36
INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

introducere in psihologie cursuri online

Citation preview

Page 1: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

Page 2: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

curs curs 88Natura psihicului umanNatura psihicului uman

1.1. Psihicul ca formă a vieţii de 1.1. Psihicul ca formă a vieţii de relaţierelaţie

1.2. Psihic şi neurofiziologic1.2. Psihic şi neurofiziologic

1.3. Psihic şi fizic1.3. Psihic şi fizic

1.4. Psihic şi socio-istoric şi 1.4. Psihic şi socio-istoric şi socio-culturalsocio-cultural

Page 3: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Psihicul ca formă a vieţii de Psihicul ca formă a vieţii de relaţierelaţie

Psihicul uman Psihicul uman - n- natură contradictorieatură contradictorieComplexitatea psihicului - relevată de seria Complexitatea psihicului - relevată de seria

de perechi de polarităţi sub care apare: de perechi de polarităţi sub care apare: obiectiv şi subiectiv, obiectiv şi subiectiv, material şi ideal, material şi ideal, proces şi produs, proces şi produs, latent şi manifest, latent şi manifest, determinat şi determinant, determinat şi determinant, cu desfăşurări normale şi cu desfăşurări cu desfăşurări normale şi cu desfăşurări

neobişnuiteneobişnuite

Page 4: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Psihicul este o formă a vieţii de Psihicul este o formă a vieţii de relaţie – relaţii cu:relaţie – relaţii cu:

Realitatea fizică,Realitatea fizică, Realitatea fiziologică, Realitatea fiziologică, RealitateaRealitatea s socială. ocială.

Page 5: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Psihic şi neurofiziologicPsihic şi neurofiziologic

natura relaţiei dintre psihic şi natura relaţiei dintre psihic şi creier - 4 modele explicativ-creier - 4 modele explicativ-interpretative: interpretative:

moniste, moniste, dualiste, dualiste, de compromis, de compromis, interacţionist-sistemiceinteracţionist-sistemice

Page 6: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Variante ale monismuluiMonismul mentalist – Berkeley:• nu există decât mintea. Formula „esse est percipi (a fi

înseamnă a fi perceput) exprimă concepţia că lumea reală nu există decât în experienţa perceperii lumii de către om.

Monismul materialist (fizicalist) (D.M. Armstrong) • identifică procesele mintale cu procesele fizice care au

loc în sistemul nervos periferic sau central.Monismul emergentist (Mario Bunge) • creierul = biosistem complex cu proprietăţi emergente;

stările funcţionale în care se află creierul = stări mentale (psihice); procesele psihice superioare = expresia organizării biologice superioare

Page 7: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Variante ale monismului

Monismul psihoneural (Jean-Pierre Changeux):• noţiunea de „obiecte mintale” pentru a denumi

produse psihice ca imaginile, reprezentările, conceptele. Obiectele mentale pot fi provocate prin stimularea directă a ţesutului cerebral (fără participarea voinţei subiectului).

Monismul neutral (Pribram):• operaţiile mintale şi procesele cerebrale au o

structură informatică de bază. Fiziologicul şi mentalul sunt 2 moduri distincte de realizare a unei structuri fundamentale care nu este nici materială nici mentală ci neutră

Page 8: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modelele dualiste ale relaţiei psihic–creier Dualismul paralelist - Sherrington • mintea şi materia sunt două aspecte ale aceluiaşi

lucru, că „procesele conştiinţei şi procesele neuronale se desfăşoară paralel. Conştiinţa şi creierul se deosebesc între ele prin natura lor, Conştiinţa = spirituală, de natură divină; Creierul = de natură materială

Dualismul filosofic- Descartes• distinge net între psihicul care este nefizic şi

creierul care este fizic

Page 9: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modelele dualiste ale relaţiei psihic–creier

Dualismul epifenomenalist - T.H. Huxley • afirmă că influenţa se manifestă doar de la creier

la minte, psihicul însoţind ca un „dublet gratuit” procesele cerebrale

Dualismul interacţionist - J.C. Eccles • psihicul şi creierul sunt entităţi independente,

aflate totuşi în interdependenţă

Page 10: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Alte modele ale relaţiei psihic-creier:

Pluraliste - Karl R. Popper :• lumea materiala a obiectelor şi stărilor fizice: cuprinde

structuri şi acţiuni ale fiinţelor vii (creierul uman); • lumea stărilor psihice a fiinţelor umane, ca şi a dispoziţiilor

comportamentale de a acţiona (cunoştinţe, experienţă subiectivă)

• lumea cunoaşterii obiective (cunoaşterea obiectivă depusă în sisteme teoretice ce se transmit prin educaţie).

Modelul interacţionist-emergentist al relaţiei psihic–creier (Sperry)

• Creierul funcţionează prin integrări la diferite nivele. Nivelul cel mai înalt de integrare este conştiinţa. Fenomenele subiective nu doar emerg din cele cerebrale ci le şi influenţează

Page 11: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modelul interacţionist-sistemic

aserţiuni: 1) creierul apare şi se dezvoltă ca organ al

psihicului, iar psihicul este funcţia lui; 2) creierul şi psihicul nu sunt entităţi corelate

din afară, ci formează o unitate dinamică evolutivă;

3) creierul nu poate genera psihic doar în virtutea organizării sale şi a activităţii sale bioelectrice, fără sursele de informaţie el nu poate produce imagini, noţiuni, amintiri

Page 12: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modelul dublului determinism (Daniel Widlocher)

Organizarea ierarhică a creierului are

• ansambluri neuronale sensibile la medicamente şi

• ansambluri neuronale care nu sunt sensibile la medicamente dar sunt sensibile la psihoterapii (cele complexe care produc sistemele de gândire)

Page 13: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Psihic şi fizic – reflectarea psihica

Reflectarea psihică este:

• ideală (psihicul este impalpabil),

• activă (produce atât schimbarea obiectului reflectat cât şi a subiectului ce reflectă),

• subiectivă (ţine de interioritatea subiectului, filtrează, asimilează, selectează informaţia în funcţie de stările sale)

Page 14: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Reflectarea psihică

se individualizează în funcţie de:

• Conţinut - obiectiv, de natură informaţională

• Formă - ideal-subiectivă, ireductibilă la obiectul concret şi condiţionată de caracteristicile organizării structural-dinamice proprii individului

Page 15: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Reflectarea psihică

• Mecanisme - operaţii, procedee şi procese de extragere, prelucrare, stocare, transformare, integrare şi utilizare a informaţiei

• Funcţii - de semnalizare (informare, orientare), de analiză, comparare, clasificare şi evaluare a semnalelor (răspunsuri), de integrare (asamblare, sinteză, corelare)

Page 16: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Psihic şi socio-istoric şi socio-

cultural Fenomenele psihice sunt inegal

influenţate social: • cele primare, comune omului şi

animalului, sunt doar condiţionate social,

• cele superioare sunt determinate social-istoric.

Page 17: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Cultura

exercită puternice influenţe asupra personalităţii în formare:

1. influenţe care derivă din comportamentul, modelat cultural, al altora faţă de copil care încep să acţioneze încă din momentul naşterii;

2. influenţe care derivă din observarea sau învăţarea sistemică de către individ a modelelor de comportament caracteristice societăţii sale

Page 18: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Influenţa factorilor socio-culturali asupra psihicului

• a fost evidenţiată de studiile de psihologie transculturală. (Malinovski)

• Psihologia transculturală susţine considerarea specificului socio-cultural în orice investigaţie psihologică

• Pentru stabilirea gradului de generalitate a unei teorii este necesar testul validităţii interculturale

Page 19: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

C9Ipostazele psihicului

– Conştiinţa ca ipostază a psihicului– Subconştientul ca ipostază a

psihicului– Inconştientul ca ipostază a

psihicului

Page 20: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Conştiinţa ca ipostază a psihicului

Dpdv filozofic conştiinţa= cea mai înaltă formă de reflectare a realităţii obiective, produsul funcţionării materiei superior organizate.

Dpdv fiziologic = funcţia acelor regiuni corticale aflate în stare de funcţionalitate optimă.

Dpdv psihologic = procesul de reflectare a propriului eu (conştiinţa eu-lui, a acţiunii) şi a lumii înconjurătoare (conştiinţa locului, ambianţei,

timpului)

Page 21: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Accepţiunile noţiunii de conştiinţă (Humphray)

• nivel de organizare a psihicului,

• formă a atenţiei,

• cale privilegiată de acces a observatorului la propria minte.

Page 22: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

3 etape în definirea conştiinţei

1. Încercări de sistematizare a definiţiilor date de-a lungul timpului, sporadic şi nesistematizat

2. Conştiinţa apare ca un sistem bine definit, având ca proprietate formele perceptive şi reprezentative ale evenimentelor trăite de subiect, care se desfăşoară în prezent.

3. Evidenţierea caracterului reflexiv al conştiinţei (J. Piaget), accentuarea simţirii şi afectivităţii (Humphrey), sau a intenţionalităţii conştiinţei (Pacherie)

Page 23: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Funcţii ale conştiinţei:

• relaţia, • sinteza,• autosupra-vegherea,• Adaptarea.

Page 24: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Funcţii ale conştiinţei:• Funcţia informaţional-cognitivă (asigură cunoaşterea lumii);• Funcţia finalistă (reflectarea conştientă este reflectare cu

scop);• Funcţia anticipativ-predictivă (implică capacitatea de a

stabili mental acţiunile înainte de a le realiza concret);• Funcţia reglatoare (prin conştiinţă este organizată mintal

activitatea pentru atingerea scopului, este stabilit locul activităţii în raport cu alte activităţi, este planificată succesiunea secvenţelor care duc la scop);

• Funcţia creativ-proiectivă (omul reflectă realitatea şi pentru a o modifica, a o adapta necesităţilor sale).

Page 25: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modele explicatv-interpretative tradiţionale

ale conştiinţei • modelul topic - interpretează conştiinţa în

termeni de câmp (H. Ey)

• modelul dinamic - focalizat pe dinamica acesteia (W. James

• modelul constructivist - abordează conştiinţa în termeni de mişcare şi construcţie permanentă (L. Vâgotski)

Page 26: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Modele explicativ – interpretative actuale ale

conştiinţei

• modelul psihocibernetic: Cs asigură reglarea specifică psihicului uman

• modelul psihoumanist – Cs = experienţa unui set de operaţii ale eului

• modelul psihocognitvist – Cs înregistrează, selectează, sintetizează, organizează şi direcţionează experienţa

• modelul psihoevoluţionist – Cs = capacitatea de adaptare a fiinţei la mediu

Page 27: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Subconştientul ca ipostază a psihicului

• formaţiunea sau nivelul psihic ce cuprinde actele care au fost cândva conştiente dar care în prezent se desfăşoară în afara controlului conştiinţei;

• un rezervor care conservă amintirile, automatismele, deprinderile, ticurile, stereotipiile

Page 28: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Trăsăturile subconştientului:

• proximitate faţă de conştiinţă, • compatibilizare cu conştiinţa, • servomecanism al conştiinţei.

Page 29: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Caracterele distinctive ale structurilor

subconştiente • Se sustrag imperativului biologic.• Se folosesc de structuri fragmentare incomplete şi labile ce

înmănunchează stări sufleteşti complexe, dar nu ajung la unitatea superioară a conştiinţei = iau forma visului, se organizează spontan şi se efectuează în afara oricărui efort sau deliberări

• Se realizează prin disocierea a diferite complexe din articulaţiile lor anterioare şi reconstituirea datelor ce le alcătuiesc în elaborări noi, arbitrare.

• Au caracter spontan realizându-se fără efort, sunt fugitive, instabile, mişcătoare.

• Au un anumit mod de articulare, o forţă dinamică ce depăşeşte cantitatea materialului de care dispune.

• Au o anumită coerenţă interioară, dobândită prin interpretarea strânsa a datelor ce concură la formarea lor.

• Nu sunt supuse factorului timp.

Page 30: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Inconştientul ca ipostază a psihicului

• Impunerea inconştientului în psihologie

• Rolurile şi funcţiile inconştientului în viaţa psihică

• Relaţiile dintre conştient şi inconştient

Page 31: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Impunerea inconştientului în

psihologie

• Afirmarea inconştientului: legată de numele lui S. Freud

• Concepţia lui S. Freud - precedată de abordarea filozofică a noţiunii

Page 32: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

În modelul freudian clasic

inconştientul are trei semnificaţii: • atribut al conţinuturilor psihice situate în afara

câmpului de conştiinţă, • instanţă a aparatului psihic, având caracteristici

aparte şi influenţând determinarea conduitelor• mod specific de existenţă a sinelui şi latură a eului

şi supraeului.

Page 33: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Discipolii şi dizidenţi

• Alfred Adler: inconştientul determinat de voinţa de putere şi de complexul de inferioritate

• Carl Gustav Jung: o nouă teorie a libidoului = constituit din toate manifestările instinctuale dominante şi orientat spre sine şi spre lume; introduce conceptul de inconştient colectiv

Page 34: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Natura inconştientului

• Freud - pur afectivă • Jung - preponderent afectiv • Lacan – Ics are în structura sa şi

elemente raţionale, deci poate avea şi o natură verbală.

Page 35: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Funcţiile esenţiale ale inconştientului:

• Prepararea şi susţinerea operaţiilor spiritului,• Eliberarea gândirii pentru a deveni aptă de

rezolvarea altor sarcini.• Rol de energizare şi dinamizare a vieţii psihice,• Rol de facilitare a procesului creator prin

combinări şi recombinări spontane,• Rol de asigurare a unităţii eului ca prinicipal

depozitar al programelor informaţionale şi a tensiunilor motivaţionale.

Page 36: Introducere in psihologie cursuri facultatea de psihologie

Relaţiile dintre conştient şi inconştient • relaţii circulare (oricare din activităţile mintale începute în

conştient pot trece în inconştient unde este posibila găsirea unei soluţii, apoi o parte din conţinuturi trec din nou în conştient);

• relaţii de subordonare integrativă (presupun dominarea unuia dintre niveluri de către celalalt). Pot fi de două tipuri:

a. dominarea conştientului de către inconştient - apare în stările de afect, de transă creatoare sau în stările patologice în care inconştientul devine principalul reglator al conduitei

b. dominarea inconştientului de către conştient - „înălţarea omului”

• relaţii de echilibrare (specifice stărilor psihice de aţipire, reverie, spontaneitate, contemplaţie în care individul nu este nici total conştient nici inconştient).