ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

Monumentulce strãjuieæte

IJPF MaramureæPag. 6Pag. 6

2 F R O N T I E R A

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 677

P e s c u r t P e s c u r t P e s c u r t

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æefsubcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåieinspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃsubinspector Elena URSACHI

Fotoreporteragent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzareElena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista “FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul venituri ale fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare direcåie, inspectorat judeåean, æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

TiparS.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la 30 mai 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicarenu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711XImprimat în România

2 F R O N T I E R A

Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR........................pag. 4

Reportaj la hotarul de nord al României ........................................ pag. 8

Managementul schimbãrii organizaåionale - la final............... pag. 15

Grupuri de migranåi foråeazã graniåa......................................... pag. 16

Criminalisticã - permis de æedere Spania......................................... pag. 18

108 kg heroinã într-un TIR încãrcat cu mobilã ..................... pag. 21

SASI ........................................................................................ pag. 25

Terorismul în ceasul al 12- lea ............................................... pag. 26

Istorie ...................................................................................... pag. 28

Dinamo - 60 de primãveri ...................................................... pag. 30

Apariåii editoriale ..................................................................... pag. 32

Divertisment ............................................................................ pag. 34

Acord privind refugiaåii. La data de 8 mai a.c., ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David, a semnat, la Bucureæti, împreunã cu reprezentanåii Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaåi æi ai Organizaåiei Internaåionale pentru Migraåie, Acordul între Guvernul României æi Înaltul Comisariat al Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi æi Organizaåia Internaåionalã pentru Migraåie privind evacuarea temporarã în România a unor persoane aflate în nevoie urgentã de protecåie internaåionalã æi relocarea ulterioarã a acestora.

În baza acordului, urmeazã sã fie înfiinåat, pe teritoriul României, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenåã pentru persoane aflate în nevoie de protecåie internaåionalã, fiind primul de acest gen din Europa. Astfel, persoane sau grupuri, care au nevoie sã fie evacuate de urgenåã, pentru a fi protejate de un pericol iminent, vor beneficia de protecåie imediatã în Timiæoara, pânã când va putea fi efectuatã relocarea lor cãtre åãri teråe.

La eveniment au participat nouã ambasadori în åara noastrã din state precum Marea Britanie, SUA, Franåa, Canada, Regatul Olandei, Regatul Danemarcei, Regatul Suediei, Slovenia æi Coreea.

Eforturile anterioare depuse de România în acest context s-au concretizat prin primirea, în luna martie a anului 1999, a 4000 de refugiaåi din Bosnia-Heråegovina æi Croaåia, ce au fost apoi relocaåi în SUA. De asemenea, în luna iulie a anului 2005, Guvernul României a acceptat, temporar, pe teritoriul sãu, 439 refugiaåi uzbeci, care au fost ulterior relocaåi cãtre åãri teråe.

La propunerea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaåi æi dupã verificarea efectuatã de structurile MIRA, maxim 200 de persoane vor putea fi cazate în Centrul de Tranzit în Regim de Urgenåã, pentru o perioadã de cel mult æase luni, cu posibilitatea prelungirii termenului cu încã æase luni, dar numai de cãtre ministrul internelor æi reformei administrative, pentru situaåii excepåionale.

Echipã operativã de poliåiæti români în Italia. Ca urmare a celor convenite la Roma, în data de 15 mai a.c., în urma discuåiilor dintre ministrul Cristian David æi ministrul de interne italian Roberto Maroni, cu privire la infracåiunile comise de cetãåeni români pe teritoriul Italiei, 16 poliåiæti au plecat, în data de 26 mai, în Italia, pentru a sprijini autoritãåile din Peninsulã în investigarea infracåiunilor comise de cetãåenii români. Misiunea acestora se întinde pe o perioadã de 3 luni.

Echipa operativã este formatã din nouã poliåiæti din structurile teritoriale ale IGPR, cinci poliåiæti de frontierã din structurile teritoriale ale IGPF æi doi lucrãtori din cadrul Centrului de Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã.

Poliåiætii de frontierã care au plecat în misiune în Italia provin de la IJPF - urile Caraæ – Severin, Iaæi, Vaslui, precum æi de la punctul de trecere a frontierei Aeroport „Henri Coandã“ Bucureæti Otopeni.

3F R O N T I E R A 3F R O N T I E R A

E d i t o r i a l

Idei, nu discuåii…Munca pe care o fac de mai bine de opt ani de zile, dar æi felul meu de a fi, mã determinã

sã cred æi sã afirm cu tãrie cã procesul de comunicare este foarte important într-o colectivitate, poate cel mai important.

De altfel, se spune cã nu existã viaåã socialã fãrã comunicare, iar într-o organizaåie aceasta este liantul care pãstreazã instituåia unitã æi îi permite sã funcåioneze.

Într-un sens larg, comunicarea este definitã drept procesul de transmitere de informaåii, idei, opinii, pãreri, fie de la un individ la altul, fie de la un grup la altul. Conteazã însã ce mesaje se transmit în cadrul acestui proces, pentru ca relaåiile interumane sã nu fie afectate, iar activitatea organizaåiei sã evolueze.

Un proverb indian spune cam aæa: „Minåile ilustre discutã idei, minåile medii discutã evenimente, minåile mici discutã pe alåii.”

Este perfect adevãrat. Dacã ne uitãm în jurul nostru, este imposibil sã nu gãsim „personaje” din toate cele trei categorii. Nu este nici un fel de problemã, în cazul discuåiilor despre idei sau evenimente, care, în majoritate, genereazã ceva bun, chiar progresul în unele situaåii.

Discuåiile pe seama altora însã, adicã bârfa, afecteazã climatul din interiorul unui grup æi, implicit, armonia relaåiilor dintre membrii acestuia... crearea echipei de lucru etc. De asemenea, afectateazã imaginea întregii organizaåii, dacã astfel de discuåii sunt purtate cu oameni din exterior.

În scrierile religioase, bârfa este asociatã cu calomnia æi este condamnatã ca fiind un pãcat generator æi purtãtor de alte pãcate. Dacã ne gândim cã este practic o intruziune în viaåa privatã a altei persoane, aceastã apreciere duhovniceascã este, într-adevãr, realã.

Dacã mai luãm în calcul æi faptul cã existã riscul ca rãul produs prin bârfã sã se întoarcã împotriva celui care o iniåiazã, ajungem la concluzia cã cel mai bine este sã o evitãm æi sã aplicãm acea zicalã româneascã „Ce åie nu-åi place, altuia nu-i face”.

În plus, nu trebuie sã uitãm sau sã ignorãm cã fiecare este unic în felul lui, fiecare are valorile, aspiraåiile, afinitãåile æi preferinåele lui. Este o dovadã de egocentrism sã-i tratezi pe toåi în funcåie de valorile, ideile æi preferinåele tale proprii. Foarte important este sã cunoæti æi sã respecåi valorile æi aspiraåiile celuilalt, nu sã le impui mereu pe-ale tale sau, dacã nu reuæeæti acest lucru, atunci sã îl „discuåi pe la colåuri”.

Sigur cã este ideal sã auzi în jur numai discuåii despre idei, proiecte, evenimente etc. Chiar dacã nu conåin asemenea subiecte ci, poate, unele simple, discuåiile pot fi pozitive foarte simplu: sunt golite de bârfe, intrigi, critici goale de conåinut, mai ales în lipsã!

Ionela ROMAN

4 F R O N T I E R A E V E N I M E N T

În Municipiul Sighetu Marmaåiei, în perioada 8-9 mai a.c., au avut loc, reunite, Æedinåele Consiliului Consultativ Superior al PFR pentru trimestrele IV-2007 æi I-2008.

La activitate au participat inspectorul general al PFR, chestor principal dr. Nelu Pop, æefii direcåiilor centrale æi teritoriale ale PF, ai unor inspectorate judeåene æi directorii instituåiilor de învãåãmânt ale PFR. Au rãspuns invitaåiei conducerii IGPF de a participa la lucrãri comisarul-æef Daniel Barbu, director general adjunct al DMRU din cadrul MIRA, conducerea Biroului Executiv Central al Sindicatului SNPPC din MIRA – Dãnuå Dobreanu, vicepreæedinte, Toader Paraschiv, secretar general æi Claudiu Staicu, trezorier general - æi preæedintele naåional al CNP, comisarul-æef Constantin Vieriu. De asemenea, în cea de a doua

zi, a participat ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David æi inspectorul æef al IPJ Maramureæ, comisar-æef Ioan Isac.

Deæi unele aspecte ale activitãåii din trimestrul IV-2007 au fost dezbãtute la bilanåul anului trecut, unele s-au impus a fi rediscutate. În deschiderea lucrãrilor, în prima zi, inspectorul general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop, i-a prezentat pe directorul Direcåiei Management Naval din IGPF, comisarul-æef Gagos Dumitru Fãinã æi pe Directorul DPF Oradea, comisarul-æef Gheorghe Viorel Nemeæ. De asemenea, inspectorul general a anunåat reorganizarea structurilor de Relaåii internaåionale, Schengen æi Programe æi o proiecåie privind înfiinåarea Direcåiei PF Sighet.

În continuare, dupã un scurt raport de activitate privind situaåia operativã la frontierele României, a fost fãcutã propunerea de dezbatere pentru înfiinåarea unei Direcåii de Coordonare

Aeroportuarã, întrucât toate aeroporturile internaåionale sunt frontiere externe, iar acest lucru este apreciat drept un aspect important pentru aderarea la Spaåiul Schengen.

Adresându-se reprezentanåilor sindicatului SNPPC, reprezentativ la nivelul PFR, inspectorul general a anunåat cã este nevoie de 1-2 ani pânã la o normalizare din acest punct de vedere a activitãåii desfãæurate la nivelul PFR, pânã la o dotare minimalã a poliåiætilor de frontierã, la standarde europene, pentru asigurarea transportului acestora la æi de la locul de muncã, la toate structurile. Chestorul principal Nelu Pop a subliniat æi cã munca poliåiætilor de frontierã trebuie sã se fundamenteze pe analiza de risc.

Temele discutate au fost: Evaluarea activitãåii de cooperare în anul

2007; direcåii de acåiune pentru anul 2008. S-a constatat o evoluåie pozitivã a cooperãrii PFR, atât în plan naåional, cât æi internaåional, Schengen, FRONTEX, în plan operativ sau de relaåii internaåionale;

Analiza fenomenului falsurilor în documente æi vize; stadiul de îndeplinire a obiectivelor cuprinse în strategia PFR privind combaterea falsurilor în documente æi vize pentru etapa post-aderare (01.01.2007 - 31.12.2010) a României la UE. A rezultat cã nu peste tot, în structurile teritoriale ale PFR, existã dotarea specificã, însã cea pe linie de criminalisticã, în structura noastrã, care pânã în urmã cu ceva vreme era extrem de deficitarã, acum este pe cale de a fi rezolvatã. S-a constatat

Æedinåa Consiliului Con Marius IONESCU Gabriel CRÃCIUN

5F R O N T I E R A E V E N I M E N T

faptul cã, în majoritatea cazurilor de fals, sunt implicaåi cetãåeni turci æi din R. Moldova; se intenåioneazã crearea unor pagini intranet de pregãtire în domeniul criminalisticii;

Analiza activitãåii de culegere a informaåiilor la nivelul structurilor PFR;

Particularitãåile executãrii supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat, prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale æi a faptelor specifice infracåionalitãåii transfrontaliere în zona alpinã;

Problema funcåionãrii autospecialelor pe principiul termoviziunii – au fost alocate fonduri pentru repararea a 6-7 autospeciale cu termoviziune; au fost cerute fonduri pentru acoperirea din acest an a deficitelor, însã s-a primit insuficient. Direcåia Management Logistic va urgenta mãsurile specifice privind funcåionarea la întreaga capacitate a aparaturii de termoviziune;

Analiza modului în care au fost sprijinite, din punct de vedere logistic, instituåiile furnizoare de educaåie; identificarea soluåiilor pentru modernizarea Æcolii de la Timiæoara, reluarea lucrãrilor la sala de sport a Æcolii de la Iaæi, finalizarea la termen a lucrãrilor de modernizare a Æcolii de la Oradea æi a PPF Racovãå;

Direcåiile Management Logistic æi Buget-Contabilitate vor întreprinde demersurile necesare asigurãrii integrale a åinutei de protecåie pentru personalul structurilor teritoriale ale PFR, pânã la începerea sezonului rece, demers deja aprobat de cãtre conducerea PFR, prin redistribuirea fondurilor;

Pregãtirea poliåiætilor de frontierã prin programe puse la dispoziåie de organismele internaåionale; multiplicarea cunoætinåelor prin convocãri, seminarii, ateliere de lucru; analiza activitãåii de tutelã în 2007; inspectorul general a atras atenåia asupra importanåei domeniului pregãtirii pentru aderarea la spaåiul Schengen;

Impactul mediatic al activitãåilor desfãæurate de structurile PFR;

Cooperarea la frontiera româno-sârbã; Rolul punctelor, birourilor æi centrelor de contact în

cooperare; DPF Giurgiu va propune un proiect de monitorizare a

frontierei pe Dunãre, împreunã cu partea bulgarã;

Analiza evenimentelor rutiere; Analiza corupåiei æi activitãåilor derulate la nivelul

Serviciului Control al IGPF, care s-a redimensionat, începând cu 1 mai a.c., având douã birouri æi douã compartimente. În ceea ce priveæte petiåiile anonime, managerii vor dispune clasarea acestora, conform competenåei, pe baza normelor legale în vigoare.

În finalul primei zile, inspectorul general al PFR l-a propus ca protector spiritual al Poliåiei de Frontierã Române pe voievodul Ætefan cel Mare æi Sfânt. Propunerea fost agreatã de Consiliu æi aprobatã de Comisia de Însemne Heraldice a MIRA.

Cea de-a doua zi a debutat cu prezentarea unei noi concepåii, care va fi trimisã în teritoriu, spre consultare, cu privire la trecerea la cinci ture de serviciu. Aceasta presupune serviciu 12h/24h, 12h-48h o sãptãmânã, apoi o sãptãmânã de lucru în ture de întãrire, cu program de 4-8 ore zilnic, funcåie de numãrul total al orelor lucrate, conform legii æi Acordului privind raporturile de serviciu ale poliåiætilor, încheiat între SNPPC æi MIRA. Programul are în vedere, în principal, îmbunãtãåirea pregãtirii poliåistului æi o flexibilitate sporitã a dispozitivelor. S-a stabilit sã se experimenteze la anumite sectoare, pentru a se verifica fiabilitatea acestuia.

S-au prezentat apoi situaåia judeåului Maramureæ, care nu are deschis nici un punct de trecere a frontierei, precum æi situaåia migraåiei æi a contrabandei cu åigãri la frontiera de nord a României. S-a expus, totodatã, proiecåia privind înfiinåarea Direcåiei PF Sighetu Marmaåiei, care va avea în subordine IJPF Maramureæ æi IJPF Satu Mare, discutatã la nivelul conducerii MIRA æi agreatã de prefecåii judeåelor Maramureæ æi Suceava. Prezentarea a avut la bazã

analiza de risc æi necesitatea descongestionãrii situaåiei operative a Direcåiilor PF Iaæi æi Oradea, subliniindu-se cã reorganizarea nu presupune costuri suplimentare.

Frontiera cu Ucraina are o lungime de 439,4 km æi se întinde pe raza a patru judeåe - Satu Mare, Maramureæ, Suceava æi Botoæani. În prezent, DPF Rãdãuåi reprezintã interesele statului român în probleme de frontierã cu Ucraina pentru respectarea prevederilor Tratatului între România æi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea æi asistenåa mutualã în probleme de frontierã, încheiat la 17 iunie 2003 æi a altor documente încheiate de România æi Ucraina cu incidenåã la frontierã. În ce priveæte distanåele între sediile direcåiilor æi inspectoratele subordonate, între DPF Rãdãuåi æi Sighetu Marmaåiei sunt, spre exemplu, 280 km pe æosea, în condiåii grele de drum, pe când între Sighet æi Satu Mare sunt 100 km; între Rãdãuåi æi Botoæani sunt 80 km. De asemenea, pe timpul iernii, trebuie luate în considerare æi condiåiile de drum (cãderi de zãpadã, polei, înzãpeziri), care duc la mãrirea timpului de intervenåie în rezolvarea evenimentelor sau pentru efectuarea unor controale inopinate. Situaåia operativã a IJPF-urilor Maramureæ æi Sighet, pe de o parte, Suceava æi Botoæani, pe de altã parte, este similarã, existând legãturi infracåionale între persoanele care sunt implicate în comiterea unor fapte ilegale.

Ca æi concluzie, înfiinåarea acestei noi direcåii, la frontiera de nord a României, ar duce la eficientizarea supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat, combaterea migraåiei

sultativ Superior al PFR

ilegale æi a faptelor specifice criminalitãåii transfrontaliere, fãrã creæterea numãrului de personal æi a cheltuielilor. Practic, s-a propus ca direcåiile PF sã aibã aproximativ 55 de funcåii, iar noua direcåie 45-50. Funcåiile desfiinåate la direcåii vor fi direcåionate spre structurile operative ale inspectoratelor judeåene.

Æedinåa Consiliului s-a finalizat cu o conferinåã de presã, în cadrul cãreia ministrul Cristian David a subliniat importanåa colaborãrii, a patrulãrii în comun la frontiere, a proiectelor în care este implicatã instituåia noastrã æi a fãcut apel la toåi poliåiætii de frontierã sã priveascã cu ochi buni unificarea Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã, odatã cu aderarea la spaåiul Schengen. „Este un proiect viabil æi, dacã îl vom privi cu ochi buni, atunci va fi un proiect de succes”, a declarat ministrul David. „Frontiera europeanã trebuie sã fie sigurã, iar Poliåia de Frontierã trebuie sã susåinã aportul unui nivel înalt de profesionalism, în condiåiile unei dotãri cu tehnicã modernã”, a mai spus domnia sa.

De asemenea, ministrul internelor æi reformei administrative a apreciat profesionalismul înalt de care dau dovadã poliåiætii de frontierã æi a menåionat sprijinul pe care îl va acorda instituåiei în ceea ce priveæte dotarea.

Monumentul ce strãjuieæte IJPF Maramureæ – nou punct

de atracåie pentru turiætiVineri, 9 mai, dupã æedinåa Consiliului Consultativ, la sediul

IJPF Maramureæ, în prezenåa reprezentanåilor administraåiei publice locale æi judeåene, a unui numeros public, ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David æi inspectorul general al PFR, chestorul principal dr. Nelu Pop,

au dezvelit un ansamblu monumental, amplasat în faåa sediului inspectoratului, reprezentând un fus maramureæean, simbol al acestei vetre de culturã æi tradiåie româneascã. Lucrarea, executatã în lemn, mãsoarã 11 metri, cântãreæte aproape 2 tone æi este cea mai impozantã din åarã. Ea este creaåia unei echipe formate din poliåiæti de frontierã - Mihai Bledea, Vasile Ananie, Alexandru Kovacs, Ion Arba (foto), aceasta fiind coordonatã de cãtre comisarul Mircea Nicolae æi susåinutã material, dar æi moral, de cãtre toåi colegii din cadrul inspectoratului.

Evenimentul a fost deschis æi prezentat de iniåiatorul lucrãrii, inspectorul æef al IJPF Maramureæ, comisarul-æef Laurenåiu

Batin. A urmat slujba de sfinåire, oficiatã de P.S. Sa Justin Sigheteanu, arhiereul vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureæului æi Sãtmarului.

Despre simbolistica acestui ansamblu monumental au

vorbit P.S. Justin Sigheteanu, care a spus cã reprezintã „cinstirea nobilei misiuni pe care omul o are pe pãmânt, munca, în acest caz cea a femeilor din Maramureæ, care torceau æi åeseau cu mãiestrie, în timp ce cu un picior legãnau copilul, cu mâna torceau æi cu gura se rugau sau doineau...”- æi directorul Muzeului Maramureæului, profesor doctor Mihai Dãncuæ: „Fusul este o coloanã a infinitului, un simbol al legãturii între cer æi pãmânt, este acea sãgeatã care ne duce pe noi toåi æi, în primul rând, pe cei care ne apãrã åara înspre cele mai înalte idealuri pe care trebuie sã le trãim æi le trãieæte poporul nostru”.

De remarcat faptul cã, încã din prima zi, acesta era vizitat æi fotografiat de numeroæi turiæti, certificare a faptului cã deja a fost inclus în galeria minunatelor puncte de atracåie ale judeåului Maramureæ.

„Din suflet de român”

Evenimentul de mai sus a fost urmat de spectacolul caritabil „Din suflet de român”, organizat în beneficiul asistaåilor sociali din municipiul Sighetu Marmaåiei.

Pe scena amplasatã pe terenul de sport din incinta inspectoratului au încântat

6 F R O N T I E R A E V E N I M E N T

Constructorii monumentuluiConstructorii monumentului

asistenåa numeroasã: Florentina æi Petre Giurgi, Anghelina Timiæ, Ion Sas, Matilda Pascal Cojocãriåa, Dinu Iancu Sãlãjanu, Alexandru Pugna, Nineta Popa, precum æi alåi interpreåi, grupul folcloric „Marmaåia”, ansamblurile „Casa Iurca de Cãlineæti” æi cel de copii din Sârbi æi orchestra „Dor românesc” din Bistriåa Nãsãud, dirijor Ætefan Cigu. Spectacolul a fost prezentat de Marioara Murãrescu æi Octavian Butuza, urmând a fi difuzat în emisiunea „Tezaur folcloric“.

La finele acestuia, au fost donaåi, de cãtre poliåiætii de frontierã, 7.000 lei, bani care au fost împãråiåi caselor de copii æi azilurilor de bãtrâni din Sighetu Marmaåiei.

În final, ne alãturãm æi noi, redacåia, tuturor celor care i-au felicitat pe poliåiætii de frontierã maramureæeni, conduæi de comisarul-æef Laurenåiu Batin, æeful IJPF Maramureæ, pentru iniåiativele acestora, pentru excelenta organizare a celor trei evenimente menåionate anterior æi pentru generozitatea æi grija faåã de semeni. Nu în ultimul rând, felicitãri colegilor rãdãuåeni, care i-au sprijinit, æefului DPF Rãdãuåi, comisarul-æef Ion Pop.

7F R O N T I E R A E V E N I M E N T

Aflat la marginea rãsãriteanã a Uniunii Europene, la hotarul de nord al României - frontiera cu Ucraina, IJPF Maramureæ, prin specificul sãu, este unul dintre cele mai grele inspectorate ale Poliåiei de Frontierã. Dacã în urmã cu ceva vreme situaåia operativã a acestuia nu era atât de complexã, în prezent, datoritã mai multor factori, între care aderarea åãrii noastre la UE, creæterea preåurilor la åigãri, alcool, cafea æi alte produse pretabile contrabandei, închiderea unor puncte de trecere a frontierei, amplasarea unor localitãåi în imediata apropiere a graniåei, atât pe teritoriul României cât æi pe cel al Ucrainei, dar æi altor factori, ea a devenit extrem de activã æi diversificatã, îngreunatã de lipsa unei infrastructuri adecvate pentru mobilitatea autovehiculelor din dotare: drumuri stricate, multe dintre acestea de munte, forestiere, din piatrã sau pãmânt, care nu au mai fost întreåinute de ani buni.

Nu poåi scrie despre Maramureæ fãrã sã aminteæti de ospitalitatea oamenilor acestor locuri, de tradiåiile, încã, respectate pe aceste meleaguri, de satele cu uliåe strãjuite de poråi imense, deschise, adevãrate expoziåii de sculpturã, de peisajele deosebite oferite de munåii care stau, parcã, drept strajã locurilor.

Judeåul cuprinde vechile pãmânturi ale Maramureæului, Chioarul, Lãpuæul æi Depresiunea Baia Mare. Reæedinåa administrativã a judeåului este Baia Mare, însã sediul IJPF Maramureæ se aflã în Sighetu Marmaåiei. Acesta este situat la confluenåa râurilor Tisa, Iza, Roniæoara, la peste 600 km de Bucureæti æi 65 km de Baia Mare, municipiul reæedinåã de judeå. Din întreaga suprafaåã a judeåului, 43% este reprezentatã de zona montanã, 30% din dealuri æi platouri, iar 27% din depresiuni, lunci æi terase. Aici se aflã vârful cel mai înalt al Carpaåilor Orientali - masivul Pietrosul (2.303 m) æi munåii vulcanici Gutâi æi Åibleæ.

De asemenea, întâlnim æi cea mai mare depresiune din România, cea a Maramureæului - având 75 km lungime æi 20 km lãåime.

Nu este pentru prima datã când povestim cã, deæi, în Sighet sau în localitãåile învecinate, o zi poate pãrea superbã, cu soare æi temperaturi între 5- 20 grade C, în momentul în care îåi propui sã porneæti, precum colegii noætri,

la drum, la muncã sau în drumeåie, pe poteci de munte, spre locuri precum Stogu, Polonica, Æuligu ori Comanu trebuie sã te pregãteæti pentru temperaturi scãzute, pentru zãpadã æi ploaie. Pentru cã, la munte, vremea este schimbãtoare. Pe crestele munåilor iarna domneæte pânã în lunile mai æi, spun colegii noætri, chiar iulie, drumurile Maramureæului rãmânând frecvent înzãpezite.

Din octombrie æi pânã spre sfâræitul primãverii este prezent un alt fenomen meteorologic care împiedicã accesul spre frontierã, ceaåa, care îngreuneazã misiunile de supraveghere efectuate de poliåiætii de frontierã maramureæeni.

IJPF Maramureæ are o dezvoltare de 163,1 km de frontierã, din care 62,4 pe râul Tisa æi 100,7 pe teren muntos, împãdurit æi greu accesibil.

Încadrarea este de 96%, respectiv 750 lucrãtori.

Inspectoratul are în componenåã patru sectoare, de la stânga, dinspre IJPF Satu Mare spre IJPF Suceava: SPF Sarasãu, SPF Sighet, SPF Poienile de sub Munte æi SPF Viæeu. Teoretic, are æi patru PTF-uri: Baia Mare aeroportuar, Câmpulung la Tisa feroviar, Sighet, auto æi pietonal, Valea Viæeului feroviar. Deschis la data reportajului era doar cel din Baia Mare.

Frontiera de nord cu Ucraina se întinde pe 439 km, pe raza a patru judeåe - Satu Mare, Maramureæ, Suceava æi Botoæani. În prezent, IJPF Maramureæ face parte, alãturi de IJPF Suceava, din Direcåia PF Rãdãuåi.

Existã o propunere a IGPF, agreatã de MIRA æi administraåia publicã din judeåele implicate, de a se reorganiza structura PFR din nordul åãrii, în sensul înfiinåãrii DPF Sighetu Marmaåiei, cu douã IJPF-uri în coordonare, Satu Mare æi Maramureæ, DPF Rãdãuåi rãmânând cu IJPF-ul Suceava æi preluând, de la DPF Iaæi, IJPF-ul Botoæani. O analizã a structurilor de specialitate aratã cã, astfel, s-ar eficientiza activitatea de supraveghere æi control a frontierei de stat, de combatere a migraåiei ilegale æi a criminalitãåii transfrontaliere, în condiåiile în care cheltuielile ar fi aceleaæi sau, poate, mai scãzute.

Din luna februarie a anului 2007, IJPF Maramureæ are o echipã managerialã formatã din comisarul-æef Laurenåiu Batin, inspector æef, subcomisarul Liviu Bute, adjunct

pentru probleme operative æi comisarul Ioan Oniga, adjunct pentru logisticã.

Revenind la situaåia operativã, în ceea ce priveæte faptele penale constatate în 2007 æi primul trimestru al anului 2008, cifrele aratã 124 (102+22) acte de contrabandã descoperite, 13 cazuri de trafic cu migranåi (12+1), 21 cazuri de trafic cu persoane (19+2), cinci cazuri de trafic cu minori (2+3), 145 treceri ilegale (100+45), 16 cazuri de falsuri de monedã (4+12), opt cazuri de corupåie (6+2), 37 cazuri de constituire grupuri infracåionale organizate (29+8), 37 cazuri de falsuri (15+22), 33 cazuri de infracåiuni la regimul drogurilor (24+9) æi cinci fapte penale în legãturã cu serviciul.

În ceea ce priveæte migraåia, se constatã o creætere a faptelor constatate, de la 21 în anul 2006, la 31 în 2007 æi 47 numai în primul trimestru al acestui an. Sunt foarte multe cazuri, comparând cu situaåiile de la IJPF Satu Mare (12 cazuri în trim I/2008), IJPF Suceava (4) æi IJPF Botoæani (5), ceea ce demonstreazã un interes crescut pentru aceastã zonã, în special pentru direcåia Sighet æi zona spre Sarasãu. Din informaåiile colegilor noætri, pe teritoriul statului vecin se aflã sute de migranåi care intenåioneazã sã treacã frontiera pentru a ajunge în Occident. De altfel, chiar pe timpul misiunii noastre, am avut ocazia sã asistãm la o astfel de acåiune de reåinere, pe timpul nopåii, a unui grup de 22 de

8 F R O N T I E R A R E P O R T A J

Subcomisarul MarinaSubcomisarul Marina

Hotarul de nord al României – graniåa de rãsãrit a UE

Marius IONESCU Gabriel CRÃCIUN

indieni æi pakistanezi. Majoritatea migranåilor reåinuåi la frontiera de nord sunt din India, Somalia æi Pakistan.

Sub aspectul persoanelor implicate în acte ilegale, începând cu 1 ianuarie 2007 au fost cercetate peste 300, iar contravaloarea åigãrilor de contrabandã reåinute se ridicã la peste 36 miliarde lei vechi.

La baza rezultatelor a stat caracterul ofensiv în activitatea informativ-operativã æi folosirea mijloacelor tehnice speciale.

Reportajul nostru a coincis cu organizarea altor evenimente importante, prezentate în aceastã ediåie a revistei, respectiv æedinåa Consiliului Consultativ Superior al PFR, dezvelirea unui ansamblu monumental æi spectacolul caritabil „Din suflet de român”. Am avut încã de la început ocazia sã remarcãm schimbarea aspectului interior al inspectoratului, intrat anul trecut în reparaåie capitalã æi prevãzut a fi terminat anul acesta. Colegii din domeniul operativ, care se mutau în aceeaæi zi în noile birouri, în care te întâmpina un miros de „proaspãt vopsit“, ne-au povestit cã ar mai fi nevoie de o instalaåie de încãlzire centralã cu gaz metan æi repararea faåadei clãdirii.

În prima zi a reportajului nostru, început dupã acea sãptãmânã mai mult decât încãrcatã pentru colegii maramureæeni, dupã derularea impresiilor æi concluziilor cu privire la evenimentele

organizate, în biroul inspectorului æef al IJPF Maramureæ æi alãturi de întreaga conducere a inspectoratului æi toåi cei care au pus umãrul la reuæita acesteia, pe care comisarul-æef Laurenåiu Batin i-a felicitat æi le-a mulåumit pentru modul de îndeplinire a sarcinilor, am stabilit programul de deplasare, hotãrând sã începem cu prezentarea unui eveniment care tocmai se finalizase: primirea unui autolaborator criminalistic. Am avut, astfel, ocazia de a discuta pe aceastã temã, pentru început, cu inspectorul

Silvia Botezat - ofiåer specialist tehnic în cadrul IJPF Maramureæ, din 1999, dar care, însã, de 14 ani lucreazã în domeniu.

Colega ne-a relatat faptul cã în perioada 2002-2008 inspectoratul a fost dotat cu mijloace de mobilitate terestrã æi navalã precum æi cu aparaturã specificã de supraveghere æi control al frontierei de stat. Achiziåionarea acestora s-a realizat prin fonduri PHARE æi bugetare. În acea zi tocmai se finalizase predarea-primirea a douã autolaboratoare criminalistice, model Ford Tranzit, câte una pentru IJPF Maramureæ æi IJPF Suceava, iar colega noastrã fãcuse parte din comisia de profil. Aparatura specificã de criminalisticã din dotarea autospecialelor asigurã cercetarea la faåa locului, intervenåie la orice tip de eveniment (inclusiv detector de explozibili, de droguri - VAPOR TRACER, pentru marcãri criminalistice, trusã universalã, pentru relevarea urmelor papilare etc.) æi transportul unui echipaj format din cinci persoane.

S-a mai primit un lot de aparaturã criminalisticã, prin Programul PHARE, în luna martie (truse universale, truse pentru depistarea drogurilor, pentru amprentare). La finalul discuåiei, inspectorul Silvia Botezat ne-a spus cã ar mai fi nevoie, pentru securizarea frontierei, de cel puåin douã autospeciale de supraveghere a frontierei pe principiul termoviziunii, autospeciale pentru patrulare, pentru transport reåinuåi, aparaturã de observare pe timp de noapte etc.

Am avut ocazia, a doua zi dimineaåa, sã discut despre aceastã dotare impresionantã cu æeful Compartimentului criminalisticã, subcomisarul Vasile Marina æi agentul principal Cristian Moæneagu, cel care mi-a æi prezentat dotarea autolaboratorului.

La Compartimentul Criminalisticã existã trei camere video æi trei camere foto digitale.

Subcomisarul Marina ne-a relatat cã, în ceea ce priveæte pregãtirea specificã, la fiecare turã de serviciu existã un agent care se ocupã de instruirea celor care executã controlul documentelor la trecerea frontierei, iar bilunar se face pregãtirea formatorilor, la sediul IJPF, de cãtre æeful compartimentului, ocazie cu care sunt prezentate expuneri teoretice æi practice.

De asemenea, în dotarea inspectoratului au intrat 75 de pistoale calibrul 9 mm, 25 tip Glock, pentru Detaæamentul de Intervenåie, æi 50 Sig Sauer, pentru celelalte structuri operative.

Ca æi echipamente de supraveghere, existã 5 Matis-uri, 8 binocluri de vedere pe timp de noapte Diana æi 24 ochelari de vedere pe timp de noapte Diana. Din nefericire sunt probleme cu Matis-urile, doar un echipament fiind în stare de funcåionare.

În ce priveæte mijloacele de mobilitate, existã la nivelul IJPF Maramureæ 18 Nissan-uri, douã Mercedesuri, 3 VW Transporter, 16 ATV-uri, 6 Opel-uri æi douã ambarcaåiuni pneumatice.

Dispoziåia inspectorului general privind transportul personalului din tura de serviciu la æi de la locul de muncã, în special pentru prevenirea accidentelor auto, pe fondul oboselii acumulate în cele minim 12 ore de muncã, nu se aplicã din cauza lipsei mijloacelor de mobilitate care sã poatã oferi condiåii de preluare a turei. Se aæteaptã, cu speranåã, anul acesta completarea dotãrii. De altfel, acest subiect a fost dezbãtut cu reprezentanåii sindicatului SNPPC æi cei ai CNP în æedinåa Consiliului Consultativ al IGPF, inspectorul general estimând o rezolvare a situaåiei în 1-2 ani, aceasta în condiåiile în care ar depinde de MIRA æi nu de alte structuri ale statului implicate în avizarea contractelor încheiate de ministerul nostru, cum este cazul recent, în care reprezentantul Ministerului de Finanåe a refuzat semnarea contractului de leasing prin care instituåia noastrã ar beneficia de sute de autoturisme pentru îndeplinirea misiunilor. MOTIVUL – suma consideratã prea mare ...

SPF Sighet - responsabilitãåi mari,efort pe mãsurã

A doua zi era prevãzutã o misiune de recunoaætere la Polonica, vechiul amplasament al pichetului grãniceresc.

Se urmãrea observarea eventualelor modificãri de relief, vegetaåie æi locul pânã unde pot urca în siguranåã ATV-urile æi NISSAN-ul. Zona oferã un posibil itinerar unic de consumare a contrabandei, având în vedere cã fusese descoperit un cioban care transporta pe cai åigãri de contrabandã.

Am pornit împreunã cu æeful sectorului, comisarul-æef Mihail Podaæcu, care ocupã aceastã funcåie din 15 februarie 2007, æefii Compartimentelor CIT de la IJPF æi SPF, inspectorul Florin Coman, respectiv inspectorul principal Sorin Dãnãlache, precum æi cu alåi colegi, spre locul unde, cu ani buni în urmã, foætii militari în termen cãrau apa æi alimentele, ore întregi, pe cal sau în spate, în raniåe, pe potecile abrupte ce æerpuiesc spre piscul muntelui. Am trecut, dupã câåiva kilometri, pe lângã sediul „nou” al Pichetului Polonica, aflat cam la jumãtatea versantului, cu douã ATV-uri æi un Nissan, excelent condus de agentul Gheorghe Bledea, un

9F R O N T I E R A R E P O R T A J

Æedinåã în biroul æefului de sector; de la stânga: comisarul - æef Æedinåã în biroul æefului de sector; de la stânga: comisarul - æef Mihail Podaæcu, sinsp. Claudia Drãgan, inspectorul principal Sorin Mihail Podaæcu, sinsp. Claudia Drãgan, inspectorul principal Sorin

Dãnãlache æi comisarul Daniel DemeterDãnãlache æi comisarul Daniel Demeter

10

împãtimit al maæinilor æi motoarelor încã de copil.Dupã ceva aventuri cu pomi prãbuæiåi în urma alunecãrilor

de teren, care ne-au îngreunat urcarea, am abandonat la 2,5 km Nissan-ul, care nu mai fãcea faåã pãmântului lutos æi umed. Am continuat drumul abrupt cu cele douã ATV-uri, pe care urcau însã doar cei doi æoferi. Nu au mers decât 6-700 sute de metri æi unul dintre ATV-uri a fost oprit. Dupã alte 3-400 metri un brad imens, prãbuæit peste drum, a fãcut ca æi cel de-al doilea ATV sã se opreascã. Am continuat urcarea pe jos, încã aproape 2 km. În sfâræit, am ajuns la sediul vechiului pichet, cãåãrat pe culmile muntelui unde, conform unei legende, pe vremuri, peste 20 de militari în termen se pare cã au fost omorâåi noaptea de un cioban ucrainean care a rãzbunat violarea unei femei. Apoi, a aæezat capetele militarilor la ferestrele pichetului. Acestea au fost descoperite de un alt militar, ce se întorcea din permisie. A doua zi, la SPF Viæeu, am aflat cã aceeaæi legendã o întâlneai pe vremea aceea æi la alte pichete.

Dintr-o prezentare a Sectorului PF Sighet, am aflat cã are 185 de lucrãtori, 10% dintre poliåiætii de frontierã locuind în comunele din imediata apropiere a frontierei, restul în Sighet sau localitãåi din interior. Zona este depresionarã, de æes, în partea stângã a zonei de responsabilitate, æi alpinã, pe înãlåimi de 800-1300 m, greu accesibilã, în partea dreaptã, ceea ce presupune eforturi fizice deosebite în îndeplinirea misiunilor. De regulã, pe turã desfãæoarã misiuni de supraveghere în jur de 17-18 oameni, dintr-un efectiv, teoretic, de 40 (restul fiind în concedii de odihnã æi medicale, cursuri, învoiri, recuperãri). Aceætia trebuie sã asigure securizarea a 44,6 km de frontierã.

Existã propunerea de a se înfiinåa un nou sector, la Valea Viæeului, care sã preia din zona de responsabilitate a SPF Sighet. Motivul este cã de la Sighet spre zona alpinã se intervine greu, ocolind munåii prin sud peste 60 km pe æosele de munte. Existã æi æase perechi de trenuri, însã la anumite ore fixe.

Am discutat despre acest aspect æi cu æeful Compartimentului Analizã Risc, fiind æi preæedintele Biroului Teritorial al Sindicatului SNPPC (cu un numãr de 620 membri din 750 angajaåi ai inspectoratului), comisarul Daniel Demeter, care mi-a spus cã este de acord æi se justificã, conform analizelor, înfiinåarea structurii, presupunând în jur de 70 de lucrãtori, ce ar putea fi redistribuiåi din cadrul inspectoratului, cu precãdere de la Sighet.

La sediu au fost executate în regie proprie lucrãri de întreåinere æi modernizare a spaåiilor, prin executarea capitonãrii pereåilor cu rigips, tavane false, amenajarea grupului sanitar, refacerea pardoselilor, zugrãveli, înlocuirea uæilor æi ferestrelor.

În ce priveæte domeniul operativ, în 2007 au fost constatate 94 de infracåiuni, din care 48 acte de contrabandã. În primul trimestru al anului 2008 au fost întocmite 31 dosare penale, cu 35 fãptuitori, pentru 40 infracåiuni (18 trecere ilegalã, 7 contrabandã, 7 fals de monedã, 2 braconaj, 2 fals æi uz de fals, 4 la regimul circulaåiei).

Poliåiæti de fontierã pasionaåi de tradiåii

La sediul SPF Sarasãu, æeful sectorului, cms-æef Ghiåã Mãrginean, a prezentat raionul din zona Maramureæului istoric, care se desfãæoarã între SF 231 æi SF 289, æi pe care-l are în responsabilitate. Acesta cuprinde o parte din grupa nordicã a Carpaåilor Orientali, constituitã în zona munåilor Oaæ. Puåin peste æase km de frontierã, din cei 39 ai sectorului, se întind pe zona muntoasã, iar restul pe Râul Tisa æi are ca vecini, în partea stângã, SPF Negreæti-Oaæ, din cadrul IJPF Satu-Mare æi DPF Oradea, iar, în partea opusã, SPF Sighet. Sectorul se aflã la opt km distanåã de Sighet, chiar pe DN 19, care face legãtura între Sighetu Marmaåiei æi Satu Mare.

Comisarul Daniel DemeterComisarul Daniel Demeter

10 F R O N T I E R A R E P O R T A J

Echipa de cercetare, lângã vechiul Echipa de cercetare, lângã vechiul pichet grãniceresc Polonicapichet grãniceresc Polonica

Misiunile poliåiætilor de frontierã din cadrul acestui sector se executã pe trei aliniamente. Pe cel dintâi, supravegherea frontierei se executã prin patrulãri permanente. În ceea ce priveæte aliniamentele doi æi trei, poliåiætii de frontierã executã misiuni combinate de patrulare æi posturi fixe pe comunicaåii. În zona de responsabilitate sunt cuprinse localitãåile: Sarasãu, Câmpulung la Tisa, celebrul sat Sãpânåa, în care se gãsesc Cimitirul Vesel æi mãnãstirea Peri, care reuæeæte sã aducã anual zeci de mii de vizitatori, precum æi localitatea Remeåi, în care populaåia ucraineanã atinge procentul de 70%.

În ceea ce priveæte personalul, acesta executã misiuni 12 h cu 24 h, 12 h cu 48 h æi este încadrat 100%, dintre care 15 % sunt fete. Dintre aceætia, 80 sunt navetiæti, iar restul localnici.

În cadrul sectorului existã un Punct de trecere Feroviar, care din 17 octombrie anul trecut, dupã mai bine de 61 de ani, datoritã stãrii precare a trenului, a fost închis. În protocol este menåionat faptul cã doar partea ucraineanã asigurã mijlocul de transport æi siguranåa acestuia. Din acest considerent, pentru moment, partea românã nu ætie când vecinii ucraineni vor putea repune în circulaåie un mijloc de transport necesar transportului de cãlãtori.

Vorbind despre situaåia operativã a sectorului Sarasãu, aceasta este din ce în ce mai activã.

Comparativ cu anul trecut, când au fost depistate 26 de infracåiuni, în primele patru luni ale acestui an, pe linie de muncã specificã, s-au înregistrat 34 de infracåiuni, cu 29 de persoane implicate. Cele mai multe dintre infracåiuni sunt cele de contrabandã. Numai în acest an au fost reåinute, în vederea confiscãrii, peste 124.000 pachete de åigãri.

Acest fenomen infracåional, generat, într-o oarecare mãsurã, de venitul mic al populaåiei ucrainene, este încurajat, pe de o parte, de câætigul rezultat din diferenåa mare dintre preåul unui cartuæ de åigãri care, în Ucraina, reprezintã echivalentul a 8 lei, iar în România este de 50 lei, pe de altã parte, de existenåa unor depozite de åigãri pe teritoriul Ucrainei, aflate la foarte micã distanåã de frontierã, precum æi a faptului cã, în multe locuri, drumurile naåionale, din ambele åãri, sunt despãråite de linia frontierei doar de câåiva zeci de metri.

Astfel, s-a ajuns sã se lucreze organizat; sunt folosite câte douã-trei maæini antemergãtoare, care sã-i anunåe pe cei care transportã åigãrile de prezenåa poliåiætilor de frontierã.

La Sectorul PF Sarasãu se impune dotarea cu microbuze pentru transport, astfel încât fiecare turã sã aibã un mijloc de transport. De asemenea, s-ar impune dotarea cu alte cinci Jeepuri æi suplimentarea carburatului, întrucât sediul sectorului se aflã la doi km de limita cu Sighetu Marmaåiei, iar fenomenele infracåionale sunt pe ceilalåi 35 Km de responsabilitate, în partea opusã, în apropierea limitei cu SPF Negreæti-Oaæ. S-ar mai impune dotarea cu aparaturã de vedere pe timp de noapte, astfel încât sã fie diminuate æansele ca infractorii „sã se facã nevãzuåi”.

Nu poåi sã nu fi impresionat, odatã ajuns la sediul SPF Sarasãu, de muzeul, troiåa æi cãsuåa tradiåionalã amplasate în curtea acestuia. Totul a fost posibil datoritã iniåiativei fostului æef de sector, comisar- æef Mircea Nicolae, care, în prezent, coordoneazã activitatea administrativã a patrimoniului imobiliar din cadrul IJPF Maramureæ æi de la care am putut afla mai multe despre lucrurile de valoare din curtea sectorului.

Muzeul a fost inaugurat în 2005, dupã o muncã asiduã a unei echipe de meæteri formatã din agenåii Gheorghe Turda, Ioan Opriæ, Ioan Sav, Mihai Bledea, Vasile Ananie æi Ion Arba, care au lucrat aproape jumãtate de an. Aæa, dupã cum ne spunea comisarul - æef Mircea Nicolae, „aceste rezultate s-au bazat pe colectivul unit æi foarte sãritor æi pe primarul Nuåu Covaci, care a rãspuns de fiecare datã când i s-a solicitat ajutorul, fie cu pietriæ, nisip, ciment æi chiar oameni. Fãrã efortul acestora muzeul ar fi rãmas la stadiul de proiect”. În ceea ce priveæte colecåionarea exponatelor, acestea au fost realizate de cãtre întreg personalul sectorului, care a apelat la rudele sau cunoætinåele ce îæi au obâræia în Maramureæul istoric.

În cadrul muzeului se gãsesc obiecte vechi, autentice, de valoare, printre care una dintre primele poråi maramureæene

11F R O N T I E R A R E P O R T A J 11

sculptate de cãtre Stan Ioan Pãtraæ, întemeietorul Cimitirului Vesel de la Sãpânåa.

Datoritã succesului de care s-a bucurat lãcaæul de tradiåie, poliåiætii de frontierã Mircea Nicolae, Gheorghe æi Grigore Turda, precum æi preotul Grigore Luåai, din Sãpânåa, au coordonat lucrãrile pentru construirea unei troiåe din lemn de stejar masiv, înaltã de aproape æase metri. La sfinåirea acesteia au participat aproximativ 600 de persoane, care s-au bucurat de un frumos spectacol susåinut de cunoscuåi æi îndrãgiåi interpreåi de muzicã popularã, precum Mariana Anghel æi Alexandru Jidveianu.

Având suficient spaåiu æi gãsind în Sãpânåa o casã åãrãneascã, veche de peste 100 de ani, acelaæi neobosit Mircea Nicolae a avut ideea de a o amplasa în curtea sectorului. La început a existat o problemã esenåialã, întrucât nu existau cei 1000 lei noi necesari cumpãrãrii acesteia de la proprietar. S-a gãsit, însã, un om de bine, æeful DPF Rãdãuåi, comisar-æef Ion Pop, care a donat suma de bani. Odatã ce a fost cumpãratã casa, aceeaæi echipã de meæteri s-a ocupat, timp de trei sãptãmâni, de restaurarea ei, dupã modelul original, cu consultarea permanentã a directorului Muzeului Satului Maramureæean din Sighetu Marmaåiei, prof. dr. Mihai Dãncuæ. Casa este mobilatã åãrãneæte, iar când intri reuæeæti, pentru moment, sã cãlãtoreæti în trecut peste 100 de ani. Inaugurarea casei åãrãneæti s-a bucurat de prezenåa a 300 de persoane æi de artiæti de seamã, printre care Nicolae Sabãu.

Este îmbucurãtor sã afli cã oameni care luptã cu cei rãi îæi gãsesc timp, din când în când, pentru astfel de lucruri. Numai cei care nu au organizat odatã un eveniment nu ætiu cât de greu este sã suprapui pasiunile cu munca de poliåist de frontierã. Felicitãm pentru iniåiativã æi întregul efort depus pe toåi cei care s-au sacrificat în orice fel pentru ca astfel de lucruri sã rãmânã mãrturie a tradiåiei maramureæene æi sã fie admirate de toåi cei care deschid poarta acestui sector de la capãt de åarã.

Misiuni deasupra norilor

Înainte de a ajunge la SPF Poienile de sub Munte, la aproape un km. de sector, i-am întâlnit pe agenåii Vasile Proniuc æi Mihai Holczer care, cu rucsace în spate, mergeau într-un ritm alert æi sigur, specific oamenilor munåilor. Am oprit pentru a schimba câteva impresii æi pentru a face câteva fotografii. Am aflat cã aceætia ieæeau din serviciu æi se întorceau la sector pentru a preda armamentul din dotare æi pentru a-æi informa colegii despre situaåia din teren. Am insistat sã urce în maæinã æi sã ne conducã la sediul sectorului, de unde i-am lãsat sã-æi ducã la îndeplinire cele propuse.

Sediul este amplasat pe drumul judeåean 187, la intrarea în localitate, pe malul râului Rica. Æeful sectorului, comisar-æef Dorel Rãåanu, ne-a fãcut o scurtã prezentare a ceea ce înseamnã executarea misiunilor într-o zonã de munte. Terenul muntos æi împãdurit din zona de responsabilitate are înãlåimi cuprinse între 1500-1937 m. Datoritã acestor înãlåimi, uneori, vezi, de pe culmi, cum plouã undeva în vale æi simåi cã eæti la o aruncãturã de bãå de tunetele înfiorãtoare æi fulgerele care te orbesc. Frontiera alpinã are o lungime de 43 km, fiind cuprinsã între SF 362 æi SF 468. Localitãåile de aici sunt foarte rare æi au populaåie majoritarã ucraineanã. Principalele îndeletniciri ale oamenilor sunt pãæunatul animalelor, exploatarea forestierã, turismul montan, pomicultura æi, adesea, regularizarea râurilor Repedea, Rica æi Socolãu.

În ceea ce priveæte clima, aceasta este caracterizatã de ierni foarte geroase æi lungi, cu cãderi masive de zãpadã, în care existã permanent pericolul producerii de avalanæe æi de blocare a drumurilor de acces. Stratul de zãpadã atinge, adesea, doi metri, iar viscolele puternice sunt la ele acasã. În locurile ferite de razele soarelui zãpada dispare în lunile iulie, iar în unele locuri nu se topeæte niciodatã.

Datoritã acestui aspect, în lunile noiembrie-aprilie, pe aliniamentul 1 nu se desfãæoarã misiuni, iar sectorul îæi poate îndeplini activitatea cu 70% din personal, care asigurã, în aceastã perioadã, punctele obligatorii de trecere de la confluenåa vãilor. De asemenea, aceætia cerceteazã terenul din adâncimea zonei de responsabilitate, pe aliniamentele 2 æi 3, prin patrule de cercetare auto, pe jos æi posturi fixe.

Restul personalului, de 30%, este folosit ca întãrire de cãtre alte sectoare din cadrul IJPF Maramureæ, cum ar fi Sighet æi Sarasãu.

Verile sunt rãcoroase, cu precipitaåii abundente, ce determinã umflarea râurilor din zona de munte producând, de multe ori, inundaåii. În perioada verii îæi fac apariåia foarte multe vipere. Poliåiætii de frontierã care executã misiuni sunt dotaåi cu ser

12 F R O N T I E R A R E P O R T A J

13F R O N T I E R A R E P O R T A J

antiviperin. La Poienile de sub Munte a fost un caz în care un turist a fost muæcat de o viperã, iar poliåiætii de frontierã, folosind serul din dotare, au reuæit sã-i salveze viaåa. În spitale, datoritã faptului cã serul antiviperin este foarte scump, dotarea Poliåiei de Frontierã reprezintã o asigurare æi pentru localnicii din zonã, dar æi pentru turiæti.

Vara, poliåiætii de frontierã sunt transportaåi cu mijloacele auto din dotare pânã la fostele pichete de grãniceri dezafectate æi în continuã degradare: Capu-Groæi, Stogu æi Ludescu. De aici, pe cãrãri numai de ei ætiute æi pe izvoare se deplaseazã spre golurile de munte tangente cu linia de frontierã, la care ajung dupã patru ore. Aici, timp de 2-3 ore supravegheazã linia de frontierã æi

activitãåile ce se desfãæoarã în apropiere, dupã care se întorc pe alt itinerar, timp de douã ceasuri.

Referitor la personal, acesta este încadrat aproximativ 96%. Una dintre condiåiile necesare efectuãrii misiunilor în zonã este sã fi obiænuit cu muntele, sã cunoæti arealul, pentru cã riæti sã te rãtãceæti æi, nu în ultimul rând, sã ai o condiåie fizicã deosebitã, pentru a putea face faåã solicitãrilor intense æi de duratã pe timpul desfãæurãrii misiunilor din munåi. Aproximativ 80% din încadrarea sectorului s-a fãcut cu localnici. Ceilalåi fac zilnic naveta, întrucât condiåiile precare de trai nu le-au permis poliåiætilor de frontierã sã-æi gãseascã, în zona de responsabilitate, case în care sã locuiascã cu chirie.

În cursul primului trimestru al acestui an au existat 11 infracåiuni, faåã de æapte anul trecut. Acestea sunt la regimul circulaåiei, întrucât terenul, fiind acoperit cu zãpadã, accesul la linia de frontierã este practic imposibil.

Pânã în anul 2007 nu existau infracåiuni de frontierã, în afara unor treceri involuntare, de o parte æi de alta a frontierei, de cãtre grupuri de turiæti sau animale care pãæuneazã în golurile de munte din apropierea frontierei.

În ceea ce priveæte dotarea poliåiætilor de frontierã, printre altele, s-ar mai impune încã un Jeep, o autospecialã cu termoviziune, un microbuz pentru transport persoane æi un autoturism Dacia Logan.

În prezent, noul sediul al sectorului se aflã în construcåie, urmând ca, în prima parte a anului viitor, sã poatã fi inaugurat.

Un æef de sector pasionat de artãÎnainte de a pleca, am fost invitaåi de cãtre æeful sectorului,

comisarul-æef Dorel Rãåanu, în frumoasa lui casã, pentru a-i admira colecåia de obiecte de artã.

Dorel Rãåanu s-a nãscut la Tazlãu æi este absolvent al Liceului Militar din Câmpulung-Moldovenesc æi al Æcolii de Grãniceri din Sibiu, pe care a a absolvit-o în anul 1985, al cincilea în promoåie. Nu æi-a schimbat niciodatã locul de muncã æi este foarte mândru de acest lucru. Deæi, iniåial îæi dorea sã prindã un loc la repartiåie pe frontiera de est, acum este fericit lângã cei doi fii, de 18, respectiv 15 ani æi de soåia Ileana, pasionatã de goblenuri.

Dupã cum ne mãrturisea colecåionarul, faptul cã s-a nãscut la poalele Mãnãstirii Taslãu, ctitorie a Mãritului Voievod Ætefan cel Mare æi Sfânt, a fost atras de bisericã æi credinåã în general æi a îndrãgit valorile obiectelor vechi. Ideea de a colecåiona obiecte vechi, care vorbesc de tradiåia æi cultura colåului de åarã în care s-a stabilit, a venit în urmã cu aproximativ zece ani, când, intrând în contact, din ce în ce mai des, cu astfel de obiecte, s-a decis sã le colecåioneze æi sã facã un mic muzeu personal, fapt apreciat de cãtre membrii familiei, prieteni, colegi æi nu numai. Prima piesã din colecåie este æi cea de rezistenåã, fiind cel mai valoros obiect, o icoanã care o reprezintã pe Maica Domnului. Printre alte piese valoroase se numãrã un octoih (opt glasuri), care se cântã în Biserica Ortodoxã, tipãritã în anul 1895, la Livov, un ceaslov din 1854, o carte bisericeascã tipãritã în 1864, toate scrise în chirilica veche. Din colecåia personalã mai fac parte Volumele al II-lea æi al III-lea al „Lecturarului Ruminesc”, de Aron Pumnul, tipãrit la Viena, în 1862, folosit în æcolile gimnaziale româneæti, un fragment vechi din conductele de ceramicã care aduceau apa în cetãåile Mãnãstirilor Ætefaniene, trei monezi vechi datând din perioada anilor 150-300 d. H, un disc floral din 1506 (perioada lui Petru Rareæ), cu care erau împodobite Mãnãstirile, un sfeænic din lemn, de aproape 400 de ani, æi o serie de alte piese vechi de valoare.

14 F R O N T I E R A R E P O R T A J

Peisaj mirific - marcat de realitate

Sectorul PF Viæeu de Sus a fost înfiinåat la 1 iunie 2000, fãrã a avea punct de trecere a frontierei, æi este situat într-o zonã de un pitoresc deosebit, cu pãduri nesfâræite de brazi æi foioase, o „mare“ de verde, cu miresme de sevã æi fructe de pãdure, vara æi o „mare“ de alb - decor din basmele copilãriei, iarna. Constituit pe structurile fostelor Detaæamente PF Æuligu æi Comanu, are în responsabilitate 36,5 km æi o încadrare de 125 oameni. În limita dreaptã se învecineazã cu SPF Izvoarele Sucevei, din cadrul IJPF

Suceava. Specific este pârâul Vaser, calea feratã construitã în anii 1921-1925, cu ecartament de 0,75 cm, ce strãbate Valea Vaserului, lungã de 65 km. De-a lungul ei, cu cele douã drezine din dotare, sunt transportate turele de serviciu la actualele „posturi PF” Æuligu (altitudine 700 m), Fãina (850 m) æi Comanu (900 m). Cãile de acces spre frontierã sunt drumuri forestiere sau poteci de munte, greu practicabile în timpul sezonului cald

æi impracticabile în timpul celui rece. De la Viæeu la Æuligu sunt 30 km, iar pânã la Comanu 43 km. De la Posturile PF pânã la linia de frontierã sunt 8-15 km, în condiåii de efort prelungit æi lipsa mijloacelor de comunicare. Dupã cum ne-a relatat æeful sectorului, comisarul-æef Simion Pascu, alãturi de care am pornit pe minunata Vale a Vaserului, dacã, vara, aliniamentul 1 al dispozitivului de supraveghere este la linia de frontierã æi aliniamentul 2

pe linia posturilor, iarna, acesta este la linia dispunerii acestor posturi æi aliniamentul 2 la aproximativ 20 km de frontierã, misiunile limitându-se la verificarea zilnicã a stratului de zãpadã. Poliåiætii de frontierã de pe acest aliniament lucreazã æapte zile serviciu cu æapte zile repaus, iar cei de la sediul sectorului 12/24 h, 12/48 h. În 12 ore de serviciu se asigurã în jur de 11 elemente PF, adicã unul la 3,2 km de frontierã. Vara, 60% din foråe sunt dispuse pe primele douã aliniamente æi iarna 30% din foråe sunt dispuse pe aliniamentul 1, iar 70% în adâncime æi pe comunicaåii. Nu ne-am încumetat sã înaintãm prea mult în munte, pe motiv cã acolo ætii când pleci ... nu æi când te întorci, pentru cã se întâmplã frecvent ca vagoneåii care aduc buætenii de sus, de unde se exploateazã, sã deraieze. Æi atunci trebuie sã aætepåi pânã se intervine cu TAF-urile pentru a le repune pe æinã. Aæa se face cã te poate prinde întunericul. Am avut însã timp suficient pentru a discuta cu colegii din cadrul acestui sector despre specificul zonei, munca æi viaåa acestora.

Pe drumul de întoarcere, cãtre Sighet æi a doua zi, spre Bucureæti, am discutat despre concluzia periplului nostru reportericesc în zona Maramureæului: cu cât vizitezi mai des aceastã zonã cu atât te îndrãgosteæti mai mult de ea. Aici , munca poliåistului de frontierã presupune o condiåie fizicã excelentã, îmbinatã armonios cu un caracter puternic æi, nu în ultimul rând, pasiunea pentru aceastã meserie.

15F R O N T I E R A P R O I E C T

Conferinåa finalã, de la Hotelul Marriot din Bucureæti, de vineri, 30 mai a.c., a marcat finalul proiectului Phare al UE „Dezvoltarea æi Implementarea Strategiei de Schimbare Organizaåionalã pentru Poliåia de Frontierã din România”. Deæi proiectul a fost redus de la 15 luni la 12 luni, experåii au lucrat împreunã cu reprezentanåi ai PFR pentru a realiza o strategie de schimbare æi dezvoltare organizaåionalã, ale cãrei recomandãri includ definirea modului în care se mãsoarã performanåa organizaåionalã, dezvoltarea de fiæe ale postului în funcåie de aceasta, reformarea sistemului de raportare, creæterea coeziunii organizaåionale, îmbunãtãåirea evaluãrii personalului, pregãtirea æi oferirea de programe de formare, în funcåie de nevoile de dezvoltare organizaåionalã. Strategia are un plan de acåiune detaliat, cu specificarea duratei de realizare a fiecãrei sarcini pânã în martie 2008, responsabilitãåi pentru toate activitãåile definite æi modalitãåi de verificare a realizãrii lor.

Pentru a sprijini Strategia, a fost realizat un Program de Îmbunãtãåire a Abilitãåilor de Management, care include managementul schimbãrii, managementul performant, managementul proiectului, delegarea æi planificarea personalã, luarea de decizii æi rezolvarea problemelor. Programul a fost creat æi oferit la 165 de manageri, æefi de inspectorate, aeroport, sector æi turã. Zece formatori au fost pregãtiåi pentru a preda cursuri de formare pe tema managementului pragmatic æi au preluat gradual susåinerea cursurilor. Cei zece formatori, selectaåi de æcolile poliåiei de frontierã, au utilizat noile metode interactive de formare care le-au fost predate la începutul cursului. Au lucrat foarte mult pentru a scrie scenarii æi exerciåii relevante pentru frontierã æi le-a fãcut în mod clar plãcere sã transfere informaåia în acest mod cãtre colegii lor.

Participanåii la Programul de formare pe abilitãåi de îmbunãtãåire a managementului æi la atelierele de comunicare, prezentate în articolele anterioare, au apreciat abordarea activã æi au cerut ca astfel de cursuri sã se mai organizeze. Manualul competenåe de comunicare realizat reprezintã baza pentru modulul de comunicare oferit în cadrul Programului Abilitãåi de Îmbunãtãåire a Managementului.

Experåii proiectului au lucrat cu PFR pentru a transforma teoria în practicã. Douã grupuri de lucru au fost create la început. Din

grupul de lucru pe Managementul schimbãrii, coordonat de directorul DMRU din IGPF, comisarul-æef Ionel Tîrsînoagã, fac parte æase directori adjuncåi din direcåii PF, iar grupul de lucru pe formare este format din formatorii cheie. Proiectul doreæte sã mulåumeascã tuturor participanåilor pentru sprijin, consiliere, idei æi recomandãrile cu care au contribuit pe tot parcursul proiectului.

Când conceptul de Customer Service – Serviciul Clienåi a fost prezentat pentru prima datã grupului de lucru pe management, ideea a pãrut interesantã, dar au fost exprimate îndoieli legate de faptul cã ar putea fi introdus în România. Cu toate acestea, dupã atelierele de lucru pe comunicare æi cursuri, în care participanåii au trecut prin tot procesul de organizare de sondaje de opinie, utilizarea infomaåiei obåinute, æefii de inspectorate æi PPF aeroportuare au fost de acord cu organizarea sondajului pilot care mãsoarã satisfacåia clienåilor, care a fost finalizat cu succes. Pe baza lecåiilor învãåate, PFR va realiza în toate judeåele åãrii astfel de sondaje, de douã ori pe an. Acesta este un exemplu de teorie transformatã în practicã æi dorim sã le mulåumim tuturor celor care au participat la acest exerciåiu æi au contribuit la finalizarea lui.

O primã sarcinã a proiectului a fost realizarea unei cercetãri de masã, la care au participat 511 membri ai PFR. În urma acesteia,

proiectul a oferit trei licenåe SPSS, un soft specializat pentru analizarea rezultatelor în cadrul cercetãrilor, iar personalul din Compartimentul de Analizã, Statisticã æi Evaluare a fost pregãtit pentru a-l utiliza. Acest soft este util pentru realizarea unor cercetãri, în viitor.

În perioada scurtã de timp a proiectului, întreaga echipã a lucrat pentru a introduce activitãåi folositoare în mod real pentru Poliåia de Frontierã, în timpul schimbãrilor majore æi modernizãrii. Am încercat sã facem recomandãri practice æi implementabile, care vor face ca PFR sã fie un loc de muncã mai bun æi o organizaåie mai eficientã.

Carol HOWARD,expert pe comunicare

Managementul schimbãrii organizaåionale – la finalManagementul schimbãrii organizaåionale – la final

P oliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat un grup de migranåi, format din æapte cetãåeni indieni æi trei

pakistanezi, care intenåiona sã ajungã ilegal în spaåiul Schengen.

În seara zilei de 7 mai a.c., în jurul orei 20.30, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Negreæti Oaæ au desfãæurat o acåiune specificã, împreunã cu lucrãtori ai Postului de Poliåie din Certeze, în urma cãreia au fost depistate, într-o zonã împãduritã din apropierea localitãåii Huta Certeze, zece persoane care nu îæi justificau prezenåa în zonã.

Poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri æi au stabilit cã grupul este format din æapte cetãåeni indieni æi trei pakistanezi, cu vârste cuprinse între 19 æi 38 de ani.

În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã au declarat cã s-au deplasat din åãrile de origine, cãlãtorind cu diverse mijloace de transport, fãrã sã cunoascã åãrile pe care le-au tranzitat, cu intenåia sã ajungã într-un stat din vestul Europei.

În cursul zilei de 8 mai a.c., a avut loc o întrevedere între poliåiætii de frontierã sãtmãreni æi grãnicerii ucraineni, în cadrul cãreia grupul de cetãåeni indieni æi pakistanezi a fost predat autoritãåilor din åara vecinã, în vederea continuãrii cercetãrilor.

În seara zilei de 10 mai a.c., în jurul orei 21.00, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Åuåora, judeåul Iaæi, au desfãæurat o acåiune specificã, împreunã cu lucrãtori ai IJPF æi DPF Iaæi, în urma cãreia au depistat, în apropierea æoselei Mãcãreæti - Prisecani, un grup format din cinci persoane care nu-æi justifica prezenåa în zonã.

Întrucât cei în cauzã nu s-au supus somaåiilor verbale, pentru reåinerea grupului, poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase douã focuri de avertisment în plan vertical, cu respectarea procedurilor legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat teritoriul statului vecin.

Din primele verificãri efectuate a reieæit faptul cã persoanele nu aveau documente de identitate asupra lor sau bagaje, aceætia declarând cã sunt din Georgia æi doreau sã ajungã în Uniunea Europeanã.

Pe timpul cercetãrilor, s-a stabilit cã cei în cauzã, cinci bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 23 æi 33 ani, au intrat ilegal în România, traversând înot Prutul, pe malul românesc al râului fiind descoperite obiecte de îmbrãcãminte, de igienã personalã, o cartelã pentru telefon mobil, provenitã din Rusia, æi un rucsac, ce aparåineau cetãåenilor

georgieni.Persoanele în cauzã au solicitat

acordarea statutului de refugiat în România, fapt pentru care poliåiætii de frontierã au luat mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri Iaæi, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Un alt caz s-a întâmplat în data de 18 mai a.c., în jurul orei 17.30, când poliåiætii de frontierã din cadrul S.P.F. Vicov, judeåul Suceava, au depistat, la aproximativ 1.000 metri de linia de frontierã, în apropierea localitãåii Ulma, æase p e r s o a n e care nu îæi j u s t i f i c a u p r e z e n å a în zonã. S-a trecut imediat la ve r i f i cã r i , stabilindu-se cã cei æase bãrbaåi au vârste între 17 æi 29 de ani, toåi fiind cetãåeni georg ien i . Aceætia au declarat cã au trecut i l e g a l

frontiera în România, scopul fiind ajungerea în Anglia, pentru a-æi gãsi locuri de muncã.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit acte premergãtoare pentru sãvâræirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând a fi prezentate Parchetului de pe lângã Judecãtoria Rãdãuåi în vederea dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Paginã realizatã deServiciul Presã æi Comunicare

16 F R O N T I E R A Æ T I R I

Grupuri de georgieni foråeazã estul åãriiGrupuri de georgieni foråeazã estul åãrii

Migranåi din India æ i Pakistan, depistaå i Migranåi din India æ i Pakistan, depistaå i la frontiera cu Ucrainala frontiera cu Ucraina

P oliåiætii de frontierã maramureæeni au depistat doi

cetãåeni indieni care au trecut râul Tisa, cu intenåia de a intra ilegal în åara noastrã, pentru a ajunge în vestul Europei.

În data de 7 mai a.c., în jurul orei 1.30, acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Maramureæ au depistat, pe direcåia localitãåii Sighetu Marmaåiei, la aproximativ 100 m de malul râului Tisa, douã persoane, cu hainele ude, care se deplasau spre interiorul åãrii.

Cei în cauzã au fost conduæi la sediul inspectoratului unde, în urma cercetãrilor preliminare, s-a stabilit cã sunt cetãåeni indieni, cu vârstele de 28 æi, respectiv, 37 ani. Continuând verificãrile, lucrãtorii noætri au constatat cã bãrbaåii au trecut râul Tisa, din åara vecinã, folosindu-se de o barcã, care ulterior a fost gãsitã

abandonatã la malul apei.În cadrul cercetãrilor, cei în cauzã

au declarat cã s-au deplasat din åara de origine pânã la Moscova, cu avionul, de unde, cu diferite mijloace de transport, au ajuns pe teritoriul Ucrainei. Aici, indienii au fost preluaåi de cãtre un cetãåean

ucrainean, care i-a transportat în apropierea frontierei, unde le-a pus la dispoziåie o barcã pneumaticã pentru a trece râul Tisa, în åara noastrã. La malul românesc al

apei, indienii au fost reåinuåi de poliåiætii de frontierã români, ei

declarând cã

intenåionau sã ajungã în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Persoanelor în cauzã li s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat. În aceeaæi zi, cei doi cetãåeni indieni au fost predaåi autoritãåilor ucrainene, în vederea continuãrii cercetãrilor.

17F R O N T I E R A Æ T I R I

P oliåiætii de frontierã maramureæeni au reåinut

22 de cetãåeni asiatici, care intenåionau sã intre ilegal în România, din Ucraina, pentru a ajunge în vestul Europei.

La începutul lunii mai a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Maramureæ au obåinut date æi informaåii conform cãrora, pe teritoriul ucrainean, în apropierea frontierei cu România, s-au constituit grupuri masive de cetãåeni de origine afro-asiaticã, ce intenåionau sã intre ilegal în România.

Ca urmare a acestui fapt, au fost intensificate activitãåile de supraveghere,

pe anumite direcåii æi au fost desfãæurate acåiuni specifice, informativ-operative æi cu sprijinul de specialitate al lucrãtorilor S.R.I. Maramureæ.

Astfel, în data de 15 mai a.c., în jurul orei 02.40, poliåiætii de frontierã maramureæeni au depistat æi reåinut, la aproximativ 50 metri de malul râului Tisa, 22 de cetãåeni strãini care au intrat ilegal în România, înot æi cu ajutorul unei bãrci pneumatice.

Pentru reåinerea grupului, colegii noætri au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase douã focuri de avertisment în plan vertical, cu respectarea procedurilor legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat

teritoriul statului vecin.Din primele verificãri, a rezultat cã,

dintre persoanele în cauzã, nouã sunt de origine pakistanezã æi 13 de origine indianã, bãrbaåi cu vârste cuprinse între 15 æi 40 de ani. Ei intenåionau sã ajungã

în spaåiul Schengen, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Ca urmare a faptului cã toate persoanele au solicitat acordarea statutului de refugiat în România, poliåiætii de frontierã au luat mãsura predãrii acestora cãtre Oficiul Român pentru Imigrãri Maramureæ, în vederea luãrii mãsurilor legale.

Persoanelor în cauzã li s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat, conform art. 70 alin. 1 din O.U.G. 105/2001.

Au fost informate autoritãåile de frontierã din Ucraina, cercetãrile fiind continuate în vederea depistãrii persoanelor implicate în cãlãuzirea grupului, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile legale.

Paginã realizatã deIulia UTAN

Grup reåinut de cãtre poliåiætiiGrup reåinut de cãtre poliåiætii de frontierã maramureæeni de frontierã maramureæeni

Peste Tisa, cu barca pneumaticãPeste Tisa, cu barca pneumaticã

18 F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

PERMIS DE ÆEDERE SPANIA

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ,

AVERSUL CÃRÅII DE IDENTITATE

Pagini realizate cu sprijinulPagini realizate cu sprijinulServiciului Criminalistic al IGPFServiciului Criminalistic al IGPF

ORIGINAL CONTRAFACERE

FOTOGRAFIA INTEGRATÃ A TITULARULUI ÆI ZONE MÃRITE DE PE ACEASTA

Original - fotografia titularului este integratã

prin gravare laser

Contrafacere - fotografia titularului este integratã cu

ajutorul unei imprimante inkjet

Original - imaginea optic variabilã - OVI- este realizatã cu cernealã metalizatã, sãgeåile galbene

indicã linii cu microtext prin repetarea „UE“

Contrafacere - imaginea optic variabilã - OVI - nu este realizatã cu cernealã metalizatã, nu sunt

tipãrite linii cu microtext

IMAGINEA OPTIC VARIABILÃ- „OVI“.

19F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ, DIN LATERAL, SERIA ÆI NUMÃRUL DOCUMENTULUI

Original - seria æi numãrul documentului sunt gravate laser

Contrafacere - seria æi numãrul documentului nu sunt gravate laser

Contrafacere - tipãrire inkjet

REVERSUL CÃRÅII DE IDENTITATE

Original

Contrafacere - amprenta digitalã

este imprimatã inkjet

ZONÃ MÃRITÃ DIN BANDA DE CITIRE OPTICÃ

Original imprimare laser

Contrafacere - imprimare inkjet

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE, AVERSUL ÆI REVERSUL DOCUMENTULUI

Original - aversul documentului

Original - reversul documentului

Contrafacere - aversul

documentului

Contrafacere - reversul

documentului

Original tipãrire offset

STEMA STATULUI

Lucrãtori ai DPF Oradea, în colaborare cu ce ai BCCOA

Cluj-Napoca æi autoritãåile de Poliåie Naåionalã din Republica Moldova, sub coordonarea procurorilor din cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Oradea, au reuæit anihilarea unei reåele de migraåie ilegalã, ce avea ca „obiect de activitate” transportul ilegal al cetãåenilor din R. Moldova în Italia.

Reåeaua era formatã din patru cetãåeni români, care se ocupau de racolarea unor cetãåeni moldoveni, cãrora le procurau paæapoarte româneæti, în vederea ieæirii ilegale din România.

În vederea documentãrii cazului, activitatea membrilor reåelei a fost monitorizatã timp de doi ani de zile, poliåiætii de frontierã deplasându-se inclusiv în R. Moldova, unde au audiat mai mulåi cetãåeni moldoveni, victime ai reåelei de trafic de migranåi.

În anul 2006, poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Oradea au intrat în posesia unor informaåii conform cãrora, pe teritoriul României, se constituise o reåea cu preocupãri în sfera traficului de migranåi, sãvâræitã prin racolarea, îndrumarea, transportul æi cãlãuzirea cetãåenilor moldoveni în vederea trecerii ilegale a frontierei de vest a României.

În plus, s-a stabilit cã membrii reåelei puneau la dispoziåia migranåilor documente de identitate româneæti, pentru care au cerut sume cuprinse între 1.000 æi 3.000 de euro/persoanã, suma totalã ce urma a fi încasatã depãæind 40.000

euro.În vederea documentãrii întregii

activitãåi infracåionale, poliåiæti de frontierã români, sub îndrumarea procurorilor DIICOT-Serviciul Teritorial Oradea, au colaborat cu Poliåia Naåionalã din R. Moldova æi cu lucrãtori din cadrul BCCOA Cluj-Napoca.

Totul a început în cursul lunii mai 2006, când numita Natalia P., cetãåean moldovean, aflându-se pe teritoriul italian, la muncã, a intenåionat sã-l aducã în Italia pe fiul sãu, Pavel. P. Astfel, prin intermediul unor colegi de muncã, a intrat în posesia datelor de contact ale numitului Ioan P., cetãåean român, care s-a oferit sã-i intermedieze aducerea în Brescia a fiului sãu, contra sumei de 1.600 de euro, folosind un paæaport românesc valabil.

Odatã intrat legal în România, Pavel

P. s-a întâlnit în Bucureæti cu Florin P. (fiul lui Ioan P.), care l-a transportat pânã în Salonta, jud. Bihor. În Salonta, cei doi au contactat doi localnici, identificaåi în persoana numiåilor Laszlo F., de 30 de ani, æi Robert B, de 28 ani, cu care se aflau în legãturã, ce urmau sã-i procure un paæaport românesc valabil æi sã-l transporte, cu autoturismul unuia dintre ei, pânã la destinaåia finalã.

În data de 28 mai 2006, cetãåeanul moldovean, însoåit de cei doi membri ai reåelei din Salonta, a ieæit din åarã, folosindu-se de paæaportul românesc, iar dupã ce au ajuns în Italia, membrii reåelei au fost contactaåi de alåi cetãåeni moldoveni, care intenåionau sã-æi aducã membrii familiei în acea åarã.

Împreunã cu un alt cetãåean moldovean - Nina C. -, cei doi membri ai reåelei, Laszlo F. æi Robert B., s-au deplasat în R. Moldova, unde au intrat în legãturã cu alåi 11 moldoveni, cãrora le-au promis sprijinul de a ajunge în spaåiul Schengen, folosind aceeaæi metodã, respectiv obåinerea unor paæapoarte româneæti valabile.

Deoarece nu au putut sã facã rost de paæapoartele promise, cei doi salontani au dispãrut cu avansul primit, abandonându-i pe cetãåenii moldoveni, intraåi legal în åarã, în municipiul Cluj-Napoca.

Cei patru membri ai reåelei au fost identificaåi æi trimiæi în judecatã pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi. Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei patru riscã o pedeapsã cu închisoarea cuprinsã între 3 æi 5 ani.

Mircea CHIOREAN

REÅEA DE TRAFIC DE MIGRANÅI PICATÃ ÎN PLASA REÅEA DE TRAFIC DE MIGRANÅI PICATÃ ÎN PLASA POLIÅIÆTILOR DE FRONTIERÃ BIHORENIPOLIÅIÆTILOR DE FRONTIERÃ BIHORENI

20 F R O N T I E R A Æ T I R I

depistat, ascunæi în compartimentul de marfã al unui TIR, æase cetãåeni moldoveni care intenåionau sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge, la muncã, în Italia.

În noaptea de 23/24 mai a.c., în jurul orelor 01.30, la PTF Turnu – judeåul Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Nicolae L., æofer al unui autocamion ce transporta, conform documentelor de însoåire, produse de izolaåie pentru o firmã din Austria.

Cu ocazia efectuãrii controlului asupra mijlocului de transport, poliåiætii de frontierã au descoperit, ascunse printre ambalajele din carton din compartimentul de marfã, æase persoane care încercau sã iasã ilegal din România.

În urma verificãrilor, s-a stabilit cã sunt cetãåeni din R. Moldova, trei femei æi trei bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 21 æi 41 de ani. Din studiul paæapoartelor naåionale gãsite asupra lor, a rezultat cã

în urmã cu douã zile, prin PTF Albiåa.

Cetãåenii moldoveni au declarat cã au recurs la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru Spaåiul Schengen æi intenåionau sã se deplaseze în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Poliåiætii de frontierã au întocmit pe numele moldovenilor acte premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, iar æoferului autocamionului pentru complicitate la tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Totodatã, cercetãrile continuã pentru stabilirea împrejurãrilor æi a locului în care

cetãåenii moldoveni s-au urcat în TIR. La finalizare, cei în cauzã urmeazã a fi prezentaåi în faåa parchetului, în vederea dispuneri mãsurilor legale ce se impun.

Serviciul de Presã æi Comunicare

Moldoveni de „carton”

LASZLO F.FLORIN P.

IOAN P. ROBERT B.

21F R O N T I E R A Æ T I R I

În urma unei acåiuni pe linia combaterii traficului de droguri, poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere din I.G.P.F. æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã Giurgiu au descoperit, ascunse în geanta unui cetãåean turc, care intenåiona sã intre în åarã, aproximativ 3 kg de heroinã.

În dimineaåa zilei de 17 mai a.c., în jurul orei 6.30, la P.T.F. Giurgiu Rutier, jud. Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind ca pasager într-un autocar ce venea din Turcia, cetãåeanul turc Tayfun A., în vârstã de 47 ani.

Poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit asupra bagajelor

cetãåeanului turc, ocazie cu care au descoperit, ascunse într-o valizã din plastic, sub cãptuæeala ambelor capace, douã pungi ce conåineau o substanåã de culoare maronie, care a reacåionat

pozitiv, la testarea preliminarã cu trusa „Narcotest”, ca fiind heroinã.

Cetãåeanului turc i-a fost întreruptã cãlãtoria, în prezent fiind cercetat de procurorii D.I.I.C.O.T. Giurgiu æi de poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trafic de droguri de mare risc.

Paginã realizatã deServiciul de Presã æi Comunicare

3 kg de Heroinã - ascunsã 3 kg de Heroinã - ascunsã în bagajele unui cetãåean turcîn bagajele unui cetãåean turc

În data de 30 aprilie a.c., la PTF Giurgiu, s-a prezentat pentru a intra în åarã cetãåeanul iranian Mohammad A., în vârstã de 50 de ani, care conducea un automarfar încãrcat, conform documentelor de însoåire, cu stafide din Iran pentru o societate comercialã din România.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au descoperit asupra celui în cauzã, ascuns în interiorul pantofului, un pacheåel ce conåinea o substanåã solidã,

de culoare maron, suspectã a fi opium.Extinzând verificãrile, în cabina

tirului, sub scaunul æoferului, a mai fost descoperit un pachet ce conåinea aceeaæi substanåã.

S-a luat mãsura întreruperii cãlãtoriei celui în cauzã æi expertizãrii substanåei gãsite, stabilindu-se cã, în cele douã pachete, exista cantitatea totalã de 12,35 grame opium.

La cercetãri, iranianul a declarat cã a cumpãrat drogurile dintr-o parcare

din Teheran, de la o persoanã a cãrei identitate nu o cunoaæte, motivul fiind faptul cã „un doctor i-a recomandat sã consume o cantitate micã de substanåã înainte de culcare, contra durerilor de cap”.

Poliåiætii de frontierã au întocmit pe numele celui în cauzã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de introducere în åarã de droguri fãrã drept æi deåinere de droguri pentru consum propriu fãrã drept, fiind prezentat în faåa instanåei, care a dispus arestarea preventivã pentru o perioadã de 29 de zile.

Opium ... contra durerilor de capOpium ... contra durerilor de cap

Poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere din IGPF æi Direcåiei Poliåiei de Frontierã Oradea au descoperit, ascunse într-un TIR încãrcat cu mobilã, aproximativ 108 kg de heroinã, ce urmau sã ajungã pe „piaåa de desfacere” din Europa de Vest.

În dimineaåa zilei de 8 mai a.c., în jurul orei 6.00, la PTF Petea, judeåul Satu Mare, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã cetãåeanul român Marian T., în vârstã de 55 ani, din Bucureæti, æofer al unui automarfar ce transporta, conform documentelor de

însoåire, mobilier pentru o firmã din Uniunea Europeanã.

În baza analizei de risc, folosind câinele antidrog æi noua aparaturã tehnicã pentru detectarea æi analiza drogurilor, aflatã în dotarea PTF Petea, poliåiætii de frontierã au procedat la efectuarea unui control amãnunåit al mijlocului de transport.

Astfel, într-un locaæ special amenajat între coletele cu mobilã,

au fost descoperite mai multe sacoæe de rafie, în care se aflau 216 calupuri ce conåineau 108 kg substanåã de culoare maronie. Au fost efectuate testele preliminare cu aparatura din dotare, iar substanåa a reacåionat ca fiind heroinã.

În prezent, cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea procurorilor DIICOT.

108 KG HEROINÃ - 108 KG HEROINÃ - ÎNTR-UN TIR ÎNCÃRCAT ÎNTR-UN TIR ÎNCÃRCAT CU MOBILÃCU MOBILÃ

Tutungerie pe patru roåiTutungerie pe patru roåi

În perioada 14-15 mai a.c., poliåiætii de frontierã sãtmãreni au desfãæurat acåiuni în foråã, în vederea combaterii contrabandei cu åigãri în zona de competenåã, în urma cãrora au confiscat peste 43.000 pachete de åigãri.

În data de 14 mai a.c., în jurul orei 21.00, în zona de competenåã a SPF Halmeu a fost declanæatã o acåiune pe linia combaterii contrabandei cu åigãri. În cadrul acestei acåiuni, poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat un cetãåean din localitatea Halmeu care transporta douã baxuri de åigãri, marca „Next”, de provenienåã ucraineanã. În urma cercetãrii la faåa locului, desfãæuratã în cooperare cu poliåiæti din cadrul IPJ Satu - Mare, în apropierea liniei de frontierã,

au fost descoperite alte 40 de baxuri de åigãri marca „Next” abandonate (20.000 pachete), cu timbru fiscal ucrainean. Cercetãrile în acest caz sunt continuate de poliåiætii de frontierã, sub coordonarea procurorului DIICOT din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Satu Mare.

Un alt caz s-a înregistrat în dimineaåa zilei de 15 mai a.c., în jurul orei 03.00, când un echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF Negreæti Oaæ a observat, în apropierea liniei de frontierã, un grup de persoane care transporta mai multe baxuri de åigãri.

Întrucât persoanele nu s-au supus somaåiilor, poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind trase trei focuri de armã în plan vertical, cu respectarea procedurilor legale, astfel încât sã nu existe rãniåi æi sã

nu fie încãlcat teritoriul statului vecin. Cei în cauzã au abandonat baxurile æi au fugit spre teritoriul ucrainean. Poliåiætii de frontierã au reåinut o persoanã care, în urma verificãrilor, s-a constatat a fi cetãåeanul ucrainean Ivanovici G., de 27 ani. Acesta avea asupra lui æi douã cartuæe tip semnalizare, calibru 70 mm.

Pe timpul cercetãrii la faåa locului, au fost gãsite abandonate 22.500 pachete de åigãri (45 de baxuri), în valoare totalã de 83.250 lei. În cauzã, a fost întocmitã lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de intrare în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat, contrabandã, contrabandã calificatã æi nerespectarea regimului armelor æi muniåiilor.

Cetãåeanul ucrainean a fost prezentat procurorilor DIICOT - Biroul Teritorial Satu Mare, care au dispus reåinerea pentru 24 de ore. Ulterior, Ivanovici G. a fost prezentat instanåei de judecatã, care a dispus arestarea preventivã pentru 29 de zile.

confiscateconfiscate de poliåiætii de de poliåiætii de frontierã sãtmãreni în 48 hfrontierã sãtmãreni în 48 h

Peste 43.000 Peste 43.000 pachete cu pachete cu

åigãriåigãri

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali din PPF Poråile de Fier I vamali din PPF Poråile de Fier I au depistat 10.000 de pachete cu au depistat 10.000 de pachete cu åigãri de provenienåã sârbeascã, åigãri de provenienåã sârbeascã, ascunse într-un plafon dublu al unui ascunse într-un plafon dublu al unui autofurgon, ce erau destinate vânzãrii autofurgon, ce erau destinate vânzãrii „la negru” în Austria. Acåiunea s-a „la negru” în Austria. Acåiunea s-a derulat în baza unei analize de risc derulat în baza unei analize de risc efectuatã de ofiåeri specialiæti din efectuatã de ofiåeri specialiæti din cadrul IGPF, DPF Timiæoara æi IJPF cadrul IGPF, DPF Timiæoara æi IJPF Mehedinåi.Mehedinåi.

În seara zilei de 27 mai a.c., la ora 22.30, în Punctul de Trecere a Frontierei

Poråile de Fier I – jud. Mehedinåi, s-au prezentat pentru a intra în România, cu o autofurgonetã înmatriculatã în Bulgaria, cetãåenii bulgari G. Genadiev, în vârstã de 23 ani æi V. Iliev, în vârstã de 31 ani.

Având date æi informaåii despre implicarea celor doi cetãåeni bulgari în traficul internaåional cu åigãri, s-a trecut la efectuarea unui control amãnunåit asupra bagajelor æi mijlocului de transport. Astfel, au fost descoperite ascunse, în plafonul dublu al autovehiculului, 10.000 pachete cu åigãri, marca VICEROY, de provenienåã sârbeascã. Din cercetãrile efectuate de

Capturã de åigãri la Poråile de FierCapturã de åigãri la Poråile de Fier

22 F R O N T I E R A Æ T I R I

Poliåiætii de frontierã timiæoreni au realizat o capturã de åigãri netimbrate, în valoare de 46.875 lei. Ei au gãsit ascunse într-o maæinã nu mai puåin de 12.500 pachete netimbrate cu åigãri, de diferite mãrci.

În data de 9 mai a.c., lucrãtorii Biroului CIT, din cadrul DPF Timiæoara au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii traficului cu åigãri netimbrate. Cu aceastã ocazie, la intrarea în localitatea Jebel, dinspre Moraviåa, poliåiætii de frontierã

au oprit, pentru control, un autoturism Renault Megane, condus de cãtre Marius J., în vârstã de 30 de ani, din Craiova.

În momentul în care æoferul a deschis portbagajul, lucrãtorii noætri au vãzut cã maæina era ticsitã cu åigãri netimbrate, motiv pentru care l-au invitat pe acesta la sediul direcåiei, în vederea efectuãrii unui control amãnunåit. Aici, la numãrãtoare au ieæit 12.500 pachete, netimbrate, cu åigãri (25 de baxuri), mãrcile „Marble”, „Ashima” æi „Mond”, evaluate la 46.875 lei.

Autoturismul fusese transformat într-o veritabilã tutungerie pe patru roåi:

Autoturisme furate din Italia, depistate la frontierãAutoturisme furate din Italia, depistate la frontierã

Un autoturism marca SAAB 93 (model 2006), declarat furat în Italia din luna septembrie 2007 æi dat în urmãrire internaåionalã prin Interpol, a fost depistat de cãtre poliåiætii de frontierã constãnåeni.

În data de 29 aprilie a.c., cu ocazia unei acåiuni pe linia prevenirii æi combaterii traficului cu autoturisme furate, poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei P.F. Constanåa au oprit, pentru control, pe raza municipiului Constanåa, un autoturism marca SAAB 93 (model 2006), înmatriculat în Italia, condus de constãnåeanul Paul I., în vârstã de 44 ani.

Cu ocazia verificãrii mijlocului de transport, lucrãtorii noætri au constatat cã acesta figura declarat furat din Italia, din data de 8 septembrie 2007 æi, mai mult, era dat în urmãrire internaåionalã prin Interpol. Referitor la aceastã situaåie, constãnåeanul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre faptul cã autoturismul era furat, el achiziåionându-l din târgul din localitate, contra sumei de 11.000 euro. Mergând pe „bunã credinåã”, el a plãtit banii pentru bunul achiziåionat, bazându-se pe promisiunea vânzãtorului

de a-i aduce actele maæinii.Poliåiætii de frontierã au întocmit

actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, cercetãrile fiind continuate în vederea identificãrii æi reåinerii tuturor persoanelor implicate. De asemenea, autoturismul a fost indisponibilizat pânã la definitivarea verificãrilor. De la începutul acestui an, la nivelul Direcåiei P.F. Constanåa, au mai fost descoperite alte opt autoturisme declarate furate în diverse åãri ale Uniunii Europene.

Paginã realizatã de Serviciul de Presã æi Comunicare

Un SAAB 93, furat din Italia,Un SAAB 93, furat din Italia,a fost descoperit la Constanåaa fost descoperit la Constanåa

bancheta din spate æi roata de rezervã fuseserã înlãturate pentru a intra cât mai multe pachete cu åigãri, iar marfa a fost acoperitã cu pãturi negre, ca sã nu fie observatã de ceilalåi participanåi la trafic.

Întreaga cantitate de åigãri a fost reåinutã în vederea confiscãrii, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã cu amendã contravenåionalã în cuantum de 1.500 lei.

De la începutul anului æi pânã în prezent, poliåiætii de frontierã din cadrul CIT – DPF Timiæoara au ridicat în vederea confiscãrii peste 70.000 pachete netimbrate cu åigãri, în valoare de aproximativ 200.000 lei.

Ciprian GAIC

cãtre poliåiætii de frontierã æi declaraåiile celor în cauzã, s-a stabilit cã åigãrile au fost cumpãrate din Bulgaria æi ascunse în tavanul dublu al autofurgonului, sub prelatã, cu scopul de a fi transportate æi comercializate ilegal în Austria. Cu banii obåinuåi, cei doi bulgari intenåionau sã-æi cumpere un autoturism. Autoritatea vamalã l-a sancåionat pe cetãåeanul bulgar V. Iliev (proprietarul autovehiculului) cu amendã în valoare de 100.000 de lei, iar åigãrile, în valoare de 10.000 euro, æi autovehiculul, în valoare de 9.400 euro, au fost confiscate, conform prevederilor legale în vigoare.

Grupaj realizat deServiciul de Presã æi Comunicare

Capturã de åigãri la Poråile de Fier

23F R O N T I E R A Æ T I R I

24 F R O N T I E R A C O O P E R A R E

Centrul European C. Marshall pentru Studii de Securitate este o instituåie internaåionalã pentru educaåie æi cercetare în domeniul mediului securitãåii, implicând, în special, Europa æi Eurasia. Obiectivul sãu este de a crea o reåea stabilã, formatã din oficiali guvernamentali, diplomaåi, parlamentari æi ofiåeri, capabilã sã înåeleagã æi sã analizeze problemele complexe de securitate æi apãrare cu care se confruntã în profesia ce o desfãæoarã.

În perioada 07 – 11 aprilie a.c., o delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române, formatã din absolvenåi ai cursurilor oferite de cãtre Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”, au participat la seminarul cu tema „Border and Civil Security” (Frontiera æi securitatea civilã), activitate care s-a desfãæurat la Garmisch – Partenkirchen (Republica Federalã Germania).

Principalele tematici abordate în cadrul acestui seminar au fost: provocãrile securizãrii frontierelor naåionale cerinåele pregãtirii poliåiætilor de frontierã colaborarea între poliåiile de frontierã æi alte instituåii guvernamentale de aplicare a legii securitatea æi controlul frontierei: provocãri æi soluåii cu caracter internaåional tehnologii æi cele mai bune practici în securizarea frontierei.

Un punct aparte al desfãæurãrii seminarului a constat în vizita de documentare la Aeroportul Internaåional din Munchen, ocazie cu care reprezentanåi ai Poliåiei Federale au prezentat propria organizare, atribuåiile, cooperarea pe plan intern æi internaåional. De asemenea, a fost condus un exerciåiu demonstrativ pe tema controlului de frontierã la o cursã de risc (Munchen- Tel Aviv).

Obiectivele acestui seminar au constat în: asigurarea unui cadru

propice pentru a permite absolvenåilor Centrului G.C Marshall æi altor experåi în domeniul securitãåii frontierei sã se focalizeze pe împãrtãæirea celor mai bune practici, a lecåiilor învãåate æi a ideilor noi, pentru a îmbunãtãåi operaåiunile circumscrise securitãåii frontierei oferirea oportunitãåii absolvenåilor Centrului G.C. Marshall de a lãrgi grupul de experåi în securitatea frontierei æi de a ajuta la îmbunãtãåirea cooperãrii internaåionale în aceastã problematicã stabilirea unei Comunitãåi de Interes care sã continue

sã împãrtãæeascã cele mai bune practici æi lecåiile învãåate dupã terminarea seminarului.

La acest seminar au participat reprezentanåi din 25 state, dintre care menåionãm: SUA, Polonia, Portugalia, Azerbaidjan, Mongolia, Serbia, Ucraina, Moldova, Afganistan.

La aceastã activitate au conferenåiat experåi în domeniul securitãåii frontierei, dintre care amintim: dr. Carlo Masala - Departamentul de Relaåii Internaåionale, Universitatea Foråelor Armate din Munchen, Eckehart Wache - æeful Direcåiei Afaceri Internaåionale æi

Cooperare Europeanã din cadrul Biroului Central al Poliåiei Federale din Potsdam, Andrus Oovel - preæedinte al Consiliului de Avizare - Centrul pentru Controlul Democratic al Foråelor Armate din Geneva, general de brigadã Ivars Zalitis, Directorul Colegiului Poliåiei de Frontierã din Rezenke (Letonia).

Referitor la modul de desfãæurare a activitãåilor, participanåii au fost împãråiåi în patru grupuri de lucru, care la terminarea sesiunilor au prezentat viziunea proprie privind acåiunile circumscrise securizãrii

frontierelor, privitã ca un fenomen cu implicaåii globale.

Delegaåia Poliåiei de Frontierã Române a avut un rol activ în desfãæurarea acestui seminar, inspectorul principal de poliåie Anemona Pereæ prezentând tema: Cooperarea Transfrontalierã în contextul managementului integrat al securizãrii frontierelor, în cadrul secåiunii: „Securitatea æi controlul frontierei: Provocãri æi soluåii Internaåionale“, iar subcomisarul Alin Ioan Lungu æi inspectorul principal Edward Bezman prezentând concluziile grupurilor de lucru din care au fãcut parte.

Alin Ioan LUNGU

România, pe plan extern, prin reprezentanåi ai PFRRomânia, pe plan extern, prin reprezentanåi ai PFR

25F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

Nu de puåine ori, în activitãåile desfãæurate, S.A.S.I. (Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåie) preferã sã se implice în riscurile cele mai evidente, cu personal æi echipamente logistice pe care le are la dispoziåie, în special, pentru cã, prin demersuri creætine, le-a primit de la parteneri strãini, pentru a realiza, în cooperare cu structuri ale Poliåiei de Frontierã centrale sau teritoriale, obiective în care crede æi pentru care luptã.

Pânã aici toate bune æi, mai ales, frumoase. Numai cã, dupã ce eroii se întorc obosiåi de la rãzboi, constatã cã pe copiii lor (rezultatele muncii lor), i-au botezat alåii. Adicã, un operator de calculator i-a omis cu desãvâræire de la prezentarea acåiunii. Mai mult, nici nu se pomeneæte numele SASI în raportul înaintat cãtre decidenåii ierarhici, pentru ca, atunci când creæte mare, (în special prin intermediul mass-media), copilul sã poatã fi spre lauda pãrinåilor adoptivi. Este drept, toatã lumea ætie cã în stupii productivi curge mierea de la albinele

lucrãtoare, un trântor æi o matcã. Despre parada în care fiecare albinã lurãtoare este matcã travestitã, nici pomenealã.... Dar, poate cã, uneori, o oglindã ar face mult mai mult rãu decât ar face darul procreaåiei pentru travestite...

Acum devine perfect legitimã întrebarea unora privind uzura maæinilor SASI, în timp ce nu sunt folosite, æi stupefacåia privind solicitarea de dotare specificã (aparate de înregistrare, filmare, fotografiere, disimulate), dacã nimeni nu foloseæte aæa ceva. Pânã la urmã trebuie sã recunoaætem cã numai cronicarii cei iuåi la mânã pot aduce roade bogate æi nu cei care se mulåumesc cu lucrul bine fãcut æi o noapte scurtã...

Oricum, cu bune æi rele, având în vedere cã imaginea conteazã, SASI cel real existã, îæi face filme de reprezentare (care ar putea fi æi ele cosmetizate æi prelucrate), siglã proprie æi continuã lupta...

Identitatea realã nici nu mai conteazã, când SASI, de bunãvoie æi nesilit de nimeni, lucreazã sub acoperire,

înåelegând, prin aceasta, cã probeazã vinovãåia infractorilor æi înregistreazã mai multe succese acoperite...

Iulia BOTEZATU

SASI - un succes cu o mamã naturalã æi mai mulåi pãrinåi adoptivi

26 F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

În ultimii ani, întreaga lume, dar în mod deosebit Europa, a fost marcatã de schimbãri politice fundamentale. Aceste mutaåii, dar, mai ales, actele teroriste din 11 septembrie 2001, s-au resimåit, în mod special, în ceea ce priveæte politica de securitate, determinând problemele majore ale securitãåii interne pentru statele europene, æi nu numai, sã se structureze în jurul evoluåiilor alarmante ale crimei organizate, extremismului politic æi terorismului, cu tot cortegiul de ameninåãri æi implicaåii negative care derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept boala secolului XXI, un pol al noii ordini mon diale, mega te ro rism sau hiperterorism, terorismul este apreciat de Bill Clinton drept „par tea întunecatã a globalizãrii care divide lumea în bogaåi æi sã raci, promoveazã competiåia, dar æi conflictele, alimenteazã sen ti men tele de urã, alienare, durere, concomitent cu crearea de noi re laåii æi interacåiuni, de noi conglomerate sociale, politice æi economice”. Analiza evoluåiei fenomenului extremist-terorist pe plan internaåional relevã, din ce în ce mai mult, o tendinåã de intensificare a acestuia, inclusiv în folosirea violenåei ca mijloc de promovare æi impunere a unor scopuri æi interese politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu un inamic aflat printre noi, implicã cos turi æi urmãri greu de anticipat. Toate acestea au transformat terorismul într-o armã strategicã, lumea nefiind pregãtitã pentru a-i face faåã. Terorismul actual reprezintã provocarea mi leniului trei, re u æind, prin acåiunile organizate, chiar sã spulbere, în parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA. Parafrazând un reputat reprezentant al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã, în lupta împotriva terorii, „ suntem în ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie, prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,comisar-æef dr. Nicolae RADU,consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -Factorii care contribuie la

eficienåa acåiunilor teroriste

Îmbunãtãåirea æi extinderea comunicaåiilor, a sistemelor de informaåii æi a metodelor folosite de mass-media faciliteazã informarea imediatã a publicului. Reåele moderne de transport îi ajutã pe teroriæti în identificarea noilor åinte, a vulnerabilitãåii acestor mijloace, inclusiv posibilitatea de scãpare. Sistemele

financiare moderne permit în bune condiåii finanåarea operaåiilor. Explozibilii æi armamentul au devenit accesibili oricãrui stat sau individ, pe pieåele negre, inclusiv mijloacele nucleare, chimice æi biologice.

Situaåia minoritãåilor naåionale, existenåa unor instabilitãåi sau incoerenåe în politica internã sau externã, exacerbarea rolului religiei, slãbiciunile instituåiilor unor state în prevenirea æi reprimarea terorismului constituie alåi factori care contribuie la eficienåa acåiunilor teroriste.

Analiza celor mai importante acåiuni teroriste desfãæurate în ultimii ani demonstreazã cã acestea s-au executat pe baza unor planuri dirijate æi finanåate de cãtre state sau cercuri interesate în destabilizare sau în obåinerea unor profituri de diferite nuanåe.

Caracteristicile terorismului actual sunt:

- invizibilitatea autorului, atentatele fiind, de cele mai multe ori, revendicate, ulterior, prin telefoane sau anunåuri:

- imprevizibilitatea actului terorist;- incertitudinea asupra obiectivului

vizat;- lipsa de control asupra efectelor

atentatelor.Fundaåia americanã „HERITAGE”

aprecia, la un simpozion organizat la Washington, în anul 2000, cã S.U.A. rãmân principala åintã a terorismului internaåional, ale cãrei victime programate reprezintã 40 % din atacurile teroriste internaåionale, participanåii avertizând cã viitoarele atacuri teroriste ar putea fi æi mai distrugãtoare. Aceeaæi concluzie

a desprins-o æi directorul Agenåiei de Informaåii a Departamentului Apãrãrii al S.U.A., când a afirmat în faåa Comisiei Congresului american cã „ameninåãrile æi provocãrile pe plan mondial, în deceniile urmãtoare, la adresa S.U.A se vor amplifica”.

Întrucât centrul terorismului mondial s-a stabilizat, în mare mãsurã, în Orient, vom analiza mai jos implicaåiile fenomenului proliferãrii fundamentalismului islamic.

Fenomenul fundamental islamic - un pericol la adresa

pãcii mondiale?

Islamismul este considerat, din punct de vedere al numãrului de adepåi, a doua religie pe plan mondial æi se extinde cu cea mai mare vitezã în lume, aæa dupã cum se afirma în cotidianul „El Pais” (Spania, 01.oct.2001). Potrivit ultimei statistici privind musulmanii, întocmitã în 1986, existau 1,55 miliarde de persoane de confesiune islamicã,

27F R O N T I E R A D O C U M E N T A R

rãspândirea acestora prezentându-se astfel: Africa de Nord æi Egipt-100,5 milioane; Africa de Est - 125 milioane; Africa Centralã - 18 milioane, Africa Occidentalã - 93 milioane; Africa Australã - 15,3 milioane, åãrile arabe, Turcia, Iran æi Afganistan - 148 milioane, fosta URSS - 62,7 milioane; subcontinentul indian - 275 milioane; Asia de Sud-est - 180,5 milioane; Extremul Orient - 81 milioane; Europa -18,3 milioane; America, Oceania - 5,3 milioane.

Unele statistici efectuate la nivel zonal atestã creæterea numãrului de musulmani, menåionându-se numai în Africa dublarea acestuia în ultimii zece ani. Din 120 de åãri în care existã comunitãåi musulmane, în 35 musulmanii reprezintã majoritatea locuitorilor, iar în alte 18 - o minoritate influentã.

Un numãr de 50 de åãri afro-asiatice sunt reunite în Organizaåia Conferinåei Islamice. Dintre statele europene, au aderat la O.C.L. Albania (în 1992) æi Bosnia-Heråegovina. În 28 de state, Islamul este recunoscut drept religie oficialã, fiind întemeiat în secolul VII de Mohamed.

Principalele dogme ale Islamismului expuse în Coran sunt: credinåa într-un Dumnezeu unic, creator al lumii, necreat, însoåit de îngeri, care sunt reprezentanåii sãi. El pretinde lumii monoteism, prin profeåii lui (Abraham, Moise, Isus, Mohamed), credinåa în viaåa de apoi, unde cei buni sunt rãsplãtiåi (Paradisul) æi cei rãi sunt pedepsiåi (Infernul). Pornind de la Coran, întreaga dogmã a Islamului s-a dezvoltat în timp, ceea ce a dus æi la divergenåe privind interpretarea anumitor pasaje. Cel mai viu dezbãtut este acela în care se vorbeæte despre predestinare, idee care a fost acceptatã de cãtre ortodoxia sunnitã.

Obligaåiile cultului, în numãr de cinci, sunt urmãtoarele: profesiunea de credinåã („Nu existã decât un Dumnezeu æi acela este Alah, iar Mohamed este trimisul lui”); rugãciunea („æalat”), adicã cele cinci rugãciuni zilnice æi cea de vineri de la

moschee, spãlarea obligatorie înainte de rugãciune; un impozit în folosul celor sãraci; postul anual în decursul lunii a zecea (Ramazanul); pelerinajul la oraæul sfânt Mecca.

O serie de puncte de vedere diferite privind unele detalii teologice, doctrinare æi culturale, precum æi divergenåe de ordin politic au dus la crearea unei eterogenitãåi în rândul credincioæilor musulmani, care sunt împãråiåi pe grupe, rituri sau æcoli.

Majoritatea musulmanilor o constituie sunniåii. Aceætia sunt ortodocæii care îi recunosc pe cei patru califi, primii succesori ai Profetului Mohamed, precum æi pe Omneyazi æi Abbassizi. Din punct de vedere juridico-religios, sunniåii se împart în hanifiåi, safiiåi, malkiåi æi hanbaliåi.

Æiiåii diferã, deci, pe plan politic

de sunniåi. Pe de altã parte, æiiåii se deosebesc æi între ei prin interpretãrile pe care le dau unor detalii de cult împãråindu-se în mai multe grupe: aidiåii, inamiåii sau duodecimamii æi extremiætii ismailiåi, nusayriåii sau alawiåii. Indiferent de aceasta, æiiåii introduc în Islam tema pasiunii (martiriul lui HUSSEIN, fiul lui ALI, în anul 680 æi al altor alizi), ideea caracterului semidivin al califului æi aceea a întoarcerii acestuia dupã ce a fost “mort” sau dispãrut”.

Islamul nu este numai o religie, ci o lege care reglementeazã comportamentul musulmanilor în toate circumstanåele vieåii religioase, politice, sociale æi particulare. Din acest punct de vedere, în prezent, musulmanii se împart în tradiåionaliæti, care sunt reticenåi la reforme æi schimbãri; fundamentaliæti, care cheamã la revenirea la izvoarele “Islamului pur” din secolul al Vll-lea; moderniæti, care considerã cã Islamul trebuie reformat.

Dintre toate miæcãrile æi curentele islamice, cel mai activ este fundamentalismul islamic, care pretinde cã deåine rolul conducãtor în întreaga lume islamicã.

Fundamentalismul islamic

Fundamentalismul (integrismul) islamic este un curent desprins din religia islamicã, cu pronunåate tendinåe naåionaliste, ostile valorilor democratice æi spirituale de tip occidental, virulent antisemit, care promoveazã o politicã globalistã privind crearea unei hegemonii islamice, cu aplicarea strictã a legii islamice - Charia.

Scopul fundamentalismului islamic este constituirea de state islamice, ceea ce presupune înlãturarea regimurilor aflate la putere æi, în final, instituirea califatului pe ansamblul lumii musulmane.

Principalele principii promovate de fundamentalismului islamic constau în:

- universalitatea islamului, atât ca religie, cât æi ca formã de organizare statalã;

- revenirea la izvoarele “islamului pur”;

- guvernarea pe baza legii islamice;- statuarea fiecãrei åãri islamice ca

patrie a tuturor musulmanilor,- rãspândirea æi apãrarea islamului

prin orice modalitate. Apariåia æi dezvoltarea fundamentalismului au fost determinate æi favorizate de factori interni, prin cãutarea de remedii pentru diferite dificultãåi æi situaåii cu care se confruntau åãrile respective, dar, în mare mãsurã, æi de factori externi.

Astfel, fundamentalismul æi-a fãcut apariåia în anumite åãri islamice când politica oficialã a înregistrat mari æi numeroase eæecuri care au generat nemulåumiri în rândul maselor.

Îndeosebi politica economicã neadecvatã, urmatã de deteriorarea nivelului de trai, amplificarea corupåiei æi altor fenomene negative au permis miæcãrilor integriste sã câætige adepåi, cu preponderenåã, din rândul categoriilor sociale defavorizate.

- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IV)

1 mai - ziua internaåionalã a muncii æi a solidaritãåii universale a celor care muncesc; a fost proclamatã sãrbãtoare universalã a celor ce muncesc în urma

uriaæelor manifestaåii din anul 1886, în oraæul Chicago (SUA); decizia ca 1 mai sã fie proclamatã sãrbãtoarea muncii a fost luatã la Primul Congres al Internaåionalei a II-a (1889, Paris).

2 mai 1600 - Oætirile comandate de Mihai Vodã Viteazul (1593-1601) au pãtruns prin Pasul Oituz în Moldova; în cursul lunii mai 1600 a fost alungat domnul polonifil Ieremia Movilã, iar Moldova s-a unit cu Åara Româneascã æi Transilvania, astfel realizându-se prima unire politicã a tuturor românilor.

2 mai 1945 - Garnizoana germanã

din Berlin æi din Italia capituleazã. 5 mai 1945 - insurecåia din Praga;

oraæul este eliberat fãrã ajutorul Armatei Sovietice, care va sosi abia la 12 mai 1945.

5 mai 1947 - Preæedintele Franåei, Paul Ramadieu æi premierul italian Alcide de Gasperi curãåã guvernele de comuniæti.

7 mai 1945 - capituleazã trupele germane din Norvegia;

7 mai 1945 - la Reims, mareæalul Jodl a semnat capitularea Germaniei, în

faåa comandanåilor armatelor SUA æi ale Marii Britanii.

8 mai 1945 - Berlin, la Karlshorst, la ora 23.01, s-a semnat æi capitularea cãtre sovietici; din partea germanã a semnat mareæalul Keitel; la Berlin existã

Muzeul Germano-Rus, unde este pãstratã în detaliu încãperea în care s-a semnat actul; ziua victoriei se sãrbãtoreæte datoritã cererii lui I. V. Stalin, la 9 mai 1945.

9 mai 1877 - se proclamã independenåa de stat a României, de cãtre Mihail Kogãlniceanu, prin discursul rostit în camerele legislative ale României.

9 mai 1945 - se sãrbãtoreæte, în mod convenåinal, victoria contra nazismului.

9 mai 1949 - Berlin; generalul sovietic Ciuikov anunåã ridicarea Blocadei Berlinului.

9 mai 1950 - Robert Schuman, într-o conferinåã de presã, åinutã la Paris, declarã cã de atunci începe construirea „Noii Europe”.

10 mai 1866 - a fost încoronat principele Carol I; în anul 1881 principele a fost încoronat rege al României.

PILULE ISTORICE - MAI

În lungul istoriei, ziua de 9 mai a cãpãtat o întreitã semnificaåie pentru români. În anul 1877 ea a reprezentat momentul în care s-a declarat independenåa statului român, în anul 1945 - cel în care s-a socotit cã s-a ajuns la victorie deplinã asupra nazismului æi, în fine, anul 1950, ziua Europei Unite, când entuziastul catolic Robert Schuman a declarat, într-o conferinåã de presã, cã de atunci va începe sã se formeze Uniunea Europeanã.

Neîndoielnic, pentru români, cea mai însemnatã datã rãmâne cea dintâi. Ca urmare, este necesar sã se înceapã discuåia cu ea.

Este ætiut în rândurile oamenilor de culturã medie cã, în veacul al XIX-lea, s-a nãscut, s-a desfãæurat æi s-a înfãptuit cu succes, în Europa, o amplã miæcare de creare a statelor etnice, independente. În cadrul ei, prin unificarea Principatelor Dunãrene æi formarea statului modern (1859), România a fost un model pentru procesul care se va desfãæura, în mod similar, în Italia æi în Germania. Era necesar sã se treacã la etapa urmãtoare:

obåinerea independenåei Principatului România. Pentru a putea ieæi de sub suzeranitatea Sublimei Poråi, România era obligatã sã gãseascã o conjuncturã internaåionalã favorabilã æi sã se înscrie în ea. Aceasta a apãrut odatã cu noua crizã balcanicã (1875-1878), a mereu nerezolvatei „ p r o b l e m e o r i e n t a l e ” . Oamenii politici din Bucureæti au decis sã foloseascã momentul. Ei ætiau cã Imperiul „Åarist” putea ataca Sublima Poartã folosind, inclusiv, calea terestrã care trecea prin România. În consecinåã, la 4 aprilie 1877, s-a încheiat Acordul secret dintre guvernele de la Bucureæti æi Sankt-Petersburg.

Ca orice secret politic, el a fost aflat imediat de partea adversã, adicã de oamenii politici de la Istanbul, sprijiniåi, în special, de britanici.

Evenimentele s-au precipitat. Armata rusã a început ofensiva în zona Dunãrii. Oætirea românã, sub comanda principelui Carol I, a trecut la apãrarea liniei marelui fluviu. Opinia publicã din România, prin

ziare, prin cuvântãri în întruniri publice, a cerut intrarea în luptã împotriva Sublimei Poråi. La 29 aprilie æi apoi la 30 aprilie 1877 camerele legiuitoare ale României au declarat åara în stare de rãzboi cu Sublima Poartã.

Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI

9 MAI 1877, ZIUA INDEPENDENÅEI DE STA

28 F R O N T I E R A I S T O R I E

La 9 mai 1877, în sesiunea camerelor legislative ale Principatului României, Mihail Kogãlniceanu a fost interpelat de un deputat liberal, Nicolae Fleva, cerându-i-se sã arate în ce stare se gãsea România. Atunci, Mihail Kogãlniceanu, în calitate de ministru al afacerilor strãine, a rãspuns ritos: „Suntem independenåi, suntem naåiune de sine stãtãtoare; suntem o naåiune liberã æi independentã”.

Cuvintele lui au marcat situaåia de facto a României, aæa cum o simåeau românii. De jure, independenåa României se va impune pe plan internaåional în urma participãrii victorioase la rãzboi, a semnãrii Tratatului de Pace de la San-Stefano (18 februarie/3 martie 1878) între Imperiul Åarist æi Sublima Poartã æi a deciziilor conferinåei de la Berlin a celor æapte mari puteri europene (iunie 1878).

A urmat o luptã diplomaticã grea a oamenilor politici români pentru a fi recunoscutã independenåa statului România. Ea s-a încheiat fericit în anul 1881, când æi Principatul Român a devenit Regatul România, s-a încoronat principele Carol I ca regele Carol I, iar cuvintele lui Mihail Kogãlniceanu, rostite la 9 mai 1877, au cãpãtat o esenåã deplinã.

18 mai 1949 - marcând trecerea de la controlul militar la cel civil, preæedintele H. Truman îl numeæte în funcåia de înalt comisar al SUA pentru Germania pe John J. McCloy, preæedintele Bãncii Mondiale.

20 mai 1958 - R. P. Chinezã declarã cã a acceptat planul dezvoltãrii economice, elaborat de Mao Tze Dong, „Marele salt înainte”.

20 mai 1985 - se rezolvã un caz major de spionaj din timpul rãzboiului rece; în SUA a fost arestat ofiåerul de marinã în retragere John Anthony Walker Jr. care, din 1968, furniza informaåii secrete URSS.

28 mai 1987 - tânãrul german de 19 ani, Mathias Rust, venit de la Helsinki, cu un avion Cessna, a aterizat în Piaåa Roæie; M. S. Gorbaciov a demis numeroæi generali sovietici; tânãrul german a fost condamnat la 4 ani detenåie; a executat 432 de zile.

T A ROMÂNIEIZiua Internaåionalã a Copilului a

fost stabilitã la Conferinåa Mondialã pentru Protejarea si Bunãstarea Copiilor, organizatã la Geneva, în 1925.

De atunci s-a hotãrât ca 1 iunie sã fie Ziua Internaåionalã a Copilului, mai ales

în åãrile comuniste. În vest, aceastã zi este sãrbãtoritã în alte zile ale anului, dar nu i se acordã prea mare atenåie. Astfel, aceastã zi a fost interpretatã ca fiind o sãrbãtoare comunistã.

Din istoricul momentelor mai importante ale miæcãrii de promovare a drepturilor copilului:

1924 - Adoptarea de cãtre Liga Naåiunilor Unite a Declaraåiei Drepturilor Copilului;

1925 - Conferinåa mondialã pentru protejarea æi bunãstarea copiilor, organizatã la Geneva;

1989 - Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite adoptã, la 20 noiembrie, Convenåia privind Drepturile Copilului;

1990 - Parlamentul României ratificã æi el Convenåia Naåiunilor Unite (în luna septembrie);

Ziua Copilului este sãrbãtoritã în lume la date diferite, în funcåie de istoria naåionalã a fiecãrei åãri. Astfel: în 25 de åãri, în majoritate foste sau actual comuniste, la 1 iunie; Germania, partea vesticã, la 20 septembrie; India, la 14 noiembrie; Japonia, Coreea de Sud, la 5 mai.

Convenåia Naåiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, ratificatã de Parlamentul României, devine, conform Constituåiei, parte integratã a dreptului intern.

Prezentãm câteva selecåii din aceastã Convenåie:

1. Copilul are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde

libertatea de a cãuta, de a primi æi de a difuza informaåii æi idei de orice naturã, indiferent de frontiere, sub formã oralã, scrisã, tipãritã sau artisticã ori prin orice alte mijloace, la alegerea copilului. (ART.13)

2. Statele pãråi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conætiinåã si religie (Art.14).

3....ambii pãrinåi au responsabilitãåi comune pentru creæterea æi dezvoltarea copilului. Pãrinåii sau, dupã caz, reprezentanåii sãi legali sunt principalii responsabili de creæterea æi dezvoltarea copilului. Aceætia trebuie sã acåioneze, în primul rând, în interesul suprem al copilului (ART.18).

4. ...protejarea copilului împotriva oricãror forme de violenåã, vãtãmare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijenåã, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual (ART. 19).

5. ...pentru copiii handicapaåi fizic æi mental trebuie sã se asigure o viaåã împlinitã æi decentã, în condiåii care sã le garanteze demnitatea, sã le favorizeze autonomia æi sã le faciliteze participarea activã la viaåa comunitãåii (ART.23).

6. ...dreptul oricãrui copil de a beneficia de un nivel de trai care sã permitã dezvoltarea sa fizicã, mentalã, spiritualã, moralã æi socialã (ART.27).

7. ...dreptul copilului la educaåie... (ART.28).

8. ...dreptul la odihnã æi la vacanåã, dreptul de a practica activitãåi recreative proprii vârstei sale, de a participa liber la viaåa culturalã æi artisticã (ART.31).

9. ...dreptul copilului de a fi protejat împotriva exploatãrii economice æi de a nu fi constrâns la vreo muncã ce comportã vreun risc potenåial sau care este susceptibilã sã îi compromitã educaåia, ori sã îi dãuneze sãnãtãåii sau dezvoltãrii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale (ART.32).

10. ...sã protejeze copilul contra oricãrei forme de exploatare sexualã æi de violenåã sexualã (ART.34).

11. Statul va lua toate mãsurile necesare pentru a preveni rãpirea, vânzarea æi traficul de copii, în orice scop æi sub orice formã (ART.35).

12. Niciun copil sã nu fie supus la torturã, la pedepse sau la tratamente crude, inumane sau degradante (ART.37.lit.a).

13. Statul va lua toate mãsurile corespunzãtoare pentru a facilita recuperarea fizicã æi psihicã æi reintegrarea socialã a copiilor, victime ale unei forme de neglijenåã, exploatare sau abuz, de torturã sau pedeapsã ori tratamente crude, inumane sau degradante (ART.39).

Iulian PUICÃ

1 IunieIunie-ziuaziua copiluluicopilului

29F R O N T I E R A I S T O R I E

30 F R O N T I E R A A N I V E R S A R E

O zi de primãvarã, 14 mai, vã spune ceva, dumneavoastrã, celor ce îndrãgiåi sportul?

Pentru suporterii æi sportivii performeri sub culorile clubului Dinamo, cu medalii cucerite la competiåiile interne æi

internaåionale, reprezintã o zi de referinåã din istoria clubului, o zi din cea de-a 60-a primãvarã a existenåei a ceea ce este acum numit Clubul Mileniului III.

Având un palmares bogat, cuprinzând 118 medalii olimpice (33 de aur), 607 medalii mondiale (175 de aur) æi 697 europene (187 de aur), 117 sportivi medaliaåi olimpici, 112 antrenori emeriåi æi 318 sportivi distinæi cu titlul de maestru emerit, Clubului Sportiv Dinamo

i-a fost recunoscut meritul în promovarea valorilor

sportive româneæti æi în afirmarea lor pe plan naåional

æi mondial, atribuindu-i-se sintagma „Club de interes naåional æi olimpic”.

IGPF, prin Serviciul Cabinet æi Relaåii Publice, Compartimentul Tradiåii - Culturã, a organizat, la sediul inspectoratului, cu prilejul aniversãrii, de cãtre Clubul

Sportiv Dinamo, a peste jumãtate de veac de activitate sportivã încununatã de succese, o întâlnire omagialã cu titlul „Campioni la frontierã”, reprezentatã, din partea poliåiætilor de frontierã, de adjunctul inspectorului general al Poliåiei de Frontierã, chestor Vasile Moåoc æi, din partea clubului, de domnii Dorin Arãdãvoaicei, consilier al preæedintelui clubului æi Dan Ioan Berceanu, æeful Secåiei Sporturi Individuale.

În calitate de invitat special, cunoscutul comentator sportiv Cristian Åopescu, al cãrui debut în viaåa sportivã a avut loc pe arenele clubului patronat de M.I.R.A., a vorbit despre sport æi „culisele” lui, iar împreunã cu cei doi reprezentanåi ai clubului au interacåionat cu participanåii la evenimentul aniversar.

Cu acest prilej, Dorin Arãdãvoaicei i-a înmânat chestorului Vasile Moåoc un trofeu omagial din partea conducerii Clubului Sportiv Dinamo. Au fost aduse mulåumiri pentru disponibilitatea conducerii I.G.P.F. æi sprijinul acordat foætilor sportivi pentru integrarea lor în rândul poliåiætilor de frontierã, aceætia dovedind competenåã æi profesionalism în îndeplinirea atribuåiilor de serviciu cu aceeaæi seriozitate ce i-a condus la obåinerea titlurilor de campioni.

Reprezentanåilor clubului sportiv æi domnului Cristian Åopescu le-a fost, la rândul lor, înmânate, din partea Poliåiei de Frontierã, plachete omagiale.

Foætilor campioni dinamoviæti, actuali poliåiæti de frontierã, le-au fost decernate Diplome de Onoare.

Pentru cã, sigur, vreåi sã-i cunoaæteåi pe cei care, de multe ori, au fãcut ca imnul României sã rãsune pe arenele sportive ale lumii, iar alåii sã vã amintiåi cu drag de ei, îi nominalizãm:

Comisar de poliåie Gafencu Neagu Liliana

Sportul practicat: canotaj.Rezultate obåinute: triplã campioanã

olimpicã: în 1996 - J.O. de la Atlanta, în 2000 - J.O. de la Sidney, în 2004 - J.O. de la Atena; campioanã mondialã în 1997 æi 1998 la proba „8+ 1”.

Ca poliåist de frontierã, lucreazã în cadrul Centrului de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti - Otopeni, Punctul de Trecere a Frontierei „Aeroport Aurel Vlaicu“, în prezent este tânãrã mãmicã æi se aflã în concediu de creætere-îngrijirea copilului.

Inspector de poliåie Hanuseac Costea Fãnica

Sportul practicat: canotaj Rezultate obåinute: multiplã

campioanã naåionalã; campioanã mondialã în 1993, în Cehia, la proba „8+ 1”.

În prezent, îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, la Direcåia Management Resurse Umane - Serviciul Formare æi Perfecåionare Resurse Umane.

DINAMO –

31F R O N T I E R A A N I V E R S A R E

Subinspector de poliåie Bãdiåã Scurtu Alina

Sportul practicat: canotaj.Rezultate obåinute: campioanã

mondialã în 2003, la Milano, la proba ,,2 fãrã cârmaci”.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul Centrului de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti - Otopeni, Punctul de Trecere a Frontierei „Aeroport Henri Coandã“.

Personal contractual Rusãnescu Lavinia

Sportul practicat: kaiac-canoe.

Rezultate obåinute: multiplã campioanã naåionalã; campioanã balcanicã în 2004, la Snagov; medaliatã la regate interne æi internaåionale între anii 1999-2005.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, la Direcåia Management Resurse Umane - Serviciul Formare æi Perfecåionare Resurse Umane.

Comisar de poliåie Rusu Dumitru

Sportul practicat: rugby.Rezultate obåinute: membru în

echipa de rugby a Clubului din 1986-1990; multiplu campion naåional.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, fiind æeful Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Comisar de poliåie Tufã Valere Sportul practicat: rugbyRezultate obåinute: multiplu

campion naåional, câætigãtor al Cupei României cu echipa Dinamo (8

titluri), locul III în „Heineken Cup” - 1995; participant la Cupa Mondialã din Republica Africa de Sud - 1995. Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Subcomisar de poliåie Bãdiåã Horaåiu

Sportul practicat: nataåie. Rezultate obåinute: finalist la J.O. de la Atlanta, în 1996; multiplu campion balcanic; vicecampion european; campion mondial.

Lucreazã la DMRU - IGPF în cadrul Serviciului Formare æi Perfecåionare Resurse Umane.

Subcomisar de poliåie Radu Cãtãlin

Sportul practicat: polo.Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional; component al lotului naåional de polo participant la J.O. de la Atlanta, în 1996.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

IGPF, la Direcåia Management Resurse Umane - Serviciul Formare æi Perfecåionare Resurse Umane.

Subcomisar de poliåie Mãdîrjac Gheorghiåã

Sportul practicat: baschet.Rezultate obåinute:

membru în echipa naåionalã de baschet a României; multiplu campion naåional; maestru emerit al sportului.

Lucreazã la Serviciul Administrativ al IGPF.

Inspector de poliåie Lupeicã Alin Florin

Sportul practicat: scrimã.Rezultate obåinute: trei

participãri la J.O. Barcelona, în 1992; Atlanta, în 1996 æi Sidney, în 2000 - unde a obåinut locul IV; multiplu campion european.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã Iaæi.

Agent æef principal de poliåie Chirteæ Nicolae

Sportul practicat: canotaj.Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional; vicecampion balcanic, în 1986.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Agent - æef adjunct de poliåie Soare Ætefan

Sportul practicat: rugby.Rezultate obåinute: multiplu

campion naåional, câætigãtor al Cupei României cu echipa Dinamo ( 8

titluri); locul III în „Heineken Cup” - 1997; participant la Cupa Mondialã din Republica Africa de Sud.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Agent de poliåie Constantin Gabriel

Sportul practicat: rugby.Rezultate obåinute: membru

în echipa de rugby a Clubului din 1986-1990; multiplu campion naåional.

Îæi desfãæoarã activitatea în cadrul IGPF, Serviciul Acåiuni Speciale æi Intervenåie.

Elena URSACHI

60 DE PRIMÃVERI

APARIÅI

I EDITO

RIALE

„Comunicare æi ordine publicã”

Lucrarea colonelului (r) Gheorghe Boblea este una foarte bine documentatã. Ea nu are la bazã experienåe virtuale. Aproape 600 de pagini sunt fundamentate pe 16 ani de comunicare profesionistã, la diferite niveluri. Gheorghe Boblea

a trãit zi æi noapte, 7 zile pe sãptãmânã, p r e s i u n e a infernalã a cererilor de i n f o r m a å i i publice din cel mai mare æi mai complex minister din România.

Evident, nu este singurul care a trecut

prin acest supliciu, dar este, cu siguranåã, cel mai bun „produs” al comunicãrii publice al unui organism guvernamental ce a lucrat, pânã de curând, pe structurã militarã æi cu tentaåia de a trece cam totul în categoria „confidenåial” sau „secret de serviciu”.

Numeroasele exemple din realitate, din crizele sau succesele de imagine ale sistemului de ordine æi siguranåã publicã, fac din lucrarea lui Gheorghe Boblea un argument excepåional pentru cei care îi vor cãlca pe urme în acest domeniu, spunea în prefaåa lucrãrii jurnalistul Radu Tudor.

Autorul cãråii are un CV solid: este fondatorul ediåiei noi a Revistei Jandarmeriei, cãreia i-a adãugat un supliment cultural – „Revista Jandarmeriei literarã æi artisticã“, ambele publicaåii constituind, dupã 1990, o emblemã a instituåiei; celor douã le-a urmat „Almanahul Revistei Jandarmeriei“, în multiple ediåii. De asemenea, are la activ patru cãråi, sute de articole, studii æi eseuri care au ca numitor comun pledoaria pentru o relaåie sincerã æi onestã cu oamenii, pentru construcåia unui nou parteneriat, bazat pe încredere, cu mass-media. În domeniul relaåiilor publice a iniåiat acåiuni, unele dintre ele în premierã, pentru o instituåie a statului, care s-au constituit în puternice mijloace de relaåionare, transparenåã æi deschidere instituåionalã (cãlãtoria de presã, Ziua

Poråilor Deschise, cursuri pentru jurnaliætii de investigaåie etc.).

Câteva teme de profil abordate sunt: rãsturnarea imagologicã, managementul crizei de imagine, biroul de presã æi instituåia purtãtorului de cuvânt, transparenåa instituåionalã, comunicarea internã æi externã æ.a., iar în ceea ce priveæte procesul complex al relaåiilor publice, este demn de relevat efortul de studiu alocat acestui domeniu, într-un capitol distinct.

Capitolul destinat comunicatorului din instituåia publicã îl situeazã, simbolic, pe relaåionist între nicovala presei æi ciocanul organizaåiei, oferã soluåii, modele æi formule utile de lucru, dar, mai ales, sugereazã cititorului angrenat în aceastã activitate abordarea diferenåialã a realitãåii, de la caz la caz, bazatã pe creativitate, pe lucrul în echipã æi, nu în ultimul rând, pe afecåiune instituåionalã, calitate socotitã de autor, pe drept cuvânt, indispensabilã succesului în comunicarea publicã.

Romicã MOISE

Mariana Cenea, colaboratoare activã a revistei Frontiera, a lansat la Editura „Detectiv“ romanul „Între Apusul æi Rãsãritul Vieåii”. Cunoscutã pentru materialele bine fundamentate æi incisive din domeniul psihologiei æi sociologiei, autoarea ne propune un roman de aventuri, ce are ca personaj principal o tânãrã româncã ce devine membrã a unei unitãåi speciale de la Pentagon. Naraåiunea alertã, prezentarea în antitezã a situaåiei din România æi SUA precum æi recursul la evenimente din perioada de dupã Revoluåia din ’89 fac din acest roman o lecturã plãcutã æi captivantã.

Revista ATLASORBIS a fost fondatã în iunie 2005 de cãtre Fabrizio Locurcio, numele derivând din expresia latinã „Atlante del Mondo”. La început nu a dispus de condiåii editoriale deosebite, ocupându-se cu toate aspectele ce åin

de interesele i t a l i e n e internaåionale, în scopul oferirii unor a n a l i z e efectuate de profesioniæti în domeniu, pentru a-i determina pe oameni sã se gândeascã la lucrurile care se întâmplã în

jurul lor æi, mai ales, de ce se întâmplã. Revista a fost, încã de la început,

un succes deosebit datoritã unui birou editorial compus din profesioniæti în domenii variate, cum ar fi geopoliticã, geoeconomie æi securitate: dr. F. Vergola, G. Guerrisi, dr. E. Cagnetti, dr. C. Guaglianone, M. D’Agostino æi N. Zichella. Aceætia fac schimb de

informaåii cu privire la cultura foråelor de ordine cu o serie de publicaåii, inclusiv Revista Frontiera, apoi CONSTABULARY, editatã de Cristopher Locke, cea mai mare revistã poliåieneascã din Marea Britanie æi NLECTC din SUA, editatã de Joe Russo.

Alåi colaboratori sunt: colonelul Vladimir Kisluhin – membru IPA din Kirov, în Federaåia Rusã, Ilias Spiridionis sau dr. M. Bartoletti (cel care a æi ales numele revistei), D. Caccamo, N, Pedde, preæedinte/director al Globe Research Review, prefectul M. Esposito, vice-prefectul E. Zarilli, chestorul S.M. Giurlani, judecãtorul E. Mori, dr. F. Addonizio, profesorul G. Rossi, prof. N. La Marca æi mulåi alåii profesori æi reprezentanåi ai foråelor de poliåie. Tot printre specialiæti îl gãsim pe profesorul V. Pissano, colonel în poliåia militarã a SUA, fost consilier æi profesor al multor universitãåi americane de prestigiu.

Cu privire la tematicã, ATLASORBIS abordeazã cu precãdere aspecte de profil din perspectiva autoritãåilor poliåieneæti italiene æi a politicienilor, precum æi geopoliticã. O secåiune este dedicatã artei, evenimentelor sportive internaåionale, teatru etc. Un aspect important este faptul cã revista

respectivã publicã informaåii, cu privire la foråele de poliåie europene, în limba englezã.

În primele zile ale lunii iunie va fi online noul portal profesional al ATLASORBIS Magazine, cu un forum dedicat exclusiv poliåiætilor italieni æi europeni. Noul portal profesional cu domeniul www.atlasorbis.org este

înregistrat în presa naåionalã italianã. Acesta se va concentra pe ætiri æi fotografii reprezentative ale poliåiei europene æi aspecte åinând de ordinea æi siguranåa publicã din celelalte åãri ale lumii.

Salvatore Salvatore SfrecolaSfrecola

32 F R O N T I E R A E D I T O R I A L E

Giovanni Giovanni GuerrisiGuerrisi

Fabrizio Fabrizio LocurcioLocurcio

33F R O N T I E R A P O R T R E T

Portret: agent Maria CodreaData æi locul naæterii: 9 noiembrie 1978,

Sighetu Marmaåiei, MaramureæStudii: Facultatea de Drept din cadrul

Universitãåii Române de Ætiinåe æi Arte „Gheorghe – Cristea”-Bucureæti;

Studii postuniversitare, masterat, specializarea „Drept administrativ” - Universitatea de Vest „Vasile Goldiæ”;

Curs de iniåiere, specialitatea „Englezã” la Centrul de Formare æi Perfecåionare a Agenåilor de Poliåie „Nicolae Golescu”.

În prezent lucreazã la Biroul Cercetãri Penale, din cadrul IJPF Maramureæ æi este studentã la Facultatea de Sociologie-Psihologie din cadrul Universitãåii „Spiru Haret“.

„Dupã absolvirea Facultãåii de Drept am cochetat cu avocatura, dar dintotdeauna mi-am dorit sã urmez cariera de poliåist. Drept urmare, în august 2005, am început sã profesez în cadrul Inspectoratului de Poliåie Maramureæ, un vis împlinit. Din data de 1 decembrie 2007 îmi desfãæor activitatea la IJPF Maramures, în cadrul Biroului Cercetãri Penale. Aici am cunoscut oameni deosebiåi, bine pregãtiåi, adevãraåi profesioniæti, care promoveazã munca în echipã. Alãturi de lucrãtorii din cadrul IJPF Maramureæ îmi doresc sã obåin cele mai bune rezultate în aceastã meserie atât de interesantã, deorece îmi oferã satisfacåii prin complexitatea activitãåii specifice în lupta împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere. Cred cu tãrie cã æi în viitor voi reprezenta cu cinste æi onoare imaginea acestei instituåii”.

„Acei oameni hotãrâåi sã-æi croiascã un drum vor gãsi destule oportunitãåi; æi dacã acestea vor întârzia sã aparã le vor crea ei” (Samuel Smiles).

Sentimentele sunt ieftine, dacã nu le dai o oarecare profunzime. Cu cât sunt mai profunde, cu atât riæti mai mult. Realitatea nu-åi oferã condiåiile necesare pentru sentimente profunde. A fi autentic este o raritate. Termometrul emoåiilor noastre oscileazã între puåine gradaåii. Dacã ar fi sã dãm o culoare sentimentelor, aceasta ar fi gri.

Neutru, mediocru, notoriu, monoton, de rutinã, æters,

diluat, estompat, neclar, inodor, insipid. O înæiruire de adjective ce descriu o viaåã fãrã scop, dar ale unora care nici pânã la o vârstã înaintatã mãcar nu au aflat de ce s-au nãscut. Oare e posibil sã exiæti fãrã a avea un obiectiv corect, mãreå, sincer æi frumos? O viaåã lipsitã de profunzimi ... Sunt persoane - cu regret afirm, chiar alãturi de mine, cãrora le-am întins mâna de câte ori aveau nevoie - ne salutam dimineaåa la serviciu sau în drum spre acesta. Am ajuns oare, asemenea animalelor ce-æi petrec viaåa închise în apartament, cu instincte estompate æi sentimente de anxietate, cu frustrãri æi dorinåe negative, produse de lipsa dovedirii a ceea ce putem?

Frica - unul dintre cele mai puternice sentimente. Dacã ar fi sã ne întoarcem în timp, pe vremea celui de-al doilea rãzboi mondial, frica era o modalitate de clãdire a caracterului pe care astãzi nu o întâlnim. Prin depãæirea celor mai puternice temeri (frica de moarte, de durere fizicã æi emoåionalã etc.) te defineai pe tine însuåi. Elementele faåã de care se manifesta frica te defineau pe tine ca persoanã. Cum a zis cineva: „Durerea ne face unici !... Dar fericirea?”. Cei care ajungeau atât de aproape de pragul moråii, cei ce se loveau de el erau acei oameni a cãror esenåã o depãæeau pe a celorlalåi datoritã acestei dureri. Prin confruntarea tuturor elementelor exterioare nefavorabile existenåei lor, se regãseau pe sine înæiæi. Foametea, boala, moartea celor dragi, distrugerea completã a lumii ce existase pânã atunci în jurul lor, distrugerea oricãrui punct de echilibru îi ajuta sã-æi formeze o lume interioarã adaptativã la orice condiåii. Materialismul era irelevant. Comoditatea sau acceptarea propriei condiåii ducea la autodistrugere (psihologicã). Instinctul de conservare era trezit æi folosit la maximul potenåialului sãu. Nu existau puncte de echilibru date de exterior, existai doar TU, ca OM, la baza fiinåei tale, luptând pentru supravieåuire. O poveste

pe care nu aveai cui s-o spui, pe ce s-o scrii, o istorie macabrã pe care nu aveai cui s-o împãrtãæeæti, un auditoriu surd, o lume lipsitã de simåuri, o imposibilitate de a-åi deplânge existenåa.

Pe mãsurã ce toåi aceæti factori de „intimidare” au dispãrut, odatã cu crearea tuturor posibilitãåilor de confort, au avut loc schimbãri în generaåiile ce au urmat. Odatã cu prãbuæirea tuturor temerilor cu nuanåã de nevoi primare, omul æi-a redirecåionat preocupãrile spre interior. Acesta a devenit un univers afectiv cu puncte de fugã mereu schimbãtoare, cu dezechilibru emoåional creat în urma unei carenåe de... provocare la supravieåuire. Treptat, singurul rãzboi dat era în propria persoanã. O lipsã de conturare a unui eu disperat în cãutarea limitelor lui. Zonele de confort nu au mai constat în supravieåuire, ci în scopuri „mai înalte”. Aspiraåiile s-au „lãrgit” pânã la formarea materialismului frecvent în zilele noastre. Integritatea a ocupat o poziåie secundarã, atâta timp cât punctele de echilibru (fizice, palpabile) erau acolo. Bunurile materiale au început, din pãcate, sã defineascã cine eæti. Odatã cu confruntarea cu tot mai puåine temeri de ordin grav, am devenit mai vulnerabili, mai fragili. Frica s-a metamorfozat în stres, dar unii nu au curajul sã afirme acest aspect decât prin anonime! Pãrerea lor este cã au „personalitate puternicã.” Cel mai corect este sã-i laæi pe alåii sã te caracterizeze æi sã afirme acest lucru, pentru cã încet, încet, psihicul este afectat, începi sã ai tulburãri de comportament, vezi totul distorsionat ori ieæi în evidenåã cu o personalitate accentuatã, ce tinde spre patologie!....

Suntem nemulåumiåii zilei de mâine - cu grija cã suntem singuri în acest imens teritoriu tehnologizat. Nu avem puterea sã vedem binele, frumosul, conteazã fiecare virgulã sau capra vecinului! Puterea e mãsuratã în depãæirea unei relaåii eæuate, despãråirii de persoana iubitã æi, poate, chiar dacã nu se situeazã în aceeaæi categorie, eæuãrii realizãrii profesionale/materiale.

Vulnerabilitatea unora e crescutã exponenåial prin simplul fapt cã s-au nãscut fãrã sã ætie sã-æi trãiascã viaåa onorabil cu oamenii æi printre oameni. Cunoaætem persoanele cu acest gen de afecåiuni, cu acest gen de comportament, dar nu facem nimic! Îi lãsãm sã ne „otrãveascã” viaåa cu grosolãniile lor, aæteptãm sã ne jigneascã, iar æi iar, sã ne persifleze æi sã se foloseascã de noi, iar noi... nimic! Åinem mâinile în sân, nu îi ajutãm sã se corecteze, sã vadã lumina! Æi asta fãrã a ne testa pe deplin „potenåialul”, limitele, foråa psihicã, inteligenåa emoåionalã. Tot ceea ce ne înconjoarã ne influenåeazã æi studiile relevã cã pe unii îi face mai slabi. Aici trebuie lucrat, dacã avem pretenåii faåã de noi, dacã vrem sã ne autodepãæim ! Numai un om slab, fãrã caracter se ascunde în spatele anonimatului, minåind æi lovind miæeleæte din întuneric în onoarea æi viaåa colegilor cu care respirã oxigenul zi de zi! Pentru cã cea de-a doua noastrã familie, unde de altfel ne petrecem chiar trei sferturi din viaåã, este echipa de la serviciu... Dar cum în viaåã nimic nu este întâmplãtor, doar în acest mod am avut ocazia sã vedem - în adevãratul sens al cuvântului - cum sunt oamenii de lângã noi, iar cel mai fericit æi important lucru este faptul cã ne-am unit æi mai mult, iar cum neghina se cerne mereu de secarã, sã fiåi siguri cã dreptatea æi adevãrul primeazã!

Sentimente Gabriela RADU

- Nu po’ sã-nåeleg de ce am fost adus la pol .. poliåie ! exclama un beåiv plin de indignare !

- Pentru consum de alcool! îi rãspunde ofiåerul de serviciu.

- Pãi de ce nu zici aæa? Adu-mi un coniac!

Discuåie între doi beåivi:- Ce e mai preferabil: sã ai Parkinson sau

Alzheimer?- Parkinson. E mai bine sã veræi juma’ de pahar

decât sã uiåi unde pui sticla!

Trei inæi beau în barul gãrii, în aæteptarea trenului. Trenul vine æi, pânã sã iasã ei, a æi plecat. Scena se repetã de douã ori. Un impegat, care asistase la cele petrecute, vine la ei grãbit æi le spune:

- Trenul a tras în garã. Vedeåi sã nu-l pierdeåi æi pe ãsta! E ultimul pe ziua de azi.

Cei trei dau buzna afarã. Doi reuæesc sã se urce, al treilea rãmâne pe jos æi începe sã râdã åinându-se cu mâinile de burtã.

- Dar ce e de râs? întreabã impegatul mirat.- Pãi, vedeåi! Eu sunt cel care trebuia sã

prindã trenul. Ceilalåi doi au venit numai sã mã conducã.

Un beåiv praf æi pulbere de beat iese afarã din cârciumã, când, se împiedicã æi cade în mijlocul trotuarului. Încercând sã se ridice de jos, lovit cum era, observã lângã el o damã super într-o fustã scurtã æi o întreabã:

- Da’ tu ce faci aici?- Fac trotuarul.- Da’, nu puteai sã-l faci mai moale?

Doi beåivi ies la un moment dat din cârciumã

æi vorbesc între ei:- Bã, Ioane, eu vãd douã lune pe cer!Se uitã æi Ion:- Bã, Vasile sunt trei, nu douã.- Bã, nu mã contrazice, eu îåi spun cã vãd douã.Æi tot certându-se ei aæa se întâlnesc cu un

cetãåean:- Domnule, puteåi sã ne spuneåi câte lune sunt

pe cer?Se uitã respectivul în sus æi, dupã puåin timp,

întreabã:- Pe care cer?

Un filozof intrã într-un bar:- Dã-mi zece pahare de whisky, zice el cãtre

barman. Barmanul:- Eæti sigur, chiar vrei zece?- Absolut, zece vreau.Barmanul îi dã zece pahare de whisky, iar

filozoful le bea instant.Apoi, mai cere nouã, pe care le bea tot pe

nerãsuflate, apoi, opt, æapte, tot aæa pânã ajunge la ultimul pahar. Barmanul îi dã ultimul pahar, iar filozoful, abia reuæind sã lege douã cuvinte, spune:

A...aa..auzi, pprietene, i..ia zi, de ce cu cât beau mai puåin, cu atât mã îmbãt mai tare?”

Trei tipi stau la o masã într-un bar, când un tip beat vine la ei æi, arãtând cãtre cel din mijloc, zice:

- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta!Toåi se aæteptau sã sarã la bãtaie, dar acesta îl

ignorã pe omul beat, care se retrage. Zece minute mai târziu, omul beat vine iar:

- Asearã am fãcut sex cu maicã-ta æi a fost nemaipomenit!

Tipul se enerveazã æi îi spune- Du-te acasã tatã, iar te-ai îmbãtat!

UNB

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

A C R I

34 F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T

Galeria cu zâmbete!

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ

D E P R I N P I E Å E A D U N A T ED E P R I N P I E Å E A D U N A T Ede Dumitru MOCANU

FACE POAME

DE... IUNIE

FRUCTE

LEGUME

LICORI DIN FRUCTE

PÂNZÃ

LA...APÃ

ÎN VIAÅÃ

CANGE!

AI...LA CLUJDOUÃ

SALATE!GRÂU

FRUCTE

REPERE!

BUNÃ LA CULES

FRUCTELEAPÃ LA

RUÆI

FRUCTE

SCRIERI!

BUN LA

...REPETIÅIE

ADIERI

ÅINE DE

AMOR

LEGUMÃ DE PÃDURE

MÂNCARE

DE LEGUME

FOI DE

VARZÃ

IMAGINARE

FÃRÂME LA

MESE!

FRUCTE

ORÃTÃNII

PE DRUM ÆI ÎN

POLIGON

BULETIN DE ÆTIRI

DUÆMÃNOSCERCURI LA

POM

FOLOSINÅÃVOCI

ORDONATE

ACUMNASOLICEPE!FLORI

CU...IRIS

CA LÃMÂIA

LA CASA

LUI

BUCÃÅI DE

RODIE!

POEM

PENTRU

EROI

LÂNGÃ NOI

AROMATIC DIN

GRÃDINÃ

:-)

Simptom: Picioare reci æi umede.Cauzã : Paharul tãu e înclinat sub un unghi incorect.Soluåie: Întoarce paharul; încearcã sã faci astfel încât partea deschisã sã fie îndreptatã în sus.

Simptom: Picioare calde æi umede.Cauzã: Ei...asta e: te-ai scãpat pe tine.Soluåie: Du-te æi usucã-te la cea mai apropiatã toaletã.

Simptom: Tejgheaua e din email alb.Cauzã: Încã nu ai ieæit de la toaletã.Soluåie: Mai bine chemi ajutor.

Simptom: Nu mai vine berea pe care ai cerut-o de juma’ de orã.Cauzã: Tejgheaua e în spatele tãu.Soluåie: Întoarce-te... berea ta e cu siguranåã acolo.

Simptom: Peretele din faåa ta este plin de lumini.Cauzã: Probabil ai cãzut pe spate.Soluåie: Ridicã-te în picioare!

Simptom: Gura îåi e plinã de chiætoace.Cauzã: Ai cãzut cu faåa în scrumierã.Soluåie: Scoate-le afarã æi clãteæte-åi gura cu un pahar de gin tonic.

Simptom: Vederea tulbure.Cauza: Te uiåi printr-un pahar gol.Soluåie: Mai cere o bere.

Simptom: Se deplaseazã solul sub picioarele tale!Cauzã: Doi body-guarzi te scot afarã din local.Soluåie: Întreabã-i, cel puåin, unde te duc...

Simptom: Reflexii multiple ale unei feåe te privesc din apã.Cauzã: Eæti la toaletã, încercând sã vomiåi.Soluåie: Bagã-åi degetul pe gât...

Simptom: Oamenii din jurul tãu vorbesc æi au un ecou ciudat.Cauzã: Åi-ai pus paharul la ureche.Soluåie: Înceteazã sã mai faci pe prostul...

Simptom: Ringul se cam deplaseazã, oamenii din jur sunt îmbrãcaåi în alb, iar muzica e cam monotonã.Cauzã: Eæti într-o ambulanåã.Soluåie: Nu miæca. Posibilã comã alcoolicã!

Simptom: Tatãl tãu are un aer cam ciudat, iar fraåii te privesc perplex.Cauza: Ai greæit casa.Soluåie: Întreabã-i dacã nu cumva ætiu unde e casa ta...

Simptom: Un spot enorm de discotecã te orbeæte.Cauza: Eæti întins pe spate æi s-a fãcut deja zi.Soluåie: Ca sã-åi revii, bei o cafea æi o „picãturã” micã...!

CONSUMUL DE ALCOOL: SIMPTOM, CAUZÃ, SOLUÅIE!

35F R O N T I E R A D I V E R T I S M E N T