Prof. Gabriel CIRIBAȘA

La început oamenii scriau semne

desene rupestre pe pereţii peşterilor

Desenele rupestre sau pictura pe stânci este un termen generic desemnând

picturile realizate pe stânci, bolovani, pereți muntoși abrupți sau pe pereții și

tavanele peșterilor, de obicei datând din timpuri preistorice.

Picturi pe pietre au fost făcute încă din paleoliticul superior, cu circa 50.000

de ani în urmă. Se crede că aceste picturi murale au reprezentat opera celor mai

respectați membri ai tribului, bătrâni și șamani.

Mai târziu scriau prin simboluri,

care mai de care mai ciudate, numite hieroglife

Hieroglife

Alfabetul fenician

Fenicienii – primii stăpâni ai lumii, au

alcătuit alfabetul

În unele ţări se scria pe frunze de palmier cu oase de peşte

Odată apărute literele, oamenii căutau material

pentru a scrie

În Rusia se scria pe coajă

de mesteacăn

În Egiptul antic se scria pe papirus

Papirus Tulpini de trestie ce

creşteau pe malul Nilului

Bucată de papirus

păstrată în muzeu

Papirusul în

bibliotecile antice

În Asiria trăia regele Assurbanipal care avea o

bibliotecă ce conţinea 30.000 tăbliţe de lut

În Asiria trăia regele Assurbanipal care avea o

bibliotecă ce conţinea 30.000 tăbliţe de lut

Tăbliţe de lut din biblioteca regelui Assurbanipal

A găsit biblioteca regelui asirian, Henry Layard-

explorator englez

Oamenii au continuat să caute un

material mai uşor şi rezistent.

Astfel a apărut pergamentul – piele

de viţel prelucrată foarte bine

Pieile erau spălate, uscate, întinse, aşezate pe sol cu blana dedesubt şi unse cu var

Li se răzuia blana, apoi erau aşezate într-un butoi cu var

Se spălau, se uscau, se subţiau, se lustruiau şi se decupau la

mărimea dorită

Era un material mai solid, decât papirusul

Se mai foloseau pieile de oaie, capră,

măgar sau antilopă

Hârtia au inventat-o chinezii în secolul al II-lea

Hârtia se producea din diferite fibre încleiate în formă de coli

(frunze de dud, in, cânepă, bumbac)

Până în sec. XVII-lea tehnica de preparare era manuală

Manuscrisul

O singură persoană nu putea scrie cartea – deoarece a crea o carte era

foarte dificil. Textul principal îl scria un om cu scris caligrafic (dobropiseţ)

Titlul îl făcea o persoană care desena bine. Iniţialele fiecărui capitol le picta

persoana numită scrib, el mai făcea şi desenele. Meşteri speciali făceau

copertele. Cerneala era făcută din plante ce conţineau colorant. Textul era scris

cu pană de gâscă.

Dobropiseţ - caligraf iscusit

Anual, din Rusia se exportau în străinătate

30.000.000 pene de gâscă .

Aproape toate cărţile aveau tematică religioasă

Ele cuprindeau rugăciuni, imnuri, ritualuri de

nemurirea omului, mituri, legende referitoare la

originea omului

Prima lucrare tipărită

În Coreea anului 1377, locuitorii au tipărit o carte pe suport de hârtie, numită ”Jikji”.

Subtitlul cărții în coreeană, transcrisă cu litere latine, este: „Baegun hwasang chorok”,

ceea ce înseamnă în limba română:”Antologia învățăturii marilor călugări. A fost tipărită

în Coreea, la templul Heungdeok,. Ea se află acum la Bibliothèque nationale de France,

în Paris.

Johann Gutenberg

– fondatorul tiparului în Europa-

În Europa, tipografia modernă, cu litere

mobile din plumb, împreună cu presa de

tipar mecanică, Biblia lui

Johannes Gutenberg

a fost difuzată: 23 februarie 1455.

Alfabetul rusesc compilat şi tipărit de

Ivan Fiodorov

Călugărul Macarie- primul tipograf român

A tipărit Liturghierul şi Octoihul Evangheliar în limba slavonă

Aşa s -au împlinit 505 ani de la prima tipăritură pe teritoriul

ţărilor române.

Mitropolitul Varlaam

Tipăreşte Sfânta Liturghie

Tipăreşte mai multe căţi în limba slavonă

Tipografia lui este a doua din Bucureşti

Tipografia lui a dat roade bune, pentru

că vreme de trei secole de atunci, nu a

lipsit din Bucureşti.

Mitropolitul Dosoftei

Cartea a parcurs un drum lung, până a ajunge în

faţa cititorului sub forma de acum.

De la manuscris la carte

Cărți gigante

Cărți minuscule

CARTE vs E- BOOK

Odată cu apariția calculatoarelor s-a făcut posibilă și citirea cărții virtuale

Cărțile au casa lor

Conform Guiness World Records, Bibilioteca Congresului Statelor Unite ale Americii este cea mai mare bibliotecă

publică din lume, după numărul de rafturi, numărul de cărţi şi obiecte deţinute.

Bibilioteca Congresului SUA

Biblioteca din Kansas