Politica migraţională a Republicii Moldova: problemele şi căile de soluţionareV.Munteanu, directorul Serviciului de Stat Migraţiune

Evoluţiile social-economice şi politice care au avut loc în ultimele decenii şi continuă să deruleze la nivel global au creat premisele unor schimbări considerabile în domeniul migraţiei, impunînd acordarea unei atenţii deosebite faţă de aceste probleme, care tot mai frecvent sunt abordate în cadrul dialogului politic şi colaborării internaţionale.

Odată cu activizarea fluxurilor de migraţie a crescut şi îngrijorarea majorităţii statelor faţă de problemele create de aceste procese. Organizaţia Internaţională a Muncii confirmă că în prezent nu este cunoscută suficient amploarea acestui fenomen şi nu există date statistice sigure care ar reflecta proporţiile migraţiei în lume şi ar permite evaluarea ei corectă pentru elaborarea unor politici adecvate. Consecinţele sociale ale migraţiei sunt la fel de importante ca şi influenţa ei asupra economiei.

Migrarea duce la multiple probleme legate de plasarea şi mişcarea forţei de muncă, lezarea drepturilor umane ale cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare, pătrunderea ilegală în ţară a străinilor, tranzitarea ilegală a teritoriului Republicii Moldova, traficul ilegal de fiinţe umane, înrăutăţirea situaţiei criminogene. Ca urmare a emigrării unei părţi considerabile a populaţiei, piaţa muncii se poate confrunta cu disproporţii apărute în rezultatul lipsei forţei de muncă calificate. Sunt necesare mijloace şi timp pentru a înlocui constructorii, pedagogii, medicii, inginerii şi alte categorii de specialişti calificaţi care au părăsit locurile de muncă. Deficitul forţei şi locurilor de muncă se răsfrînge asupra alegerii profesiei de către tineri.

Terenul favorabil pentru dezvoltarea migraţiei ilegale în republică a putut fi creat din cauza lipsei unui sistem bine determinat de reglementare a proceselor de migraţie şi transparenţei frontierei de stat a ţării la hotarele cu Ucraina.

Procesele migraţionale influenţează atît situaţia socială, economică şi demografică din ţară, cît şi stabilitatea şi securitatea statului.

Reieşind din realităţile sus-menţionate şi în scopul îmbunătăţirii situaţiei în domeniul reglementării proceselor de imigrare şi repatriere a populaţiei, migraţiei forţei de muncă, precum şi a sporirii gradului de protecţie socială a lucrătorilor migranţi şi combaterii ilegale, a fost creat cu începere de la 1 octombrie 2001, Serviciul de Stat Migraţiune pe lîngă Guvern. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 872 din 21 august 2001, Serviciul dat este o instituţie publică de stat de specialitate abilitată să promoveze o politică de stat unică în domeniul migraţiei populaţiei.

Legislaţia în vigoare ce reglementează migraţia populaţiei, inclusiv a forţei de muncă, garantează numai un minimum posibil în acest domeniu, fiind însă imperfectă faţă de cerinţele naţionale şi internaţionale. Reieşind din această realitate, Serviciul de Stat Migraţiune în limita competenţei sale a reuşit să înainteze propuneri de modificare şi completare a unor acte legislative şi normative în domeniu, în speciala Legii cu privire la migraţiune.

Ţinînd cont de funcţiile actuale ale Serviciului precum şi din analiza situaţiei existente în reglementarea proceselor migratorii, am conchis că sistemul existent de reglementare a acestuia nu corespunde necesităţilor.

Aceasta se explică prin:- lipsa unui sistem unic automatizat de evidenţă a persoanelor care intră/ies din ţară;- lipsa unui sistem de evidenţă şi control a persoanelor străine şi apatrizilor pe teritoriul ţării;- lipsa unei concepţii de reglementare a proceselor migratorii şi, respectiv, lipsa unei

programe naţionale de reglementare, realizare, evidenţă, control şi analiză a acestora;

- lipsa unui organ unic care să se ocupe de persoana migrantă de la intrarea şi pînă la ieşirea sa din ţară.

După ce a efectuat modificările necesare, Serviciul de Stat Migraţiune, în scopul promovării unei politici de stat unice în domeniul migraţiei populaţiei, a elaborat proiectele Legii cu privire la migrări şi a Concepţiei politicii migraţionale a Republicii Moldova.

Proiectul legii cu privire la migrări a fost elaborat în scopul reglementării raporturilor ce apar în legătură cu procesele de imigrare, emigrare şi repatriere pe teritoriul Republicii Moldova, cu mişcarea forţei de muncă, cu determinarea statutului juridic al tuturor categoriilor de migranţi, reieşind din noile raporturi social-economice stabilite în societate, raporturi care în mare măsură nu sunt reglementate în legea cu privire la migraţiune în vigoare.

În proiectul concepţiei sus-menţionate este argumentată necesitatea creării unui organ unic abilitat să reglementeze procesele migratorii în Republica Moldova, sunt expuse principiile, sarcinile de bază, direcţiile prioritare în dezvoltare, căile şi mijloacele de realizare a politicii migraţionale; necesitatea şi modul de creare a sistemului automatizat de control al migranţilor. Sistemul de control al migranţilor constituie o parte componentă a politicii migraţionale, aceasta implicînd crearea reţelei informaţionale unice şi a băncii de date privind fluxurile migratorii.

Prin actuala Concepţie statul determină scopurile şi procedeele, precum şi responsabilitatea pentru dirijarea acţiunilor privind migraţia şi stabileşte relaţiile de cooperare pe plan internaţional. Un rol important îi revine statului şi în controlul intrării şi ieşirii din ţară a tuturor categoriilor de migranţi, combaterea imigraţiei ilegale de muncă şi a activităţii persoanelor fizice şi juridice care intermediază ilicit acţiunile de angajare peste hotare.

Realizarea politicii migraţionale presupune activitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale în următoarele direcţii de bază:

- elaborarea şi perfecţionarea bazei normative în domeniul migraţiunii, crearea cadrului juridic ce va determina drepturile şi atribuţiile de bază ale statului şi ale migrantului, armonizarea legislaţiei interne la standardele internaţionale;

- apărarea drepturilor migranţilor în conformitate cu normele dreptului internaţional, aderarea la tratatele şi organizaţiile internaţionale în domeniul migrării şi securităţii sociale a migranţilor, stabilirea unor relaţii de parteneriat cu ţările membre ale acestora;

- ridicarea nivelului de responsabilitate a organelor administraţiei publice centrale şi locale, a organelor de drept, organizaţiilor nonguvernamentale, a persoanelor fizice şi juridice şi a altor organizaţii şi instituţii indiferent de forma de proprietate în scopul contractării deplasării ilegale a persoanelor;

- dezvoltarea şi perfecţionarea structurii organelor administraţiei de stat în domeniul migraţiei şi asigurarea coordonării activităţii lor;

- crearea registrului informaţional republican de date cu privire la migranţi şi implementarea unui sistem automatizat de evidenţă şi control a migranţilor în punctele de trecere a frontierelor;

- atragerea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor în domeniul migraţiei;- elaborarea unor programe privind realizarea politicii migraţionale, atragerea investiţiilor

străine pentru crearea noilor locuri de muncă şi asigurarea condiţiilor pentru utilizarea eficientă a veniturilor provenite din munca prestate peste hotare în scopul dezvoltării business-ului mic şi mijlociu; facilitarea transferurilor băneşti.

Realizarea acestei politici îi revine autorităţii administraţiei publice centrale de specialitate în colaborare cu alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale.

Implementarea Concepţiei politicii migraţionale va permite reglementarea eficientă a proceselor de migrare, întărirea securităţii frontierei de stat, crearea unei bănci de date despre toate

categoriile de migranţi, efectuarea evidenţei cetăţenilor străini şi a apatrizilor pe teritoriul ţării, prognozarea fluxurilor migratorii, faciliatrea procedurii de înregistrare şi evidenţă a străinilor, preîntîmpinarea şi combaterea migraţiei ilegale, a contrabandei şi traficului ilicit de fiinţe umane.

Proiectul Concepţiei politicii migraţionale a republicii Moldova a fost elaborat de Serviciul de Stat Migraţiune în conlucrare cu toate ministerele şi departamentele ce au atribuţii directe faţă de reglementarea fluxului migraţional şi tangenţă nemijlocită la implementarea prevederilor expuse în Concepţie. La elaborarea acestui document a participat şi un grup de savanţi, profesori de la instituţiile superioare de învăţămînt din republică, organizaţiile nonguvernamentale; a fost studiată parctica în acest domeniu a mai multor ţări: Cehia, Polonia, Lituania, România, Franţa, Italia, SUA, Federaţia Rusă.

În scopul schimbării situaţiei din Republica Moldova în domeniul migraţiei, întregirii cadrului legislativ necesar pentru promovarea acestei politici şi adoptarea unei strategii adecvate vor fi propuse unele modificări şi completări a Legii nr. 269-XIII din 9 noiembrie 1994 "Cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova", Legii nr. 275-XIII din 10 noiembrie 1994 "Cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova", ale Regulilor de şedere a cetăţenilor străini şi a apatrizilor în Republica Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 376 din 6 iunie 1995 (modificate si completate prin Hotărîrea Guvernului nr. 200 din 24 februarie 1998), precum şi a Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Codului penal referitor la aplicarea sancţiunilor către persoanele fizice si juridice care contribuie la migraţia ilegala.

Concepţia prezentata, proiectele de legi despre care am vorbit, cer o înăsprire deosebita a aplicării legitime de către toţi factorii de decizie a sancţiunilor necesare şi chiar de stîrpire a genurilor ilicite de activitate, consideram dacă doriţi e vorba de un curaj politic adecvat pentru combaterea activităţii criminale mafiotice, care vînd robi, trafichează fiinţe umane în condiţii destul de dramatice, profitînd de criza şi sărăcia actuală din ţară.

Dacă ţinem cont că în lanţul migraţional veriga slabă este frontiera de stat ce se explică prin lipsa unui sistem de evidenţă, control şi informare, atunci suntem nevoiţi să ne împăcăm cu gîndul că atît timp cît va lipsi un sistem eficient de evidenţă şi control la frontieră, noi nu vom şti cîţi cetăţeni au plecat din ţară şi vom fi nevoiţi să aducem cîte 200 de sicrie anual din Europa şi ţările membre ale CSI.

De asemenea nu vom avea un răspuns clar nici la noţiunea "cine si cu ce scop vine în republica noastră", o problema care devine tot mai arzătoare odată cu apropierea graniţei spaţiului Schengen de cea a Moldovei. Este important ca din timp să cunoaştem cine vine la noi şi cine invită, să determinam responsabilitatea gazdelor faţă de stat şi faţă de persoanele invitate.

Considerăm necesar de a atenţiona organismele internaţionale că problema migraţiunii ilegale prin frontiera de est a Republicii Moldova vizează întreaga comunitate europeana şi nu numai autorităţile Moldovei care în prezent nu poseda de instrumente umane şi financiare pentru a putea face faţă fluxului de migranţi ilegali care încearcă să pătrundă prin graniţa de est a zonei Schengen.

Penetrarea frontierelor europene de către migranţii originari din republica noastră şi din alte state este în mare măsură facilitate de transparenţa practică a frontierei Moldova cu Ucraina, iar situaţia creată pe segmentul transnistrean al hotarului estic al ţării constituie un pericol nu numai pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune a Europe! de Sud-Est, afectînd stabilitatea în aceasta zona.

O problema aparte o constituie migraţia forţei de muncă. Dintre cauzele care au determinat fenomenul migraţiei forţei de muncă peste hotare am putea menţiona accentuarea crizei social-

economice, diferenţele mari dintre standardele de viaţă din ţările dezvoltate şi cele sărace etc. Premisele interne ale avalanşei migraţiei forţei de munca din ţara noastră îşi au originea într-un şomaj ridicat, lipsa locurilor de muncă şi a mijloacelor de existenţă, în nivelul de viaţă şi salarizare din ţară şi strainătate. Actualmente şomajul în Republica Moldova a cuprins aproape jumătate din populaţia aptă de muncă. Datele statistice confirmă că în ultimii 5 ani din sfera învăţămîntului au plecat 28 mii de profesori, iar din cea a sănătăţii au fost reduşi 36 mii de medici.

Premisele externe ale acestui fenomen rezidă în faptul că lucratorii străini pe piaţa de muncă din Europa Occidentală sunt cu mult mai ieftini decît cei locali; nivelul profesional şi de calificare al lucratorilor din republica noastră este destul de înalt; în ţările avansate sunt încă multe lucrări şi activităţi grele, murdare sau cu un anumit pericol pentru sănătate pe care muncitorii de acolo nu mai vor sa le înfăptuiască.

Din diferite surse peste hotarele Republicii Moldova lucrează mai bine de 450 mii de cetăţeni. Ţinîd cont că conform datelor statistice la 01.01.2002 în tară aveam 1 mln. 600 mii de cetăţeni apţi de munca rezulta ca fiecare al treilea cetăţean al Republicii Moldova este plecat peste hotare. Cifra data poate fi argumentată dacă reieşim din faptul ca aproximativ 700 mil din cei adulţi sunt deţinători de paşapoarte străine valabile şi că pentru a pleca în ţările CSI deocamdată nu este obligatoriu de a avea paşaport pentru calatorii în strainătate.

Ceea ce însă trebuie să ne îngrijoreze cel mai mult este faptul că acolo se află legal numai fiecare al cincisprezecelea din cei plecaţi peste hotare.

In prezent în Republica Moldova activează 35 titulari de licenţă pentru organizarea angajării provizorii peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova care au angajat în anii 2000-2001 mai puţin de 2000 de cetăţeni ai republicii. Restul din cei plecaţi în strainătate în căutarea unui loc de muncă au fost organizaţi prin diferite cai: turism, sport sau au fost vînduţi de diferite structuri, firme fantome în calitate de sclavi, fără a avea nici un drept, trecînd printr-o filiera foarte dura şi achitînd taxele respective - de la 1500 pînă la 3000 dolari SUA. Tragedia consta în aceea că tot în această perioadă în Republică au fost aduse 351 sicrie ale cetăţenilor noştri cu achitarea cheltuielilor respective, mii de persoane au dispărut fără veste, o parte din doamne şi domnişoare au fost traficate.

Numărul celor ce pleacă peste hotare creşte. Conform datelor Departamentului Trupelor de Grăniceri din Moldova au plecat în anul 2000 44.056 persoane, în 2001 - 59.666 şi în primul trimestru 2002 - 103.948 persoane.

Creste şi numărul celor expulzaţi din străinătate: în anul 2000 - 1735 persoane, în 2001 -2716, iar în primul trimestru 2002 - 1356 persoane.

Această statistică alăturat de datele privind angajarea legală la munca peste hotare confirmă teza expusa despre înflorirea business-ului criminal în domeniul sus-menţionat.

Vorbind despre amplasarea la muncă peste hotare este cazul de menţionat că pînă la ora actuala Republica Moldova practic nu are încheiate nici cu o ţară acorduri bilaterale privind cota de munca anuala. Unicele acte care reglementează relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, Ucraina, Bielarus şi ţările membre ale CSI sunt Acordurile bilaterale interguvernamentale încheiate cu aceste state cu privire la activitatea de muncă şi protecţia socială a lucratorilor migranţi.

Unica modalitate de soluţionare a problemelor migrărilor ilegale este încheierea acordurilor bilaterale mai ales cu statele unde se găsesc cei mai mulţi lucratori emigranti ilegali din ţara noastră ce ar permite legalizarea prezenţei acestora în strainătate, şi nicidecum introducerea unei ,,cortine de fier" la hotarele comunităţii europene.

În ciuda numeroaselor obstacole Serviciul de Stat Migraţiune întreprinde toate măsurile legale pentru a iniţia şi a încheia într-un final acorduri Tn domeniul dat atTt cu tarile europene, cTt sj din alte regiuni ale lumii.

In acest context au fost iniţiate unele discuţii privind stabilirea unei cote anuale pentru Republica Moldova de 35-50 mii locuri de munca în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse. Actualmente se examinează aceasta problema cu organele oficiale ale Italiei si Portugaliei.

Este deja coordonat cu ministerele de resort şi Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului Republicii Moldova contraproiectul Acordului între Republica Moldova şi Republica Portugheza privind şederea temporară în scopul angajării lucratorilor migranţi din Republica Moldova pe teritoriul Republicii Portugheze, parvenit pe canale diplomatice.

Urmare a indicaţiilor primite Serviciul de Stat Migraţiune a întreprins un şir de măsuri întru iniţierea negocierilor proiectului Acordului între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Italiene privind plasarea temporară în cîmpul muncii a lucratorilor.

La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene în perioada 19 - 22 martie 2002 delegaţia oficială a Republicii Moldova, din componenţa căreia a făcut parte şi reprezentantul Serviciului nostru, a purtat negocieri la Roma asupra a 2 proiecte de Acorduri interguvernamentale: privind readmisia persoanelor cu şedere ilegală şi proiectul Acordului în materie de luptă cu criminalitatea organizata. Au fost examinate posibilităţile încheierii acordurilor nominalizate, stabilirii unei cote de muncă pentru lucrătorii moldoveni în Italia.

In cadrul vizitei oficiale a delegaţiei guvernamentale a Republicii Moldova în Statul Kuwait din 11-15 februarie 2002 au fost iniţiate mai multe convorbiri şi discuţii de protocol cu reprezentanţii oficiali ai acestei tari privind angajarea provizorie la muncă a cetăţenilor Republicii Moldova în Statul Kuwait. La finele discuţiilor purtate între Ministerul Relaţiilor Sociale şi de Muncă al Statului Kuwait şi Serviciul de Stat Migraţiune al Republicii Moldova a fost semnat un acord bilateral de cooperare care prevede iniţierea unui proiect de angajare la muncă a cetăţenilor Republicii Moldova, şcolarizarea şi protecţia socială a lucratorilor emigranti din Moldova pe perioada muncii în Statul Kuwait.

Partea kuwaitiana si-a exprimat disponibilitatea de a oferi pentru concetăţenii noştri 10 mii locuri de munca, precum şi de a face investiţii în economia Republicii Moldova.

În scopul organizării angajării legale a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotare, asigurării protecţiei sociale şi respectării drepturilor lor, precum şi diminuării consecinţelor negative legate de emigrarea spontană şi necontrolata a forţei de munca, în cadrul Serviciului de Stat Migraţiune a fost creată Agenţia Angajări peste Hotare ca structură specializata în domeniu.

Sarcina principala a Agenţiei constă în monitorizarea pieţei de muncă din alte state şi extinderea colaborării cu ţările europene şi din alte regiuni în domeniul migraţiei forţei de munca.

Agenţia oferă servicii tuturor solicitanţilor care caută un loc de munca peste hotare în ceea ce priveşte acordarea consultaţiilor şi informaţiilor ce ţin de prevederile legislaţiei muncii în vigoare a ţării angajatoare, condiţiile de muncă, remunerarea muncii, drepturile şi obligaţiunile subiecţilor contractului individual de munca etc.

Cetăţenii republicii noastre care doresc sa se angajeze legal în străinătate se pot adresa oricînd la Agenţie pentru a se înregistra ca persoane în căutare de lucru. Actualmente această structură dispune de un registru computerizat de date care deţine toată informaţia despre solicitanţii înregistraţi pentru a pleca la muncă sau stagiere peste hotare.

Serviciul de Stat Migraţiune în problemele reglementarii fluxurilor migraţionale, combaterii migraţiei ilegale, a contrabandei şi traficului de fiinţe umane colaborează activ cu organismele

Internaţionale de prestigiu precum sunt Consiliul Europei, Organizaţia Internaţională pentru Migraţiuni, Organizaţia Internaţionala a Muncii, ICNUR ş.a.

La 21 martie 2002 a fost semnat Acordul de cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Internaţionala pentru Migraţiuni (OIM). OIM colaborează cu statele lumii în scopul transformării migraţiei într-un proces planificat si organizat.

Conform Acordului în cauza OIM va implementa în Republica Moldova programe şi activităţi privind migraţia, în special în domenii ce ţin de oferirea asistentei tehnice pentru combaterea traficanţilor de migranţi şi contrabandiştilor, reîntoarcerea şi asistenţa de reintegrare a victimelor; migraţia temporară a cetăţenilor moldoveni şi străinilor; reîntoarcerea resurselor umane calificate în Moldova; acordarea asistentei migraţioniste pentru refugiaţi si repatriaţi, persoanelor intern strămutate şi altor persoane care au nevoie de asemenea asistenţă; promovarea reîntoarcerii voluntare a solicitanţilor de azil care nu l-au primit şi altor străini ilegali.

Acordul nominalizat prevede de asemenea că OIM va deschide o reprezentanţă a sa în Republica Moldova, ceea ce va permite desfăşurarea unei colaborări mai eficiente între părţile contractante.

În anul curent au fost organizate 2 întruniri cu reprezentanţii ONG-urilor privind dezvoltarea parteneriatului între structurile de stat, organizaţiile neguvernamentale şi organismele Internaţionale în scopul contracarării migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.

Referitor la situaţia migratorie comunicam că pe parcursul anului 2001 în republică au sosit 1293 imigranţi, cărora li s-au eliberat 299 adeverinţe de imigrant permanente şi 994 adeverinţe de imigrant cu termen fixat. Din cei sosiţi 254 persoane au obţinut permise de muncă permanente şi 296 persoane - cu termen fixat (datele despre imigraţia populaţiei în localităţile din stînga Nistrului şi din oraşul Tighina sunt expuse incomplet).

1183 imigranţi s-au stabilit cu traiul în oraşe şi 110 - în sate. Împreună cu părinţii în republică au sosit şi 22 copii în vîrstă de pînă la 16 ani. Din numărul total al imigranţilor 36 sut pensionari. După sex imigranţii se divizează în 954 bărbaţi si 339 femei.

După motivul imigrării 323 de cetăţeni străini au sosit în republica în imigraţie de familie, 679 - pentru obţinerea studiilor, 291 - la munca.

Din cei 1293 imigranţi sosiţi în republica 356 persoane au studii superioare, 126 - medii speciale, 767 - medii generale, 16 - medii incomplete, 11 - primare si 17 - fără studii.

Ţările de emigrare sporită sunt Ucraina, de unde au sosit 224 imigranţi, Siria - 215, lordania - 112, Turcia - 110, România - 99, Rusia - 52, Bulgaria - 48 Sudan si Israel cîte - 38, si 357 - din alte state. Majoritatea cetăţenilor străini sosiţi în republică din ţările Asiei de Sud - Vest înmatriculate la studii în instituţiile de învăţămînt ale Republicii Moldova.

În anul 2001 în republică s-au repatriat 1178 persoane, dintre care 236 copii. Din numărul total al repatriaţilor moldovenii constituie 503 persoane, ruşii - 227, ucrainenii - 211, alte naţionalităţi - 237 persoane. Din Federaţia Rusa s-au repatriat 529 persoane, din Ucraina - 440, din alte state - 209 persoane.

In activitatea sa de reglementare a proceselor de migraţie, inclusiv a forţei de muncă, Serviciul de Stat Migraţiune conlucrează activ cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informare şi Securitate, Departamentul Tehnologii Informaţionale, Departamentul Trupelor de Grăniceri, alte ministere şi departamente, cu autorităţile administraţiei publice locale, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile din republica.

Sarcinile primordiale ale Serviciului de Stat Migraţiune pentru viitorul apropiat sunt:

- elaborarea proiectelor de modificare a legislaţiei cu privire la migraţiune şi reorganizarea structural-functională a Serviciului de Stat Migraţiune;

- instituirea gărzii migraţionale în punctele de trecere a frontierei şi în structurile teritoriale conform modificărilor preconizate;

- ajustarea cadrului normativ existent la cerinţele actuale naţionale şi internaţionale;- organizarea angajării provizorii peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova;- aderarea la instrumentele juridice Internaţionale în domeniul migraţiei populaţiei si

aplicarea acestora;- negocierea acordurilor bilaterale cu Portugalia, Italia, Cehia, Statul Kuwait, România,

Guvernul Moscovei şi alte state cu privire la migraţia forţei de munca.