NrNrNrNrNr. 11. 11. 11. 11. 11noiembrie 2014

Seria a XII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

CMYK

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

S#rb#toarea Zaib#rului[i a Prazului

Avatarurile luiNea Tase –\n societate

Centrul MedicalDoctor M_NZ_N~Dialog cu doctorulMugurel M@nz@n#

Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5

1 DECEMBRIEde ziua ta, Rom@ne, \]i doresc s#n#tate

tot binele din lume [i griji pu]ine-n spates# ai mereu cu tine umorul, poezia

[i s# arunci departe, teama, ipocrizia

s# por]i, Rom@ne, calmul, puterea, biruin]a[i g@ndurile bune s#-]i nobileze fiin]a

s# prive[ti de departe ce nu po]i \n]elege[i nimeni s# nu poat#, voin]a ta s# lege

s# fii curat [i tandru, milos [i cu sim]irede[teapt#, spre \nalturi, s# fie a ta privires#-]i vezi copiii bine [i s# r#m@n#-n ]ar#

[i via]a ta s# fie ca ploile de var#

s# nu duci nici o lips#, s# n-ai nici un necaz[i lacrimi s# nu-]i curg# nicic@nd pe-al t#u obraz

s# nu-]i lipseasc# p@inea [i vinul de pe mas#casa s#-]i fie cald# [i to]i ai t#i acas#

c@t vei cinsti str#mo[i, urma[ii s#-i \nve]is# construiasc# lumea, nimic s# nu prege]is# duc#-n lume vorba [i portul rom@nesc

[i respecta]i s# fie pe unde ei tr#iesc

\n lumea asta mare \ncearc# s# rezi[tichiar dac# c@teodat# [i ochii t#i sunt tri[ti

Roman eu sunt [i-s m@ndru, oric@nd voi recunoa[tec# de-oi muri, cu g@ndul, tot aici m# voi na[te

m# bucur# speran]a [i fala [i m@ndrias# ne tr#ie[ti, Rom@ne ,,La multi ani ROM^NIA”

Maria OPREA

Emblema B#ile[tiului, situat lakm 0 [i cel dint@i element dereferin]#, sau punct de reper,pentru b#ile[teni [i nu numai, c#cicine intreab# sau ofer# date desprecineva sau ceva din localitate, oface \n func]ie de pozi]ia respec-tiv# fa]# de Monumentul Eroilorb#ile[teni din R#zboiul pentru\ntregirea neamului [i edificareaRom@niei Mari.

De nou# decenii e venerat latoate s#rb#torile oficiale, sau chiarla evenimente familiale – trec@ndo nunt# sau un mort, \n drumuls#u cel f#r# de \ntoarcere, \n semnfa]# de \nainta[ii-eroi, Monumen-tul parc# vegheaz# urbea [i pelocuitorii ei.

_n final de septenbrie 1924, co-munitatea a dezvelit, cu pietate,grupul statuar al sculptorului Iord#-nescu, realizat din bronz, repre-zent@nd sugestiv osta[ul rom\n cese jertfe[te, cu arma \n m@n#,triumful vitejiei vestit cu trompeta[i prinosul recuno[tin]ei viitorimii.

Monumentul a fost mutilat inanii “obsedantului deceniu” deni[te troglodi]i [i a fost reconstituitdup# 1990 de doi fii ai B#ile[tiu-lui, fra]ii Ilarion [i Marcel Voinea,sculptori reputa]i, primului, B#i-le[tiul dator@ndu-i [i busturile \nbronz ale lui Amza Pellea, MihaiViteazul [i Monumentul Eroilorb#ile[teni c#zu]i \n cel de AlDoilea R#zboi Mondial.

Dezvelirea monumentului deacum nou#zeci de ani, a constituitcel mai de seama eveniment dinvia]a locuitorilor B#ile[tiului caredevenise “Comun# Urban#”. Cuentuziasm [i recuno[tin]#, comu-nitatea de atunci a participat laeveniment al#turi de oficialit#]ilelocale, jude]ene [i centrale, \n ziua

de 21 septembrie 1924. Pentrucititorul de azi imi iau permisiu-nea sa reproduc fragmente edifica-toare pentru modul cum au \n]elesatunci b#ile[tenii s#-[i omagiezejertfele de s@nge, fragmente dinziarul “Straja”, din 29 septembrie1924 – anul V, num#rul 341:

“Pentru b#ile[teni ziua de dumi-nec# 21 septembrie a fost o zi demare s#rb#toare. De mult# vremese a[tepta clipa dezvelirii simbo-lului recuno[tin]ei urma[ilor pen-tru marea jertf# f#cut# de fii b#i-le[tiului \n lupta s@ngeroas# pentru\ntregirea neamului. Aceasta zi dereculegere sufleteasc# [i de comu-nicare tainic# cu sufletele mor]ilorse lega [i cu un sentiment de m\n-drie pentru opera de art# execu-tat# de sculptorul maestru Iord#-nescu. _nc# din zorii zilei, ]#r#n-cele cu catrin]e noi pe ele, abiaputeau duce pomenile ce le f#cu-

ser# pentru a fi \mp#r]ite.Am observat chiar c#ru]e \ntregi

pline cu m@nc#ruri g#tite, cufripturi de pas#re, cu azim# [i cuplosci de vin, duc@nd aceste po-meni menite s# fie date dup# otradi]ie, de sufletul celor mor]i.

_n jurum Monumentului, dealun-gul uli]ei principale, precum [i sprePrim#rie, se intinde [iruri nesf@r[itede mese, inc#rcate de bun#t#]i carea[teptau binecuv@ntarea preotu-lui...”

Evenimentul s-a bucurat de o asis-ten]# select#, din care ziarul men-]ionez# pe “Const. Popovici, pre-fectul jude]ului, Aurel Mircea – de-putat, generalul Obogeanu, I. Flo-rescu – deputat, doctor Galeriu,avoca]ii Vii[oreanu [i Petrescu, Ni-chita – judec#tor, P@rvulescu – insti-tutor, Iacobescu [i Atanasiu – pu-blici[ti, colonelul Dedu, Stoiculescu– primarul Calafatului, D. Udilescu– mare comerciant, numero[i ofi]eri,negustori, industria]i, etc.”

Sau rostit cuv@nt#ri dintre carecea mai emo]ionant# a fost a unuib#ile[tean, combatant de r#zboi,pe atunci, c#pitanul Iancu Ghe-nescu, combatant [i \n cel de AlDoilea R#zboi Mondial, ajunsgeneral, cuv@ntare din care citezun scurt fragment: “Dac# trupurilecelor pieri]i \n r#zboi, se afl# pelocul luptelor, sufletele lor roiesc\n jurul nostru, ne \nconjoar# cuaripile lor f@lf#itoare”.

_n \ncheiere, \mi exprim convin-gerea c#, \n ciuda greut#]ilor princare trece orice b#ile[tean, \nviitor, monumentul aflat acum la90 de ani de la dezvelire, r#m@neun sanctuar simbolic d#ruit decomunitate memoriei \nainta[ilorc#zu]i eroic pentru neam [i ]ar#.

Valentin TURCU

Monumentul Eroilor b#ile[teni,c#zu]i pentru intregirea neamului,la nou#zeci de ani de la dezvelire

Din anul 2012, bradul de Cr#ciun a fost oferitmunicipalit#]ii de c#tre cet#]enii din localitate.

Astfel \n anul 2012 bradul a fost oferit deAranghel Gheorghe

de pe strada General Dragalina, nr. 8; \n anul2013, acesta a fost oferit de

Ciobanu Ionde pe str. Br@ncoveni, nr. 150,

iar \n anul 2014 a fost oferit deGhilin]# Firu

de pe str. Radu Paisie, nr. 13.

Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2014

_n baza Dispozi]iei 1737/08.10.2014a Primarului Municipiului B#ile[ti, pedata de 29.10 s-au desf#[urat lucr#-rile [edin]ei ordinare pe luna octom-brie a Consiliului Local la care au par-ticipat to]i ale[ii urbei. Dl secretar M.Barbu a declarat deschise lucr#rile [ia transmis [tafeta dlui Ionel Mu[uroi,pre[edintele de [edin]# care, la r@nduls#u, l-a invitat pe dl primar C. Pistri]us# prezinte ordinea de zi. Dup# lectu-rarea acesteia, edilul-[ef a propusscoaterea de pe ordinea de zi a proiec-tului de la punctul 15 referitor la rezilie-rea contractului de concesiune 8688/2002. Cu amendamentul propus, pre-[edintele de [edin]# a supus votuluiordinea de zi, aprobat# \n unanimitate.Cu excep]ia proiectului de la punctul13, toate celelalte proiecte au ob]inutunanimitatea.

\ncasate – 26.961.221,40 lei (46,80%)Cheltuieli1. Ponderea sec]iunii de func]ionare:

pl#]i aferente sec]iunii – 13.182.801,55,total pl#]i — 21.874.347,29 lei (60,27%)

2. Ponderea sec]iunii de dezvoltare:pl#]i aferente sec]iunii – 8.670.545,74lei, total pl#]i – 21.874.347,29 lei(39,64%). }in@nd seama de celemen]ionate, executivul a propus CLadoptarea unei hot#r@ri \n formularea:Se aprob# indicatorii economico-financiari realiza]i pe trim. al III-lea alanului 2014, \n forma anexat#.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# rectificarea buge-tului local pe anul 2014, se precizea-z# c#, potrivit prevederilor Legii 273/2006 cu modific#rile [i complet#rileulterioare [i adresei CV 21588 aDirec]iei Generale a Finan]elor

nea dezvoltare, veniturile vor fi \nsum# de 16.990 mii lei, iar cheltuielile– 21.026 mii lei.

Bugetul activit#]ilor autofinan]ateeste de +818 mii lei at@t la venituric@t [i la cheltuieli (vezi mai sus defal-carea pe capitole). _n urma modifi-c#rilor, prevederea la venituri, c@t [ila cheltuieli, va fi \n sum# de 10.455mii lei, din care la sec]iunea func]io-nare 10.305 mii lei [i la sec]iuneadezvoltare 150 mii lei.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# pro-cedura de e[alonare a pl#]ii impozi-telor [i taxelor locale, se stipuleaz#c# hot#r@rea este fundamentat# prinRaportul privind e[alonarea, posibili-tatea de recuperare a crean]elorbugetare restante acumulate de c#trecontribuabilii persoane fizice [i juri-

m#rie, Miu Cristian, director Electrica,Filip Cornel-Nicolae, comandantPoli]ie Municipal#, Glon]a F#nel,director Serv ADPP, Croitoru Cristian,director Serv. Jud. Drumuri, Mun-teanu C#t#lin, director SC Celule SA,}ibreanu Mirela, director Spital Muni-cipal, M#lin Ionel, comandant Sec]iePompieri, Carauleanu Marius, [efSta]ie Meteo [i Cojocaru {tefanFlorin, director SPAC – membri.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# achizi]ionarea deprest#ri servicii de desz#pezire, seprecizeaz# c#, ]in@nd seama de faptulc# pentru folosirea utilajelor dedesz#pezire \n sezonul rece 2014-2015 este necesar# achizionarea deprest#ri servicii de desz#pezire astr#zilor \n lungime 79 km [i a spa]iilorde utilitate public#, executivul a solicitat

IMPREX SRL din B#ile[ti, str. M#r#-[e[ti,30, solicit# preluarea contractuluide \nchiriere 34/2008 pentru suprafa]ade teren de 18 mp, situat \n str. T#b#-cari 22, unde este amplasat un chio[ccare a fost de]inut de c#tre SCUNISEM SRL, chio[chiul metalic –spa]iu comercial – fiind cump#rat deSC SIEM IMPREX SRL cu factura4098264/03.10.2014. Lu@nd cuno[-tin]# de cele men]ionate, executivul apropus CL adoptarea unei hot#r@ri princare: Se aprob# preluarea contractuluide \nchiriere 34/2008 de c#tre SCSIEM IMPREX SRL, pentru suprafa]ade teren de 18 mp situat \n str.T#b#cari 22.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# consti-tuirea Comisiei de analizare a solicit#-rilor asocia]iilor [i funda]iilor de a primi

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#taxele [i impozitele locale pe anul2015, se stipuleaz# c#, fa]# de nive-lurile prev#zute de lege, consiliilelocale pot majora anual impozitele [itaxele locale cu p@n# la 20% inclusiv,pot acorda bonifica]ii de p@n# la 10%pentru plata anticipat# p@n# la 31martie a anului recpectiv. Se men]io-neaz# c# impozitele [i taxele pentru2015 au fost stabilite la nivelul celordin 2014 [i c# persoanele fizice careau \n proprietate mai multe cl#diri vordatora un impozit pe cl#dire majoratcu 65% pentru prima cl#dire \n afaracelei de la adresa de domiciliu, cu150% pentru a doua [i cu 300%pentru a treia [i urm#toarele.

Fa]# de cele men]ionate, executivula propus adoptarea unei hot#r@ri deCL prin care:

1. Consiliul Local al MunicipiuluiB#ile[ti stabile[te, \ncep@nd cu datade 01.01.2015, impozitele [i taxelelocale conform anexelor 1-9 care facparte integrant# din hot#r@re.

2. Consiliul Local al MunicipiuluiB#ile[ti aprob#, \ncep@nd cu data de01.01.2015, bonifica]ie de 10% at@tpentru persoane fizice, c@t [i pentrupersoane juridice.

3. Consiliul Local al Municipiului B#i-le[ti aprob# cota de impozitare, \nce-p@nd cu data de 01.01.2015, la per-soanele juridice de 1,5 % pentru cl#di-rile reevaluate, cota de 10% pentrucl#dirile neevaluate \n ultimii 3 ani [i30% pentru cl#dirile neevaluate \nultimii 5 ani.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# indicatorii economico-financiari pe trim. al III-lea 2014, semen]ioneaz# c# situa]ia acestora seprezint# astfel:

Venituri:1. Gradul de realizare a veniturilor:

venituri total \ncasate – 26.961.221,40lei, venituri totale programate –28.188.000 lei (95,65%)

2. Gradul de realizare a veniturilorproprii: venituri proprii \ncasate –11.626.880,57 lei, venituri propriiprogramate – 6.574.000 (176,86%)

3. Gradul de finan]are din venituriproprii: venituri proprii \ncasate –11.626.880,57 lei, venituri total\ncasate – 26.961.221,40 (43,12%)

4. Gradul de autofinan]are: venituriproprii \ncasate – 7.715.302,66 lei, veni-turi tatal \ncasate – 26.961.221,40(28,62%)

5. Gradul de autonomie decizional#:venituri depersonalizate \ncasate –12.619.180,57 lei, venituri totale

Publice Dolj, se supune aprob#riirectificarea bugetului la venituri [i lacheltuieli \n sum# de +731 mii lei.

La partea de Venituri + 731 mii lei,astfel: Cap.04.04 + 185 mii lei; Cap.11.02.02, “Sume defalcate din TVApentru finan]area cheltuielilor descen-tralizate la nivelul municipiilor” +345mii; Cap. 11.02.06, “Sume defalcatedin TVA pentru echilibrarea bugetelorlocale” +201 mii lei.

La partea de Cheltuieli +731 mii lei,astfel: Cap.51.02 “Autorit#]i executive”+64 mii lei (sec]iunea func]ionare +50mii, sec]iunea dezvoltare + 14 mii);Cap.61.02 “Poli]ie”, subven]ii + 40 mii;Cap.66.02 “S#n#tate”, subven]ii + 150mii; Cap.65.02 “_nv#]#m@nt”; titlul I,salarii +210 mii, titlul II, materiale +18mii; Cap.67.02 “Cultur#” +39 mii (Casade Cultur# +23 mii, Muzeu +1 mie,Bibliotec# +3 mii, Sport +2 mii, Culte+10 mii); Cap.68.02 “Asisten]i”, salarii+120 mii, indemniza]ii +60 mii;Cap.70.02 “Alimentare cu ap#”,cheltuieli materiale +30 mii.

_n urma modific#rilor, bugetul localla venituri va fi \n sum# de 37.253mii lei, iar la cheltuieli – 41.289 mii ,cu un deficit bugetar de 4.036 mii lei.

La sec]iunea de func]ionare preve-derea va fi de 20.263 mii lei, at@t lavenituri, c@t [i la cheltuieli, \n timp cela sec]iunea dezvoltare, veniturile vorfi de 16.990 mii lei, iar cheltuielile de21.026 mii lei.

Modific#rile \n bugetul activit#]ilorautofian]ate se prezint# dup# cumurmeaz#:

La partea de venituri +818 mii lei,astfel: venituri din prest#ri servicii +2mii lei, venituri din contractele \nche-iate cu Casa de Asigur#ri de S#n#tate+600 mii lei, subven]ii pentru insti-tu]iile publice +216 mii lei.

La partea de cheltuieli +818 mii lei,astfel: Cap.61.10 +40 mii; Cap.66.10+750 mii; Cap.67.10 + 26 mii; Cap.70.10 +2 mii. Dup# aceste modific#ri,prevederea la venituri va fi \n sum#de 10.445 mii lei, sum# care apare [ila cheltuieli, din care la sec]iuneafunc]ionare – 10.305 mii lei, venituri [icheltuieli, iar la sec]iunea dezvoltare150 mii lei la ambele p#r]i. Lu@ndcuno[tin]# de cele relatate anterior,executivul a solicitat CL s# emit# ohot#r@re conform c#reia: Se aprob#rectificarea bugetar# la venituri \n sum#de 37.253 mii lei [i la cheltuieli \n sum#de 41.289 mii lei, deficitul bugetarfiind de 4.036 mii lei.

La sec]iunea func]ionare prevede-rea va fi de 20.263 mii lei, at@t lavenituri c@t [i la cheltuieli. La sec]iu-

dice, prin acordarea \nlesnirii la plat#,prin e[alonarea datoriilor restante, c@t[i prin prevederile art. 125 din Codulde Procedur# Fiscal#. Dna VioletaMo]#]#eanu, director economic, aprezentat perioadele de e[alonare laplat#. Persoane fizice: pentru sumecuprinse \ntre 500 [i 2500 lei, perioa-da de e[alonare este de 18 luni; \ntre2501 [i 5000 lei – 24 de luni; \ntre5001 [i 10000 lei – 48 de luni; peste10.001 lei – 60 de luni. Persoanejuridice: \ntre 1500 [i 7500 lei – 18luni; \ntre 7501 [i 15000 lei – 24 luni;\ntre 15001 [i 30000 lei – 48 de luni;peste 30.001 lei – 60 de luni.

Av@nd \n vedere cele men]ionate,executivul a propus emiterea unei ho-t#r@ri de CL prin care: Se aprob# pro-cedura privind e[alonarea la plat# aimpozitelor, a taxelor [i a altor obliga]iila bugetul local, conform Anexei 1.

Dl primar a men]ionat c# se dore[tes# se recupereze banii, deoarece“avem mare nevoie de bani”, anul2015 fiind foarte greu. Pentru persoa-ne fizice, “noi cu indulgen]# am pre-v#zut 60 de luni, de[i termenul estemai mic.” Unii n-au dorit s#-[i pl#-teasc# impozitele la mijloacele detransport, ajung@ndu-se la datorii de300 milioane lei vechi. Trebuie s# lu#mm#suri urgente pentru a recuperabanii, deoarece am primit de la CJdoar 4 mii lei. }in@nd seama [i defaptul c# banii se devalorizeaz#, nutrebuie s# tergivers#m lucrurile. Apropus ca pentru prima rat# de e[a-lonare termenul s# fie de 20 de luni.Potrivit Ordonan]ei 29, dac# nu serespect# e[alonarea, nu se poate faceo alt# cerere de e[alonare dec@t dup#12 luni, cu respectarea condi]iilorcumulative. Cu amendamentul edilului-[ef, proiectul a ob]inut unanimitatea.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# Comisiade desz#pezire, se precizeaz# c#,deoarece potrivit HG 638/1999 [i art.36 alin 2, lit. “d” [i alin. 6 lit. “a”, pct8 din Legea 215/2001 republicat#,administra]iei publice locale \i revinsarcini \n ceea ce prive[te constituireacomisiei locale de ap#rare \mpotrivadezastrelor, executivul a propus CLadoptarea unei hot#r@ri prin care: Seaprob# constituirea Comisiei de ap#-rare \mpotriva dezastrelor, a inun-da]iilor [i a \ngher]urilor, precum [i afenomenelor meteorologice periculoa-se, \n componen]a: Pistri]u Costel,primar – pre[edinte; Mu[uroi Irinel-Codru], viceprimar – vicepre[edinte;Iure[ Victor, [ef Poli]ie Local# —secretar; Must#]a Firu, referent pri-

emiterea unei hot#r@ri de CL prin care:1. Se aprob# achizi]ionarea de

prest#ri servicii desz#pezire peperioada sezonului rece 2014-2015pe str#zile din municipiu.

2. Se \mputernice[te PrimarulMunicipiului B#ile[ti s# semnezecontractul de prest#ri servicii.

S-a men]ionat c# eventuala contrac-tare se va face numai dac# se dep#-[esc posibilit#]ile administra]iei locale.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# consti-tuirea Comisiei de concesionare prinlicita]ie de teren intravilan, \n vedereaconstruirii de locuin]e, se stipuleaz#c#, \n conformitate cu prevederile OUG214/2008 [i ale art. 16, alin 4 dinLegea 50/1991, pentru scoaterea lalicita]ie \n scopul concesion#rii supra-fe]elor de teren destinate construirii delocuin]e situate \n str. Eroilor, M#r#[e[ti[i B@lciului, executivul a propus adop-tarea unei hot#r@ri de CL \n formularea:Se aprob# constituirea Comisiei deconcesionare prin licita]ie de teren in-travilan \n vederea construirii de lo-cuin]e \n urm#toarea componen]#: pre-[edinte; Bonci Victor – secretar; MitranIustina, Cojocaru Emanuela, T#nasieSimona-Edmee, B#ran Florin Paul,Niculescu Marian – membri. Edilul-[efa men]ionat c# func]ia de pre[edinten-a fost nominalizat#, \ntruc@t este re-zervat# unui consilier local. Dna ElenaJianu a propus ca pre[edinte al co-misiei pe dl Ionel Mu[uroi, propunerela care au subscris to]i consilierii(bine\n]eles, cu excep]ia celui propus).

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# reziliereacontractului de \nchiriere \ncheiat cuSC UNISEM SA, se men]ioneaz# c#\ntre CL [i societatea men]ionat#, dinCraiova, str. Aleea Muntenilor, s-a\ncheiat contractul de \nchiriere 34/22.05.2008 pentru suprafa]a de 18 mp,din str. T#b#cari,22 (8), Pia]a agroali-mentar#. D@nd curs cererii 25555/06.10.2014 prin care societatea solicit#rezilierea contractului [i av@nd \nvedere c#, \ncep@nd cu data de03.10.2014, spa]iul comercial a fostv@ndut SC SIEM IMPREX SRL cufactura fiscal# 4098264/03.10.2014, iarchiria a fost achitat# \n termen,executivul a solicitat CL emiterea uneihot#r@ri prin care: Se aprob# reziliereacontractului de \nchiriere 34/2008pentru suprafa]a de 18 mp, teren situat\n str. T#b#cari, 22 (8).

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# \nchirierea de teren \nstr. T#b#cari 22, se precizeaz# c# princererea 25538/06.10.2014 SC SIEM

subven]ii, se stipuleaz# c#, av@nd \nvedere c# \n fiecare an CL trebuie s#adopte hot#r@re de constituire aComisiei de evaluare [i selec]ionarea asocia]iilor [i funda]iilor \n scopulacord#rii de subven]ii [i aprobareagrilei de evaluare a punctajului maximcare poate fi acordat pentru fiecaredintre criteriile de evaluare [i selec-]ionare a asocia]iilor [i funda]iilor caresolicit# subven]ii \n baza Legii 34/1998, executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL potrivit c#reia:Se constituie Comisia de evaluare [iselec]ionare a asocia]iilor [i afunda]iilor care \nfiin]eaz# [i adminis-treaz# unit#]i de asisten]# social# \nvederea acord#rii subven]iilor de labugetul local, \n componen]a: Mu[uroiIrinel-Codru], viceprimar – pre[edinte;Cojocaru Emanuela, [ef Serviciu Re-la]ii cu Publicul – secretar; Cre]an Ilie[i Jianu Elena, consilieri locali; Ber-ceanu Elena, consilier I asistent; M#linAlina, [ef Serviciu Asisten]# Social#— membri.

Edilul-[ef a informat c# se imple-menteaz# un proiect de la MinisterulMuncii, fiind singurii care-l ob]inempentru Centrul de zi “Teodora”. S-af#cut recep]ia de c#tre factorii deci-den]i, inclusiv constructorul [i s-a con-statat c# centrul este foarte bine dotat._n luna viitoare se vor aproba subven-]iile [i se pune problema “dac# scoa-tem la licita]ie sau \l lu#m la noi, laprim#rie”. Personal, a cosiderat c# estebine s# fie luat la prim#rie [i a men-]ionat c#, dac# nu ne lu#m m#suri, s-ar putea ca investi]ia s# nu ne folo-seasc# la nimic, fiind absolut necesars# se hot#rasc# soarta acestuicentru. Dl Irinel Mu[uroi a precizatc# s-au analizat riguros [i metodiccererile depuse, trimi]@ndu-se adresecelor care au solicitat subven]ii. Sper#ca ambele asocia]ii s# dea curssolicit#rii [i s# depun# documentelepentru acordarea subven]iilor. Dlprimar a men]ionat c# “dac# dorims# lu#m centrul la noi, nu [tim dac#cealalt# asocia]ie mai poate veni \ncalitate de partener. Situa]ia estefoarte delicat# [i nu vrem s# ajungem\n instan]#. S# nu a[ez#m la mas# [is# analiz#m cu responsabilitate”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# \nchirie-rea de teren agricol din izlazul comu-nal de]in#torilor de animale, pentrucultivarea de plante furajere se men-]ioneaz# c# \n posesia CL sunt560,54 ha, din care teren arabil226.89 ha [i p#[uni permanente333,65 ha.

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123451234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234512345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345

S-a f#cut abstrac]ie de campania electoral#

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2014

De dou#zeci si patru de ani \ncoa-ce, lumea rom@neasc# a intrat parc#\ntr-o fierbere, \ntr-o oal# sub presiu-ne, la care ne-am deprins s# rezist#mplec@nd de la g@ndul c# schimbareacere sacrificii – [i acum, \nc# pu]in,mai este nevoie de ele. Dar tot am#-gindu-ne (sau l#s@ndu-ne am#gi]i!),am obosit de at@ta a[teptare [i, oare-cum, am dezn#d#jduit. Blazarea,nesiguran]a, suspiciunea, irascibilita-tea [i multe alte st#ri de spirit preapu]in pozitive au devenit numitorulcomun al ultimilor ani. Cei v@rstnici,care nu s-au uitat pe sine \n fa]amicilor ecrane, observ# c# lumea numai este ca \nainte, f#r# s# poat# dadiagnosticul exact. Tinerii \ns# nu [tiuce se \nt@mpl# cu ei, c#ci alt# lumenu au cunoscut. Sunt doar deruta]i [iconfuzi, plictisi]i [i deprima]i, \n a[-teptarea unei distrac]ii “[i mai mari”,[i, de ce nu, a Apocalipsei – “hai s-o vedem [i pe asta!” –, cel pu]in dinperspectiva propriei vie]i. Nu-i maiintereseaz# nimic.

Ce se \nt@mpl# de fapt? E un semnal timpurilor moderne, pe care noi nu-l\n]elegem? Sau avem de-a face cuun cancer social care a pus st#p@nirepe lume? R#spunsul ni-l ofer#, sur-prinz#tor, c#r]ile \n care sunt pre-zentate ingineriile psihosociale princare este condus# lumea modern#.

Ce sunt aceste a[a-zise ingineriisociale sau cum reu[esc aceste teh-nici de manipulare psihosocial# s#transforme lumea \n care tr#im, con-textul vie]ii noastre cotidiane, putemafla din studiile de specialitate, care,\n unele cazuri, sunt adunate \n c#r]isau tratate precum cel al lui Iuri Bez-menov (1939-1993). Acestea \ns# nusunt mediatizate deloc, c#ci mass-me-dia este tocmai unul din mijloaceleprincipale prin care se desf#[oar# pro-cesul transform#rii. {i astfel lumea,oamenii sunt convin[i c# necazurilelor sunt cauzate de simple coinciden]enefaste, \n timp ce, \n realitate, ele nusunt altceva dec@t efectul bine ]intit alacestor tehnici de manipulare social#.

Iuri Bezmenov, cunoscut \n Vest subnumele de Tomas Schuman, a lucrat\n KGB sub acoperirea de jurnalist alagen]iei sovietice “RIA Novosti” p@n#la \nceputul anilor ’70. Aceast# agen]iea ac]ionat \n timpul R#zboiului Receca oficin# a KGB-ului pentru spionaj,propagand#, dezinformare [i subver-siune. A fugit \n Vest din New Delhi,India, p#r#sind astfel KGB-ul. A de-venit corespondent al mai multor tele-viziuni din Canada [i a ]inut nume-roase conferin]e pe teme legate decomunism [i subversiune.

_n cartea sa “Scrisoare de dragostepentru America”, el sintetizeaz# prin-cipalele etape de transformare a unei]#ri: demoralizare, destabilizare, criz#,normalizare. Scris# \n 1984, aceast#carte prezint# interes pentru cet#]ea-nul rom@n datorit# punctelor comunedintre tehnicile descrise de autor [irealitatea social# actual#. Ne vomconcentra aten]ia asupra primei eta-pe, cea de demoralizare, care pre-zint# numeroase asem#n#ri cu socie-tatea rom@neasc# de dup# 1989.

Cu to]ii auzim parc# prea descuvintele “Mi-e ru[ine s# spun c# suntrom@n” sau “Mai bine pleci afar#, c#aici mori de foame!”. Cum de s-aajuns ca nivelul de stim# al poporuluirom@n s# scad# at@t de mult?! Cumeste posibil ca rom@nii s#-[i apliceasemenea etichete, mai rele dec@tar putea s# o fac# chiar str#inii?Schuman arat# c# acestea suntefectele demoraliz#rii. Etapa aceastadureaz# p@n# la cincisprezece-dou#zeci de ani. De ce at@t de mult?Pentru c# aceasta este perioada mini-m# de educare a unei genera]ii (elevi,studen]i, cet#]eni) din ]ara-]int#. {i, deasemenea, pentru c# aceast# perioa-d# este \ndeajuns de lung# ca s# ias#de sub percep]ia de timp a individului.Este necesar ca toate elementele cares-ar opune acestui proces – precumtradi]ia, valorile morale, credin]a – s#fie eliminate. _n absen]a oric#rui liantmoral, procesul de subversiune devinemai u[or de realizat.

B#t#lia cea mai grea se d#pentru religie.

Rom@nia de dup# 1989 a intrat \nprocesul de tranzi]ie c#tre o societatedemocratic#. Necesitatea acestuiproces se sub\n]elegea \n condi]iile \ncare rom@nii se s#turaser# de comu-nism [i voiau s# se \ndrepte c@t mairepede c#tre standardele occidentale.Ciudat [i, din p#cate, prea pu]in con-[tientizat, acest proces de tranzi]ie nus-a mai \ncheiat, r#m@n@nd un laitmotival devenirii societ#]ii dup# 1990. Lu-mea s-a obi[nuit at@t de mult cu ideea,c# oamenii nu [i-au mai pus \ntrebareafireasc#: c#tre ce ne \ndrept#m, defapt? – \n condi]iile \n care aceast#tranzi]ie nu se mai opre[te.

Care este semnifica]ia acestei tranzi]iif#r# sf@r[it prin care a trebuit s# treac#poporul rom@n dup# 1990? Din nefe-ricire, logica ei poate fi urm#rit# foarteu[or \n analiza pe care TomasSchuman o face cu privire la mijloacelede demoralizare a unei na]iuni.

El \mparte etapa de demoralizarepe trei niveluri, la care se opereaz#simultan: idei, structuri sociale [istructuri materiale.

La nivelul ideilor, demoralizarea ata-c# zone esen]iale ale societ#]ii, pre-cum religia, educa]ia, media [i cultura.Acestea sunt “centrii nervo[i” ai oric#reisociet#]i. B#t#lia cea mai grea se d#pentru religie, pentru c# ea reprezint#inima unui popor – de aceea, procesuldemoraliz#rii urm#re[te discreditareaBisericii. Dup# studiile prezentate deSchuman, Biserica poate fi discreditat#dac# este politizat# ori implicat# \nscandaluri – scandaluri politice, corup-]ie, instigare la ur#, subminarea autori-t#]ii slujitorilor ei etc. R#zboiul se ducepe mai multe fronturi: \ntr-un loc secreeaz# un scandal pe tema scoateriiicoanelor din [coli, \n alt loc se ridicu-lizeaz# credincio[ii din cauza \mbulzeliila sfintele moa[te (de exemplu, laSf@nta Parascheva de la Ia[i), \ntretimp apar moderatori tv “pricepu]i” latoate care spun c# salarizarea cleruluieste de la buget (\n realitate salarizarease face din fonduri proprii) etc.

Se are \n vedere numai terenularabil, deoarece p#[unile se vor

acorda dup# Legea paji[tilor. Din cele226,89 ha teren arabil, 127 au fostatribuite cu titlu gratuit prin HCL (92ha, Bisericii cu hramul “Izvorul T#m#-duirii” [i 35 ha, Liceului Tehnologic“{tefan Anghel”). Diferen]a de terenarabil din izlaz va fi \nchiriat# \n anulagricol 2014-2015 de]in#torilor deanimale declarate la Registrul agricolpentru cultivarea cu plante furajere,percep@ndu-se o chirie de 250 lei/hapentru suprafe]ele de 0,01-0,29 ha [i500 lei/ha pentru suprafe]ele mai maride 0,30 ha care beneficiaz# de pl#]ide la APIA. Av@nd \n vedere cele men-]ionate, executivul a solicitat CL s#emit# o hot#r@re prin care:

1. Se aprob# \nchirierea terenuluiarabil din izlazul comunal de]in#torilorde animale domestice \nscrise \nRegistrul agricol, \n vederea produceriide furaje \n anul agricol 2014-2015

2. Se aprob# chiria pentru terenularabil din izlazul comunal \n vedereacultiv#rii cu plante furajere pentru anulagricol 2014-2015, diferen]iat astfel: •pentru suprafe]e cuprinse \ntre 0,01 [i0,29 ha, chirie 250 lei/ha; • pentrusuprafe]e mai mari de 0,30 ha carebeneficiaz# de pl#]i APIA – 500 lei/ha

3. Plata chiriei se va face astfel: ½la semnarea contractului de \nchiriere[i ½ p@n# la data de 1 martie 2015.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# criteriile deacordare a spa]iilor comerciale dinloca]ia destinat# produselor nonali-mentare, se precizeaz# c# spa]iuldestinat v@nz#rii acestor produse estelimitat [i trebuie s# fie acordat cuprioritate comercian]ilor care audomiciliul \n municipiu [i au v@ndutp@n# \n prezent \n spa]iile deschiseale pie]ei. _n acest scop se impunemodificarea art. 29 [i 30 din Regula-ment. Fa]# de cele men]ionate,executivul a propus adoptarea uneihot#r#ri de CL \n formularea: Semodific# art. 29 [i art. 30 din Regula-mentul de organizare [i func]ionare aPie]ei agroalimentare, aprobat prinHCL 77/2014, dup# cum urmeaz#:

Art. 29: “_nchirierea de spa]ii comer-ciale \n zona nonalimentar# se vaface cu prioritate comercian]ilor caredomiciliaz# \n B#ile[ti [i care auv@ndut p@n# \n prezent \n spa]iiledeschise ale pie]ei, urm@nd caspa]iile r#mase disponibile s# fie\nchiriate [i altor comercian]i.”

Art. 30 “Chiria pentru spa]iile dinzona nonalimentar# a pie]ei va fistabilit# \n bugetul anual prin hot#r@rea Consiliului Local.”

Dna Elena Cojocaru a precizat c#\n zona nonalimentar# sunt 25 delocuri [i exist# cereri ale unor persoanepen care nu le-a v#zut \n pia]# precum[i 8 cereri din afara municipiului. La\ntrebarea dnei Elena Jianu privitoarela modalitatea cum se va face depar-tajarea s-a r#spuns c# au prioritate“cei vechi”. Dl primar [i-a exprimatbucuria generat# de faptul c# s-aucreat condi]ii deosebite, un minicom-plex destul de spa]ios, pentru c# sun-tem un municipiu. Dl I. Cre]an a propuss# se ]in# seama [i de situa]ia financia-r# a solicitan]ilor, adic# dac# [i-auachitat impozitele [i taxele locale saueventualele amenzi, propunere apre-ciat# de edilul-[ef care a men]ionat c#se va ]ine seama de acest aspect [ic# “nu se d# nimic p@n# nu are achi-tate datoriile de orice natur#. _n aceas-t# zon#, spa]iile sunt permanente,dumnealor \[i stabilesc programul iarnoi achies#m la dolean]ele exprimate”.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-

t#r@re referitor la analiza raportului \n-tocmit de comisia constituit# prin HCL164/2014 privind activitatea econo-mico-financiar# a SC Salubritate SRL,se men]ioneaz# c# auditul este sin-gura institu]ie care putea face acestcontrol. _n procesul-verbal \ntocmit dedna Ileana Ni]#, auditor intern \n ca-drul Institu]iei Primarului, sunt consem-nate unele deficien]e din activitateasociet#]ii: • emiterea [i \nregistrareafacturilor pentru prest#ri servicii c#trepersoane fizice la data \ncas#riicontravalorii acestora, ci nu la dataprest#rii efective, ceea ce reprezint#o diminuare a veniturilor din exploa-tare aferente anului 2013, societateadiminu@nd \n mod nejustificat profitulcontabil pentru exerci]iul financiar alanului 2013; • emiterea unei singurefacturi fiscale \n baza unui borderoupentru mai multe persoane fizice careau achitat contravaloarea serviciilorprestate; • absen]a dovezii asigur#riiunei bune gospod#riri [i eficienteutiliz#ri a combustibililor [i uleiurilorpentru autovehicule, aprobarea ali-ment#rii ned@ndu-se pe foaia deparcurs; • inexisten]a unei eviden]e afoilor de parcurs, fiind cazuri c@ndacestea sunt dublate, exist@nd [i foide parcurs neeviden]iate \n FAZ-uri; •neaplicarea unei proceduri unitarepentru calculul sporului de condi]iiv#t#m#toare, acesta fiind calculat [iacordat \n mod diferen]iat; • inventarie-rea elementelor de natura activelorcare nu au substan]# material#, a da-toriilor [i a capitalurilor proprii nu s-af#cut pe baza \ntocmirii unei situa]iianalitice distincte; • crean]ele [i obli-ga]iile fa]# de ter]i nu au fost supuseverific#rii [i confirm#rii pe baza extra-selor soldurilor debitoare [i creditoareale conturilor de crean]e [i datorii po-trivit “Extrasului de cont” sau puncta-jelor reciproce; • inexisten]a unui inven-tar concret al pubelelor deteriorate; •nerespectarea prevederilor legale \ndomeniul organiz#rii controlului finan-ciar preventiv propriu.

De asemenea, n-a existat un planmanagerial pe 3 ani care s# asigureo proiec]ie a dezvolt#rii societ#]ii, moti-v@ndu-se c# directorul societ#]ii nu arecalitate de manager, ci de admi-nistrator, dar \n calitate de admi-nistrator, n-a fost \ncheiat contract deperforman]#. Nu exist# un plan star-tegic elaborat [i finalizat pentru \nca-sarea debitelor de la persoane fizice[i juridice, dar se emit soma]ii \n cazulpersoanelor fizice, iar pentru cele juri-dice nu se mai presteaz# servicii dec@tdup# achitarea debitelor restante.

Dl F. Glon]a a adus contraargu-mente la multe dintre deficien]eleinserate \n procesul-verbal, preciz@ndc# unele neconcordan]e sunt dincauza faptului c# la control n-au fostsolicitate toate dosarele. Dl P. Pelea,dup# ce a \ntrebat c@te contracte sunt[i i s-a r#spuns c# pe persoane fizicesunt 3000 mii iar pe persoane juridice600, a imputat directorului faptul c#nu s-au \nnoit contractele pe numeleactual al societ#]ii. Dl Glon]a aprecizat c# n-a avut probleme cu niciopersoan# fizic#, ace[tia fiind anun]a]iprin cablu de schimbare, iar persoa-nele juridice au fost \n[tiin]ate prinadrese, mul]i av@nd contracte noi. Edi-lul-[ef a men]ionat c# orice prestarede servicii se face pe baza unuicontract [i trebuia s# existe m#car unact adi]ioal, dl F. Glon]a asigur@nd c#\ntr-o s#pt#m@n# va reface contrac-tele. Dl Ionel Mu[uroi a recomandatmai mult# aten]ie \n ceea ce prive[tefoile de parcurs, unde s-a gre[it , c#citrebuia schimbate seriile [i a \ntrebat

retoric: “Ce justific# aceste foi [i cums-a \nchis societatea \n luna respec-tiv#?” S-a interesat apoi de situa]iasociet#]ii, de profitul acesteia, dac#\[i scoate cheltuielile cu serviciile pres-tate [i celor dou# comune. Dl Glon]aa precizat c# profitul este diminuat decre[terea uzurii ma[inilor, c# st# bine\n ceea ce prive[te comuna Galiciuica,\n timp ce Giubega are numai 80 decontracte \n loc de 120, r#spuns carel-a determinat pe dl D. Manciu s# re-comande s# nu se mearg# pe pierderiiar, dac# nu asigur# num#rul decontracte, ori le m#re[tre tarifele, orirenun]# la ei. Dl Glon]a a informat c#s-au mai \ncheiat 20 de contracte.

F#r# a avea inten]ia de a deranja [imai ales de sup#ra pe cineva, perso-nal credem c# a fost cel pu]in nedelicatca discu]iile s# continue [i dup# pleca-rea administratorului societ#]ii, situa]iecare poate fi speculat# [i taxat# depersoane neutre, nu numai de “c@rco-ta[i”, av@nd \n vedere c# [i \n justi]ie“vinovatul” are dreptul s# se apere.Astfel, dl D. Manciu a insistat pe faptulc# spune de 2-3 ani c# “treaba” numerge bine, c# aceast# societate esteun adev#rat dezastru, idee \nt#rit# [ide dl I. Cre]an. Dl primar a precizat c#societatea a avut \n dotare 3 ma[inide transportat gunoi, una a luat-oPrim#ria [i este ca nou#, \n timp ceale societ#]ii sunt distruse, \n starejalnic#. Dl D. Manciu a amintit c# \nurm# cu vreo 3-4 luni, i-a recomandatadministratorului s#-[i fac# o echip#de meseria[i care s# execute toatelucr#rile de la [coli, ci nu “s# te ducila Giubega s# iei 30 de pubele!!” , cis# fi pus condi]ii ferme comunelor. DlIonel Mu[uroi a insistat pe faptul c#fiind vorba de o sietate a CL “trebuies# ac]ion#m urgent.” Dl primar [i-aexprimat bucuria c# am mai c@[tigatun proiect pe de[euri, dar avemconcurent CJ [i trebuie s# lu#mm#suri, nu e bine s# renun]#m lasocietate, ci s-o facem s# fie viabil#.Dl D. Manciu a recomandat dlui primars#-l schimbe pe manager.

Decizia privind acest proiect a fostam@nat#.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# schimbarea denumiriiinvesti]iei de la Casa de Cultur# “AmzaPellea” din “Central# termic#” \n“Sistem de \nc#lzire cu panouri infra-ro[ii” se precizeaz# c# pentru acestobiectiv \n bugetul ini]ial pe 2014 alCasei de Cultur# s-a prev#zut sumade 20 mii lei care nu este suficient#pentru o central# termic#. Deoarece\n urma investiga]iilor f#cute, s-a g#sito nou# surs# de \nc#lzire mai eficient#[i mai ieftin#, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri de Cl prin care:Se aprob# schimbarea denumiriiobiectivului de investi]ii de la Casa deCultur# “Amza Pellea”, pentru \nc#lzi-rea Clubului Pensionarilor din “Cen-tral# termic#” \n “Sistem de \nc#lzirecu panouri infraro[ii”.

Dl Cr. }ibreanu a fost de p#rere c#trebuia s# se vin# cu un deviz, iar dlprimar a dat explica]ii la obiect \n ceeace prive[te eficien]a noii ivesti]ii,men]ion@nd c# pentru centrala termic#ar fi fost nevoie de cel pu]in 40 mii lei.

Chiar dac# pe alocuri a mai ap#rut[i c@tre un “scurtcircuit”, am fost pl#cutimpresiona]i de faptul c#, spre deose-bire de alte consilii locale [i, mai ales,de consilierii jude]eni, ale[ii no[tri localia f#cut abstrac]ie de faptul c# sunt \ncampanie electoral#, c# apar]in unorpartide diferite, prim@nd ra]iunea [iresponsabilitatea.

Se poate [i a[a!Gh. GHEORGHI{AN Continuare \n pag. 8

Distrugerea poporuluirom@n prin manupilare

[i demoralizare

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 11noiembrie 2014

F#r# a ne fi team# c# gre[im, con-sider#m c# succesul de care s-abucurat [i de acest# dat# evenimentulcultural-artistic s-a datorat, printrealtele, [i inspiratului program tip#ritde organizatori – Prim#ria, ConsiliulLocal [i Casa de Cultur# “AmzaPellea”, \n parteneriat fericit [i beneficcu Autoritatea Na]ional# de Turism –prin care imaginar prin]ul teatrului [icinematografiei rom@ne[ti, AmzaPellea, cu figura sa expresiv#, ochiip#trunz#tori [i \ntr-o pozi]ie caracte-ristic#, se adresa b#ile[tenilor, [i nunumai: M# fra]ilor, s# v# spui...Facem t#mb#l#u mare, acu’, pe 18[i 19 octombrie, la mine acas#, laB#ile[ti. S#rb#toarea Zaib#rului [ia Prazului, Edi]ia a VIII-a.

{i cei c#rora li s-a adresat au datcurs invita]iei organizatorilor [i auvenit cu mic cu mare, bucur@ndu-se[i r#spl#tind cu plauze manifest#rilederulate de-a lungul a 3 zile, av@nd\n vedere c# [i vineri, 17 octombrie aavut loc un eveniment de excep]iepe care noi, ]in@nd seama de marealui valoare instructiv# [i educativ#, dedezvoltare a sensibilit#]ii spectatorilor[i, mai ales, de relevare a valorilormorale ale neamului rom@nesc [i decultivare a sentimentului m@ndrieina]ionale, l-am etichetat, f#r# inten]iade a deranja pe cineva, drept punctulculminant al manifest#rilor prilejuitede acest# s#rb#toare.

Este vorba despre Spectacolul-conferin]# “Suflet rom@nesc” sus]inutde inegalabilul actor [i valorosul regi-zor Dan Puric. Am avut surpriza deo-sebit de pl#cut# de vedea pe scen#un om de o rar# modestie, o prezen]#cuceritoare prin tot ce a spus, princolaborarea cu publicul, reu[ind s#stabileasc# o adev#rat# comuniunecu acesta, ca [i cu scena, amintindde cunoscutul motiv literar al comu-niunii omului cu natura.

Compartarea actorului s-a \nscris\n limitele firescului, ale pre]uirii M#rieiSale publicul spectator, ale respec-tului pentru sine [i pentru arta sainterpretativ#, iar publicul, unul select[i avizat, a apreciat pe m#sur# evo-lu]ia actorului, r#spl#tindu-l cu bine-meritate ropote de aplauze.

Urm#rindu-i atent evolu]ia [i tr#irilesuflete[ti, am descoperit \n Dan Puricun om sclipitor, deosebit de inteligent[i de sensibil, cu o memorie de invi-diat, un actor care a trecut cu u[u-rin]#, aproape pe nesim]ite, de la unaspect la altul, a f#cut o incursiune \nistoria neamului, a vorbit despre tra-di]ii [i obiceiuri, a \nfierat r#ul [i a elo-giat binele, a pus \n eviden]# bun#-tatea oamenilor, expresie a sufletuluirom@nesc, “a cobor@t” \n actualitate,exprim@ndu-[i dezacordul, ca s# neexprim#m eufemistic, fa]# de compor-

tamentul incalificabil al celor mai mul]idintre politicienii rom@ni [i a pus accentpe influen]a nefast# a multor televiziuni[i a presei care promoveaz# nonvalori,atent@nd astfel la puritatea sufletuluiomenesc [i, mai cu seam#, al tinere-tului, marele actor ap#r@nd ca o perso-nalitate fascinant# care \nnobileaz#sufletele. Cochet@nd pu]in cu matema-tica, o formul# potrivit# \n acest caz arfi: Dan Puric=un artist [i un om deexcep]ie + un mare patriot + un buncre[tin. V# mul]umim, domnule DanPuric (evit#m con[tient adresarea cu“maestre”) pentru minunata lec]ie devia]# pe care ne-a]i dat-o, v# felicit#mpentru “\ndr#zneala” de a spunelucrurilor pe nume, de a contura [iaprofunda valorile sufletului rom@nesc[i, folosind o expresie des uzitat#, v#mul]umim c# exista]i [i, dac# n-a]iexista, ar fi trebuit s# v# invent#m.

S@mb#t#, 18 octombrie la ora 10,s-a pus \n mi[care Caravana zaib#ru-lui, o incursiune la produc#torii de zai-b#r cu un car alegoric frumos \mpo-dobit \n care b#ie]i [i fete \mbr#ca]i \nfrumoase costume na]ionale au c@n-tat [i au dansat, nelipsit# fiind Fanfarade la Ciuperceni. Manifestarea a avutsucces constituindu-se \ntr-un alt modoriginal de invita]ie a b#ile[tenilor lamarea s#rb#toare. Ziua de s@mb#t#a fost [i un moment de destindere [ide voie-bun#, \ncep@nd cu ora 19 fiindprogramate spectacole de muzic# [idansuri populare, de muzic# u[oar#[i un spectacol de lasere.

Seara a \nceput cu un reu[it spec-tacol de muzic# [i dansuri populare\n care au evoluat pe r@nd ansam-blurile de amatori din Turda, Topolo-veni, Z#rne[ti [i B#ile[ti, nota comun#fiind m@ndria cu care arti[tii amatoriau pus \n eviden]# frumuse]ea [i ori-ginalitatea costumelor populare spe-cifice zonei folclorice [i certitudineaspectatorilor c# folclorul autentic seafl# pe m@ini bune.

Onoarea de a deschide seria despectacole a revenit Ansamblului“Datina Turdean#”, \nfiin]at \n 1992,av@nd \n repertoriu suite de jocuripopulare din mai multe zone etnofol-clorice, pe l@ng# cele specifice dinValea Arie[ului, maestrul coregrafIoan Cuc av@nd meritul de a valorificatalentul componen]ilor ansamblului cucare a sus]inut spectacole \n 7 ]#ri,iar \n Rom@nia a ob]inut numeroasepremii. La prima apari]ie, tinerii turdeniau prezentat Joc codrenesc [i Joco[enesc, impresion@nd prin sincroni-zare, dansul fiind fericit \mbinat cuc@ntece [i strig#turi. Solista OanaVene]el, cu o voce pl#cut#, a inter-pretat cu gra]ie melodiile “Cruci]a dinS#r#di[” [i “P# drumu b#tut de car#”.Cea de a doua apari]ia s-a constituit\ntr-o pl#cut# surpriz#, dansatorii

aduc@nd \n scen# “Jocul Sucitoa-re”,”Jocul Some[” [i “Joc fecioresc”,pe l@ng# schimbarea costumelor,farmecul constituindu-l lovirea ritmic#a be]elor (sucitoare), dansul lent al-tern@nd cu cel dinamic. Au ap#rut [isoli[ti dansatori, pata de culoareconstituind-o piticu]ul dansator cupu]in peste 90 de centimetri.

Ansamblul folcloric “Ciuleandra” dinTopoloveni-Arge[, coregraf EmilAntohi, a luat fiin]# \n anul 1972, aprezentat spectacole \n 11 ]#ri, av@nd\n componen]# peste 80 de dansatori.La s#rb#toarea b#ile[tenilor a prezen-tat suite de dansuri din zonele Arge[[i Mu[cel, \ncep@ndu-[i programul,a[a cum era de a[teptat, cu cunos-cutul joc “Ciuleandra”. Componen]iiansamblului, mereu z@mbitori [idezinvol]i, m@ndri de reu[itele lor aul#sat s# se \n]eleag# c# sunt con[ti-en]i de valoarea de ansamblu aforma]iei. La cea de a doua apari]ie,de[i nu era deloc u[or s# dansezidup# evolu]ia entuziasmant# a dan-satorilor turdeni, arge[enii n-au fostdeloc inhiba]i, [i-au valorificat calit#-]ile, au ob]inut aplauze pentru evolu]ie[i, spre meritul lor, [i-au etalat perso-nalitatea, l#udabil# la aceast# v@rst#.

Ca [i aceste dou# ansambluri,Ansamblul folcloric “Mugura[ii PietreiCraiului” din Z#rne[ti –Bra[ov ademonstrat c# are personalitate [ivaloare, interpret@nd cu acurate]edansuri din zona folcloric# a Bra[o-vului, v#z@ndu-se “m@na” m#iastr# acoregrafului Florin Naciu [i a instruc-torului Lenu]a Naciu. Cele 6 perechide dansatori [i-au sincronizat binemi[c#rile, nota de spectaculos [i amu-zament asigur@nd-o cei doi “piticu]i”[i, f#r# a-l nedrept#]i pe b#iat, mai alesfeti]a, al c#rei nume n-am reu[it, spreregretul nostru, s#-l afl#m. _n specialla cea de a doua apari]ie a ansam-blului, aceast# feti]# adorabil# adovedit c# “are dansul \n s@nge”, afost degajat# [i dezinvolt#, un talent\nn#scut, valorificat cu competen]# demaestrul coregraf Florin Naciu. Solistavocal# Elena Duicu [i-a ales cu aten]iemelodiile pe care le-a c@ntat cupasiune, pun@ndu-[i \n eviden]# cali-t#]ile vocale, ea fiind [i o talentat#dansatoare de unde, probabil, a [i\mprumutat inspiratele strig#turi folosite\n timpul interpret#rii melodiilor.

F#r# a fi subiectivi, trebuie s#apreciem evolu]ia dansatoarelorAnsamblului folcloric “Bobocica” alCasei de Cultur# “Amza Pellea”, dan-satoare stilate [i inteligente cu pre-stan]# [i prezen]# scenic# agreabil#,calit#]i puse \n valoare de maestrulcoregraf Adrian Radu, fetele dinforma]ie ridic@ndu-se, f#r# exagerare,de multe ori la nivelul profesioni[tilor.Pe l@ng# talentul fetelor, se vedeingeniozitatea reputatului coregrafAdrian Radu, un profesionist de prim#dimensiune, virtuoz al [lufuitorilor detalente, inspirat \n alegerea desenuluicoregrafic. Dansul plin de gra]ie alfetelor care au ap#rut \n partea adoua \n costume b#rb#te[ti [i cup#l#rii, impecabile ca [i costuma]iadin prima parte, a ob]inut aplauze lascena deschis#, m#rturie a faptuluic# b#ile[tenii [tiu s# aprecieze fru-mosul creat de aceste delicate fete,de]in#toare a numeroase premii lafestivaluri na]ionale [i elogiate [i

peste hotare.Succesul ansamblului b#ile[tean a

sporit \n str#lucire [i prin evolu]ia f#r#cusur a solistului Alexandru Lilea, untalent autentic, cu o voce pl#cut#,catifelat# [i cizelat#, cu un timbruaparte, elev \n cls a XI-a la SeminarulTeologic Craiova. Melodiile interpre-tate au mers la inima [i la sufletulspectatorilor, care l-au r#spl#tit curopote de aplauze, iar respectulsolistului fa]# de folclorul autentic,modestia [i pasiunea cu care c@nt#constituie garan]ia unui viitor str#lucit.

Poate c# cititorii “Gazetei” \[i amin-tesc c#, de fiecare dat# c@nd a fostvorba de spectacole de muzic# u[oa-r# [i dance, am m#rturisit cu since-ritate c# nu suntem fan al acestui gende spectacole, c#, din cauza v@rstei,nu prea \n]elegem aceast# muzic#,\ns# de aceast# dat#, am avut bucuriade a gusta muzica oferit# de prota-goni[tii spectacolului programat la ora21, un spectacol pentru toate v@rstele,dar cu deosebire pentru tineret, cares-a aflat permanent \n delir.

_n prima parte, am admirat evolu]iaspectaculoas# a Reynei Vox [i a trupeide dans Frics, alc#tuit# din 4 simpaticefete [i doi la fel de simpatici b#ie]i,dansatorii trupei fiind finali[ti ai emi-siunii “Rom@nii au talent”, ace[tia eta-l@ndu-[i valoarea [i de aceast# dat#.Reyna s-a dovedit o interpret# de marevaloare care a abordat mai multe ge-nuri, nelipsind rock-ul, a \mbinat fericitmelodiile rom@ne[ti cu cele str#ine,ceea ce o onoreaz#, a fost exuberant#,sigur# pe sine [i a colaborat perma-nent cu numero[ii fani. Dinamic# [iplin# de via]#, cu o voce cizelat# [i cuprezen]# scenic# deosebit#, a c@ntatstr#lucit muzic# s@rbeasc# \ntr-o pro-nun]ie impecabil#. Calit#]ile vocale [itr#irea cu sinceritate a c@ntecelor i-aucucerit pe numero[ii fani care auaplaudat-o frenetic, f#c@ndu-[i dinsolist# un adev#rat idol. Agreabilasolist# [i-a \ncheiat programul inter-pret@nd impecabil melodiile populare“Constantine, Constantine” [i “M#-rioar# de la Gorj”, aduc@nd spectatorii\n delir. Sincere felicit#ri [i o evolu]iepe m#sura calit#]ilor [i a respectuluipentru cei c#rora li se adreseaz#.

Pe aceea[i linie valoric#, evolu]ialui Adrian S@n# (Akcent) [i a LidieiBuble, a completat o sear# magic#,cei doi soli[ti, dou# voci de excep]ie,soli[ti mode[ti, dar con[tien]i totu[ide valoarea lor, au demonstrat c#muzica u[oar# rom@neasc# actual#nu este sub valoarea muzicii u[oarea tinere]ii noastre, diferind doar stilulde interpretare [i o alt# modalitate, oviziune diferit#, modern# de interpre-tare, except@nd unele exager#ri alealtor soli[ti care fac un deserviciu

acestui gen de muzic#. {i de aceast#dat#, soli[tii au dovedit respect fa]#de melodiile rom@ne[ti, acestea al-tern@nd cu cele str#ine pe ritmuri dife-rite, c@ntate cu mare profesionalism.Cei doi soli[ti, deosebit de simpatici[i bine dispu[i, [i-au f#cut din tineriispectatori entuziasma]i de programullor, colaboratori fideli, cre@nd o at-mosfer# de bun# dispozi]ie [i entu-ziasm. Cu mi[care permanent# \nscen#, interpre]ii au cucerit publicul,au c@ntat \mpreun# sau pe r@ndfiecare, iar la cererea spectatorilorLidia a interpretat la cote \nalte [i omanea, de mare succes fiind melodia“S#rut#ri criminale”, prin care cei doiau etalat calit#]i vocale de invidiat. {ipentru a respecta simetria, LidiaBuble a \ncheiat programul interpre-t@nd la cote superioare o melodie demuzic# popular#.

Seara s-a \ncheiat apoteotic cu unsplendit spectacol de lasere, cuspectatorii \n delir, artificiile [i “jocul”acestora transport@ndu-i pe specta-torii care-au rezistat p@n# la miezulnop]ii \ntr-o lume de vis pe care n-ovor uita cur@nd.

_n inten]ia, este adev#rat nem#rtu-risit#, a organizatorilor duminic# s-adorit a fi momentul de v@rf al mani-fest#rilor, mai ales c# erau planificate[i concursuri corespunz#toare nu-melui s#rb#torii – zaib#rul [i prazul.

_ncep@nd cu ora 9, b#ile[tenii auavut prilejul s# admire \n Pia]a civic#“T@rgul toamnei”/ Ziua recoltei, fiindu-le greu s# aleag# ce s# admire mai\nt@i: expunerile de fructe [i struguri,legume, dulciuri foarte frumos aran-jate, toate cu pre]uri scrise vizibil, ghi-vece de flori \ntr-o coloristic# variat#[i cu grij# aranjate, obiecte de arti-zanat, aspectul estetic fiind la loc defrunte sau standul “La Drug#” devizavi, “Pr#v#lie de oltean, F#r# u[#,f#r# geam” apar]in@nd dlui RotaruViorel (Drug#), produc#tor de zaib#r,punct de prezentare [i desfacereorganizat cu familia, principaleleproduse fiind zaib#r, rachiuri, pr#zurlii[i pr#zurlici, ron]#nele, cron]#nele,pit# \ndopat#, produse f#cute din praz[i care se servesc ambalate la tr#istu-]#. Designerul standului a fost dom-ni[oara Sorina Rotaru, b#ile[teanc#,absolvent# a Universit#]ii de Art#Bucure[ti, care a afi[at [i inspiratelesloganuri: “Cron]#nele, ron]#nele, beitot vinul dup# ele” [i “Pr#zurlii [ipr#zurlici, la pre]urile cele mai mici”.

La ora 10, sub genericul “La casalu’ Nea M#rin” a avut loc vizita laCasa Memorial# “Amza Pellea”, undepreo]ii Crinu Mihai [i Giurgiu Danielau oficiat slujba de sfin]ire a zaib#rului[i slobozirea pentru degust#ri, dup#care butoiul cu zaib#rul lu’ Nea

S#rb#toarea Zaib#rului [i a Prazului

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 11noiembrie 2014

M#rin a fost urcat \n carul ale-goric care, urmat de tr#suri [i c#l#-re]i cu birjarii \mbr#ca]i \n frumoasecostume na]ionale ca [i tinerii dincarul alegoric care c@ntau [i dansau,\nsufle]i]i de aceea[i fanfar#, s-adeplasat \n Pia]a civic#, locul de des-f#[urare a concursului de zaib#r [i acelorlalte concursuri.

De la ora 10,30, s-au organizat [idesf#[urat concursurile: cel mai bunzaib#r, cel mai frumos stand gatro-nomic tradi]ional [i cea mai original#re]et#.

_n timp ce juriul concursurilor, \ncomponen]a: ing. {tefan Grigore – pre-[edinte, Dana Amza, medic veterinarCostel Ignat, prof. Viorel Gruia [i Opri-c# Iure[, decanul de v@rst#, secretarulcomisiei de juriu fiind dl Venus Coco-noiu, trudea din greu, pe scen# evo-luau forma]ii artistice care asigurau lacel mai \nalt nivel buna dispozi]ie.

Prima noastr# surpriz# a fost evo-lu]ia \nc@nt#toare a Grupului folcloric“Rapsozii Oltului de Jos”, din Dr#g#-ne[ti-Olt, care colaboreaz# cu radioul[i cu televiziunea. Am urm#rit de multeori evolu]ia acestui grup, condus deprof Ionu] Popescu, [i am constatatc# se perfec]ioneaz# pe zi ce trece,cei 5 membri ai grupului ajung@ndaproape de perfec]iune. Ace[ti arti[tiadev#ra]i c@nt# dumnezeie[te, suntni[te virtuozi care \[i aleg cu migal#

repertoriul. C@nt# folclor autentic,melodii ale tinere]ii noastre, interpre]iifiind oameni cu voci inconfundabile,se sincronizeaz# perfect, personalit#]iputernice, pline de via]#, oameni ale[icare-[i valorific# la maximum calit#]ilevocale cu care au fost \nzestra]i, cali-t#]i de invidiat. Programul lor a fost oexplozie de entuziasm, de \nnobilaresufleteasc#. Iar dac# vom spune c#muzica acestor ambasadori ai folclo-rului rom@nesc de cea mai bun# cali-tate te scoal# de pe boal#, avem aco-perire, mai ales c#, \n componen]a gru-pului sunt doi medici, Marian Martin [iMarin Mu[at, care te vindec# nu numaiprin calificarea profesional#, ci [i prinpatosul cu care c@nt# [i trei profesori,Ionu] Popescu, Lauren]iu Sp#taru [iGeorgiu D#nescu, oameni care \ncalitatea de dasc#li [lefuiesc nu numaimin]ile, ci [i sufletele [i inimile \nv#]#-ceilor, cresc@ndu-i \ntr-un climat s#-n#tos. Ritmul \ndr#cit al celor mai multedintre melodii a creat o stare de extaz\n r@ndul spectatorilor, iar ace[tia bunicunosc#tori ai muzicii de calitate i-auaplaudat la scena deschis#.

Onoarea de a \ncheia partea artis-tic# a S#rb#torii Zaib#rului [i a Pra-zului a revenit Ansamblului “Maria T#-nase”, ansamblu profesionist cu marereputa]ie la nivel na]ional, managerOana Bic#, dirijor (conducerea muzica-l#) maestrul Nicu Cre]u [i coregrafia

Ionel Caroaf#. Din respect pentruspectatori [i pentru comunitatealocal#, s-au deplasat la B#ile[tiorchestra, forma]ia de dansuri [isoli[ti de marc#, \n frunte cu \ndr#gitul[i simpaticul Constantin Enceanu.

Forma]ia de dansuri a cucerit pu-blicul prin acurate]ea mi[c#rilor, prinprezen]a scenic# [i gra]ia dansato-rilor, prin sincronizare perfect#, dese-nul coregrafic de excep]ie purt@ndamprenta inspira]iei, talentului [i va-lorii incontestabile ale agreabiluluimaestru Ionel Caroaf#, un “campion”al modestiei, al bunului-sim] [i al res-pectului fa]# de semeni. Av@nd \nvedere valoarea dansatorilor, estegreu s# se stabileasc# o ierarhie \nevolu]ia lor, cele 3 suite de dansurioltene[ti: “Trei p#je[te”, “Balta” [i “Alu-nelul” fiind jucate de cele 8 perechila acelea[i \nalte cote valorice.

Prima solist# care a urcat \n scen#,Lavinia B@rsoghe, s-a dovedit aceea[iinterpret# de frunte a c@ntecului po-pular, sur@z#toare, vesel#, cu o vocepl#cut# [i de o apreciabil# originalitate.Liliana Popa, o prezen]# agreabil#,degajat#, cu un timbru pl#cut a c@ntatmelodii pe ritmuri diferite, apreciabilefiind modula]iile vocii. Aneta {i[u s-aremarcat prin gra]ie [i elegan]#,prezen]# scenic# agreabil#, av@nd \nrepertoriu melodii alese cu minu]io-zitate, pe m#sura calit#]ilor salevocale valorificate la nivel superior.Marius M#gureanu a demonstrat c#anii n-au trecut peste el, fiind mereut@n#r, solist cu un timbru aparte,pentru care scena este a doua cas#.{i-a \nceput programul cu melodiilente, a continuat cu c@ntece ritmice,s#lt#re]e [i-a valorificat calit#]ile inter-pretative, dovad# c# este un solistconsacrat.

_naintea evolu]iei ultimului interpret,a urcat \n scen# dl primar CostelPistri]u, \nso]it de dna Daniela Amza,care \mpreun# cu dl Gheorghe Nane[au fost reprezentan]ii Aut#rit#]ii Na]io-nale de Turism. Edilul-[ef a declaratc# este m@ndru de ce se realizeaz#\n B#ile[ti, c# reu[im s# ne facem

cunoscu]i [i c#, de[i zaib#rul nu preas-a f#cut anul acesta, au fost vinuride calitate, care i-au pus \n \ncurc#tur#pe membrii juriului. A apreciat sprijinulAutorit#]ii Na]ionale de Turism prinparteneriatul, pe care noi \l dorim opermanen]#, spre binele tuturor.

_n urma deliber#rii juriului, s-auacordat premiile: Cel mai bun zaib#r:I. Ion Aurel, II. Samoil# Marius, III.S#lceanu Ion, \n concurs fiind 17probe; premiile la toate categoriileav@nd valoarea de 500, 300 [i 200lei. La categoria standuri s-a acordatdoar premiul I, ob]inut de standul “LaDrug#”. Cea mai original# re]et#: I.Rotaru Sorina – “Pr#zurlii de toamn#”,II. Gruia Manuela – “Pit# \ndopat#”,III. Colan Ariana – “Prazopi]a”.

S-a acordat un premiu pentru celmai t@n#r participant [i care a revenitsimpaticului pu[ti de 6 ani, GaciuDavid Alexandru.

De asemenea, distinsa dn# MelindaMatei a primit premiul “Cel mai bunprezentator” la S#rb#toarea Zaib#rului[i a Prazului de la ini]ierea acesteia,simpatica prezentatoare, deosebit defericit# [i de emo]ionat#, a mul]umitpentru aceast# onorant# distinc]ie.

Cuvintele sunt prea s#race pentrua caracteriza evolu]ia cunoscutuluisolist Constantin Enceanu, un artistcare se confund# cu istoria ansam-blului, posesor al unei voci de excep-]ie [i care are un respect superlativ

pentru folclorul rom@nesc, un om mo-dest, deosebit de pl#cut cu pre]uiresuperlativ# fa]# de superba noastr#muzic# popular#, dup# cum \nsu[im#rturi[este cu mare sinceritate:C@ntecul este bucuria sufletului meu,bucurie pe care vreau s# o ave]iatunci c@nd \l asculta]i. Comentarilesunt de prisos.

S#rb#toarea Zaib#rului [i a Prazuluia fost o reu[it#, s-a bucurat de apre-cierea b#ile[tenilor [i a invita]ilor. Va-loarea manifest#rii a sporit \n str#lu-cire prin presta]ia mai mult dec@t l#u-dabil# a prezentatoarei Melinda Matei,pe jum#tate b#ile[teanc#, a[a cumcu m@ndrie m#rturise[te, o prezen]#agreabil#, dinamic# [i mereu bine-dispus#, informat#, exigent# cu sine\ns#[i, cu o expresie elevat#, f#r# aurm#ri pre]iozitatea cu orice pre], careposed# arta, nu u[oar#, de stimularea spectatorilor prin invita]ia per-manent# de a colabora cu interpre]ii,o excelent# creatoare de atmosfer#.

Felicit#ri organizatorilor pentruaceast# reu[it# a c#rei valoarefundamental# a fost c# i-a ajutat peb#ile[teni s# uite pentru c@tva timpgreut#]ile inerente ale vie]ii, s# fiemai \ncrez#tori, av@nd \n vedere c#speran]a moare ultima. Apreciemaceast# manifestare de suflet pentrucare to]i cei implica]i merit# pre]uiresuperlativ#.

Gheorghe GHEORGHI{AN

“C@nd privesc zilele de-aur a scripturelor rom@ne,M# cufund ca \ntr-o mare de vis#ri dulci [i senine{i \n jur parc#-mi colind# dulci [i m@ndre prim#veri,Sau v#d nop]i ce-ntind deasupr#-mi oceanele de stele,Zile cu trei sori \n frunte, verzi dumbr#vi cu filomele,Cu izvoare-ale g@ndirii [i cu r@uri de c@nt#ri.”

(Epigonii, M. Eminescu)

Ferice de cei care au ce evoca...Domnul profesor Pirnea Marian, cel

care a m#rturisit“ ... eu \nsumi am ple-dat pentru marcarea acestui jubileu“ ap#strat c#ldura [i siguran]a vorbirii [ia completat cu prezentarea unorfragmente din articolele de odinioar#,cu acurate]ea [i charmul ce \l definesc.

Cu vocea vizibil tremur@nd#, cu pri-virea deschis# ca ni[te bra]e care\ncearc# s#-i cuprind# pe cei prezen]i,domnul profesor Gheorghi[an Gheor-ghe a m#rturisit c# se simte ca \nfamilie [i ne-a f#cut \nc# o dat# cu-no[tin]# cu al s#u copil adorat.Citisem articolele publicate \n num#rulomagial, \ns# cuvintele au fost \nsu-fle]ite de emo]ie, de m@ndrie [i demul]umirea celor care au asiguratsprijin moral [i financiar de-a lungulcelor 10 ani. Domnia sa a ]inut s#-[iexprime [i un regret pe care \l maiauzisem ca o critic# justificat# [ipertinent# formulat# de domnul TurcuValentin [i anume c# elevii [i profe-sorii nu manifest# interes pentru lec-tura Gazetei de B#ile[ti, publica]iaabia ajung@nd \n unele unit#]i [colare[i sf@r[e[te \n uitare undeva princancelarii sau... Ce poate fi mai tristpentru un profesor dec@t s# vad#

cum contemporanii s#i \[i permit“luxul” de a fi ignoran]i?!

Dintre cei prezen]i un discurs coe-rent [i \nc#rcat de recuno[tin]# a fost]inut de domnul primar Pistri]u Costel.Mesajul dumnealui a transmis ca defiecare dat# sprijinul pe care l-a asi-gurat [i pe care s-a angajat c# [i-l vamen]ine [i le-a sugerat redactorilor [icolaboratorilor revistei o formul# on-line care s# aib# o apari]ie bilunar# [icare s# descrie aspecte din via]acotidian# a b#ile[tenilor.

O interven]ie deosebit# a fost cea adomnului Negre] Ioan, cel care \n anul2004 \n calitate de primar a propus [ia sprijinit reluarea public#rii Gazetei deB#ile[ti. Cu glasul afectat de emo]ie a\mp#rt#[it celor prezen]i sentimentulimplinirii [i mul]umirii suflete[ti pe cerei le-a asigurat implicarea direct# \n

“ .........................................................................R#m@ne]i dar# cu bine, sunte firi vizionare,Ce f#cea]i valul s# c@nte, ce punea]i steaua s# zboare,Ce crea]i o alt# lume pe-ast# lume de noroi;Noi reducem tot la pravul azi \n noi, m@ini \n ruin#,Pro[ti [i genii, mic [i mare, sunet, sufletul, lumin#, –Toate-s praf... Lumea-i cum este... [i ca d@nsa suntem noi.”

(Epigonii, M. Eminescu)

aceast# pagin# din istoria publica]iei.Prezen]i la aceast# reuniune au

fost colaboraori ai Gazetei: preo]i,profesori, doctori, scriitori, bibliotecari,ingineri [i iubitori ai artelor.

Mi-a[ dori ca fotografiile surprinsecu m#iestrie de domnii GabroveanuAdrian [i Fir]ulescu Dan s# comple-teze r@ndurile mele.

_nchei cu amintirea c@torva g@nduripe care le-am m#rturisit cu m@hnirela acest eveniment, legat de neimpli-carea unei majorit#]i a colegilor meidasc#li \n via]a cultural# a ora[ului,\n activitatea de colaboratori aiGazetei, \ns# cu speran]a c# se vor\ndrepta situa]iile \n viitorul apropiat,c# nu vom mai fi epigoni [i vom ficeea ce sunt ast#zi domnii TurcuValentin, Gheorghi[an Gheorghe [iPirnea Marian.

Prof. Angela STAICU

S-a \nt@mplat \ntr-o zi de mar]i, 04noiembrie 2014, la sediul Gazetei deB#ile[ti.

Cu 2-3 zile \nainte am primit untelefon si mi s-a transmis c# redac-torii revistei m# invit# la o activitateaniversar#. “Copilul adorat” al dom-nului profesor Gheorghi[an Gheorghe\mplinea 10 ani [i eram invitat# s#m# al#tur grupului deschis al admi-ratorilor acestui simbol al spiritului au-tentic b#ile[tean. _nt@lnirea cu domniiprofesori Turcu Valentin [i Pirnea Ma-rian a fost \ntotdeauna prilej de bu-curie [i admira]ie a unor oameni care[tiu s# formeze \n continuare ucenici.

Este o onoare s# scrii, este minu-nat s# fii cititor, este onorant s# fiiinvitat la o \nt@lnire cu oameni careiubesc cuv@ntul scris [i vorba dulcerom@neasc#. Avem obliga]ia de a ne\ntreba ce-i motiveaz# pe oameni s#-[i doreasc# s# ne \mp#rt#[easc# dinbucuria lor, din experien]ele profesio-nale [i particulare [i s# nu oboseasc#nicic@nd s# povesteasc#, firul epicfiind savuros \ntotdeauna [i ne dorim

ca povestea s# continue, iar noi s#c#ut#m iar [i iar r#spunsuri la \ntreb#ri\nc# neadresate.

La ora 11 “trecute fix“ a[a cum amfost anun]a]i, am p#[it cu emo]ie \nsala \nc#lzit# de c#ldura oameniloraduna]i \n jurul celor care sunt sufletulGazetei de B#ile[ti.

Cuv@ntul de \nceput i-a apar]inutdomnului profesor Turcu Valentin. Cumodestia caracteristic# a reu[it ca defiecare dat# s# ne prezinte \ntr-o not#inconfundabil# istoricul revistei [i s#aduc# \n aten]ia noastr# pu]in dinspecificul vremurilor de \nceput, anii1926-1927. Accentul a fost pus peultimii 10 ani de c#nd s-a reluat apa-ri]ia publica]iei locale [i domnul pro-fesor le-a mul]umit celor doi edili careau sprijinit-o necondi]ionat, domniiNegre] Ioan [i Pistri]u Costel. Evoca-rea unor momente importante din via]aurbei a[a cum au fost ele prezentate\n articolele vremii a pus \n sufletulfiec#ruia dintre noi cei prezen]i un plusde lumin# [i a fixat prezentul ca punctde plecare pentru viitor.

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2014

Istoria omeniriiScrie c#-n societate,Miracolul deveniriiE-n mare diversitate.Dumnezeu, Allah sau Budha,Cu virtu]i [i cu p#cate,Le-au dat oamenilor truda{i iluzii spulberate{i-nc# altele destule,{i tot pentru ei a scosBur]i fl#m@nde sau s#tule{i iubire de frumos,Dar [i cea de z#ri senine{i de-al traiului temei{i-al atrac]iei – \n fine –Dintre b#rba]i [i femei...Au \nv#]at fiecareCe \nseamn# suferin]a{i cu c@t# \ncordareSe c@[tig# biruin]a,_n r#zboaie [i \n via]#,Cum s#-[i ]in# zilele{i le-a pus mereu \n fa]#{i r#ul [i binele;Le-au dat inventivitate{i-nv#]#tura de carte,Via]a \n societate,Cu legi, [tiin]e [i cu arte,_nc@t au f#cut din eraDin vechime, genera]ii,_n multe locuri pe Terra,Celebre civiliza]ii:Drumuri, porturi [i canale,Piramide [i palate,Temple, gr#dini, catedrale{i cet#]i fortificate,Muzica, arhitectura,Elocin]a, poezia,Desenul, pictura, sculptura,Dansul [i dramaturgia.............................................Prin vremi, a fost ca destui,Din suflarea omeneasc# —Lacomi, fl#m@nzi sau s#tui,Involuntar, s# gre[easc#{i, pe-al Globului cuprins,_ncerc#ri de via]#, dure,Des pe oameni i-a \mpinsS# \n[ele sau s# fure...

Lui Sandu PirneaBalada inspec]iilorBalada inspec]iilorBalada inspec]iilor

Unii-au f#cut-o din lipsuri,De foame sau s#r#cie,Iar al]ii, poate, din visuriDe altcineva s# fie.Ordinea-n societate,Dreg#tori, \mp#ra]i, regi,_nc# din antichitate,Au ocrotit-o prin legi_n lumea civilizat#S-a instituit metodicEa s# fie controlat#Permanent sau periodic...Astfel, scrie \n analeC#-n vremuri republicaneSe efectuau controale_n armatele romane...Cu \nalt# misiune,Pentru v#dite corec]ii,La oricare legiuneSe organizau ... “inspec]ii”...Ele s-au accentuat,_n Imperiu, mai apoi,{i-n institu]ii de stat,Dup# legisla]ii noi...Ca “legatus” sau “mercator”,_n ierarhia de stat,{i func]ia de “inspector”S-a impus treptat-treptat...Se inspecta starea trupei,Sau str@ngerile de d#ri{i erau g#si]i aceiCe f#ceau delapid#ri,C#ci inspectorii, se [tie,Oameni [i ei [i sensibili,Nu au avut cum s# fie,Absolut, incoruptibili...Cuv@ntul “inspec]ie”Vine, sigur, din latin#{i-n orice direc]ie,Scoate gre[eli la lumin#.Sinonim este inspector{i, ca el, inspec]ie,Cu cuvintele revizor,Respectiv, revizie...N.V. Gogol ne-a l#satExemplu de-un impostorCe, ca demnitar de stat,A pozat \n ... Revizor,

Iar Caragiale-odat#,Scria de un “procoror”C#-atunci, “c@nd o f#cea lat#”,C@nta, “Lele, [i-am s# mor!!!”De era el c#utat,De “la centru” de vreun [ef,Era-n “inspec]ii” plecat,La “m@m#stire, maici, chef...”S-a cerut [i s-a [i dat,La inspec]ii, nu de ieri,Inspectorilor de stat;Unii au str@ns, chiar, averi,C#ci inspectori necinsti]i{i pilde de impostur#,Au fost din gros mitui]i{i cu bani [i “\n natur#”...Pe la noi, cu damigenePline-ochi [i cu purcei,Cu or#t#nii cu pene,Cu br@nz# [i, de Pa[ti, miei,Cu crapi, [al#i, sau scrumbie{i-alte cadouri alese,Iar al]ii, din ... modestie,Se mul]umeau doar cu ... mese...La M@rza, unui inspector,Croit, chiar, pe fapte mari,La mas#, doamna directorI-a adus [i ... l#utari..........................................Muritorii se \ntreab#Ce e o inspec]ie,Chiar [i de aflarea-n treab#{i de c@te feluri e.Dac#-ntreab# ori[icare –Cine? N-are importan]# —R#spunsul la \ntrebareE simplu, cu siguran]#.O s# afle nea Cutare,C#, \n func]ie de ]eluri,Inspec]ia, ca atare,Ce e [i de c@te feluri:E inspec]ie [colar#,Jude]ean# sau local#,De partid, financiar#,Dar [i guvernamental#,Inspec]ie militar#,Dar [i poli]ieneasc#,Inspec]ie sanitar#,_ns# [i pompiereasc#...La ma[ini, e “tehnic#”,La “Service”, inspec]ia,Iar, la mor]i, \n clinic#Le face ... disec]ia...

Cu lipsuri materiale,Absenteism, nep#sare,Probleme salariale{i cu jalnic# dotare,C#ci la ora[e [i la sate,Cine, ce era s# fac#,Fiind \n societate{coala tot ruda s#rac#?!Mai apoi, din R#s#rit,Ne-a venit \ndoctrinarea,Iar [coala s-a pervertit,Slujind ... colectivizarea,Cu “\nv#]#m@nt politic”{i cu materialism,Cu “socialism [tiin]ific”,Politruci [i ateism.Se numeau inspectorii,Dac#-aveau “dosar” solid,La fel [i directorii –Numai membri de partid...{i s-au promovat prostiaCras# [i incompeten]a_n [coli [i turn#toria{i-n for]#, inconsecven]a...{i s-au remarcat inspectori_n ur@te combina]ii –Ni[te exemple de factoriActivi de improviza]ii.Era unu mic [i gras,Cu basc# roas# de molii,Ce clama cum el a trasDin greu “pe ogorul [colii”,Altul [i mai gras, dar mare –Veritabil# huidum# —Pe teren, s#-i dea m@ncare –Credea c# e o ... cutum#;Astfel, la burt# s#tul,Confisca chiar de pe mas#,{i lua-n geant# destulS# dea [i celor de-acas#...Oare, cine-ar putea [tiCa s# explice, cumva,La inspec]ii C.F.I.Cum o [coal# se salva?!Se-ncepea cu-amenin]#riCu sanc]iuni radicale,Drastice retrograd#ri{i cu dosare penale...Treptat se mai domoleau{i o l#sau mai \ncet,C@nd se afla ce pofteau,Pe direct [i la concret

Judiciar#, fiscal#,Asupra propriet#]ii,Forestier#-statal#{i “Controlul Calit#]ii”...De vreo c@teva decenii,S-au f#cut regulamenteSpeciale, pe domenii,_ns# [i multe recente,Cu anexe, strategii,Cu norme de aplicare{i cu metodologii,Cu prevederi, fiecare;Cum s# caute indiciiDe fals [i de fraudare{i reale prejudicii,{antaj [i delapidare,Sp#lare de bani – v#dit# —Foloase necuvenite,Dare-luare de mit#{i abuzuri m#sluite...Dar, orice proces-verbalCe se-ntocmea la control,Se ... “retu[ea”, \n final,La ... “masa de protocol”...C#-o m@n# pe alta spal#,La orice inspec]ie,Fiindc# e vorba de-o boal#Ce-i zice ... corup]ie............................................De un veac [i jum#tate,Desigur, la noi \n ]ar#,A avut \nt@ietate,Clar, inspec]ia [colar#...Domnii Mihai Eminescu{i Iancu CaragialeAu dovedit interes cu{coli urbane [i rurale.Ei [i-au onorat numireaC#ci, ca revizori [colari,{i-au \ndeplinit menirea,Cu dasc#li [i cu primari.Inspec]iile [colareAu slujit apostolatulPe atunci \n [coli primareS# emancipeze statul.Lung e-al dasc#lilor [irCe-au excelat la inspec]ii,Precum Domnu’ Trandafir,Cu blajinele lui lec]ii...........................................{tim din c#r]i c#-ntr-un trecut,Nu at@t de-ndep#rtat,Inspectorii au avutCu destule de luptat:

Ciorb# de burt#, fripturi,Cu ardei iu]i [i cu hrean{i, din bel[ug, b#uturi,Transformau masa-n ... chiolhan...Dup# mese fel de fel,{coala-n “Procesul-Verbal”,Putea deveni “MODEL”,Ba chiar “EXCEP}IONAL”...Unu mic, cu capul mare,Pe l@ng# “afum#turi”,A mai cerut, la plecare,{i...ardei de mur#turi.........................................Doi “adjunc]i” [i-un “general”,Sunt azi prin inspectorate,Inspectori de “personal”{i “de specialitate”,Iar inspec]ii sunt “frontale”,”De fond” – de brig#zi f#cute –{i “de grade” – “speciale”,Dup# RODIS concepute...Fiindc# “darea trece marea”,Cu fluxuri rar \ntrerupte,”Controlul” [i “\ndrumarea”,Sunt de decenii corupte{i c# prin inspectorate,Dasc#li “pe puncte [coli]i”,Sunt prin concursuri trucateSau de un partid numi]i...{i, astfel, ajung inspectori,Iar, c@nd sunt afar# da]i,Sunt trimi[i \n [oli directori,Pretin[i experimenta]i...P@n# la pensie-am@n#,Cinic la clas# predarea{i s# ia creta \n m@n#,C#ci le-a fost alta chemarea{i \n destule privin]eAu fost cu to]ii forma]iPrin inspec]ii [i [edin]eS# se fac# afirma]i.........................................De-o vreme inspectoriiPersist# \n erori grave,Fiindc# sunt doar martorii{colilor noastre bolnave,Iar mul]imea de inspec]iiFace din banal – solemnSunt precum ni[te frec]iiT@rzii pe ...picior de lemn,Adic#, pe-acela[i drum,Comparativ cu-alte d#]i,Au ajuns s# fie-acumBiete inutilit#]i...

Valentin TURCU

Reporter: Suntem aproape de ju-m#tatea lunii noiembrie [i e de a[tep-tat ca iarna s#-[i arate c@t de cur@ndcol]ii. A[adar, v-a[ ruga s# face]i c@te-va preciz#ri \n leg#tur# cu preg#tirilemunicipalit#]ii pentru \nt@mpinarea [iparcurgerea anotimpului rece.

Primar: V# mul]umesc pentru invi-ta]ia pe care mi-a]i f#cut-o, m# bucurc# mi se d# prilejul de a transmite [iprin intermediul “Gazetei de B#ile[ti”preocup#rile aut#rit#]ii locale.

Este \ntr-adev#r momentul ca mu-nicipalitatea s# se preg#teasc# pentrusezonul rece care bate la u[#. Noi\ntotdeauna ne-am g@ndit cum s#facem cu resursele pu]ine pe care leavem ca totul s# se desf#[oare \ncondi]ii c@t mai bune. _n urm# cu 5-6 ani, nu aveam niciun fel de utilajede desz#pezire. Acum avem 3 lamede desz#pezire – una pe un buldo-excavator, dou# pe tractoare – [i

Preocup#ri, reu[ite, dar [i nelini[tiale administra]iei locale

(interviu cu Primarul municipiului B#ile[ti, Costel PISTRI}U, realizat de Valentin Turcu)dou# pluguri portante trase dup#tractor. Anul trecut am reu[it s# mon-t#m \nc# o lam# pe o autogunoier#.Din punctul de vedere al utilajelorcred am putea face fa]#, e \ntr-adev#rnevoie [i de mult# voin]#. Anul trecutcred eu c# ne-am descurcat foartebine, chiar [i \n condi]iile cele maidificile. Suntem preg#ti]i [i cu materialantiderapant, nisip, sare, am recon-di]ionat un utilaj de la fier vechi, os#r#ri]#, cum se spune popular, cucare anul trecut am reu[it s# ne fa-cem treaba. N-o s# ne ia pe ne-preg#tite, a[a cum nu s-a \nt@mplatnici \n anii trecu]i.

R: Consider c# r#spunsul dvs estenu numai cuprinz#tor dar \n el seobserv# [i competen]a de edil pecare v-o perfec]iona]i pe an ce trece.Dar, tot legat de dificult#]ile sezonuluirece, o \ntrebare care cred c#-ipeocup# pe cititorii no[tri [i nu numai

este cea referitoare la str#zile aflate\n lucru? Cum se va face desz#pe-zirea pe aceste str#zi?

P: Aici a]i atins cel mai sensibilsubiect al ultimul an. Str#zile pe carese fac lucr#ri nu creeaz# \ngrijor#ridoar din perspectiva iernii, ele devinaproape impracticabile [i dup# c#-derea unor precipita]ii mai abundente.

Din p#cate, instrumentele pe carele avem la \ndem@n# de a-i constr@n-ge pe antreprenorii priva]i care auc@[tigat contractele pentru lucr#rile decanalizare sunt limitate. Aici trebuiel#murit# o chestiune, licita]ia pentruaceste lucr#ri nu a fost organizat# lanivel local, ci la nivel regional de c#treCompania de Ap# de la Craiova.

Proiectul prevedea ca dat# de fina-lizare a lucr#rilor 11 noiembrie, darconstructorul nu a fost capabil s#-[irespecte acest angajament. Va primio prelungire de 4 luni, dar \n aceste

4 luni vor fi penalit#]i de la 100%p@n# chiar la 500% pentru ceea cen-a executat.

P@n# acum, i-am amendat [i le-am blocat total pl#]ile pentru reface-rea str#zilor, banii urm@nd s#-i pri-measc# doar \n momentul \n care noivom face recep]ia. Eu \ns# chiar nu-i pot \n]elege pe cei care au executatlucr#rile subterane [i n-au ref#cutstr#zile, c#rora pare s# nu le pese deaceste amenzi. {tiu c# pe cet#]eni nu-i satisface lucrul acesta – cum de altfelnici pe noi ca autoritate – care vor fiobliga]i s# se mai confrunte o perioad#cu disconfortul cauzat de str#zile nere-f#cute. Vreau s# le cer \nc# o dat#\n]elegere, pentru c# nu avem o alt#variant#. Desz#pezirea se va face \ntr-adev#r cu mare greutate \n acestezone, dar noi continu#m s#-i pres#ms# se gr#beasc#.

R: Dle primar, mai sunt multe str#zide finalizat din cele 27 aflate \nproiectul de asfaltare?

P: Proiectul de asfaltare este unproiect diferit de cel de ap# [i cana-lizare. Din p#cate, acest din urm#proiect \mpiedic# derularea celuidint@i. De exemplu str#zile Lt Beche-rescu, Carpa]i, Panduri, Bolintineanu,

Meseria[i sunt prev#zute pentruasfaltare, \ns# pe aceste str#zi sederuleaz# [i proiectul de ap# [i cana-lizare. P@n# ce nu vor fi executatelucr#rile subterane, noi nu ne putemapuca de asfaltare, problemele pecare ni le creeaz# constructorul cese ocup# cu aceste lucr#ri subteranese r#sfr@ng [i asupra bunei desf#-[ur#ri a programului de asfaltare.

{i dac# a]i men]ionat cele 27 destr#zi a[ dori precizez c# aceastaeste doar prima etap# a programuluide asfaltare, urmeaz# etapa a doua,care include 48 de str#zi, practic totora[ul [i ulterior mai avem posibili-tatea de a realiza dou# centuri deocolire a ora[ului. Anticipez c#, peaceste str#zi, lucr#rile vor \ncepeefectiv \n anul 2016.

R: Referitor la Pia]a agroalimen-tar#, unde au fost date deja \n folo-sin]# c@teva tronsoane noi condi]iilesunt excelente. Ce urmeaz#?

P: Tronsonul de legume-fructe estefinalizat, dar nu i-am f#cut \nc# recep-]ia final#, urmeaz# s# fie gata [i celde-al treilea modul – nonalimentare,care cred c# \n maximum 30 de zileva fi dat func]iune. De asemenea,suntem \n curs de organizare a

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2014

licita]ie pentru amenajarea celeide a doua mari parc#ri din jurul

pie]ei, cu spa]iu pentru 600 de autoturis-me, av@nd intrarea pe Aleea Indepen-den]ei [i ie[irea pe partea cealalt# ap@r@ului. {i \n jurul t@rgului de animalecare va fi finalizat \n prim#var# se vorrealiza din materialele recuperate \nurma reamenaj#rii str#zilor dou# par-c#ri mari pentru cei care vin cu c#ru]ede la comune.

Pe partea dreapt# a p@r@ului Ba-lasan toate acele spa]ii se demo-leaz#, c#ci aici, potrivit Legii 5/2000,cursul p@r@ului se afl# \ntr-o zon# dearie protejat#, comercian]ii urm@nd ase muta lateral, peste cursul apei,unde vom amenaja un areal foartebine pus la punct.

R: _n alt# ordine de idei, prin ora[umbl# un zvon st@rnit probabil deacea ordonan]# de guvern 55 carenu mai interzice traseismul politic.Acum \n jude]ul Dolj, din 111 primari,93 sunt ai PSD-ului. Dumneavoastr#a]i acceptat sau ve]i accepta traseis-mul politic?

P: E o \ntrebare la care unora le-ar fi greu s# r#spund#, mi-e nu-mieste. Ordonan]a de care vorbi]ipermite mutare ale[ilor locali la altepartide dec@t cele pe listele c#roraau fost ale[i.

Eu am fost educat s# pre]uiescdemnitatea. C@nd am fost ales \n 2012pentru al doilea mandat am f#cut partedin structurile Partidului Democrat Li-beral. {i acum sunt reprezentantulaceluia[i partid. Mai concret, pentru ainfirma acele zvonuri, nu sunt la PSD,nu inten]ionez s# p#r#sesc PDL. Dinechipa mea de consilieri numai unul atrecut la PSD, a[a c# \n Consiliul LocalPDL continu# s# fie majoritar cu 9 din17 consilieri.

R: _n ceea ce m# prive[te, v# felicitpentru verticalitate, cu at@t mai mult,cu c@t se pare c# partidul de la puterea ales s#-i recompenseze pe ace[titrasei[ti f#r# convingeri politice [i s#-i penalizeze pe ceilal]i. Am aflat c# laultima rectificare bugetar#, municipiulB#ile[ti a primit o sum# extrem demic# comparativ cu cea primit# deexemplu, de comuna Galiciuica, saualte localit#]i ai c#ror primari sunt re-prezentan]i ai partidului de la putere.Ne pute]i da mai multe l#muriri cuprivire la aceste cifre?

P: Eu am fost de-a dreptul [ocat,municipiul nostru primind doar 40 demilioane de lei vechi. _n repartizareasumelor, pare c# nu a fost vorba deo alt# logic# \n afara celei la care a]if#cut [i dvs referiri. Comuna Galiciuca,al c#rei primar a plecat de la PDL, a

A devenit un loc comun s# spui c#B#ile[tiul tinde \ncet – \ncet dar sigur,uneori cu poticneli, cu un ritm lent,prea lent – s# devin# un municipiuadev#rat. M# refer la aspectul edilitar-gospod#resc [i am \n vedere parculcel nou – o adev#rat# oaz# de lini[te[i verdea]# –, pia]a agroalimentar#[i transform#rile vizibile ale str#zilorcentrale ([i nu numai acestea), salade sport “Ada Nechita”, fa[a nou# acl#dirii unit#]ilor [colare etc.

Iat# c# [i \n domeniul social, maiexact \n cel medical, putem vorbi deo premier#. Recent, pe strada A.I.Cuza, la parterul Blocului 5, s-a dat\n folosin]# “Centrul Medical DoctorM@nz@n# ... practic prima policlinic#privat# din B#ile[ti, eveniment cuprofunde implica]ii \n via]a locuitorilordin ora[ [i din comunele limitrofe.

Pentru mai multe detalii, am purtatun dialog interesant cu promotorul [ipatronul acestei institu]ii medicale, dr.Mugurel M@nz@n#:

Reporter: Domnule doctor, care afost ra]iunea deschiderii acestuicentru medical?

M.M: Ideea a pornit de la necesi-tatea de a acoperi cerin]ele medicaleale pacien]ilor b#ile[teni [i din comu-nele vecine cu specialit#]i care lipsesc

primit un miliard [ase sute de milioanede lei. Compar@nd cele dou# cifre neeste greu s# ne ascundem m@hnireapentru o asemenea situa]ie pe care [ipresa din jude] a remarcat-o. Noi amales s# ne p#str#m demnitatea, nuam renun]at la ace[ti bani, a[a amprocedat p@n# acum atunci c@nd ne-au dat sume ridicol de mici. Am maipus de la noi \nc# 60 de milioane [iam alocat 100 de milioane pentrufinalizarea lucr#rilor la \nc#lzireacentral# a Bisericii Sf Petru [i Pavel,singura din ora[ care nu beneficiaz#\nc# de un astfel de sistem.

Nu trebuie s# ne descurajeze astfelde lucruri injuste [i s# ar#t#m c# sun-tem o comunitate unit# care mergemai departe cu demnitate. Pe minem# bucur# c# \n municipiul nostru spi-ritul civic este din ce \n ce mai puternic.De exemplu, la noi Bradul de Cr#ciunpe care-l \mpodobim \n centrul civicprovine din curtea oamenilor, din 2012p@n# acum pe fiecare an s-a oferitc@te un concet#]ean de al nostru s#ne doneze un brad.

R: Dle primar, personal [i \nnumele Gazetei, permite]i-mi s# v#mul]umesc [i s# v# urez succese celpu]in la fel ca p@n# acum.

P: {i eu v# mul]umesc! Mult#s#n#tate tuturor [i “Domne ajut#”.

Tinerii, privind spre dasc#lii lor, \ntreab# dac# ace[tia i-ar putea ajutas#-[i decid# cariera...

Tinerii, privind spre p#rin]ii lor, le cer sprijinul [i sfatul \n a-[i alegeviitoarea profesie...

Tinerii, privind spre prietenii lor, constata c#, \n fapt, nici ace[tia nu suntmai l#muri]i \n ceea ce prive[te traiectul lor profesional...

V#z@nd, an de an c@t de confuzi, c@t de dezorienta]i [i de “p#r#si]i” deidei privind viitorul lor sunt ace[ti tineri, am decis s# întreprind ceva \nacest sens... a[a a aparut ideea, materializat# apoi, a unui proiect .

Proiectul angaja o serie de \nt@lniri \ntre fo[ti [i actuali elevi ai Liceului“MihaiViteazul”, \nt@lniri \n care “fo[tii” s# poat# oferi informa]ii pertinentedespre modul \n care au reu[it \n via]#, \n care [i-au ales cariera sauprofesia [i au reu[it s# devin# “cineva”.

Am \ncercat s# g#sesc ([i nu a fost deloc greu, dat# fiind pleiada defo[ti elevi ajun[i ceea ce [i-au dorit sau fiind \nc# \n formare, dar pedrumul cel bun) pe cei mai “de succes ”fo[ti elevi ai no[tri, din domeniiprofesionale c@t mai diverse, facult#]i c@t mai bine cotate [i recunoscute(medicin#, farmacie, drept, A.S.E., Academia de Poli]ie, jurnalism,psihologie, litere [.a.m.d.)

Astfel, una dintre primele persoane invitate la acest proiect de discu]iipe teme de alegere a carierei a fost Elena Popescu, \n urm# cu c@]ivaani. Elena este absolvent# a Facult#]ii de Drept [i a acceptat imediatinvita]ia mea... C@nd am v#zut cu c@t# “sete” \i sorbeau cuvintele eleviiclasei a XII-a, ce efervescen]# de idei, cum o “asaltau” cu \ntreb#ri dinpublic, am hot#r\t c# voi perpetua acest demers [i pe viitor.

Recent, \n prim#vara trecut# am avut onoarea de a o implica \n acestproiect pe Maria Gabriela Popescu, absolvent# a Facult#]ii de Jurnalism.Cu v#dit# emo]ie [i cu nostalgia anilor de liceu \ntip#rit# pe chip (c#cirevenea \n liceu dup# 10 ani), \nt@lnirea programat# pentru o or#, cu greus-a \ncheiat dup# dou# ore [i mai bine.

Recent, alte dou# “foste”, au ref#cut drumul pe care \n urm# cu c@]iva ani\l parcurgeau \n fiecare zi \mpreun# c#tre liceu. Ne-au onorat cu prezen]a[i ne-au dat o m@n# de ajutor Camelia }uncu [i M#d#lina Gheorghi[an.C@t# \mplinire, c@t# pasiune [i siguran]# \n vocile lor tremurate doar “abinitio” de emo]ia revederii liceului – ”cimitir al tinere]ii” lor, precum spuneapoetul – \n timp ce le vorbea calm, profesional, aleg@ndu-[i cu grij# cuvintele– achizi]ii deja prezente, necesare unui viitor judec#tor sau procuror.

Camelia i-a \nsufle]it pe copii cu patosul [i avalan[a de \ncuraj#ri [iinforma]ii menite a-i ajuta s#-[i aleag# cariera. Cert este c#, \n final, toat#lumea a c@[tigat: elevii pot face diferen]a, analiza [i primi informa]ii directde la “surs#”, nu de pe site-uri impersonale, neactualizate etc.; invita]iicon[tientizeaz#, o dat# \n plus, achizi]iile [i cre[terile acumulate \n ultimultimp \n carier# [i \n via]#; iar eu, ...eu m# bucur s# pot ajuta [i conectaoamenii atunci c@nd au nevoie unul de altul, c#ci nu-i a[a, ”nu se [tie cined# [i cine prime[te” c@teodat# \n via]#...

Prof. Mirela MATARA,Liceul Teoretic “Mihai Viteazul”, B#ile[ti

Tineri privind spre ...viitor

Preziden]ialeleNoiembrie 2014 – la B#ile[ti

Dup# primul tur, la B#ile[ti,Victor Ponta a ob]inut 3141voturi, 52,95%, iar A.C.L 1412 voturi, reprezent@nd 23,80%.

La cel de al doilea tur, prezen]a la vot a fost de 48,31%,adic# total voturi 7760, voturi valabil exprimate-7681, voturinule 79.

Candidatul Klaus-Werner Iohannis a ob]inut 3179 voturi –41,38%

Candidatul Victor-Viorel Ponta a ob]inut 4503 voturi-58,62%C@[tig#torul la nivel na]ional e cunoscut... Redac]ia

din ora[, precum Endocrinologie, Car-diologie, Urologie, Kinetoterapie, Me-dicina muncii etc. Sper ca din lunaianuarie 2015, s# deschidem [i uncabinet de diabetologie, iar \n per-spectiv# inten]ion#m s# aducem [iun medic neurolog.

Rep: Cine asigur# asisten]a medi-cal# de specialitate, [tiut fiind c#Spitalul local nu dispune de ace[tia?

M.M: Sunt medici de la unit#]ilemedicale din Craiova, angaja]i cucontract de prest#ri servicii; personalselectat cu grij#, adev#ra]i profesio-ni[ti, to]i ace[tia fiind medici specia-li[ti, dornici s# contribuie la \mbun#–t#]irea continu# a st#rii de s#n#tatea b#ile[tenilor.

Rep: _n acest caz, cum ve]i asiguraun program normal [i fluent defunc]ionare normal# a Centrului?

M.M: Programul nu este stabil:exist# riscul ca el s# fie perturbat deg#rzile medicilor respectivi la spitalelecraiovene. De aceea, am recurs laun sistem suplu, elastic dar sigur: pa-cientul se \nscrie pentru consulta]iela o anumit# specialitate, las# un nu-m#r de telefon pentru contact [i esteprogramat \n principiu cu o zi \nainte,c@nd i se comunic# ziua [i ora exact#la care este planificat.

Rep: Fiind vorba despre o clinic#privat#, desigur, consulta]iile se faccontracost. Pute]i avansa ni[te limiteale pre]ului unei asemenea exami-n#ri?

M.M: Din p#cate, cadrul legislativexistent [i cerin]ele acestuia nu nepermit gratuitatea unor servicii me-dicale, mai ales c# medicii respectivi,cum spuneam la \nceputul convorbiriinoastre, sunt angaja]i cu contract deprest#ri servicii, ei fiind renumera]i \nfunc]ie de num#rul consulta]iilor acor-date. Totu[i, \ncerc#m s# statu#m unsistem de pre]uri accesibile, tarifulunei consulta]ii la urologie – de pild#–, fiind de 60 de lei, iar la cardiologiede100 de lei. Dar, pentru a diminuaimpactul sumei asupra “buzunarului“pacientului, asigur#m gratuit ocampanie de determinare a hepatiteiB [i C. _n plus, examinarea cardio-logic# include EKG, determinarea deglicemie [i alte analize necesare.

Rep: Apropo, dispune]i de labora-toare proprii pentru analizele medi-cale?

M.M: Deocamdat#, nu; colabor#mcu dou# reputate laboratoare craio-vene. Cei de acolo vin la noi, recol-teaz# probele respective iar rezulta-tele ne sunt transmise pe mail cumaxim# operativitate, precizie [i pro-fesionalism. Precizez c# este vorbade toate tipurile de analize medicale,la cele clasice ad#ug@ndu-se explo-r#ri func]ionale, probe ventilatorii,pulsoximetrie [i altele.

Rep: Ce ne pute]i spune despreaparatura medical# a Centrului?

M.M: Logistica este de ultim#genera]ie. De]inem ecograf, spirome-tru, electrocardiograf, glucometru etc.A[tept#m ca \n scurt timp s# avem [iun aparat pentru determinarea coles-terolului [i a trigliceridelor.

Rep: A]i putea, la pu]in timp de la

inaugurarea Centrului, s# avansa]i oscurt# concluzie?

M.M: Indiscutabil, Centrul Medicalreprezint# un mare c@[tig pentru b#i-le[teni [i pentru cei din comunele \n-vecinate. Ace[tia nu vor mai fi nevoi]is# se deplaseze la Craiova pentruinvestiga]ii, diagnoz# [i tratament,unitatea fiind capabil# s# asigureasisten]a medical# de calitate. A[ maiad#uga c# \ns#[i amplasarea Centru-lui – \n proximitatea sta]iei de micro-buze care leag# B#ile[tiul de a[ez#riledin jur – este un factor favorizant, maiales pentru pacien]ii greu transportabili.

Desigur, \nceputul este mai greu,

ca orice \nceput. Deocamdat#,suntem \n faza promov#rii unit#]iinoastre [i ne preocup# popularizareaei prin orice mijloace, deci [i cu spri-jinul Gazetei de B#ile[ti. _ns#, fire[te,cea mai sigur# [i eficient# reclam# ova reprezenta calitatea serviciilor me-dicale oferite, pacien]ii fiind cel mairedutabil mijloc de publicitate.

Rep: Domnule doctor, v# mul]u-mesc pentru amabilitatea cu care a]ir#spuns \ntreb#rilor mele [i-i dorescmult succes proiectului dumneavoas-tr# \ndr#zne] [i generos.

A consemnat,Prof. Marian PIRNEA

Centrul Medical Doctor M_NZ_N~Dialog cu doctorul Mugurel M@nz@n#

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

CMYK

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCU

Nr. 11noiembrie 2014

Profund indigna]i, oripila]i chiar, dedec#derea [i umilin]a \n care se afun-d# [eful lor, subalternii, prietenii [i vreodoi asocia]i, puser# m@n# de la m@n#[i angajar# doi detectivi, care s# fac#dovada necinstei matracucii ce le co-v@r[ise [eful cu mocirla mitoc#niei [ia imoralit#]ii.

Dup# nici 3 s#pt#m@ni, pe biroul luiParaipan ateriz# un plic timbrat [idestul de voluminos. Intrigat, dar [ipu]in speriat, nea’ Tase citi expeditorul:“Agen]ia de Detectivi – Ochiul [iTimpanul”. Din plic se \n[irar# zeflemist[i parc# z@mbind ironic, fotografii cuZizi, so]ia lui, \n pozi]ii [i posturi nutocmai decente, \n compania unor per-soane cel pu]in nebuloase. Cu pliculstr@ns \n bra]e, ie[i pe u[# [i \i zisesecretarei:

“S# nu m# caute nimeni!!”. _n acesttimp, comod a[ezat# \ntr-un fotoliu,Zizi, se delecta cu o revist# “Playboy”,savur@nd pagina cu masculii muscu-lo[i. “Ce-i asta, F#?” r#cni Tase dinhol, trezind-o pe femeie din reveriasenzual# \n care se afla. “Ce e, bibi-cule, Ce s-a \nt@mplat??”

_n secunda “doi”, plicul poposi la pi-cioarele nimfei, iar pozele se \mpr#[-tiar# pe parchet. De[i incult# [i ne[tiindvreo limb# str#in#, istea]# fiind,aceasta \n]elese c# totul s-a terminat.Lament#ri [i iert#ciuni nu-[i mai aveaurostul, a[a c# se decise: verde-n fa]#,f#r# menajamente, s#-[i spun# fiecarece avea de spus [i apoi la bun#vedere! U[or de zis, numai c# Tasevenise hot#r@t s#-i “garniseasc#” spi-narea cu o serie de curele, dar [i vreodou#, trei duzini de palme, a[a ca de“bon voyage!”.

“B#i Tase, stai b# a[a s# vorbim ca\ntre oameni b#, ce naiba!”

“Ce s# vorbim, rapandulo, ce s# maivorbim, te omor fire-ai a dracului de[troamf#!” V#z@nd c# deja cureauade la pantalonii lui Tase v@j@ia prin

Avatarurile lui Nea Tase– Ruptura

aer c#ut@ndu-i fa]a, jarteaua se repezi\n buc#t#rie unde se \narm# cuf#c#le]ul, pe care de altfel \l [i agitaamenin]#tor: “B#, tu \n mine s# nudai!!” V@jjj, cureaua [terse um#rulflea[turii! “Ei, fire-ai tu al m#-tii decheraplete, stai c#-]i dau eu, s# ai decheltuial#, vedea-te-a[ ca berea cuspume la gur#!!” Prin intermediulpere]ilor, vecinii sunt conecta]i instan-taneu la “dezl#n]uire.” Infernul g#l#gieivehemente, acompaniat# de icnete,gemete, voci ridicate [i \njur#turi, bachiar mobile tr@ntite, \i aduse pe bie]iicolocatari la disperare. Telefoanele\ncep s# sune.

Este convocat de urgen]# comitetulde bloc: Pantelimon T#l@mbu, pre[e-dinte, sectorist pensionar, nea TitiPileac, fost “sticlar” la “VINALCOOL”,Veturia B@rfan, aliment#reas# \n ac-tivitate, Ahile Pi]iponcu, student, [i, \nfine, Matache Tencurescu, vecinul dejos al lui Paraipan, un g#inar de afacerim#runte. Un sentiment ce parc# pre-vestea o calamitate iminent# puse st#-p@nire pe to]i, c#ci din pere]i, ]@[ne[teo babilonie f#r# margini. _n unani-mitate, to]i sunt de acord c# plou# cus@nge [i creieri pe pere]i. Singurul mailucid \n toat# situa]ia, nea Matache,coment# sec: “a dracului muiere, las’c# bine l-a mai potcovit pe bo[orog,nici c# se putea o <marinat#> maibun# pentru b#tr@nul fezandat, <c#ut#-tor de perle>, c# prea se credea nepo-tu’ lu’ Arcu’ de triumf!!”. Trebuia g#sit#o solu]ie pentru a vedea ce se \nt@m-pl#! Dl T#l@mbu, ca om al legii, hot#r\:dle Pi]iponcu, m#i Ardile, pardon, Ahiletat#, tu vei merge la u[a lor, vei suna,iar c@nd ]i se va deschide, caut# s#aplanezi [i mai ales s#-l vezi pe Parai-

pan!”. “Bine, bine dar eu...” morm#ismochinitul. “B#i nene, gl#sui Pileac,p#i e[ti student b#, om cu carte, nuca noi, mata [tii s# vorbe[ti!”

“A[a e domnu’!”, \ncuviin]# [imadam B@rfan. De mil#, de sil#, sfrijitulochelarist, ce avea lentilele ca fundurilede sifon, sun# la u[a cu pricina. “S#ru’m@na, coan# Zizi”, se sp@rc#i t@n#rultimid... “Ce vrei b#, ce cau]i? Te-atrimis B@rfoaica [i cu priponaru’?” “DnaZizi, [ti]i... nu s-ar putea s##...” “B#,nu pricepi c# aici are loc o <discu]ie \nfamilie>? Hai, d# cu praf de mers c#poate-]i [terg mucii cu f#c#le]ul #sta!Ce b#, acu sunte]i [i voi boieri? Ave]iurechile fine? Cump#ra]i-v# b#, vile,p@rli]ii dracului!!” Zgomotele continuaus# loveasc# cu leuca, timpanele “g#rziicivice”, \ntrunite ad-hoc. Zv@rr, pac,poc,pleosc, trosc... te omor, nenorocito, teomor ... tu pe mine m#, dilimac cufurit... c@nd o face sp@nu barb# b##, atuncipoate... lua-]i-ai drumu’ la export, b#gat\n box-palet [i dedesubt, la min#!!Toate astea, plus cele dinainte, teduceau cu g@ndul la rafalele ucig#-toare ale unei arme cu repeti]ie sc#-pat# de sub control! }@rrr! Soneria...“B#i ochioscop, iar ai venit? Vezi c#p@n# acu’ eu ]i-am vorbit frumos! DnaZizi, v# rog, poate v# potoli]i, [ti]i...”“B# juma’ de metru [i-o flegm# , dac#nu vrei s#-]i str@mb ghidonul stai potolitpe coada ta [i ]ine c@rti]a la ou#, sauvrei s# ai sc@rb#-n cas#? {i acu’ mi[c#din loc, c# te fac past# de mici!” “Dn#,totu[i ...” “B# bulangiule, vezi c#-misare siguran]a [i-]i malaxez cocoa[a!“Bre tanti, te rog eu”, \ndrug# balabei-ciul cu sfial#. “B#, \nchide aerul, dac#nu vrei belea! {i de te mai prind lau[a mea, m#tur etajul cu tine [i-o dai

\n boiangerie la vopsea!!” Ie[i apoi pepalier [i r#cni s# fie auzit# din “spateleu[ile \nchise”: “Ce v# doare, b#i nene?Ce v-a]i tras tupeu? Ave]i grij# s# nuv-o c#p#ta]i! P@n# acu’ am fost fat#de salon, nu [tiu ce se \nt@mpl# dac#-mi vin piticii pe creier! Odat# fac cuvoi bahaus [i circ#real#! Du-v#-]i lamutu’ cu iapa, c# nu m# sperii denimeni! {i dac# v# pute la bloc,apuca]i-v# de agricultur# la ]ar#, b#nenoroci]ilor! {i tu, b#i T#l@mbule,muialiu b#[inos, ce crezi c# mai aijbil]u’, bulanu’ [i porhartu’ b#? A zburatpuiu’ cu a]a b#, lanolin# care e[ti!!”.

Tase, r#pus de oboseal# dar [i deloviturile de f#c#le] ce-i f#cuser# cucuiepe reflector, cu geamul spart la ceasul“Rolex” [i de[tele umflate b@iguia ne\n-]eles [i-[i \ndesa o nitroglicerin# sublimb#: “...neno...nenoro... te omor...traf... traftura tuturor...”

“Ei, T#sic#, acu’, hai s# st#m [i noila vorb#, a[a ca oamenii de lume. P#idac# nu puneai curc#nimea dup#mine, t#r#[enia se termina frumos [if#r# de cafteal#, c# doar nu credeaic# o s# stau cu tine la nesf@r[it.”

“Mmmm... bbaa... ###...”“P#i, b# T#sic#, c@nd am v#zut c@ta

nascarin# de mare ai, am crezut c#a[a cum e sus, a[a o fi [i taragotu’din prohab! Da de unde! A secatcreanga, [i-ai suit sculele-n pod!Treaba e b#i Tase, c# tu veneai searacu ciuperca pus# [i o d#deai \n SF-uri, iar eu singur# acas#, t@rnoseammangalul [i luam cioc@rlanul de coad#;apoi b#gai la torpedou [i-]i f#ceai ma]u’furtun; dup’aia, un vizichi [i p’orm#...\n pat! Aicea, \n loc s# plimb#m [i noianatomia, s# ne rul#m la sentiment...cu ratonu’ pe la veveri]# sau m#car

s# v#d [i eu cum merge capra cuiedu’... tu ce f#ceai m#i Tase? Te \ntor-ceai cu gazometru la mine [i d#i v@n-turi “aromate” cu groh#ieli [i sfor#ial#p@n# diminea]a! Nu se mai poate,neicu[orule, mi s-a zaharisit chiseauala bufet, z#u a[a!” _n acest timp, \[i\ndesa \ntr-un saco[oi niscaiva bl#nurinaturale, ceva aur#rie [i haine scumpede pe la “Versace” sau “Armani”.

“Bibicule, p#i tu ai crezut c# dac#am fost slab# la refuz cu tine, suntpicat# de la coada vacii, ha? Nu, b#iT#sic#, tu nu e[ti nici m#car un sado-masopsihopupu ca #[tia de zice prinziare! M#car a[a erai interesant!T#sic# drag#, eu sunt t@n#r# [i dec@tunul cu bani ca tine [i intelectocan,prefer mai bine un \mpielogolez cus@nge-n cabestan!

T#sele mam#, tu nu vezi c# de mult]i-a ie[it capul prin p#r, schiaz#mu[tele gratis! M@ine, poim@ine intri\n renovare prin spitale, iar eu nu vreus# te t@r@i pe strad# [i s# aud [optind\n spate <ce bun# e gagica, fugi b# c-asta-i bunica>” Nu, Tase! Miors\ dea[a via]#! A[a c# La reverdoar’ b#!Tel Aviv [i-a[a-i la vie, cum zicefran]uzu’!

Ne vedem la tribunal b#, [i vezi s#nu vii acolo cu smiorc#ieli [i limbismede fosiloi amorezat c# schimb#mfoaia!”

Ajuns#-n strad#, fluier# gol#ne[te untaxi ce se pierdu’ numaidec@t \nmul]imea de ma[ini a ora[ului. Via]alui Tase \[i relu# cursul normal \nc@teva luni, doar c# o apatie greapusese st#p@nire pe el.

Se g@ndea s# se retrag# dinbusiness, s# \[i ia pe una leat cu el,nici p#pu[#, nici m#tu[# ... dar dec@tsingur pe tu[#?! P#i nu??

MORALA: “Lupul n#ravul nu [i-lschimb#, doar e s#lb#ticiune, omulpoate s-o fac#, c#ci are ra]iune!”

Mihnea LIC

Dar cel mai pervers atac este acelacare duce discu]ia despre Biseric#dinspre zona duhovniceasc# \n zonaargumentelor legislative, politice [ifinanciare. Sfin]enia Bisericii [i lucra-rea ei de m@ntuire sunt scoase dindiscu]ie [i r#m@n doar cifrele [i sta-tisticile: mii de preo]i [i c#lug#ri, zecide mii de biserici (\n realitate sunt 12000 de biserici), “zeci” de mii de hec-tare, milioane de euro, toate combi-nate cu acuza]ii. {i de la aceste date,zise “obiective”, este un pas mic p@n#la argumentele supreme reprezentatede “drepturile omului”, “valorile euro-pene”, “separarea Bisericii de Stat”.{i imediat se arunc# \n spa]iul public[i conceptele-cheie: toleran]#, mino-rit#]i, secularism.

Cu acest tertip de manipulare apa-rent ra]ional [i logic, se distruge evla-via [i dragostea pe care rom@nii o

au pentru Biseric#. Cu emisiuni careprezint# “adev#rul”, cu anali[ti [iintelectuali “obiectivi”, dar atei cu to]ii,cu discu]ii “impar]iale” [i “deschise”,de[i cu o structur# dinainte planifica-t#, rom@nii sunt intoxica]i cu propa-ganda antihristic#.

Acesta este rezultatul demoraliz#riipe linie religioas#. Lipsi]i de echilibrulspiritual, de sus]inerea pe care credin]ale-o confer#, oamenii devin mult maivulnerabili \n fa]a procesului dedemoralizare. Nu mai vorbim de fap-tul cunoscut \nc# din timpul poporuluilui Israel: c# principala metod# decucerire a unui popor este s#-l lipse[tide ajutorul real, concret, pe care \lpoate primi de la Domnul Dumnezeu.

Sistemul de \nv#]#m@nt este \ndeclin.

Va urmaPr. Costel GAVRIL~

Parohia “Sf. Nicolae”, B#ile[ti

Distrugerea poporuluirom@n prin manupilare [i

demoralizareContinuare din pag. 3

NOIEMBRIE01-10. Zodia: SCORPION. Horoscop: capul mare, p#rul des, fa]a vesel#,din]i puternici; buni oratori, vor ajunge la o v@rst# \naintat#.11-20. Zodia: SCORPION. Horoscop: mici de statur#, lacomi, afemeia]i,femeile vor fi r#ut#cioase21-30. Zodia: S~GET~TOR. Horoscop: \nal]i de statur#, inteligen]i [i cuaplica]ii spre \nv#]#tur#

Horoscop general (pentru to]i cei n#scu]i \n fiecare din zilele lunii martie ale fiec#rui an)01. Ursuz, tainic; 02. _ndr#zne], nepr#v#z#tor; 03. Du[m#nii multe, prev#z#tor; 04. Situa]ii statornice, t#cut,

diplomatic; 05. Sincer, darnic, pagube; 06. Molatic, nep#s#tor; 07. _ndatoritor, binevoitor; 08. Neajunsuri, du[manimul]i; 09. B#nuitor, gelos pe bunul altuia; 10. Neast@mp#rat, lacom; 11. C#l#torii \ndep#rtate, situa]ii \nalte; 12.Fire independent#, neajunsuri; 13. Ne[anse, zbucium zadarnic; 14. Nestatornic, foloase pu]ine; 15. Activ, f#r#\ng@mfare; 16. T#cut, \mbog#]ire dubioas#; 17. R@vne[te bunul altuia, pericole; 18. Simpatic, conving#tor; 19.Statornic, \nclina]ii spre teologie; 20. Aplica]ii \nv#]#tur#; 21. Prev#z#tor, elocvent; 22. Tov#r#[ii p#gubitoare; 23.Fire agresiv#, pericole, r#niri; 24. Lini[tit, via]# a[ezat#, copii mul]i; 25. Caracter hot#r@t, aplecare spre ocultism;26. Nenorociri casnice, bunuri furate; 27. Activ, inventiv, deschis ac]iunii; 28. Lini[tit, via]# modest#, familial#; 29.Nestatornic, via]# zbuciumat#; 30. Fire aleas#, accidente, pericole.

Caracteristicile de mai sus sunt chestiuni generale, nu trebuie tratate ca fiind infailibile. Astrolab

Pui de fructe cu nuc#– culeas# de la Iusuf Mehmet, locuitor din Ada-Kaleh –

Ada-Kaleh-ul era Orientul de la por]ile Dun#rii, asemeni unui evantaimirific [i fermec#tor ca \ntreaga Asie. _n gastronomia oriental#, iarcea turceasc# nu face excep]ie, puiul nu este o obi[nuin]#, ci odelicates# de prim rang ce se rumene[te pe \ndelete cu aromefierbin]i de mirodenii ce \]i \mbat# sim]urile gustative. Ada-Kaleh-ziiau f#cut din buc#t#ria lor specific# o art#. Ei [tiau c# savoareafructelor cu carnea de pui te trimite cu g@ndul la prim#var#, anotimpul tinere]ii eterne. Pentru o experien]# exotic#pute]i servi acest preparat cu fructe tropicale.

Ingrediente: 4 pulpe de pui dezosat; 2 mere mai mari; unt 100 g; nuc# 50 g; scor]i[oar# 1 g; sare 10 g;Preparare: 1. Pulpele se s#reaz#. Merele se feliaz# iar nuca se taie la cu]it. 2. _ntr-o tigaie, feliile de mere se

pr#jesc \n unt. 3. Pulpele se pun \ntr-o tav# cu pu]in# ap# [i se introduc \n cuptorul \ncins la 180 de grade, cca40-45 min, p@n# se rumenesc. 4. _n untul din tigaie se paseaz# ¼ din cantitatea de mere, se adaug# nuca,scor]i[oara [i se ]ine pe foc p@n# c@nd sosul devine translucid. 5. Preparatul se serve[te pe platou sau farfurie,cu sosul de mere deasupra [i decor din felii de mere.

Subtilitate: pentru un decor mai spectaculos [i inedit, puiul se poate orna cu felii de kiwi, portocale, mangosaul alte fructe. Gastronomus