Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
e-DIASPORO
NEWSLETTER nr. 134 din 19 octombrie 2018
Din sumar:
Participarea Președintelui României la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins;
Declarația de presă susținută de Președintele României înaintea participării la reuniunea Consiliului European;
Vizita de stat a Președintelui României în Republica Italiană, prima din ultimii 45 de ani;
Prima zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;
Cea de-a doua zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;
Declarația de presă comună a Președintelui României cu Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella;
Cea de-a treia zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;
Alocuțiunea Președintelui României în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din Italia;
Alocuțiunea Președintelui României în cadrul întâlnirii cu reprezentanții Confederației patronatelor italiene;
Ultima zi a vizitei de stat a Președintelui României în Italia;
Muzeul Românilor de Pretutindeni, lansat pe o platformă online (R)*;
Cererile privind cetățenia română se depun exclusiv în baza programării online prealabile (R);
Serviciile de pașapoarte din București și Ilfov s-au mutat în două sedii noi (R);
S-a promulgat legea privind extinderea valabilităţii paşapoartelor de la 5 la 10 ani (R);
Îmbunătățirea cadrului legislativ privind condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii minori (R);
Se caută parteneri din mediul asociativ pentru perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (R);
Consultare cu diaspora pe tema pregătirii Președinției României la Consiliul UE (R);
Ghidul Beneficiarului 2018 – versiune actualizată (după consultarea publică)(R);
Drepturile cetăţenilor europeni în Marea Britanie după BREXIT (R);
Ghid de stabilire a rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România -- clarificări ref. nedeclararea domiciliului fiscal (R);
Contribuţiile retroactive la sistemul de pensii se pot face până la 31 decembrie 2018 (R);
Ghid practic pentru reîntoarcerea în România (R);
*(A) = Actualizat *(R) = Reluat
UNIUNEA EUROPEANĂ
PARTICIPAREA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI LA REUNIUNEA CONSILIULUI
EUROPEAN ŞI LA SUMMITUL EURO ÎN FORMAT EXTINS
Joi, 18 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a
participa la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European și la Summitul
Euro în format extins.
În cadrul reuniunii Consiliului European, discuțiile șefilor de stat și de guvern s-au
concentrat pe procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană,
problematica migraţiei, securitatea internă UE și aspecte legate de relațiile
externe ale Uniunii.
În procesul de retragere a Marii Britanii din UE, în ciuda negocierilor intense,
acordul de retragere nu a fost finalizat până la acest moment. Șefii de stat și de
guvern au reafirmat sprijinul față de negociatorul șef al Uniunii, susținând în
continuare toate demersurile sale pentru a încheia un acord de retragere, în
cadrul definit de orientările aprobate de Consiliul European. De asemenea, în
cadrul discuțiilor a fost reiterată determinarea de a păstra unitatea celor 27 de
state membre în această fază finală a negocierilor cu Marea Britanie. Totodată, a
fost afirmată disponibilitatea de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului
European la momentul la care negociatorul șef va informa asupra unor progrese
decisive în negocieri.
Discuțiile pe tema migrației s-au concentrat pe evoluțiile viitoare în direcția
întăririi cooperării cu statele terțe de origine și de tranzit, în vederea dezvoltării
unor parteneriate cuprinzătoare cu acestea și au reconfirmat sprijinul pentru o
abordare cât mai amplă a acestui fenomen. Pe dimensiunea internă a gestionării
migrației, Președinția austriacă a prezentat stadiul implementării concluziilor
Consiliului European din iunie a.c.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța dialogului intensificat cu
țările de origine și de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului
migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane. Președintele
României a subliniat importanța pe care țara noastră o acordă măsurilor de
eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe
teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii
legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat susținerea țării noastre
pentru eforturile de consolidare a agențiilor europene de profil, inclusiv a
Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, reamintind
contribuția semnificativă a României la activitatea acesteia din urmă.
În ceea ce privește securitatea internă, discuțiile liderilor au evidențiat
progresele realizate în acest domeniu și necesitatea menținerii unui ritm susținut
de implementare a măsurilor adoptate până în prezent. În context, a fost
reiterată susținerea pentru adoptarea rapidă a măsurilor legislative privind o
gestiune integrată a sistemelor de securitate UE pentru a răspunde cât mai
adaptat imperativului de securitate la nivel european.
Președintele României a reliefat importanța implementării instrumentelor
destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul UE și necesitatea
continuării eforturilor pentru adoptarea cadrului legislativ privind
interoperabilitatea. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că
prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână
printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul țării
noastre pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea
rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice. În acest
context, Președintele României a susținut avansarea discuțiilor privind
propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conținutului
terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la
atacurile cibernetice.
În privința relațiilor externe ale Uniunii, liderii europeni au convenit asupra
importanței implementării Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, precum și
asupra dorinței de înregistrare a unor progrese substanțiale în implementarea
obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice la reuniunea COP24, de la
Katowice, din 2 decembrie 2018.
În cadrul Summitului Euro în formula UE 27, șefii de stat și de guvern au discutat
despre stadiul negocierilor privind consolidarea Uniunii Economice și Monetare
în prezența președinților Eurogrupului, domnul Mário Centeno, și Băncii Centrale
Europene, domnul Mario Draghi. S-a făcut o trecere în revistă a pașilor
întreprinși de la Summitul din iunie 2018, cu accent pe reforma Mecanismului
European de Stabilitate (ESM) și pachetul privind reducerea riscurilor în sistemul
bancar, în pregătirea unei discuții mai extinse la viitorul Summit Euro din luna
decembrie a acestui an.
Președintele Klaus Iohannis a apreciat că procesul de consolidare a Uniunii
Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE,
generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro,
cât și asupra celor care nu au aderat încă la aceasta și a adăugat că România
sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și
inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul țării noastre de
aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.
Președintele României a subliniat nevoia promovării unei abordări unitare la
nivelul Uniunii în deciziile legate de Uniunea Economică și Monetară și Uniunea
Bancară, întrucât este esențială aprofundarea convergenței nu numai în
interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană, în vederea consolidării
unei Uniuni cât mai puternice și coezive pentru viitor.
Comunicatul de presă este disponibil aici: http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/participarea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-reuniunea-consiliului-european1539877288
DECLARAȚIA DE PRESĂ SUSȚINUTĂ DE PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
ÎNAINTEA PARTICIPĂRII LA REUNIUNEA CONSILIULUI EUROPEAN
Joi, 18 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a
susținut la Bruxelles, o declarație de presă înaintea participării la
reuniunea Consiliului European:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună dimineața! Bine ați venit!
Avem Consiliul European și Summitul ASEM. Consiliul European a debutat aseară
cu o cină informală care nu a dus la niciun progres. S-a discutat despre Brexit,
însă, din păcate, se pare că momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns
la niciun acord. Se va lucra în continuare, se va negocia în continuare, dar
optimismul s-a redus, ca să mă exprim așa.
Jurnalist: Vă așteptați ca lucrurile să schimbe în cadrul discuțiilor de zilele
acestea?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vom vedea. Eu mă număr
printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire
ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă alți pași. Toată lumea speră ca
negocierile să reintre într-un ritm care permite un progres.
Jurnalist: S-a convenit asupra prelungirii termenului?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Nu s-a convenit. Este o
opțiune, sigur, deocamdată teoretică, nu am luat-o în discuție, nu am convenit
un nou summit, ci dorim să se continue negocierile așa cum au început și, la un
moment dat, au funcționat chiar bine lucrurile.
Jurnalist: Pe temele de astăzi ale Summitului privind migrația, care este poziția
României?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Migrația, securitatea internă,
politica externă sunt temele din această dimineață. Aici nu apar noutăți, practic
formalizăm discuțiile de la Summitul de la Salzburg, care s-au concentrat mai
degrabă pe teme uzuale. Nu au fost contradicții, ne-am înțeles atunci și, cum am
spus, vom formaliza o colaborare mai strânsă, pe cât posibil o legislație care
permite eliminarea conținuturilor teroriste din internet, colaborare mai strânsă
în chestiuni de protecție civilă. La politică externă, sigur, sper cel puțin eu, să
abordăm chestiuni de extindere, chestiuni de sancțiuni, dar nu prevăd evoluții
deosebit de importante. În final, la dejunul de lucru, vom avea o discuție de tip
Euro summit, în format extins, cu participarea tuturor, și a noastră, ceea ce e
foarte bine. Evident, voi sublinia că România dorește să între în zona Euro,
dorește o abordare serioasă, sustenabilă și aceste lucruri vor fi consemnate.
Jurnalist: Sunteți optimist cu privire la reușita țării noastre la a intra în Zona
Euro?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fără îndoială, trebuie să facem
diferența între rezultatele concrete pe care le avem acum și care se lasă
așteptate. Deci, nu suntem într-o perioadă în care intrarea în Zona Euro este
iminentă, dar este un obiectiv foarte important al României și se va realiza. Nu
se va realiza foarte curând, fiindcă lucrurile se mișcă încet la noi.
Jurnalist: Cum comentați faptul că în recentul Eurobarometru în România, la
două luni înainte de preluare Președinției, percepția românilor privind
apartenența la Uniunea Europeană cunoaște un trend descendent și o susținere
în declin de la 59% la 49%?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta nu este o veste bună, dar
cum știm, aprecierea unei națiuni asupra problemelor europene ține, de regulă,
de problemele interne, mai mult decât de problemele europene și confuzia
generală creată de coaliția PSD-ALDE, modul lipsit de transparență în care se
legiferează, dezbaterile interminabile pe justiție, unde, de asemenea, PSD-ALDE
abordează o conduită total contrară așteptărilor populației și ale partenerilor
europeni, toate acestea au dus și la reacții ale partenerilor europeni și întreaga
situație, care este nemulțumitoare, probabil a dus la această scădere. În
evaluarea mea, este o scădere temporară şi, în măsura în care reușim să ne
revenim acasă, să începem să legiferăm transparent, să discutăm unii cu alţii, să
abordăm o atitudine de bună guvernare – adică guvernarea să se facă pentru cei
guvernaţi, nu împotriva celor guvernați –, atunci cred că şi atitudinea față de
Europa va reveni la, zic eu, cote normale de peste 50%.
Jurnalist: Probabil ați văzut Ordonanța de urgență care modifică recent
promulgatele Legi ale justiției. În ce măsură credeți că afectează funcționarea
DNA și a celorlalte parchete?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această ordonanță este foarte
îngrijorătoare. Aici avem chiar mai multe lucruri de discutat şi n-aș vrea să intru
în multe detalii, o să o fac când ajungem cu toții acasă, dar câteva idei merită
menționate. Bunăoară, pensionarea magistraților este o chestiune pe care eu
am semnalat-o, am solicitat Parlamentului o reluare a discuției, o reevaluare. N-
a făcut-o, ca, după aceea, ministrul Justiției să vină fără nicio explicație,
netransparent, fără consultări publice, ca să schimbe aceste articole. Dar măcar
dacă le-ar fi schimbat, în sensul să fi rezolvat problema, nu a rezolvat nimic, pur
și simplu, le-a amânat. S-au introdus, peste noapte, noi condiții pentru
procurori, chestiuni care nu au fost discutate în Parlament şi care nu au fost
pregătite. Se ignoră avize ale CSM. Iată de ce am spus că nu se legiferează
corect. Lumea se așteaptă, şi pe bună dreptate, ca legiferarea să se facă într-un
mod transparent, după consultări şi, sigur, ținând cont şi de opiniile sistemului.
Or, se vede că această coaliţie PSD-ALDE şi Guvernul lor nu doresc să legifereze
nici transparent, nici să se consulte cu partenerii. Nu este calea bună, nu este
calea care va duce la pace socială şi nici măcar nu va rezolva problemele din
Justiție.
Jurnalist: Vă așteptați sau chiar îi cereți Avocatului Poporului să conteste la
Curtea Constituțională această Ordonanță? Aveți motive să credeți că sunt
elemente de neconstituționalitate acolo? De exemplu, referitor la eventuala
retroactivitate...
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, nicio lege nu este
retroactivă și nicio ordonanță de urgență, dar știm că deja sunt solicitări la
Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constituţională şi, cum aceste
solicitări au venit din sistem, eu voi aștepta evoluțiile în continuare și, după
aceea, vom putea să intrăm mai mult în detalii.
Jurnalist: În privința numirii la șefia DNA, veți accepta propunerea venită din
partea ministrului Justiției, respectiv numirea Adinei Florea la șefia DNA?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot așa, în pregătirea unei
discuții pe care o vom face acasă. România nu poate să facă pași înapoi în lupta
anticorupție. Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva! Ne dorim, îmi
doresc o luptă anticorupție serioasă. Pentru asta, DNA are nevoie în frunte de o
persoană independentă, o persoană hotărâtă să-și asume această luptă dificilă,
grea, dar o luptă dreaptă. Nu este posibil să facem pași înapoi în lupta
anticorupție, unde România ajunsese să fie dată exemplu pozitiv. Este clar că aici
apar, de asemenea, probleme grave în felul cum se aplică procedurile. Avem un
aviz negativ de la CSM, aviz care conține câteva lucruri care trebuie să ne dea
foarte, foarte mult de gândit. Chestiunea mă preocupă si voi face declarații pe
această chestiune când ne întoarcem în țară. Iar până atunci, am solicitat
departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri, după care
putem să vorbim mai mult, Dar, încă o dată, nu voi accepta nimic ce reprezintă
un pas înapoi în lupta anticorupție din România.
Jurnalist: Și din punctul dumneavoastră de vedere, o eventuală numire a Adinei
Florea ar reprezenta un pas în spate? Ați apucat să vorbiți, o cunoașteți, ce
părere v-ați făcut despre ea?
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cunosc persoana. Nici nu
cred că este nevoie acum să cunosc persoana. Voi studia documentele înaintate
pentru nominalizare, după care o să vorbim acasă mai multe. Mulțumesc! O zi
bună!
Declaraţia de presă este disponibilă aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-
sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-inaintea-participarii-
la-reuniunea-consiliului-european
VIZITĂ DE STAT ÎN ITALIA
VIZITA DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA ITALIANĂ,
PRIMA DIN ULTIMII 45 DE ANI
În perioada 14-17 octombrie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus
Iohannis, a efectuat o vizită de stat în Republica Italiană, aceasta fiind
prima vizită de stat din ultimii 45 de ani.
Vizita a avut loc în contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri și al aniversării
a 10 ani de la ridicarea relației bilaterale dintre România și Italia la nivel de
Parteneriat Strategic Consolidat.
Duminică, 14 octombrie a.c., la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei,
Președintele României a avut o întrevedere cu reprezentanți de marcă ai cultelor
religioase ortodox, greco-catolic și romano-catolic.
În cursul serii, Președintele Klaus Iohannis a participat la un moment simbolic al
vizitei, cu încărcătură deosebită pentru relația bilaterală dintre cele două state –
iluminarea Columnei lui Traian în culorile Drapelului României.
Luni, 15 octombrie a.c., au avut loc convorbiri oficiale cu Președintele Italiei,
domnul Sergio Mattarella, pe teme legate de Parteneriatul Strategic Consolidat
dintre cele două țări, precum și de cooperarea în plan european, internațional și
securitar.
În cadrul dialogului, o atenție deosebită a fost acordată reconfirmării
caracterului special al relației bilaterale, aprofundării Parteneriatului Strategic
Consolidat, întăririi cooperării economice și rolului comunității românești din
Italia.
Cei doi Președinți au participat la inaugurarea unei expoziții dedicate
comemorării a 2000 de ani de la moartea poetului latin Ovidiu.
Agenda a mai inclus întrevederi oficiale cu Președintele Consiliului de Miniștri al
Italiei, domnul Giuseppe Conte, Președintele Senatului, doamna Maria Elisabetta
Alberti Casellati, și Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico.
La data de 16 octombrie a.c., Președintele României a participat la deschiderea
Forumului de Afaceri România-Italia, eveniment menit să stimuleze dimensiunea
economică a Parteneriatului Strategic Consolidat, în contextul în care, în 2017,
valoarea schimburilor comerciale a fost de 14,6 miliarde euro, cea mai ridicată
valoare înregistrată în istoria relațiilor comerciale româno-italiene. Cu o valoare
estimată a schimburilor comerciale de peste 15,5 miliarde euro, în acest an,
Italia este doilea partener comercial al României şi ocupă primul loc în topul
investitorilor străini din punct de vedere al numărului de companii prezente pe
piață, respectiv locul cinci în clasamentul investițiilor străine în economia
noastră.
De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va avea, la Roma, o întrevedere cu
Primarul orașului, doamna Virginia Raggi, urmată de o întâlnire cu reprezentanții
comunității românești, cea mai numeroasă din afara graniţelor şi cea mai mare
comunitate străină din Peninsulă.
Comunicatul de presă este disponibil şi aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-de-stat-a-
presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-14-17-
octombrie-a-c
PRIMA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN REPUBLICA
ITALIANĂ
Duminică, 14 octombrie, prima zi a vizitei de stat a inclus o vizită la sediul
Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, o întrevedere cu reprezentanții cultelor
religioase ortodox, greco-catolic şi romano-catolic şi participarea la iluminarea
Columnei lui Traian în culorile Drapelului României
Cu prilejul vizitei la sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Președintele
României l-a felicitat pe Preasfințitul Părinte Siluan al Episcopiei Ortodoxe
Române a Italiei pentru activitatea desfãșurată.
Întrevederea Președintelui Klaus Iohannis cu reprezentanții cultelor, ca prim
moment al vizitei de stat în Republica Italiană, reprezintă un semnal pe care
Președintele României a vrut să îl transmită în sensul apropierii față de
comunitatea de români din Italia, cea mai numeroasă din afara granițelor
României, o comunitate apropiată atât de biserică și de reprezentanții săi, cât și
de țară.
Președintele României a transmis, totodată, aprecieri pentru contribuția cultelor
religioase la activitățile filantropice și de sprijin social ale asociațiilor și
fundaţiilor religioase desfășurate atât în România, cât și în sprijinul românilor din
Italia care sunt în situații dificile.
Președintele Klaus Iohannis a încurajat continuarea dialogului inter-religios
dintre toate comunitățile religioase românești din Italia, care reprezintă un
model de bune-practici și pentru celelalte comunități de români din afara
granițelor țării, aspect important pentru păstrarea unității poporului român, mai
ales în contextul celebrării în acest an a Centenarului României Moderne.
De asemenea, Președintele României și Preasfințitul Părinte Siluan al Episcopiei
Ortodoxe Române a Italiei, împreună cu ierarhii prezenți au avut un schimb de
vederi asupra aspectelor curente ale activității acestora.
Președintele Klaus Iohannis a dăruit reprezentanților cultelor participante la
întâlnire trei drapele oficiale ale României, ca simbol al atașamentului față de
țară.
În cursul serii, Președintele României a participat la iluminarea Columnei lui
Traian în culorile Drapelului României, alături de sute de cetățeni români. Cu
această ocazie, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că acest moment simbolic
are o încărcătură deosebită pentru relația dintre cele două state.
Comunicatul de presă este disponibil aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/prima-zi-a-vizitei-de-
stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-14-
octombrie-a-c
CEA DE-A DOUA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN
ITALIA
Luni, 15 octombrie, a doua zi a vizitei de stat a Președintelui României,
domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană, a inclus convorbiri oficiale
cu Președintele Italiei, domnul Sergio Mattarella, cu Președintele
Consiliului de Miniștri, domnul Giuseppe Conte, și cu Președintele
Senatului, doamna Maria Elisabetta Alberti Casellati.
În cadrul discuțiilor cu omologul italian, Președintele României a subliniat faptul
că vizita are loc într-un an cu o semnificație deosebită atât pentru România, cât
și pentru relația bilaterală, în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, o
aniversare-reper pentru istoria noastră modernă, și al aniversării a 10 ani de
Parteneriat Strategic Consolidat.
Cei doi interlocutori au evidențiat faptul că cele două comunități - cei
aproximativ 1,2 milioane de români din Italia, cea mai mare comunitate străină
din Peninsulă și cea mai mare comunitate de români din afara granițelor, și
respectiv cea italiană prezentă în România - reprezintă un liant puternic, care
consolidează legătura specială dintre cele două țări.
În egală măsură, a fost abordată în discuțiile cu Președintele Sergio Mattarella
dimensiunea economică a Parteneriatului Strategic Consolidat, Președintele
Klaus Iohannis pledând pentru dezvoltarea sa în continuare, atât în ceea ce
privește investițiile italiene în România, cât și în privința creșterii schimburilor
comerciale care au o tendință de amplificare.
Președintele României a reiterat obiectivul consolidării proiectului european, pe
baza valorilor și principiilor sale fundamentale. În context, Președintele Klaus
Iohannis a arătat că România va susține, pe mai departe, o Uniune mai
puternică, capabilă să le asigure cetățenilor europeni securitatea și
prosperitatea, Summitul european informal pe care țara noastră îl va găzdui la
Sibiu, în mai anul viitor, urmând a fi un moment definitoriu din acest punct de
vedere.
În ceea ce privește extinderea UE, cei doi interlocutori au convenit faptul că
România și Italia împărtășesc o viziune comună, Președintele României subliniind
că țara noastră este interesată de o vecinătate estică stabilă, democratică și
prosperă.
Discuțiile purtate pe tema securității au evidențiat atenția acordată de ambele
țări unei relații transatlantice solide, bazate pe unitate, solidaritate și pe o
partajare echitabilă a responsabilităților statelor aliate. În egală măsură,
Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța ca Uniunea Europeană să
devină un veritabil actor global, care promovează valorile multilateralismului.
Cei doi șefi de stat au salutat cooperarea foarte bună dintre cele două țări în
domeniul apărării, inclusiv în cadrul NATO, care este principalul garant al apărării
colective a membrilor săi și al securității zonei transatlantice.
Totodată, cei doi Președinți au vernisat expoziția dedicată comemorării, în 2017,
a 2000 de ani de la moartea poetului latin Ovidiu, eveniment simbolic de natură
să pună în evidență trăinicia relațiilor culturale bilaterale.
În cadrul întrevederii cu Președintele Consiliului de Miniștri, domnul Giuseppe
Conte, au fost abordate relația bilaterală dintre cele două țări, precum și
cooperarea în plan european, internațional și securitar. Președintele Consiliului
de Miniștri a mulțumit Președintelui Klaus Iohannis pentru prietenia pe care
acesta și România o poartă Italiei și poporului italian.
În planul cooperării economice, cei doi interlocutori au salutat nivelul excelent al
schimburilor comerciale bilaterale, Italia fiind al doilea partener comercial al
României, cu o balanță comercială echilibrată.
De asemenea, Președintele României a subliniat faptul că țara noastră continuă
să reprezinte o piață foarte atractivă pentru companiile italiene, în condițiile în
care Italia ocupă primul loc în topul investitorilor străini din punct de vedere al
numărului de companii prezente pe piață.
Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru modul în care autoritățile italiene
au acționat până acum în relația cu numeroasa comunitate românească din
Italia, foarte bine integrată în societatea italiană și care aduce o contribuție
substanțială la economia acestui stat.
Președintele României a prezentat prioritățile țării noastre pe perioada
exercitării Președinției Consiliului UE de anul viitor, unul dintre subiectele
principale pe durata mandatului României urmând a fi procesul de reflecție
privind viitorul Europei. Președintele Consiliului de Miniștri a exprimat întreg
sprijinul Italiei pentru Președinția României la Consiliul UE.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat faptul că dimensiunea externă a migrației
rămâne o componentă esențială în acțiunile Uniunii pentru gestionarea migrației
ilegale, care necesită o cooperare mai strânsă. De asemenea, Președintele
României a evidențiat faptul că, pentru o abordare cuprinzătoare a migrației,
este necesară stabilirea unui echilibru corect între măsurile pe termen scurt,
care au drept scop salvarea vieților pe mare și îmbunătățirea protecției
frontierelor, și cele pe termen lung, care vizează soluționarea cauzelor profunde
ale migrației. În acest context, cei doi înalți oficiali au făcut un schimb de opinii
cu privire la situația din Libia.
În cadrul întrevederii cu Președintele Senatului, doamna Maria Elisabetta Alberti
Casellati, au fost abordate aspecte ale cooperării bilaterale, cu accent pe
cooperarea în plan european, în domeniul economic și cultural, inclusiv cu
privire la rolul și contribuția diplomației parlamentare, precum și aspecte privind
cooperarea în plan internațional și securitar.
Comunicatul de presă este disponibil aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/cea-de-a-doua-zi-a-
vizitei-de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-
italiana-15-octombrie-a-c
DECLARAȚIA DE PRESĂ COMUNĂ A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI CU
PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, DOMNUL SERGIO MATTARELLA
Luni, 15 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,
a susținut la Palatul Quirinale din Roma o declarație de presă comună cu
Preşedintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella.
Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella: Aș dori, din nou, să
reînnoiesc un «Bine ați venit!», cu ocazia acestei prime vizite de stat a unui
Președinte al României, după ce a fost regăsită democrația, într-un an foarte
important, pentru că acest an marchează Centenarul Marii Uniri a României.
Este o vizită care, pentru noi, este foarte importantă în ceea ce privește relațiile
la nivel excelent între România și Italia, relații care sunt bazate pe legături
istorice și culturale foarte vechi și pe legături sociale, umane, economice actuale.
Legăturile istorice ne-au permis nouă să dezvoltăm o serie de colaborări,
colaborări politice, economice şi sociale la nivel foarte înalt, colaborări care se
intensifică şi care cresc şi ca dimensiune şi număr. Există legături sociale foarte
adânci. În Italia este prezentă o importantă comunitate românească, este
comunitatea cea mai importantă în Italia, cea mai mare. Vorbim de circa 1,2
milioane de români.
Există mii de italieni care, la rândul lor, locuiesc în România, există multe
companii italiene, întreprinderi care sunt active în România, vorbim despre mai
mult de 19.000 de companii şi această colaborare economică este facilitată de
aceste legături umane care se dezvoltă între poporul român şi poporul italian.
Vorbim despre o colaborare şi o apropiere care se reflectă şi la nivelul cultural.
Există foarte multe colaborări între universitățile române şi italiene şi schimbul
de studenți între țările noastre este foarte important. Acesta este un element
care, la rândul său, întărește prietenia între România şi Italia şi bineînțeles
ambele țări fac parte din Uniunea Europeană şi sunt în armonie în legătură cu
perspectivele de dezvoltare a Uniunii Europene.
Noi suntem legați şi prin Alianța NATO şi ambele ţări consideră relațiile
transatlantice foarte importante. În următorul semestru pentru viaţa Uniunii,
România va prelua rolul de Președinție a Consiliului şi în data de 9 mai a anului
viitor va avea loc Summitul Uniunii Europene, la Sibiu, ocazie cu care vor fi
abordate o serie de tematici foarte importante. Noi am vorbit, bineînțeles,
despre aceste tematici, aceste tematici care sunt pe ordinea de zi a discuțiilor
Uniunii, o parte dintre aceste tematici au fost deja subliniate de Preşedinţia
României, pe de altă parte, organizate în patru filoane foarte importante. În
acest context am discutat şi despre fenomenul migratoriu. România şi Italia sunt
ţări de primă intervenţie în ceea ce priveşte migraţia şi ambele ţări sunt perfect
conştiente despre care este modul în care trebuie abordată această tematică la
nivel european. Este o problematică europeană şi trebuie abordată împreună în
Uniune ca atare.
I-am mulțumit domnului Preşedinte Iohannis pentru contribuţiile României în
ceea ce priveşte operaţiunea Sea Guardian, în ceea ce priveşte siguranţa şi
securitatea şi Mediterana centrală, precum şi contribuţia României pentru hub-
ul de la Napoli în ceea ce priveşte versantul sud al Alianţei NATO. Am discutat
despre mai multe tematici, ca de exemplu despre zona Balcanilor Occidentali.
România şi Italia sunt amândouă convinse că este foarte important să susţinem
dialogul între ţările prezente în această zonă geografică, precum şi relaţiile de
colaborare între ele, în perspectiva apropierii acestor ţări față de Uniunea
Europeană.
Dialogul pe care l-am avut cu Președintele Klaus Iohannis a fost foarte util, foarte
prietenesc şi am constatat marea prietenie între ţările noastre şi această vizită în
Italia şi etapele acestei vizite, precum şi toate întâlnirile programate, mă refer la
întâlnirile programate cu cei mai importanţi reprezentanți ai instituțiilor italiene,
demonstrează care este nivelul prieteniei între cele două ţări. Bine aţi venit,
domnule Președinte!
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi-a făcut o deosebită plăcere
să îl întâlnesc pe Președintele Republicii Italiene, domnul Sergio Mattarella, la
doi ani după vizita făcută de domnia sa în România.
Vizita mea în Italia are loc într-un an cu o semnificație deosebită pentru
România, cât și pentru relația noastră bilaterală. Anul acesta românii sărbătoresc
Centenarul Marii Uniri, o aniversare care cred că se poate numi aniversare-reper
pentru istoria noastră, iar împreună cu Italia celebrăm zece ani de Parteneriat
Strategic Consolidat, o relație care funcționează extraordinar de bine.
Avem această relație foarte apropiată, o relație cultivată inclusiv prin dialogul la
nivelul cel mai înalt. Şi în acest cadru am analizat, împreună cu domnul
Președinte Mattarella, stadiul relației, am abordat teme extrem de actuale
legate, sigur, şi de agenda europeană, de regiune, de probleme internaționale,
de securitate.
Am menționat, evident, şi am discutat chiar unele detalii legate de relația
noastră economică, care este în continuă creștere, s-a atins deja un nivel record
de aproximativ 15 miliarde de euro în schimburile bilaterale. Iar specialiștii
estimează că această tendință de creștere se va menține şi pentru perioada
viitoare.
Am subliniat că România este şi rămâne o piață foarte atractivă, este o țară cu
un potențial important şi, chiar dacă avem deja o comunitate de afaceri foarte
numeroasă în România, așteptăm cu mare interes noi şi noi investiții şi oameni
de afaceri care vin să îmbogățească relația noastră economică bilaterală.
În mai multe rânduri am subliniat comunitatea de valori, istoria comună, cultura
bogată comună şi am ajuns foarte repede şi cu sentimente foarte pozitive la
discuții despre cele două comunități reciproce, comunitatea italiană foarte
numeroasă deja, din România, și comunitatea românească din Italia. Avem, în
Italia, aproximativ 1,2 milioane de români, este cea mai mare comunitate
românească din afara granițelor țării, și am putut să subliniem, împreună cu
domnul Președinte Mattarella, că această comunitate de români este foarte bine
integrată în Italia, foarte bine apreciată.
La rândul meu, am transmis mulțumiri pentru felul în care românii sunt tratați și
integrați în Italia.
O temă foarte importantă pentru noi, şi pe care am discutat-o cu domnul
Preşedinte Mattarella, a fost Președinția Consiliului Uniunii Europene pe care o
va prelua România în prima parte a anului 2019 şi o parte esențială a acestei
Președinții - în afară de multiplele dosare complicate, cum ar fi: Brexitul şi Cadrul
Financiar Multianual - va fi o reflecție asupra viitorului Uniunii.
Summitul informal de la Sibiu, care va avea loc pe 9 mai 2019, este dedicat în
exclusivitate viitorului Uniunii. Dorim până atunci, împreună, cele 27 de state
membre, fiindcă atâția vom fi atunci când se desfășoară Summitul, să găsim o
abordare care nu numai creionează o strategie de viitor pentru Uniune, ci ne
deschide și o poartă spre un nou optimism, fiindcă ne vom găsi atunci chiar după
Brexit, și cred că Uniunea are nevoie nu doar de soluții tehnice, ci și de soluții
care îi fac pe europeni să se simtă iarăși optimiști și încrezători în proiectul
european.
Noi am definit cuvintele cheie pentru președinția noastră ca fiind unitate și
coeziune. Acestea sunt lucrurile de care avem nevoie pentru a realiza toate
celelalte proiecte pe care ni le propunem: securitatea europeană, securitatea
internă, securitatea granițelor externe, rezolvarea problemelor generate de
fluxului migratoriu important, și aici Italia, se știe, este o țară de primă intrare cu
o provocare imensă. Toate aceste chestiuni am reușit să le discutăm în timpul
relativ scurt pe care l-am avut la dispoziție împreună, domnul Președinte și cu
mine, chestiuni care ne afectează și pe unii, și pe alții.
Sunt, evident, chestiuni legate de securitate în sens mai larg. Am abordat și am
subliniat colaborarea foarte bună și în cadrul NATO, iar în ceea ce priveşte
abordarea generală, trebuie să menționez acest lucru, noi trăim într-o lume
globalizată. Nu este loc pentru abordări locale sau izolaționiste, nu este loc
pentru un regres în comunitatea internațională, și, în acest sens, am subliniat că
este nevoie nu numai de unitate și coeziune în interiorul Uniunii, este nevoie de
un rol mai important al Uniunii în politica internațională, în problemele legate de
comunitatea internațională, și aici am fost foarte bucuros că Preşedintele
Mattarella a avut o abordare, m-am bucurat, exact de același tip. Nu trebuie să
abandonăm în niciun fel multilateralismul în relațiile internaționale, și aici
Uniunea trebuie să joace un rol mult, mult mai important decât joacă acum.
Iată că aceste relații speciale pe care le avem - Romania cu Italia, oamenii din
România cu cei din Italia, politicienii din cele două țări - pot contribui,
considerăm noi doi, decisiv la îmbunătățirea mediului politic internațional și
pentru toate aceste lucruri, domnule Președinte, vă mulțumesc. Pentru primirea
deosebit de frumoasă sunt foarte bucuros și mă simt onorat de aceste lucruri, iar
în numele românilor vă mulțumesc pentru prietenia pe care ne-o purtați.
Înregistrarea audio-video a declaraţiei comune de presă aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratie-comuna-de-
presa-cu-presedintele-republicii-italiene-domnul-sergio-mattarella
CEA DE-A TREIA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN
ITALIA
Marţi, 16 octombrie, a treia zi a vizitei de stat a Președintelui României,
domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană, a inclus o întrevedere cu
Președintele Camerei Deputaților a Parlamentului Italian, domnul
Roberto Fico, urmată de depunerea unei coroane de flori la
monumentul Altarul Patriei și ceremonia de rămas bun de la
Președintele Italiei, domnul Sergio Mattarella. Ulterior, Președintele
Klaus Iohannis a participat la deschiderea Forumului de Afaceri
România-Italia, la sediul Confindustria (Confederația generală a
industriei italiene), urmată de o întrevedere cu Primarul orașului Roma,
doamna Virginia Raggi, şi de întâlnirea cu reprezentanții comunității
românești.
În cadrul întrevederii cu Președintele Camerei Deputaților, domnul Roberto Fico,
Președintele României a subliniat excelentele relații dintre cele două state și a
arătat că țara noastră contează pe colaborarea foarte bună cu Italia în
exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019, prezentând,
totodată, principalele dosare și provocări ale perioadei Președinției. Președintele
Klaus Iohannis a evidențiat importanța comunității românești din Italia și a
comunității de afaceri italiene din România și a încurajat dezvoltarea cooperării
economice, inclusiv a investițiilor italiene în țara noastră.
Nu în ultimul rând, cei doi înalți oficiali au discutat despre relevanța diplomației
parlamentare bilaterale. Abordând aspectele privind consolidarea proiectului
european, Președintele României a evidențiat necesitatea ca Uniunea Europeană
să devină un actor extern activ și relevant în vecinătatea sa, cu precădere în
dosarele complexe care generează provocări de ordin securitar pentru Uniune,
în vederea găsirii de soluții durabile, de exemplu pentru fenomenul migrației.
Cu prilejul participării la Forumul de Afaceri, Președintele României a avut o
întrevedere cu Președintele Confindustria, domnul Vicenzo Boccia, prilej cu care
Președintele Klaus Iohannis a subliniat că România prezintă oportunități
deosebite pentru afaceri și investiții. Președintele Confindustria a exprimat
aprecierea sa pentru vizita de stat și pentru viziunea profund pro-europeană a
Președintelui României.
În cadrul Forumului de Afaceri, Președintele Klaus Iohannis a salutat faptul că
Italia este cel de-al doilea partener comercial al României, schimburile
comerciale bilaterale arătând o tendință consistentă de creștere, și este pe
primul loc în topul țărilor de origine ale antreprenorilor care au înființat
companii în România. În acest context, Președintele României a încurajat
oamenii de afaceri italieni și români din Italia să utilizeze în continuare
avantajele competitive ale economiei țării noastre, în special în sectoare precum
cel energetic, al producției industriale sau IT&C, comerț și servicii, domenii care
au figurat și pe agenda Summitului „Inițiativa celor Trei Mări”, pe care România
l-a găzduit recent.
Președintele României a subliniat faptul că se înregistrează o creștere
remarcabilă a activității antreprenoriale a cetățenilor români din Italia, prin
prezența a zeci de mii de companii înființate de români în Italia, cu activitate în
diverse ramuri ale economiei italiene, precum construcții, comerț, industrie și
diverse activități de servicii. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a
încurajat oamenii de afaceri români să aducă în România experiența și spiritul
întreprinzător dobândite în Italia, antrenându-i în acest demers și pe partenerii
italieni, devenind astfel veritabili „ambasadori de afaceri” ai țării noastre.
Președintele României a avut, de asemenea, o întrevedere cu Primarul orașului
Roma, doamna Virginia Raggi, discuția fiind dedicată marii comunități românești
din zona capitalei Italiei, prilej cu care ambii oficiali au subliniat semnificația
specială a iluminării, în prima zi a vizitei, a Columnei lui Traian în culorile
Drapelului României, simbol al unității între popoarele român și italian.
Ulterior, Președintele României a avut o întâlnire cu reprezentanții comunității
românești, cu participarea doamnei Primar Virginia Raggi. Cu această ocazie,
Președintele Klaus Iohannis a salutat buna integrare a comunității românești în
societatea italiană și a evidențiat contribuția importantă la dezvoltarea țării-
gazdă, care reprezintă, de altfel, un vector de cea mai mare importanță în cadrul
parteneriatului bilateral.
Președintele României a făcut apel la solidaritate și unitate în cadrul comunității
românești din Italia, care să permită o bună reprezentare în cadrul comunităților
locale.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat, pe de o parte, faptul că fiecare român din
Italia este un reprezentant al țării sale, având un rol esențial pentru o mai bună
cunoaștere și înțelegere a României în țara de reședință, iar, pe de altă parte, a
asigurat de implicarea sa activă în rezolvarea problemelor cu care se confruntă
comunitatea românească.
Comunicatul de presă este disponibil aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/cea-de-a-treia-zi-a-
vizitei-de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-
italiana-16-octombrie-a-c
ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRII CU
REPREZENTANȚII COMUNITĂȚII ROMÂNEȘTI DIN ITALIA
Marți, 16 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,
a susținut la Roma, o alocuțiune în cadrul întâlnirii cu reprezentanții
comunității românești din Italia:
„(…) În primul rând doresc să vă mulțumesc pentru primirea călduroasă pe care
ne-ați făcut-o, soției mele, Carmen, și mie, precum și întregii delegații care mă
însoțește. Am fost realmente emoționați când am intrat în această extraordinar
de frumoasă și plină de semnificații sală și când am văzut atâția compatrioți
entuziaști, copii frumos gătiți. Este o bucurie!
Sunt foarte bucuros că a fost posibilă organizarea acestei întâlniri în cadrul
Muzeelor Capitoline, care aparțin de Primăria Roma, cu o puternică simbolistică
pentru legăturile istorice, culturale și lingvistice dintre România și Italia, legături
care datează, după cum știm, de aproape două mii de ani.
Am ținut foarte mult să vizitez Primăria Romei și să am o întrevedere cu doamna
Virginia Raggi, prima femeie care conduce destinele acestui minunat oraș, cel
mai vechi oraș, și, cu o oarecare invidie, trebuie să recunosc, cel mai frumos oraș
din lume.
De aici, din Capitoliu, doresc să transmit un mesaj de solidaritate celor peste 1,2
milioane de români din Italia, dintre care aproape 185.000 locuiesc în Roma și
zona sa metropolitană. Dumneavoastră, voi, dragii mei, îi reprezentați pe toți!
Aceasta este prima vizită de stat a unul Președinte din ultimii 45 de ani. Am mai
fost în vizită de lucru, în 2015, o vizită foarte frumoasă și atunci cu unii dintre
dumneavoastră ne-am întâlnit. Această vizită are un pic mai multă ținută
protocolară, este o vizită de stat care are loc într-un moment foarte, foarte
special pentru noi, românii, este vizita care se desfășoară în anul Centenarului
Marii Uniri, o mare sărbătoare pentru noi.
Semnarea, în urmă cu 10 ani, a declarației de Parteneriat Strategic Consolidat
între țările noastre este, de asemenea, un motiv special pentru a da o notă
aparte acestei vizite. Iată, deci, că această vizită a mea și întâlnirea cu voi vin
într-un moment de mare, mare însemnătate atât pentru poporul român, cât și
pentru relația dintre popoarele noastre, poporul român și poporul italian.
Prezența mea la Roma nu ar fi fost completă fără întâlnirea cu comunitatea
românească de aici și, sincer să fiu, nici nu pot să-mi imaginez o vizită pe care o
fac undeva fără să mă întâlnesc cu românii de acolo. Așa cum i-am spus și
doamnei Primar Raggi, reprezentați cea mai importantă comunitate de străini
din Italia și cea mai mare comunitate de români din afara granițelor României.
Aveți marele avantaj de a trăi într-un stat aliat și partener solid al României, cu
legături foarte profunde culturale, istorice, dar și economice.
Sunteți oameni apreciați în comunitățile în care trăiți, sunteți bine integrați și
cred că merită subliniat că aveți o contribuție importantă la dezvoltarea țării în
care trăiți.
Faptul că relațiile româno-italiene sunt la acest nivel se datorează și acțiunilor
dumneavoastră din plan profesional, dar și personal, comunitatea fiind un vector
de cea mai mare importanță în relația bilaterală.
Sunt aici, în Italia, și acest lucru mă bucură foarte mult, români care au devenit
lideri în comunitățile lor, unii au fost aleși în cadrul autorităților locale de multe
ori chiar, inclusiv, desigur, cu voturile italienilor din acea comunitate, fiind
prețuiți, recunoscuți și respectați pentru contribuția lor în diferite domenii.
Dragi români din Italia, sunteți o forță, nu numai prin numărul mare, ci și prin
faptul că aveți un cuvânt de spus în comunitățile dumneavoastră. De aceea, vă
îndemn: fiți solidari și fiți uniți!
Fiecare român din Italia este un reprezentant, un ambasador al țării sale,
România, și toți laolaltă faceți cinste atât României, cât și Italiei. În același timp,
aveți un rol foarte, foarte important, puteți să contribuiți semnificativ la o mai
bună înțelegere între popoarele noastre. Și puteți, întorcându-vă acasă, să
transmiteți celor care nu au putut participa astăzi, aici, care nu au putut să vină
la această întâlnire că Președintele României știe ce nevoi au, știe ce realizări au,
știe ce speranțe au pentru România și puteți să le spuneți că sunt mereu alături
de voi! Mulțumesc!”
Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/intalnire-cu-reprezentantii-
comunitatii-romanesti-cu-participarea-primarului-romei-doamna-virginia-raggi-
alocutiune
ALOCUȚIUNEA PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRII CU
REPREZENTANȚII CONFEDERAȚIEI PATRONATELOR ITALIENE
Marți, 16 octombrie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis,
a susținut o alocuțiune în cadrul întâlnirii cu reprezentanții
Confederației patronatelor italiene, la sediul Confindustria:
„(…) Îmi face o deosebită plăcere să deschid acest Forum economic și mă bucur să
mă aflu în mijlocul dumneavoastră, aici, la Roma, în anul în care România
sărbătorește Centenarul Marii Uniri.
Evenimentul de astăzi reprezintă o ocazie în plus de a consolida dimensiunea
economică a parteneriatului dintre țările noastre în cadrul Pieței Unice Europene.
Numeroasa comunitate românească din Peninsulă și vorbim aici de peste 1,2
milioane de cetățeni, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei, dar și a
societății italiene.
Totodată, salut și aportul importantei și numeroasei comunități italiene din
România la prosperitatea țării noastre.
Italia, una dintre cele mai mari economii globale și cea de-a treia economie a
Zonei Euro, este cel de-al doilea partener comercial al României, iar schimburile
comerciale arată o tendință consistentă de creștere, în evaluarea specialiștilor
acest trend va continua.
Doar în prima jumătate a acestui an, valoarea schimburilor a fost de aproape 8
miliarde de euro, cu peste 6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut,
cu perspectiva de a depăși 15 miliarde de euro pentru anul 2018, ceea ce
reprezintă cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani.
Este de apreciat faptul că se înregistrează o creștere remarcabilă a activității
antreprenoriale a cetățenilor români din Italia. Sunt zeci de mii de companii
înființate de români în Italia, cu activitate în diverse ramuri ale economiei
italiene, precum construcții, comerț, industrie și, sigur, diverse activități în
servicii.
De cealaltă parte, întreprinzătorii italieni sunt deosebit de activi în România, cu
investiții directe de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Această cifră plasează Italia pe primul loc în topul țărilor de origine ale
antreprenorilor care au înființat companii în România și pe locul cinci în
clasamentul investițiilor străine în economia noastră.
Ne dorim consolidarea exporturilor românești cu tradiție pe piața italiană din
partea unor industrii precum cea auto, a mașinilor și echipamentelor electrice și
automatizărilor, industria confecțiilor sau a mobilei.
Totodată, încurajăm interesul investițional pentru domenii precum IT&C, sectorul
agro-alimentar bio, turism sau servicii financiare.
România înregistrează, în prezent, o creștere economică estimată să atingă 4 sau
chiar 5% în acest an, iar economia noastră oferă o serie de avantaje competitive
și programe de sprijin, oportunități pe care vă îndemn să le fructificați.
Italia beneficiază de o puternică tradiție antreprenorială și tocmai de aceea vă
încurajez pe dumneavoastră, oamenii de afaceri italieni și români din Italia, să
explorați avantajele competitive ale economiei României.
Mă refer în special la sectoare precum cel energetic, al producției industriale sau
IT&C, comerț și servicii, domenii care au figurat și pe agenda Summitului celor
Trei Mări, pe care România l-a găzduit, cu succes aș putea spune, recent.
Dumneavoastră, oamenii de afaceri români din Italia, aveți un rol important în a
aduce sau a repatria, ca să folosesc un termen potrivit acestui context,
experiența și spiritul întreprinzător pe care le-ați dobândit aici.
Mai mult, vă invit să-i antrenați în acest demers și pe partenerii dumneavoastră
italieni și să deveniți astfel, ca să mă exprim așa, veritabili ”ambasadori de
afaceri” ai României.
Ca întreprinzători, dumneavoastră cunoașteți cel mai bine faptul că mediul de
afaceri are nevoie de un cadru legislativ eficient, de instituții puternice, legi
stabile și predictibile. Deci, stabilitate și predictibilitate.
Din această perspectivă, este esențială implicarea dumneavoastră în relația cu
autoritățile publice și clasa politică, lucru la fel de valabil în Italia, ca și în
România.
Doar astfel putem susține, în mod durabil, investițiile, antreprenoriatul și valorile
economiei de piață. Dincolo de oportunitățile existente, vă încurajez să reflectați
și la câteva teme cu relevanță pentru dezvoltarea pe termen lung a economiilor
noastre.
Am în vedere aici dezvoltarea și consolidarea infrastructurii de transport, a celei
energetice, stimularea IMM-urilor, dar și teme precum digitalizarea economiei și
a administrației publice, investițiile în educație și formarea profesională de vârf,
cu un accent deosebit pe integrarea tinerilor pe piața muncii.
Viitorul Uniunii Europene trebuie să ne preocupe pe fiecare dintre noi, iar
prosperitatea noastră depinde de modul în care vom fi în măsură să contribuim,
pe termen lung, la creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii Uniunii.
Provocările aduse de globalizare, dar și de contextul geo-politic actual ne obligă
să fim solidari și să lucrăm împreună în direcția atingerii convergenței economice
și a coeziunii sociale.
Este foarte important ca decidenții politici europeni să audă vocea mediului de
afaceri pe subiecte de interes comun, precum stimularea creșterii economice și a
ocupării forței de muncă, încurajarea antreprenoriatului și, sigur, protejarea
intereselor noastre în cadrul negocierilor comerciale internaționale, o temă care
a redevenit de o importanță atât de mare, încât pe mulți se pare că ne-a luat un
pic prin surprindere.
Cu gândul la viitor, vă invit să reflectați la un subiect pe care îl consider vital
pentru prosperitatea generațiilor viitoare, anume modalitățile prin care se poate
promova o „politică industrială de vârf” pentru Uniunea Europeană, capabilă să
genereze competitivitate în domenii precum robotica și industria 4.0, Piața Unică
a datelor digitale sau inteligența artificială. Și chiar înainte de a veni la
deschiderea Forumului, am avut o discuție foarte substanțială pe această temă.
Trebuie să depășim gândirea naționalist-izolaționistă și să creăm realmente o
economie europeană puternică. Fără acest pas de integrare profundă a
economiilor noastre, Uniunea Europeană nu va putea să păstreze locul de vârf pe
care îl are în economia globală. Și aceste domenii de vârf, de tehnologii de mare
actualitate, sunt primele unde se simte nevoia unei integrări mai profunde, unei
colaborări mai intense și a unei dezvoltări care se poate face doar dacă mai
multe economii naționale lucrează împreună. În situația ideală, evident 28, sau
într-o situație mai puțin ideală în care ne vom găsi anul viitor, 27, dar acest 27
este obligatoriu.
Reprezentanții companiilor prezente aici, ai camerelor de comerț, ai asociațiilor
patronale și sectoriale, dar și autoritățile trebuie să creeze condițiile pentru
dezvoltarea dialogului și cooperării pe baze permanente.
Sunt convins că întâlnirile „business-to-business” din cadrul Forumului vor fi
valorificate pentru a consolida punțile de legătură existente și a identifica noi
oportunități de afaceri și noi oportunități de investiții.
Vă doresc mult succes, vă doresc să folosiți această ocazie și alte ocazii similare
să vă dezvoltați afacerile și să reușim împreună să facem ceea ce ne dorim: o
economie europeană mai performantă, mai competitivă! Vă doresc mult succes!”
Înregistrarea audio-video a alocuţiunii este disponibilă aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/intalnire-cu-reprezentantii-
confederatiei-patronatelor-italiene-alocutiune
ULTIMA ZI A VIZITEI DE STAT A PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI ÎN ITALIA
Miercuri, 17 octombrie, ultima zi a vizitei de stat a Președintelui
României, domnul Klaus Iohannis, în Republica Italiană s-a desfășurat în
orașul Napoli.
Cu acest prilej, Președintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu primarul
orașului Napoli, domnul Luigi De Magistris, axată pe prezența unei largi
comunități românești în zona orașului Napoli și în toată regiunea Campania.
Cu această ocazie, Președintele României a subliniat rolul comunităților în
relansarea proiectului european, orașele trebuind să devină principalele noduri
într-o rețea complexă a promovării și diseminării valorilor europene, a civilizației
și a culturii occidentale.
Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, totodată, faptul că importanta comunitate
românească din regiune, și din întreaga Italie, devine o prezență din ce în ce mai
activă, mai integrată, mai capabilă să facă afaceri, să se afirme în domeniile artei
și ale cercetării științifice și să aducă o contribuție tot mai relevantă la
dezvoltarea comunității care i-a primit.
Astfel, Președintele României a remarcat că deși regiunea Mediteraneană este
afectată de fenomenul migrației, orașul Napoli își propune să devină o
comunitate deschisă. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a salutat
abordarea primarului De Magistris cu privire la gestionarea acestui fenomen,
remarcând că viziunea acestuia are potențialul de a conduce la identificarea
unor soluții în vederea promovării prosperităţii și securităţii sustenabile, în
beneficiul cetățenilor.
În cadrul ceremoniei de primire a Preşedintelui României, i-a fost înmânat, de
către primarul Luigi De Magistris, drapelul orașului Napoli.
Comunicatul de presă este disponibil şi aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/ultima-zi-a-vizitei-
de-stat-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-in-republica-italiana-17-
octombrie-a-c
MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (R - Reluat)
MUZEUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI, LANSAT PE O PLATFORMĂ
ONLINE
Proiectul Muzeului pentru Românii de Pretutindeni a fost lansat la 1
octombrie 2018, sub forma unei platforme online, accesibile aici:
http://muzeulromanilordepretutindeni.gov.ro/web/.
Platforma online a muzeului include secțiuni precum: Români din jurul
granițelor, Diaspora de mobilitate, Centenar, Exilul Românesc, Școala și biserica,
Vechi cărți de identitate și pașapoarte, Hărți, Tradiții și Obiceiuri, etc.
Mai multe detalii aici: http://www.mprp.gov.ro/web/ministrul-natalia-elena-
intotero-a-lansat-la-roma-platforma-online-a-muzeului-romanilor-de-
pretutindeni/
CETĂŢENIE (R - Reluat)
CERERILE PRIVIND CETĂȚENIA ROMÂNĂ SE DEPUN EXCLUSIV ÎN BAZA
PROGRAMĂRII ONLINE PREALABILE
Începând cu data de 01.08.2018, înregistrarea cererilor privind cetățenia
română, formulate în temeiul art. 8, art. 8.1, art. 10, art. 27 din Legea nr.
21/1991 se va efectua exclusiv în baza programării prealabile a
petenților.
Programările pentru depunerea cererilor formulate în temeiul art. 8, (pentru
persoanele fără cetăţenie sau cetăţeanului străin), art. 8.1 (pentru persoanele
fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la
protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti), art. 10
(pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut
cetăţenia română, precum şi descendenţii acestora până la gradul II inclusiv), art.
27 (pentru renunţarea la cetăţenia română), se fac doar în baza programării
online.
Cu privire la depunerea cererilor formulate în temeiul art. 11 (pentru foştii
cetăţeni români care au pierdut această cetățenie din motive neimputabile lor
sau cărora le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi pentru descendenţii de gradul
I, II şi III ai acestora), programarea se face în continuare online.
Despre procedura şi realizarea programărilor online aici:
http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/centru-de-presa-2/depunere-cereri
Mai multe detalii aici: http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/categorii-cereri
PAŞAPOARTE (R - Reluat)
SERVICIILE DE PAȘAPOARTE DIN BUCUREȘTI ȘI ILFOV S-AU MUTAT ÎN
DOUĂ SEDII NOI (R)
Pentru regiunea București-Ilfov, structurile de pașapoarte funcționează în două
centre comerciale Plaza România (Bdul. Timişoara, nr.26, Sector 6, hartă aici) și
ParkLake (Str. Liviu Rebreanu, nr. 4 Sector 3, hartă aici), numărul total de ghișee
fiind de 42. Timpul mediu de procesare al unei cereri este de șapte minute la
oricare dintre sedii.
Programarile pentru depunerea cererii de eliberare a paşaportului poate fi făcuta
şi online, aici: www.epasapoarte.ro
Anunţul este disponibil aici:
http://www.pasapoarte.mai.gov.ro/DOC/Comunicat%20de%20presa.pdf
S-A PROMULGAT LEGEA PRIVIND EXTINDEREA VALABILITĂŢII
PAŞAPOARTELOR DE LA 5 LA 10 ANI (R)
Vineri, 18 iunie, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a
promulgat Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005
privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Legea extinde termenul de valabilitate al paşapoartelor electronice de la 5 la 10
ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, iar plata taxelor pentru
eliberarea paşaportului poate fi achitată şi prin mijloace online.
Anunţul privind semnarea decretului de promulgare este disponibil aici:
http://www.presidency.ro/ro/media/decrete-si-acte-oficiale/decrete-semnate-
de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis1529326541
Legea poate fi consultată aici:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=17014
Mai multe detalii aici: http://epasapoarte.ro/
DEPLASAREA COPIILOR MINORI ÎN STRĂINĂTATE (R - Reluat)
ÎMBUNĂTĂȚIREA CADRULUI LEGISLATIV PRIVIND CONDIȚIILE ÎN CARE
ROMÂNII POT CĂLĂTORI ÎN STRĂINĂTATE ÎMPREUNĂ CU COPIII MINORI
(R)
Marţi, 17 iulie a.c., Guvernul a adoptat o Hotărâre de Guvern privind
condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii
minori.
Prin modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind
regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, aprobate prin HG nr.
94/2006, se clarifică:
documentele doveditoare privind stabilirea domiciliului sau a
reședinței minorului în țara de destinație (emise de autoritățile statului
de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat);
în cazul în care destinația nu poate fi dovedită pentru întregul parcurs al
călătoriei prin bilete de călătorie emise de companiile transportatoare,
însoțitorul unui minor va putea depune o declarație pe proprie
răspundere referitoare la țara de destinație, de reședință sau de
domiciliu a minorului;
prevederile referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare
pentru documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care
România a încheiat tratate de asistență juridică ce prevăd scutirea de
astfel de formalități (lista ţărilor cu care România a încheiat tratate în
acest sens este disponibilă aici);
posibilatea ca declarația celuilalt părinte, a ambilor părinți, a părintelui
care exercită singur autoritatea părintească sau a reprezentantului legal
să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data
întocmirii;
în cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii, se
instituie posibilitatea de prezentare a documentelor emise de instituția
de învățământ pe care o va frecventa.
Hotărârea de Guvern poate fi consultată aici: http://sgg.gov.ro/new/wp-
content/uploads/2018/07/HG-37.pdf
Mai multe detalii despre condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori
în baza Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în
străinătate aici:
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-conditii-de-iesire-din-tara-pentru-
cetatenii-romani-minori-59.html
PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R - Reluat)
SE CAUTĂ PARTENERI DIN MEDIUL ASOCIATIV PENTRU PROMOVAREA
UNOR SUBIECTE DE INTERES PE PERIOADA PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI LA
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE (R)
A fost lansată procedura privind cooperarea cu parteneri din mediul
asociativ în scopul promovării unor subiecte de interes pe perioada
Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Ministerul Afacerilor Externe poate acorda Patronajul Președinției României la
Consiliul Uniunii Europene / statutul de eveniment Partener al Președinției
României la Consiliul Uniunii Europene. Acestea se aplică partenerilor asociativi
pentru a fi integraţi în calendarul evenimentelor organizate în marja Președinției.
Evenimentele pot avea o tematică culturală, profesională, socială, academică,
sau civică şi pot fi desfășurate la nivel local, național și internațional.
Procesul de acordare a patronajului este gestionat de Ministerul Afacerilor
Externe (MAE), prin Direcția Comunicare, Promovare și Organizare din cadrul
Unității de Pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Procedura presupune completarea în limba română sau limba engleză, olograf
sau electronic, a unei fișe a evenimentului și a unei cereri de înscriere
(disponibile aici), transmise împreună cu următoarele documente:
Copie a actelor constitutive ale entității/organizației aplicantului;
Agenda evenimentului, documentele-suport pentru discuții/dezbateri
(dacă este cazul) și lista invitaților și participanților;
În cazul unui eveniment realizat în parteneriat cu una sau mai multe
entități, transmiterea unei copii a declarației de cooperare care specifică
numele și rolurile entităților implicate în organizarea evenimentului.
Documentele menționate se transmit fie:
a) Personal sau prin poștă la sediul MAE la adresa:
Unitatea pentru Pregătirea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene
Aleea Alexandru nr. 31, Sector 1, București, cod poștal 011822, România
Documentele trebuie transmise într-un plic închis cu mențiunea „Candidatură
pentru obținerea patronajului Președinției României la Consiliul UE/statutului de
eveniment Partener al Președinției României la Consiliul UE”.
b) Electronic, prin transmiterea documentelor scanate la următoarea
adresă de e-mail: [email protected],
menționând în subiectul e-mail-ului „Candidatură pentru obținerea patronajului
Președinției României la Consiliul UE/statutului de eveniment Partener al
Președinției României la Consiliul UE”.
Mai multe detalii aici: http://www.romania2019.eu/patronaj/#
CONSULTARE CU DIASPORA PE TEMA PREGĂTIRII PREȘEDINȚIEI
ROMÂNIEI LA CONSILIUL UE (R)
Cetățenii interesați de problematica UE pot participa la alegerea temelor
prioritare ale Președinției României prin completarea unui chestionar.
Opiniile exprimate vor ajuta la creionarea unei imagini a așteptărilor pe care le au
cetățenii, din ţară şi din Diaspora, cu privire la Președinția Consiliului European
exercitată de România, dar și despre rolul pe care-l are țara noastră în cadrul
Uniunii Europene, despre beneficiile și oportunitățile pe care le au românii ca
urmare a prezenței țării noastre în cadrul Uniunii Europene.
Concluziile chestionarului vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în
vederea fundamentării tematicilor de interes avute în vedere pentru primul
semestru din 2019.
Sunteţi invitaţi să completați Chestionarul accesând:
http://www.romania2019.eu/chestionar-ro2019eu/
Mai multe detalii despre pregătirea Preşedinţiei României la Uniunea Europeană
găsiţi aici: http://www.romania2019.eu/romanii-de-pretutindeni/
FINANŢARE (R - Reluat)
GHIDULUI BENEFICIARULUI 2018 -- VARIANTA ACTUALIZATĂ (DUPĂ CONSULTAREA PUBLICĂ) (R) A fost lansată varianta actualizată a Ghidului Beneficiarului 2018. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2018 este disponibil aici:
http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/02/GHID-2018-
2020.pdf, sesiune de depunere a cererilor de finanţare fiind deschisă pe tot
parcursul anului.
Cererea de finanțare, însoțită de documentele aferente, poate fi consultate şi
descărcată de aici, iar dosarul poate fi trimis iniţial electronic la adresa de e-mail:
Mai multe detalii despre Ghidul Beneficiarului sunt disponibile aici:
http://www.mprp.gov.ro/web/ministerul-pentru-romanii-de-pretutindeni-mprp-
lanseaza-astazi-19-februarie-2018-varianta-actualizata-a-ghidului-beneficiarului-
2018/
Datele de contact ale responsabililor din cadrul Ministerului pentru Românii de
Pretutindeni:
Tel: +4021 233.96.87 / +40 21 233.97.32 / +40 21 233.96.73
Fax: +40 21/233 95 99
Email: [email protected]
ROMÂNII DIN MAREA BRITANIE (R - Reluat)
ÎNTREBĂRI FRECVENTE DESPRE BREXIT (R)
Comisia Europeană pune la dispoziția cetățenilor europeni un set de
întrebări frecvente şi răspunsuri cu privire la drepturile acestora după
BREXIT.
Documentul informativ poate fi consultat în limba română aici:
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/2017-12-
12_qa_citizens_rights_ro.pdf
Conform Comisiei Europene, prezentul document interpretează Raportul comun
(elaborat de negociatorii Uniunii Europene și ai Guvernului britanic) numai în
scop informativ și nu trebuie înțeles ca fiind textul final al Acordului de retragere.
Tot pentru informarea cetăţenilor europeni, Guvernul Marii Britanii a creat o
pagină a Campaniei de informare privind „Drepturile cetățenilor europeni în UK”
post Brexit, disponibilă aici: https://eucitizensrights.campaign.gov.uk/
Informațiile publicate pot fi urmărite şi în limba română, aici:
https://www.gov.uk/guidance/status-of-eu-nationals-in-the-uk-what-you-need-
to-know.ro
DREPTURILE ANGAJAŢILOR ÎN MAREA BRITANIE PE ÎNŢELESUL TUTUROR (R) Inspecția Muncii Britanică, o organizație înființată pentru a proteja angajații împotriva exploatării, a realizat un material informativ despre protejarea drepturilor angajaţilor conform legislaţiei Marii Britanii.
Materialul oferă informaţii despre contractul de muncă, salariul minim,
programul de lucru, concediul de odihnă, concediul medical, sănătate şi
siguranţă, etc. şi poate fi consultat aici: http://www.gla.gov.uk/media/3022/glaa-
workers-rights-12pp-a7-romanian.pdf
Pentru încălcarea drepturilor de muncă sau exploatare prin muncă, puteţi
contacta GLAA la:
E-mail: [email protected]
Telefon: +44 (0)345 602 5020
Linie de raportare confidențială, gratuită: 0800 432 0804
CHESTIUNI FISCALE (R - Reluat)
NEDECLARAREA DOMICILIULUI FISCAL ÎN AFARA ȚĂRII SE
SANCŢIONEAZĂ DOAR ÎN CAZUL CELOR CARE SE STABILESC ÎN
STRĂINĂTATE DUPĂ 1 IANUARIE 2018 (R)
Dacă plecaţi la muncă în străinătate în 2018, trebuie să declaraţi
domiciliul fiscal în afara ţării pentru a nu fi dublu impozitaţi.
Nedepunerea „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la
plecarea din România” se sancţionează cu amendă de la 50-100 lei doar în cazul
celor care pleacă din ţară după data de 1 ianuarie 2018 (v Codul de procedură
fiscală, art. 336, alin. 3^1).
Completarea şi depunerea Chestionarului la sediul ANAF din localitatea de
domiciliu se face cu 30 de zile înaintea plecării, de către persoanele care
părăsesc ţara pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni).
Prevederile Codului de procedură fiscală pot fi consultate aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_20
16_05092017.htm#__RefHeading__3825_1651101228
* * *
GHID PENTRU STABILIREA REZIDENŢEI FISCALE LA SOSIREA SAU
PLECAREA DIN ROMÂNIA (R)
A fost elaborate un Ghid care se adresează persoanelor fizice
rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul
cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv
impozitarea veniturilor obținute.
Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei
persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa
fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la
sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la
plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale
şi alte informaţii necesare.
Ghidul este disponibil aici:
https://static.anaf.ro/static/21/Anaf/Ghid_StabilireaRezidenteiFiscale_Editie2017
* * *
CLARIFICĂRI PRIVIND MODIFICAREA REZIDENŢEI FISCALE LA PLECAREA
DIN ROMÂNIA (R)
Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe
teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni),
persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde
domiciliază „Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la
plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.
Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din
România revine de asemenea şi persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după
data de 30.01.2012.
Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să
intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin
transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-
ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria "Asistență în
domeniul fiscal".
Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în
evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în
România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform
convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident
fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.
În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri,
solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de
autoritatea fiscală competentă a statului străin.
Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi
menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în
consecinţă.
Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau
prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în
România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se
păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt
disponibile aici:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/telefoane_judete/R
egiuni.htm#ag
Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ
elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice
care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate
veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat aici:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/dispora7iulie2016_26_07.pdf
De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii
români din Diaspora în sesiunile online de îndrumare şi asistenţă organizate de
ANAF pe pagina de Facebook sunt disponibile aici:
https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizic
e/ro_anaf_asistcontr_pf_facebook/
Mai multe detalii aici:
https://www.facebook.com/ambasada.madrid/posts/1810104509029980
Informaţii privind stabilirea rezidenţei fiscale se pot obţine şi telefonic la Call
Center-ul ANAF: +4 031 403 91 60.
SISTEMUL DE PENSII (R - Reluat)
PENSII, TERMEN PRELUNGIT: PLATA RETROACTIVĂ A CONTRIBUȚIILOR SE
POATE FACE PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI 2018 (R)
Persoanele interesate să achite retroactiv contribuția la pensii, pentru
cel mult cinci ani, se pot adresa caselor teritoriale de pensii până la 31
decembrie 2018.
Această posibilitate este prevăzută de Legea nr. 186/2016, fiind valabilă doar
pentru perioadele anterioare (în limita a cinci ani) în care cei interesați n-au fost
asigurați nici în sistemul public de pensii, nici într-un alt sistem de asigurări
sociale. În acest sens, este necesară încheierea unui contract de asigurare socială
până la 31 decembrie 2018.
Contractul se încheie între persoana interesată de plata retroactivă a contribuției
și casa teritorială de pensii de la domiciliul/reședința acesteia. Totodată, actul
poate fi încheiat și de un mandatar desemnat prin procură specială.
Mai multe detalii despre condiţiile de încadrare, documentele necesare şi alte
detalii aici: https://www.cnpp.ro/-/precizari-referitoare-la-legea-privind-
%E2%80%9Dcumpararea-de-
vechime%E2%80%9D?redirect=https%3A%2F%2Fwww.cnpp.ro%2Fhome%3Fp_p_id%3D1
01_INSTANCE_3blILynzqJ4D%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mo
de%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_count%3D1
De asemenea, etapele procesului de plată retroactivă a pensiilor este detaliat
aici: https://www.avocatnet.ro/articol_43668/Romanii-pot-pl%C4%83ti-
retroactiv-contribu%C8%9Bia-la-pensii-%C8%99i-in-2018-dup%C4%83-ce-
prelungirea-termenului-limit%C4%83-a-fost-oficializat%C4%83.html
REPATRIERE (R - Reluat)
GHID PRACTIC PENTRU ROMÂNII CARE DORESC SĂ REVINĂ ÎN ŢARĂ (R)
A fost elaborat un Ghid care conține informații de bază și contacte utile pentru
facilitatea procesului de reintegrare în România, oferind detalii despre
procedurile privind reînnoirea actelor de identitate și călătorie, înmatricularea
autoturismelor, repatrierea bunurilor, informații despre drepturile sociale și
asigurările medicale, precum și despre echivalarea și continuarea studiilor.
Ghidul de reîntoarcere în ţară este disponibil aici: http://www.dprp.gov.ro/wp-
content/uploads/2016/11/Ghid-de-re%C3%AEntoarcere.pdf
Mai multe detalii aici: http://www.dprp.gov.ro/ghidul-de-reintoarcere/
Pentru informaţii suplimentare sau pentru a ne semnala evenimente de interes, ne puteţi contacta la: Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor Consilier de Stat Sandra Pralong Editor: Denise Mihalache
Administraţia Prezidenţială Bd. Geniului nr. 1-3, Sector 6, Bucureşti, CP 060116, România E-mail: [email protected], [email protected] Tel: +40 21 319 31 29 Web: http://www.presidency.ro/ro/angajamente/diaspora