Management Financiar Bancar an2 spiru

8/14/2019 Management Financiar Bancar an2 spiru

1/75

MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR

SEMESTRUL I

MULTIPLE CHOICE

1. Conferina de la Bretton WoodsA. a pus bazele formarii mecanismului de ajustare ordonata a cursurilor valutare;

B. a plasat in centrul sistemului monetar international moneda euro;

C. a plasat in centrul sistemului monetar international dolarul SUA impreuna cu aurul;

D. a stabilit valutele "In", componente ale monedei euro;

E. a stabilit paritati fixe ale monedelor si cursurilor valutare.

a. A+C+Eb. A+D

c. B+D+E

2. Tratatul de la Maastricht a generat urmatoarele principii si criterii de convergenta:

A. trecerea de la uniunea economica la uniunea economica si monetara prin crearea unei

monede unice europene

B. plasarea in centrul sistemului monetar international a dolarului american

C. indeplinirea criteriilor de convergenta politica a statelor membre ale Uniunii Europene

D. politica comuna a tarilor membre in domeniul financiar si monetar

E. practicarea unei dobanzi unice pe termen lung

a. A+Bb. B+D

c. A+D

3. Globalizarea pietei financiare se realizeaza

A. geografic

B. la nivelul Uniunii Europene

C. structural

D. fara piedici

E. in functie de vointa fiecarei tari.


2/75

a. A+Bb. A+C

c. B+E

4. Banca Nationala a Romaniei este, in prezent:

a. unica banca comerciala de stat din Romaniab. o banca specializata

c. o banca universala

d. banca centrala a Romaniei

e. institutie emitenta a titlurilor de stat

5. Dobanda real pozitiva este:

a. dobanda negociata de clienti cu institutia de credit

b. dobanda activa practicata de institutiile de credit

c. dobanda de referinta stabilita de Banca Centrala

d. dobnda mai mare cu cateva procente decat rata inflaiei

e. dobanda platita de institutiile de credit pentru resursele atrase de la Banca

Centrala

6. Functiile Bancii Centrale sunt:

A. pastreaza tezaurul statului si acorda imprumuturi statului

B. stabileste caracteristicile produselor bancare oferite populatiei

C. elaboreaza si aplica politica monetara a statului

D. emite bancnotele statului respectiv

E. acorda consultanta agentilor economici

a. A+C+D

b. B+D+E

c. A+B

7. Functiile Bancii Nationale a Romaniei sunt:

A. acorda imprumuturi persoanelor fizice si juridice din Romania

B. unica institutie autorizata sa emita insemne monetare in Romania

C. supravegheaza si reglementeaza sistemul de plati din Romania

D. autorizeaza si supravegheaza activitatea institutiilor de credit in Romania

E. atrage resurse de la agentii economici


3/75

a. A+C+Db. B+C+D

c. A+B+E

8. Functiile traditionale ale bancilor comerciale sunt:

A. emit bancnotele statului respectiv

B. inchiriaza casete de siguranta

C. emit garantii pentru asumarea unor angajamente

D. acorda consultanta financiar-bancara

E. administreaza portofolii ale clientilor in numele si pe riscul acestora

a. B+C+D+E

b. A+C+E

c. A+B

9. Functia de redistribuire a bancilor comerciale se realizeaza astfel:

A. pe calea dobanzilor practicate

B. pe calea creditului

C. pe calea cotizatiilor anuale platite Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar

D. prin derularea unor programe guvernamentale sau finantate de Uniunea Europeana

E. pe calea marjei de dobanda

a. A+D+E

b. A+C+E

c. A+B+C

10. In domeniul politicii monetare masurile care se impun in perioada premergatoare integrarii europene sunt:

A. stabilirea unui ritm realist al dezinflatiei

B. stimularea creditarii economiei reale

C. aprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de un cos valutar

D. modernizarea sistemului national de plati

E. liberalizarea etapizata a circulatiei capitalurilor

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C+D


4/75

11. Operatiunile de activ ale bancilor comerciale includ:

A. creante (restante indoielnice, atasate)

B. credite acordate clientelei persoane fizice

C. cont curent la banca centrala

D. valori primite in pensiune

E. conturi de corespondent la alte banci

a. A+B+C+D+E

b. A+B

c. C+D+E

12. Operatiunile de pasiv ale bancilor comerciale includ:

A. conturi de depozit ale clientilor

B. imprumuturi primite de la clientela financiara

C. imprumuturi primite de la banci

D. depozite primite de la banci

E. imprumuturi primite de la banca centrala

a. A+Eb. B+D+E

c. A+B+C+D+E

13. Principalele caracteristici ale contului curent sunt:

A. permite oricand alimentarea cu sume in numerar sau prin virament

B. este destinat exclusiv persoanelor juridice

C. sumele depuse pot fi utilizate la data scadentei

D. permite oricand retragerea de sume in numerar

E. este destinat exclusiv persoanelor fizice

a. A+D

b. B+C+D

c. A+C+E

14. Caracteristicile depozitelor la termen sunt:

A. pot fi constituite in lei sau valuta

B. sunt purtatoare de dobanda fixa pe intreaga peioada de valabilitate


5/75


6/75

a. A+B+C+D

b. B+D

c. A+C+E

18. Principalele avantaje ale cumparatorului in cazul contractului forward pe cursul de schimb sunt:

A. obtinerea unui castig neconditionat

B. protejarea impotriva cresterii ratei de schimb pentru valuta de referinta

C. protejarea impotriva reducerii in viitor a ratei de schimb pentru valuta de referinta

D. fructificarea marjei pozitive prognozate

E. accesul la piata valutara interbancara

a. A+B+C+D+E

b. A+C

c. B+C

19. Masurile bancilor comerciale pentru diminuarea riscului de curs valutar includ:

A. adaptarea in timp real a cursurilor de schimb practicate de banci in relatia cu clientela

B. limite de lucru aferente fiecarui arbitrajist

C. urmarirea pozitiilor speculative deschise in cadrul zilei

D. cumpararea de valuta in nume propriu in limita unui plafon prestabilit

E. constituirea unui fond de rezerva in valuta la banca centrala

a. A+B

b. B+C+D+E

c. A+C+D+E

20. Creditele pe termen scurt includ:

A. creditele pe descoperit de cont

B. creditele de scont

C. creditele ipotecare

D. creditele pentru activitatea de leasing

E. creditele pe documente de plata aflate in curs de incasare

a. A+B+C+D+E

b. A+C+D+E

c. A+B+E


7/75

21. Documentatia necesara unei banci pentru analiza acordarii unui credit persoanelor juridice cuprinde:

A. extrasul de cont al contului curent

B. bilantul, raportul de gestiune, contul de profit si pierdere incheiate pentru ultimii ani

C. situatia prognozata a incasarilor si platilor (cash flow) aferenta perioadei de creditare

D. proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor

E. planul de afaceri

a. B+C+D+E

b. A+B

c. A+C+D+E

22. Categoriile de clienti care pot contracte credite la bancile comerciale sunt:

A. societatile comerciale cu capital de stat sau privat

B. unitatile administrativ teritoriale organizate potrivit legii

C. persoanele fizice

D. asociatiile de proprietari

E. institutiile de credit

a. A+B+C+D+Eb. A+B+C+D

c. A+C+D+E

23. Printre principiile contabile a caror respectare o verifica ofiterii de credite in analiza bilantului se numara:

A. principiului prudentei

B. principiul intangibilitatii bilantului

C. principiul necompensarii

D. principiul costului istoric

E. principiul pragului de importanta specific

a. A+B+C+D+E

b. A+D+E

c. A+B+C+E

24. Trezoreria pozitiva cuprinde:

A. stocurile

B. creantele de maximum 1an


8/75

C. titlurile de plasament

D. disponibilitatile (conturi la banci)

E. activele existente susceptibile a fi transformate rapid in lichiditati

a. A+B+C+D

b. C+D+E

c. A+B+C+D+E

25. Trezoreria negativa cuprinde:

A. datoriile financiare cu scadenta mai mare de 1 an (partea de pana la 1 an)

B. datoriile financiare mai mici de 1 an

C. datoriile curente cu scadenta mai mica de 1 an

D. stocurile nevalorificabile

E. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

a. A+B

b. A+B+C

c. A+C+E

26. In analiza contului de profit si pierderi, nivelul de exploatare include:A. cifra de afaceri

B. marja comerciala

C. marja industriala

D. excedentul brut exceptional

E. valoarea adaugata

a. A+B+C+Eb. A+B+C

c. A+D+E

27. Printre indicatorii de analiza a bonitatii imprumutatilor se numara:

A. lichiditatea, solvabilitatea, gradul de indatorare

B. trezoreria neta

C. necesarul de fond de rulment

D. cifra de afaceri

E. rezultatul exercitiului


9/75

a. A+C+D

b. A+B

c. A+B+C+D+E

28. Principalele reguli privind elaborarea si analiza fluxului de lichiditati sunt:

A. incasarile si platile se iau in calcul pentru luna in care exista perspectiva ca vor fi incasate

sau platite efectiv

B. prognoza are in vedere situatia ideala a incasarilor si platilor

C. fluxul de lichiditati prognozat va include toate veniturile ce se vor incasa si platile ce se vor

efectua in perioada prognozata

D. din necesarul de lichiditati se deduc produsele finite fara desfacere asigurata

E. din necesarul de lichiditati se deduc clientii incerti

a. A+C+D+Eb. A+B+C

c. A+E

29. Analiza economico-financiara a activitatii clientilor si bonitatea acestora vizeaza:

A. existenta capacitatii de rambursare a imprumuturilor

B. completarea anumitor indicatori statistici ai bancii

C. determinarea dobanzii active pe care banca o va practica fata de clientul analizat

D. segmentarea portofoliului de credite al bancii

E. incadrarea volumului total al creditelor si dobanzilor aferente in posibilitatile de rambursare

ale imprumutatilor

a. A+B+C

b. A+E

c. A+D+E

30. In categoria creditelor care functioneaza dupa sistemul revolving se numara:

a. creditele pe documentele de plata aflate in curs de incasare

b. creditele pentru facilitati de cont

c. creditele ipotecare

d. utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credit)

e. creditele de scont


10/75

31. Scontul reprezinta operatiunea prin care:

a. solicitantul obtine din partea unei institutii de credit finantarea stocurilor

sezoniere

b. banca pune la dispozitia posesorului creantei, in schimbul unui efect de

comert (cambie/bilet la ordin), inainte de data scadentei, valoarea efectului

mai putin agio

c. solicitantul unui credit obtine o facilitate de calcul a dobanzii la creditulcontractat

d. solicitantul face dovada remiterii cecurilor la plata pe circuit bancar

e. banca pune la dispozitia clientului, esalonat, creditul contractat

32. Liniile de credit pot fi acordate pe termen de:

A. 30 de zile

B. 3 ani

C. 180 de zile

D. 5 ani

E. 365 de zile

a. C+E

b. A+B+C

c. A+D+E

33. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca facturile externe, in cazul factoringului de export sunt:

A. riscul de neplata al debitorilor externi sa fie acoperite de o societate internationala de factoring

B. sa fie emise in limba romana

C. contractul comercial de export sa aiba prevazuta o modalitate de plata asiguratorie

D. sa aiba prevazut comisionul de factoring

E. sa existe asigurarea Eximbank impotriva riscului de tara si a celui de neplata al debitorului

extern

a. A+C+E

b. A+B

c. A+D+E

34. Pragul de rentabilitate al unui proiect de investitie reprezinta:

a. volumul iesirilor de lichiditati pentru investitii ale agentului economic intr-o

perioada de timp


11/75

b. costul exprimat in resurse nationale pentru a obtine sau economisi o

unitate de valuta

c. nivelul minim de incarcare a capacitatii de productie, la care costurile

pentru functionarea proiectului sunt egale cu veniturile generate de acesta

d. volumul iesirilor de lichiditati pentru unitatea de investitie

e. capacitatea unei investitii de a asigura profit intr-o anumita perioada de

timp, fata de totalitatea cheltuielilor efectuate

35. In vederea obtinerii unui credit ipotecar sunt necesare urmatoarele documente:

A. raportul de evaluare a devizului estimativ intocmit de o antrepriza de constructii

B. declaratie privind litigiile cu tertii

C. extras din actele constitutive din care sa rezulte destinatia creditelor ipotecare

D. extrasul de cont al contului curent

E. dovada constituirii unei garantii in favoarea bancii

a. A+B+C

b. A+C

c. A+D+E

36. Situaiile financiare anuale includ:

A. bilanul

B. contul de profit i pierdere

C. situaia modificrilor capitalului propriu

D. situaia fluxurilor de trezorerie

E. politici contabile i note explicative

a. A+B

b. A+B+C+D+E

c. A+C+D+E

37. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata:

A. bilanul i contul de profit i pierdere pot fi dezvoltate cu orice element de activ sau pasiv,

venit sau cheltuial

B. structura bilanului i a contului de profit i pierdere nu poate fi modificat intre exerciii

decat in cazuri excepionale cu derogri

C. se menin n bilan i n contul de profit i pierdere acele elemente (posturi) pentru care nu

exist valori

D. veniturile sunt recunoscute cand are loc transformarea bunului vandut in lichiditati


12/75

E. contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile i cheltuielile

exerciiului, grupate dup natura si rezultatul exerciiului

a. A+B+D+E

b. A+C+E

c. A+B+C+D+E

38. Analiza contului de profit si pierdere la nivelul de exploatare implica verificarea urmatoarelor corelatii:

A. marja comerciala este egala cu vnzarile de marfuri minus costul marfurilor vndute

B. cifra de afaceri este egala cu suma vnzarilor de marfuri si a productiei vndute

C. productia exercitiului reprezinta suma productiei vndute, a productiei stocata si a

productiei imobilizata

D. marja industriala este egala cu productia exercitiului minus cheltuielile cu materii prime,

materiale, energie, lucrari si servicii

E. valoarea adaugata este egala cu suma dintre marja comerciala marja industriala

a. A+B+C+D+E

b. A+B

c. A+C+E

39. Excedentul brut financiar se determina astfel:

A. veniturile financiare diminuate cu cheltuieli financiare (mai putin cele din amortizari si

provizioane)

B. excedentul brut curent diminuat cu excedentul brut din exploatare

C. veniturile exceptionale diminuate cu cheltuielile exceptionale (mai putin cele din amortizari

si provizioane)

D. rezultatul din exploatare insumat cu rezultatul financiar

E. vnzarile de marfuri insumate cu productia vnduta

a. A+B

b. A+B+D

c. A+B+C+D+E

40. Restructurarile in cadrul grupurilor, ce au ca scop cresterea gradului de integrare a entitatilor componente,

vizeaza:

A. reducerea decalajelor economice

B. transferul serviciilor de la nivelul entitatii individuale la cel al companiei holding

C. crearea organismelor unice de decizie

D. inlaturarea diferentelor de legislatie a muncii


13/75

E. introducerea unei structuri unice de capital

a. A+B+D+E

b. B+C+E

c. A+C

41. Canalele de distributie bancare includ:

A. Mobil Banking

B. Internet Banking

C. pietele financiare externe

D. Home Banking

E. consultanta bancara

a. A+B+D

b. A+B+C+D+E

c. A+C+E

42. Principalele masuri in domeniul guvernantei corporatiste includ:

A. reducerea canalelor multiple de distributie

B. afirmarea responsabilitatii colective a membrilor Consiliului de Administratie

C. dezvoltarea ofertei de produse alternative complexe

D. intarirea rolului directorilor non-executivi independenti

E. remunerarea adecvata a membrilor Consiliului de Administratie

a. A+B+C+D+E

b. B+D+E

c. A+B+C

43. Pilonii strategiei bancare cuprind:

A. tinte strategice pentru orizontul de timp prognozat

B. practici de protectie impotriva riscurilor

C. obiective strategice generale

D. obiective strategice pe activitati

E. obiective suport ale strategiei bancare

a. A+B+C+D+E


14/75

b. A+C+D+E

c. A+B

44. Obiectivele strategice generale cuprind:

A. imbunatatirea/consolidarea pozitiei pe piata

B. intarirea prudentei bancare

C. cresterea capacitatii de a genera profit

D. imbunatatirea eficientei activitatilor

E. asigurarea unui raport optim intre resursele proprii si cele atrase

a. A+B+C+D+E

b. A+C+D

c. A+D+E

45. Obiectivele suport ale strategiei bancare includ:

A. mangementul bancii

B. resursele umane

C. transfer eficient de Know-how

D. organizarea bancii

E. profitabilitate

a. A+B+C+D+E

b. A+B+D+E

c. A+B+C

46. Principalele componente ale planului de afaceri sunt:

A. analiza si evaluarea prospectiva a bancii

B. managementul riscurilor

C. analiza diagnostic retrospectiva

D. tehnologia informatiei

E. analiza evolutiei mediului economic

a. A+B+C+D+E

b. A+B+E

c. A+C+E


15/75

47. Planificarea planului de credite este necesara pentru:

A. diminuarea riscului de lichiditate

B. evaluarea necesarului de resurse

C. corelarea volumului total al creditelor cu volumul resurselor de creditare

D. eliminarea liniilor de finantare externa

E. realizarea politicii de dabanzi a bancii

a. A+B+C

b. A+C+E

c. A+B+C+D+E

48. Structura planului de credite, la total plasamente cuprinde:

A. linii de finantare/refinantare externe

B. titluri de stat - portofoliu rezidual

C. provizioane pentru risc de credit

D. capital si rezerve

E. disponibilitati si depozite la banci

a. A+B+D+E

b. B+E

c. A+B+C+D+E

49. Structura planului de credite, la total resurse cuprinde:

A. disponibilitati si depozite la banci

B. numerar in casierie

C. certificate cu discount

D. liniii de finantare/refinantare externa

E. cont curent la BNR (rezerva minima obligatorie)

a. C+D

b. A+B+C

c. A+E

50. Bugetul de venituri si cheltuieli reprezinta:

A. o metoda universala de planificare

B. forma sintetica de planificare a profitului


16/75

C. mijloc de monitorizare a activitatii bancare

D. document necesar urmaririi permanente a prevederilor inscrise

E. document de evidenta contabila

a. A+B+D

b. A+D+E

c. A+B+C+D+E

51. Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli se fundamenteaza pe baza urmatoarelor elemente:

A. oferta de produse si servicii a bancilor concurente

B. planul de credite si a resurselor de acoperire a acestora

C. nivelul prognozat al dobanzilor active si pasive pe care le va practica banca in anul

urmator

D. oferta de produse si servicii a bancii

E. cursul de schimb al monedei nationale la data intocmirii

a. A+B+D+E

b. B+C

c. A+B+C+D+E

52. Organizarea unei banci poate fi:

A. ierarhica

B. functionala

C. structurala

D. holding

E. grup

a. A+B+C

b. A+B+D+E

c. A+B+C+D+E

53. Relatiile din structura organizatorica a unei banci evidentiaza:

A. parteneriatul banca-client

B. relatiile de colaborare cu partenerii de afaceri

C. relatiile de subordonare (ierarhice)

D. relatiile functionale


17/75

E. relatiile configurationale (structura in retea)

a. A+B+C+D+E

b. C+D+E

c. A+E

54. In divizia corporatii a unei banci pot intra urmatoarele directii:

A. administrarea lichiditatilor

B. relatii cu societatile corporatiste

C. relatii interbancare

D. plati externe

E. economica

a. A+B

b. B+D+E

c. A+B+C+E

55. Avantajele structurii de grup a bancilor sunt:

A. orientarea catre client

B. managementul integrat al riscurilor

C. organisme comune de decizie

D. transferul serviciilor de la nivelul entitatii individuale la cel al grupului

E. obtinerea statutului de furnizor integrat de servicii financiare

a. A+C+E

b. A+B+D+E

c. A+B+C+D+E

56. In abordarea standardizata, se stabilesc grade de risc pentru fiecare element de activ, respectiv:

A. expunerile suverane

B. entitatile din sectorul public guvernamental la nivel local

C. banci si firme de valori mobiliare

D. agentii economici si portofoliul retail

E. elementele din bilant

a. A+B+C+D


18/75

b. A+C+E

c. A+B

57. Printre tehnicile de reducere/diminuare a riscului de credit se numara:

A. cash sub forma depozitelor constituite la alte banci

B. titluri de valoare cu rating minim "B-" emise de entitatile din categoria suverana

C. garantii de la banci, firme de valori mobiliare si titluri de valoare emise de agentii

economici cu rating minim "BBB-"

D. actiuni de prima calitate, aur etc.

E. depozite la termen constituite la banca centrala

a. A+B+D+E

b. A+B+C+D

c. A+E

58. Riscul/probabilitatea de neplata se refera la aparitia unuia dintre evenimentele:

A. neplata datoriilor in termen de 30 de zile de la data scadentei

B. debitorul a fost declarat in faliment sau in alte proceduri juridice la solicitarea creditorilor

sai

C. debitorul are restante fata de banca mai mari de 90 de zile

D. preluarea obligatiilor de plata de catre un tert

E. debitorul are restante fata de banca mai mici de 90 de zile

a. A+B+C+D

b. B+C

c. A+B+C+D+E

59. Cerintele minime pentru implementarea abordarii de baza trebuie sa cuprinda:A. supravegherea sistemului de rating si a procedurilor aferente

B. estimarea probabilitatii de neplata

C. constituirea unor garantii suplimentare de neplata

D. atribuirea de ratinguri care sa corespunda cerintelor de integritate si complexitate

E. diferentierea semnificativa a riscului de credit

a. A+B+D+Eb. A+B+C


19/75

c. A+D+E

60. Valoarea expunerii bancii la riscul de piata poate fi determinata prin:

A. cota totala de piata determinata ca suma a cotelor de piata pentru fiecare segment de

afaceri

B. valoarea de piata curenta a pozitiilor deschise a instrumentelor/produselor bazate pe rata

dobanzii si a titlurilor de valoare din portofoliul bancii

C. valoarea de piata anuala a pozitiilor valutare ale bancii

D. valoarea de piata anuala a produselor derivate

E. valoarea pozitiilor valutare ale bancii si a altor pozitii comerciale

a. A+B+C+D+E

b. B+E

c. A+C+E

61. Abordarile cerintei de capital privind acoperirea risurilor operationale sunt:

A. varianta indicatorului de baza

B. metoda VaR

C. corelarea diferitelor activitati ale bancii in care sunt utilizate instrumente financiare

D. varianta standardizata

E. varianta pe baza estimarilor interne ale bancii

a. A+D+E

b. A+B+C+D+E

c. A+C+E

62. In categoria riscurilor semnificative sunt incluse urmatoarele riscuri:

A. riscul de credit

B. riscul reputational

C. riscul de piata

D. riscul operational

E. riscul de lichiditate

a. A+C

b. A+B+C+D

c. A+B+C+D+E


20/75

63. Responsabilitatile conducatorilor bancii in administrarea riscurilor semnificative includ:

A. asigurarea unui personal calificat, cu experienta

B. mentinerea unor sisteme corespunzatoare de raportare a aspectelor legate de risc

C. aproba si reconsidera profilul de risc al bancii

D. aproba politicile privind administrarea riscurilor semnificative

E. mentinerea limitelor corespunzatoare privind expunerea la riscuri

a. A+B+E

b. A+B+D+E

c. A+B+C+D+E

64. Politicile de administrare a riscurilor semnificative trebuie sa asigure stabilirea cel putin a unui sistem de:

A. control al eficientei activitatii personalului implicat

B. proceduri de autorizare a operatiunilor afectate de riscurile semnificative

C. proceduri pentru situatii neprevazute

D. determinare a limitelor expunerii le risc

E. control al eficientei produselor bancare destinate clientelei

a. A+B+C+D

b. B+C+D

c. A+B+C+D+E

65. Strategia privind riscul de credit trebuie sa cuprinda cel putin:

A. exprimarea disponibilitatii bancii de a acorda credite in functie de tipul expunerii, sectorul

economic, aria geografica, moneda, scadenta si profitabilitatea estimata

B. definirea produselor de tip credit

C. stabilirea cotei de piata tintite in domeniul produselor de tip credit

D. identificarea pietelor pe care doreste sa actioneze si determinarea portofoliului de credite

E. volumul provizioanelor estimate a fi constituite

a. A+D

b. A+B+C

c. A+D+E

66. La evaluarea riscului de credit, banca trebuie sa ia in considerare urmatoarele aspecte:

A. performanta financiara curenta si previzionata a contrapartidelor

B. capacitatea de executie a garantiilor


21/75

C. capacitatea de punere in aplicare a angajamentelor contractuale

D. volumul provizioanelor pe care trebuie sa le constituie

E. moneda in care acorda creditul

a. A+B+C

b. A+C+E

c. A+E

67. Pentru diminuarea riscului de credit, banca trebuie sa acorde o atentie deosebita activitatii de creditare si

prin:

A. stabilirea clara a destinatiei creditului si a sursei de rambursare

B. constituirea in mod obligatoriu a unui depozit colateral pentru garantarea creditului

C. adecvarea garantiilor si capacitatea de executare a acestora

D. profilul de risc curent al contrapartidei si garantiile prezentate

E. sectorul economic in care contrapartida isi desfasoara activitatea

a. A+B+C+D+E

b. A+C+D+E

c. A+C+E

68. Sistemul de monitorizare a riscului de credit trebuie sa cuprinda:

A. evaluarea gradului de acoperire cu garantii a expunerii in raport cu situatia curenta a

contrapartidei

B. intelegerea situatiei curente a contrapartidei

C. determinarea permanenta a cotei de piata in sectorul economic creditat

D. actualizarea permanenta a dosarului de credit si obtinerea informatiilor financiare curente

E. urmarirea destinatiei creditului

a. A+B+D+E

b. A+B+C

c. A+C

69. Riscuri aditionale riscului de credit sunt:

A. riscul de piata

B. riscul de tara

C. riscul de transfer

D. riscul operational


22/75


23/75

a. A+E

b. B+C+D

c. A+B+C+D+E

73. In administrarea lichiditatii, politica bancii trebuie sa cuprinda:

A. componenta activelor si pasivelor si a elementelor de activ si pasiv din afara bilantului

B. lichiditatea activelor si capacitatea acestora de a fi tranzactionate pe piata

C. modul de administrare a lichiditatii pe principalele valute cu care opereaza

D. orientarea catre piete alternative

E. metode de calcul a dobanzilor principlelor valute tranzactionate

a. A+B+C

b. A+D+E

c. B+D+E

74. Riscul operational poate fi declansat prin producerea unuia dintre evenimentele:

A. frauda interna

B. frauda externa

C. practici defectuoase legate de clientela, produse si activitati

D. punerea in pericol a activelor corporale

E. intreruperea activitatii si functionarea defectuoasa a sistemelor

a. A+D+E

b. A+B+C

c. A+B+C+D+E

75. Componentele riscului operational sunt:

a. riscul de piatab. riscul de credit

c. riscul legal

d. riscul valutar

e. riscul de tara

76. Activitatile de control in banca, includ:

A. analize la nivelul Consiliului de administratie si al conducatorilor

B. monitorizarea permanenta a tuturor tranzactiilor derulate prin banca


24/75

C. analize operative, la nivelul compartimentelor si sediilor secundare ale bancii

D. aprobari si autorizari, in cazul operatiunilor bancare ce depasesc anumite limite

E. verificari si reconcilieri

a. A+C+D+E

b. A+B+E

c. A+B+C+D+E

77. Riscul de credit include:

A. riscul din activitatea de creditare propriu-zisa

B. emiterea scrisorilor de garantie bancara

C. deschiderea/confirmarea de acreditive

D. scontarea efectelor de comert prezentate de clienti

E. investitii in actiuni si alte valori mobiliare

a. A+B

b. A+B+C+E

c. A+B+C+D+E

78. Pentru diminuarea riscului in activitatea de creditare, banca nu acorda credite:A. clientilor din categoria retail

B. firmelor care inregistreaza pierderi

C. firmelor care nu contribuie cu capital propriu la finantarea proiectelor de dezvoltare

D. firmelor cu datorii fata de banca, trecute in afara bilantului, si fara programe viabile de

redresare

E. in alta moneda decat moneda nationala

a. B+C+Db. A+B+E

c. A+E

79. La determinarea expunerii nete din bilant si din afara bilantului se au in vedere urmatoarele:

A. in cazul in care entitatea de risc beneficiaza de mai multe credite, fiecare dintre acestea va

fi clasificat pe grade de risc in functie de garantiile proprii

B. provizioanele se repartizeaza pe categoriile de risc de credit corespunzatoare elementelor

de activ pe care le corecteaza

C. cursul de schimb valutar

D. moneda in care a fost acordat creditul


25/75

E. creditul si creantele aferente se defalca pe categorii de risc de credit proportional cu

ponderea detinuta de fiecare in expunerea din bilant

a. A+B+E

b. B+D

c. A+B+C+D+E

80. Fondurile de rezerva cu caracter general vizeaza urmatoarele:

A. fondul pentru riscuri bancare generale

B. fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar

C. fondul de rezerva

D. fondul pentru participare la realizarea profitului

E. provizioanele specifice de risc de credit si de dobanda

a. A+B+D+E

b. A+C

c. A+B+C+D

81. Criteriile in functie de care sunt clasificate lunar creditele si plasamentele sunt:

A. serviciul datoriei

B. garantiile

C. initierea de proceduri judiciare

D. performanta financiara

E. ratingul de credite

a. A+B+C+D

b. A+E

c. B+C+E

82. Categoriile in care sunt clasificate lunar creditele si plasamentele bancilor sunt:

A. standard

B. in observatie

C. substandard

D. indoielnic

E. pierdere


26/75

a. A+B+E

b. A+E

c. A+B+C+D+E

83. Diferentierea nivelurilor de risc in cadrul portofoliului de imprumuturi al bancii prin intermediul ratingului de

credite urmareste:

A. asigurarea managementului riscului de credit

B. indeplinirea politicii de dobanzi a bancii

C. determinarea trendului calitatii portofoliului de imprumuturi

D. gestionarea lichiditatii bancii

E. evitarea gruparii creditelor in categoriile cu risc major

a. A+C+E

b. A+B+E

c. A+E

84. Functiile lichiditatii bancare sunt:

A. fluidizarea procesului de intermediere bancara

B. asigura indeplinirea politicii de dobanzi a bancii

C. protejarea intereselor clientilor si a actionarilor

D. asigurarea capacitatii de rambursare a depozitelor

E. asigurarea independentei bancii fata de sursele de imprumut marginale de pe piata

a. A+E

b. A+C+D+E

c. A+B+C+D+E

85. Banda de lichiditate reprezinta:

a. perioada de timp trecuta de la data constituirii unui depozit atras

b. perioada de timp ramasa de scurs pana la scadenta unui plasament sau a

unui depozit atras

c. perioada de timp trecuta de la data plasarii resurselor atrase

d. modalitatea de masurare a frecventei de acordare a creditelor

e. modalitatea de masurare a frecventei de atragere a depozitelor

86. Benzile de lichiditate sunt stabilite pe urmatoarele intervalle de timp:A. la vedere


27/75

B. termen scurt

C. termen mediu

D. termen lung

E. overnight

a. A+B+D

b. A+C+E

c. nici un raspuns corect

87. Lichiditatea efectiva reprezinta:

a. sumele pe care banca trebuie sa le restituie clientilor sai

b. sumele pe care banca le are de primit de la clientela ne(bancara)

c. raportul dintre activele lichide si obligatiile imediate

d. soldul mediu al depozitelor clientilor bancii

e. sumele depuse de clienti pe termen scurt

88. Analiza de tip Gap vizeaza:

A. evidentierea decalajului dintre active si pasive grupate pe intervale de timp

B. identificarea pericolelor din necorelarea corespunzatoare a maturitatii

C. dobanda incasata diminuata cu dobanda platita si raportata la diferenta dintre active si

pasive

D. gradul de dezvoltare a pietelor financiare

E. evidentierea proportiei in care depozitele atrase au fost plasate

a. A+B

b. C+D+E

c. A+E

89. Riscul de lichiditate se poate manifeta sub forma:

A. riscului de conversie

B. riscului de neplata a depozitelor la termen

C. imposibilitatii de plasare a resurselor atrase

D. riscul de lichiditate imediata

E. practicarii unor costuri ridicate pentru resursele atrase

a. A+B+C+D+E

b. A+D


28/75

c. D+E

90. Tehnicile si metodele de protejare a bancii impotriva riscului de lichiditate cuprind:

A. atragerea neconditionata a resurselor de la banca centrala

B. consolidarea resurselor atrase de la clientela nebancara

C. cresterea capitalurilor si fondurilor proprii

D. diversificarea portofoliului de imprumuturi

E. majorarea rezervei minime obligatorii la banca centrala

a. B+C+D

b. A+E

c. D+E

91. In vederea limitarii riscului de lichiditate, banca este obligata:

A. sa stabileasca strategia in domeniul managementului lichiditatii

B. sa monitorizeze permanent riscul mare de lichiditate

C. sa atraga resurse pe termen lung

D. sa asigure o evidenta contabila si extracontabila corespunzatoare si riguroasa

E. sa dispuna de proceduri necesare supravegherii riscului de lichiditate

a. A+E

b. A+B+D+E

c. A+B+C+D+E

92. Profitul unei banci constituie:

A. principala sursa de constituire a fondurilor de rezerva

B. scopul esential al activitatii

C. principalul indicator de performanta financiara

D. sursa de castig imediat a actionarilor

E. sursa de majorare a capitalului

a. A+B+C+D+E

b. A+C+E

c. A+D+E

93. Principalii indicatori care exprima profitabilitatea bancii sunt:A. gradul de satisfacere a cerintelor actionarilor


29/75

B. rentabilitatea activelor

C. multiplicarea capitalului

D. marja dobanzii

E. gradul de satisfacere a cerintelor clientilor

a. A+D+Eb. B+C+D

c. A+B+C+D+E

94. Rata rentabilitatii reprezinta:

A. raportul dintre profitul net obtinut de banca si totalul cheltuielilor efectuate pentru obtinerea

lui

B. raportul dintre profitul net si capitalul social

C. raportul dintre profitul net si total venituri

D. raportul dintre profitul brut si total venituri

E. eficienta eforturilor bancii pentru obtinerea rezultatului dorit

a. A+C+E

b. B+D

c. A+E

95. Efectul de parghie reprezinta:

A. indicator de exprimare a profitabilitatii bancare

B. raportul dintre total active si capitalurile proprii

C. raportul dintre profitul net si capitalurile proprii

D. indicator care reflecta capacitatea activelor bilantiere de a genera venituri bancii

E. raportul dintre profitul brut si total active

a. A+B

b. B+D+E

c. C+E

96. Rentabilitatea activelor (ROA) evidentiaza:

A. raportul dintre profitul net si capitalurile proprii

B. raportul dintre profitul net si totalul activelor

C. raportul dintre total active si capitalurile proprii


30/75

D. capacitatea de a utiliza resursele financiare si reale ale bancii pentru a genera profit

E. raportul dintre profitul net si total venituri

a. D+E

b. C+E

c. B+D

97. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) evidentiaza:

a. raportul dintre profitul net si capitalurile proprii

b. diferenta dintre profitul brut si impozitul pe profit

c. raportul dintre profitul brut si total active

d. raportul dintre profitul net si capitalul social

e. raportul dintre total cheltuieli si total venituri

98. Pentru a stimula investitiile in actiuni ale unei banci, rata capitalului propriu (ROE), trebuie sa

fie:

a. mai mare decat rata medie a dobanzii de pe piata

b. Egal cu dobanda de referinta a bancii centrale

c. Egal cu rata medie a dobanzii de pe piata

d. mai mare decat rata medie a dobanzii active de pe piata

e. Egal cu rata medie a dobanzii active de pe piata

99. Pragul de rentabilitate reprezinta:

a. costul activitatii

b. raportul dintre cifra de afaceri si total personal

c. situatia in care banca nu obtine nici profit, dar nu inregistreaza nici pierdere

d. remunerarea activelor

e. Rata utilizarii activelor

100. Care dintre afirmatiile de mai jos este adevarata:

A. rentabilitatea capitalului propriu (ROE) este egala cu produsul dintre rentabilitatea activelor

(ROA) si multiplicarea capitalului (L)

B. productivitatea muncii reprezinta raportul dintre activele productive si total personal

C. rata rentabilitatii economice este egala cu produsul dintre rata profitului net si rata utilizariiactivelor

D. costul activitatii reprezinta raportul dintre cifra de afaceri si total venituri


31/75


32/75


33/75


34/75

= 1.000 mld. lei; numar de salariati (Ns) =

200; profit (P) = 1.200 mld. lei;

pentru anul 2004: cifra de afaceri

(Ca) = 12.000 mld. lei; capital propriu (Cp)


230; profit (P) = 1.300 mld. lei.

Sa se stabileasca valoarea corecta a rentabilitatii fata de cifra de afaceri in anul 2004.

a. 155 %

b. 12 %

c. 0,12 %

d. 120 %

e. 10, 83 %v

109. Societatea comerciala Trident SA inregistreaza la finele anilor 2003 si 2004 urmatorii indicatori

economico-financiari:




200; profit (P) = 1.200 mld. lei;




230; profit (P) = 1.300 mld. lei.

Calculati si evaluati evolutia rentabilitatii fata de cifra de afaceri in anul 2004 fata de anul 2003:

a. Favorabila

b. Nefavorabila

c. Constanta

d. Indiferenta

e. In stagnare



pentru anul 2003: cifra de afaceri (Ca) =

10.000 mld. lei; capital propriu (Cp) = 1.000

mld. lei; numar de salariati (Ns) = 200; profit

(P) = 1.200 mld. lei;

pentru anul 2004: cifra de afaceri (Ca) =

12.000 mld. lei; capital propriu (Cp) = 1.500

mld. lei; numar de salariati (Ns) = 230; profit

(P) = 1.300 mld. lei.

Sa se stabileasca valoarea corecta a profitului pe salariat in anul 2003.


35/75

a. 25 %

b. 160 %

c. 600 %

d. 560 %

e. 60 %



pentru anul 2003: cifra de afaceri (Ca)

= 10.000 mld. lei; capital propriu (Cp) =

1.000 mld. lei; numar de salariati (Ns) =

200; profit (P) = 1.200 mld. lei;




230; profit (P) = 1.300 mld. lei.

Sa se stabileasca valoarea corecta a profitului pe salariat in anul 2004.

a. 565,22 %

b. 12 %

c. 600 %

d. 5,6 %

e. 25 %






200; profit (P) = 1.200 mld. lei;

pentru anul 2004: cifra de afaceri (Ca)= 12.000 mld. lei; capital propriu (Cp) =


230; profit (P) = 1.300 mld. lei.

Calculati si evaluati evolutia profitului pe salariat in anul 2004 fata de anul 2003.

a. Favorabila

b. Nefavorabila

c. Constanta

d. Indiferenta

e. In stagnare


36/75

113. Banca Comerciala Dunarea inregistreaza urmatoarea evolutie a indicatorilor economico-financiari :

in anul 2003: total active (A) = 1.200

mld. lei; capitaluri proprii (Cp) = 350 mld.

lei; profit (P) = 100 mld. lei;

in anul 2004, total active (A) = 1.350

mld. lei; capitaluri proprii (Cp) = 400 mld.

lei; profit (P) = 110 mld. lei.

Avand in vedere urmatoarea formula de calcul a rentabilitatii activelor: ROA = (P/A) x 100, sa se

stabileasca valoarea corecta a acestui indicator pentru anul 2003.

a. 83,3 %

b. 12 %

c. 1,21 %

d. 8,33 %

e. 0,83 %

114. Banca Comerciala Dunarea inregistreaza urmatoarea evolutie a indicatorilor economico-financiari:

in anul 2003: total active (A) =

1.200 mld. lei; capitaluri proprii (Cp) = 350

mld. lei; profit (P) = 100 mld. lei;



mld. lei; profit (P) = 110 mld. lei.

Avand in vedere urmatoarea formula de calcul a rentabilitatii activelor: ROA = (P/A) x 100, sa

se stabileasca valoarea corecta a acestui indicator pentru anul 2004.

a. 1,2 %

b. 8,15 %

c. 78,1 %

d. 121,3 %

e. 81, 5%

115. Banca Comerciala Dunarea

financiari:


1.200 mld. lei; capitaluri proprii (Cp)

= 350 mld. profit (P) = 100 mld. lei;

in anul 2004: total active (A) = 1.350 mld. lei; capitaluri

proprii (Cp) = 400 mld. profit (P) = 110 mld. lei.


37/75

inregistreaza urmatoarea evolutie a

indicatorilor economico-

l

e

i;

lei;

Avand in vedere urmatoarea formula de calcul a rentabilitatii activelor: ROA = (P/A) x 100, stabiliti

pentru acest indicator, valoarea corecta a indicelui de crestere/descrestere in anul 2004 fata de 2003.

a. 1,21 %

b. 2,1 %

c. 0,021 %

d. 3, 65 %

e. 0,3 %





in anul 2004: total active (A) =1.350 mld. lei; capitaluri proprii (Cp) = 400


Avand in vedere urmatoarea formula de calcul a rentabilitatii capitalurilor proprii: ROE = (P/Cp) x

100, sa se stabileasca valoarea corecta a acestui indicator pentru anul 2003.

a. 27,5 %

b. 28,57 %

c. 127, 5%

d. 0,27 %

e. 128, 5 %






1.350 mld. lei: capitaluri proprii (Cp) = 400



38/75


100, sa se stabileasca valoarea corecta a acestui indicator pentru anul 2004.

a. 127,5 %

b. 28,57 %

c. 0,28%

d. 3,25 %

e. 27,5 %




mld. lei;

profit (P) = 100 mld. lei;

in anul 2004: total active (A) =1.350 mld. lei; capitaluri proprii (Cp) =

400 mld. lei; profit (P) = 110 mld. lei.


100, stabiliti pentru acest indicator, valoarea corecta a indicelui de crestere/descrestere in anul 2004 fata

de 2003.

a. 0,037 %

b. 1,57 %

c. 30,43 %

d. 27,5 %

e. 28,57 %

119. O persoana fizica depune intr-un depozit la termen de 12 luni, o suma de 10 mil. lei. La o rata a inflatiei de

9% pe an, sa se stabileasca nivelul dobanzii real pozitive.

A. 8 %

B. 9 %

C. 10 %

D. 11 %

E. 12 %

a. C+D+E

b. D+E

c. A+B+C+D+E


39/75

120. O persoana fizica depune intr-un depozit pe termen de 3 luni suma de 500 mil. lei, cu o dobanda fixa de

10% pe an. Sa se stabileasca perioada in care valoarea dobanzii bonificata de banca depaseste rata

inflatiei, prognozata a fi de 10% in anul 1; 9% in anul 2; 7% in anul

3.

A. anul 1, anul 2, anul 3

B. anul 3

C. anul 1

D. anul 1 si anul 3

E. anul 2

a. A+D+E

b. C+E

c. B+E

121. Compania STAR SA inregistra la data de 31.12.2006 urmatoarea situatie :

total active bilantiere: 10.000 lei, din care: active fixe, 2.000 lei; active realizabile, 7.000 leisi disponibilitati banesti, 1.000 lei;

totala pasive bilantiere: 10.000 lei, din care: capital propriu, 2.400 lei; datorii curente cuscadenta mai mica de 1 an, 7.200 lei si trezorerie negativa de 400

lei.

Se cere sa se calculeze fondul de rulment al companiei.

a. 200

b. 600

c. 400

d. 100

e. 300



total pasive bilantiere: 10.000 lei, din care: capital propriu, 2.400 lei; datorii curente cuscadenta mai mica de 1 an, 7.200 lei si trezorerie negativa de 400 lei.

Se cere sa se calculeze necesarul de fond de rulment al companiei.

a. - 200

b. 300

c. - 100

d. - 500

e. 400



40/75


total pasive bilantiere: 10.000 lei, din care: capital propriu, 2.400 lei; datorii curente cuscadenta mai mica de 1 an, 7.200 lei si trezorerie negativa de 400 lei.

Se cere sa se determine trezoreria neta a companiei STAR SA.

a. 500

b. 600

c. 400

d. 300

e. 200

124. Societatea Comerciala CAMI SRL inregistra la 31.12.2006 urmatoarea situatie patrimoniala:

total active bilantiere: 20.000 lei, din care: active circulante, 14.000 lei, iar dintre acestea,stocuri nevalorificabile, 400 lei, si clienti incerti, 200 lei;

total pasive bilantiere: 20.000 lei, din care: capital propriu, 3.000 lei; datorii curente cuscadenta mai mica de un an, 16.000 lei, si datorii pe termen lung, 1.000 lei.Se cere sa se calculeze lichiditatea curenta a Societatii Comerciale CAMI SRL.

a. 83,75 %

b. 95,40 %

c. 80,15 %

d. 90,30 %

e. 110, 40 %


total active bilantiere: 20.000 lei, din care: active circulante, 14.000 lei, iar dintre acestea,stocuri nevalorificabile, 400 lei, si clienti incerti, 200 lei;

total pasive bilantiere: 20.000 lei, din care: capital propriu, 3.000 lei; datorii curente cuscadenta mai mica de un an, 16.000 lei, si datorii pe termen lung, 1.000 lei.

Se cere sa se calculeze solvabilitatea Societatii Comerciale CAMI SRL.

a. 111,3 %

b. 114,1 %

c. 121,5 %

d. 115,1 %

e. 125,3 %


total active bilantiere: 20.000 lei, din care: active circulante, 14.000 lei, iar dintre acestea, stocurinevalorificabile, 400 lei, si clienti incerti, 200 lei;

total pasive bilantiere: 20.000 lei, din care: capital propriu, 3.000 lei; datorii curente cu scadentamai mica de un an, 16.000 lei, si datorii pe termen lung, 1.000 lei.

Se cere sa se calculeze gradul de indatorare a Societatii Comerciale CAMI SRL.


41/75

a. 566,6 %

b. 425,1 %

c. 311,4 %

d. 387,4 %

e. 450,3 %

127. Societatea bancara BETA BANK a inregistrat la 31.12.2006 urmatoarea situatie financiara

total active: 50.000 lei, din care: credite, 24.000 lei; total pasive: 50.000 lei, din care: capital propriu, 6.000 lei; profit brut: 2.000 lei; cota de impozitare, 16%.

Se cere sa se calculeze rentabilitatea activelor (ROA) la societatea bancara BETA BANK.

a. 4,18 %

b. 2,51 %

c. 3,36 %

d. 4,95 %

e. 1,15 %

128. Societatea bancara BETA BANK a inregistrat la 31.12.2006 urmatoarea situatie financiara :

total active: 50.000 lei, din care: credite, 24.000 lei;

total pasive: 50.000 lei, din care: capital propriu, 6.000 lei; profit brut: 2.000 lei; cota de impozitare, 16%.

Se cere sa se calculeze rentabilitatea capitalului propriu (ROE) la societatea bancara BETA

BANK.a. 34,5 %b. 28,0 %c. 19,6 %d. 18,3 %e. 21,5 %

129. Societatea bancara BETA BANK a inregistrat la 31.12.2006 urmatoarea situatie financiara :

total active: 50.000 lei, din care: credite, 24.000 lei;

total pasive: 50.000 lei, din care: capital propriu, 6.000 lei;

profit brut: 2.000 lei; cota de impozitare, 16%.Se cere sa se calculeze gradul de multiplicare a capitalului (efectul de parghie) la societatea bancara

BETA BANK.

a. 8,33 %

b. 9,15 %

c. 10,40 %

d. 7,51 %

e. 6,30 %


42/75

130. Societatea bancara BETA BANK a inregistrat la data de 31.12.2006 urmatoarea situatie A portofoliului de

imprumuturi:

Client Suma Serviciul Performata Garantiidatoriei financiara Tip Suma Coeficient de

ajustareCAMI SRL 6.000 20 zile A Ipoteca 6.000 0,8

STAR SA 4.000 35 zile B Cesiune creanta 5.000 0,6UNION SA 2.000 37 zile C Titluri de stat 2.000 1,0

Se cere sa se stabileasca volumul provizioanelor specifice de risc pentru clientul CAMI SRL.

a. 90

b. 60

c. 80

d. 70

e. 100


imprumuturi:

Client Suma Serviciul

datoriei

Performata

financiara

GarantiiTip Suma Coeficient de

ajustareCAMI SRL 6.000 20 zile A Ipoteca 6.000 0,8STAR SA 4.000 35 zile B Cesiune creanta 5.000 0,6

UNION SA 2.000 37 zile C Titluri de stat 2.000 1,0

Se cere sa se stabileasca volumul provizioanelor specifice de risc pentru clientul UNION SA.

a. 0

b. 100

c. 50

d. 30

e. 80


imprumuturi:

Client Suma Serviciul

datoriei

Performata

financiara

GarantiiTip Suma Coeficient de

ajustareCAMI SRL 6.000 20 zile A Ipoteca 6.000 0,8STAR SA 4.000 35 zile B Cesiune creanta 5.000 0,6

UNION SA 2.000 37 zile C Titluri de stat 2.000 1,0

Se cere sa se stabileasca volumul provizioanelor specifice de risc pentru clientul STAR SA.


43/75

a. 600

b. 400

c. 500

d. 750

e. 200

133. Societatea bancara BETA BANK a inregistrat in anul 2006 urmatoarele niveluri medii de resurse atrase: in

lei: 70 mil. lei ; in EUR: 20 mil. EUR; in USD: 10 mil. USD, pentru care a platit o dobanda medie anuala

de: 10% la lei; 3% la EUR si 4% la USD.

Cunoscand ca, nivelul de constituire a rezervelor minime obligatorii este de: 20%, la rezervele in lei, si de

40% la cele in valuta, iar dobanda primita de banca pentru aceste rezerve obligatorii este de 2% pe an

pentru rezervele in lei si 1% pe an pentru rezervele in valuta, se cere sa se calculeze nivelul rezervelor

obligatorii in lei.

a. 7 mil. lei

b. 14 mil. lei

c. 18 mil. lei

d. 5 mil. lei

e. 21 mil. lei



de: 10% la lei; 3% la EUR si 4% la USD. Cunoscand ca, nivelul de constituire a rezervelor minime

obligatorii este de: 20%, la rezervele in lei, si de 40% la cele in valuta, iar dobanda primita de bancapentru aceste rezerve obligatorii este de 2% pe an pentru rezervele in lei si 1% pe an pentru rezervele in

valuta, se cere sa se calculeze nivelul rezervelor obligatorii in EUR.

a. 6 mil. EUR

b. 7 mil. EUR

c. 8 mil. EUR

d. 9 mil. EUR

e. 10 mil. EUR




obligatorii este de: 20%, la rezervele in lei, si de 40% la cele in valuta, iar dobanda primita de banca

pentru aceste rezerve obligatorii este de 2% pe an pentru rezervele in lei si 1% pe an pentru rezervele in

valuta, se cere sa se calculeze nivelul rezervelor obligatorii in USD.

a. 4 mil. USD

b. 5 mil. USD

c. 6 mil. USD

d. 7 mil. USD


44/75

e. 8 mil. USD






valuta, se cere sa se calculeze influenta nivelului ridicat al rezervelor obligatorii asupra creditului in lei.a. 1 punct procentual

b. 2 puncte procentuale

c. 3 puncte procentuale

d. 4 puncte procentuale

e. 5 puncte procentuale






valuta, se cere sa se calculeze influenta nivelului ridicat al rezervelor obligatorii asupra creditului in EUR.

a. 1,1 puncte procentuale

b. 1,2 puncte procentuale

c. 1,3 puncte procentuale

d. 1,4 puncte procentuale

e. 1,5 puncte procentuale






valuta, se cere sa se calculeze influenta nivelului ridicat al rezervelor obligatorii asupra creditului in USD.

a. 2 puncte procentuale

b. 3 puncte procentuale

c. 4 puncte procentuale

d. 5 puncte procentuale

e. 6 puncte procentuale

139. Societatea Comerciala STAR SA, specializata in fabricarea firelor textile, a realizat in anul 2006 o cifra de

afaceri de 500 mil. lei la fibre naturale si 300 mil lei la fibre sintetice, obtinand o cota de piata de 20% fibre

naturale si 10% la cele sintetice.

Cunoscand ca, pentru anul 2007, concurenta a prevazut o crestere a productiei de fibre naturale cu 8% sia celei de fibre sintetice cu 5%, se cere sa se prognozeze cifra de afaceri a companiei STAR SA pentru


45/75

anul 2007, la productia de fibre naturale, in conditiile cresterii cotei de piata la acest tip de fibre cu

mimimum 2 puncte procentuale.

a. 575 mil. lei

b. 609 mil. lei

c. 624 mil. lei

d.598 mil. lei

e. 615 mil. lei

140. Societatea Comerciala STAR SA, specializata in fabricarea firelor textile, a realizat in anul 2006 o cifra de

afaceri de 500 mil. lei la fibre naturale si 300 mil lei la fibre sintetice, obtinand o cota de piata de 20% fibre

naturale si 10% la cele sintetice.

Cunoscand ca, pentru anul 2007, concurenta a prevazut o crestere a productiei de fibre naturale cu 8% si

a celei de fibre sintetice cu 5%, se cere sa se prognozeze cifra de afaceri a companiei STAR SA pentru

anul 2007, la productia de fibre sintetice, in conditiile cresterii cotei de piata la acest tip de fibre cu

mimimum 1 punct procentual.

a. 330 mil. lei

b. 340 mil. lei

c. 350 mil. lei

d. 360 mil. lei

e. 370 mil. lei

141. Societatea comerciala STAR SA a inregistrat in semestrul I 2007 un sold mediu al clienilor neincasati de 15 milioane

lei si o cifra de afaceri de 120 milioane lei.

Se cere sa se calculeze nivelul liniei de credit necesare companiei in semestrul II 2007, pentru realizarea unei cifre

de afaceri planificata de 150 milioane lei.

a. 17.90 milioane lei

b. 21.31 milioane lei

c. 18.50 milioane lei

d. 18.75 milioane lei

e. 19.52 milioane lei

142. Societatea comerciala STAR SA a inregistrat in semestrul I 2007 o cifra de afaceri de 150 milioane lei, un sold mediu

al clientilor neincasati de 12 milioane lei, utilizand o linie de credit de 14.4 milioane lei. Se cere sa se stabileasca cu

cate zile trebuie accelerata durata de incasare a clientilor in semenstrul II 2007 pentru a se realiza o cifra de afaceri

de 200 milioane lei, cu acelasi nivel al liniei de credit.

a. 2.10zile

b. 1.65 zile

c. 1.44 zile

d. 1.79 zile

e. 2.50 zile


46/75

143. Societatea comerciala STAR SA detine in portofoliu un bilet la ordin in valoare de 50 milioane lei cu scadenta 31

decembrie 2007, pentru care solicita scontarea la 15 septembrie 2007. Se cere sa se stabileasca suma ce se va primi

efectiv de companie, cunoscand ca taxa scontului este de 11.5% pe an.






144. BETA BANK a scontat in semestrul I 2007 trei titluri astfel: primul in valoare de 50 milioane lei cu 100 zile pana la

scadenta; al doilea in valoare de 40 milioane lei cu 30 zile pana la scadenta; al treilea in valoare de 60 milioane lei cu

45 zile pana la scadenta.

Se cere sa se stabileasca veniturile brute realizate de banci din scontarea celor trei titluri de valoare, cunoscand ca

taxa scontului a fost de 9.5 % pe an.






145. Cunoscand cursul spot al pietei valutare EUR/LEI de 3.6112, rata dobanzii EUR la termen de 1 luna de 3.25% pe an,rata dobanzii LEI la termen de 1 luna de 7.50 % pe an, se cere sa se calculeze cursul forward pentru 30 zile.

a. 3.6545 lei/EUR

b. 3.5429 lei/EUR

c. 3.7114 lei/EUR

d. 3.6110 lei/EUR

e. 3.6239 lei/EUR

146. Cunoscand cursul spot al pietei valutare EUR/LEI de 3.6112, rata dobanzii EUR la 90 zile de 3.50% pe an, rata

dobanzii LEI la 90 zile de 7.75 % pe an, se cere sa se calculeze cursul forward pntru 90 zile.

a. 3.6510 lei/EUR

b. 3.6492 lei/EUR

c. 3.5950 lei/EUR

d. 3.6315 lei/EUR

e. 3.5025 lei/EUR

147. BETA BANK a inregistrat in luna septembrie 2007 un nivel mediu al resurselor in lei de 35 milioane, pentru care a

platit dobanda medie de 10% pe an. Cunoscand ca rata de constituire a rezervei obligatorii este de 16%, iar dobanda


47/75

bonificata de BNR pentru rezervele obligatorii un lei este de 1.70% pe an, se cere sa se calculeze influenta rezervelor

obligatorii asupra costului creditului in lei.

a. 2.5 puncte procentuale

b. 1.6 puncte procentuale

c. 1.5 puncte procentuale

d. 1.9 puncte procentuale

e. 2.3 puncte procentuale

148. BETA BANK a inregistrat in luna septembrie 2007 un nivel mediu al resurselor in valuta de 10 milioane EURO,

pentru care a platit o dobanda de 3% pe an.

Cunoscand ca rata de constituire a rezervei obligatorii este de 40%, iar dobanda bonificata de BNR pentru rezervele

obligatorii un EURO este de 0.70% pe an, se cere sa se calculeze influenta rezervei obligatorii asupra costului

creditului in EUR.

a. 1.9 puncte procentuale

b. 1.8 puncte procentuale

c. 1.7 puncte procentuale

d. 1.6 puncte procentuale

e. 1.5 puncte procentuale

149. BETA BANK, cu un capital de 50 milioane lei, inregistreaza la 30 iunie 2007 un sold al activelor de 800 milioane lei,

din care 500 milioane lei credite imobiliare garantate cu ipoteca si 300 milioane lei credite de consum.

Se cere sa se stabileasca gradul de adecvare a capitalului pentru BETA BANK in conformitate cu Reglementarile

BASEL I.

a. 10.5 %

b. 9.1 %

c. 9.5 %

d. 11.2 %

e. 8.5 %

150. BETA BANK, cu un capital de 50 milioane lei, inregistra la 30 iunie 2007 un sold al activelor de 800 milioane lei, din

care 500 milioane lei credite imobiliare, garantate cu ipoteca, si 300 milioane lei credite de consum.

Se cere sa se stabileasca gradul de adecvare a capitalului pentru BETA BANK in conformitate cu Reglementarile

BASEL II.

a. 10.4 %

b. 9.8 %

c. 12.5 %

d. 11.5 %

e. 13.1 %


48/75

151. BETA BANK, cu un capital de 50 milioane lei, inregistreaza la finele anului 2007 un sold al activelor de 800 milioane

lei, din care 500 milioane lei credite imobiliare garantate cu ipoteca si 300 milioane lei credite de consum.

Se cere sa se stabileasca necesarul suplimentar de capital in conditiile in care, pentru anul urmator, actionarii au

solicitat dublarea afacerilor, iar de la 1 ianuarie 2008 se aplica Reglementarile BASEL II.

a. 14 milioane lei

b. 15 milioane lei

c. 16 milioane lei

d. 12 milioane lei

e. 11 milioane lei

152. BETA BANK inregistreaza la finele anului 2007 urmatoarea structura a activelor si pasivelor, pe maturitati:

active:pana la 7 zile 500 milioane lei; pana la o luna 700 milioane lei; intre 1-3 luni 300 milioane lei; intre

3 - 6 luni 600 milioane lei; intre 6 - 12 luni 800 milioane lei; peste 12 luni 400 milioane lei;

pasive:pana la 7 zile 550 milioane lei; pana la o luna 600 milioane lei; intre 1-3 luni 400 milioane lei; intre

3 - 6 luni 500 milioane lei; intre 6 - 12 luni 1000 milioane lei; peste 12 luni 450 milioane lei.

Se cere sa se calculeze GAP-ul cumulat pana la 3 luni (primele 3 benzi).

a. 100 milioane lei

b. 0 milioane lei

c. - 50 milioane lei

d. 50 milioane lei

e. 150 milioane lei



3-6 luni 600 milioane lei; intre 6-12 luni 800 milioane lei; peste 12 luni 400 milioane lei;


3-6 luni 500 milioane lei; intre 6-12 luni 1000 milioane lei; peste 12 luni 450 milioane lei.

Se cere sa se calculeze GAP-ul cumulat pana la 12 luni (primele 5 benzi).

a. 100 milioane lei

b. 50 milioane lei

c. - 50 milioane lei

d. - 100 milioane lei

e. - 150 milioane lei


active:pana la 7 zile 500 milioane lei; pana la o luna 700 milioane lei; intre 1-3 luni 300 milioane lei; intre3-6 luni 600 milioane lei; intre 6-12 luni 800 milioane lei; peste 12 luni 400 milioane lei;


49/75



Se cere sa se calculeze indicele GAP la 6 luni.

a. 1.5 %

b. - 2.0 %

c. 1.4 %

d. 1.0 %

e. - 1.3 %



3-6 luni 600 milioane lei; intre 6-12 luni 800 milioane lei; peste 12 luni 400 milioane lei;



Se cere sa se calculeze indicele GAP la 12 luni.

a. - 4.0 %

b. - 4.3 %

c. - 3.5 %

d. 2.5 %

e. 4.3 %

156. BETA BANK inregistreaza la finele anului 2007 un volum de credite totale de 5000 milioane lei, din care 300

milioane lei credite restante, cu urmatoarea distributie pe clienti:

SC STAR SA, client de categoria A de performanta, cu 2000 milioane lei, din care 50 milioane lei restante

cu vechime de 20 zile;

SC DANI SRL, client de categoria B de performanta, cu 2500 milioane lei, din care 20 milioane lei restante


SC UNION SA, client de categoria C de performanta, cu 500 milioane lei, din care 50 milioane lei restante

cu vechime de 60 zile.

Mentionam ca toate creditele sunt garantate cu ipoteci de rangul I .

Se cere sa se calculeze provizioanele de risc de credit pentru clientul SC STAR SA.

a. 100 milioane lei

b. 800 milioane lei

c. 80 milioane lei

d. 0.8 milioane lei

e. 10 milioane lei


50/75

157. BETA BANK inregistreaza la finele anului 2007 un volum de credite totale de 5000 milioane lei din care 300 milioane

lei credite restante, cu urmatoarea distributie pe clienti:



SC DANI SA, client de categoria B de performanta, cu 2500 milioane lei, din care 20 milioane lei restante


SC UNION SA, client de categoria C de performanta, cu 500 milioane lei, din care 50 milioane lei restante

cu vechime de 60 zile.


Se cere sa se calculeze provizioanele de risc de credit pentru clientul SC DANI SRL.

a. 100 milioane lei

b. 1000 milioane lei

c. 500 milioane lei

d. 50 milioane lei

e. 800 milioane lei

158. BETA BANK inregistreaza la finele anului 2007 un volum de credite totale de 5000 milioane lei din care 300 milioane

lei credite restante, cu urmatoarea distributie pe clienti:



SC DANI SA, client de categoria B de performanta, cu 2500 milioane lei, din care 20 milioane lei restante


SC UNION SA, client de categoria C de performanta, cu 500 milioane lei, din care 50 milioane lei restantecu vechime de 60 zile.


Se cere sa se calculeze provizioanele de risc de credit pentru clientul SC UNION SA.

a. 400 milioane lei

b. 500 milioane lei

c. 200 milioane lei

d. 100 milioane lei

e. 300 milioane lei

159. Compania SC STAR SA inregistra la 30 iunie 2007 active bilantiere totale in suma de 5000 milioane lei, din care:

active circulante 4000 milioane lei, stocuri nevalorificabile 200 milioane lei, clienti incerti 100 milioane lei, pasive

bilantiere totale de 5000 milioane lei, din care: capital propriu 600 milioane lei, datorii pe termen scurt (sub un an)

3500 milioane lei si datorii pe termen lung (peste un an) 900 milioane lei.

Se cere sa se calculeze lichiditatea companiei STAR SA.

a. 98.5 %

b. 101.4 %


51/75

c. 103.2 %

d. 104.3 %

e. 105.7 %

160. Compania SC STAR SA inregistra la 30 iunie 2007 active bilantiere totale in suma de 5000 milioane lei, din care:

active circulante 4000 milioane lei, stocuri nevalorificabile 200 milioane lei, clienti incerti 100 milioane lei, pasive

bilantiere totale de 5000 milioane lei, din care: capital propriu 600 milioane lei, datorii pe termen scurt (sub un an)

3500 milioane lei si datorii pe termen lung (peste un an) 900 milioane lei.

Se cere sa se calculeze solvabilitatea companiei STAR SA.

a. 106.8 %

b. 106.5 %

c. 105.4 %

d. 109.3 %

e. 96.5 %

1. Identificai autorul expresiei "Treaba managerului nu e s i plac pe oameni. Nu e s i schimbe pe oameni.

Este s le pun n valoare calitile."

a) H. Ford

b) W. Disney

c) A. Nobel

d) R. Kroc

e) P. Drucker

2. Identificati autorul expresiei "Oriunde vezi o afacere de succes, cineva odata a luat o decizie curajoasa".

a) P. Drucker

b) O. Wilde

c) W. Shakespeare

d) H. Fard

e) J. F. Kenedy

3. Identificai autorul expresiei "Creterea care adauga volum fara a mari productivitatea este grasime. Cresterea

care scade productivitatea este cancer".

a) TH. Watson

b) P. Drucker

c) J. Rockefeller

d)H. Farde) O. Wilde


52/75

4. Identificati autorul expresiei "Productivitatea este criteriul suveran al companiei".

a) T. Peters

b) H. Fard

c) P. Drucker

d) R. Kroc

e) A. Nobel

5. Managementul firmei include:

a) managementul ramurilor economiei

b) managementul economiei nationale

c) managementul economiei judetuluid) managementul resurselor umane

e) managementul economiei municipiului


a) managementul clientilor

b) managementul economiei municipiului

c) managementul economiei judetului

d) managementul economiei nationale

e) managementul ramurilor economice


a) managementul economiei nationale

b) managementul ramurilor economice

c) managementul economiei municipiului

d) managementul economiei judetului

e) managementul financiar


a) managementul economiei judetului

b) managementul costurilor


53/75


54/75

13. Printre functiile managementului se includ:

a) comunicarea

b) auditarea

c) informarea

d) raportarea

e) antrenarea

14. Printre riscurile semnificative se regaseste:

a) riscul de credit

b) riscul de pret

c) riscul de dobanda

d) riscul de curs

e) riscul de faliment


a) riscul de pret

b) riscul de faliment

c) riscul de dobandad) riscul de piata

e) riscul de curs


a) riscul de faliment

b) riscul de curs

c)


55/75

c) riscul de dobandad) riscul de pret

e) riscul operational

17. Cresterea economica durabila presupune luarea in considerare a:a) profitului

b) costurilorc) matricii salariatilor

d) conditiilor de mediu

e) managementului

18. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht prevad un nivel al deficitului bugetar de:

a) maxim 2% din produsul intern brut

b) minim 2% din produsul intern brutc) maxim 3% din produsul intern brut

d) maxim 1,5% din produsul intern brut

e) minim 3,5% din produsul intern brut

19. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht prevad o datorie publica de:

a) cel mult 50% din produsul intern brut

b) cel mult 60% din produsul intern brut

c) cel mult 40% din produsul intern brut

d) cel putin 80% din produsul intern brut

e) cel putin 60% din produsul intern brut

20. Criteriile de convergenta stabilite prin Tratatul de la Maastricht prevad ca rata inflatiei sa fie de:

a) nu mai mult de 0,5 puncte procentuale din media inflatiei din 3 state ale Uniunii Europene siMonetare cu cea mai scazuta inflatie

b) nu mai mult de 1,0 puncte procentuale din media inflatiei din 3 state ale Uniunii Europene siMonetare cu cea mai scazuta inflatie

c) nu mai mult de 1,5 puncte procentuale din media inflatiei din 3 state ale Uniunii Europene si Monetare cu cea mai scazuta inflatie

d) nu mai mult de 2,0 puncte procentuale din media inflatiei din 3 state ale Uniunii Europene si

Monetare cu cea mai scazuta inflatie e) b) nu mai mult de 2,5 puncte procentuale din media inflatiei din 3 state ale

Uniunii Europene si Monetare cu cea mai scazuta inflatie


56/75

21. Precizati care din functiile de mai jos nu sunt exercitate de bancile comerciale:

a) acceptare de depozite

b) contractarea de credite

c) emisiune monetarad) transferuri de fonduri

e) leasing financiar


a) stabilitatea preturilor

b) acceptareade depozite

c) acordarea de credited) leasing financiar

e) transferuri de fonduri

23. Precizati care din functiile de mai jos nu sunt specifice bancilor comerciale:

a) leasing financiar

b) transferuri de fonduric) custodia de valori mobiliare

d) administrarea de portofolii ale clientilor

e) stabileste politica valutara


a) acordarea de credite

b) elaboreaza politica monetara

c) operatiuni cu metale pretioase

d) operatiuni de leasing financiar

e) casete de valori

25. Precizati cand s-a infiintat prima banca in Romania:

a) 1918

b) 1860

c) 1857


57/75

d) 1880

e) 1938

26. Care a fost prima banca infiintata in Romania:

a) Banca Nationala a Romaniei

b) Banca Comerciala Romana

c) Banca Nationala a Moldovei

d) Banca Transilvania

e) Banca Albina

27. Precizati care din operatiunile bancare mentionate mai jos nu se reflecta in activul bilantului:a) credite pe termen scurt

b) credite pe termen mediu

c) credite pe termen lung

d) certificate de depozit

e) plasamente la BNR

28. Precizati care din operatiunile bancare mentionate mai jos nu se reflecta in activul bilantului:

a) plasamente pe piata interbancara

b) plasamente la BNR

c) credite retail

d) credite corporate

e) certificate de depozit cu discount

29. Creditul pe termen scurt se acorda pentru o perioada de cel mult:a) 3 luni

b) 6 luni

c) 9 luni

d) 12 luni

e) 18 luni

30. Creditul pe termen mediu se acorda pentru o perioada de:


58/75

a) o - 1 an

b) 1 an - 2 ani

c) 1 an - 3 anid) 1 an - 4 ani

e) 1 an - 5 ani

31. Creditul pe termen lung se acorda pentru o perioada de:

a) pana la 3 ani

b) pana la 5 ani

c) pana la 10 ani

d) peste 5 ani

e) pana la 25 ani

32. Precizati care din notiunile de mai jos nu se cuprind in durata de creditare:

a) perioada de tragere

b) perioada de utilizare

c) perioada de gratie pana la 1 an

d) perioada de rambursare

e) perioada de gratie de pana la 3 ani

33. Documentatia necesara obtinerii unui credit nu trebuie sa cuprinda:

a) cererea de credit

b) bilantul contabil

c) lista salariatilor

d) situatia prognozata a platilor si incasarilor

e) situatia contractelor

34. Documentatia necesara obtinerii unui credit nu va cuprinde:

a) organigrama companiei

b) cererea de credit

c) bilantul contabil


59/75

d) lista garantiilor

e) planul de afaceri

35. Compania SC STAR SA, are prevazut sa realizeze in trimestrul urmator o cifra de afaceri de 1.500.000 lei.

Cunoscand ca durata medie de incasare a clientilor este de 12 zile, se cere sa se stabileasca volumul liniei de

credit necesare:

a) 250.000 lei

b) 200.000 lei

c) 225.000 lei

d) 210.000 lei

e) 180.000 lei

36. Compania SC STAR SA, are prevazut sa realizeze in anul urmator o cifra de afaceri de 10.000.000 lei.

Cunoscand ca durata medie de incasare a clientilor este de 18 zile, se cere sa se stabileasca nivelul liniei de

credite necesare:

a) 400.000 lei

b) 600.000 lei

c) 500.000 lei

d) 350.000 lei

e) 450.000 lei

37. Compania SC STAR SA a realizat in anul 2007 o cifra de afaceri de 10.000.000 lei, utilizand o linie de

credit de 500.000 lei. Se cere sa se calculeze cu cate zile trebuie sa se accelereze durata medie de incasare a

clientilor in anul urmator, pentru a se realiza cu aceeasi linie de credite o

cifra de afaceri de 12.000.000 lei.

a) cu 1 zi

b) cu 3 zile

c) cu 2 zile

d) cu 5 zile

e) cu 4 zile

38. Compania SC STAR SA a realizat in trimestrul III a.c. o cifra de afaceri de 2.500.000 lei, utilizand o linie

de credit in suma de 300.000 lei. Sa se stabilesca durata medie de incasare a clientilor.a) 10 zile


60/75


61/75

d) + 500 milioane lei

e) + 1000 milioane lei

42. Societatea BETA BANK inregistra la 30 sepembrie 2007 active totale in suma de 5000 milioane lei, din

care: 1000 milioane lei plasamente la BNR pe 3 luni facute la 15 august 2007; 2000 milioane lei credite de

scont pe 40 zile trase la 31 august 2007; 1500 milioane lei credite pentru nevoi temporare pe 6 luni acordate la

15 iulie 2007; 500 milioane lei credite pentru bunuri de consum acordate la 10 martie 2007 pe 18 luni; precum

si pasive totale in suma de 5000 milioane lei, din care 1000 milioane lei capital propriu; 2000 milioane lei

depozite pe 3 luni constituite la 15 august 2007; 1500 milioane lei depozite pe 9 luni constituite la 15 iunie 2007

si 500 milioane lei resurse la vedere.

Se cere sa se calculeze excedentul/deficitul de lichiditate pe banda 3 - 6 luni.

a) + 500 milioane lei

b) 0 milioane lei

c) - 1000 milioane lei

d) - 500 milioane lei









Se cere sa se calculeze excedentul/deficitul de lichiditate pe banda 6 - 12 luni.

a) - 500 milioane lei

b) -1000 milioane lei

c) +1000 milioane leid) +1000 milioane lei









Se cere sa se calculeze excedentul/deficitul de lichiditate pentru banda peste 12 luni.

a) + 500 milioane lei


62/75

b) +1000 milioane lei

c) -1000 milioane lei

d) +1500 milioane lei

e) -1000 milioane lei








Se cere sa se calculeze lichiditatea efectiva pentru banda pana la 1 luna

a) 2000 milioane lei

b) 1500 milioane lei

c) 1000 milioane lei

d) 2500 milioane lei

e) 500 milioane lei

46. Societatea BETA BANK inregistra la 30 sepembrie 2007 active totale in suma de 5000 milioane lei, dincare: 1000 milioane lei plasamente la BNR pe 3 luni facute la 15 august 2007; 2000 milioane lei credite de






Se cere sa se calculeze lichiditatea efectiva pe banda 1 -3 luni.

a) 1500 milioane lei

b) 1000 milioane lei

c) 2000 milioane lei

d) 500 milioane lei

e) 0 milioane lei



scont pe 40 zile tras

Documents

Management Financiar Bancar an2 spiru