MEDICINA LEGALA

Curs 1

Medicina legala se ocupa cu furnizarea de probe care atesta anumite aspecte asupra prejudiciului adus sanatatii persoanelor sau se ocupa cu determinarea cauzelor mortii .

- este o ramura auxiliara a justitiei si o disciplina din ramura dreptului

- se ocupa de analiza subiectului infractiunii ( de ex. , la subiectul activ , de expertiza psihiatrica ) , al obiectului infractiunii ( de ex. , in dreptul civil, la stabilirea discernamantului unui minor ) .

Organizarea institutiilor medico-legale

Sunt structurate sub forma piramidala , exista in cadrul sistemului sanitar si au urmatoarele atributii :

1. Fata de persoanele in viata : se realizeaza constatari si expertize cu privire la stabilirea starii de sanatate ; pentru precizarea realitatii unui traumatism; pentru stabilirea varstei ; pentru stabilirea starii de virginitate ( in caz de viol , perversiuni sexuale , etc ) ; pentru stabilirea viduitatii ( examinarea cavitatii uterine goale ) ; pentru stabilirea sarcinii si a lehuziei ; la nivelul Comisiei de Psihiatrie Medico-Legala , pentru stabilirea starii de sanatate pentru exercitarea anumitor profesii ( de ex. , conducatori auto profesionisti ) ; se evalueaza gradul de invaliditate si existenta unor infirmitati :

INVALIDITATE – existenta unei deficiente functionale , temporare sau definitive , care poate fi consecinta unui traumatism sau a unei afectiuni netraumatice ;

INFIRMITATE – deficienta morfologica ce asimileaza , de exemplu , pierderea unui membru si poate uneori sa atraga diminuarea anumitor functii .

Examinarea se realizeaza:

- la cererea organelor judiciare , prin ordonanta , unde sunt precizate obiectivele expertizei , ordonanta realizandu-se in

1

cazul agresiunilor , a accidentelor rutiere etc . In cazul ordonantei se intocmesc : rapoarte de constatare , buletine de analiza si avize .

- la cererea persoanei vatamate , cand se intocmeste un act specific : certificatul medico-legal .

2. In cazul pesoanelor decedate ( expertiza pe cadavru ) : exista o adresa scrisa emisa de organele judiciare in ordonanta , prin care , se solicita efectuarea autopsiei medico-legale , in cazurile de :

- moarte violenta - moarte suspecta ( e suspecta prin circumstantele din care

survine sau din punct de vedere medical , atunci cand nu se cunoaste cauza mortii )

- exhumari ( numai la solicitarea procurorului ) , daca : cadavrul nu a fost mai inainte autopsiat ; la cei care au avut parte de o autopsie prosecturala ( partiala , adica la cei decedati in spitale ) ; daca existand deja o autopsie medico-legala , apar pe parcurs , noi date de ancheta sau nelamuriri in legatura cu prima autopsie . Toate exhumarile se realizeaza in intregime si in exclusivitate in cimitire .

Certificatele medico-legale

cererile din partea persoanelor vatamate sunt cereri olografe , unde se precizeaza datele de identitate ale acesteia si semnatura ;

examinarea se desfasuara in cadrul institutiilor medico-legale , respectiv in cabinete si se percepe o taxa , precum si timbru fiscal ;

de asemenea , examinarea se desfasoara in urmatoarele conditii : pentru minori , in prezenta tutorelui ; pentru detinuti , in prezenta personalului de paza de acelasi sex , dar fara incatusare ;

examinarea se realizeaza complet si se cere in urmatoarele imprejurari : daca persoanele respective au fost victime in urma unor agresiuni , a unor accidente ( rutiere sau nu ) , etc ;

pot fi solicitate examinari complementare ( de ex. , radiografii ) , rezultatele fiind consemnate in partea descriptiva a actelor ;

aceste acte se elibereaza pentru a servi in justitie ;

2

structura actelor este aceeasi si in cazul expertizelor , insa in cadrul rapoartelor de expertiza , structura celor care efectueaza expertiza e mai ampla , putand fi cooptati medici din diferite specialitati ;

timpul de ingrijiri medicale acordat se calculeaza de la data producerii leziunilor , daca nu survin complicatii si se apreciaza in legatura cu leziunea cea mai grava ;

daca una din leziuni se complica , se realizeaza o completare a actului initial , iar timpul de ingrijiri medicale devine mai mare ;

exista o Comisie Superioara Medico-Legala si o Comisie de Control unde se analizeaza continutul documentelor medico-legale , fie prin efectul legii (vatamare corporala grava , omor ) , fie cand , la acelasi caz , exista documente medico-legale contradictorii ;

conform art. 182 C.pen. , se necesita expertiza in cazurile : punerea in primejdie a vietii unei persoane – exista o disfunctie a organelor care e reala , iminenta si care necesita efectuarea unui tratament medical de urgenta ; slutirea ( permanenta , pe orice parte a corpului ) ; invaliditatea si infirmitatea ; avortul post-traumatic ; pierderea unui simt ( auz , vaz , miros , gust ) sau organ – in cazul organelor pereche ( rinichi , etc ) exista o compensatie functionala , alte organe , cum e splina , de ex. , nu e un organ vital .

Structura actelor

Partea introductiva :

- numele si prenumele medicului legist si gradul lui de specializare ;

- datele de identitate ale persoanei examinate ;- descrierea evenimentul care a produs leziunea ( foarte pe

scurt ) ;

Partea descriptive ( cu nr. de ordine ) :

- descrierea tuturor leziunilor de violenta ; astfel , se precizeaza : tipul leziunii ( plaga , echimoza , excoriatie ) ; localizarea anatomica a leziunilor ; dimensiunea acestora ; forma ; culoarea ( echimozele de la nivelul globului ocular si de la patul unghial nu isi modifica culoarea ) ; in cazul excoriatiilor , se descriu forma ci culoarea crustelor ; in cazul plagilor , se descriu

3

aspectul marginilor si al unghiurilor ; se mai precizeaza caracterul tesutului invecinat leziunii ; daca exista corpi straini in leziuni;urmele de tratament medical ( suturi , pansamente , imobilizari )

- investigatiile complementare ;- datele din biletele de iesire , daca persoana a fost internata ;

Concluzii :

- momentul in care au fost produse leziunile ; - mecanismul producerii leziunilor ; - timpul de ingrijiri medicale ( in cifre si litere ) ;

Curs 2

TANATOLOGIE

Tanatologia se ocupa cu studiul mortii , etimologic , derivand de la zeul Tanatos , zeul grec al mortii . Abordarea tanatologiei se poate face din mai multe perspective ( filosofica , evolutionista , biologica ) .

- in cadrul acestei stiinte , ne ocupam cu mortile suspecte , cele violente , situatii in care se realizeaza autopsia , aceasta avand ca obiectiv principal stabilirea cauzei mortii , a mecanismului de producere a leziunilor de violenta , a intervalului scurs de la deces .

Moartea se refera la incetarea functiilor vitale ( respiratia si circulatia ), a functiilor celulelor , respectiv , incetarea schimburilor metabolice , iar forma de manifestare a mortii o constituie moartea cerebrala .

Medicul e cel care are obligatia de a stabili instalarea mortii cerebrale , verificand astfel reflexele si , mai precis , reflexul cornean , alaturi de functia cardiaca si respiratorie . Moartea debuteaza prin : moartea celulelor din stratul neocortexului , prin moartea fiecarei celule , iar , fenomenul mortii progreseaza , ajungandu-se la moartea intregului organism .

4

Fiinta umana e caracterizata prin structuri cerebrale ce au o rezistenta diferita la lipsa oxigenului . Astfel , neocortexul ( parte a creierului , cea mai veche din punct de vedere genetic ) , moare primul ( supravietuind doar 5 min fara oxigen ) , spre deosebire bulbul rahidian ( structura mai veche cerebrala ) , care are o rezistenta mai crescuta ( pana la 30 min , in lipsa oxigenului ) . Formele mortii sunt urmatoarele :

1. Moartea cerebrala – survine dupa cele 5 minute de hipoxie , aceasta etapa continuandu-se cu moartea intregului organism ; e caracterizata prin : lipsa activitatilor nervoase ( aceasta fiind verificata prin EEG – electro-encefalograma ) , absenta reflexelor ( ultimul care dispare e reflexul cornean ) si scaderea concentratiei partiale a oxigenului in sangele arterial ;

2. Moartea clinica – diminuarea sau incetarea temporara a functiilor vitale , care , in conditiile aplicarii unui tratament medical adecvat ( terapie intensiva ) , isi pot reveni la normal ;

3. Moartea aparenta – diminuarea pana la nivelul imperceptibil a functiilor vitale , situatie care preteaza la confuzii cu starea de moarte reala , putandu-se ajunge pana la inhumari precipitate . Astfel , este obligatorie constatarea mortii de catre medic , acesta verificand semnele cardiace ( puls , inima ) , a functiei respiratorie (plamanul ) , testul cu oglinda , etc ;

4. Vita minima – scaderea functiilor vitale realizate prin antrenament ( de ex. , yoginii ) ;

5. Moartea biologica – moartea corpului , ducand pana la distrugerea elementelor organice si reintoarcerea acestora in circuitul natural .

Fazele premergatoare mortii se numesc faze agonale si au aumite caracteristici . In aceste etape , persoana poate avea manifestari legate de modificarea functiilor cerebrale ( agitatie si calm ) , aceste etape fiind important de evidentiat pentru a observa discernamantul unei persoane , in cazul in care incheie anumite acte juridice .

Formele etapei agonale : 5

Agonia lucida – in aceasta stare , persoana este constienta de faptele si actele pe care le intreprinde ;

Agonia inconstienta – persoana este obnubilata , actele si faptele comise de ea isi pierd valabilitatea ;

Agonia alternativa – este o situatie dificila , in care , perioadele de luciditate alterneaza cu cele de inconstienta ;

Studiul semnelor mortii se numeste Tanatosemiologie . Exista o serie de semne premergatoare , analiza acestora fiind facuta de catre medicii legisti , ei observand functiile vitale ( respiratia , circulatia , activitatea nervoasa ) .

In urmatoarele etape se analizeaza semnele mortii reale :

- DESHIDRATAREA LA NIVELUL MUCOASELOR ( ochi , buze ) : aceasta depinde de : temperatura mediului ambient si de curentii de aer (deshidratarea putand ajunge pana la 10 % din greutatea corporala ) ; leziunile externe , de starea persoanei si se produce in starea agonala ;

- RACIREA CADAVRULUI : aceasta depinde , de asemenea : de temperatura ambianta , de curentii de aer , de starea de nutritie , de boli , de imbracaminte si scade cu 1 grad pe ora ; temperatura ce confirma decesul este de 22 grade Celsius ;

- LIVIDITATEA CADAVERICA : coloratia violacee a tegumentelor apare la 3-4 ore de la deces si sunt situate pe partile declive ale cadavrului ; in primele ore de la deces , lividitatile au o culoare rosiatica , deoarece sangele e inca situat in sistemul vascular ; la 10-12 ore de la deces , ele capata o culoare cenusie , iar sangele e partial iesit din vase ; la 24-36 ore de la deces , lividitatile au culoare verzuie , datorita aparitiei putrefactiei ; ele nu sunt vizibile acolo unde stratul de tesut e comprimat intre doua planuri dure ( planul suportului si os ) ; lividitatile au culori diferite in raport cu afectiunea sau intoxicatia care a determinat decesul ; astfel , in bolile cronice pulmonare , ele sunt intens violacee , in intoxicatia cu monoxid de carbon si in cazul mortii prin refrigerare , sunt rosu aprins , in intoxicatia cu cianur , au culoare carmin , iar in intoxicatiile cu nitriti , dau o culoare ciocolatie ( acestea apar in special la sugarii alimentati artificial , cand se foloseste pentru prepararea mancarii acestora apa din fantani contaminate ) ;

6

- RIGIDITATEA CADAVERICA : acestea se instaleaza rapid ( in interval de 2-3 ore ) dupa moarte la nivelul articulatiei temporo-mandibulare , pentru a cobori apoi la nivelul celorlalte articulatii ; rigiditatea devine completa la 24 ore de la deces , dar , retrocedeaza datorita fenomenelor de putrefactie si e in rezolutie completa ( dispare ) la 72 ore de le deces ; in unele situatii , rigiditatea sugereaza anumite afectiuni , de ex . , la moartea prin electrocutare , se observa inclestarea mainii victimei ;

- AUTOLIZA ( intrarea in putrefactie ) : e initiata la nivelul organelor bogate in echipament enzimatic ( pancreas , splina , ficat ) ;

Pot fi analizate modificari tardive ale mortii , cum este :

FENOMENUL DE PUTREFACTIE – acesta este un fenomen biochimic ce determina aparitia unor compusi intermediari ca : indolul , scatolul si gazele de putrefactie ( gaze cadaverine si putrescine ) , in final , ajungandu-se la elemente chimice primare . Putrefactia debuteaza la : nivelul organelor bogate in flora microbiana ( intestinul gros , de ex. ) ; nivelul fosei iliace drepte , sub forma petei de putrefacie ( aceasta extinzandu-se si determinand culoarea verde a cadavrului ) ; la putrefactie participa : flora microbiana , insecte de diferite specii , animale mici ( rozatoare ) , mari , sau pesti ; actiunea acestor animale asupra cadavrului determina aparitia unor modificari fara caracter vital , spre deosebire de actiunile care se petrec in timpul vietii , care determina aparitia unor modificari cu caracter vital .

Dupa deces , se descriu fenomenele postvitale sau supravitale , ce apar dupa incetarea functiilor vitale . Acestea sunt urmatoarele :

- miscarea cililor din arborele bronsic ; - contractia musculaturii netede a tractului digestiv ( duce la

incurcaturi de intestine ) ; - contractia musculaturii netede uterine ( se realizeaza in cazul

expulziei fatului dupa moartea mamei ) ; - mobilitatea spermatozoizilor ( pe o perioada de 72 ore ) .

7

Studiul modificarilor conservatoare

Modificarile conservatoare ale cadavrelor sunt anumite fenomene care conduc la pastrarea formei corpului si la conservarea structurii organelor . Acestea sunt modificari ce apar in mediul natural si pot fi create artificial de catre om , astfel , distingand :

Modificari naturale :

Mumifierea cadavrului – este o deshidratare intensa a cadavrului si apare in conditii de temperaturi crescute si aeraj intens ( de ex. , in podurile caselor ) ;

Tabacirea ( lignifierea ) cadavrului – se petrece in medii apoase acide de ex. in turbarii ( mlastini ) ; are ca si caracteristica transformarea cu aspect maroniu a tegumentelor si organelor ;

Saponificarea cadavrului – apare la corpurile cufundate in ape statatoare cu continut crescut de saruri , cand tesutul adipos (lipidele) e transformat in sapunuri ; in toate modificarile , leziunile de violenta se pastreaza si pot fi observate ;

Refrigerarea cadavrului – reprezinta conservarea prin frig a structurilor biologice si , permite conservarea naturala ideala , cu pastrarea aspectului organelor , inclusive al celor microscopice ;

Modificari artificiale :

Conservarea cadavrului – prin substante chimice ; Formolizarea cadavrului – injectarea cu aldehida formica

10 % in sistemul vascular ; Deshidratari si parafinari successive ale cadavrului –

pentru pastrarea aspectului morfologic al acestuia ;

- toate cadavrele se transporta in sicrie speciale duble si in prealabil formolizate ;

- momentul stabilirii decesului prezinta importanta deoarece permite recoltarea de organe si tesuturi in vederea

8

transplantului , aceasta activitate fiind reglementata de Legea 2/1998 , unde , se precizeaza definitia mortii cerebrale , momentul stabilirii decesului si conditiile in care pot fi recoltate organele si tesuturile . Intreaga activitate e organizata pe plan national si coordonata la nivel central , desfasurandu-se sub controlul Comisiei Nationale de Transplant ;

- cu privire la recoltarea de organe si tesuturi , se necesita consimtamantul familiei donatorului ; in lege , se arata in ce consta acest consimtamant , el trebuind sa fie specializat , modalitatea in care se acorda precum si ordinea membrilor familiei ce-l poate da ;

Euthanasia

Euthanasia , denumita si “ moartea blanda , usoara , dulce ” , este determinata de catre un medic sau cadru medical asupra unei personae aflate intr-o suferinta cronica , a carei terapie nu este posibila .

Euthanasia disculpa persoana ce provoaca moartea altei persoane , in tarile in care e legiferata , cum e cazul Olandei si a statului Oregon din S.U.A de exemplu , unde , medicii de familie sunt rugati se injecteze , la cererea pacientului o substanta ce provoaca decesul .

Exista forme mascate ce sunt interpretate ca euthanasie , acestea fiind :

moartea din mila , in cazul bolilor incurabile , practicata in special , in tarile anglo-saxone ;

cresterea dozei de sedativ ; criptotanasia – consta in acordarea de ingrijiri

medicale minimale ; externarea pacientului ; motivatiile economice , cu privire la medicamente ;

Curs 3

TRAUMATOLOGIA MECANICA

9

Traumatologia mecanica este stiinta care studiaza traumatismele produse prin corpuri sau agenti mecanici .

- agentii mecanici pot avea asupra organismului efecte locale , la nivelul locului de impact , sau efecte generale , sistematice ;

- efectele agentilor pot fi imediate ( primare ) , sau efecte care se instaleaza mediat ( secundar ) , datorita existentei unor verigi intermediare ;

- efectele agentilor vulnerabili asupra organismului sunt influentate de afectiunile sau bolile preexistente ale subiectului ( de ex. , la persoanele care sufera de diabet zaharat , plagile se vindeca mai tarziu , avand o vascularizatie precara ) ;

- in aprecierea efectelor traumatice , a gravitatii loviturii , trebuie sa tinem seama de caracterul corpului vulnerant ; astfel , se noteaza : suprafata , forta cu care agentul actioneaza , regiunea corpului uman interesata , reactivitatea organismului ;

- in cadrul expertizei medico-legale , se vor descrie , dupa anumite reguli,urmatoarele aspecte:realitatea existentei leziunilor de violenta, timpul de ingrijiri medicale necesare vindecarii leziunilor , existenta sechelelor post-traumatice (infirmitati sau invaliditati ) , mecanismul de producere a leziunilor de violenta si latura de cauzalitate dintre leziunile prezentate si imprejurari ( natura incidentului care le-a generat ) ;

- in unele situatii , cand examinarea medico-legala se efectueaza la un interval mai mare de timp de la momentul producerii traumatismului , semnele externe de violenta pot sa lipseasca , insa vor fi consemnate datele din biletele de internare sau alte examinari , care sa confirme traumatismul ;

- examinarea se poate face tardiv , cand se observa pe corpul victimei cicatrici , acestea fiind sechele ale traumatismului initial ;

- imprejurarile de producere a leziunilor traumatice mecanice apar cel mai frecvent in cazul : agresiunilor ( autoagresiuni si heteroagresiuni ) , a accidentelor clasice , diverse ( circulatie , vanatoare , pescuit ) , agresiunilor sexuale , incidentelor din timpul razboiului , torturii ;

- in aprecierea gravitatii leziunilor de violenta si a perioadei de ingrijiri medicale , vom tine cont de terenul patologic preexistent al victimei , acest teren putand influenta procesul de vindecare , prelungind perioada de evolutie ;

Clasificarea agentilor mecanici

10

corpuri contondente ascutite – ace , andrele , cuie ; corpuri taioase – cioturi , lame , bricege ; corpuri intepatoare-taietoare – cutite , corpuri despicatoare

( satar , topor , sapa , tarnacop ) , obiecte de bucatarie ; proiectile de arme de foc – gloante ; corpuri contondente cu suprafete de pana la 16 cm patrati

– imprima o forma riguroasa , ca o amprenta , pe corpul victimei ( ciocan , partea opusa a taisului lamei unui topor , etc. ) ;

corpuri contondente cu suprafete de peste 16 cm patrati – pereti , podele , etc. ;

Leziunile de violenta

Leziunile de violenta pot fi de doua feluri : fara solutie de continuitate a tegumentului , care permit pastrarea integritatii tegumentare ( A. ) si cele cu solutie de continuitate a tegumentului ( B. ) :

A. 1. Iritatia ( roseata ) , sau congestia traumatica

- este o leziune superficiala , ce apare ca urmare a presiunii exercitate pe tegument sau pe o fractiune a tegumentului ;

- apare imediat dupa un traumatism si este de culoare rosiatica ;- permite pastrarea amprentei agentului vulnerabil ( lovire cu

palma = urmele degetelor ) ; - nu necesita ingrijiri medicale , trecand in decurs de 2-4 ore de la

producere ; - forta cu care actioneaza este de intensitate redusa ;

2. Echimoze sau vanatai

- se produc in mod diferit , prin lovire activa sau prin cadere ; - apare sub forma unei leziuni de culoare rosiatica-violacee

situate oriunde pe suprafata corpului ( tegument , seroasa , mucoasa ) ;

- este rezultatul actiunii directe a agentului vulnerant care , determina ruperea vaselor de sange , prin elongatie sau torsionare ; dupa rupere , se produce un cheag de sange format

11

dintr-o retea de fibrina si hematii (acestea distrugandu-se si descompunandu-se in hem si globina ) ;

- echimozele isi modifica culoarea astfel : in ziua 1 : rosie , in ziua 2-3 : albastru , in ziua 5-7 : verde si in ziua 9-12 : galben ; acest variaj de culoare se petrece la majoritatea echimozelor , cu exceptia celor situate la nivelul patului ungheal si a celor subconpunctinale , de la nivelul ochiului ( chemozis ) ;

- semnificatia echimozei este confirmarea unui traumatism , permite observarea numarului loviturilor primite , vechimea traumatismelor si a mecanismelor de producere ;

- localizarea echimozelor : zona cervicala – strangerea intempestiva cu mana ( de unde ne putem da seama daca agresorul e dreptaci sau stangaci ) ; echimoze in banda – doua dungi echinotice , intre care se situeaza un centru mai clar , palid , sugerand lovirea cu un corp contondent de forma alungita ( bete , bastoane , curele , etc. ) ; pe coapse – sugereaza impotrivirea la viol ; pe partile proeminente ( piramida nazala , barbia , genunchii , coatele ) – prezinta un mecanism de cadere ; la nivelul mucoasei ( buzele ) – prezinta mecanismul comprimarii cu mana a orificiului bucal ( se intalneste mai des la pruncucidere , prin mecanismul de sufocare ) ; la nivelul pleoapelor interioare - sugereaza existenta fracturilor oaselor nazale ; la nivel laterocervical - sugrumarea ;

- de regula , echimozele nu necesita ingrijiri medicale , insa , daca sunt intalnite pe suprafete mai mari de 16 cm patrati , se vor acorde 2-3 zile ;

- in cazul echimozelor palpebrale , insotite de edem marcat ( ceea ce face ca pleoapa sa nu mai poata fi deschisa ) , se acorda 6-7 zile de ingrijiri medicale , cu mentiunea existentei prejudiciului estetic temporar ;

B. 1. Plaga intepata

- se observa la suprafata tegumentului o plaga cu diametrul mic , ce corespunde corpului care a produs-o ;

- pericolul e reprezentat de infectarea plagii si de faptul ca se poate vehicula pe traiectul ei o substanta toxica naturala sau sintetica ;

- poate avea o urma rotunda sau punctiforma , acoperita cu o crusta hematica , continuata cu un canal traiect ;

2. Plaga taiata

12

- se produc prin corpuri taioase ( de ex. , lama ) si sunt o variatie a plagilor intepate produse de corpuri cu margini ascutite;

- lungimea acestor plagi e mai mare decat lungimea corpului ce le-a produs , dar , nu sunt profunde ;

- pericolul poate interesa vase de sange superficiale ( vene jugulare , cand se produce decesul prin embolie ) , sau pot afecta artera carotida ;

3. Plagi intepate-taiate

- se realizeaza , de regula , prin taieturi de cutite ; - modul de actionare : initial cu varful , apoi plin aplicarea fortei

se patrunde in profunzime , realizandu-se un canal traiect ; - forma plagii e caracteristica si corespunde obiectului producator

: astfel , poate avea forma : eliptica ( cutitul are ambele margini taioase ) , triunghiulara ( o margine taioasa a cutitului ) sau stelata ;

- expertiza ofera indicii asupra : latimea plagii ; daca cutitul avea una sau doua margini taioase ( aceasta se observa dupa aspectul unghiurilor plagii ) ; directia de lovire ( aceasta e indicata prin faptul ca departarea marginala e dependenta de localizarea plagii , precum si exfoliatia sau zgarietura la nivelul unuia dintre unghiuri ) ;

4. Plagi despicate

- sunt produse prin agenti despicatori cu greutate considerabila , ce actioneaza cu energie cinetice ridicata;

- lungimea plagii este egala cu lungimea marginii ascutite a obiectului despicator ;

- sunt plagi cu margini neregulate , iar ca aspect al tesuturilor in profunzime , se observa ca versantii plagii despicate sunt rupti ;

- toate aceste plagi se vindeca in urma tratamentului medical in circa 7 zile, doar daca sunt suturate in primele 6 ore de la producere ;

5. Plagi contuze

- aceste leziuni sunt produse prin corpuri contondente de forma neregulata ( pietre , caramizi , etc. ) sau cu forma alungita ( bastoane ) , ori , prin caderea pe suprafete dure ( podea , perete , etc. ) sau pe suprafata apei, care actioneaza direct si strivesc tegumentul intre doua planuri dure;

13

- de regula , le intalnim la nivelul scalpului si la genunchi , aici existand un sub-tegument sub structura osoasa ;

6.Plagi muscate

- pot fi produse de coltii animalelor sau de dintii umani ;- se intalnesc atat la persoanele agresate , cat si la agresor ; ele

sunt atat un mijloc de aparare , cat si un mijloc de atac ; - pot fi recunoscute datorita formei lor , leziunile fiind eliptice ( de

dimensiunea arcedelor dentare ale agresorului ) si avand situate pe marginile incizale exfoliatii corespunzatoare dintilor frontali ;

- dispersia pe corp : mai frecvent , se intalnesc la nivel facial , pectoral , genital ( la infractiunile sexuale ) sau , sunt localizate la nivelul membrelor superioare ( pe fetele cubitale , plagile in palma ) , ca mecanism de aparare ;

- daca pe langa inchiderea gurii se produce si tractiune , se pot produce plagi mai grave si chiar amputatii ;

- timpul de ingrijiri medicale : la plagile produse de animal , se necesita 14 zile de vindecare , efectuandu-se in prealabil vaccinul antirabic ; la plagile muscate de om timpul de vindecare e individualizat ;

7. Excoriatia

- se poate produce prin miscarea de translatie , dintre un corp cu margini neregulate si tegument ;

- poate avea forme diferite : punctiforma ( produsa , de regula , prin cadere pe o suprafata cu asperitati ) , liniara ( liniile excoriate pot fi produse prin actiunea unghiilor ) si in plan ;

- de regula , nu necesita ingrijiri medicale , dar , poate constitui o cale de patrundere a unor microbi sau substante straine ;

- initial , excoriatia e acoperita de o secretie serohematica de culoare rosie si apoi , bruna , in zilele 5-6 , aceasta detasandu-se pe parcurs , in final , disparand in totalitate ;

8. Amputarea

- de regula , amputarea unui segment de membru , se produce prin actiunea unor corpuri cu energie cinetica mare ( angrenaje industriale , roti metalice ale unor vehicule , etc. ) ;

- leziunile sunt neregulate , cu numeroase fragmente osoase angrenate la nivelul leziunii ;

- se instaleaza de regula infirmitatea permanenta . 14

Curs 4

MOARTEA SUBITA

Moartea subita este moartea survenita pe neasteptate ( in 24 ore ) , la o persoana fara antecedente patologice . Intervine de obicei la sugari (sindromul mortii inexplicabile ) , la sportivi, dar si la persoanele adulte . Conform C. proc. pen. art. 14 , medicina legala e obligata sa faca constatarile in toate cazurile de moarte violenta sau atunci cand nu se cunoaste cauza mortii . Ponderea de moarte subita din activitatea laboratoarelor e de 35% . Moartea subita este cunoscuta in literatura anglo-saxona sub prescurtarea de SUUD . Elementul esential este acela ca persoana nu a cunoscut ca are o suferinta organica si ca nu s-a adresat medicului pentru suferinta respectiva .

In urma necropsiei , exista cateva grupe de situatii ce pot fi decelate :

- grupa cazurilor cu modificari macroscopice – orientative pentru anumite afectiuni ;

- grupa modificarilor microscopice – acestea ofera indicii asupra existentei anumitor boli ;

- grupa ce cuprinde mortile reflexe – decesul survenit pe fondul unor modificari minime la nivelul unor organe si siteme , modificari ce se decompenseaza atunci cand se produc micro-traumatisme in zonele reflexe ale corpului uman ;

- grupa fara nici o modificare decelabila macro sau microscopic – moartea alba ;

Cauzele de moarte subita sunt urmatoarele : determinarea cardiaca ( e cea mai frecventa , intalnindu-se la 60-70 % din situatii ) , afectiunile respiratorii , ale sistemului nervos central , ale aparatulului digestive si ale altor aparate .

In etiologia mortii subite intalnim :

15

cauze preexistente – constitutia astenica ; predispozitia ereditara ; predispozitia legata de raspunsuri exagerate la micro-traume ;

cauze favorizante – varsta ( 0-1 an si 50-60 ani ); sexul (barbatesc , rata mortalitatii fiind de 4:1 ) ; alimentatia bogata in nitriti ( substantele de sinteza din grupa E – conservanti , coloranti ) ; stresul , consumul de tigari , cafea , ceaiuri ; factori meteorologici ( schimbari bruste de temperatura , ceata ) oboseala ; tulburarile circulatorii care influenteaza functia cardiaca ( efortul post-prandial , de ex. ) ; consumul de alcool ; temperamentul tip A ( colericii ) ; efort ( fizic , alimentar , sexual); hiper-colesterolemia ; dislipidemiile ;

cauze declansatoare / determinante – mecanisme nervoase reflexe care pot determina decesul ; organul tinta a caii reflexe e un organ bine inervat ( zona sinocarotidiana , zona laringiana , pleura , peritoneul , colul uterin , mameloanele , testiculele ) ; unele manevre terapeutice pot declansa pe cale reflexa , decesul prin inhibitia zonelor reflexogene , astfel de manopere pot fi : manoperele terapeutice curente pentru punctii ale cavitatii pleurale sau a celei peritoneale ; manoperele avortive pot de asemenea genere reflex decesul prin dilatarea colului uterin ; manoperele de injectare cu solutii cristaloide ( clorura de sodiu , glucoza , iod ) determina decesul prin mecanism alergic; manevra de punctionare a maduvei spinarii pentru extragerea lichidului cefalo-rahidian , poate determina decesul atunci cand , se efectueaza prea rapid ;

Urmatoarele afectiuni ale diferitelor aparate ale corpului uman , sunt susceptibile de a determina moartea subita :

1. Afectiunile aparatului cardio-vascular

infarctul miocardic acut – apare mai frecvent la barbati , la varste din ce in ce mai tinere ;

16

pericarditele ( bolile invelisului cordului ) – pot fi seroase sau hemoragice si au ca efect impiedicarea contractiei cordului ;

cardiopatia ischemica – se complica cu tulburari de ritm si insuficienta cardiaca ;

miocarditele - sunt inflamatii ale muschiului cardiac ; miocardo-scleroza – este o modificare degenerativa a fibrelor

cardiace , acestea pierzandu-si elasticitatea ; artero-scleroza generalizata si coroniana – e reprezentata prin

depuneri de grasimi in peretele arterial ; miocardo-fibroza ; cardio-miniopatia etanomica ;

2. Afectiunile aparatului respirator

pneumonia - infectie microbiana ; bronho-pneumonia – este o infectie datorata germenilor microbieni

care afecteaza ambii plamani si se intalneste in special , la persoanele tarate (bolnave) si la etilici ;

bronsite – sunt infectii ale arborelui bronhic si se intalnesc frecvent in perioadele reci , in special la fumatori ;

pleureziile – acestea se declanseaza atunci cand se formeaza o colectie lichidiana in cavitatea pleurala , nepermitandu-se astfel , aeratia ;

sclero-enfizemul pulmonar – determina dificultati in respiratia pulmonara ;

tuberculoza pulmonara – se intalneste in special la persoanele sarace , malnutrite , etilice sau fumatoare si se asociaza frecvent cu H.I.V. ;

insuficienta respiratorie cronica ; tumori pulmonare – cancer pulmonar ; sclero-drefizem pulmonar ;

4. Afectiunile sistemului nervos

accidente vasculare cerebrale – pot fi ischemice in contextul artero-sclerozei generalizate ;

accidente vasculare hemoragice – pot fi intalnite in crizele hipertensive ;

meningitele – sunt infectii ale invelisurilor meningeale ; 17

abcesele cerebrale – pot proveni de la leziuni ale tegumentelor capului , prin propagare pe cale sangvina a unor microbi ;

hemoragia cerebrala ;

5. Afectiunile aparatului digestiv si a glandelor anexe

hemoragia digestiva superioara – e reprezentata in boli cum sunt : varicele esofagiene rupte , ulcerul gastric , duodenul hemoragic ;

hepatita acuta fulminanta ; pancreatita acuta hemoragica ( este violenta in cazul intoxicatiei

cu etanol ) ; infarctul intestino-mezenteric – apare in general la persoanele

varstnice care sufera de artero-scleroza generalizata ; peritonite primitive ; sarcina extrauterina rupta – desesul intervine prin hemoragie

interna ; hemoragia prin placenta previa – in acest caz , placenta e prost

inserata ; eclampsie – este o afectiune a rinichiului in ultimul trimestru de

sarcina ; dilatarea intempestiva a colului ; cancer digestiv ;

Sindromul de moarte subita a copilului - SIDS

- sindromul se mai numeste “ moarte de patut ” si reprezinta a treia cauza de deces la sugari ( intre 0-1 an ) ;

- decesul intervine brusc , in timpul noptii , fara simptome premergatoare ; se imune diferentierea de situatiile de asfexie prin comprimare de catre mama si de cele de asfixie prin regurgitat alimentar ;

- diagnosticul de SIDS este un diagnostic de eliminare a altor afectiuni , pentru ca datele obiective macro si microscopice sunt nespecifice ;

- factorii de risc ai acestei afectiuni sunt : greutatea mica la nastere (sub 3 kg) ; sexul masculin ; deficitul imunitar post-natal ; mamele foarte tinere; mame fumatoare si care consuma

18

droguri ; mamele multipare ( cu mai multi copii ) ; pozitia copilului in patut ; felul alimentatiei copilului ;

Moartea subita a sportivilor

- factorii de risc sunt : efortul nedozat ; consumul de anabolizante ; fumatul ; consumul de medicamente tranchilizante ; terapia cu oxigen ; auto-hemo-transfuzia ;

- decesul intervine in absenta unei patologii preexistente si , se datoreaza , in principiu , afectiunilor cardiace , cum sunt : hipertrofia cardiaca (fenomen fiziologic la sportivi ) , cardiopatia ischemica , focare de fibroza si tulburari de ritm cardiac ;

- decesul e consecutiv in special afectiunilor cardiace , deoarece , antrenamentele sportive cresc masa musculara cardiaca , producand o hipertofie a cordului , insa sistemul vascular cardiac ramane la aceleasi dimensiuni , astfel , irigatia masei musculare e deficitara , la fel ca si sistemul nervos al inimii , provocand in acest fel tulburari de ritm ;

Curs 5

TRAUMATISMELE CRANIO-FACIALE

Traumatismele cranio-faciale se intalnesc in special in cadrul agresiunilor , a accidentelor rutiere si a celor de munca . Aceste traumatisme se divid in traumatisme cranio-cerebrale , acestea localizandu-se la : nivelul partilor moi craniene , a structurilor osoase craniene , a invelisurilor creierului si a creierului si in traumatisme faciale , acestea fiind localizate la nivelul partilor moi si la nivelul scheletului osos .

Traumatismele cranio-cerebrale

1. La nivelul partilor moi ( scalp )19

- intalnim hematoame , echimoze ( de regula , sunt mascate de par ) , excoriatii si plagi de diferite categorii ( cea mai frecventa fiind plaga contuza ) ;

2. La nivelul structurilor osoase

- intalnim fracturi craniene la nivelul tuturor oaselor calotei craniene : frontal , parietal , temporal si occipital ;

- fracturile se produc prin mecanism direct , respectiv prin actionarea nemijlocita a unui agent contondent la nivelul cutiei craniene ;

- exista o marja naturala a elasticitatii cutiei craniene , care permite diminuarea razei de curbura a craniului cu maximum 1 cm , fara a se produce fracturi ;

Fracturile craniene sunt descrise dupa forma lor , in :

a. FRACTURI LINEARE – au dispozitie ecuatoriala sau dispozitie meridionala ; defiscenta ( departarea de pereti) maxima e la locul de aplicare a fortei , linia de fractura ingustandu-se spre periferia locului ; intalnim fractura lineara dace daca suprafata obiectului vulnerant este mai mare e 8 cm patrati ;

b. FRACTURI COMINUTIVE – mai sunt denumite si fracturi multi-eschiloase si sunt formate din mai multe fragmente osoase mici ; exista o relatie intre dimensiunea obiectului sau agentului vulnerant si focarul de fractura , astfel , daca obiectul vulnerant are urmatoarele dimensiuni : pana la 4 cm patrati , se va creea o fractura cu infundare care reprezinta amprenta fidela a obiectului care a produs fractura ; intre 4-16 cm patrati , se va produce o fractura multi-eschiloasa cu forma aproximativa a obiectului generator ; mai mare de 16 cm patrati , va genera o fractura cu infundare partiala a carei forma nu sugereaza forma obiectului producator ;

- numarul focarelor de fractura sugereaza numarul loviturilor ;

20

- analiza dispozitiei liniilor de fractura permite precizarea succesiunii loviturilor ; astfel , intotdeauna , a doua linie de fractura se va opri la nivelul liniei de fractura preexistente ;

- liniile de fractura se propaga , urmand anumite reguli , care depind de structura anatomica a regiunii ; astfel : fracturile frontale se propaga la etajul anterior al craniului ; liniile de fractura de la nivel parietal , se propaga la nivelul mijlociu al bazei iar , liniile de fracturi occipitale se propaga la nivelul posterior al bazei craniului ;

3. La nivelul invelisului creierului

- invelisul creierului e format din : dura mater ( invelis fibros ) si lepto-meninge ( invelis subtire ) ;

- aceste invelisuri pot prezenta rupturi , fisuri , care pot avea un caracter localizat sau subiacent ( alaturi de focar ) unui focar de fractura ;

- hemoragiile lepto-meningeale pot fi : difuze ( in cadrul unor traumatisme grave ) , extinse sau , in cazul unor efctiuni patologice preexistente ;

4. La nivelul creierului

A. HEMATOAME

- hematoamele sunt colectii sangvine care apar , de regula , in cadrul traumatismelor craniene si , mai rar , in cazul unor boli cronice ;

- hematoamele cerebrale sunt constituite ca urmare a ruperii unor vase de sange de la nivelul invelisurilor creierului sau a vaselor intracerebrale ;

- dupa localizare , intalnim :

1. hematoame extradurale ( epidurale ) – sunt situate intre duramater si structura osoasa ; sunt de regula urmarea unor traumatisme directe care determina ruperea unor vase meningeale; se produc , de obicei , in regiunea temporo-parietala ; aspectul hematomului recent corespunde unui cheag de sange rosiatic lucios ; devin

21

periculoase pentru viata cand au un volum intre 150-200 cm patrati, deoarece , determina compresiunea centrilor respiratori de la nivelul bulbului cerebral ;

2. hematoame subdurale – sunt situate intre duramater si creier ; au, de regula , tot o etiologie traumatica si sunt rezultatul ruperii unor artere cerebrale , devenind si acesta in evolutie comprensiv , avand efect letal ; in unele situatii , dar mai rar , aparitia acestuia poate fi consecinta ruperii unui anevrism al arterelor de la baza creierului , aceasta fiind spontana sau consecinta unui traumatism minor ; volumul la care devine periculos pentru viata estre intre 150-200 cm patrati , dar periculozitatea acestor hematomi este data de existenta unui interval liber intre momentul producerii traumatismului si maximum 3 saptamani post-traumatice ;

3. hematoame intracerebrale ( intra-parentcimatoase ) – sunt consecinta ruperii unor ramnificatii mici vasculare de la nivelul masei cerebrale , avand de regula , ca etiologie afectiuni preexistente , cum ar fi , hipertensiunea arteriala sau artero-scleroza cerebrala si , in foarte rare cazuri , au o etiologie traumatica ;

B. CONTUZII

- contuzia cerebrala se manifesta sub forma unor puncte rosii dispersate subadiacent locului de inpact al loviturii directe , sau in zona de contralovitura ;

- mecanismul de contralovitura e constatat in cazul in care capul , in miscare , se loveste brutal , de un obiect fix , moment in care masa cerebrala are o miscare de recul , iar lobii posteriori se lovesc de structurile osoase ; acest mecanism poate fi intalnit in cazurile de propulsie ; acest mecanism se poate produce atat pe craniu fix ( prin accelerarea miscarii lui ) , cat si pe un craniu mobil ( prin deceleratii ) ;

- de regula , leziunile de contralovitura sunt mai grave decat cele produse la locul de impact ;

C. DILACERARI22

- dilacerarea cerebrala e o leziune foarte grava , intalnita la nivelul masei cerebrale ;

- apare subiacent focarelor de fractura cominutiva sau in leziunile produse prin corpi straini ;

- zona de dilacerare e constituita din cheaguri de sange si din tesut nervos devitalizat ;

D. CICATRICI

- cicatricea meningo-cerebrala apare ca urmare a vindecarii leziunilor de la nivelul meningelui , respectiv , a structurilor cerebrale ;

- cicatricile de acest tip sunt periculoase , putand declansa crize epileptice;

Sechelele traumatismului cranio-cerebral

Sechelele sunt consecinte tardive ale unor leziuni traumatice primare . Acestea pot fi urmatoarele :

scleroza atrofica a cortexului ; scleroza atrofica a scoartei cerebrale ; cicatricea meningo-cerebrala ; epilepsii post-traumatice – pentru existenta acestei sechele

, trebuie indeplinite urmatoarele conditii : existenta traumatismului cranio-cerebral ; obiectivarea prin examinari de specialitate a crizelor epileptice ; demonstrarea prin documente medicale a inexistentei crizelor epileptice anterior traumatismului incriminat ;

abcesele cerebrale – sunt infectii situate in masa cerebrala si pot fi rezultatul insamantarii microbiene pe cale hematologica , punctul de plecare fiind reprezentat de o excoriatie situata la nivelul scalpului si contaminata ;

pierderea de substanta osoasa – poate aparea ca urmare a interventiilor chirurgicale facute fie pentru evacuarea unui hematom cerebral , fie pentru eliminarea unor eschile ospase ; chiar daca lipsa de substanta osoasa e inlocuita cu o placa artificiala sau un grefon osos , se considera infirmitate , deoarece absenta unui fragment osos cranian

23

poate declansa crize epileptice , care sunt extrem de periculoase si grave ;

cerebrastenia post-traumatica – e insotita de atrofia substantei cenusii ;

Traumatismele faciale

Leziunile se produc prin lovire activa , cu corpuri contondente , in cadrul unor agresiuni sau alte incidente . Se mai produc , de asemenea , prin mecanisme de cadere , cand traumatismele sunt localizate predilect la nivelul partilor proeminente : piramida nazala , regiunea zigomatica si barbia . Leziunile faciale sunt localizate :

1. La nivelul partilor moi

- intalnim echimoze , excoriatii si plagi- regiunea faciala are un potential de vindecare deosebit ,

datorita existentei unei retele vasculare foarte bogata , de aceea leziunile se vindeca foarte repede ;

- totusi , aceasta regiune poate fi sediul unor plagi care se vindeca cu sechele , atunci cand intersecteaza muschii orbiculari , sau cand intersecteaza santurile naturale , deoarece cicatricile modifica aspectul estetic ;

2. La nivelul scheletului osos

- traumatismele se situeaza la nivelul oaselor proprii nazale , a oaselor zigomatice , a oaselor maxilare sau a mandibulei ;

- leziunile osoase se vindeca in 15-18 zile de ingrijiri medicale , cu exceptia fracturilor mandibulare ,care necesita intre 30-60 zile de ingrijiri , iar atunci cand aceste fracturi mandibulare sunt complicate de procese infectioase , timpul de ingrijiri medicale necesitat poate trece de 60 zile ;

- leziunile faciale , pot determina , atunci cand intereseaza organele de simt , consecinte grave , cum sunt : pierderea vederii ( monoculara sau bilaterala ) , pierderea mirosului si , mai rar , pierderea auzului ;

24

Curs 6

ACCIDENTELE RUTIERE SI MODALITATEA DE REALIZARE

A EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE

Mortalitatea prin accidente rutiere e considerata , conform statisticilor, ca prima cauza de deces la tinerii de varsta activa . Statisticile ofera date extrem de variate , deoarece , sursele de informare difera de la o tara la alta . In accidentele rutiere , medicul legist investigheaza atat persoanele in viata care prezinta leziuni de violenta , cat si persoanele decedate . Obiectivele expertizei

precizarea existentei leziunilor de violenta ; precizarea timpului de ingrijiri medicale – pentru o corecta

incadrare a faptei precum si a unor infirmitati sau invaliditati ; precizarea cauzei mortii – in cazul persoanelor decedate ; precizarea mecanismului de producere a leziunilor de

violenta ; evidentierea eventualului consum de alcool – cu precizarea

nivelului alcoolemiei ( concentratia de alcool in sange ) si a alcooluriei (concentratia de alcool in urina ) ;

evidentierea altor substante interzise in cazul conducatorilor auto – sedative , tranchilizante , droguri , etc. ;

Factori intalniti in geneza accidentelor rutiere

1. Factorul om ( atat in calitate de conducator auto , cat si in calitate de participant la trafic ) – aproximativ 2/3 din accidente se datoreaza acestui factor , mai precis , fiind vorba de : teribilism , conducere imprudenta , afectiunile aparatului vizual , consum de alcool ;

2. Factorul vehicul – e determinant in 10-15 % dintre accidente , fiind vorba de defectiuni ale sistemului de directie , de franare sau de semnalizare . In acest caz , se expertizeaza tehnic vehiculul .

25

Pentru prevenirea accidentelor, se iau masurile : purtarea centurilor de siguranta , dotarea vehiculului cu AIR-baguri , etc. ;

3. Factorul drum – aici intra in discutie : unghiul de panta si cel al curbelor , calitatea asfaltului , modalitatea de semnalizare a drumului ;

4. Factori secundari ( factori meteorologici ) – in acest caz , au fost invocate urmatoarele conditii meteorologice nefavorabile:vizibilitatea redusa(in caz de ceata sau crepuscul ) , petele de ulei de pe carosabil , poleiul , noroiul , etc. ;

Leziunile constatate

Leziunile care se constata cu ocazia accidentelor rutiere , au rolul de a permite precizarea modului de producere a accidentelor . Aceste leziuni se constata in cazul urmatoarelor categorii de participanti in accidentele rutiere :

- leziunile conducatorului auto sunt dispuse : la nivel facial ; la nivelul toracelui ( sub forma unei echimoze in banda , produsa de centura , sau , a unei echimoze care e amprenta volanului ) ; la nivelul toracelui intern ( se intalnesc fracturi costale , de stren , leziuni mediastinale , ruptura de cord si de vase mari ) ; la nivelul membrelor inferioare ( fracturi de bazin , de femur , acestea fiind consecinta impactului cu bordul si fracturi la nivelul gambei , date de contactul cu pedalele ) ;

- leziunile ocupantului locului din dreapta : de regula , acesta e proiectat prin parbriz afara din vehicul , sau , are leziuni pe partea dreapta ;

- leziunile ocupantilor locurilor din spate : acestia sunt proiectati in spate ( ejectati ) la un impact puternic ;

- leziunile pietonilor : sunt dispuse , de obicei , la nivelul extremitatilor cefalice , mai putin intalnindu-se leziuni la nivelul toracic sau abdominal ;

Noul Cod Rutier muta responsabilitatea privind starea de sanatate a conducatorului auto la nivelul unor cadre medicale abilitate , acestea avand obligatia de a verifica starea de sanatate a potentialilor conducatori , cu obligatia de a anunta de indata organelor de politie din raza teritoriala , aceste situatii de inaptitudine .

Recoltarea probelor in cadrul consumului de alcool se realizeaza prin :

26

1. Examen clinic – examinarea clinica se realizeaza de catre medici , care intocmesc un proces-verbal si care , contine mai multe etape de examinare ;

2. Probe biologice calitative – sunt probe care folosesc aparate de detectare a alcoolului din aerul expirat ;

3. Probe biologice cantitative – aceste probe constau in determinarea chimica a concentratiei de alcool in sange ; determinarea cantitativa se realizeaza in cadrul institutiilor medico-legale , in cabinetele de toxicologie ; recoltarea prizei de sange se face respectand anumite precautii si anume : dezinfectia tegumentului se realizeaza cu dezinfectant nonalcoolic , deoarece , si o urma infima de alcool , poate modifica valoarea alcoolemiei ;

Consumul de alcool ori de stupefiante inainte sau dupa producerea accidentului , e considerat infractiune .

Astfel , urmatorii factori influenteaza producerea accidentelor rutiere :

- s-a constatat ca la valorile alcoolemiei de 0,5-1,5 / 1000 , exista un risc crescut de producere a accidentelor ;

- pe masura ce concentratia creste , se produc modificari psihomotorii care scad capacitatea de conducere , coordonarea miscarilor si a timpului de reactie precum si perceptia obiectelor ;

- la alcoolemii de 3 / 1000 , persoanele sunt in stare de coma etanonica ;

- de asemenea , medicamentele influenteaza producerea accidentelor, in special cele pentru sistemul nervos ( calmente, sedative, tranchilizante ) , scazand reflexele si tensiunea arteriala ;

- Fumatul afecteaza capacitatea de conducere , crescand concentratia de monoxid de carbon in sange , influentand astfel auzul si vazul .

- persoana care conduce poate fi influentata de anumite afectiuni de care sufera ; astfel : bolile de inima , pot determina perturbari ale functiei conducerii ; diabetul zaharat , cu dependenta de insulina , poate duce la aparitia unor crize ; epilepsia ;

In componenta echipei de cercetare de la locul faptei , intra in mod obisnuit agentii de circulatie , un ofiter criminalist si medicul legist , daca exista morti . In anumite situatii , cum sunt accidentele cu

27

mai multe victime decedate , accidentele cu fuga de la locul faptei sau cele in care sunt implicati militari , in aceasta echipa participa si procurorul criminalist . In cercetarea statica , vom urmari : urmele de pe vehicul sau din interiorul lui , urmele date de impactul cu victimele sau cu obiectele din jur . In situatia in care vehiculul care a produs accidentul a parasit locul faptei , vor fi culese urmele de rulare si informatii de la persoanele care au observat accidentul . In dosarul unei cauze cu accident rutier , elementele obiective sunt furnizate de expertiza tehnica , in care regasim , precizandu-se mecanismul de producere , modul exact in care a condus soferul .

Mecanismele de producere a accidentelor rutiere

MECANISMUL DE LOVIRE – se intalneste la impactul vehiculului cu pietonul , atunci cand masina circula cu viteza mica . Leziunile sunt dispuse pe un singur plan si se intalnesc echimoze si excoriatii , ce pot avea amprenta partii de vehicul care a realizat impactul .

MECANISMUL DE LOVIRE URMAT DE CADEREA VICTIMEI – se realizeaza atunci cand viteza masinii e mai mare . Se intalnesc leziuni pe doua planuri : cel de impact ( echimoze cu amprenta partii ) si cel de cadere (excoriatii si echimoze ) .

MECANISMUL DE LOVIRE URMAT DE CADERE , CALCARE SI TARARE – se intalnesc leziuni de impact , leziuni de calcare (denumite dupa mecanismul “calcatorului de rufe” , pe tegument sau pe imbracaminte, observandu-se desenul anvelopei ) si leziuni de tarare ( excoriatii si placarde excoriatii ) .

MECANISMUL DE LOVIRE URMAT DE PROIECTAREA VICTIMEI – distanta de proiectare depinde de : viteza autovehiculului , greutatea victimei si unghiul de impact . Vom deosebi doua categorii de leziuni : pe planul de impact si pe planul de proiectare ( la nivelul capului , aceste leziuni fiind cele mai greve si , de regula , letale ) .

MECANISMUL DE PROIECTARE DIN VEHICUL – se realizeaza atunci cand viteza este crescuta si se pune o frana brusca

28

sau are loc un viraj . Aici se asociaza leziuni de rostogolire , pe mai multe planuri ( diseminate ) .

MECANISMUL DE TAMPONARE / COMPRIMARE – se intalneste atunci cand corpul e prins intre doua planuri : cel al vehiculului si cel al altui vehicul sau corp dur .

MECANISMUL DE CALCARE SIMPLA – se intalneste atunci cand vehiculul e neasigurat si stationeaza , iar victima este asezata pe carosabil .

MECANISMUL DE CADERE DIN VEHICUL Moartea poate avea ca etiologie traumatismul sau alta cauza violenta de deces , printre care , intoxicatia cu monoxid de carbon care , poate fi accidentala sau intentionata ( sinucidere ) . Ca si consecinte a accidentelor rutiere , putem avea : sechele , invaliditati . Accidentele pot fi : de munca , feroviare ( sinucideri ) , omoruri ( cazuri rare ) , disimularea unui omor .

Curs 7

ASFIXIILE

Asfixiile reprezinta obstructionarea patrunderii aerului in caile respiratorii si scaderea concentratiei de oxigen in aerul respirat , pana la absenta acestuia in sangele circular . Termenul provine din limba greaca , unde “sfigmos” inseamna “puls” , insa , lipsa pulsului e gresit utilizata , termenul propriu fiind “hipoxie” sau “anoxie” .

Din punct de vedere medico-legal , asfixiile se clasifica in : asfixii mecanice , asfixii de transport si asfixii histotoxice .

Medicina legala studiaza asfixiile mecanice , care, la randul lor , se clasifica in : asfixii prin compresiune (spanzurarea , stangularea cu latul , sugrumarea cu mana si compresiunea toraco-abdominala ) si asfixii obstructive (obstructii ale cailor respiratorii prin diferite materiale – textile , cereale – sau cele realizate cu mana – obstructia nasului si a gurii ) .

29

Fiziopatologia starilor asfixice

odata cu diminuarea oxigenului se produc perturbari la nivelul centrilor respiratori bulbari si se modifica activitatea reflexa respiratorie ;

la om , numai primul timp al respiratiei e un timp activ si anume , inspiratia , expirul reprezentand un timp pasiv ;

inspirul este faza activa in care intervin muschii intercostali , ce cresc diametrul cutiei toracice , alaturi de diafragma ; declansarea inspirului se produce datorita cresterii concentratiei de dioxid de carbon in sangele circular ;

in momentul hipoxiei , dupa 30 sec – 1 min , intervine pierderea cunostintei ; astfel , daca nu se intervine in acest interval , se produc modificari ireversibile ;

derularea rapida a fazelor asfixiei reprezinta explicatia pentru care , in cazul spanzuratilor , interventiile terapeutice nu au sansa de reusita ;

Aspectul general al persoanelor decedate prin asfixie macanica

- e caracterizat prin lividitati intens violacee , acestea fiind presarate cu mici stelute vasculare ;

- dispozitia lividitatilor depinde de pozitia cadavrului , astfel : la spanzurarile complete ( in care capul atarna fara sprijin ) , lividitatile sunt evidente la nivelul membrelor superioare si inferioare ; daca pozitia cadavrului e in sezut , lividitatile vor fi evidente la nivelul membrelor inferioare ;

- alta particularitate e protruzia ( iesirea ) limbii intre arcadele dentare , iar , la barbati , emisia de sperma ;

- la nivelul organelor interne , elementele caracteristice sunt observate la nivel pulmonar , unde se remarca : emfizem , edem pulmonar hemoragic, congestie a septurilor interalveolare cu staza marcata ;

- la nivelul cordului si la nivelul plamanilor , se observa petesii subseroase;

- microscopic , se observa in plaman : ruperea septurilor alveolare cu edem hemoragic si dilatarea vaselor din peretii alveolari ;

30

- atunci cand asfixia se datoreaza inecului , pe preparatele histologice , se pot observa : elemente de plancton , alge , fire de nisip sau mal ;

Asfixii prin compresiune

1. Spanzurarea

- elementul caracteristic e reprezentat prin santul de spanzurare , care e situat : la nivel cervical , in treimea superioara , avand , de regula , un traseu oblic ascendent spre nod ; dupa deces , datorita deshidratarii , patul santului se pergamenteaza ( devine brun ) ;

- spanzurarea se poate produce cu un lat , format din diferite materiale , care pot fi : moi ( fulare , cordoane , cravate ) , semirigide (cabluri electrice , de telefon , franghii ) si rigide ( sarme , lanturi ) ;

- laturile sunt , in general , culante ( aluneca progresiv si isi micsoreaza circumferinta ) , dar , pot fi si fixe ;

- la nivelul santului de spanzurare , intalnim profunzime mai accentuata in regiunea opusa nodului ;

- dupa localizarea nodului , vom avea : spanzurari tipice ( nodul e la nivel occipital ) si spanzurari atipice ( nodul are oricare alta localizare – la nivelul unghiului mandibulei sau in regiunea barbiei ) ;

- dupa modalitatea de sprijin a corpului , spanzurarile sunt : incomplete (corpul are un punct oarecare de sprijin ) si complete ( corpul nu are nici un punct de sprijin ) ;

- mecanismul tanato-generator in cazul spanzurarii , poate fi un mecanism: reflex ( atunci cand santul de spanzurare afecteaza sinusul carotidian ) , vascular ( santul de spanzurare realizeaza obliterarea arterelor de la nivel cervical ) , de compresie a caii respiratorii superioare prin intermediul bazei limbii ( latul e situat extrem de aproape de baza limbii – persoanele decedate astfel au extremitatea cefalica intens violacee ) ;

- ca si cauzalitate , spanzurarea e , de regula , o modalitate de realizare a suicidului , aceasta putand fi accidentala si , rareori , poate fi vorba de disimularea unui omor ;

2. Stangularea cu latul

31

- santul de spanzurare e situat : la nivel cervical anterior , in treimea medie sau chiar in cea inferioara cervicala , traseul este orizontal ;

- la nivelul santului de spanzurare , adancimea lui e aproape constanta pe traiectul sau , acesta deosebindu-se net fata de cel din spanzurare ;

- se utilizeaza , de obicei , laturi din sarma foarte subtire cu doua manere la capete ;

- strangularea cu latul e , de regula , intalnita in cazul heteroagresiunilor si reprezinta doar modalitate de realizare a omorului ;

3. Sugrumarea cu mana

- vom intalni urmele degetelor la nivel cervical , sub forma unor amprente echimotice , ovalare , marginite de excoriatii lenticulare ;

- dupa dispunerea echimozelor , putem prezuma daca autorul faptei este dreptaci sau stangaci ;

- sugrumarea e realizata prin heteroagresiune si se intalneste in cazul omorurilor asupra batranilor , copiilor , a persoanelor fara aparare in general ;

4. Compresiunea toraco-abdominala

- acest mecanism e intalnit in cazul : accidentelor de circulatie ( cand corpul victimei e surprins sub un vehicul ) , in cazul accidentelor de munca ( la mineri , lucratori in constructii ) sau in cazul agresiunilor sexuale ( cand agresorul se aseaza cu genunchii pe toracele victimei ) ;

- compresiunea poate fi : brutala ( realizandu-se si leziuni traumatice asociate ) si lenta ( se intalnesc cazuri de deces dupa comprimarea de 6-8 ore realizata cu corpuri de 50 kg , producandu-se epuizarea diafragmei si a musculaturii intercostale ) ;

Asfixii obstructive

- obstructia orificiilor respiratorii se poate realiza prin intermediul unor corpuri moi (perne , hartie , etc.), care patrund

32

la nivelul cailor respiratorii; aici vom intalni leziuni la nivelul : fetelor vestibulare a buzelor , la nivelul limbii , a palatului si a faringelui ;

- imprejurarile de realizare a obstructiei pot fi : in cazul omorului asupra unor persoane fara aparare , in cazul pruncuciderii ( cand mama introduce corpuri straine la nivelul orificiului bucal ) sau accidental ( cand, de ex. , muncitorii sunt surprinsi in silozuri – se produce o hipersecretie de mucus , obstructia fiind progresiva ) ; sau in cazul copiilor care inghit diferite obiecte mici ( bile , margele , nasturi - patrund in trehee si obtureaza ramnificatia acestuia ) ;

- o situatie particulara o reprezinta aspirarea regurgitatului alimentar si patrunderea acestuia in trahee si bronsiile mari ;

- mecanismul asfixiei prin regurgitat se intalneste la etilicii cronici (potatori cronici) , in urma dereglarii mecanismelor neurologice determinate de consumul de alcool ; mai poate aparea in fazele agonale in decuvit dorsal , cand , continutulgastric se intoarce pe esofag , intrand apoi in caile respiraorii ;

- asfixia prin refluat gastric se mai intalneste la persoanele cu artero-scleroza cerebrala si in perioada preanestezica ( aceasta fiind foarte riscanta inaintea interventiilor chirurgicale cu anestezie generala ) ;

- obstructia cailor respiratorii se poate realiza si cu bol alimentar , situatie intalnita la : alcoolici , bolnavi psihici si la persoanele care sufera de artero-scleroza ;

- in mod accidental , aspirarea bolului alimentar se mai poate produce in timpul unei chinte de ras sau de tusa , atunci cand , calea aeriana se intersecteaza cu cea digestiva ;

Asfixia mecanica prin inec

inecul se produce consecutiv patrunderii lichidelor in caile respiratorii , cu imposibilitatea schimburilor gazoase la nivelul alveolelor pulmonare ;

fazele inecului se desfasoara in trei etape succesive : faza de agitatie (este o faza motorie , in care apar miscari dezordonate ) , faza in care se realizeaza inspirarea ( se petrece patrunderea apei in caile respiratorii ) si faza agonala ; succesiunea acestor faze e extrem de rapida ( intre 1-3 minute ) ;

33

mecanismul decesului prin inec se realizeaza , in majoritatea cazurilor , prin asfixie mecanica , dar , se intalnesc si decese reflexe , datorate impactului cu apa ( atunci cand exista diferente mari de temperatura intre corp si apa ) ;

din punct de vedere fizio-patologic , exista diferente intre inecul din apa dulce ( se realizeaza hemodilutia ) si inecul din apa sarata ( se realizeaza hemoconcentratia ) ;

aspectul macroscopic in cazul inecatilor e dat de : catifelarea pielii cu formarea “mainii de spalatoreasa” ( acest proces putand ajunge pana la detasarea completa a dermului de la nivelul mainilor , sub forma denumita “manusa mortii” ) si fenomenul “ciuperca inecatilor” ( apare sub forma unei spume alb-rozate la nivelul orificiilor bucale si nazale , nefiind caracteristica deceselor prin inec , ci stationarii corpului in apa ) ;

la examenul intern , elementele caracteristice le gasim : la nivel pulmonar (sunt reprezentatede enfizemi pulmonari – destinsi si palizi – iar plamanii au urmele coastelor imprimate pe suprafata ) , la nivelul pleurei ( se observa pete poligonale , asfixice , denumite “pete Tardieu” ) ;

microscopic , se observa : ruperea septurilor alveolare , edem hemoragic la nivelul alveolelor si urme de plancton ;

studiile asupra unui grup de diatomee ( alge microscopice ) au aratat ca acestea sunt caracteristice decesului prin inec si permit totodata , stabilirea locului unde a avut loc patrunderea corpului in apa ; sunt cunoscute peste 5000 de specii diatomee , acestea avand o raspandire care depinde de : zona geografica , de anotimp si de gradul de poluare al apei ; diatomeele se fixeaza la nivelul organelor cu circulatie terminala , ca : plamani , rinichi si maduva osoasa ;

cauzalitatea deceselor prin inec este : de obicei accidentala , suicid , omor, pruncucidere sau disimularea unui omor ;

datorita putrefactiei , toate cadavrele din apa , se ridica la suprafata , chiar daca au atarnate de ele greutati sau alte corpuri ;

dificultatile expertizei medico-legale se refera la : precizarea intervalului scurs de la deces ( deoarece in apa , putrefactia avanseaza mai repede ) , diferentierea leziunilor produse inainte de ajungerea corpului in apa fata de cele care se produc prin contactul corpului cu elemente sau obiecte din apa;

de regula , in apa , pozitia corpului este cu fata in jos ( datorita dispozitiei tesutului adipos ) ,ducand la aparitia unor posibile leziuni la nivelul : frontal , fetei dorsale a mainilor si al genunchilor ;

34

pentru diferentierea leziunilor ante-vitam de cele post-mortem , se recomanda efectuarea unor preparate histologice .

Curs 8

IDENTIFICAREA

Identificarea reprezinta activitatea de recunoastere a trasaturilor caracteristice ale unui individ , obiect sau sistem si care permit departajarea de grupul generic din care obiectul de cercetat face parte .

Domeniul identificarii medico-legale este parte componenta a identificarii criminalistice . Imprejurarile in care se solicita identificarea se refera la identificarea personala a unei persoane si se bazeaza pe o serie de investigatii in raport cu materialul de cercetat .

Metodele de identificare pot fi :

1. Metode antropologice – se refera la date tabelare somatometrice;

2. Metode serologice – permit stabilirea grupelor de sange si alte caracteristici sangvine , precum si stabilirea apartenentei de specie si subspecie ;

3. Metode odonto-stomatologice – se aplica pentru identificarea persoanelor , atunci cand , materialul de cercetat e reprezentat de : dinti , resturi dentare sau sunt urme de muscatura ;

4. Metode genetice – compara anumite gene continute in secretii biologice ( saliva , secretie vaginala , fire de par , de unghii si tesuturi umane), acestea fiind comparate cu materialul de cercetat ;

Atunci cand organele de cercetare statica solicita efectuarea identificarii persoanei , in functie de materialul din dosarul expertal , medicul legist poate alege o metoda sau alta , pentru realizarea obiectivelor expertizei . In anumite imprejurari , tehnicile de identificare pot fi completate prin : investigatii chimice, biochimice ,

35

prin expertize balistice sau prin orice alt tip de investigatie complementara .

Expertiza de identificare are trei etape :

1. I Etapa ( preexpertala ) – se realizeaza studiul elementelor din dosarul cauzei ; medicului legist i se aduce la cunostinta despre: ce tip de identificare este vorba , obiectul identificarii si materialul probator ; expertul va stabili tactica de urmat si , se va orienta asupra metodelor si tehnicilor care se aplica ;

2. II Etapa ( expertala ) – se efectueaza expertiza propriu-zisa , care poate fi : antropologica , serologica , odonto-stomatologica sau genetica ; se analizeaza extrem de amanuntit si riguros descrierea obiectelor si a urmelor obiectelor supuse expertizei , respectiv , compararea cu corpul delict ; orice nepotrivire , orice element particular , ce nu apare la elementele de comparare , vor fi excluse ;

3. III Etapa ( raportul de expertiza ) – in cadrul acestei etape se elaboreaza concluziile ;

Rezultatul expertizei se concretizeaza intr-o identificare :

1. Identificare pozitiva ( de certitudine ) – aceasta se realizeaza atunci cand exista elemente certe care corespund la analiza comparativa ;

2. Identificare negativa – se realizeaza atunci cand nu exista elemente suficiente care sa permita o comparare de certitudine ;

3. Identificare incerta – exista atunci cand dosarul cauzei poate fi returnat , datorita materialului probator insuficient , urmand a se completa cercetarea sau a se aborda alte tehnici de identificare ;

Identificarea persoanei umane

Imprejurarile in care se solicita identificarea pot fi :

pentru persoanele decedate – in cazul unor catastrofe naturale cu victime multiple ( avalanse , cutremure , eruptii vulcanice ) a unor

36

accidente , sau , in cazurile in care fenomenele de putrefactie au distrus aproape in totalitate cadavrul ;

pentru persoanele in viata – in cazul unor sindroame amnezice , aceste persoane neavand acte de identitate , sau ,atunci cand se solicita inscrierea tardiva in registrele de stare civila ;

Identificarea se face pe baza : caracteristicilor morfo-fiziologice , a descrierii somatometrice si a trasaturilor fizionomice .

Metoda identificarii fizionomice

a fost introdusa de catre criminalistul Bertillon si e cunoscuta sub denumirea de “ portret vorbit ” ;

el a realizat o descriere standard a fetei in care , se descrie foarte amanuntit : forma fetei , a fruntii , culoarea si forma sprancenelor , culoarea ochilor , aspectul buzelor , forma nasului , a barbiei , a urechilor , santurile naturale ale fetei si unghiul fronto-nazal ;

de la aceasta regula , au derivat : schita-portret , portretul-robot si programele pe PC pentru identificarea persoanei ;

Datele somatometrice

se bazeaza pe masuratori ale : taliei , greutatii , lungimii urechii drepte , inaltimea persoanei in sezut si latimea piciorului drept ;

datele se completeaza cu radiografii ( in special cele craniene – fata si profil ) si cu orto-pan-radiografii ( acestea permitand evidentierea maxilarului superior , a mandibulei si a tuturor dintilor in plan frontal ;

in unele tari si pentru anumite profesii , considerate de risc (personalul companiilor de aviatie , personalul diplomatic si militarii ) , exista baze de date care colecteaza obligatoriu datele somatometrice si cele radiografice , in scopul unor eventuale expertize de identificare ;

Metodele serologice

aceste metode permit identificarea de specie si subspecie pe baza compararii grupelor sangvine ;

37

materialul biologic e reprezentat de sange proaspat sau pete de sange de diferite vechimi , care , se preleveaza ;

tot prin aceste metode , se cerceteaza prezenta corpusculului barr , pa baza caruia se identifica sexul unei persoane ;

Metodele biologice de identificare permit precizarea speciei si diferentierea structurilor umane de cele animale , pornind de la analize structurilor osoase . Tot pentru identificare , se utilizeaza identificarea dactiloscopica , cu referire atat la urmele papilare , palmare ( amprentele ) cat si la urmele papilare plantare .

Identificarea odonto-stomatologica

pe baza caracteristicilor dentare din cadrul identificarii odonto-stomatologice , se realizeaza , in mare masura , identificarea persoanei ;

acest tip de identificare exploateaza rezistenta crescuta a dintilor la conditiile de mediu extern , ei rezistand pana la +800 grade Celsius , fara a-si pierde individualitatea ;

dintii au capacitatea de a fi patognomonici ( tipici ) unei persoane ;

prin aceasta identificare , se poate stabili : specia ( om sau animal ) , rasa ( caucaziana , mongoloida sau negroida ) , varsta ( intrauterina , sugar , copil mic , adolescent si adult ) si talia ;

in perioada intrauterina se formeaza mugurii dentari cu o anumita secventialitate ; in perioada se sugar , eruptia dentara se realizeaza dupa un calendar biologic bine stabilit ; la varsta de 6 ani erupe molarul al doilea superior ; molarul al treilea ( maseaua de minte ) erupe pana la varsta de 21 ani ; in perioada de adult , dentitia sufera modificari de uzura , acestea permitand stabilirea varstei ;

in tarile scandinave , exista o Scoala de Odonto-Stomatologi Medico-Legali , fondata in anii ’60 de Gustaffson , acesta punand bazele stabilirii varstei , prin analiza unui dinte , utilizand sase criterii ;

38

expertiza dentitiei permite stabilirea : statutului social ( se observa existenta unor lucrari costisitoare , a implanturilor de portelan , etc. ) , a anumitor profesii ( deoarece acestea duc la anumite obiceiuri care pot lasa urme asupra dintilor – de ex. , croitorii tin un ac intre dinti ) , existenta anumitor afeciuni ( de ex. , intoxicatia cronica cu plumb – saturnismul – lasa o margine cenusie la nivelul gingiei ) ;

Stabilirea varstei si sexului unei persoane

analiza suturilor craniene ofera indicii privind varsta , in functie de gradul de osificare ;

analiza unghiului pe care il face ramura ascendenta a mandibulei cu ramura orizontala , ofera , de asemenea , indicii;

examinarea radiografiilor somatice , ofera indici privin varsta , dar si sexul unei persoane ;

astfel , caracteristice sexului feminin sunt : oasele de dimensiuni mai reduse ( atat lungimea cat si latimea ) , aspectul lor gracil , bazinul osos lat si putin inalt , gonionul (unghiul mandibular ) este introvers ( orientat spre interior ) ;

caracteristice sexului barbatesc sunt : oasele robuste , de dimensiuni mai mari , bazinul inalt si ingust , gonionul este extrovers , cu crestele de insertie musculare puternic reliefate ;

Identificarea altor corpuri

- procesul de identificare se poate referi si la identificarea unor corpuri delicte , utilizand : metode chimice , bio-chimice sau imuno-chimice ;

- metodele utilizate trebuie sa fie oficiale si standardizate ; - atunci cand materialul de examinat e format din fragmente de

corp sau resturi scheletale , expertul va utiliza metode reconstructive de identificare , care permit intregirea la structura initiala ;

- metodele reconstructive de identificare sunt utilizate pentru aprecierea sexului si a varstei , acestea completandu-se in vederea identificarii individului prin metode comparative ;

39

In prezent , se utilizeaza pe plan mondial , in vederea identificarii comparative , proiectul D.V.I , elaborat de Interpol . Acest organism a introdus din 1962 , fisa de identificare , utilizata in toate tarile si completata in cazul persoanelor cu identitate necunoscuta. In aceasta fisa regasim numerotarea internationala a dintilor , datele de somatometrie , casetele cu impresiuni digitale si palmare . Metode de identificare comparativa

fise de identificare – reprezinta orice document medical aflat in cabinetele stomatologice , fiind realizate dupa modelul Interpol si contin date privind statusul dentar al persoanei ;

marcajul lucrarilor protetice – sunt trecute initialele si datele de identificare ale pacientului ;

analiza documentelor medicale ante-mortem – se cauta existenta semnelor particulare , cum ar fi : depigmentari , fracturi vechi , amputatii , tatuaje , cicatrici dupa interventii chirurgicale , etc. ;

radiografii ante-mortem – acestea pot fi : somatice , retro-alveolare dentare sau orto-pan-radiografii ;

mulajele dentare – au insa o inconvenienta , depozitarea lor constituind o dificultate , ocupand mult spatiu ;

compararea implantelor . cheiloscopia ( reprezinta compararea urmelor lasate

de buze pe diferite suporturi , precum si procedeul de ridicare al acestora ) se compara cu rugoscopia ( urmele rugilor palatine), in cazul cadavrelor carbonizate ;

Curs 9

PRUNCUCIDEREA

Conform art 177 C.pen , pruncuciderea reprezinta uciderea copilului nou-nascut , savarsita imediat dupa nastere ,

40

de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere . Se pedepseste cu incisoarea de la 2 la 7 ani .

Pentru a ne afla in prezenta termenului de “nou-nascut” , acesta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : sarcina sa fie dusa la termen , respectiv , durata de viata intrauterina sa fie de 9 luni sau , 36 saptamani ; nou-nascutul sa poarte urmele sau semnele nasterii recente : urme de sange , lanugo ( fire de par fin si scurt ) , vernix-cazeoza ( strat de grasime alba , care inveleste corpul nou-nascutului in scop de protectie ) . Perioada in care este susceptibila de a se savarsi infractiunea de pruncucidere , nu este specificata expres , precizandu-se numai “perioada imediat dupa nastere” , astfel incat , exista mai multe acceptiuni :

- specialitatea de neonatologie delimiteaza perioada de nou-nascut la intervalul de timp dintre nastere si 30 zile ;

- din punct de vedere medico-legal , in acceptiunea faptei de pruncucidere,durata acestei perioade este cea in care nou-nascutul poarta urmele nasterii recente , mai precis , 1-2 zile ;

- in acceptiunea juridica , termenul prin care e delimitata perioada de dupa nastere este variabil , deoarece , in Codul Penal anterior , intervalul de timp se referea la cele 15 zile pana cand se putea face inscrierea nou-nascutului la ofiterul de stare civila ;

Din punct de vedere al mamei prezumtiv pruncucigase , nu intereseaza daca ea este casatorita , concubina sau vaduva . Ea savarseste anumite acte asupra corpului nou-nascutului ( infractiune comisiva ) sau , nu acorda ingrijirile necesare nou-nascutului ( infractiune omisiva ) , aceste ingrijiri fiind legate de : taierea cordonului ombilical , spalarea si infasarea copilului . Neglijarea acestora duce la deces , deoarece , nou-nascutul e extrem de sensibil la variatiile de temperatura , daca diferenta dintre mediul ambiant si corpul copilului e mai mare de 10 grade Celsius .

Obiectivele expertizei medico-legale

Aceste obiective pot interesa : nou-nascutul , mama pruncucigasa si cercetarea la fata locului .

41

1. Constatarea asupra cadavrului nou-nascutului

1. Un prim obiectiv este precizarea duratei vietii intrauterine , adica , aprecierea gradului de maturitatea nou-nascutului . Astfel , avem urmatoarele criterii obiective :

- un nou nascut la termen are aproximativ 3200 g greutate si talia de aproximativ 48-52 cm ;

- un nou-nascut viabil are greutatea de 1000 g , insa , medicina legala , apreciaza ca fiind viabil un nou-nascut de 1400 g ;

- aspectul morfologic al nou-nascutului : lungimea firului de par cranian sa fie de 1,3 cm ; unghiile sa acopere pulpa degetelor ; la fetite , labiile mari sa acopere labiile mici ; la baietei , testiculele sa fie coborate in scrot ;

2. Autopic , putem cerceta : mugurii dentari de la nivelul alveolelor dentare ( care au o evolutie secventiala ) , nucleii de osificare ai oaselor lungi ( la 9 luni de sarcina e prezent nucleul de osificare beclard de la nivelul extremitatii proeminente a femurului , iar , la 7 luni de viata intrauterina se evidentiaza nucleul de osificare tapon de la nivelul extremitatii distale a tibiei ) .

3. Alt obiectiv de cercetare este cordonul ombilical , care trebuie sa fie : lucios , umed si elastic . O problema ridicata la expertiza este , atunci cand , cordonul e sectionat sau rupt ( este pruncabitat ) .

4. Un alt obiectiv este stabilirea vietii extrauterine . Aceasta se realizeaza prin examinarea plamanilor insituu ( pe loc , in cavitatea toracica ) , acestia putand fi :

plamanii nerespirati : sunt de mici dimensiuni , sunt aglomerati la nivelul hilului pulmonar , au o coloratie roz-palida ; aspectul pulmonar este de tip parenhimatos , fara secretii alveolare ; bronsiile au mocoasa ondulata cu plicaturi , fiind situate la distanta de cartilajul din structura peretelui bronsic ;

plamanii respirati : au culoare roz si aspect perlat : proemina la nivelul cavitatii pulmonare ; are un aspect buretos ; poate fi observat cu ochiul liber ( cu ajutorul lupei ) ca prezentand aspect alveolar tipic ; la palpare prezinta crepitatii uniforme ;

plamanii partial respirati : se intalneste in nasteri laborioase , cu travaliu indelungat ; plamanii sunt violacei , fara un perlaj

42

alveolar uniform ; o parte din alveolele pulmonare sunt destinse de trecerea aerului , iar o parte , sunt plicaturate ; mucoasa bronsica , poate fi pe anumite sectiuni alipita cartilajului ;

Pentru verificarea vietii extrauterine se realizeaza trei procedee diferite , denumite docimazii , acestea fiind :

DOCIMAZIA HIDROSTATICA – se efectueaza cufundarea plamanilor intr-un vas cu apa , plamanul nerespirat se va aseza la fundul vasului , iar cel respirat , se ridica la suprafata apei ; Exista rezultate : pozitive (cand plamanul pluteste ) , fals-pozitive ( cand plamanul e inghetat , precum si in cazurile de putrefactie avansata ) si fals-negative ( in cazul suferintelor pulmonare intranatale de tip pneumonic , cand condensarea pulmonara face ca piesa sa se situeze pe fundul vasului;

DOCIMAZIA INTESTINALA – aceasta ne indica orientativ durata vietii extrauterine . Astfel : daca identificam aer la nivelul stomacului , apreciem o supravietuire de 15 min ; daca exista aer la nivelul duodenului , durata vietii a fost de 30 min ; daca exista aer la nivelul intestinului subtire , nou-nascutul a supravietuit 6 ore daca identificam aer la nivelul intestinului gros ,durata vietii a putut fi de pana la 12 ore ; daca exista aer la nivelul valvulei ileocecale , exista o supravietuire de 16-18 ore .

DOCIMAZIA MICROSCOPICA – se efectueaza preparate histologice din plamani . Astfel , in cazul plamanului nerespirat intalnim : alveole colabate ( stranse ) , bronsiile au mucoasa plicaturata , celulele sunt cilindrice cu nuclei rotunzi ; la plamanul respirat intalnim : aspect alveolar tipic ( cu alveole destinse si circulatie septala prezenta ) , mucoasa bronsica e alipita de peretele bronsic , celulele au forma patrata cu nucleu oval .

5. Un al cincilea obiectiv este aprecierea viabilitatii nou-nascutului , respectiv , a evidentierii existentei unor malformatii sau a unor afectiuni incompatibile cu viata extrauterina . Clarificarea acestui obiectiv este importanta , deoarece , daca nou-nascutul nu era viabil si nu respira extrauterin , lipseste elementul esential – suprimarea vietii . Astfel , se vor observa : malformatii congenitale incompatibile cu viata (

43

anencefalia – lipsa creierului ) , afectiuni dobandite in timpul vietii intrauterine ( de natura infectioasa sau de alta natura ) . 6. Un obiectiv general este stabilirea cauzei mortii , urmatoarele cauze putand fi intalnite in cazul pruncuciderii :

principala cauza este ASFIXIA MECANICA , aceasta putand lua mai multe forme : obstructia cailor respiratorii realizata cu mana ; strangerea intempestiva cu mana in regiunea cervicala ; strangularea cu latul din materiale textile ( cordon , tifon , batista , etc. ) ; strangularea cu cordonul ombilical ( cand acesta are deja o circulatie in jurul gatului nou-nascutului ) ; asfixia cu lichide de facere - cufundarea nou-nascutului in lichidul amniotic , acesta fiind aspirat de nou-nascut , aceasta aspirare putand fi obiectivata prin examen microscopic , prilej cu care se observa pe preparat ( la nivelul cailor repiratorii si in alveole) existenta de lanugo , granule de meconiu si celule epiteliale ; introducerea in cavitatea bucala a nou-nascutului a unor corpuri moi ; ingroparea nou-nascutului .

TRAUMATISME MECANICE : in acest caz , trebuie facuta diferentierea intre traumatismul cranio-cerebral obstetrical ( care apare in situatiile de nastere auto-asistata ) si traumatismul mecanic produs direct ( prin lovire ) . Diferentierea se observa la : aspectul leziunilor din nasterea auto-asistata unde intalnim linii de fractura in forma literei “V”, la nivel parietal ( este aspectul tipic pentru nasterea cu prezentatie craniana – copilul se naste cu capul inainte ) ; fracturile de mandibula si la leziunile faciale ( acestea apar atunci cand copilul se naste cu fata inainte ) .

INTOXICATIA : aceasta cauza este rar intalnita si atunci , intoxicatia fiind produsa de actiunea unor substante corozive .

2. Expertiza asupra mamei pruncucigase

A. primul aspect pe care il comporta aceasta expertiza este evidentierea semnelor unei nasteri recente , acestea fiind : involutia uterina ; aparitia secretiei lactate ; aparitia lohiilor ( secretiile uterine de dupa nastere ) ;

44

B. efectuarea expertizei psihiatrico-legale a mamei , aceasta fiind retroactiva si trebuind sa evidentieze tulburarile pricinuite de nastere si anume : aspecte structurale (agitatie, neliniste ) ; aspecte comportamentale particulare (impulsivitate ) si reactii hipermetrice ( reactii exagerate la un anumit moment ) .

3. Cercetarea la locul faptei

La examinarea locului faptei , medicul legist evidentiaza eventualele urme de sange , meconiu, lichid amniotic sau placenta , precum si posibilele corpuri delicte cu urme biologice .

Curs 10

VIOLUL

Conform art 197 C.pen. , violul este actul sexual , de orice natura , cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex , prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa . Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi .

Expertiza asupra femeii – aspect general

Capacitatea de a intretine relatii sexuale se verifica prin examen clinic genital , cand , se examineaza conformatia cavitatii vaginale si a organelor sexuale externe feminine , precum si profilul hormonal . Capacitatea de procreere incepe la 11-12 ani si dureaza pana la 55 ani , iar , in cazuri extreme , peste 60 ani . In patologia de cuplu , sunt intalnite frecvent tulburari ale dinamicii sexuale , cunoscute sub denumirea de frigiditate , acestea fiind adesea invocate ca motivatie in procesele de divort .

45

A. Daca femeia este la primul contact sexual realizandu-se astfel deflorarea :

- membrana himeneala este situata la nivelul antrolim vaginal , este integra si e formata dintr-un ax conjunctiv-vascular , tapetat cu o mucoasa ; are o baza de implantare si o margine libera de regula , situata central ; latimea membranei e , de regula , de 0,5-0,7 mm , iar orificiul central de 1-1,5 cm ;

- examinarea medico-legala pune in evidenta rupturi recente ale membranei himeneale , insotite de o mica sangerare ;

- examinarea unei minore se face in prezenta unuia dintre parinti sau a tutorelui ;

- examinarea se desfasoara pe masa ginecologica , iar , in cadrul deflorarii recente , se evidentiaza rupturi cu margini sangerande ;

- vechimea se apreciaza pana la maxim 12 zile , dupa acest interval , aspectul morfologic nepermitand precizarea momentului deflorarii ;

B. Femeia are o viata sexuala activa :

- expertiza medico-legala va evidentia existenta unor rupturi himeneale cicatrizate , iar , in cazul in care femeia a nascut recent , se vor evidentia carunculii mirtiformi ( himenul se rupe de mai multe ori pe parcursul nasterii ) ;

- daca raportul sexual a avut loc cu maxim 72 ore inainte de examinare , se vor recolta secretii vaginale care pot evidentia : spermatozoizi ( integrii sau viabili si degradati ) , consumarea raportului sexual si ejacularea intravaginala ;

Leziuni sugestive in cazul violului

echimoze sau excoriatii pe fetele interne ale coapselor ( care sugereaza opunerea la actul sexual neacceptat ) ;

leziuni la : nivel cervical , la nivelul toracelui anterior , la nivelul articulatiilor radio-carpiene , la nivelul gatului ;

Aspectul legat de consimtamantul femeii , comporta urmatoarele examinari :

examinare psihiatrica - cu examen psihologic si test I.Q. ;

46

examen toxicologic – pentru evidentierea substantelor tranchilizante care au putut fi administrate , cu intentia de a determina victima la o atitudine cooperanta ;

Situatiile legate de raporturile sexuale anale , pot fi evidentiate prin :

modificari morfologice la nivelul anusului : acesta e foarte dilatat

la victima : existenta la nivelul orificiului anal a unor rupturi , fisuri , sau spermatozoizi ;

la agresor : existenta in santul baleno-preputial a celulelor epiteliale , a firelor de par si , eventual , a oualor de paraziti ;

47