avem principii pe care le-am păstrat deşi destinul ni s-a împotrivit.

Numai în România foşnetul unei frunze mă duce cu gândul la poe-zia eminesciană, numai în Româ-nia susurul unei ape îmi îndreaptă gândul către melodiosul nai, numai în România semeţia brazilor îmi aminteşte de rapsozii populari cu cântecele şi dansurile lor inedite. Totul constituie un nucleu aflat în centrul întregii noastre culturi.

Cultura românească are la baza an-umite valori morale promovate de cei care, prin muncă şi perseverenţă, şi-au dorit şi au reuşit să scoată Româ-nia din anonimat. Nu puţine sunt domeniile în care românii şi-au pus amprenta asupra evoluţiei omeni-rii. Ei au semnat în multe file din cartea valorilor umanităţii, cu mând-rie şi demnitate, simplu: România. Spiritul liber al acestor români i-a făcut să se desprindă din anonimat. Chiar dacă uneori a fost impusă o îngrădire de ordin social, spiritul

românesc nu a fost niciodată îngrădit pentru că el rămâne mereu treaz şi conectat la realităţile de aici şi de dincolo.

România mea este, pur şi sim-plu, universul meu, unde acest spirit trăieşte şi se dezvoltă arătându-şi adevăratele valori: calitatea umană, bunătatea, omenia, perseverenţa, nobleţea.

Şi totuşi, ce face diferenţa din-tre România şi restul ţărilor? Nu suprafaţa, nu limba, nu trecutul, ci oamenii. Pentru noi, restul ţărilor ne sunt străine. Străinătatea pentru un român de astăzi este locul accesibil în concediu, când are bani. Dar ea este mai mult decât atât. Ea este deschi-derea spre noi oportunităţi. Percepţia populaţiei române de aici legate de străinătate se schimbă datorită tin-erilor care, prin burse, stagii de for-mare şi diferite proiecte, aduc o altă idee despre străinătate. Astfel, străinii nu ne vor mai părea atât de străini.

România mea contribuie la for-

marea noastră, a tinerilor, pune baze solide pentru a putea accede la aceste programe de formare. Sigur mai sunt multe de făcut în domeniul educaţiei, dar şcoala românească ne oferă un punct de pornire in jurul căruia con-struim fundaţia pentru dezvoltarea noastra intelectuală. Ideea este că trebuie să promovăm pe acei oameni care ne oferă perspective. Niciodată nu trebuie înlăturaţi, din drumul nostru spre evoluţie, oamenii care ne pot ajuta. Învăţământul românesc tot timpul a fost unul de calitate şi aşa ar trebui să rămână. Schimbul de idei şi interacţiunea cu alţi oameni, din alte colţuri ale lumii, ne ajută să îmbunătăţim ceea ce avem noi.

A lucra sau a studia în străinătate nu înseamnă să uiţi cine eşti, să-ţi uiţi identitatea, să-ţi uiţi ţara. Am cunoscut oameni care încearcă să aducă, acolo unde trăiesc ei, câte ceva din românismul de acasă: o muzică românească de calitate, arta românească, tradiţiile noastre,

sărbătorile noastre. De ce? Pentru că nu le este ruşine cu România, pentru că ei ştiu că nu este chiar o nenoro-cire să fii român şi, cu siguranţă, că şi ei sunt cu gândul la România mea.

Şi pănâ la urmă ce înseamnă să trăieşti în România? Acasă se vorbeşte limba româna. Trăiesc ca toţi ceilalţi tineri. Părinţii mei vorbesc şi se comportă ca toţi ceilalţi părinţi. Eu ştiu că sunt româncă. În buletinul pe care îl am scrie clar: ,,România”, ceea ce înseamnă ,,naţionalitate română”. Dar să fii român şi să trăieşti în România înseamnă mult mai mult decât atât. Înseamnă să simţi, să gândeşti şi să trăieşti româneşte!

Moraru Teodora-AlexandraLiceul Teoretic ,,Mihail Kogălniceanu”-VasluiClasa aX-a BTelefon: 0742247175e-mail: teodoraalexandra_94@yahoo.com

TEODORA A. MORARU