licenta Butoi diana

UNIVERSITATEA “AUREL-VLAICU” ARADFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATORI: LECT. DR. PANTEA VASILE VOICULECT.DRD.PANTEA MIOARA

ABSOLVENT:BUTOI DIANA FLORINA

2009

UNIVERSITATEA “AUREL-VLAICU” ARADFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENŢĂ

DIAGNOSTICUL FINANCIAR CONTABIL AL S.C. LAICOM S.R.L.

COORDONATORI: LECT. DR. PANTEA VASILE VOICULECT.DRD. PANTEA MIOARA

ABSOLVENT: BUTOI DIANA FLORINA

2009

REFERAT

Lucrarea de licenţă cu tema: “…………………........................................”

corespunde din punct de vedere al conţinutului, structurii şi formei.

Propun acordarea notei ….. (……….).

Coordonator,

CUPRINS

Capitolul I - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL SC LAICOM SRL1.1 Analiza fondului de rulment……….1.2 Analiza necesarului de rulment…….1.3 Analiza trezoreriei nete……………..1.4 Analiza ratelor de finantare………...

Capitolul II - ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE PE BAZA

SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA S.C. LAICOM S.R.L.

2.1 Analiza structurii soldurilor. intermediare de gestiune……………

2.2 Analiza factoriala a soldurilor intermediare de gestiune……………

Capitolul III – ANALIZA RENTABILITATI PRIN METODA RATELOR LA S.C. LAICOM S.R.L.

Capitolul IV - ANALIZA BONITATII LA S.C. LAICOM S.R.L. 4.1 Analiza lichiditatii…………………. 4.2 Analiza solvabilitatii………………..

CONCLUZII…………………………………………..

BIBLIOGRAFIE………………………………………

ANEXE…………………………………………….......

INTRODUCERE

Grupul LAICOM a fost infintat in anul 2002 , are sediul in Arad strada Calea 6 Vanatori Nr. 55 , Romania cu numarul din registrul comertului J02/60/2002 si cod de indentificare fiscala 14408906.

Compania este specializata in comertul cu alimente congelate si refrigerate , principalul obiect de activitate fiind carnea ( de porc , peste , porc si vita) si legumele.

S.C. LAICOM S.R.L. este in acelas timp un model de afacere integrata vertical , avand in proprietate depozite frigorifice , un parc auto ce deserveste distributia , o linie moderna de portionare si ambalare si un abator cu licenta de export in Uniunea Europeana.

De- a lungul timpului compania a reusit sa - si creeze legaturi de afaceri la nivelul global cu parteneri din Asia , Europa, America de Nord.In acelas timp compania a stabilit si si - a intarit pozitia pe piata romaneasca – reteaua de distributie aprovizionand principalele lanturi de magazine: Real , Billa , Spar Interex , Rewe , Metro , Penny Market , Auchan precum si mii de clienti.

Incepand cu 2008 compania si – a extins portofoliul de afaceri cu noi variante si game de produse.

Capitolul I - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. LAICOM S.R.L.

1.1 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezinta valoarea absoluta a surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor circulante sau partea surselor stabilite allocate finantarii ciclice.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent utilizata pentru finantarea activelor ciculante , impusa de diferentele dintre sumele de incasat si sumele de paltit precum si de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe termen scurt devin exigibile.

Formele sub care se regaseste fondul de rulment sunt in functie de aparentele capitlaului

fondul de rulment propriu , apreciaza cuantumul participarii capitalului propriu la finantarea activelor circulante

FRP = Capital permanent – Active imobilizate

FRP = Fondul de rulment – Datori pe termen mediu si lung

fondul de rulemnt strain , pune in evidenta participarea imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor ciruclante :

FRS = Fondul de rulment – Fondul de rulment =Datorii pe termen ,mediu si lung

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt

In acesta situatie fondul de rulment reflecta corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt .

Acesta prezinta o valoare informativa tidicata asigurand legatura dintre cele doua parti ale bilantului financiar.Ca urmare fondul de rulment este considerat ca fiind cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditatea - exigibilitatea care permite apreciera pe termen scurt a riscului de incapacitate de plata.

Analiza Fondului de rulmemt

Tabelul Nr . 1

Nr.Crt IndicatoriPerioada Analizata

2007 20081 Capital Permanent 1399622 103064482 Active Imobilizate 3937946 128907793 Fondul de rulment -2538324 -25843314 Active Circulante 7235655 138493145 Datorii pe termen scurt 4667870 80012276 Fondul de rulment 2567785 5848087

Pe perioada analizata fondul de rulment inregistreaza oscadere ajunsa la valori negative in anul 2007 , aceasta reprezentand o imbunattatire a situatiei

Aceasta situatie este datorata unui ritm de crestere mai mare a capitalului permanent decat al activelor imobilizate.Din pacate resursele proprii au trecut printr-o scadere enorma datorata creditelor pe termen lung.

Creditele pe termen lung , vor avea un effect pentru perioadele urmatoare , o crestere a cheltuieli;or cu dobanzile.

a) Fondul de rulment propriu

Tabelul Nr. 2


2007 2008

1 Capital Propriu 646165 811820

2 Active Imobilizate 3937946 12890779

3 Fondul de rulment-

3291781 -12078959

4Indice de crestere a capital propriu 125.6366408

5Indice de crestere a activelor imobilizate 327.3477849

Fondul de rulment propriu e negative si inregistreaza o inrautatire datorita cresterii capitaluilui propriu intr-un ritm mult mai mic de cea a activeelor imobilizate.

1.2 Analiza Necesarului de Rulment

Necesarul de fond de rulment reprezinta cuantumul activelor ciclice ce trebuie finantate

din fondul de rulment , respective activele circulante (cu termen de lichiditate sub un an ) care urmeaza sa fie finantate din surse stabile(cu exigibilitate mai mare de un an).

In practica economica necesarul de fond de rulmenteste analizat pe doua componente Necesarul de fond de rulment din exploatare , se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice de exploatare si resursele ciclice de exploatare.

Necesarul de fond de rulment din afara exploatarii ,se determina ca diferenta intre necesitatile ciclice din afara exploatarii si resursele ciclice din afara exploatarii

Necesarul de fond de rulment

Tabelul Nr . 3

Nr. Crt Indicatori

Perioada Analizata2007 2008

1 Stocuri 2837124 25252732 Creante 4326573 109209893 Active Curente 7163697 134462624 Pasive Curente 9773979 164336455 Indice de crestere a Activelor curente 187.7000381

6Indice de crestere a Pasive€lor curente 168.1366923

7 Necesarul de fond de rulment -2610282 -2987383

Necesarul de fond de rulment se afla in crestere datorita cresteri mai mari al activelor curente decat al pasivelor curente.

Pe baza bilantului patrimonial acesta se stabileste astfelNFR = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – (Datoriile pe termen scurt – Credite

pe termen scurt ) = (Active circulante – Disponibilitati banesti) – Obligatii pe termen scurt

NFR = (Stocuri – Creante)- Credite pe termen scurtNevoia de fond de rulment semnifica in esenta activele circulante de natura stocurilor si a

creantelor nefinantate pe seama obligatiilor pe termen scurt(surselor atrase).Obligatiile pe termen scurt de natura celor fata de furnizori , salariati , bugetul de stat , pana in momentul platii lor reprezinta o sursa atrasa de finantare a activelor circulante.

Pe baza bilantului functional nevoia de rulment se determina astfel:NFR = Nevoi ciclice- Resurse ciclice

In acest caz nevoia de fond de rulemnt este formata din aprtea pentru exploatare (NFRE) si cea in afara exploatarii (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE NFRE = Active ciclice sferente exploatarii - Surse ciclice aferente exploatariiNFRAE = Active cilcie din afara exploatarii – Surse ciclice din afara exploatarii

Marimea nevoi de fond de rulment din exploatare este influentata de natura activitatii , durata ciclului de fabricatie , viteza de rotatie a stocurilor si creantelor , nivelul de activitate.

Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva , situatia se considera a fi normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare .Astfel aceasta reflecta un decalj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare.

Daca dimpotriva nevoia de fond de rulment este negativa aceasta seminifica un surplus de resurse temporare comparativ cu nevoile temporare , situatia fiind favorabila doar daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si ale angajarii de datorii cu scadente mai mari.In caz contrar situatia este negativa deoarece este determinata de intreruperi temporare in apovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitarea de productie.

1.3Analiza Trezoreriei Nete

Analiza trezoreriei nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt cand se compara o marime relative constanta (fondul de rulment)cu o marime fluctuanta (necesarul de fond de rulment).

Trezoreria , la nivelul unei intreprinderi este imaginea disponibilitatilor monetare si a plasamentelor , pe termen scurt, aparute din evolutia curenta a incasarilor si platilor respective din plasarea excedentului monetar.

Trezoreria neta

Tabelul Nr. 4


2007 20081 Fondul de rulment -2538324 -25843312 Necesarul de fond de rulment -2610282 -29873833 Trezoreria Neta -5148606 -5571714

Trezoreria se afla intr-o tendinta de crestere datorita lipsei creditelor pe termen scurt si cresterii pasivelor curente adica a datoriilor fata de furnizori.Cresterea datorata fata de furnizori seafla in situatia in care nu se poate negocia de termenele de plata acestea fiind fixate fapt ce poate inrautati relatiile intreprinderii cu partenerii sai.

Trezoneria neta pozitiva semnifica un excedent monetare al exercitiului financiar si daca aceasta se mentine in cadrul mai multor exercitii financiare successive , acesta situatie demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor nanesti pentru intarirea pozitiei firmei pe piata .Daca nevoia de fond de rulement este constanta , atunci trezoneria neta pozitiva este echivalentul profitului net , diminutat cu dividentele platite in cursul aceleasi perioade , la care se aduna amortizarea.

Daca in calulul nevoii fondului de rulment nu s-au luat in considerare creditele pe termen scurt , trezoreria neta negative reflecta un deficit monetary , respective un dezechilibru financiar la sfarsitul anului si care a fost acoperit pe seama creditelor pe termen scurt .Daca nevoia de fond de rulment este constanta , trezoreria neta negative este efectul inregistrarii de pierderi. Totusi atunci cand intreprinderea realizeaza produse rentabile dispune pe piata (de aprovizioanre si de desfacere) dar inregistreaza o crestere a nevoii de fond de rulment ca urmare a dezvoltarii activitatii , existenta unei trezorerii nete negative nu seminifaca o situatie economico- financiara nefavorabila , ci inregistreaza unui decalj intre termenul mediu de trensofrmare a stocurilor si creantelor in lichiditati si durata medie de onorare a obligatiilor pe termen scurt.

1.4Analiza ratelor de finantare

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii, respectiv examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între capitalurile proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii.

Sursele de finanţare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanţează: resursele utilizate pentru finanţarea unui activ imobilizat trebuie să poată rămâne investite în întreprindere o durată cel puţin egală cu durata de viaţă a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată cu lichiditatea activelor finanţate, adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare. Numai în aceste condiţii poate fi vorba de o structură financiară echilibrată care poate asigura independenţa financiară a întreprinderii.

În gestiunea financiară se utilizează atât noţiunea de structură financiară cât şi cea de structură a capitalului, cu precizarea că structura financiară desemnează compoziţia pasivului bilanţului financiar, în timp ce structura capitalului arată compoziţia finanţării întreprinderii pe termen lung: acţiuni (ordinare, privilegiate), obligaţiuni (ordinare, convertibile), împrumuturi bancare.

În privinţa unor structuri financiare ideale sau acceptabile există câteva principii esenţiale de care trebuie să se ţină seama în gestiunea financiară, printre care amintim:1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din asemenea datorii.2) Finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu şi lung este admisă cu condiţia ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente şi să poată fi rambursată progresiv prin autofinanţare, până întreprinderea ajunge la autonomie financiară (finanţarea din capitaluri proprii).

Structura finanţării reflectată prin ratele de structură a pasivului, care în optica bilanţului financiar grupează posturile după criteriul scadenţei, vizează raportul între capitalurile proprii (C) şi datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:

Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.Raportul dintre datoriile totale (D) şi capitalurile proprii (C) exprimă rata îndatorării

globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar şi prezintă importanţă atât pentru manageri cât şi pentru creditori, deoarece reflectă, pe de o parte, gradul de independenţă financiară şi, pe de altă parte, posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).

Definirea structurii financiare implică şi determinarea raportului între fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) şi fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor întreprinderii, sursele permanente de finanţare trebuind astfel structurate încât să maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii).

Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare, aceasta măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare şi gradul de lichiditate-solvabilitate. Acestă autonomie este ameninţată de existenţa unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari.

Capitolul II - ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE PE BAZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE LA S.C.

LAICOM S.R.L.

2.1Analiza structurii soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori claculati si cascada sub forma de solduri care evidentiaza etapele formarii rezultatului exercitiului.

Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai cuprinzator.Marja comerciala , determina performantele intreprinderii care functioneaza in sfera

distribuirii si comercializarii , iar in cazul intreprinderii din alte domenii performeaza rezultatul din activitati de comert.

Un sold intermediar al gestiunii este diferenta dintre doua valori. Prin scaderi successive se obtinindicatori de caracterizare a rentabilitatii si gestiunii firmei (unii se regasesc ca atare in Contul de Profit si Pierdere ,Iar altii se determina in situatia soldurilor intermediare de gestiune).

Soldurile intermediare ale gestiunii se prezinta intr- un tablou care in esenta este o alta modalitate de rpezentare a contului de rezultate.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune se poate realize pe baza: Modificarilor absolute Indicilor cu baza fixa in lant si medii; Ritmurilor de baza fixa in lant si medii; Metodei ratelor; Metodei substitutiilor in lant

Marja comerciala , determina performantele intreprinderii care functioneaza in sfera distribuirii si comercializarii , iar in cazul intreprinderii din alte domenii performeaza rezultatul din activitati de comert.

Marja comercialaTabelul Nr. 5

Nr crt

Indicatori UMPerioada analizata

2007 20081 Venituri din vanzarea marjei lei 35.607.688 35.454.6492 Cheltuieli privind marja lei 30.626.145 30.416.8193 Marja comerciala lei 4.981.543 5.037.8304 Rata comerciala lei 16,3 16,65 Rata marjei comerciale % 13 14,2

6Indice venituri din vanzarea marjei % 100

7 Indice cheltuieli privind marja % 998 Indice marja comerciala % 101

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Tabelul Nr 6

Nr crt

Solduri intermediare de gestiuneExercitiul financiar

Precedent Curent

1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 35 607 688 35 454 649

2 Costul mfurilor vândute (Chmf)

3 Marja comercială (Mc)(1-2) 4.981.543 5.037.830

4 Producţia vândută (Pv) 537 840 1 394 736

5 Cifra de afaceri netă (CA)(1+4) 36 145 528 36 849 385

6 Variaţia stocurilor (±ΔS) 0 0

7 Producţia imobilizată (Pi)

8 Producţia exerciţiului(Pex)(4+6+7) 537. 840 1.394.736

9 Consumuri intermediare (Ci)

10 Valoarea adăugată (Vad)(3+8-9) 4 637 926 4 291 453

11 + Subvenţii de exploatare 0 0

12 - Alte impozite şi taxe

13 - Cheltuieli cu personalul 552048 727255

14 Excedent brut de exploatare(EBE) 4 060 976 3 499 694

15 Alte venituri din exploatare 100165 2947703

16 - Ajustare valori imobilizări 433996 858527

17 Alte cheltuieli de exploatare 3416328 4451271

18 Rezultatul din exploatare (Rexp 767 559 2 596 839

19 Venituri financiare 659248 905339

20 - Cheltuieli financiare 879849 3011443

21 Rezultatul financiar (Rfin) -220601 -2106104

22 Rezultatul curent (Rcrt)(18 + 21) 546 958 490 735

23 Rezultatul extraordinar (Rextr 0 0

24 Rezultatul brut (Rbr)(22 +23) 546 958 490 735

25 Impozitul pe profit 84034 76669

26 Rezultatul net (Rnet)(24 - 30) 462 924 414 066

Analiza productiei exercitiului

Tabelul Nr . 7

Nr crt Indicatori UM

Perioada Analizata2007 2008

1 Productia vanduta lei 537. 840 1.394.7362 Productia Stocata lei 0 03 Porductia imobilizarilor lei 0 04 Productia exercitiului lei 537. 840 1.394.7365 Indice productia vanduta % 259

6 Indice productia exercitiului % 259

Pe perioada analiza productia exercitiului este egala cu productia vanduta.

Analiza cifrei de afaceri

Conceptual cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala , cifra de afaceri neta , cifra de afaceri medie , cifra de afaceri marginala , cifra de afaceri citica.

Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta totalitatea afacerilor unei societati evaluate la preturile pietei sau suma totala a veniturilor din operatiuni comericale effectuate de o intreprindere intr-o perioada de timp determinate.

Cifra de afaceri neta (CAn) conform cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standardele de Contabilitate Internationale este formata din productia vanduta (conturile , 701, 702, 703,704,705,706,708) veniturile din vanzari marfuri(707) si veniturile din subventii de exploatare aferene vanzarilor (7411).

Cifra de afaceri medie , reflecta venitul obtinut pe unitatea de produs sau serviciuCifra de afaceri marginala ( CAm) exprima variatia veniturilor unei intreprindri (∆CA)

generate de cresterea /scaderea cu o unitate a cantitatii vandute(∆Q).Cifra de afaceri critica (CAmin) reprezinta nivelul vanzarilor la care se asigura acoiperirea

integrala a cheltuielilor , pragul la care societatea incepe sa devina profitabila.

Tabelul Nr 8

Evolutia cifrei de afaceri

Aprecierea dimensiunilor activitatii economice a unui agent economic si a modificarii acesteia in timp este ablsolut obligatory pentru procurarea si asigurarea acesteia in timp este absolute oblugatorie pt procurarea si asigurarea resurselor viitoare necesare indeplinirii obiectivelor propuse.

Analiza evolutiei in timo a cifrei de afaceri se realizeaza cu ajutorul marimilor absolute , indicilor de dinamica (cu baza fixa si in lant) si a reitmurilo rmedii.In conditiile unei economii de piata instabile pntru o apreciere reala a rezultatelor intreprinderii se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele emdiu al preturilor in scopul eliminarii efectului infflatiei , factor exogen care nu reflecta efortul propriu al unitatii economice,

Tabelul Nr. 9


Perioada Analizata

2007 2008

1 Cifra de afaceri lei36 145

52836 849

385

2 Venituri din vanzari marfuri lei35 607

688 35 454

649

3 Productia vanduta lei 537 840 1 394 736

4 Indice cifra de afaceri % 102

5 Indice venituri din vanzarea marfi % 100

6 Indice productia vanduta % 259

7 Venituri din exploatare lei36 245

69339 797

088

8 Venituri totale lei36 245

69339 797

088

9 Pondera cifrei de afaceri din venit exploatat 99,7 93

10 Pondera cifrei de afaceri din totalul veniturilor 99,7 93

11Pondera veniturilor din vanzarea marfurilor in cifra de afaceri 98,4 96,2

Nr crt

Indicatori UMPerioada Analizata

2007 2008

1 Venituri din vanzarea marfurilor lei35 . 607 .

68835 . 454 .

6492 Porductia vanduta lei 537 . 840 1 . 394 .736

3 Cifra de afaceri lei36 . 145 .

52836 .

849 .385

4Indice venituri din vanzarea marfurilor % 100

5 Indice peoductia vanduta % 2596 Indice cifra de afaceri % 102

7Pondera veniturilor din vanzarea marfi in cifra de afaceri 98,4 96,2

8Pondera productiei vanduta in cifra de afaceri 1,4 3,7

9 Cifra de afaceri % 1

12 Pondera productiei vandute in cifra de afaceri 1,4 3,7

Analiza structurala a cifrei de afaceri pe tipuri de activitati , sortimente , clienti, ciclu de viata a produselor ,piete de desfacere ,este nu numai recomandata ci si necesara deoarece ea permite luarea unor decizii obiective care sa conduca la maximizarea efectelor obtinute in raport cu eforturile depuse.Practic nu toate variabilele unui anumit criteriu detin acelas coefficient de seminificatie in obtinerea rezultatelor economice si in consecinta politica , strtegica a unitatii trebuie sa ia in considerare aceste aspecte in scopul eficientizarii activitatii.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Scopul analizei factoriale este determinarea corelatiei dintre diferiti factori de influenta (interni sau externi , directi sau indirecti) si indicatorul analizat si gasirea solutiilor pentru redresarea activitatii sau imbunatatirea performantelor viitoare.

Untilizatorii sunt in principal agentii economici , institutiile financiare creditoare , actionarii , statul.

Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat de la un domeniu de activitate la altul (productie , comert , turism)intrucat factorii de influenta si relatiile de cauzalitate sunt specifice.

Efectuarea analizei factoriale presupune luarea in considerare a structurii cifrei de afaceri si a dinamicii acesteia , urmarrea structurii cifrei de afaceri se poate efectua pe categoria de venituri produse sau clienti.

Dinamica cifrei de afaceri refelecta evolutia in timp a acesteia reflectand posibilitati viitoare de dezvoltare a societatii .

Analiza factoriala este urmatoareaModificarea cifrei de afaceri in anul 2007 coarativ cu anult N-1 este:

∆CA=CA1-CA0

Tabelul Nr . 10

Calculul valorii adaugate

Valoarea adaugata defineste dimensiunea reala a activitatii intreprinderii si reprezitna plusul de bogatie obtinut peste consumurile intermediare provenite de la terti prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii. Valoarea adaugata permite aprecierea contributiei intreprinderii la realizarea produsului intern brut si evidentierea gradului de integrare pe verticala , prin raportarea la productie. Beeneficiarii valorii adaugate sunt : personalul , actionarii , statul , institutiile de credit si intreprinderea. Valoarea adaugata poate fi determinate prin doua metode: sustractiva si aditiva.

Tabelul Nr. 11

Nr crt


2007 20081 Marja comerciala 4.981.543 5.037.8302 Productia exercitiului 537. 840 1.394.7363 Cheltuieli materiale totale 117.964 451.0554 Cheltuieli cu lucrari servicii 3.246.280 3.410.1075 Consum intermediar 343.617 746.3776 Valoarea adaugata 4.637.926 4.291.4537 Amortizarea 548.951 1.280.6068 Valoarea adaugata neta 4.088.975 3.010.8479 Rata valorii adaugate 88 70

Nr crt


2007 2008

1 Cifra de afaceri lei36 145 528 36 849 385

2 Active totale lei11 173 601 26 740 093

3 Active circulante lei7 235 655 13 849 314

4 Stocuri lei2 837 124 2 525 273

5 Active circulante/ Active totale 0,65 3,60

6 Stocuri / Active circulante 0,39 0,18

7 Cifra de afaceri / Stocuri 12,74 14,59

8 Modificarea cifrei de afaceri ∆CA

9 ∆ CA ( Active totale) 495975832,15

10 ∆ CA ( Active circulante/Active totale) 74168461,15

11 ∆ CA (Stocuri / Active circulante) 176443030,89

12 ∆ CA (CA /Stocuri) -542933695

10 Indice productia exercitiului 25911 Indice consumul intermediar 21712 Indice valoarea adaugata 93

Excedentul brut din exploatare reflecta rezultatul brut al intreprinderii degajat de activitatile de exploatare fiind considerat primul sold intermediary de gestiune cu semnificatie in termen de rentabilitate.

Tabelul Nr. 12

Nr crt

Indicatori UMPerioada analizata2007 2008

1 Valoarea adaugata lei 4.637.926 4.291.4532 Subventii din exploatare lei 0 03 Cheltuieli cu personalul lei 552.048 727.2554 Impozite taxe, varsaminte lei 24,902 64.5045 EBE lei 4.060.976 3.499.6946 Indice valoare adaugata % 937 Indice cheltuieli personal % 1328 Indice Impozite, taxe % 2599 Indice EBE % 86

Rezultatul financiar , reflecta expresia politicii financiare si de plasament adoptata de societate , calculandu-se ca diferenta intre venit si cheltuielile financiare.

Tabelul Nr 13 Rezultat financiar=venituri financiare- cheltuieli Financiare

Venituri financiare - Cheltuieli financiareRezultatul finaciar

Perioada analizata

659.248 - 879.849 - 220 . 601 2007

905.339 - 3.011.443 -2.106.104 2008

Rezultatul current al exercitiului masoara rezultatul degajat de active curente a intreprinderii , active care cuprind active de exploatat si active financiare.

Tabelul Nr 14

Rezultatul din exploatare + rezultatul financiar

Rezultatul curentPerioada analizata

767.559 - 220.601 546.958 20072596839 - 2.106.104 490.735 2008

Rezultatul extraordinar ,este determinat ca diferenta intre venitturi extrordinare si cheltuieli extrordinare.

Tabelul Nr 15

Venituri extrordinare - Cheltuieli Rezultatul extraordinar Perioada

extraordinare analizata

0 - 0 0 2007

0 - 0 0 2008

Rezultatul brut al exercitiului este egal cu rezultatul current plus rezultatul extraordinar.

Tabelul Nr 16

Rezultatul curent+ Rezultatul extraordinar

Rezultat BrutPerioada analizata

546 . 958 + 0 546 958 2007490.735 + 0 490 735 2008

Profitul net se determina ca diferenta intre rezultatul brut si impozitul pe profit.

Tabelul Nr 17

Rezultat Brut - Impozit pe profit Pofitul netPerioada analizata

546 958 - 84 034 462 924 2007

490 735- 76 669 414 066 2008

Tabelul Nr 18

Nr crt


2007 20081 Rezultatul din exploatare lei 767 559 2 596 8392 Rezultatul financiar lei -220601 -21061043 Rezultatul. Curent lei 546 958 490 7354 Rezultatul extraordinar lei 0 05 Rezutatul brut lei 546 958 490 7356 Rezultatul net lei 462 924 414 066

Analiza factoriala a valorii adaugate

Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii adaugate da la baza de comnparatie , estimarea contributiei diferitilor factorilor de influenta la formarea si modificarea indicatorului analizat si indentificarea solutiilor de redresare a activitatii economice viitoare.

Tabelul Nr .19

Calculul rezultatului din exploatareTabelul Nr. 20

Nr crt

Indicatori UMPerioada Anlizata

2007 20081 Venituri din exploatare lei 36.245.693 36.797.0882 Cheltuieli din exploatare lei 36.478.134 37.200.2493 Rezultatul din expoatare lei 767559 25968394 Indice venituri exploatare % 110

5Indice cheltuieli din exploatare % 105

6Indice rezultatul din expoatare % 338

Analiza factoriala a excedentului brut din explotare

Tabelul Nr 21

Nr Crt Indicatori UM

Perioada analizata

2007 2008

1 EBE lei 4 060 976 3 499 694

2 Q exerciutiu lei 537 840 1 394 736

3 Valoarea adaugata lei 4 637 926 4 291 453

4 Valoarea adaugata / Q exercitiu 8,62 3,07

5 EBE / Valoarea adaugata 0,88 0.82

6 ∆ EBE (Q exercitiu) lei 6 470 017

7 ∆ EBE (Valoarea adaugata/Q exercitiu) lei 1 099 109

8 ∆ EBE ( EBE / Valoarea adaugata) lei 71 524 216

9 ∆ EBE lei -561282

Analiza factoriala a rezultatului din exploatare


Perioada Analizata

2007 2008

1 Valoarea adaugata lei 4 637 926 4 291 453

2 Numar personal pers 4 4

3 Q exercitiului lei 537 840 1 394 736

4 Q exercitiului / Numar personal lei/pers 134 460 348 684

5 Valoarea adaugata / Q exercitiu 8,62 3,07

6 ∆ Valoarea adaugata lei -346473

7 ∆ Valoarea adaugata (Numar personal) lei 0

8∆ Valoarea adaugata (Q exercitiu/ Numar personal) lei 7389224

9∆ Valoarea adaugata (Valoarea adaugata/ Cifra de afaceri) lei 1549706

Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului, caracterizează în mărime absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul relaţiei:

Tabelul Nr 22


Perioada analizata

2007 2008

1 Active totale lei 11 173 601 26 740 093

2 Active circulante lei 7 235 655 13 849 314

3 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 385

4 Rezultatul exploatat lei 767 559 2 596 839

5 Active circulante / Active totale 0,65 0,52

6 Cifra de afaceri / Active circulante 4 2,7

7 Rezultatul exploatat / Cifra de afaceri 0,21 0,07

8 ∆ Rezultatul exploatat lei

9 ∆ Rezultatul exploatat (Active totale) lei

10 ∆ Rezultatul exploatat Active circulante / Active totale) lei

11∆ Rezultatul exploatat (Cifra de afaceri/Active circulante) lei

12∆ Rezultatul exploatat (Rezultatul exploatat /cifra de afaceri lei

Analiza factoriala a rezultatului netTabelul nr 23

nr crt Indicatori UM

Perioada analizata2007 2008

1 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 3852 Rezultatul net lei 462 924 414 0663 Rezultatul net / Cifra de afaceri 0,01 0,014 ∆ Rezultatul net lei -488585 ∆ Rezultatul net ( Cifra de afaceri) lei

6∆ Rezultatul net ( Rezultatul net/Cifra de afaceri) lei

Analiza gestiuni financiare a firmei

Gestionarea resurselor trebuie sa asigure realizarea integrala si la termen a obiectivului de activitati , obtine produse si servicii de calitate superioara ,competivitate pe piata , valorificarea superioara a potentialului resurselor.

Exprimarea sintetica a modului de gestionare a resurselor se realizeaza cu ajutorul vitezei de rotatie prin care se masoara durata in timp necesara parcurgerii tuturor fazelor ciclului de exploatare.

La randul lor ratele de gestiune masoara durata de transformare a activelor in lichiditati si durata de reinoire a datoriilor.

Analiza ratelor de generale de gestiune

Derularea activelor curente este asigurata de procese economice prin care se asigura transformarea materiilor prime si a materialelor in noi valori de intrebuintare si totodata de procese financiare prin care se masoara durata in timp si alocarea surselor financiare pentru desfasurarea activitatii.

Din veniturile totale se acopera toate cheltuielile , reinoiesc imobilizarile fixe si stocurile se ramburseaza creditele, se achita obligatiile financiare si fiscale si se creeaza resursele de dezvoltare.

In acest context ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a resurselor pe care le are la dispozitie o firma respectiv vit4eza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic si ajunge sa devina lichiditati.

Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:: Numarul de rotatii care ne arata de cate ori se roteste elemental de active sau pasiove , analizate prin elemental de venit intr o perioada de gestiune.

Durata in zile a unei rptatii arata durata medie in care elemetul analaizat parcurge intregul ciclu si se reintoarce in firma sub forma initiala (baneasca).Cresterea duratei medie in zile a unei rotatii inseamna o recuperare mai rapida a elementelor analizate sub forma baneasca. Cei doi factori ai vitezei de rotatie se4 conditioneaza reciproc ( veniturile depend in mare masura de nivelul si evolutia elementelor de active si pasiv care la randul lor depind direct de niveul veniturilor.)

Accelerarea vitezei de rotatie concretizeza in crestere numarul de rotatii s-au in diminuarea duaratei in zile a unei roataii inseamna reducrea necesarului de resurse pentru realizarea unui anumit nivel a venitului deci obtinerea unui venit mai marela un consum total datorat de resurse.Acest lucru are loc atunci cand dinamica elementului de venit devanseaza ca un rotm dinamica elementului de active sau passive.Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca effect eliberarea absoluta sis au relative a resurselor materiale si financiare reducerea cheltuielilor de exploatare si sporire a profitului.

Incetinirea vitezei de rotatie constata prin reducerea numarului de rotatii sau crestrerea duratei in zile a unei rotatii inseamna cresterea necesarului de resurse pentru atingerea unui anumit nivel de venit si deci obtinerea unui nivel mai scazut al venitului la un consum datorat de resurse.Acest6 lucru wse intampla cand dinamica elentului devenit este devansat ca ritm de dinamica elementului de active sau passive.

Viteza de rotatie a resurselor este elemetul determinat de nivelul si evolutie si a masei profitului .Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca effect direct eliberarea sau imobi.lizarea absoluta sau relative de resurse.

Analiza ratelor de gestiune are loc detaliat si se realizeaza grupat in : Rate generale de gestiune a resurselor financiare

Rate generale de gestiune a utilizarilor financiare Rate de gestiune a stocurilor Rate de gestiune a creantelor curente Rate de gestiune a datoriilor curente

Analiza gestiunii generale urmareste sa aprecieze nivelul general de utilizare a resurselor aflate la dispozitia intreprinderii respective viteza cu care aceste resurse parcurg circuitul economic si ajung sa revina in firma sub forma baneasca.

Analiza are loc pe doua mari directii Analiza ratelor generale de gestiune a pasivelor Analiza ratelor generale de gestiune a activelor

Analiza gestiuni capitalurilor permanente

Viteza de rottie a capitalurilor permanente arata modul de frucftificare a resurselor .Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni capitalurilor permanente

de doua rotatii care corespund unui termen mediu de revenire sub forma baseasca initiala de 180 zile.

Masurile principale de influentare a ratei sunt Cresterea eficienta a capitalului permanent Alocarea corespunzatoare a capitalului permanent in procesul finantar

Analiza gestiunii capitalurilo proprii

Viteza de rotatie a capitalurilor proprii arata numarul de refolosire ala capitalurilor proprii pe seama veniturilor totale intr-o perioada de gestiune.

Valoarea minima care asigura o eficineta acceptabila a gestiuni capritalurilor proprii este de 2 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banseasca initiala de 180 zile

Principalele masuri de influentare a vitezei de rotatie a capitalurilor proprii sunt Cresterea eficienta a capitaluilui propriu Gradul de valorificare a capitalului propriu.

Analiza gestiuni datoriilor totale

Viteza de rotatie a resurselor imprumutate arata numarul de refaceri ale surselor imprumutate pe seama veniturilor totale intr-o perioada de gestiune.

Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni datoriilor totale este de patru rotatii care corespunde unui termen de recuperare de circa 90 zile.

Viteza de rotatie a surselor imprumutate pe termen mediu si lung ne arata numarul de refaceri ale surselor imprumutate pe termen mediu si lung pe baza veniturilor totale intr o anumita perioada de gestiune.

Viteza de roattie a datoriilor curente arata numarul de reconstituiri ale datoriilor curente pe seama veniturilor totale intr o perioada de gestiune.

O valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni datoriilor curente este de minim 4 rotatii care corespund unui termen mediuu de creditare comerciala si financiara de circa 90 zile.

Analiza gestiunii activului total

Viteza de rotatie a activului reflecta eficienta ulitizarii tuturor bunurilor respective nivelului general de organizare a activitatii.

Pentru firmele industriale principalele valori de referinta sunt: Sub o rotatie , aspect ce reflecta o roganizare total necorespunzatoare Intre 1 si 1,4 rotatii ceea ce reflecta o organizare corespunzatoare si 2 2 si peste 2 rotatii ceea ce reflecata o organizare foarte bunaValoarea minima obligatori care asigura o eficienta acceptabila a gestiunii activelor totale este de 2 roatii care coresunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 180 zile.

Principalul effect al accelerarii vitezei de rotatie il reprezinta relansarea financiara. Invers reducerea vitezei de rotatie are un effect principal a presiuni financiare rezultata de cresterea gradului de imobilizare a activelor.

Principalele masuri pentru imbunatatirea nivelului de gestiune a activului sunt: Optimizarea structurii activului in accord cu obiectivul de activitate si particularitatile

tehnice si tehnologice ale act6ivelor de exp,loatare. Valorificarea superioara a imobilizarilor Cresterea cifrei de afaceri

Analiza gestiuni activelor imobilizate

Viteza de rotatie a activelor imobilizate reprezinta indicatorul de intensitate a capitalului si reflecta eficienta utilizarii imobilizari firmei.Valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni activelor imobilizari este de patru rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banesca de circa 90 zile.Cresterea vitezei de rotatie evidentiaza cresterea eficientei utilizarii activelor imobilizate respective reducerea duratei de recuperare a lor sub forma baneasca , creesterea gradului de lichiditate a activului , imbunatatirea structurii activelor imobilizate in corelatie a specificului activitatii.

Principalul effect al accelerarii vitezei de roatie il reprezinta relaxarea financiara.Masurile ce pot fi luate in vederea cresterii vitezei de rotatie a activelor imobilizate sunt

urmatoarele : Optimizarea structurii active imobilizate directia cresterea ponderii mijlocelor fixe active. Reducerea consumului specific imobilizarilor la unitatea de venit respective cresterea

randamentului imobilizarilor.

Analiza gestiuni activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor circulante exprima numarul de rotatii sau durata medie a unei roatii effectuate de activele circulante prin venituri totale.

Valoarea minima acceptata care asigura o eficienta acceptabila a gestiuni activelor circulante este de 6 rotatii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma banseasca initiala de circa 60 zile.

Cresterea vitezei de rotatie reflecta sporirea eficientei utilizarii activelor circulante , reducerea duratei de recuperare a acestora sub forma baneasca , cresterea gradului de lichiditate ale activului imbunatatirea structurii activelor circulante in raport de specificul activelor desfasurate .

Principalul effect al accelerarii ce pot fi luate pentru cresterea viteze3i de roatie a activelor circulante:

Optimizarea structurii activelor circulante Gestionarea eficenta a stocurilor materiale si cresterea grdului de lichiditate a

activelor circulante.

Viteza de rotatie a capitalului permanentTabelul Nr 24

nr crt


2007 20081 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 9412 Capital permanent lei 1 399 622 10 306 4483 Numar de rotatii rot 26,09 0,364 Durata unei rotatii rot 10,95 102,25 Valoarea minima rot 2 2

Viteza de rotatie a capitalului propriuTabelul Nr 25



1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 9412 Capitaluri proprii lei 646 165 811 8203 Numar de rotatii rot 56,52 45,464 Durata unei rotatii rot 3,65 7,35 Valoarea minima rot 2 2

Viteza de rotatie a datoriilor totale

Tabelul Nr 26


Perioada analizata

2007 2008

1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 941

2 Datorii toatel lei 15 195 306 19 129 500

3 Numar de rotatii rot 2,40 1,93

4 Durata unei rotatii rot 149,65

5 Valoarea minima rot 4 4

Viteza de rotatie a activului total

Tabelul Nr 27



1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 9412 Active totale lei 11 173 601 26 740 0933 Numar de rotatii rot 3,27 1,384 Durata unei rotatii rot 113,15 262,85 Valoarea minima rot 2 26 Presiunea sau relaxarea 0 -1477798838

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Tabelul Nr 28



1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 9412 Active imobilizate nete lei 3 937 946 12 890 7793 Numar de rotatii rot 9,27 2,864 Durata unei rotatii rot 36,5 127,755 Valoarea minima rot 4 46 Presiunea sau relaxarea 0 -9226235214

Viteza de rotatie a activelor circulante

Tabelul Nr 29



1 Venituri totale lei 36 521 986 36 904 9412 Active circulante lei 7 235 655 13 849 3143 Numar de rotatii rot 5,05 2,664 Durata unei rotatii rot 73 138,75 Valoarea minima rot 6 66 Presiunea sau relaxarea 0 -1748128780

Gestiunea stocurilor

Rotatia stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadile activitati pana se reinoiesc in forma baneasca in initiala .

Cu cat viteza de rotatie a lor este mai mare cu atata eficienta folosirii lor este mai mare avand drept effect eliberarea de resurse financiare.

Analiza gestiuni stocurilor totale

Rata de gestiune a stocurilor arata de cate ori intr-o perioada de gestiune stocurile ,matteriale trec succesiv prin fazele de aprovizionare fabricatiei si vanzare , respective durata in zile a unei rotatii complete.Valoarea minima care asigura o eficeinta acceptata a gestiuni stocurilor este de 8n rotattii care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma baneasca initiala de 45 zile .Cu cat viteza de rotatie a stocurilor este mai mare atata eficienta folosirii lor este mai ridicata deoarece efectele obtinute in urma folosirii acestora sunt mai mari.

Principalul effect este eloberarea de resurse financiare.Eliberarile sunt echivalente cu disponibilitatile de resurse materiale si financiare .Pricipalul effect este imobilizarea resurselor financiare.Imobilizarile sunt echivalente cu un necesar suplimentar de resurse materiale si financiare.Eliberarile (E) sau imobilizarile (I)se pot calcula astfelE(-) sau I(+) = (dz1-dzo)*S1/dz1

Masurile principale pentru accelelrarea vitezei de rotatie a stocurilor se pot indentifica in stadiul circuitului economic in care actioneaza : aprovizionare, depozitare, productie , desfacere, incasare.

Viteza de rotatie a stocurilor totale

Tabelul Nr 30

nr crt indicatori UM


1 Cifra de afaceri lei 36 145 528 36 849 3852 Stocuri totale lei 2 837 124 2 525 2733 Numar rotati rot 12,74 14,594 Durata unei rotati zile 25,55 21,95 Valoare minima$ rot 8 86 E(-)sau I(+) lei

Analiza gestiuni stocurilor pe elemente componente

Pentru o obtine o imagine mai detaliata asupra gestiunilor vitezei de rotatie asupra stocurilo se analizeaza pe principalele sale componente corespunzator fazelor ciclului de exploatare – comercializare

Stocul de productie neterminata Stocul de materii prime si materiale Stocul de produse finite Stocul de marfuri

Analiza gestiuni stocurilor de produse finite

Viteza de rotatie a stocurilor de produs finite arata eficeinta activelor de desfacereMasurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea cprepunzatoare a activelor de d esfacere si depozitarea produselor finite

Viteza de rotatie a stocurilor de produse finiteTabelul Nr 31


Perioada analizata

2007 2008

1 Productia vanduta lei 131 061 537 840

2 Stocuri de produse finite lei 0 0

3 Numar de roatii rot 0 0

4 Durata unei rotatii zile 0 0

5 E(-)sau I(+) lei 0 0

Analiza gestiuni de stocuri de marfuri

Viteza de rotatie a stocurilor de marfa arata eficienta activelor comerciale.M<asurile de accelerare a vitezei de rotatie sunt legate de organizarea corespunzatoare a activelor de comercializare si .

Vitezza de rotatie a stocurilor de marfuriTabelul Nr 32



1venituri din vanzarea marfurilor 35 848 917 35 607 688

2 Stocuri de marfuri 3 Numar de rotatii 4 Durata unei rotatii 5 E(-)sau I(+)

Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materialeTabelul Nr 33



1 Cheltuieli materiale totale Lei 117964 4510552 Stocuri Lei 0 0

3 Numar de rotatii Rot 0 0

4 Durata unei rotatii zile 0 05 E(-) sau I(+) lei 0 0

Analiza gestiuni stocurilor de productie neterminata

Viteza de rotatie a stocurilor de productie neterminata arata eficienta activului de productie Masurile de accelerare vitezei de roatie sunt legate de oragnizarea corespunzatoare a activelor de productie si de de pozitare a productiei in curs de excutie.

Viteza de rotatie a stocurilor de productie neterminata

Tabelul Nr 34



1 Productia exercitiului lei 537 840 1 394 736

2Stocuri de productie neterminata lei

3 Numar de rotatie rot 4 Durata unei roattii zile 5 E(-) sau I(+) lei 0 0

Analiza ratelor de structura ale activului

Rata activelor imobilizate

Tabelul Nr 35

Nr Crt Indicatori


1 Active imobilizate nete 3 937 946 12 890 7792 Total Activ 11 173 601 26 740 0933 Rata activelor totale 35,24 48,24 Valoare maxima acceptata 60 60

5Indice de crestere a activelor imobilizate 327,35

6 Indice de crestere al activelor totale 239,317 Indice de crestere a cifrei de afaceri 1,02

In perioada analizata intreprinderea S.C. LAICOM S.R.L. inregistreaza o crestere de la 35,24 la 48,20.

Cresterea ratei activelor imobilizate este datorata faptului ca activele imobilizate scad intr-un ritm mai mic decat activul total. Daca se compara indicele de crestere al cifrei de afaceri cu cel al activelor imobilizate se observa ca activele imobilizate cresc intr-un ritm mai mare decat cifra de afaceri,

In perioada abordata rata activelor se afla pe un nivel slab 35,24 in 2007 iar in 2007 crescand 48,20, ambele ramase sub valoarea maxima de 60%.

Rata activelor circulante

Tabelul Nr 36

Nr Crt Indicatori


1 Active circulante 7 235 655 13 849 3142 Total active 11 173 601 26 740 0933 Rata activelor circulante 64,76 51,794 Valoarea minima acceptata 40 40

5Indice de crestere a Activelor circulante 191,4

6 Indice de crestere a total active 239,31

Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de scadere de la 64,76% in 2007 pana la 51,79%in 2008.

Rata activelor se afla in postura pozitiva deoarece in ambele perioade se afla valoarea minima acceptata de 40 %.

Sacaderea ratei se observa pentru ca sa inregistrat o usoara scadere a activelor circulante fata de active totale.

Dupa comparatia indicelui activulelor circulante cu indicele de crestere al cifrei de afaceri se observa ca are loc o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante.

Rata imobilizarilor corporale

Tabelul Nr 37

Nr Crt Indicatori


1 Imobilizari corporale 3 813 875 10 251 8402 Active imobilizate nete 3 937 946 12 890 7793 Rata imobilizari corporale 96,85 79,534 Valoarea minima acceptta 85 85

5Indice de crestere a imobilizarii corporale 268,8

6Indice de crestere a activelor imobilizate 327,35

Pe perioada analizata se inregistreaza o scadere de la 96,85 in 2007 la 79,53 in 2008.

Rata stocurilor

Tabelul Nr 38

Nr Crt Indicatori


1 Stocuri 2 837 124 2 525 2732 Acive circulante 7 235 655 13 849 3143 Rata stocurilor 39,21 18,234 Indice de crestere al stcurilor 890,08

5Indice de crestere al activelor circulante 191,4

6 Valoarea maxima acceptata 50 50

Rata stocurilor inregistreaza o scadere in anii analizati de la 39,21 in 2007 la 18,23 in 2008, datorita scaderii intr un ritm mai mare a stocurilor fata de activele circulante , acestea se observa prin compararea indicelor de crestere al acestor active,in 2007 rata stocurilor ajunge sub valoarea maxima acceptata.

Rata creantelorTabelul Nr 39

Nr Crt Indicatori


1 creante 4 326 573 10 920 9892 Active circulante 7 235 655 13 849 3143 Rata createlor 59,8 78,864 Indice de crestere al creantelor 252,42


Rata disponibilitatilor banesti

Tabelul Nr 40

Nr Crt Indicatori


1 Disponibilitati banesti 71 958 403 0522 Active circulante 7 235 655 13 849 3143 Rata disponibilitatilor banesti 0 2,914 Indice de crestere al disponibilatilor 56,08


6 Valoarea optima 10 10

Rata disponibilitatilor banesti inregistreaza o valoare de 0% in anul 2007 si creste cu un procentaj de 2,91%in 2008.Pe perioada nalaizata rata ramane sub valoarea optima de 10% aceasta refelectand folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti .In acesta intreprindere indicele de crestere al disponibiliattilor banesti e de 56,08 , iar comparative cu indicele de crestere al activelor circulante 191,40 se observa o crestere a activelor circulante , din care rezulta folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti.

Rata stablitati financiare( rata capitalului permanent)

Tabelul Nr 41

Nr Crt Indicatori


1 Capital permanent 1 399 622 10 306 4482 Total pasiv 11 173 601 26 740 093

3 Rata stabilitati financiare 12,53 38,544 Valoarea minma aceptata 50 505 Indice de crestere a capitalului propriu 136,376 Indice de crestere a totalpasiv 239,31

Rata stabilitati financiare (rata capitalului permanent) inregistreaza o crestere de la 12,53 in 2007 la 38,54 in 2008

Rata autonomiei financiarea) Rata autonmiei globale( rata capitalului propriu)

Tabelul Nr 42

Nr Crt Indicatori


1 Capital propriu 646 165 811 8202 Total pasiv 11 173 601 26 740 0933 Rata autonomiei finaciare globale 5,78 3,034 Valoarea minima acceptata 33 335 Indice de crestere a capitalului propriu 125,646 Indice de crestere a total pasiv 239,31

Arrata cat din patrimonial intreprinderii e finantat din resurese propri (capital propriu) .Pe perioada analizata se observa o scadere a ratei autonomiei financiare globale de la 5,78in 2007 la 3,03 in 2008 , datorata unuei scaderi a capitallui propriu fata de total pasiv (125,64%<239,31%).

a) Rata autonomiei financiare la termen

Tabelul Nr 43

Nr Crt Indicatori


1 Capital propriu 646 165 811 8202 Capital permanent 1 399 622 10 306 4483 Rata autofinantari la termen 46,16 7,884 Valoarea minma acceptata 50 505 Indice capital propriu 125,646 Indice capital permanent 736,37

Rata autofinantari la termen (ca raport intre capital propriu si capital permanent), inregistreaza o scadere enorma de la 46,16%in 2007pana la 7,88in 2008 datorita cresterii capitalului propriu intr-un ritm mult mai scazut decat capitalul permanent (125,64, 736,37), situatia e alarmantta deoarece rata autofinatari e cu un procentaj de 62,56 %sub valoarea minima acceptata.

b) Rata autofinatari la termen

Tabelul Nr 44

Nr Crt Indicatori


1 Capital propriu 646 165 811 8202 Imprumuturi pe termen lung 753 457 9 494 6283 Rata autofinantari la termen 0,85 0,084 Valoarea minima acceptata 100 1005 Indice de crestere a capitalului propriu 125,646 Indice de crestere a imprumuturilor 1260,14

Rata indatorarii

a) Rata indatorarii globale

Tabelul Nr 45

Nr Crt Indicatori


1 Datorii totale 15 195 306 19 129 5002 Total Pasiv 11 173 601 26 740 0933 Valoarea maxima acceptata 66 664 Rata indatorarii globale 135,9 71,545 Indice de crestere al datoriilor totale 125,896 Indice de crestere a total pasiv 239,31

Rata indatorari globale a scazut de la 135,90 in 2007 la 71,5 in 2008.

b) Rata indatorarii la termen

Tabelul Nr 46

Nr Crt Indicatori


1 Datori pe termen lung 753 457 9 494 6282 Capital permanent 1 399 622 10 306 4483 Rata indatorarii globale 58,83 92,124 Valoarea minima acceptata 50 50

5Indice de crestere a datoriilo pe termen 1260,14

6Indice de crestere a capitalului permanent 736,37

Rata indatorarii la termen (raport intre datoriile pe termen lung si cpitalul permanent )inregistreaza o puternica crestere de la 58,83 %in 2007 pana la 92,12%in 2008 , datorita cresterii imprumuturilor pe termen lung intr-un ritm mult mai mare decat cel al capitalului permanent , nivelul din 2007 e cu mult mai mare decat nivelul maxim acceptat de 50%ceea ce arata un grad de indatorare periculos de mare pentru intreprinderea respective.

c) Rata indatorarii la termen

Tabrlul Nr 47

Nr Crt Indicatori


1 Datori pe termen lung 753 457 9 494 6282 Capital propriu 646 165 811 8203 Rata indatorarii la termen 116,6 1169,554 Valoarea minima acceptata 100 100

5Indice de crestere a datoriilo pe termen 1260,14

6 Indice de crestere a capitalului propriu 125,64

Rata indatorarii le termen se calculeaca ca raport intre datoriile pe termen lung si capitlul propriu , se inregistreaza o crestere foarte mare de la 116,60in 2007 la1169,55 in 2008.

Capitolul III - ANALIZA RENTABILITATI PRIN METODA RATELOR LA S.C. LAICOM S.R.L.

Rata profitabilitati comericale

Tabelul Nr 48

Nr.Crt Indicatori Perioada Analizata

2007 20081 Rezultatul brut al exercitiului 546961 4907352 Cifra de afaceri 36145528 368493853 Rata profitabilitati comerciale 1, 51 1, 33

4Indicele de crestere al rezultatului brut al exercitiului 89.72029084

5 Indice de crestere al cifrei de afaceri 101.9472865

6Indice de crestere a ratei profitabilitatii comerciale 0,88

7 Valoarea recomandata 10 10

Pe perioada analizata rata profitabilitati comerciale are valori de 1,51 in2006 si 1,33 in 2007 .Aceasta scadere rezulta din faptul ca se observa scadere la rezultatul brut fata de cifra de afaceri(8,61<101,95)Pentru a creste profitabilitatea comerciala SC LAICOM SRL ar trebui sa sporeasca vanzarile sa-si schimbe structura vanzarilor , sa-si accelereze viteza de rotatie , si sa-si optimizeze cheltuieli

Rata marjei

Tabelul Nr 49

Nr.Crt Indicatori Perioada Analizata

2007 2008

1 Rezultatul brut 462.927 414066

2 Cifra de afaceri 36145528 36849385

3 Rata marjei nete 1,28 1,12

4Indice de crestere a rezultatului brut 89,45

5Indice de crestere a ciffrei de afaceri 10,06

6Indice de crestere a ratei marjei nete 8,89

Rata marjei nete inregistreaza la fel oscadere de la 1,28 in 2006 pana la 1, 12 in 2007 ceea ce arata o scadere a eficientei valorificarii produselor societatii , situatia a aparut datorita scaderii cu ritm mai mare al rezultautlui net decat cifra de afaceri inregistrata , indicatori arata ca in 2006 cifra de afaceri a obtinut 1,28 lei profit net , iar in 2007 aceleasi valori obtin doar 1,12 lei profit net.

Rata rentabilitatii economice

Tabelul Nr 50

Nr.Crt Indicatori Perioada Analizata2007 2008

1 Rezultatul brut al exercitiului 546961 4907352 Capitaluiri investite 1399622 103064483 Rata rentabilitati economice 39,07 4,76

4Indice de crestere al rezultatului brut al exercitiului 8,61

5 Indice de cresatere a capitalurilor investite 7,366 Indice de crestere al ratei rentabilitatii economice 1,17

7 Rata medie a dobanzii 1,5 1,5

Rata rentabilitatii economice a inregistrat o scadere foarte mare de la 39,07 in 2006 pana la 4,76 in 2007.

Datorita scaderii in ritm mult mai mult de capital investit decat al rezultatului brut al exercitiului 8,61>7,36

In primul an se observa o rentabilitate economica foarte buna deoarece rata rentabilitati econimice are un procentaj de 39,07 in 2006 iar in 2007 de 38,00%mai mare rata medie a dobanzii(1,5). In urmatorul an rata rentabilitati economice scade la 4,76, ajunsese sub valoarea medie fapt doveditor pentru lipsa rentabilitatii economice.

Capitolul IV - ANALIZA BONITATII A S.C. LAICOM S.R.L

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi reflectă capacitatea de a transforma rapid activele circulante în disponibilităţi (bani). O întreprindere este “lichidă” când resursele degajate de operaţiunile curente ale exerciţiului îi furnizează suficientedisponibilităţi pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt.

Pentru ca întreprinderea să fie într-o situaţie satisfăcătoare, nu este suficient ca ea să-şi poată achita datoriile (să fie solvabilă), ci trebuie să le poată achita la scadenţa convenită.

Întreprinderea poate fi solvabilă, având un activ total superior datoriilor (situaţie netă pozitivă), dar să nu posede suficiente lichidităţi pentru a respecta scadenţele, ceea ce impune analiza separată a lichidităţii sale.

Dacă solvabilitatea vizează aptitudinea întreprinderii de a-şi regla datoriile pe termen mediu şi lung şi oferă o informaţie parţială asupra lichidităţii pe termen scurt, gradul de lichiditate exprimă calitatea echilibrului financiar al întreprinderii pe termen scurt.

Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul şi activele acestuia: lichiditatea bilanţului se referă la faptul că activele sub 1 an sunt superioare datoriilor sub 1 an, ceea ce fereşte întreprinderea de faliment pe termen scurt. Ea rezultă din comparaţia între activele “lichide” şi pasivul exigibil, ceea ce se reflectă în:

4.1 Analiza lichiditatii

a) Lichiditatea generalaTabelul Nr 51

Nr Crt Indicatori


1 Active circulante 7 235 655 13 849 3142 Pasive circuante 4 667 870 8 001 2273 Lichiditatea generala 1,55 1,73

4Indice de crestere a activelor circulante 191,4

5Indice de crestere a pasivelor circulante 171,41

6 Valoarea minima acceptata 1 17 Valoarea maxima acceptata 2 2

8Indice de crestere al lichiditatii generala 1,11

Pe perioada analizata lichiditatea generala se afla intr-o crestere de la 1,55 in 2007 pana la 1,73 in 2008. Aceasta tendinta de crestere s-a inregistrat faptului ca activele circulante au scazut intr-un ritm mai mic decat datorii pe termen scurt

b)Lichiditatea redusaTabelul nr 52

Nr Crt Indicatori


1 Active circulante - Stocuri 4 398 531 11 324 0412 Datorii e termen scurt 4 667 870 8 001 2273 Lichiditatea redusa 0,92 1,42

4Indice de crestere a activelor circulante- stocuri 257,45

5Indice de crestere a datoriilor pe termen scurt 171,41

6 Valoarea minima acceptata 0,8 0,87 Valoarea maxima acceptata 2 28 Indice de crestere al lichiditatii reduse 1,5

Lichiditatea redusa inregistreaza o tendinta de crestere de la 0,92 in 2007pana la 1,42 in 2008

c)Lichiditatea imediataTabelul Nr 53

Nr Crt Indicatori


1 Disponibilitati banesti 71 958 403 0522 Datori pe termen scurt 4 667 870 8 001 2273 Lichiditatea imediata 0,01 0,02

4Indice de crestere a disponibilitatilor banesti 560,12

5Indice de crestere al datoriilor pe termen scurt 171,41

6 Valoarea minima acceptata 0,2 o,27 valoarea maxima acceptata 0,6 0,68 Indice de crestere a lichiditatii reduse 3,26

Lichiditatea imediata se afla in primul an sub valoarea minima acceptata iar in al II-lea an creste si ajunge valaorea minima acceptata , rezulta ca intreprinderea nu are suficiente disponibilitati pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt iar in 2008 ajunge la nivelul in care dispune de banii datorati creditelor pt termen scurt.

4.2Analiza solvabilitati intreprinderi

Efectul de levier financiar (ELF) exprimă efectul îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, care poate însemna şi riscul întreprinderii îndatorate de a nu putea face faţă angajamentelor, afectându-i solvabilitatea.

Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen lung şi mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuielile financiare (costul îndatorării).

Solvabilitatea reprezintă un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care doreşte să-şi păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii şi ea rezultă din echilibrul dintre fluxurile de încasări şi fluxurile de plăţi, dar şi dintr-un fond de rulment net pozitiv, ceea ce rezultă dintr-o bună adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale şi financiare) şi resursele de finanţare cu caracter permanent (capitalurile proprii şi îndatorarea la termen).

Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectiva unei lichidări a întreprinderii, dacă se află în încetare de plată ca urmare a lipsei de lichiditate a bilanţului. În acest sens, întreprinderea este solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor datoriilor.

Menţinerea solvabilităţii este condiţionată de sincronizarea ritmului încasărilor de fonduri legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate şi ritmul plăţilor imperative legate de lichidarea datoriilor ajunse la scadenţă. În acest sens, o primă apreciere a solvabilităţii se

realizează prin compararea între lichiditatea activului şi exigibilitatea pasivului, respectiv a activelor totale cu datoriile totale, din care rezultă:

Solvabilitatea patrimoniala la termen

Tabelul Nr 54

Nr Crt Indicatori


1 Active totale 11 173 601 26 740 0932 Datori totale 15 195 306 33 929 5003 Solvabilitatea patrimoniului 0,73 0,794 Indice de crestere a activelor totale 238,315 Indice de crestere a datoriilor totale 223,29

6Indice de crestere al solvabilitati patrimoniale 1,07

7 Valoarea minima acceptata 1,66 1,66

Pe perioada analizata se observa o ushoara crestere a solvabilitati dela 0,73 in 2007 la 0,79 in 2008 , ambele valori ramase sub valoarea minima accceptata(1,66%).

BIBLIOGRAFIE

1. Arcimeles C-H. (d'), Saulquin J.Y., Finance appliqueé - Analyse financière , 2e édition, Vuibert,

Paris, 1998.

2. Ballada S., Coille J. C. Outils et mécanismes de gestion financière, Ed. Maxima, Paris, 1996.

3. Bowlin O., Martin J., Scott D., Guide to Financial Analysis, Mc. Graw-Hill Book Company,

New-York, 1986.

4. Budugan Dorina, Contabilitate şi control de gestiune, Sedcom Libris, Iaşi, 2001.

5. Cohen E., Analyse financière, Ed. Economica, Paris, 1990.

6. Deprez M., Duvant M., Analyse financière, Techniplus, Paris, 1993.

7. Dumitrean E., Contabilitate financiară, Vol. II, Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2002.

8. Duţescu Adriana, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de

Contabilitate, Ed: CECCAR, Bucureşti, 2001.

9. Eglem J.Y., Philipps A., Raullet C., Analyse comptable et financière, Ed. Dunod, Paris, 1986.

10. Erik de La Villeguérin, Dictionnaire fiduciaire financier, La Villeguérin Editions, Paris, 1991.

11. Foster G., Financial Statement Analysis, Prentice-Hall, New- York, 1986.

12. Georgescu N., Robu V., Analiză economico-financiară, ASE, Bucureşti, 2001.

13. Gheorghiu A. (coordonator), Analiza activităţii economice a întreprinderilor, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1982.

14. Goffin R., Analyse microéconomique, Ed.Dalloz, Paris, 1993.

15. Granier R., Giran J.P., Analyse économique, Ed. Economica, Paris, 1984.

16. Işfănescu A., Stănescu C., Băicuşi A., Analiza economico-financiară, ed. II-a, Ed. Economică,

Bucureşti, 1999.

17. Langlois G, Mollet M., Analyse comptable et financière, Editions Foucher, Paris, 1992.

18. Lecaillon Jacques, Analyse microéconomique, Ed. Cujas, Paris, 1993

Documents

licenta Butoi diana