9
Ma turizarea personalităţii Ce înseamnă că omul are personalitate? se întreabă Tiberiu Rudică (2006, p.248). Răspunsul psihologului ieşean la această întrebare este structurat pe dimensiunea esenţială a maturizării sale intelectuale, afective şi morale. Astfel, dacă teoretic fiecare om are o personalitate, practic vorbim de personalitate la omul care demonstrează un „grad de maturitate psihologică într- un sector de activitate care să ne facă apţi să-l exercităm cu succes”. În acelaşi timp a avea personalitate înseamnă: a. Să-ţi poţi alege conştient şi eficient o cale proprie în viaţă, realizând un echilibru optim între posibilităţile reale şi idealurile construite. b. Să poţi stimula prin creativitatea muncii tale activitatea altora. Alături de acest înţeles dat conceptului de personalitate amintim şi definiiţiile lui Paul Popescu – Neveanu, care considera că „personalitatea este subiectul uman considerat ca unitate bio-psiho-socială, ca purtător al funcţiilor epistemice, pragmatice şi axiologice” Gordon Allport optează pentru o definiţie structuralistă afirmând că personalitatea este „ organizarea dinamică în cadrul individului a acelor 1

Maturizarea Personalitatii

  • Upload
    kitty

  • View
    3.799

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Maturizarea Personalitatii

Ma turizarea personalităţii

Ce înseamnă că omul are personalitate? se întreabă Tiberiu Rudică (2006,

p.248). Răspunsul psihologului ieşean la această întrebare este structurat pe

dimensiunea esenţială a maturizării sale intelectuale, afective şi morale. Astfel, dacă

teoretic fiecare om are o personalitate, practic vorbim de personalitate la omul care

demonstrează un „grad de maturitate psihologică într-un sector de activitate care să ne

facă apţi să-l exercităm cu succes”. În acelaşi timp a avea personalitate înseamnă:

a. Să-ţi poţi alege conştient şi eficient o cale proprie în viaţă, realizând un

echilibru optim între posibilităţile reale şi idealurile construite.

b. Să poţi stimula prin creativitatea muncii tale activitatea altora.

Alături de acest înţeles dat conceptului de personalitate amintim şi definiiţiile

lui Paul Popescu –Neveanu, care considera că „personalitatea este subiectul

uman considerat ca unitate bio-psiho-socială, ca purtător al funcţiilor

epistemice, pragmatice şi axiologice”

Gordon Allport optează pentru o definiţie structuralistă afirmând că

personalitatea este „ organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme

psihofizice care determină gândirea şi comportamentul său caracteristic”.

Dacă pentru definirea personalităţii s-au afirmat peste 50 de definiţii, atunci când

se poate vorbi de maturizarea personalităţii? Se acceptă ideea că trebuie să luăm în

discuţie două concepte de:

1. maturitate

2. maturizare

Prin maturitate spunea Paul Popescu –Neveanu (1978, p.427) înţelegem o stare

funcţională fizică şi fiziologică la care se ajunge printr-o dezvoltare stadială şi care

prezintă un sistem complet de posibilităţi ce se conservă ca stabil în etapa vârstei

adulte.

Se distinge:

- o maturitate biofiziologică constând în împlinirea proceselor de creştere şi

structurarea funcţională a organelor;

- o maturitate psihică la care concură toate modalităţile de maturitate:

1. intelectuală – de structurare a mecanismelor intelectuale, fapt ce mijloceşte

autonomia;

1

Page 2: Maturizarea Personalitatii

2. emoţională – constând în diferenţierea emoţiilor, stabilizarea sentimentelor

şi capacitatea de control a lor;

3. socială şi morală – caracterizată prin deplina adaptare la condiţiile vieţii şi

activităţii sociale şi prin participarea responsabilă la acestea

Maturizarea (Paul Popescu –Neveanu, 1998, p.427) este un sistem de procese

bio-psiho-sociale concurând la o evoluţie individuală încheiată cu o stare de maturitate .

În maturizare un rol important revine programelor ereditare care, în condiţii

normale de echilibru cu mediul, mijlocesc creşterea şi organizarea funcţională. La om

sunt decisive în maturizare educaţie şi activitatea de învăţare. La nivel psihic şi de

personalitate factorii de maturizare şi educaţie sunt interdependenţi.

Maturizarea personalităţii este un proces corelat cu dezvoltarea sa, un proces

dificil şi obstrucţionat de factori psihologici şi sociali.

Exprimându-se plastic Iolanda Mitrofan vorbeşte de „cursa cu obstacole a

dezvoltării umane”.

Un om devine o personalitate matură când:

a. devine conştient de lume şi de sine şi îşi elaborează un sistem propriou de

reprezentări , concepţii, motive, scopuri, atitudini, convingeri în raport cu lumea

şi cu sine;

b. desfăşoară activităţi utile şi recunoscute şi creează valori sociale;

c. se integrează armonios şi util în comunitate;

d. are un profil moral bine definit care îi permite să se dedice unor idei şi idealuri;

poate fi luat drept model pentru formarea altora personalităţi;

e. şi-a format capacitatea de control şi autocontrol;

f. ştie să se pună în valoare, să se facă cunoscut altora.

Pentru a răspunde la întrebarea ce este personalitatea matură, care sunt

caracteristicile ei G. Allport apelează la criterii propuse de unii psihologi: Erik

Erikson, A. Maslow.

O definiţie concisă, afirmă G. Allport spune că o personalitate sănătoasă îşi

stăpâneşte în mod activ mediul, manifestă o anumită unitate a personalităţii şi este

capabilă să perceapă în mod corect lumea şi pe ea însăşi. O asemenea personalitate

stă pe propriile picioare fără să aibă pretenţii excesive faţă de ceilalţi.

Erik Erikson delimitează 8 stadii ale dezvoltării umane cartacterizate de crize şi

conflicte, dar prin depăşirea stadiilor de vârstă se dezvoltă o forţă, o calitate ce poate

2

Page 3: Maturizarea Personalitatii

fi considerată, după Allport un criteriu al maturizării personalităţii. În ordinea

stadiilor de vârstă aceste caracteristici în număr de 8 sunt: un sentiment fundamental

de încredere şi simţul autonomiei, simţul de iniţiativă, siguranţă şi competenţă,

identitatea personală, intimitatea, capacitatea generatoare şi creatoare, integritate,

acceptare şi înţelepciune.

După psihologul umanist A. Maslow caracteristicile personalităţii mature, înalt

autoactualizate, sunt următoarele:

1. o percepţie mai eficientă a realităţii şi relaţii mai comode cu ea;

2. acceptarea Eului, a celorlaţi şi a naturii;

3. spontaneitate;

4. centrarea pe problemă;

5. detaşarea;

6. independenţa de cultură şi mediu;

7. prospeţimea continuă a aprecierii (spontaneitate);

8. orizonturi nelimitate de cunoaştere, interes pentru esenţa ultima a vieţii,

interes pentru religie;

9. sentiment social – identificare, simpatie şi afecţiune;

10. relaţii sociale profunde, dar selective;

11. structură de caracter democratică, respect pentru fiinţa umană;

12. certitudinea etică, subiecţii sunt siguri în ce priveşte diferenţa între bine şi rău;

13. simţ neostoit al

14. spirit creator.

Luând în considerare caracterizarile psihologice elaborate de psihologi cu privire

la maturizarea poersonalităţii, G. Allportconcluziona că toate criteriile trecute în revistă

indică un ideal rareori sau poate nicodată atins, totuşi, din multitudinea de caracteristici

G. Allport selectează 6 criterii, care, spune autorul, par să ofere o imagine realistă şi

rezonabilă a personalităţii mature.

Caracteristici definitorii ale personalităţii mature, după G. Allport

1. extensiunea simţului Eului - adică încorporarea în personalitate a unor noi şi

nenumărate sfere ale interesului, astfel încât ele să devină personale în mod

semnificativ;

3

Page 4: Maturizarea Personalitatii

2. Raporatea caldă a Eului la celălalt şi depăşirea egocentrismului – stabilirea

relaţiilor cu alte persoane, raportarea caldă a Eului la alţii, manifestarea

capacităţii de intimitate, compasiune şi toleranţă relaţională;

3. securitate emoţională şi autoacceptare – personalităţile mature dispun de

simţul proporţiei, îşi asumă conştient noi riscuri şi noi şanse, sunt tolerante la

frustrare, se acceptă pe ele însele;

4. perceprea realistă şi reflectarea veridică a realităţii externe – adică percep,

gândesc şi acţionează în conformitate cu realitatea externă, pe care o reflectă în

mod veridic;

5. capacitate de auto-obiectivare a Eului - adică sunt capabile de a fi ele însele,

dispun de capacitate de auto-obiectivare în intenţii, de autocunoaştere;

6. filosofia unificatoare a vieţii şi orientarea valorică, concepţie generală

despre lume – adică trăiesc în armonie cu o filosofie de viaţă unificatoare, sunt

capabile de a-şi forma şi a susţien o concepţie generală despre lume, pe care o

vor transpune în mod constant în practică.

Caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică

Drumul maturizării personalităţii presupune, în principal, o ridicare progresivă a

omului pe treptele conştiinţei. Procesul de conştientizare se efectuează atât pe plan

intelectual, cât şi în plan afectiv şi axiologic. ( T. Rudica)

Un om inteligent paote fi rămas în urmă din punct de vedere afectiv şi etico-

umanitar; altfel spus, el poate fi rămas pe o treaptă de egocentrism psihologic, de

incapacitate de a depăşi limitele trăirilor şi intereselor sale egoiste.

Psihologul umanist contemporan, Tiberiu Rudică din şcoala de psihologie ieşeană

redă dinamica procesului maturizării personalităţii ca un parcurs existenţial barat de

obstacole, fenomene de natură psihosocială.

După cum sublinia şi Vasile Pavelcu în prefaţa lucrării Maturizarea

personalităţii, autorul oferă un mod de interpretare teoretic şi practic a complexului

fenomen al socializării afective şi morale a fiinţei umane în relaţie cu dezvolatarea sa

intelectuală. Maturitatea vieţii noatre afective este, aşadar, un reflex (produs) firesc al

maturizării intelectuale şi morale, volitive a personalităţii, concretizată în capacitatea

persoanei de a se elibera de poziţiile rigide ale egocentrismului psihologic şi de a

4

Page 5: Maturizarea Personalitatii

conştiinetiza importanţa atât a scopurilor şi a motivaţiilor individuale, cât şi a

aspiraţiilor şi a trebuinţelor societăţii şi umanităţii.

Principalele caracteristici ale personalităţii mature, după T. Rudică sunt:

1. afirmarea conştientă, responsabilă şi altruistă duce la progres social şi

împlinirea intelectuală, afectivă şi morală;

2. echilibrul între afect şi intelect, intre cele două dimensiuni pot interveni

armonii şi dizarmonii: personalităţi dominante de afecte, trăirea simultana a

două sentimente opuse, etc. O dezvoltare deplină a personalităţii pe plan afectiv,

intelectual şi moral se face prin creaţia continuă a unor sisteme şi instanţe noi de

rezolvare a conflictelor motivaţionale.

3. autenticitate in comportament: armonie intre gandire, simţire şi acţiune.Pe

drumul maturizarii personalitaţii, oamenii pot manifesta comportamente de

simulare, disimulare, ipocrizie care trebuie reduse şi prevenite prin educaţia

promovată in familie.

4. responsabilitate şi consecvenţa in indeplinirea rolurilor sociale;

5. manifestare creativa şi înlăturarea formalismului;

6. concordanţa şi echilibru intre eul real, eul normativ si eul ideal in

comportamentul de orientare vocaţionala, o buna alegere a profesiei – acord

între structura individuală a persoanei şi exigenţele psihofiziologice ale

domeniului vizat;

7. abilitatea de a disocia intre bine şi rău, de a evalua forţele personale, de

puterea de a recunoaste si de a depăşi greşelile.

8. capacitatea de a trece de la tendinţele egoiste, la abordarea altruista a relaţiilor

cu celălalt, de a manifesta atitudini empatice şi prosociale.

ATENTIE!

Se recomanda sa dati exemple din lucrarile :

Rudica, T., Maturizarea Personalitaii;

Rudica, T., Trepte ale maturizarii personalitatii

5