1

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI FACULTATEA DE DREPT

Medicina Legala

Suport de curs pentru Fac. de Drept

Conf. univ. dr. GC Curca UMF Carol Davila Bucuresti

2013

2

Au colaborat : Prof.Univ.Dr Valentin Iftenie

Conf. Dr. Valentin Gheorghiu

3

UNITATEA DE INVATARE 1 Cadrul procedural si metodologic al medicinii legale. Medicina legala are o tripla definire :

1.Definitia etimologica: Aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile implinirii actului de justitie

2. Definitia expertala: Stiinta medicala care urmareste in interesul legii si al justitiei sa

obiectiveze si s evalueze aspectele medical-biologice din spetele juridice sub forma unui suport stiintific cu caracter expertal probatoriu

3. Definitia procedurala: Medicina legala desfasoara o cercetare procedural necesara in

spetele juridice cu implicatii medicale precum si in cazurile medicale cu implicatii juridice.

Medicina nu este o stiinta exacta, pentru ca biologia sistemelor vii, biologia omului in particular nu este o stiinta exacta.

Viul cunoaste legitati biologice complexe aflate in interrelatie permanenta si asupra carora actioneaza multiple conditionalitati externe si/sau interne.

Daca juridic indepartand cauza dispar efectele, "sublata cauza tolitur efectum, si astfel se poate determina cauza directa, un sistem biologic viu reactioneaza adesea diferit: chiar daca se indeparteaza cauza directa, sistemul biologic alterat si modificat prin actiunea cauzei directe continua sa prezinte manifestari de la cauza la effect (cause indirecte, contributoare) si a caror evolutie trebuie intrerupta iar sistemul echilibrat.

Vindecarea se obtine prin tratamentul etiologic adresat cauzei directe si eliminarii/indepartarii ori neutralizarii ei concomitent cu echilibrarea si sustinerea mai departe a sistemului biologic in care efectele cauzei au produs manifestari biologice.

Iata de ce exista o dificultate inerenta in anticiparea evolutiei cazurilor medicale (rationament inductiv) ori a recompune retrospectiv evolutia acestora (rationament abductiv).

Organismul uman prezinta specificitate, adaptabilitate si diversitate biologica

proprietati ce se situeaza la baza unicitatii fiintei umane atat din punct de vedere fizic cat si psihic.

EXEMPLU. Un caz de agresiune in strada urmata de talharie. El se poate prezenta medical biologic in cel putin doua variante : Victima este violent lovita in fata cu fractura piramidei nazale urmata de pierderea starii de constienta. La trezire constata furtul banilor si nasul zdrobit. Se prezinta la spital unde se redreseaza piramida nazala (se indreapta) si apoi i se pune un leucoplast pentru fixare (nasul nu se poate pune in gips). Victima este violent si multiplu lovita in fata, cap, abdomen si membrele superioare; prezinta: fractura piramida nazala, tumefactii pleoape superioare bilateral, plagi ale arcadei sprencenoase bilateral, plagi labiale (buza superioara), entorsa scapulo-humerala. Are loc in prima saptamana de la agresiune prima infatisare in sala de judecata.

4

In prima varianta aveti de vazut in sala o victima imbracata in costum avand un leucoplast de-a latul piramidei nazale lung de circa 4 cm si lat de circa 1 cm. Aparent nu are nici o alta vatamare.

In a doua varianta o victima imbracata in camasa cu bratul superior drept in esarfa (entorsa umarului), nasul tumefiat, tumefiata si la nivelul fetei cu deformarea tesuturilor si modificarea trasaturilor apta de a nu mai fi recunoscuta, tumefierea ambilor ochi care abia se mai deschid, buzele umflate.

Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de vindecarea leziunii celei mai grave care in ambele cazuri este fractura de piramida nazala circa 12-14 zile de ingrijire medicala daca nu survin complicatii (infectie, hemoragie, etc.). Infractiunea a fost aceeasi iar pericolul ei social identic. Aparenta celor doua victime este insa complet diferita : desi ambele au fost vatamate in mod real diferenta de evolutie clinica cat si de cumul lezional este net diferita. Intrucat in ambele cazuri in perioada cat leziunea cea mai grava este vindecata, toate leziunile sunt vindecate, rezulta ca primesc acelasi numar de zile de ingrijire medicala: Judecatorul se considera frustrat in a situa corect gravitatea faptei penale intrucat simte nevoia unei diferentieri iar aprecierea gravitatii leziunilor traumatice de catre medicina legala nu ofera o baza obiectiva. Circumstantierea va fi realizata pe alte criterii juridice (recunoasterea faptei, comportamentul faptic si postfaptic, etc.) .

In orice examinare medico-legala se verifica aparentele / probabilitatile /

posibilitatile si, in masura posibilului, se inlocuiesc cu certitudini printr -un demers obiectiv bazat pe o argumentatie obiectiv-stiintifica predominant abductiva (medical legist are regula, are concluziile si cauta prezumptiile).

Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile expertizei cu obiectivitate si in

deplina impartialitate fata de partile implicate. Obiectivitatea este asigurata prin respectarea principiului metodologiei unitare, a nerestrictionarii accesului la informatie. Domenii de activitate ale medicinii legale

a) Autopsie medico-legala b) Examinari medico-legale a leziunilor traumatice, aprecierea capacitatii de munca

sau a starii de sanatate avnd ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumit activitate sau profesie

c) Expertiza medico-legala psihiatrica d) Expertiza medico-legala in sfera genitala: viol, probarea virginitatii, stabilirea

sexului si a varstei biologice e) Examinari complementare medico-legale de toxicologie, serologie, histopatologie,

tanatochimie, imunologie, bacteriologie f) Serologia medico-legala (filiatie) si genetica medico-legala (profilul ADN). g) Cercetare criminalistica si judiciara (forensic research): sperma, fir de par, singe,

explozibili, urme, impuscare h) Antropologie medico-legala si odontostomatologie medico-legala i) Verificarea autenticitatii si a corectitudinii intocmirii actelor medicale j) Bioetica si deontologia medicala

5

k) Invatamint medical l) Cercetare stiintifica

Legislatie cu specificitate medico-legala Activitatea de medicin legal din Romnia se desfoar n conformitate cu prevederile stipulate n urmtoarele acte normative:

-Legea nr. 459/2001 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I, nr.418/27.07.2001) prin care a fost aprobat O.G. nr. 1/2000 (publicat n M.O. al Romniei Partea I, nr. 22/21.01.2000) privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal. -Legea nr. 271/2003 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr.616/07.07.2004) prin care a fost aprobat O.G. nr. 57/2001 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr. 531/31.08.2001) pentru modificarea i completarea O.G. nr. 1/2000; -Regulamentul de aplicare a dispoziiilor O.G. nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr. 459/19.09.2000) aprobat prin H.G. nr. 774/2000 i modificat prin H.G. nr. 1204/2002. -Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale (publicate n M.O. al Romniei, Partea I, nr. 459/19.09.2000) aprobate prin ordinul comun al Ministerului Justiiei (nr. 1134/C/25.05.2000) i al Ministerului Sntii (nr. 2554/04.04.2000).

-Extras din Legea 459/2001 (http://www.legmed.ro/doc/legislatie-ml.pdf)

http://www.legmed.ro/doc/legislatie-ml.pdf

6

7

8

Principiile activitatii medico-legale

a) Principiul metodologiei unitare b) Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicala c) Principiul contradictorialitatii cu mecanisme de verificare a actelor medico-legale

in reteaua nationala de medicina legala

Principiul metodologiei unitare Metodologia efectuarii constatarilor si expertizelor si normativele de evaluare

medico-legala sint unice pe tara si sint elaborate, revizuite si reactualizate de Consiliul Superior de Medicina Legala si aprobate de Ministerul Sanatatii

Implementarea sistemului de management al calitatii SR EN ISO 9001: 2001 / ELOT EN ISO 9001:2000 in sistemul medico-legal a fost inititata de catre INML Mina Minovici incepand cu anul 2008. De atunci a fost urmata de catre multe alte institutii precum:

IML IASI SJML COVASNA IML TIMISOARA SJML CALARASI SJML IALOMITA SJML ARAD SJML BUZAU SJML CONSTANTA si altele in curs de certificare In toate aceste institutii (si in altele care vor urma) se

folosesc aceleasi proceduri, aceleasi tipuri de formulare,

9

aceleasi metode si mijloace, ceea ce permite desfasurarea unei activitati coordonate, superpozabile, apta de autocontrol si de verificare a calitatii lucrarilor.

Pe principiul teritorialitatii, toate celelalte servicii medico-legale care inca nu au implementat ISO 9001 sunt coordonate metodologic si profesional de catre institutele medico-legale si metodologic de catre Consiliu Superior de Medicina Legala astfel incat dincolo de implementarea normelor ISO reglementarea activitatii este comuna pendinte de legislatia in vigoare, unica. Normele ISO stabilesc stabilesc insa existenta si respectarea procedurilor, a autocontrolului sistemului din acea unitate (ex. modificarea metodelor se face numai prin modificarea procedurilor), posibilitatea verificarii calitatii si a masurii in care gradul de satisfactie al clientului este respectat (in acest caz sistemul juridic si persoana) si ridica o stacheta a profesionalismului pe care prin recertificare institutia o ridica in fiecare an sau cel putin o pastreaza.

Sistemul normelor de calitate permite de asemenea: Alinierea la standardele europene in domeniu (in folosul direct al acuratetei actului

de justitie) Armonizarea activitatii institutiilor din sistemul medico -legal romanesc Cresterea eficientei Cresterea obiectivitatii si preciziei evaluarilor medico-legale si diminuarea riscului

de eroare Alinierea la standardele de management al calitatii in interiorul tarii in raport cu

alte diferite institutii ale statului (ex: Institutul National de Criminalistica este acreditat SR EN ISO / CEI 17025 din 2005 cu certificat de acreditare ca laborator de incercari incepand cu 2007)

Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicala Ori de cite ori medicul legist considera necesar (in scopul efectuarii unei

constatari/expertize) sa ia cunostinta de documente medicale/medico-legale aflate la dosar (certificate, buletine de analiza, radiografii, etc), s-au neaflate la dosar, el are dreptul sa solicite, potrivit dispozitiilor legale, organelor care au cerut constatarea ori expertiza sa-i puna la dispozitie aceste documente.

Ori de cite ori medicul legist considera ca pentru efectuarea expertizei solicitate in scopul elucidarii tuturor aspectelor medicale ale cazului, este nevoie de examinarea persoanei sau de efectuarea unor investigatii medicale de specialitate acesteia, el are dreptul sa ceara, potrivit dispozitiilor legale, organelor care au cerut constatarea ori expertiza sa dispuna realizarea acestor solicitari. Daca pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de o observatie medicala pe un timp mai indelungat, medicul legist are dreptul sa ceara ca persoana in cauza sa fie internata in spital.

Expertiza medico-legala pe baza de documente medicale si/sau medico-legale este o exceptie, spre exemplu in situatia in persoana s-a vindecat ori nu poate fi examinata, ori nu doreste sa fie examinata ori a decedat.

Institutiile de medicina legala au dreptul sa refuze efectuarea unei constatari/expertize daca nu i se pun la dispozitie informatii medicale suficiente, acces la dosar, consultul nemijlocit al persoanei.

10

Principiul contradictorialitatii

Principiul contradictorialitatii s e realizeaza prin urmatoarele cai: In expertizele pe persoana, conducatorul unitatii de medicina legala poate institui

comisii de expertiza, ori de cite ori socoteste necesar. Se instituie comisii de expertiza in mod obligatoriu, cand legea prevede expres

aceasta, precum si atunci cind obiectul expertizei il constituie: constatarea starii psihice a unei persoane privind stabilirearesponsabilitatii penale sau a responsabilitatii civile;

constatarea starilor morbide care sint urmarea unor fapte medicale ilicite, a unor deficiente sau a nerespectarii normelor tehnice medicale;

investigarea filiatiei;

expertiza capacitatii de munca

expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate (aptitudinea de a conduce autovehicole, aparate de zbor, de port arma etc).

Din comisiile de expertiza, in asemenea cazuri, vor putea face parte, cand comisia considera necesar, medici si alti specialisti in domeniile ce intereseaza fiecare caz in parte.

Expertii care intra in alcatuirea comisiei, pot fi de acord cu concluziile raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate. In situatia cind exista opinii diferite intre expertii oficiali si expertul ales de parte, se impune solicitarea avizului Comisiei de Avizare si Control

In orice fel de expertize, indiferent de materia lor (penale, civile, dreptul muncii, dreptul familiei), pe linga medicul/medicii legisti desemnati de conducerea Institutelor de Medicina Legala si a Serviciilor de medicina legala sa efectueze expertiza, poate participa un expert desemnat de instanta la cererea partilor, in limitele listei de experti stabilita si aprobata in prealabil, de catre Consiliul Superior de Medicina Legala.

Expertii numiti de instanta la cererea partilor pot asista la lucrari, pot lucra in paralel sau in comun cu expertii oficiali, pot fi de acord cu concluziile raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate. Expertii numiti de instanta la cererea partilor nu pot delega atributiile lor, nu pot depasi termenul acordat de instanta pentru efectuarea expertizei. Plata expertilor se face sub forma de onorariu care se achita direct acestora pe baza documentelor justificative.

In situatia cind exista opinii diferite intre expertii oficiali si expertul ales de parte, se impune solicitarea avizului Comisiei de Avizare si Control.

Nu se poate solicita participarea unor experti ai partilor la elaborarea avizelor Comisiilor de Avizare sau a Comisiei Superioare Medico-Legale

Mecanisme de verificare a actelor medico-legale in reteaua nationala de

medicina legala Mecanismele care permit autoverificarea calitatii si obiectivitatii actelor medico-

legal se bazeaza pe:

11

i. Principiul prevenirii redundantei opiniilor a. Un medic legist care a eliberat unei persoane un certificat medico-legal, nu

mai poate participa la redactarea unui raport de expertiza sau de noua expertiza medico-legala in acelasi caz. In acest gen de situatie sau in alte cazuri de incompatibilitate expertala, precum si ori de cite ori medicul legist este impiedicat, din alte motive justificate, sa efectueze lucrarea ce i s-a solicitat, el este obligat sa comunica indata aceasta, in scris, organului medico-legal competent pentru a desemna un alt medic legist aratind si motivele incompatibilitatii.

b. Dupa efectuarea unei constatari se poate solicita o expertiza medico-legala unei persoane: indiferent daca prima expertiza a fost efectuata la cererea persoanei sau la cererea organelor de drept, urmatoarea etapa de verificare o poate constitui fie solicitarea avizarii de catre Comisia de Avizare si Control a actelor medico-legale fie o noua expertiza medico-legala, efectuata in cadrul unei comisii

ii. Principiul competentei teritoriale a) Functioneaza conform prevederilor regulamentului de aplicare a

dispozitiilor Ordonantei Nr. 1/2000, privind Organizarea activitati si functionarea institutiilor de medicina legala

b) Medicul legist are dreptul sa-si decline competenta teritoriala si sa indrume spre institutia de care apartine territorial

iii. Principiul ierarhizarii competentei profesionale si stiintifice a) Medicii rezidenti nu au calitatea juridica sa semneze acte medico-legale. b) Noua expertiza se efectueaza de o comisie de medici legisti, indiferent

daca prima expertiza a fost efectuata de un singur medic legist sau de mai multi. Comisia are in compunerea ei cel putin 2 membri cu un grad profesional egal sau superior medicului sau medicilor legisti care au efectuat expertiza anterioara, iar la grade profesionale egale se vor utiliza grade didactice superioare. Gradele profesionale, in ordinea crescatoare sint: medic specialist, medic primar, medic primar doctor in medicina. Gradele didactice, in ordinea crescatoare sint: preparator universitar, asistent universitar, sef de lucrari, conferentiar universitar, profesor universitar.

c) Medicul legist are dreptul sa-si decline competenta si sa indrume spre institutia ierarhic superioara

iv. Principiul instantelor de verificare a) Verificarea unei constatari sau expertize medico-legale realizeaza prin: b) Medicul legist sef al Serviciilor de Medicina Legala Judetene, Medicii sefi

de compartiment sau sectie din Institutele de Medicina Legala verifica nivelul stiintific si calitatea expertizelor si constatarilor medico-legale

12

efectuate de medicii legisti din subordine, putind recomanda, daca socoteste necesar, refacerea lor totala sau partiala sau verificarea acestora de catre Comisia de Avizare si Control;

c) Noua Expertiza Medico-Legala d) Comisia de Avizare si Control a actelor medico-legale si e) Comisia Superioara Medico-Legala

Aspecte legale privind actele medico-legale (extras din activitatii si functionarea institutiilor

SECTIUNEA 2

Actele medico-legale Art. 9

1) Actele medico-legale sunt raportul de expertiza, raportul de constatare, certificatul, buletinul de analiza

si avizul.

2) n sensul prezentelor norme:

a) prin raport de expertiza medico-legala se ntelege actul ntocmit de un expert la solicitarea organului de

urmarire penala sau a instantei de judecata si care cuprinde datele privind expertiza efectuata.

Expertiza medico-legala se efectueaza n situatiile prevazute la Art. 116 si 117 din Codul de

procedura penala, precum si la Art. 201 din Codul de procedura civila;

b) prin raport de constatare medico-legala se ntelege actul ntocmit de medicul legist la solicitarea

organului de urmarire penala sau a instantei de judecata si care cuprinde date privind constatarea

efectuata. Constatarea medico-legala se efectueaza n situatiile prevazute la Art. 112 si 114 din

Codul de procedura penala;

c) prin certificat medico-legal se ntelege actul ntocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate

si care cuprinde date privind examinarea medico-legala;

d) prin buletin de analiza se ntelege actul ntocmit de specialistii institutiilor de medicina legala sau de

persoanele competente din cadrul institutiilor de medicina legala, la cererea persoanelor interesate,

si care cuprinde date privind examenul complementar;

e) prin aviz medico-legal se ntelege actul ntocmit de Comisia superioara medico-legala, precum si de

comisiile de avizare si control al actelor medico-legale, la solicitarea organelor judiciare, prin care

se aproba continutul si concluziile actelor medico-legale si se recomanda efectuarea unor noi

expertize sau se formuleaza concluzii proprii.

Art. 10 - 1) La ntocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnata are urmatoarele

obligatii: a) sa ia n considerare certificatele, referatele medicale si fisele de observatie clinica

emise de unitati sanitare ale Ministerului Sanatatii si Familiei sau acreditate de acesta; b) sa

verifice daca documentele mentionate la lit. a) prezinta urmatoarele elemente de siguranta: numar

de nregistrare, stampila unitatii sanitare, semnatura si parafa medicului, care trebuie sa

2) Medicul legist nu poate lua n considerare informatii cuprinse n alte tipuri de nscrisuri

medicale dect cele prevazute la alin 1), cum ar fi bilete de trimitere, retete, consulturi nscrise pe

retete, concedii medicale, bilete de externare.

Art. 11 1) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legala cuprinde antetul, stampila si numarul de

nregistrare al institutiei de medicina legala n care a fost efectuata si se nregistreaza n registrul

de evidenta.

2) Copiile de pe raportul de expertiza sau de constatare medico-legala se arhiveaza pe o perioada

nedeterminata.

3) Raportul de expertiza sau de constatare medico-legala, precum si certificatul medico-legal se

semneaza de toti cei care au participat la ntocmirea lui. Opiniile divergente se consemneaza n

cuprinsul raportului sau al certificatului medico-legal, separat si motivat.

13

4) n cazul n care evolutia leziunilor mentionate la prima expertiza apar date medicale noi,

complicatii sau sechele, actele medico-legale se pot completa sau modifica numai de catre medicul

legist care a efectuat prima expertiza.

Aspecte legale privind imprejurarile de efectuare a autopsiei medico-legale (extras din

modificarile aduse de

SECTIUNEA 5 Constatarea si expertiza medico-legala pe cadavre

Art.34 1) Constatarea si expertiza medico-legala pe cadavru implica:

a) examinari la locul unde s-a gasit cadavrul sau n alte locuri, pentru constatarea indiciilor privind cauza mortii si

circumstantele ei;

b) examinarea exterioara a cadavrului si autopsia, inclusiv exhumarea, dupa caz;

c) examinari complementare de laborator, cum ar fi cele histopatologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice,

serologice, biocriminalistice.

2) Autopsia medico-legala a cadavrului se efectueaza la solicitarea organelor judiciare, numai de catre medicul

legist, fiind obligatorie n urmatoarele cazuri:

1. moarte violenta, chiar si atunci cnd exista o anumita perioada ntre evenimentele cauzale si deces;

2. cauza mortii nu este cunoscuta;

3. cauza mortii este suspecta.

Un deces este considerat moarte suspecta n urmatoarele situatii:

a) moarte subita;

b) decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere

medical;

c) deces care survine n timpul unei misiuni de serviciu, n incinta unei ntreprinderi sau institutii; d) deces care

survine n custodie, precum moartea persoanelor aflate n detentie sau private de libertate, decesele n spitalele

psihiatrice, decesele n spitale penitenciare, n nchisoare sau n arestul politiei, moartea asociata cu activitatile

politiei sau ale armatei n cazul n care decesul survine n cursul manifestatiilor publice sau orice deces care ridica

suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament

violent sau inuman;

e) multiple decese repetate n serie sau concomitent;

f) cadavre neidentificate sau scheletizate;

g) decese survenite n locuri publice sau izolate;

h) moartea este pusa n legatura cu o deficienta n acordarea asistentei medicale sau n aplicarea masurilor de

profilaxie ori de protectie a muncii;

i) decesul pacientului a survenit n timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-

chirurgicala.

3) Autopsia cadavrului, respectiv a partilor de cadavru sau a pieselor scheletice, se efectueaza numai n cazul n care

organele judiciare pun la dispozitia medicului legist:

a) ordonanta procurorului sau ncheierea instantei de efectuare a autopsiei, care contine obiectivele acesteia;

b) procesul verbal de cercetare la fata locului;

c) copia de pe foaia de observatie clinica completa, n cazul persoanelor decedate n cursul spitalizarii.

Art. 35

1) Autopsia cadavrului se efectueaza numai de catre un medic legist, la morga serviciului de medicina legala sau a

spitalului n a carui raza teritoriala s-a produs moartea sau a fost gasit cadavrul.

2) n mod exceptional, daca nu exista o astfel de morga si nici posibilitatea transportarii cadavrului la morga cea mai

apropiata, cu acordul medicului legist, autopsia se poate efectua acolo unde se afla cadavrul sau ntr-un loc anume

ales pentru aceasta.

Art. 36 1) Transportul cadavrelor care urmeaza sa fie autopsiate se asigura, de la locul faptei pna la morga, cu vehicule

special amenajate, aflate n dotarea unitatilor medico-legale, sau cu alte mijloace.

14

2) Organele de urmarire ntocmesc dosarul de identificare a cadavrului, n care se include si rezultatul autopsiei,

dupa cum urmeaza:

a) n toate cazurile se asigura identificarea cadavrului prin aplicarea unei bratari de identificare la mna dreapta pe

care sa figureze data, datele de identificare si persoana sau autoritatea care a consemnat datele;

b) aplicarea bratarii de identificare este asigurata de unitatile sanitare, de lucratorii de politie sau de medicii legisti,

dupa caz;

c) bratara de identificare nu poate fi nlaturata, nici cu ocazia nhumarii; n cazul n care se impune corectarea

datelor de identitate, aceasta se face prin aplicarea unei alte bratari, fara ndepartarea bratarii, respectiv a bratarilor,

deja aplicate.

d) transportarea cadavrelor fara bratara de identificare nu este permisa.

3) Cadavrele se transporta n huse de plastic nchise, indiferent de distanta, astfel:

a) n cazul cadavrelor n stare avansata de putrefactie se folosesc huse de transport impermeabile;

b) n cazul deceselor determinate de boli infecto-contagioase, a caror declarare este obligatorie, se folosesc

huse de transport impermeabile si nchise ermetic.

Art. 37

1) Exhumarea cadavrelor n vederea expertizelor medico-legale se face numai la solicitarea scrisa a

organelor judiciare.

2) Examinarea cadavrului deja autopsiat se face de catre o comisie de experti care au un grad profesional

mai mare dect cel al expertului care a efectuat prima expertiza.

3) Examinarea cadavrului exhumat si autopsia se fac fie la locul unde se afla cadavrul, fie la o prosectura

din apropiere.

Art. 38

1) Medicul legist este asistat la efectuarea autopsiei de personal sanitar mediu sau auxiliar. Autopsia

medico-legala trebuie sa fie completa, fara a se omite vreun segment, tesut sau organ.

2) Nu se pot formula concluzii medico-legale privind cauza si mprejurarile mortii numai pe baza unor

examene externe sau interne partiale.

3) Pentru atestarea leziunilor traumatice externe, respectiv interne, se pot efectua fotografii.

4) Medicul legist nu poate elibera certificat de deces fara efectuarea autopsiei medico-legale, cu exceptia

cazurilor n care decesul a intervenit ca urmare a catastrofelor.

Art. 39 materialele biologice, cum ar fi: organe, snge, umori, continut gastro-intestinal, secretii, precum si

corpurile delicte care au astfel de urme biologice se transporta la institutele de medicina legala

mpreuna cu documentatia corespunzatoare.

Art. 40

1) Cadavrele autopsiate se mbalsameaza la institutiile de medicina legala si prosecturile spitalelor, potrivit

instructiunilor Ministerului Sanatatii si Familiei, dupa eliberea certificatului constatator de deces,

de catre persoanele competente.

2) mbalsamarile si alte servicii funerare pot fi realizate si de catre persoanele fizice sau juridice, n

conditiile legii, cu avizul institutelor de medicina legala.

Art. 41 Inhumarea persoanelor fara reprezentanti legali sau fara identitate se face prin grija primariilor, cu

informarea prealabila a organelor de politie.

Art. 42 Autopsiile, respectiv masurile privind acestea, se realizeaza cu respectarea eticii medicale si a

demnitatii persoanei decedate.

Art. 43 Regulamentul privind efectuarea autopsiilor medico-legale se elaboreaza de catre Consiliul

superior de medicina legala cu respectarea Recomandarii nr. R (99)-3/2.02.1999 a Comitetului de

Ministri ai Consiliului Europei privind armonizarea regulilor autopsiei medicolegale pentru statele

membre si se aproba prin ordin al ministrului sanatatii.

Art. 44

1) Conducerea unitatilor sanitare are obligatia de a sesiza n primele 24 ore organele de urmarire penala cu

privire la decesele care au survenit n unitatea sanitara, n conditiile prevazute de prezentul ordin.

n aceste cazuri nu se elibereaza certificat medical constatator al decesului.

15

2) n cazurile prevazute la alin (1) cadavrul se va pune la dispozitia institutiilor medico-legale, n vederea

efectuarii autopsiei, n cel mult 24 ore de la sesizarea organelor de urmarire penala.

Art. 45

1) Decesul unei persoane sau al unui nou-nascut, indiferent de cauza mortii, poate fi constatat numai de

catre un medic care are dreptul de libera practica.

2) Certificatul de deces se elibereaza numai dupa aparitia semnelor de moarte reala si numai dupa trecerea a

24 ore de la deces.

3) Eliberarea certificatului de deces nu se poate face fara examinarea externa a cadavrului de catre medic.

n cazul constatarii cu aceasta ocazie, a unor situatii prevazute de Art. 34 alin. 2) medicul are

obligatia sa refuze eliberarea certificatului de deces si sa solicite organelor judiciare o autopsie

pentru elucidarea cauzei mortii.

Art. 46 n cazul n care medicul anatomopatolog al unei institutii sanitare efectueaza o autopsie si constata

cu aceasta ocazie existenta unor situatii prevazute de Art. 34 alin. 2), opreste lucrarea nceputa si

anunta organul judiciar competent.

Art. 47 n cazurile prevazute la Art. 44 alin. 1), la Art. 45 alin. 3) si la Art. 46 certificatul medical

constatator al decesului va fi eliberat numai de un medic legist, dupa efectuarea autopsiei medico-

legale.

Art. 48 n vederea efectuarii examinarii medico-legale, precum si a autopsiei, cadavrul se pune la

dispozitie expertului pentru un termen ce nu poate depasi 72 de ore.

16

Scurta istorie a medicinii legale in Romania

In anul 1856 Carol Davila infiinteaza Scoala de Chirurgie ulterior denumita Scoala Nationala de Medicina si Farmacie, actualemente UMF Carol Davila. Aici se va preda de la iinceput si medicina legala.

In 1862 se infiinteaza pe linga Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei un laborator de chimie destinat sa serveasca lucrarilor practice ale invatamintului medical si sa fie in acelasi timp la dispozitia instantelor juridiciare pentru cercetari chimico-legale.

In 1861 Gheorghe Atanasovici devine primul profesor de medicina legala la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie. In 1862 Gheorghe Atanasovici este numit Medic Legist al Capitalei.

In anul 1865, prin aparitia Codului Penal si Instructie Criminala a fost stabilit rolul medicului intr -o serie de cauze judiciare.

In 1879 a fost numit profesor de psihiatrie si medicina legala Alexandru Sutzu. Dr. Mina Minovici a studiat farmacia si apoi medicina, fiind apreciat de catre Carol

Davila. In 1885, el pleaca cu ajutorul lui Davila pentru specializare in medicina legala la Paris sub indrumarea profesorului Paul Brouardel, una din personalitatile marcante ale medicinii legale europene la sfirsitul secolului trecut, orientandu-se inca de la inceput catre probleme de medicina legala si toxicologie.

Fig. 1. IML Profesor Mina Minovici, 1892-1985

Intors in tara decide a contrui o morga a orasului Bucuresti Morga orasului (20 decembrie 1892) pe care o inaugureaza in prezenta Ministrului Justitiei Alexandru Marghiloman si a primarului Pache Protopopescu. In 1897 prin scindarea catedrei de psihiatrie si medicina legala detinuta de profesorul Alexandru Sutzu se creeaza o noua catedra

independenta de medicina legala condusa de acelasi Mina Minovici si din acest moment destinele medicinii legale se vor lega pentru istorie de Mina Minovici.

Din 1898, frontispiciul cladirii, pe care era scris Morga orasului va fi schimbat cu cel de Institutul medico-legal . In 1927 denumirea IML se schimba in IML Mina Minovici chiar pe timpul vietii marelui profesor dar i se cere, prin compensatie, sa renunte la pensia sa pe tot timpul vietii, aspect pe care profesorul il accepta.

Mina Minovici a condus institutul pina in 1932 cand decedeaza. Intre anii 1928-1930 prof. Mina Minovici avea sa publice monumentalul Tratat

complect de medicina legala in 2 volume rodul meditatiilor observatiilor si experimentarii personale in decursul unei vieti de om.

17

Fig. 2 Actualul Institut de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti. Vechiul institut ctitorit de Mina

Minovici a fost demolat in perioada comunista in anul 1985.

Fig. 3 Sala de autopsie

18

Fig. 4 Laboratorul de toxicologie al INML

Fig. 5-6 Laboratorul de genetica medico-legala al INML

19

Fig. 7 Amfiteatrul mare al INML (300 locuri)

Fig. 8 Biblioteca INML

20

Fig. 9-10 Muzeul INML

21

UNITATEA DE INVATARE 2. ELEMENTE DE TANATOLOGIE

Definitia mortii si aspect conceptuale privind moartea Tanatologia este stiinta medico-legala a mortii. Definitia mortii: Moartea reprezinta incetarea vietii Definitia mortii se face prin negarea vietii (ceea ce este desigur insuficient). Insuficiente insa este cunoasterea noastra cu privire la aceste stari de fapt. Dar la randul sau nici viata nu este clar definita ca moment ori ca si caracteristici. Viul considerat in relatie cu organismul uman in ansamblu ori viul considerat strict biologic in raport cu fiecare tesut viu, iata dificultatea conceptuala a definirii. Definitia medicala: Oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si/sau a functiilor creierului . Aspecte conceptuale ale definitiei mortii. Concepte biologice

a) Moartea ca proces. Intrucat organismul uman este o suma de organe a caror supravietuire biologica in corpul lipsit de activitate cardiaca ori cerebrala continua un timp definit, rezulta ca moartea este un proces care incepe o data cu moartea primului dintre aceste organe si se termina o data cu moartea ultimului dintre ele. Primul moare creierul la 3-5 minute de anoxie (lipsa completa de oxigen), spermatozoizii si ovulele supravietuind inca circa 12-15 ore in corpul lipsit complet aportul de oxigen.

b) Moartea ca moment. Chiar daca organele sunt vii in corpul uman la care cordul s-a oprit ireversibil si/sau activitatea cerebrala si functia respiratorie a incetat ireversibil (moarte somatica) in lipsa acestor functii vitale viata organismului ca intreg si a integrarii sale sociale nu mai este posibila si astfel poate fi considerat decedat chiar daca in acest corp decedat organele continua sa fie inca vii un timp definit (circa 20 ore). Transplanatologia nu ar fi posibila legal fara recunoasterea momentului mortii si consemnarea acestuia in documentul medical al certificatului medical constatator al decesului pentru a permite ulterior acestei certificari extragerea organelor inca vii apte de transplant fara ca echipa de transplant sa fie acuzata de omor cu premeditare. Momentul este determinat fie de constatarea ireversibilitatii opririi cardiace (se verifica aceasta ireversibilitate prin resuscitare cardio-respiratorie) fie a mortii cerebrale (care se fundamenteaza pe absenta constientei, absenta activitatii corticale (investigata electroencefalografic), absenta oricaror reflexe ori miscari, absenta absenta respiratiei spontane.

Conceptul juridic. Juridic moartea survine la un moment anume pe care stiinta medicala, medicul curant, are obligatia sa il precizeze astfel incat dincolo de acest moment, persoana fiind decedata, are drepturile civile incetate, fiind in exercitiu drepturile si obligatiile mostenitorilor .

22

Etape ale mortii ca proces Starea de viu> starea de agonie (+/-)>moartea clinica (oprirea functiilor vitale cardio-circulatorie si respiratorie)>moartea somatica (oprirea ireversibila a functiilor cardio-circulatorie si respiratorie)>moartea cerebrala (moartea creierului)>moartea celulara a fiecarui organ in corpul aflat in moartea cerebrala sau cu functiile cardio-circulatorii si respiratorii ireversibil oprite> moarte biologica (moar tea ultimului tesut). Semnele mortii :

1.semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii aparente) a) pozitia si aspectul cadavrului: tonusul abolit b) oprirea respiratiei c) oprirea circulatiei d) abolirea reflexelor e) modificari oculare f) suspendarea activitatii cerebrale

2.semnele cadaverice (corespund mortii reale) si se grupeaza in: modificari cadaverice precoce (se instaleaza in etapa postmortem precoce)

lividitatile si hipostaza viscerala racirea rigiditatea deshidratarea autoliza

modificari cadaverice tardive (se instaleaza in etapa postmortem tardiva-peste 24 ore).

distructive putrefactia distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau

larvele lor conservatoare

naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea artifi ciale: inghetarea, imbalsamarea

a. Lividitatile cadaverice (livor mortis). Incep a se constata la circa 1-2 ore de la

oprirea cordului si reprezinta scurgerea si acumularea sangelui in regiunile declive ale corpului sub actiunea gravitatiei. In jurul a circa 10-12 ore nu mai palesc la presiune devenind fixe. Sunt extinse la circa 18 ore.

b. Rigiditatea cadaverica (rigor mortis). Reprezinta contracture corpului ca urmare a modificarii conformatiei chimice a muschilor in care se cupleaza contractia fibrelor musculare de o maniera generalizata si definitiva (nu este o contractie sub actiunea consumului de energie ci ca urmare a modificarii structurale ireversibile si denaturarea complexului actina-miozina).

Debuteaza la toti muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la nivelul muschilor mici art. temporomandibulara- la 2-4 ore, se extinde la 4-6 ore si se generalizeaza la 12-24 ore. Corpul intra in rezolutie la circa 24-36 ore redevenind treptat flaccid.

c. Racirea cadavrului (algor mortis) .

23

Intrucit nu mai poate genera caldura, cadavrul isi va egaliza intr-un mod in general predictibil temperatura interna cu cea a mediului ambiant in clima temperata cu o rata de circa 0,0440C/ora in primele 12 ore (1,5 0 F) si de circa 0,029 grade/ora (1 0F) in urmatoarele 12-18 ore sau de 2 ori mai repede in clima tropicala.

d. Deshidratarea cadaverica. O data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa determinindu-se deshidratarea tesuturilor.

e. Autoliza cadaverica. Autoliza, A, este un proces atit intravital cit si postvital (postmortem) care se caracterizeaza prin digestia enzimatica a celulelor si tesuturilor de catre propriile enzime continute in celulele si tesuturile organismului si eliberate in mediul organismului o data cu alterarea membranelor celulare care nu le mai pot retine in structurile in care actiunea lor era blocata. Este una dintre modalitatile prin care corpul scapa de celulele in exces ori de produsii rezultati din distrugerea acestora. Deosebirea intre A intr avitala si cea postmortala este ca iin cazul celei din urma se petrece de o maniera generalizata la toate celulele corpului si dintr-o data.

Autopsia medico-legala, AML: in sistemul medico-legal: ca cerinta a CPP art. 114 coroborat cu legea 459/2001 care aproba OG 1/2000 si 271/2004 privind modificarea si completarea OG 1/2000.

Pt. lamurirea organului judiciar. Mijloc de proba: proba biologica. Definitia probei: Proba in afara oricarei indoieli rationale (rezonabile) care sustine si este pe de-a intregul consistenta cu vinovatia celui acuzat si inconsistenta fata de orice alte concluzii rationale.

(Kirk).

Autopsia anatomo-patologica, AAP: in sistemul medical: ca cerinta a legii 104/2003 cu

privire l a manipularea cadavrelor fata de orice deces care survine in spital. Efectuata de catre medicul anatomo-patolog in spitale cu sectie de anatomie patologica.

Document scris (raportul de necropsie) Obiectivele AML:

Obiective generale; Felul mortii: violent/nonviolent; moarte suspecta/m. subita cauzele medicale ale mortii Lez traumatice : existenta, mecanism, agent traumatic, mecanism, leg.

de cauzalitate Identificare

Obiective specifice: in functie de imprejurarile decesului: impuscare; deficienta in acordarea asistentei medicale, etc.

24

Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia. Intervalul post-mortem

Data mortii este o problema juridica importanta. Este adesea imposibil sa determini

cu exactitate ora decesului unei persoane. De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii, DPM si cand se aminteste intervalul scurs dupa moarte pana in prezent, despre intervalul postmortem, IPM.

DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe: a) semnele mortii reale: lividitatile, rigiditatea, putrefactia, determinarea

temperaturii corpului. b) determinari tanatochimice iin special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in

umoarea vitroasa, pH singe, etc.). Folosind numai K+ specificitatea este relativ mica de circa 10 ore in primele 24 ore si circa 20 ore in primele 48 ore.

c) continutul stomacului; o masa frugala (1 sandwich) se digera in -2 ore, una medie in 3-4 ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc portocale este in medie de 24 min +/- 8min, iar la 150 g friptura porc 58,58min. +/- 17,68 min. (Brophy C.M., 1986).

d) histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi).

e) microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns) f) date entomologice medico-legale (stiinta care se ocupa cu studiul

insectelor in relatie cu descompunerea cadavrelor; exemplu: stabilirea intervalului postmortem probabil prin evaluarea vechimii de dezvoltare a oualelor/pupelor insectelor descoperite pe cadavru)

g) date de ancheta (nscrisuri datate, marturii, etc.).

Semnele necroptice, temperatura bazala 1ora 2 ore 8 ore 10 ore 12 ore 18 ore .36 ore livor rigor algor livor dispar/reapar livor palesc/dispar livor fixe flaccid

Regula Casper: 1 saptamina in aer = 2 saptamini in apa = 8 saptamini in sol.

Regula Devergie: zilele iarna sunt ore vara Examinari tanatochimice, histoenzimatice Examenul continutului stomacal (o masa mica -sandwich se digera in -2 ore, una medie in 3-4

ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc portocale este in medie de 24 min +/ - 8min, iar la 150 g friptura porc 58 min. +/- 17,6 min. (Brophy C.M., 1986)

Examen entomologic: Conf. tabel

DDC Data 1..DE data 2; data 2-durata ecloziunii (tabel)= data 3; data 3-data 1 = IPM

14 ian.17 ian; 17 ian 20 zile=29 dec; 14 ian-29 ian =17 zile IPM Conf. evolutiei concrete

IPM de la descoperirea cadavrului la stad. larvar I = (A) Timpul de la ponta noilor adulti pina la aparitia noilor larve stadiu I = (B) B-A = IPM de la ponta initiala la descoperirea cadavrului si aflarea datei

probabile a mortii.

25

Identificarea medico-legala Examen extern: semne particulare (dosar de identificare): sex, v, tatuaje, boli

cutanate, cicatrici, etc. Examen intern: aspecte specifice (boli interne, operatii, malformatii, etc.) Examinari de laborator: grup de sg., ADN, RX craniu, examen odontostomatologic Identificarea-individualizarea

Cauzele medicale ale decesuliu

Cauza directa, cauzele antecedente, cauza initiala Inlantuire fiziopatologica ICD 10 revizia 2 Imperativul cunoasterii cauzei directe

Entomologia medico-legala

Expertiza antropologica medico-legala Dg. de os Dg. de specie, rasa Dg. de sex Dg. de varsta Dg. cauzei decesului Dg. datei decesului (data probabila a inhumarii)

Insectele 1855 Bergeret d'Arbois scrie prima lucrare de entomologie medico-legala (in China din 1235 iH) Cadavrul este distrus de catre 3 categorii de insecte: (1) necrofage, (2) pradatori si paraziti care se

hranesc si cu cadavrul dar si cu insectele necrofage si (3) specii omnivore care se hranesc cu toate de mai sus.

Artropode fara antena. Arahnidele (prezinta 4 perechi de picioare): paianjeni, scorpioni, acarieni Artropode cu antena. Insectele (prezinta 3 perechi de picioare): coleoptere (scarabei, etc.), diptere

(muste), himenoptere (furnici, albine, viespi), lepidoptere (fluturi), miriapozii (scolopendre, etc. prezinta n picioare), etc.

[1] Oua (initial 2mm) fara larve 8 ore, apoi cu larve prin transparenta [2] stad. larvar primar (5mm; 1,8 zile) [3] stad. larvar secundar (10mm; 2,5 zile) [4] stad. larvar tertiar (17mm; 4-5 zile: devorator) [5] stad. prepupa (12mm; 8-12 zile: incepe sa se deplaseze; aspectul intern al larvei nu se mai vede) [6] pupa cu puparium -invelisul de stadiu 3- (9mm; circa 18-24 zile) [7] adult eliberat si puparium gol (20 zile). Calliphora Vicina este mai frecventa in orase (musca sinantropica) in timp ce Calliphora Vomitaria este

predominant rurala. Se pot formula 5 principii generale:

estimarea virstei insectelor nou formate permite estimarea IPM un cadavru fara larve (doar cu oua) are un IPM de maximum 48 ore si minim 8 ore (in general). larvele devoratoare (std. tertiar): cert minim 4-5 zile larvele care se deplaseaza = cert minim 7-8 zile puparium gol = 18-20 zile.

26

Identificare Inhumare primara/secundara

Felul mortii, cauzele medicale ale mortii, modalitatea de deces Moartea se poate produce natural (de boala sau patologic) sau violent (traumatic). Astfel moarte poate fi de fel (felul mortii/decesului) violenta ori nonviolenta. Acest aspect are o importanta semnificatie juridica intrucat in cazurile violente justitia are obligatia sa caute impreujurarile violente care au scurtat viata acelui om.

-violent: deces de cauza/cauze traumatice (mecanice, fizice, chimice, biologice). Cauzele traumatice se afla in mediu si atunci cand actioneaza asupra corpului uman se produce ceea ce poarta numele de actiune traumatica ori traumatism care atunci cand este in masura de grav pentru a determina decesul constituie moarte violenta. Ca modalitate de producere decesul poate fi accident, sinucidere, omucidere (clasificare juridica). Imprejurarile decesului sunt acele situatii in care a avut loc decesul (ex. moarte de cauza violenta, accidentala, in imprejurarile unui accident rutier) .

-nonviolent/neviolent (deces de cauza/cauze netraumatice, patologice, adica de boala ca in boli cronice ex. cancer- sau ca in boli supraacute care determina moartea subita adica brusc rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta).

Cauzele medicale ale mortii se refera la cauzele care au determinat decesul persoanei. Ele se clasifica in cauze propriu-zise ale decesului (cauze imediate, intermediare si initial e de la care a pornit decesul) si alte cauze care au contribuit la deces dar care nu reprezinta ele insele cauzele decesului (cauze morbide, preexistente). Atunci cand medicul curant nu poate determina si obiectiva cauzele medicale ale decesului, se afla in situatia cauzei mortii necunoscute, ceea ce conform art. 114 CPP impune autopsia medico-legala. Necunaosterea cauzelor medicale ale decesului nu poate exclude cauze violente de deces si acestea trebuie a fi investigate.

Mecanismul mortii reprezinta mecanismul fiziopatologic care sta la baza tanatogenezei.

Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medico-legala fiind parte constituenta procedural.

Moartea suspecta vs. moartea subita Moartea suspecta, dupa cum i spune si numele ridica suspiciuni judiciare. Un deces suspect este atunci cand asupra corpului defunctului se constata vatamari corporale existand suspiciunea ca acestea sa se afle la baza decesului acelei persoane ori exista marturii care atesta imprejurari suspecte ale decesului persoanei. Moartea subita este o forma a mortii suspecte; se ia in discutie atunci cand o persoana decedeaza brsuc rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta ori cand are o boala despre care insa nu se cunoaste un risc asteptat de deces si cu toate acestea decesul se produce. In general decesele rapide genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri cauzele. Prin modalitatea sa rapida, brusca si neasteptata de instalare creaza suspiciuni asupra unui accident toxic sau asupra unei omucideri. Din acest motiv moartea subita impune autopsia medico-legala ca si in orice deces violent (traumatic).

27

UNITATEA DE INVATARE 3. ELEMENTE DE TRAUMATOLOGIE GENERALA MEDICO-LEGALA. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

Clasificarea agentilor traumatici

Agentii traumatici (existenti in mediu) se clasifica in:

1. Agenti traumatici mecanici Corpuri contondente

a. functie de marimea suprafetei de contact, se impart in:

b. obiecte contondente cu suprafata mica (sub 16cm2)

c. obiecte contondente cu suprafata mare (peste 16cm2) d. functie de suprafata, se impart in: e. obiecte contondente cu suprafata neregulata f. obiecte contondente cu suprafete plane si muchii drepte

Obiecte cu virfuri sau lame ascutite a. Obiecte intepatoare - cuie, andrele b. Obiecte taietoare - brice, lame de ras c. Obiecte taietoare-intepatoare - cutite d. Obiecte taietoare-despicatoare - topoare, securi, satire

Proiectile (viteza de deplasare >50 m/s (spre deosebire de corpurile contondente) Unda de soc (blast wave)

2. Agenti traumatici fizici

a. Variatii extreme de temperatura (caldura excesiva, frigul) b. Electricitate (curentul electric artificial ori natural) c. Variatii extreme ale presiunii atmosferice d. Zgomotul (unde sonore, ultrasunete, infrasunete) e. Radiatii electromagnetice f. Campuri magnetice g. Radiatii ionizante

3. Agenti traumatici chimici : substante chimice (orice substanta chimica este si toxica : ceea ce face diferenta intre moarte si viata este gradul de toxicitate si doza) 4. Agenti traumatici biologici (orice agent viu care actioneaza traumatic asupra omului)

- bacterii - virusuri - otravuri vegetale sau animale - leziuni produse de animale, insecte, etc.

5. Agenti traumatici psihici (in imprejurari deosebite si in actiune supraliminala, ex. in torturi -foarte dificil de obiectivat-).

28

Mecanisme de producere a vatamarilor (leziunilor traumatice) Urmare a actiunii agentilor traumatici se produc in imprejurarile traumatismului

leziuni traumatice datorita actiunii energiei cinetice transformate in energie mecanica ori a toxicitatii, etc. Aceste leziuni traumatice sunt asimilate juridic vatamarilor corporale. Legea pedepseste in raport cu producerea lor, in raport cu gravitatea lor si in raport cu cauzlitatea lor care leaga actiunea vatamatoare de vatamarile respective.

Agentii traumatici actioneaza prin traumatism asupra corpului iin masura sa produca acestuia vatamari corporale prin urmatoarele tipuri de mecanisme de actiune:

1. lovire

activa/directa ( sintagma lovire cu un corp) Leziunile de lovire sunt

o la locul de impact cu agentul traumatic, o au o corespondenta lezionala a structurilor corpului ce

au fost interesate dinspre superficial spre profunzime, o nu sunt de obicei pe parti proieminente, o mai frecvent pe parti descoperite (expuse) ale corpului

Fig. 11 Lovire cu corp dur la nivelul ochiului : echimoza orbito-palpebrala

Fig. 12 Plaga muscata si zgariata de caine (maxilarul animalului nu descrie in muscare un ovoid)

Fig. 13 Plaga muscata de om (maxilarul omului descrie in muscare un ovoid

29

Fig. 14 Lovire cu corp dur care a determinat imprimarea formei si neregularitatilor corpului dur determinand o marca traumatica sau o leziune traumatica/vatamare cu pattern ceea ce permite identificarea corpului dur vulnerant.

Fig. 15 Leziune de lovire la nivelul intern al genunchiului stang prin folosirea pantofului cu sireturi. Marca traumatica.

Fig. 16 Plaga taiata prezentand codita locul pe unde agentu lvulnerant, taietor paraseste corpul (in dreapta). Miscarea de lovire este dinspre stanga spre dreapta .

Fig. 17 Plagi taiate cu leziuni de ezitare (leziuni de tatonare) specifice sinuciderii

30

pasiva (sintagma lovire de un corp) caderea este cea mai frecvent mecanism pasiv : corpul in

miscare se loveste de planul de sustinere. Leziunile din cadere sunt :

o pe partile proieminente o unilaterale (pe partea cu care omul cade si se loveste) o in general putin grave (au loc de la o inaltime maxim

inaltimea propriului corp) activ-pasiv: asocierea lovirii active si pasive (sintagma lovire cu si

de ) -sintagma cu sau de indica faptul ca legistul nu are criterii obiective pentru a stabili mecanismul de lovire.

Fig. 19. Mecanism de lovire activa-lovire pasiva in accidentul rutier

2. comprimare

a. comprimare cu degetele (sugrumare, fig. 20) b. muscarea (vezi fig. 12,13) c. amputarea, decapitarea

3. tarare 4. zgariere (Fig. 12) 5. mecanisme specifice

a. accidentul rutier : lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-proiectare (vezi fig. 19)

b. inecarea, etc. c. spanzurarea d) sugrumare e) actiunea curentului electric, etc.

31

Fig. 18 Leziuni de cadere pe partile proieminente. Cu amabilitatea prof. Dr. D. Dermengiu)

Fig. 20. Sugrumare (intotdeauna sugrumarea este cu mainile)

Fig.21 Leziune traumatica proudsa de patrunderea in corp a curentului electric (marca electrica)

Fig. 22 Lovire cu latul sabiei : leziunea este o echimoza si arsura.

32

Mecanismele de actiune amintite pot fi produse prin actiunea agentilor traumatici manipulati de catre propria persoana (autoagresiune, vezi Fig. 16) ori de catre alte persoane (heteroagresiune).

Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice heteroagresiunii :

Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice autoapararii :

Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice autoproducerii :

1. La locul de impact 2. Corespondenta lezionala a

structurilor corpului (ex. leziunea de la pielea capului corespunde cu fractura craniului care corespunde cu vatamarea creierului, etc.)

3. Corespondenta intre vatamare si agentul vulnerant (frecvent)

4. In general grave (in scopul de a scoate din actiune ori de a elimina victima)

1. Pe partile corpului care se pot folosi pentru a apara capul si gatul : antebrate in regiunile lor exterioare)

2. Pe palme fata de agenti vulneranti cu lame si varfuri

1. Corespund scopului pentru care sunt facute (ex. un soldat isi va produce o vatamare prin care sa nu mai poata desfasura activitate de garda sau de instructie febra, etc.)

2. In regiuni accesibile maineii dominante

3. Putin grave 4. Cu leziuni de tatonare/ezitare

Leziuni traumatice primare

Leziunile traumatice primare se regasesc la nivelul suprafetei corpului unde pot fi observate pe tegument (examinare atenta cu corpul descoperit)

Se impart in leziuni cu pielea intacta (fara solutie de continuitate la nivelul pielii) si in leziuni cu pielea (tegumentul) discontinuu (cu solutie de continuitate la nivelul pielii).

Leziuni fara solutie de continuitate la nivelul tegumentului (cu pielea intacta) a. Echimoza

Produsa prin actiunea de lovire cu corp dur sau de corp dur se tranfera energie cinetica care se trasnforma in energie mecanica ce determina comprimarea partilor moi , tesuturi, vase de sange si nervi. Vasele de sange contins ange care este un fluid si ca orice fluid incompresibil. Sub actiunea vatamatoare, sangele din vase este comprimat si impins se raspndeste in vase conexe dar in masura in care acest fenomen de comensare nu poate contracara actiunea de impingere, el va raspunde cu o forta egala si de sens contrarc u cea care il impinge si invingand elasticitatea tesuturilor si a vaselor, va determina ruperea vaselor ceea ce va constitui hemoragia.

Hemoragia este o sangerare in tesuturi. Sangele se acumuleaza in interiorul tegumentului (la nivelul dermului). Aici sangele, scos din circuitul sanguin nu mai afla conditii de supravietuire optime, si astfel hematiile se vor liza eliberand hemoglobina care contine hemul, un compus colorat, care sub actiunea oxigenului din tesuturi, din mediu, va suferi prin denaturare diferite variatii de culoare.

Culoarea echimozei poate fi folosita pentru datarea aproximativa a momentului

producerii loviturii/ actiunii vatamatoare, dar adesea poate fi speculativa intr-o problema

33

care uneori este punctual foarte importanta si acest aspect trebuie cunoscut. Cu certitudine o echimoza galbuie nu poate fi produsa in aceeasi zi sau primele 72 ore. Dupa unii minim 5-7 zile dupa altii minim 10 zile.

o initial, au culoare rosietica (datorita prezentei oxihemoglobinei) o ulterior, devin violacei-albastrii (timp de 1-3 zile) o apoi devin verzui sau verzui-cafenii (timp de 3-4 zile) o in final, devin galbui o dupa 7-10 zile de la producerea traumatismului, echimozele mici dispar o modificarile de culoare se fac dinspre periferia echimozelor spre centrul lor o exista variatii individuale foarte mari in ceea ce priveste viteza de evolutie a

echimozelor (fac mai usor echimoze copii, batrini, femei obeze, persoanele cu ciroza, diateze hemoragice sau care iau anticoagulante sau antiagregante plachetare)

Fig. 23 Hematom orbito -palpebral violaceu, 1-3 zile de la producere

Fig. 24 Echimoza neomogena violacee si galbuie : corp alungit, cateva zile de la producere, minim 5-7 (dupa unii minim 10 zile dat fiind ca are culoare galbuie)(prin amabilitatea prof. D. Dermengiu). In cazul de fata dat fiind existenta culorii violacei amestecata cu cea galbena probabil minim 5-7 zile.

In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; uneori au forma

specifica sugerand obiectul care le-a produs (leziuni cu patern traumatic marca traumatica-), Fig. 14.

In anumite agresiuni, echimozele au o localizare specifica: - in sugrumare : la nivelul gatului (rotund ovalare)

- in viol: pe coapse, etc.

34

b. Hematomul este o sangerare mai mare in care sursa de sangerare este un vas mai mare de la nivelul pielii sau din vecinatate si care determina acumularea sangelui in tesutul gras (hipoderm) sau lax dintre structurile tesuturilor aflate sub piele. Daca o echimoza are doua dimensiuni (latime/lungime), hematomul are 3 (lungime/latime/ inaltime).

Leziuni cu solutie de continuitate la nivelul pielii a. Excoriatia reprezinta o zgarietura a pielii respectiv o decolare a straturilor superficiale

ale epidermului. Apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect rugos sau prin actiunea tangentiala a unui obiect.

Excoriatiile reproduc mult mai frecvent decit echimozele forma obiectului vulnerant b. Plagi (rani) Criterii de clasificare: - in functie de profunzime, pot fi:

-superficiale - intereseaza doar tegumentul -profunde (traverseaza tegumentul si patrunde in straturile subiacente):

- penetrante (in cavitati)- pot fi: perforante - perforeaza organe cavitare transfixiante - patrund in organe parenchimatoase - nepenetrante

- in functie de evolutie: o simpla o complicata cu infectii, hemoragii, embolie gazoasa o evolutia microscopica a plagii permite stabilirea timpului scurs de la producerea ei

si diferentiaza plagile intravitale de cele postmortem - in functie de aspectul macroscopic:

a) Plaga contuza/zdrobita - este produsa prin lovir ea cu/de un corp dur, regulat sau neregulat - de obicei are profunzime mica, marginile plagii sint neregulate iar fundul este

anfractuos

Fig. 25 Plaga zdrobita (intre cele doua arcade dentare). Se pot vedea punti tisulare transversale fata de marginile plagii : aceasta semnifica faptul ca tesutul a fost comprimat cu forta intre doua planuri dure determinand sfasierea lui

35

b) Plaga sfasiata (scalpata) -apare in cazul in care unghiul de lovire este mic iar pielea se poate decola de pe planurile subiacente (scalparea este o varietate de plaga sfisiata) c) Plaga muscata (vezi Fig. 12,13) - are mare valoare in procesul de identificare a agresorului (pe baza amprentelor dentare) - muscaturile de caine nu formeaza un ovoid, cele deom formeaza un ovoid

d) Plaga intepata (vezi Fig. 25) - are aspect circular, ca un orificiu, fara lipsa de substanta - trebuie diferentiata de plaga impuscata e) Plaga taiata (vezi Fig. 16,17) - poate fi produsa de instrumente cu o lama sau doua lame - uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie iar la un capat al plagii apare "codita de soricel" care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant f) Plaga taiata-intepata (vezi Fig. 27) - este cel mai frecvent tip de plaga intalnit in practica medico-legala; se constata un unghi si o margine rotunjita (o lama taietoare) sau doua unghiuri (doua lame taietoare)

g) Plaga despicata (corpuri grele cu muchii in general mai putin taietoare) h) Plagi impuscate (vezi Fig. 28,29). Sunt determinate atat de actiunea factorului primar la impuscarii (glontele) cat si de actiunea factorilor secundari (in limita lor de actiune). Factorii impuscarii :

factorul primar (glontul) factori secundari:

o fum o gaze fierbinti o flacara o particule de pulbere nearsa

36

Fig.26 Plaga intepata (prin amabilitatea prof. Dr D. Dermengiu)

Fig.27 Plaga taiata-intepata. Se observa caracterul postmortal (nevital) lipsit de sangerare si coagulare (prin amabilitatea prof. dr. D. Dermengiu)

Fig.28 Plaga impuscata in seton (pe sub tegument) fara factori suplimentari. Plaga mai mare este locul de iesire. Se observa hematomul care le uneste semn de reactie vitala (persoan vie l amomentul impuscarii).

Fig.29 Plaga impuscata orificiu de intrare cu factori suplimentari, impuscare cu glonte. Reactie vitala prezenta macroscopic (hemoragia si eritemul din jurul incrustarilor tatuarilor - pulberii arse si nearse).

37

Aspecte medico-legale ce constituie obiective specifice ale autopsiei medico-legale in impuscare

1. Diagnosticul impuscarii (diferentierea cu plaga intepata) 2. Precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire a proiectilului 3. Precizarea distantei de la care s-a tras si directia de tragere 4. Precizarea caracterului vital al leziunii 5. Precizarea caracterului autoprodus sau heteroprodus al leziunii 6. Stabilirea numarului de impuscari si a ordinii acestora 7. Stabilirea legaturii de cauzalitate intre plaga impuscata si deces 8. Daca victima supravietuieste - precizarea gravitatii leziunii 9. Identificarea armei

Fig.30 Plaga impuscata-orificiu de iesire ; deformare in palnie cu baza mare exterior pe directia deplasarii glontelui

Fig.31 Plaga impuscata glonte orificiu de intrare, tragere pe directie oblica dinspre dreapta imaginii spre stanga imaginii

38

UNITATEA DE INVATARE 4. VATAMAREA CORPORALA

Aprecieri medico-legale cu privire la vatamarea corporala Rezultatul functionarii biologice are o legitate complexa, rezultatul functional nefiind intru totul predictibil datorita unei multitudini de factori printre care specificitatea, adaptabilitatea, diversitatea biologica proprie fiecarui organism (individ). Numai intelegand astfel realitatea biologica se va intelege corect valoarea pe care proba biologico-medicala o poate avea in instanta. Sub raportul elementelor subiective ale infractiunii gravitatea faptei antisociale a fost identica. Sub raportul elementelor materiale, consecintelor medicale in cele 3 situatii sunt diferite si implica un nr. diferit de zile de ingrijire medical, ZIM. In cel putin una dintre ele persoana poate deceda. EXEMPLU. Un caz de talharie. O persoana primeste o lovitura violenta, cu forta, in cap cu o bita de basebal si este tilharita.

majoritatea persoanelor vor avea o plaga a scalpului si o fractura craniana la acel nivel cu sau fara implicare neurologica cerebrala de care va depinde si gravitatea cazului (numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM);

Unele persoane vor avea o plaga la locul de impact dar nu vor face fractura craniana in schimb va face o complicatie intracraniana in orele sau zilele urmatoare (hematom subdural) care daca se va agrava in afara spitalului ar putea determina moartea prin rapiditatea si gravitatea evolutiei;

Altii (probabil cu o grosime mai mare a calotei craniene) nu vor avea decat o plaga a scalpului (fara fractura craniana si fara complicatie intracraniana) eventual cu o pierdere temporara a starii de constienta (comotie cerebrala reversibila in urmatoarele ore-zile) sau chiar si fara aceasta.

Medicina legala este chemata ca sa identifice i s separe probele biologice directe, materiale, de probele biologice indirecte, probele biologice cu valoare certa de cele incerte/posibile, probabile si sa le prezinte instantei pentru a fi administrate corect in ansamblul probelor judiciare ale spetei in cauz. In conditiile celui mai mic dubiu sau a unei argumentatii stiintifice incomplete/inconsistente expertii legisti trebuie sa-si exprime indoiala delimitind certitudinile de incertitudini fara a se lasa influentati: in acest sens vor trebui sa individualizeze aspectele medicale probate si certe de cele (im)probabile sau (im)posibile indiferent ce parte implicata nemultumeste prin aceasta. Rationamentul medico-legal este complex, fiind bazat atat pe metoda inductiva de rationament specific medical, clinic cat si pe cea deductiva specific criminalistic cat si pe cea abductiva specifica juridic, legal si are ca fundament verificarea si obiectivarea datelor medicale si ipotezelor cauzale: simpla acceptare a acestora este de evitat. Cele 3 metode de rationament cunoscute se refera la prezumptiile cunoasterii, regula/regulile cunoasterii si conclusiile cunoasterii

39

Metoda inductiva de rationament

Metoda deductiva de rationament

Metoda abductiva de rationament

Principiu: multiplicarea, generalizarea (pata de ulei).

Schema logica: Un om vede zburand numai pasari negre. Despre ele i se spune :Astia sunt corbi. El considera atunci ca toti corbii sunt negri; Iarba e uda acum si tocmai s-a terminat ploaia: imediat dupa ploaie iarba e uda.

Metoda cauta regula (toti corbii sunt negri, tocmai s-a terminat ploaia) avand preconditia (zboara numai pasari negre, iarba e uda acum) si concluzia (pasarile care zboara sunt corbi, imediat dupa ploia iarba e uda).

Rezultat posibil: genereaza noua cunoastere

Riscuri: se poate gresi prin generalizare (unele cazuri nu fac parte din modelul pata de ulei).

De verificat: nu trebuie uitata particularitatea cazului.

Metoda specifica stiintei

Principiu: deductia Schema logica: Un om stie ca un corb este negru: el vede zburand numai pasari neagre si deduce ca toate aceste pasari sunt corbi. Iarba este uda acum; imediat dupa ploaie iarba este uda. Acum nu ploua, deci a plouat de curand.

Metoda cauta concluzia avand preconditia (zboara pasari negre, iarba este uda acum) si regula (corbii sunt negri, imediat dupa ploaie iarba este uda): aceste pasari sunt corbi, a plouat de curand (concluzia);

Rezultat posibil: foloseste cunoasterea existenta si argumenteaza

Riscuri: se poate gresi daca prezumptiile sunt incorecte (prezumptie/preconditie: corbul este negru nu intotdeauna corbul este negru-, iarba este uda nu intotdeauna este uda de la ploaie ci poate fi si de la ceata sau roua-).

De verificat: nu trebuie uitata verificarea prezumptiilor.

Metoda specifica matematicii, logicii, stiintei aprofundate, criminalisticii

Principiu: abductia (se bazeaza pe deductie)

Schema logica: Un orb stie ca un corb este negru. El aude brusc un zgomot amplu de aripi si i se spune ca toate pasarile care zboara chiar acum in fata lui sunt corbi; se gandeste atunci ca toate pasarile care zboara sunt negre

Metoda cauta preconditia avand regula (Corbii sunt negri, Imediat dupa ploaie iarba este uda) si concluzia (Pasarile acestea care zboara sunt corbi, A plouat de curand): Toate pasarile care zboara sunt negre Iarba acum este uda (preconditia) [46].

Rezultat posibil: foloseste cunoasterea existenta si deduce prin argumentare

Riscuri: se poate gresi daca regula si concluzia sunt incorecte/gresite: cat timp cunoasterea e corecta, folosirea ei corecta conduce la aflarea preconditiilor (prezumptiilor) permitand reconstituirea. Cat timp cunoasterea este incompleta ori regulile gresit aplicate, pornind de la realitatea masurabila se poate ajunge la preconditii/prezumptii care in fapt nu au existat niciodata.

De verificat: nu trebuie uitata verificarea cunoasterii si a regulilor in aplicarea ei.

Metoda specifica sistemului juridi c, legal, medicinii-legale

In acest sens expertizele medico-legale presupun verificarea aparentelor / probabilitatilor / posibilitatilor si inlocuirea acestora in masura posibilului cu certitudini in cadrul unui demers obiectiv bazat pe o argumentatie obiectiv-stiintifica. Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile expertizei cu obiectivitate si in deplina impartialitate fata de partile implicate.

40

Obiectivitatea este asigurata prin respectarea principiului metodologiei unitare, a nerestrictionarii accesului la informatia medicala, contradictorialitate si independenta profesionala. Certificatul medico-legal

Certificatul medico-legal este o constatare medico-legala la cererea persoanei. Examinarile medico-legale pot fi solicitate in vederea eliberarii unui certificat

medico-legal in urmatoarele circumstante: a) persoana in cauza, daca a implinit virsta de 16 ani; b) unul din parinti, pentru copii mai mici de 16 ani; c) tutorele sau autoritatea tutelara pentru persoanele puse sub tutela, precum si

curatorul in cazul in care s-a instituit curatela; d) persoanele care ingrijesc minori, altele decit cele prevazute la lit.a, b si c; e) directorul unitatii pentru persoanele internate in camine, spitale, internate

scolare; f) comandantul locului de detinere, pentru persoanele condamnate si organul de

urmarire penala sau instanta de judecata, pentru persoanele aflate in stare de retinere sau detinere;

g) orice alte persoane, pentru copiii gasiti, pentru persoanele debile mintal, pentru cei care nu se pot ingriji singuri si nici nu sint in ingrijirea cuiva.

h) orice persoana juridica, pe baza de contract incheiat cu institutia de medicina legala

Minorii vor fi examinati in prezenta unuia dintre parinti sau atutorelui, iar in lipsa acestora, in prezenta unui membru major al familiei, de acelasi sex cu minorul.

Persoanele aflate in stare de retinere vor fi examinate in prezenta personalului de paza de acelasi sex.

CML este compus din 3 parti: a. Partea introductiva in care se consemneaza:

date personale privind persoana examinata istoricul faptei date medicale in relatie cu agresiunea suferita

b. Partea descriptiva

Consemnarea aspectelor lezionale obiective (a vatamarilor ce se constata pe corpul victimei) . Se descriu leziunile traumatice pe care victima le prezinta si le arata (leziuni traumatice fara solutie de continuitate a tegumentului: echimoza; hematomul; fractura, luxatia inchisa, sau leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului-excoriatia; plaga; fractura, luxatia deschisa).

Consemnarea acuzelor subiective este obligatorie. Fara a fi obiectivate insa, simptomele nu vor fi luate in considerare in cadrul concluziilor expertizei medico-legale.

Medicul legist este desigur mai intai de toate medic si astfel el asculta acuzele victimei, identifica posibilele simptome ale unor boli ori complicatii si trimite persoana in cauza spre a fi examinata la cererea sa in alte unitati medicale la diferite specialitati corespunzataoare simptomelor reclamate astfel incat sa se implineasca doua obictive care in ordine sunt: binele pacientului dar si obiectivarea vatamarilor ce nu pot fi doar simplu

41

constatate pe corpul victimei ceea ce ii va permite sa evalueze gravitatea vatamrilor atat a celor ce puteau fi constatate cat si a celor ce s-ao obiectivat prin examenul de specialitate al colegilor medici.

Art. 42, Legea 459/2001, Norme procedurale 1) Unitile sanitare sunt obligate s pun la

dispoziie instituiilor medico-legale, la cererea scris a acestora: copii lizibile de pe documente medicale, extrase din registrele de consultaii, copii integrale lizibile de pe fiele de observaie clinic cuprinznd evoluia clinic, tratamentul, rezultatele investigaiilor paraclinice, protocoale operatorii, sau s permit accesul expertului desemnat la orice documente medicale privind cazurile cercetate. Unitile medicale au obligaia s pun la dispoziie instituiilor medico-legale, la cererea acestora, i documentul original al oricarei investigaii efectuate, innd evidena strict a acestora i pstrnd o copie n locul originalului.

2) Documentele se arhiveaz de ctre instituiile de medicin legal fr termen limit de pstrare a acestora.

3) Copiile de pe documentele medicale prevzute la alin 1) trebuie s fie lizibile, s poarte meniunea conform cu originalul, semntura i parafa medicului responsabil.

Art. 10, Legea 459/2001, Norme procedurale (Norme procedurale de apolicare a legii 459/2001)

- 1) La ntocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnat are urmatoarele obligaii: a) s ia n considerare certificatele, referatele medicale i fiele de observaie clinic emise de uniti sanitare ale Ministerului Sntii sau acreditate de acesta;

b) s verifice dac documentele menionate la lit. a) prezint urmatoarele elemente de siguran: numr de nregistrare, tampila unitii sanitare, semntura i parafa medicului, care trebuie s menioneze specialitatea i codul medicului, iar n cazul fotocopiilor, meniunea conform cu originalul, atestat de medicul responsabil.

2) Medicul legist nu poate lua n considerare informaii cuprinse n alte tipuri de nscrisuri medicale dect cele prevzute la alin 1), cum ar fi bilete de trimitere, reete, consulturi nscrise pe reete, concedii medicale, bilete de externare.

Art. 25, Legea 459/2001, Norme procedurale n cazul n care instituiile sanitare refuz

nejustificat punerea la dispoziie a informaiilor solicitate sau examinarea nemijlocit a persoanei, instituiile de medicin legal comunic organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei punerea n imposibilitate de efectuare a lucrrii solicitate.

c. Concluziile CML

Certificatul medico-legal, CML, se consemneaza o data cu examinarea, concluziile sale putind fi incheiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru obiectivare consulturi de specialitate.

Concluziile CML trebuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte:

i.realitatea traumatismului ii.mecanismul de producere iii.natura agentului traumatic iv.data probabila a traumatismului v.aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata ingrijirilor medicale

(numarul de zile de ingrijire medicala).

42

3. Raportul de constatare/expertiza medico-legala, RCML/REML: aspecte generale

RCML1/REML2 se efectueaza numai la solicitarea scrisa a organelor de justitie ca examinari oficiale si au ca obiect:

-constatarea sexului, virginitatii, capacitatii sexuale, virstei, conformatiei sau dezvoltarii fizice, precum si a elementelor necesare stabilirii filiatiei;

-constatarea leziunilor traumatice, a infirmitatilor si a starilor de boala consecutive acestora;

-constatarea starii obstetricale, cum ar fi sarcina, viduitatea, avortul, nasterea, lehuzia etc;

-expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate (aptitudinea de a conduce autovehicole, aparate de zbor, de port arma etc).

-orice alte examinari medicale cerute de organele in drept sau de parti, inclusiv constatarea starii psihice.

Raportul de constatare/expertiza medico-legala cuprinde:

Partea introductiva, in care se arata data si organul ce a ordonat expertiza, numele, prenumele si gradul profesional al medicului (medicilor) legist care a efectuat-o, cind si unde a fost efectuata, identitatea persoanei, data intocmirii raportului de expertiza, obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda, materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza, informarea si consimtamintul partilor, explicatiile acestora in cursul expertizei;

Partea descriptiva. Descrierea in amanunt a constatarilor facute cu ocazia expertizei incepind cu anamneza, analiza explicatiilor in raport de datele medicale constatate, rezultatul examinarilor si discutia faptelor medicale;

Concluziile se bazeaza exclusiv pe date si fapte consemnate in raport si cuprind raspunsurile la intrebarile puse, opinia expertului asupra obiectului expertizei, precum si orice alte probleme pe care expertul le considera utile de afirmat in expertiza.

In cazurile in care organele in drept solicita concluzii imediat dupa efectuarea unei lucrari medico-legale, unitatea de medicina legala va inainta raportul de expertiza sau de constatare medico-legala de indata sau in cel mult 3 zile de la data efectuarii lucrarii. Daca in acest termen, nu pot fi formulate concluzii definitive, raportul va fi inaintat cu concluzii provizorii, urmind ca raportul cu concluzii definitive sa fie inaintat imediat ce va putea fi intocmit. Concluziile provizorii se vor referi numai la datele ce se pot deduce din lucrarile efectuate.

Raportul de constatare realizeaza o constatare in sensul de a nu se pierde mijloace de proba sau semne ale vatamarilor ce au avut loc cu putin timp inainte, in masura ca sa fie inca prezente pe corpul victimei, semne ce pot sa se altereze prin trecerea timpului sau

1 raportul de constatare medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale solicitate prin adresa scrisa

emisa de catre organele de ancheta privind prima examinare medico-legala pe persoana in viata privind constatarea

vatamarii corporale si a urmelor acesteia pe corpul victimei sau pe persoana decedata ca autopsie medico-legala. 2 raportul de expertiza medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale prin adresa scrisa emisa de

catre organele de ancheta privind fie (1) o prima examinare medico-legala in domeniul examinarii medico-legale pe

acte, (2) expertizei medico-legale psihiatrice sau (3) expertizei filiatiei fie o noua examinare medico-legala (noua

expertiza) pe persoana in viata sau pe cadavru (exhumare).

43

prin evolutie si se executa la solicitarea organelor de justitie : este opozabil procedural certificatului medico-legala care realizeaza acelasi lucru dar la cererea persoanei in cauza. Demersul este realizat de catre un singur medic legist.

Raportul de expertiza presupune efectuarea unei expertize, adica a unei lucrari medico-legale mai complexe care se refera la o vatamare trecuta, care nu mai prezinta semne pe corpul victimei in care se pune in discutie recompunerea tuturor vatamarilor asa cum au rezultat ele in urma actiunii traumatice pornind de la o constatare asupra prezentului (examene de specialitate) si o documentare cat mai completa; acest demers se face obligatoriu in comisie medico-legala de catre 3 medici legisti dintre care unul, numit de catre institutie, este seful comisiei si are raspunderea directa a concluziilor.

Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zile de ingrijire medicala Gravitatea leziunilor traumatice este evaluata prin numarul de zile de ingrijire

medicala, ZIM. Codul penal prevede denumirea de numar de zile de ingrijire medicala pentru

vindecare. Aceasta sintagma este incorecta din punct de vedere medical intrucat scopul chiar daca scopul actului medical este vindecarea, aceasta nu este intotdeauna posibila.

Explicatii: a) Exista afectiuni posttraumatice care nu se mai vindeca niciodata (ex.

encefalopatia posttraumatica -sindromul cerebral progresiv deteriorativ care survine uneori ca o complicatie severa la un traumatism cranio-cerebral grav)

b) In alte cazuri leziunile (vatamarile) nu sunt inca vindecate dar cu toate acestea nu mai necesita ingrijire medicala suplimentara, vindecarea producandu-se natural si in evolutie (ex. o fractura nazala simpla, daca nu survin complicatii nu necesita ingrijire medicala dincolo de circa 12-14 zile desi la 12 zile in mod evident osul inca nu e consolidat si este tot rupt)

c) In alte cazuri actul medical aduce doar o vindecare partiala (de exemplu in chirurgie -vindecat chirurgical- dar inca inapt de a-si relua activitatea socio-profesionala: are nevoie de concediu medical-)

d) In alte cazuri este necesar sa se parcurga mai multe interventii medicale/chirurgicale etapizate incat vindecarea nu poate fi evaluata decat la sfarsitul seriilor de interventii ( vindecarea completa fie nu mai poate avea loc fie necesita un timp prelungit ori interventii medicale care depind esential de tratamentul acordat pana atunci cat si de raspunsul pacientului la tratament uneori favorabil, alteori mai putin favorabil in aceleasi conditii medicale-). Vindecarea partiala se poate efectua cu sau fara sechele constituite. Vindecarea totala (completa) se poate realiza inca de la inceput (vindecare per primam) sau ulterior (vindecare per secundam). Reinsertia socio-profesionala presupune reintegrarea in societate si in profesie, apt de a-si relua atributiile si indatoririle in ambele situatii.

Definitie. In sensul prevederilor legale actuale

intervalul de timp (durata) corespunzatoare ingrijirilor medicale de care are nevoie o persoana victima a unui traumatism (actiune vatamatoare) prin care a suferit leziuni traumatice (vatamari fizice si/sau psihice) ce au impus asistenta medicala (consult,

44

diagnostic, tratament) adresata consecintelor vatamatoare directe (leziuni traumatice directe) sau complicatiilor lor, imediate sau tardive, locale sau la distant inclusiv perioada de reinsertie socio-profesionala.

Aprecierea numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM, nu este o operatie aritmetica

de a aduna zile de investigatii + zile de tratament in spital (spitalizare) + zile de concediu medical ci este o evaluare care tine cont nu numai de durata (ca interval de timp) a ingrijirilor medicale cat si caracteristicile clinico-evolutive ale acelor leziuni precum si a gravitatii lor .

Iata cateva explicatii ale faptului ca ZIM nu sunt o simpla contabilizare a zilelor in care s-a efectuat asistenta medicala:

1. Evolutia clinico-evolutiva a cazuli poate cuprinde luni si ani de zile 2. Persoana nu se spitalizeaza. Exista afectiuni in care chiar nu exista spitalizare (se

acorda doar asistenta medicala ca asistenta de urgenta ex. o fractura care se pune in gips la camera de garda ortopedie si apoi pacientul este trimis acasa) sau exista 1-5 zile de spitalizare (cate sunt acoperite ca si costuri de catre casa de asigurari) dar pentru care tratamentul va continua in ambulator prin serivicii specializate (controale, pansamente, recuperare, fizioterapie, etc.) sau, in sfarsit, exista multe zile de spitalizare fara ca sa se obtina o imbunatatire semnificativa a starii de sanatate.

3. Nimeni nu poate fi obligat sa se trateze. Tratamentul medical se efctueaza cu consimtamantul victimei. Daca victima nu consimte nu poate fi obligata la tratament (exceptie: obligarea la tratament in afectiuni psihice, toxicomanii, etc.). Dar si in aceste situatii evaluarea nr. ZIM trebuie realizat pentru a putea aprecia gravitatea leziunii traumatice. Evaluarea se face in teoretic in raport cu gravitatea leziunilor traumatice (vatamarii) in acel caz precum si cu o medie a duratei ingrijirilor intr-un caz similar.

Dincolo de a fi o operatie aritmetica, aprecierea numarului de ZIM presupune mai intai o evaluare medico-legala a leziunilor traumatice.

Evaluarea medico-legala are ca scop ca pornind de la efect (prejudiciu) sa recompuna retrospectiv evolutia medicala ajungand la momentul originar, momentul traumatic (vatamator). Acest demers se efectueaza in mod esential pe baza tuturor documentelor medicale existente pastrand obiectivitatea si probitatea stiintifica.

Obiectivitate inseamna in practica medico-legala ca folosind aceleasi documente si informatii care releva starea de fapt sa se ajunga la aceleasi concluzii intemeiate pe stiinta medicala si medico-legala.

Probitate stiintifi ca inseamna sa se verifice toate rezultatele sis a se foloseasca doar acele date, rezultate si informatii care au relevanta stiintifica si care sunt recunoscute ca atare de catre lumea stiintifica de specialitate.

In acest fel recompunerea retrospectiva a evolutiei medicale a cazului va permite probarea lantului cauzal care leaga efectul (prejudiciul) constatat de cauza initiala (traumatismul) si sa aprecieze medico-legal imprejurarile in care a putut surveni acesta (ex. un accident rutier, caderea, agresiunea, etc.).

Daca nu se poate proba existenta leziunilor traumatice, practic, din punct de vedere medico-legal nu se poate proba traumatismul, probarea vatamarii corporale fiind de competenta altor mijloace probatorii. Absenta probarii traumatismului (vatamarii) pune in discutie realitatea infractiunii.

45

EXEMPLU: Un copil sufera un accident rutier si in contextul acestuia sufera declarativ un traumatism

craniocerebral. Este internat prezentind cefalee. Investigatiile efectuate timp de 3 zile nu constata leziuni traumatice pe cap, corp, membre. Examenele paraclinice efectuate nu constata modificari lezionale posttraumatice. Se mentine in stationar 3 zile timp in care i se administreaza medicatie adresata simptomelor (cefalee) dupa care se externeaza.

In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele:"Numitulnu prezinta leziuni traumatice la data de(data internarii in spital)...

EXEMPLU: Un tanar sufera ca pieton un accident rutier cu traumatism craniocerebral. Se interneaza

in aceeasi zi prezentind 1 echimoza frontala stinga 2/1 cm, 1 excoriatie superficiala 0,5 cm cot drept si 1 excoriatie superficiala 0,5 cm genunchi drept, cefalee. Toate investigatiile efectuate sint in limite normale. I se administreaza antialgice. Se externeaza a doua zi.

In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele: "Numitulprezinta leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovire-cadere). Leziunile pot data din(data traumatismului) si au necesitat 1 zi ingrijiri medicale. Leziunile nu au constituit punerea in primejdie a vietii si nu conduc la infirmitate."

Aceasta zi de ingrijiri medicale se acorda intrucit exista leziuni traumatice si nu in relatie cu tratamentul leziunilor traumatice primare constatate (care de altfel in acest caz nu necesita ingrijiri medicale) ci in relatie cu consultatiile si investigatiile efectuate pentru evaluarea leziunilor traumatice constatate.

ZIM se stabilesc luand in considerare (1) realitatea cazului (1) gravitatea patolo