*Ju"?'',;,;;lf. u,,",u" proporlii au Tffiff:f;,:H},1T:}.,! t

a psihosomut"u ofrlffi

ortanlt timg in-to ,.iroru Ii s-a acor.,il;; acestor catego-ei bou, .o^'id:1i1?;l,"p"i **t za o de- ;d -d.ul cum interacFon'"ii de factorl Fr

rnoqu'::'-tJi*" ",i;togici

complets' -^^+,rla i

Cu privire ,a acest aspect ar trebui

subliniat' ::It:JYl::I: ltodologic viitor ' in acelagi

*:1fll*J"i"'io,u ut fiziologice core-';in care neces icrieri Psiholog-"late. Studiilece ocazionalefundatd a eoerturbarea a

neivozitate' I

I -' ii

CAPITOLUL 8

lf

t

Pri nci pii le fu nda menta lea le a bo rd 5 rii Psi h oso m atice

FRANZ ALEXANDER

l. Psihogenezaproblema psihogenezei este legatd de dihotomia anticd din-

tre atice': cor doar

ud diferdimportanti o definire precisd a ceea ce i:r-Pentru inceput, sd luim un exemplu. In

: ci mecanismul care dete or delin cauze de ali, psihogeneza

Medicina psihosomatictr . Principiile fundamentale ale abordirii psihosomatice

)(

\d

(a) Comportamentul voluntar.

@) Inervafiile de expresie.(c) Reacliile vegetative Ia stdri emofionale.

2. Funcliile fiziolopcg -lfectate de

I influenle PsihologiceI ;;rn n". ri imp'rfite

in trei categorii principale'

tar este executat sub ivaliilor . De exemPlu,'sunt de iuni coordonatrii hranei gi potolirii foamei. Fiecare pas este fdcut sub influenfaunor procese psihologice specifice. De exemplu, individul igiamintegte locul in care se afld depozitati mAncarea sau adresarestaurantului gi aga mai departe. Aceste legituri psihologice in-

. termediare pot fi de tip simplu, cum ar fi amintirea faptului ci

rorrtT Al FXANDER

se afld mAncare in frigider. Sau ele pot fi destul de complexe, cain situafia unui om fdrd cipdtAi care se trezegte dimineafa cu sen-2alie de foame, fird insi a avea banii necesari procurdrii m6nci-fii. Acesta trebuie maiintAi sd-gi ofere forla de munci cuiva careid:accepte sd plHteascd un pref pentru ea, gi numai dupd ce'aceste$'bliuni au fost realizale gi el a oblinut contravaloarea bdneascd

inuncii depuse va putea sX-gi satisfacd senzalia de foame. in

65

civilizafiei complexe in care triim, o mare parte din via-str[ o petrecem pregitindu-ne pentru a deveni membri aifii eficienli din punct de vedere economic, ca sE ne asigu-

satisfacerea nevoilor biologice debazd (nevoia de hrand, det etc). Di ia viefii o11g+tg!_i"n5t_i.yid

qs-U4pt-o.Sqq?sib9-s-.9_S*i_-q*c-9llpl9. uncompor-

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordlrii psihosomatice

eriryq4!ryS!}9"'"-riei.-- -

. Inerva;iile de exPresie- ';

acesta, care a fost pAni i:r acel moment furdbugitd. Fiecare a invi-diat gi a avut resentimente cAteodati ir:r copildrie la adresa adul-;ilor cu care incerca din risputeri si fini pasul, pe cAnd se chinu-ia sd meargd pe stradi Ia fel de repede ca acegtia. Adulgii eraunigte uriagi care ne puteau forfa dupd bunul lor plac Ai ne sim-feam complet neputinciogi in fafa 1or. Orice privitor se identificdin mod incongtient cu cel mai mic care ipi vede de drum neper- .turbat, \timp ce camaradul siu inalt zace deodatd la pimint ne-ajutorat. Intr-o manieri iscusitd, 4 e et4!a.t gn ten{inJgle os-tile ascunse qonstituig !B!41" fre-aspectele.g 5_I.

FRANZ ALEXANDER

demonstra dorrS adev5ruri imoortante: in

I'l

. Intr-o clasd de elevi. Intr-o clasd de elevi, o musc[ se agazd, pe capul chel', a i. Pentru o vreme. biietii reusesc sX-si controleze,d ^ i. Pentru o vreme, biielii reutesc sd-pi controleze

67

l

i

illi

I

II

I

I

I

I

t

t

I

I

I

impulsul imperios de a rAde. Apoi, unul dintre ei va incepe siehicoteascd gi, in urmitorul moment, intreaga clasd va izbucni,tr rAsete incontrolabile. Evident ci tendinfele agresive la adresa

descdrcare eruptivd. RAsul igi urmeazd cursul; o anumitd can-ui pi indbugite de cdtre fiecare elev gdsesc brusc o cale

de energie musculari este necesard pentru calmarea ten-ii psihologice. in mod similar, plAns

;a ase_

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordJrii psihosomatice

Di-eT'TI-*,:'$T:;1jr:-Tn:l Par'ser-t* u:l s'''.'' "'l 9ll"-: Ii; -*ii,.t ;ulsionale sp e cirice'vind la eliberarea ut Drocese expresive r

. Emoliile refuiate

le obignuite ale inerva

cientul este nevoit s[ descopere propriile

;;;;;tt"tPtomelor de conversie' care se

."r", ""*"i"or ref ulate- f ' tq-t'o{at

imPotrivacf,rcarea a

se intAmPld in PlAnl

! ' iau a PlAnsului isteric'

btive la stdi emo;ionale

etative'-.-.*

-- --*7 r..l

e la stdi emo,tionale J

FRANZ ALEXANDER

exemplu,inco=t!Iqcful-"1-,-tgi-SlP:9-!e,!1i9. aluminiisau in spasmu] bronhiolelor in vederea apirdrii 9e acfiunea unoragenli iritanfi.

A;a.=qum postula Cannon (43), principala funclie a ramurilor

.+i-.rli.ivos s!4patic este implicat in pregitirea organismului pentru

prin modificaresituariile de peri

pentru',fight oi qigry", cAt gi fntimFillThor astfel de activitifi,

ihimbd distrib i, dirijAndu{ de la nrr-nfufteritoriului

ent. Cu alte cuvinte, sistemul ner-

;Lupti sau fugi". (N. t )

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordirii psihosomatice

70

( lflpregatire pentru luptd sau fugi (,,fight or flight") in situa-*liu de pericol iminent.(2lnltraglre din activitatea orientati spre exterior'

Tulburdrile care aParlin Primui sau al refulirii tendinlelor de

rrrlsiunile suntor flight") nu este sf,vArgitfiziologic intr-o stare conti-

nud de pregdtire. Cu alte cuv epi procesele vegetative aufost moLilizate pentru o activitate agresivi intensd, ele nu sunt

pe

PeSUpvernrr.lu: rea tensiunii arteriale sau

cvANlnFR

odific[ri fiziologicePersistd necesitatea dePunerii

xeazstau vdrii Proceselor vege-.tative implicate in pregXtirea penfru acliune nu are loc

nicio ac-

'rtiune. Dacd acest lucru se intAmpld i:r mod repetat, unele dintre

nsurile fiziologice adaptative descrise anterior rdman cro-

Diferitele forme de simptome ca{-ggg Ie

ia refiiatd sau inhibati',|v

a crescuta

rea Lr--e=tgtsa-de.tipne"Jlo-119-Pl

Medicinapsihosomatici.Principiilefundamentalealeabordtrriipsihosomatice

hipertensiuneacronicm Ssubinfluenla

gPlin desclc{e, 11 lel 5umarea iibeia a maniei Ia indi-

doar in faptul cd pregitirea lor-vege-tativ1penl_rq acliune, prinstimulare la nivel simpatic gi umoral, devine cronicd' Al doilea

tirii organismului pe+tJu .aqliq4ea- olien!4Ji spre exterior, ei seretragintr-o stare vegetativi, care este tocmai reversul rispun-sului adecvat.

Acest proces psihofiziologic poate fi demonstrat pe baza ob-servdrilor, ca de exemplu cea a unui pacient-care suferea de o ne-vrozd, gastricd asociati cu hiperaciditate cronicd. Ori de cAte orivedea un film in care eroul se lupta cu inamici sau era implicatin activitdfi cu un caracter agresiv, periculos, acest pacient reac-

fiona cu arsuri acute in cogul pieptului. in fantasmele lui, eI seidentifica cu eroul din film. Totupi, aceastd stare ii ttezea anxie-tate gi eI se retrdgea din lupti pentru a cduta protecfie gi ajutor.Aga cum vom vedea mai departe, astfel de dorinle de securita-te gi ajutor care sunt dependente sunt str6ns legate de dorinfa dea fi hrinit gi astfel ele determind o intensificare a activitilii la ni-

:. velul stomacului. Acest pacient se comporta paradoxal in misu-

FRANZ ALEXANDER

t; ra in care ii prmiteatr rispunsurile sale vegetative, deoarece toc-mai in momentul cAnd trebuia si lupte, stomacul sdu incepeasi-gi intensifice activitatea gi sX se pregdteasci pentru ingerarea

;' hranei. Chiar gi fir lumea animald, inamicul trebuie infrAnt ina-i..inte de a fi devorat.

reactu aliza*

=r:tL.1"r _9-lqalice

la tensiunile emolionale

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordErii psihosomatice

slndtoase'--- rvrui mult,,.",ffi :':rl""}ii":"rilY:[' fl:xl:S++!.^Ias.""',iIH:Hffi#.#mrrmi*rrugggiltare a aiuto**t' t"'1"1"'o"ta'il"

zu"tgg*iSC[!+ 19tt qryp qql

stirffiidde;1s--tgmulnervosp-ar"titffi"ttiEt"-i:hs

autonom. Cu toate acestea, supozilia nu ia in considerare faptulci orice modificare in echilibrul autonom genereazi reacfii com-pensatorii instantanee. La instalarea tuIburdrii este foarte proba-bil ca ea sd fi fost cauzatd de o stimulare excesivd la nivelul sim-patic sau parasimpatic. Curdnd insd, situalia se complicd dincarza mecanismelor contrareglatorii cu rol irr restabilirea echili-brului homeostatic. in cazul iuturor funcfiilor vegetative suniimplicate ambele diviziuni ale sistemului nervos autonom, gi,odati ce a apdrut o tulburare, nu mai este posibil ca simptome-le rezultate sd fie puse exclusiv pe seama influenfei unuia dintresubsisteme. Doar in stadiul inifial, stimulul perturbator poate fiatribuit numai uneia sau celeilalte diviziuni a sistemului nervosautonom. Tiebuie, de asemenea, refinut ci regldrile homeostaticesunt adesea exagerate gi rXspunsul supracompensat poate mas-ca stimulul perturbator inifial. Cele doud diviziuni ale sistemu-Iui autonom funclioneazd antagonist, totugi in orice proces ve-getativ acestea coopereazi in acelagi mod in care mugchii flexorgi extensor, depi au funclii antagoniste, coopereazi la realizareaoricirei migcdri a extremitdfilor.

Rezumat

FRANZ ALEXANDER

75

le fiziologice_prgeneral, gi cu c

Medicina psihosomaticE . Principiile fundamentale ale abordlrii psihosomatice

I)I

suf gi1-d-dgsimp-tg4e.g1stroi4lqstinalereacfion"*ll"nevoiadea.liine prin raspuruu$ -1eg*ative cu caracter Pg@ftld exem-plu, se prsgale+te F-eatru q"fi tqir"l-+-lgS--t:]9Pt"_^

Divizaiea simptomelor vegetative in aceste doud categorii con-

stituie doar un pas preliminar cdtre gisirea unei solufii la proble-

ma specificitdfii emolionale in ' Urmdtoarea Pro-blernX este sd inlelegem acei fa pot fi responsabili

FRANZ ALEXANDER

sau o -tgJ-=q-onstiPa..-

fiega

fii nevrotice Ia nivelul funcliilordiagrama de la in figura I'

Ori 4e cAte ori !+qryfgp_larea u@e/ agre-sivelioiti-li'ltt"i"niUuUi"comportamentulvoluntar,sistemult-.-'-:--:'*-'=sudr arena I rrrn p u ffi l. a f I e intrmiffi Eex c ilqlG lre lu-n gi t e'r^* -' :.--' .iii"*zu tti ffiexcitaf ia simpa !19.1 -{e d'Ig-Simplgpel-e*-",_e9jp_ -sigzurta.orn :If -ta. caEpersista da-forili nEp.oa".g_ffita sapit a reac]iei der"p t@gf [in 9i dru! c o mp or6ry19 ! i-; e.-o rd on at v o I un ta r'u9, ."tffi p-lif iga-p 3,c lenJg] suf elind d e hip ertensiune e sen-tiali, care, in coniF*oitamentul siu manifest, pare inhiblt 9i ex-cesi' aeEntrolat. Ca 9i in durerile ffi-ap-t1p migr-e-nd' atac*ldurerffioate inceta in cAt&;:rilinute dupx_ce pacientul devine

-. congtieFcle fuTia si i-i-o manifestE-deschis'1

t

{

1I

:.

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordlrii psihosomatice

{ @

IUP

TAsA

UFU

GA

hipe

rtens

iu n

e

Figu

rat,,

lXT:

1:.;.

'ilif,

H

,..."

l,:"f

f ifjl

['#es

Pec

inci

tate

colit

l /'/

E

FoR

T- \

H.:*

*",',

rur

*o?n

nf'ro

*, 2

glgy

;.*Tp

:'j.,#

ilX?y

:P

RoT

ES

T N

AR

OS

IC I

MP

OTR

IVA

DE

PE

ND

EN

TEI

INFA

NTI

LE

tA

NX

IETA

TE 'I

/ S

AU

VIN

OV

ATI

E

nevr

ozS

car

diac

l

' :.w

r1 !

t

=6FlJ =o cJ tl. o

-Ul

oo r,n O

.

3r 9s,

id+ t.l F} o - 6- o 3 o r.+ o = o

'j'tri lJ rD

'N o o 'o H IJ @ o ) 'o A) oe o F) o E p) H o (r) o C' D) N o p) N F)( fo o o o o D) a o (u o

+ o H D U] fo o r) r) + D)( |.. o o ) o F.t ;) 9) r.) o Ch rD F) ts1 o s) .) .+ o N o oc n .D

l.d='

u -'d

if

m_

fi! [

;E 3

4v

l;'-

'oiJ

considedceilatifactori-4onemolionalicare Eline tiPd de rcaclie fiziologic, EtuFa-tl

i deoPohivd influ-e cggpgf+ +Egeg$Lilitatea specifictr aces-ljonali r'ind sPecificitatea factorilor Psihodinarrricilburadle vegetative este comPlicatl de faP- ' ,

psihologic impreunf, cu configurulii $i"i*icd a acestor forle mo-

tivalionale a.t"'**il" i"^itii fiziologice vor fi activate sau in-

hibate. o abordare.riiia u studiului reactiilor fiziologice specifi-

ce la stimulii psihologici And in vedere ci

,,orice activitate integratd funcfionali' cAnd

a unui organ, cano i altu ele particulare de

activitate", moti'uflie '"ft'i"" din vise- se pot exprima prin func-

f iileorgani.",r'"'llffiii::,iJ,fiI,u1,::i::il:ff,T*?specif iReconstruclia Pr

." ;;;;"ariateie tulburdri ""q::1tll-" "tiili qr necesitd un studiu anamnezlc co;;;i;rt" numir de Pacienfi surlfla aeDate1e oblinute pt"t-J"f"f d'e studii

trebuie ulterior comparate

cu observalii p'ift"'iiiit" a"tutiute flcute Pe un numlr mai mic

de caztrri'o P"t";;;e modelele psiho inamice caracteristice

diferitelor uori "oii;;;i;t" la sf^Argitul capitolelor d'1n partea

a doua a acestei cdrfi'

L4. Tipul de Personalitate ;i

f83L mai apt-sf,t -"--' tre boald 9i

all de tulburXri glgYqalqi1bi--In cartea sa Vdrul Pons, unulatice scrise vreodatd, Balzac '

(21) furnizeazd o descriere ini-fial, a dezvoltat melancoli are'Tendinla diabeticilor citre tul-burdrile coronariene 9i anxietate ige'ClinicieniautohtonicaAlvarez,GeorgeDraper,EliMoschco-wltz(18,69,1.68,169,170)9iaIliiaufurnizatobservafiivaloroa-se de acest tip, care vor fi discutate mai detaliat in capitoiele ur-

mitoare.Conceptulpersonalitdliicaracterist lnavuluideulcer gastric, tipuI.,i" '" epurzeazdpentru

a obline succesul' a

fost in-trodus de Alvarez (19). Draper (68) a recunoscut cd, in ciu-

da aparenfelor, e-deau dePenden a- (racteristici feminine'

Un a'1Effiffi6ffi-prolific pentru corelarea trdsdturilor de perso-

nalitate cu tabloul bolii il constituie bolile endocrine, ca hiper- 9iit

mai pulin anecdotic inainte ca Dunbar (75) se ap[ce tehnicilemoderne de diagnostic psihodinamic in acest domeniu fertil. in

Profilelor", ea descri

9i tipul de Personali

FRANZ ALEXANDER

l

i

i;l

rl

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordSrii psihosomatice

ll

pa Lq[qpgziliq l4 aqc_idente, pe de altd parte_par s5_de-cauzald. distinctd. Este ugor de infeles cd o per-

, plind de ostilitate gi sentimente de vinovifie,va avea tendinla sd se accidenteze. Acfiunile acesteia sunt gri-

suferinld. Este imprude{e gi, totodald, incfinqlq teascd unpre!, su lor fizice, pentru agres_ivilqp4_Sa.

Relalia dintre anumite ifafpsi,hoala coro:nar ltmai complromte ri{are este bine cunoscutd prindevedere.boi]a.epf -qnuf -rg1rl4prpup*-.d-poate-f ipriv-iti-gaboa-ld profesi La fel de bine se poate considera ci un anumitmod de viafd,, anumite tipuri qaegazd con-diliile 5 anumitla nive oducAnd

[9ioCorespo , pe I

st de toler

+ Vezi P.220 5i urm'

FRANZ ALEXANDER

nd. Adevdrata corelalie poate ci nu este intre structura perso-ni-titepi 9i ci viafd,pi bqd?:_Concluzia nci faptul,cd anu-mite tipuri de personalitate

, astf el de prqlggi-qg_ rc. Sp anscundald gi nu una direct cauzald,. O pseudocorelalie de acest tip

ieste afirmalia lui Dunbar cd pacienfii bolnavi de inimd prezin-..td frecvent o infiligare distinsi. in mod evident, aceasta se da-

tire. Aspectul exterior are pufin de-a face cu boala coronarianlfaptului ci aceste persoane sunt adesea educate, cu pre-

lu. Cineva ar putea prezice cu certitudine cd i:r Italia existdtip de pseudocorelafie poate fi ilustrat de urmdtorul

Medicina psihosomatici ' Principiile fundamentale ale abordSrii psihosomatice

t/-a

blonzi decit Printrearat[ d'oar faPtul

cil :

Ie mai detaliatesunt cunoscute'

.1

Pot fii decAtl-

scflse+ilo ri

!i 9i greu de mullumit'-Se gtie_e_i.l--q.9ePen-nfcum ar fi

i sestabilegte int de

'tiL P"tsonalitd i Pot varia

caracteriste tiPuri.dede seParar

i vJ airG-ir.rfo a" r a P P' 1o8 -loe'

TONIIT AI EXANDER

lffi:ilill'J:"T"*i,l:#ii vegetative' Orice corela-

alitate 9i boala somaticd' aceasta

relativd Pi este adesea intAmPld-

emof ionale Pi reac-f iile

i,i

iitl

i

:il

tive.

Medicina psihosomaticl ' PrinciPiile fundamentale ale abordlrii psihosomatice

5. Relalia dintre mecanismele nervoase

"' t'Gi" hormonalelia celor doud

diviritele simPtome nu

activitatea lor este '

d in sens opus Ia J""r"r ceiuilalt totiT^l}

l

zdmaimult' cu atdt particip*t-T11:"oma i

devine mai compl".;. ;; tablou *i" pi"'trt tare complicat

de '

faPtul cd irn bo

de 9i reglnrileoulsiunile agreslve'r,rPru'"ttul simPati

secvenla de ev

cortico6teroizi imar al sistemului ner:l

l"J'#ff :ffi oa"tu"l"*1",11$J;'il:I:l"i"JSecun-.dare. Teor" 'p"5irffi"1a'-^'i" "'i'uira

doar cu p'rivire Ia

factorii t"'" i^i;;;;i*"tnittorele' nu 9i pentru efectele

secu+l

Jur" P'od'se de acestia'

Relalia exactd dintre regllrile de Ia

gi cere hormo"iiililLll::"Jff:: i..de stabilit' Stuc

concreli in elucidarea unor astfel de me

LL) suslinea c

intensitate su

ilor catabolici

oroducerea primului stadiu al sindromului, gi anume "reacfia de

;l;;;i;.Acest stadiu se poate d:lizain doud subetape distinc-ia. p.i.r,u, sau ),fazade 9-oc"' se caracterizeazd' prin tahicardie'

scidereatonusuluimusculargiatemperaturiicorpului,apari}ia,i."rrtri gastric ai a celui intestinal' hemoconcentralie' anurie';;;, hip"oclorhidrie, leucopenie urmatd de leucocit ozd'' acidi-i"r",

" hiiergticemie tranzitorie 9i in final o scidere a concentra-

tiei de zahaidin sange gi eliberarea de adrenalini la nivelul mi-

[rr"i spinirii. Selye sus]inea ci' daci. vdtf,marea nu este preaseverd, produ;ii catabolici de metabolism stimuleaz[ lobul

ah-

i"rio, aiglandei pituitare sd elibereze hormonul adrenocortico-

tropi., .i." 1, ranaut slu stimuleazi secretarea unui exces dehormoni adrenocorticosuprarenali, care aiutd la cregterea

rezis-

i.r,t"i organismului' Aceaita este denumiti a doua fazd a teac-

fiei'de ailrmd, pi anume ,,faza de conffa9oc"' caracterizatX prin

.ort"* suprarenal mdrit 9i hiperactiv' degenerescen![ rapidi a ti-

musuluiii a altor organe limfatice li o inversare a majoritdliisemnelor caracteristi cZ fazeide 9oc' Dacd acliunea stimululd 1o-civpersistd,fazadeconttagocesteinlocuitddecelde-aldoilea

' stadiu al sindromului generalde adaptare, ,,Stadiul rezisteflfei"'L in acest stadiu, cele m"ui multe dintre leziunile morfologice ob-

_ ;;i; h primul stadiu dispar gi rezistenfa la acfiunea continud;:, a stimululri utir,g" un maxim, care este atribuite

hormonilor cor-

$,t UcuU. Faza atreil 9i final[ a sindromului' denumitd "stadiul de

#;-.p;;;;';'', upur.in urma expunerii prelungite la stimulul-nociv

ffiui"r,u atribuita unei sldbiri a mecanismelor adaptative' CAnd se

ffi.i*"^"rilsa.leziunile caracteristice reacliei de alarmd reapar gi

ffi.-t. rtoa"ce moartea. in condilii experimentale speciale' exPune-

ffit; Ia asenti nocivi nonspecifici poate catza hipertensiune/ ne-ffifror.rcrl za,lezir,nimiocaidice gi artriti, pe care Selye Ie Pune Pe

Medicinapsihosomatic5.PrincipiilefundamentalealeabordSriipsihosomatice

seama cantitifilor excesive de hormoni pro

i"ti rt*,toard 9i respectiv a celor corticos

inilial cu scoPu1 de a aptare". Pe Gmotive, astfel de dere o mare va-

II:XJi""'ltl:#T:" mobilizarea unor m

",n,,ff:nilll:iglande este rf,s-Organismul este

e aPirare't noi informafii Ia ob-

sewaliile lui Seyle' ardtAnd ci secrefia'crescutd a hormonului

cor-

tical depind'e de #;J; p'"fi*i""d a lobului anterior aI

glandei pituitare'l;i; rAndul sdu este stimulat inilial de epi:

nefrina eliberata de miduva "p'u'""ul[' ( onform observa]iilor

luiLong,r-u'pa'"'u';'**di:,":i:I;ili1lli:Tl#t[:;

:;::4;1Ut::****J;"'##ffi *"ffiff ;

ierrnine stimul are a ":*"^:: ::':Y: *"

J"'"Pa"fti"d' care'la rAndul siu

ilt,iopi"i ai pituitarei anterioare'o .or,rtitoi" stimularea Pgi cortexului suPrarenal

tuitarei anterioare' Cu al

iroid.ieni 9i de altd natu1j

Observafiile re

rii sii indic[ posibilitatea unei influen]

iulu*,"'t'i asuPra glandei Pituitare

agenfilor umorali aflali in fesuturile hipotalamice, cand acegtia

sint stimulafi prin impulsuri nervoase. Acegti cercetitori au de-

monstrat c6 ovuialia care apare la iepure in decurs de o ord de

la copulafie poate fi impiedicatd prin administrarea de dibena-

mine, r.r -"di.u*ent care inhibe acliunea epinefrinei, dacd esteadministrat in cel mult trei minute de Ia copulalie. se gtie cd prin

copulalia la iepure sunt stimulate secrefia hormonului gonado'

trop plLltar giovulalia consecutivi doar dacd lanlul cauzal sim-

patic este intact' Injectareaepinefrinei este ineficientflce aplicarea directi a acestrioare va produce acest efect, ce

lare simpaticd o substanfa asemanitoare epinefrinei este produ-

sd local in fesuturile hipotalamice 9i transportati pe calesangvind la glanda pituitard (figura II)'

Aceste studii,'" du, o idee despre interdependen}a comple-xd dintre mecanismele nervoase 9i cele hormonale prin care or-

ganismul se ad.apteazd la stres 9i rdspunde in general la stimu-iii externi. S-ar perea ci mecanismele neurale au rol primar instdrile acute de pericol, in timp ce sub acfiunea stresului cronic

l

FRANZ ALEXANDER

reacfiile umorale consecutive kec treptat in prim-plan''I in ciuda acestor complicafii secundare, distincfia propusi an-l.terior intre cele doud tipuri de reaclii debaz6, rimAne valabil[:

(1) organismul fie se pregdtegte sd infrunte situa;ia stresantd prinmobilizarea tuturor resurselor sale, ceea ce implicd o pregitire

nivel vegetativ prin activarea sistemelor simpatico-medulo-piitaro-supra."rrul; (2) fie se poate retrage din situafia stresanti'in cdutarea ajutorului semenilor sau printr-un tip de paralizieeforturilor de autoafirmare ce implicd stimularea funcliilor fi-clogice reglate de sistemul nervos parasimpatic.

Medicinapsihosomaticl.Pr,incipiilefundamentalealeabordSr.ijpsihosomatice

92

Figura II

Mecanismele implicate in adaptarea la stres

Ambele tipuri de rdspuns indicd o perturbare a echilibrului e3autonom, declangAnd acliunea mecanxismelor contraregulatoare,

ffi,efi;prtrdury.l5d#*q#i*;iq{ffi

PROTEINE'I

{LucocsN

HEPATlC

FRANZ ALEXANDER

I

TESUTURI

Medicina psihosomatici . Principiile fundamentale ale abordirii psihosomatice

.l