JOEL C. ROSEN BERG

CURBA TERORII

www.virtua l - project . e u

Traduce r e din limba englez ăDORINA T T RANĂ Ă

Coper t a colec iei: ţ Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU

Ilustra ia coper t ei: ţ© Krasny, Jan Patrik via Agentur Schluck GmbH.

Joel C. Rosenbe rg

DEAD HEAT © 2008 by Joel C. Rosenbe r g .

Editura Nemira & Co

COLEC IA SUSPA N SȚ

2010

JOEL C. ROSENBERG, celebru autor american işstra teg de comunica ii, a lucra t cu personajeţimpor tan t e din lumea afacerilor, politicii i mass-şmedia, print re care Steve Forbes, Rush Limbaugh işfostul prim- minist ru israelian Benjamin Netanyahu.Rosenbe rg este editorialist politic la World Magazine,dar a scris articole i pentru alte import an t e publica iiş ţamericane , precum Wall Street Journal, NationalReview i Policy Review.ş Locuie te împreun cu so iaş ă ţLynn i cei trei fii lâng Washington, D.C. i esteş ă şautorul a numeroa s e romane despre terorism,evenimen t e mondiale recen te i apropia ta distruge r eşa lumii: The Last Jihad (2002 – Editura Nemira , 2007),The Last Days (2003), The Ezekiel Option (2005), TheCopper Scroll (2006). A semna t de aseme ne a douăvolume de nonfic iune, ţ Epicenter (2006), în carecomente az similitudinile dintre eveniment e l e recen teădin Orientul Mijlociu i ş Cartea lui Ezechiel, i ş Insidethe Revolution (2009). Volumele sale s-au vândut în

milioane de exemplar e .

Dragei mele Lynn Îmi tai respira ia, întotdeau na ai f cut- o. ţ ă

Te iubesc sincer i sunt al t u pentruş ătotdeauna.

PERSO N AJELE

Pre edintele Statelor Unite ale Americii şJames „Mac” MacPhe r son

Vicepre edint ele Statelor Unite ale Americii şWilliam Harvard Oaks

Personaje principaleJon Bennet t , fost consilier- ef al pre edintelui ş şErin McCoy Benne t t , fost agent CIA

Oficiali superiori din adminis tra ieţMarsha Kirkpat rick, secre t a r de statDanny Tracker , directorul CIALee James, secre t a r u l Homeland Securi tyBob Corse t t i , eful personalului de la Casa Albş ăKen Costello, consilier pentru securi t a te a na ionalţ ăBurt Trainor, secre t a r u l Ap r riiă ă

Oficiali ai unor riţăSalvador Lucente , secre t a r genera l al Na iunilorţ

UniteDavid Doron, prim- minist rul Israelului Mustafa Al-Hassani , pre edin tele Irakului şKhalid Tariq, consilier- ef pe problem e politice alş

pre edint elui Irakului şLiu Xing Zhao, prim- minist rul Chinei Zeng Zou, minist rul de Externe al Chinei

Lideri militariGeneralul- locotenen t Charlie Briggs, comanda n t u l

NORAD i USNORTHCOM şAmiral Neil Arthurs , comand an t ul USPACOM General Andrew T. Garre t t , comanda n t ul for elorţ

combina t e din Coreea

NOTA AUTORULUI

M rog ca povestea pe care o ave i în mân s nu devină ţ ă ă ăvreoda t adev rat . Cel pu in nu a a cum a fost scris .ă ă ă ţ ş ă

Dead Heat este rodul fic iunii. Nu este o viziune pe care amţavut- o într- un miez de noapte . Am inventa t- o. Nu reprezin tăviitorul pe care mi- l doresc. Este un viitor de care mi- e team că ăvom avea parte în curând. i sper s m în el.Ş ă ă ş

În ciuda faptului c numeroas e element e de fic iune dină ţromanele mele ante r ioar e par s se fi adeveri t , nu sunt unăclarv z tor, un medium sau un Nostrada m u s modern , cum auă ăsugera t unii. Sunt un simplu povesti tor . Dead Heat face partedin seria începu t de ă Ultimul jihad i este bazat pe o serie deş ăamenin ri geopolitice cât se poate de reale i de serioase, cuţă şcare SUA i alia ii lor se confrunt azi, precum i pe o serie deş ţ ă şprofe ii reale i foarte serioase scrise, cu secole în urm , înţ ş ăpaginile Bibliei.

Atâta timp cât aceste amenin ri geopolitice reprezin t unţă ămotiv de îngrijora r e , nu afirma iile mele sunt cele care trebuieţpercepu t e drept posibile orori. Sper ca liderii no tri politici iş şmilitari, precum i lucr torii din serviciile secre t eş ă i din justi ieş ţs aib în elepciune a , curajul i prompti tudinea necesa r e pentruă ă ţ şa reac iona i pentru a neutr aliza la timp aceste amenin ri iţ ş ţă şmulte altele ca ele. Atât ei, cât i noi trebuie s în elege m natu raş ă ţ

i amploarea for elor diabolice cu care ne confrunt m, pent ru cş ţ ă ăeste singura cale prin care putem evita genul de cataclismedespre care unii exper i nici m car nu mai au îndoieli c vorţ ă ăavea loc, ci afirm c reprezin t doar o chestiune de timp.ă ă ă

Atâta vreme cât aceste profe ii reprezin t o îngrijora r e , oţ ăspun clar: lumea va vedea cum astfel de orori chiar vor avea loc.Când? Asta nu tiu. Putem doar s specul m. Sunt sigur c eleş ă ă ăse vor întâmpla, a a cum prezice Biblia, i este foar te probabilş şs se pet reac în timpul vie ilor noast re . Doar Dumnezeu tie.ă ă ţ ş

Totu i, gândi i- v c , din aproximativ o mie de profe ii aflateş ţ ă ă ţîn paginile Bibliei, mai mult de cinci sute s-au adeveri t deja. Înmod surprinz tor , multe profe ii cu final alarma n t s-au petrecu tă ţpe parcurs ul ultimului secol, inclusiv rena te re a statului Israel,şîntoarce r e a unui num r mare de evrei pe p mântul sfânt, după ă ă

secole de exil, evrei care au recons t rui t vechile a ez ri aleş ăIsraelului i au f cut ca de ertul s înfloreasc , iar Israelul i-aş ă ş ă ă şformat „o oaste mare , foar te mare la num r”ă 1

Toate acestea atrag întreba r e a : din moment ce unele profe iiţcumplite s-au adeveri t în timpul vie ilor noast re , nu este posibilţs se întâmple la fel i cu altele?ă ş

O zice i unul dintre personajele mele fictive, doctorul EliezerşMordechai , în Op iunea Ezechiel,ţ care descrie profe ia din Biblieţca pe „un interpus între minte i Dumnezeu”. Scriptu r a afirmş ăc Dumnezeu, în suverani ta t e a Sa, a ales s ne ofere oă ăîn elege r e prealabil a unor viitoare evenimen t e geopolitice careţ ăvor zgudui lumea noast r i posibilita tea de a ne modela viitorul,ă şastfel încât s nu fim prin i cu garda jos, s ne putem preg t i iă ş ă ă şs îi ajut m i pe al ii s se preg t e a s c . A a cum spunea cândvaă ă ş ţ ă ă ă şprofetul evreu Amos: „Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic f ră ăs - i descope re taina Sa slujitorilor S i prooroci.” (Amos, 3:7)ă Ş ă

i ajung astfel la ideea de la început . De i unele lucruri seŞ şapropie, m rog s fim cru a i de eveniment e l e descrise în ă ă ţ ţ DeadHeat. Nu am scris aceas t car te pentru a prezice exact cum seăvor întâmpla asemen e a profe ii. Am scris- o pentru a întreba: ţ iŞdac se va întâmpla?ă

Dac într- o bun zi se va dovedi c disputele politice care neă ă ăobsede az i ne dezbin sunt doar ni te scopuri triviale meniteă ş ă şs ne distrag aten ia de la cea mai importan t i mai presan tă ă ţ ă ş ăproblem a vremurilor noast re?ă

Dac în toiul campaniilor electora le care, invariabil, consumă ăatât de mult din timpul na iunii noast r e , din talentul i din baniiţ şei, ne vom trezi vulnerabili în fa a r ului pe care fie nu îl vedem,ţ ăfie nu reu im s îl percepe m a a cum ar trebui?ş ă ş

Dac marele noroc pe care încerc m s ne baz m nu neă ă ă ăprotejeaz de armele îndrep ta t e spre noi?ă

i dac în goana noast r nesfâr i t dup puter e , prospe ri t a t eŞ ă ă ş ă ăi celebri t a t e reu im s cucerim întreaga lume, dar ne pierde mş ş ă

sufletele?O nou amenin a r e ia amploare . O simt. Mi-e team de asta.ă ţ ă

S ne trezim, înainte s fie prea târziu.ă ăJOEL C. ROSENB ERG

1 Ezechiel, 37:10; citatele din Biblie sunt din versiunea Dumitru Cornilescu (n. tr.).

Noie m brie 2007 Washington D.C.

1

Luni, 31 augu s t – 7:02 p.m., ora de estSediul CIA, Langl ey , Virginia

Avea s fie sânge ros , dar se putea face, dac se mi cauă ă şrepede.

To i ochii din Centrul de opera iuni globale al CIA seţ ţîndrep ta r c tre Danny Tracker . Fost direc tor- adjunct ală ăopera iunilor, Tracker , acum în vârst de pat ruzeci i ase deţ ă ş şani, era proasp tul direc to r al CIA. Doar el îl putea autoriza peăcomanda n t u l teres t ru al Delta Force s execute acest atac i totă şel va trebui s r spund pent ru aceas t decizie în fa aă ă ă ă ţpre edint e lui, a nenum ra t e lo r comite te de supravegh e r e aleş ăCongres ului i a colegilor lui din serviciile secre t e , r spândi iş ă ţprin întreag a lume oriental .ă

Agen ia se afla pe urmele acestei „ inte de maxim priorita t e”ţ ţ ăde luni întregi. B rbatul privea imaginile transmise în direc t cuăprada lor, dint r- un Preda to r care plana – neauzit , nev zut – la unăkilomet ru deasup r a unui depozit abandona t din afara ora uluişSanaa, capitala Yemenului, în care inta lor tocmai intra,ţînconjura t de dou zeci de g rzi de corp înarma t e pân - n din i.ă ă ă ă ţ

— Cât de depar t e sunt? îl întreb pe ofi erul principal deă ţsupravegh e r e de lâng el, în timp ce urm rea imaginile care leă ăsurvene a u pe cinci televizoare cu plasm enorme aflate peăpere te le din fa a lui.ţ

— Ambele echipe Delta sunt la cel pu in dou zeci de minuteţ ădistan , domnule.ţă

Tracker tres ri . Dou zeci de minute erau o eterni ta t e înă ăcazuri de genul acela. Trebuia s îl termine repede . Umber toăMilano era capul opera iunilor Legiunii, una dintre cele mai deţtemut organiza ii teroris t e de pe planet .ţ ă

Frunz rea dosarul din mân , pe care era tampilat cu ro uă ă ş şSTRICT SECRET. La numai patruzeci de ani, Milano, fiul n scutăîn Sicilia al unor radicali marxi ti, executa s e apte ani grei deş şînchisoare pent ru arunca r e a în aer a dou b nci din Roma i unaă ă şdin Floren a. Conver ti t la islam în pu c rie. Evada t , împreun cuţ ş ă ăal i doi de inu i, în 2000. Fugit în Afganistan . Antrena t cu binţ ţ ţ

Laden. Întors în Europa exact înainte de 9/11, când s-a înrolat înLegiune, o armat europea n afiliat la Al-Qaeda. Pl nuiseă ă ă ăexplozia trenului din Madrid, din 2004. Respons abil pent ru celpu in alte opt atenta t e cu bomb de la Casablanca la Cairo i deţ ă şla Jakar ta la Ierusalim.

Dup dispari ia Al-Qaedei, Milano oferise supor t financiar iă ţ şlogistic re elei teroris te Al-Nakbah,ţ conduse de Yuri Gogolov işMoham m e d Jibril. Mai mult, Agen ia avea unele dovezi –ţcircumst a n iale, dar conving toare – c fusese creierul ataculuiţ ă ăsinuciga cu bomb de la Willard Interş ă Continen ta l , din D.C., dinianuarie anul trecu t .

Tracker era sigur c Legiunea punea la cale ceva extrem deăpericulos, dar pe moment nu avea idee despre ce era vorba.Milano le sc pase print re dege te ani la rând i operase dină şumbr , la ad postul re elei. Habar n-aveau unde locuie te iă ă ţ ş şcuno teau foarte pu ine despre contac te le i despre asocia ii lui.ş ţ ş ţTot ce aveau erau câteva intercep t ri ocazionale de telefoane iă şe-mailuri. Acum era prima dat când reu ise r s îl localizeze iă ş ă ă şs îl urm rea sc . Trebuia prins. i f cut s vorbeasc . Aveauă ă ă Ş ă ă ănevoie s stoarc de la el i cea mai mic informa ie. i toateă ă ş ă ţ Şastea trebuiau f cute acum.ă

— Care sunt informa iile de ieri despre mi c rile lui Milano –ţ ş ătim de unde a venit? întreb Tracker .ş ă

— Nu, domnule, r spunse ofi erul de supravegh e r e .ă ţ— Dar sunte i absolut siguri c e el în depozitul la?ţ ă ă— Da, domnule.Directorul se întoar se spre cei doi anali ti superiori care î iş ş

petrecus e r mare parte din carier cu aten ia îndrep t a t asupraă ă ţ ăLegiunii.

— Sunte i de aceea i p rere?ţ ş ă— Eu da, domnule, spuse unul dintre ei.— F r îndoial , r spunse i cel lalt. E Milano. i, cu totă ă ă ă ş ă Ş

respectu l, domnule, trebuie s îl ridic m înainte s fie preaă ă ătârziu.

Tracker se întoarse din nou spre ofi erul de supravegh e r e i îlţ şîntreb :ă

— Echipajele Delta au tot ce trebuie pentru a ni- l aduce petipul sta?ă

Dar ofi erul nu- l mai asculta . Privirea lui se întorsese bruscţspre imaginile care continuau s vin de la Preda to r .ă ă

Acum Tracker se uita i el acolo.ş— Face i mi to de mine, mârâi el. Deja pleac ?ţ ş ăNimeni nu scotea o vorb . Imaginile spunea u tot.ăO duzin de b rba i înarma i ie ea din depozit i se pozi ionaă ă ţ ţ ş ş ţ

în jurul unui al treilea vehicul dintr- un ir de cinci SUV-urişnegre .

— Cât mai dureaz pân când echipajele Delta ajung acolo?ă ăîntreb Tracker .ă

— Mai au vreo zece minute, domnule.Î i privi ceasul. Nu mai aveau zece minute.şPre edinte le James „Mac“ MacPhe r son era în drum spre Losş

Angeles. tia c nimic nu i-ar fi pl cut mai mult decât sŞ ă ă ăvorbeasc despre un nou succes în lupta cu terorismul, înădiscursul pe care avea s îl rosteasc în acea sear , la o or deă ă ă ămaxim audien , la Conven ia Na ional Republican . Dac i-ară ţă ţ ţ ă ă ăfi oferit pre edin te lui posibilita tea s anun e unei audien eş ă ţ ţglobale o mare reu it a CIA, ar fi f cut un bine imaginiiş ă ăterfeli te a Agen iei. i carierei lui.ţ Ş

ara era dezbina t în ceea ce prive te viitorul. Retorica dinŢ ă şcampanie nu putea fi mai fierbinte decât era deja. Ambelepartide impor tan t e erau blocate într- o b t lie n ucitoar e despreă ă ăcine ar proteja ara mai bine în urm torii patru ani. MacPhe r sonţ ăfusese la conduce r e în ultimii opt ani i nu mai era posibil sş ăcandideze , iar ultimele sondaje îl d deau pe succesorul lui laăegalita te cu candida tul democra ilor. Poate c o astfel deţ ăopera iune ar ajuta la înclinarea balan ei, m car un pic, seţ ţ ăgânde a Tracker . Într- o curs atâ t de strâns , chiar i un impulsă ă şmic ar fi suficient .

— Domnule, trebuie s lu m o decizie, îl zori ofi erul.ă ă ţSim ea cum îi cre te pulsul. Avea doar dou op iuni. S îl laseţ ş ă ţ ă

pe Milano s p r seasc depozitul, s pun Preda to rul s îlă ă ă ă ă ă ăurm re as c pân la urm torul loc i s se roage ca echipajeleă ă ă ă ş ăDelta s reu easc s îl ia pe sus mai târziu sau a doua zi. Sauă ş ă ăs piard ocazia de a- l prinde viu, transmi ându- i Preda to ruluiă ă ţs trimit dou rache te Hellfire spre depozit i spre parca r e ,ă ă ă şucigându- i astfel pe to i i distrugâ n d totul.ţ ş

— Nu mai avem timp, domnule. Ce dori i s facem?ţ ăTracker ezita. Ce era mai valoros, informa ia pe care o puteaţ

scoate de la Milano mai târziu sau titlurile despre moar t ea lui,pe care s le ofere presei din întreag a lume acum? Se uit laă ă

imagini i înjur . Uneori, tehnologia nu era suficient .ş ă ă— Termina i- l, zise în cele din urm . Termina i- i pe to i.ţ ă ţ ţOchii tuturo r erau îndrept a i spre ecranul din mijloc, în timpţ

ce ofi erul transmit ea ordinele c treţ ă Preda to r . To i cei dinţCentrul de opera iuni globale p reau s - i in respira ia.ţ ă ă ş ţ ă ţNimeni nu scotea o vorb , dar Danny Tracker era sigur c to i seă ă ţgânde au la acela i lucru la care se gândea i el. F cea ceş ş ătrebuie? Câte informa ii era pe cale s piard ? Ce va spuneţ ă ăpre edint e le când va afla? Se putea proceda altfel?ş

Dar era prea târziu pent ru astfel de întreb ri .ăBrusc, v zur fumul l sat în urm de dou rache te cu laser,ă ă ă ă ă

AGM-114 Hellfire, care se îndrep t a u spre p mânt . Una loviăcentrul depozitului. Cealalt , ma ina aflat în mijloculă ş ăconvoiului. Dou explozii uria e umplur ecranul cu o lumină ş ă ăorbitoar e , urmat de un fum gros i negru, care ie ea din ceeaă ş şce mai r m sese . Sosir apoi imaginile oribile ale cl dirii înă ă ă ăfl c ri, ale celor cinci ma ini care ardeau i buc i de corpuriă ă ş ş ăţîmpr tia te peste tot.ăş

În centrul de opera iuni izbucnir uralele, dar Tracker îiţ ădomoli. Nu puteau s rb tori. Nu înc .ă ă ă

Se uita la imaginile din Preda to r i la ceasul digital de peşpere te i sim ea cum acidul îi m cina pere ii stomacului. Strânseş ţ ă ţdin din i, în timp ce dou camione te intrau în scen . Opt agen iţ ă ă ţDelta, to i înarma i pân - n din i, îmbr ca i în costum e deţ ţ ă ţ ă ţprotec ie i acoperi i cu m ti negre, trasau un perimet ru deţ ş ţ ăşsecuri t a t e . Al i patru p trunse r în infern. Datoria lor era s - lţ ă ă ăg seasc pe Milano, s confirme c r m i ele lui erau acolo iă ă ă ă ă ăş ţ şs ia orice dovezi mai existau, dovezi care – dac aveau noroc –ă ăle vor oferi o idee despre ce anume punea la cale Legiunea. Darera nevoie s se mi te repede . Tot ce nu fusese ars, Tracker tia,ă ş şurma s ajung în mâinile poli iei locale în mai pu in de zeceă ă ţ ţminute, iar speran ele lor de protec ie împotriva urm toruluiţ ţ ăatac ar fi fost pierdu te pent ru totdeaun a .

2

2:41 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Jon Bennet t habar n-avea c trupele americane erau pe drum.ăN-avea nici cea mai vag idee despre locul oribil pe care erauă

pe cale s îl descope r e în capitala Yemenului. i nici nu- i p sa.ă Ş ăLa distan de dou mii de kilomet r i , într- o tab r de refugia iţă ă ă ă ţaglomer a t i lovit de boli, la doar câteva minute de grani a cuă ş ă ţSiria, un val de panic îi trecea prin tot corpul, în timp ce î iă şinea în bra e so ia i o implora s reziste pân când soseauţ ţ ţ ş ă ă

ajutoare le .— Erin, vorbe te- mi. Uit - te la mine, iubito. Te rog.ş ăDar ea nu îi r spunse . Abia mai respira . Pulsul îi era slab.ă

Bennet t strig dup un doctor, dar nu veni nimeni. Strig dină ă ănou i din nou în noaptea fierbinte de augus t – plin deş ăduhoare a transpir a iei i a mor ii –ţ ş ţ , dar print re murmur e legrote ti ale mul imii nimeni nu observa i nim nui nu îi p sa.ş ţ ş ă ă

Inima lui o lu la goan . Nu era posibil. N-o va pierde . Seă ăc s torise r cu mai pu in de opt luni în urm .ă ă ă ţ ă

Nu tia ce are, dar nu mai putea a tept a . Trebuia s g seascş ş ă ă ăun doctor , o asisten t , un soldat , pe cineva – pe oricine – care să ăîl ajute . Totu i, nu îndr znea s o lase pe Erin singur . Dacş ă ă ă ălipsea prea mult? Dac se întorcea i era prea târziu? Nu i-ar fiă ş şierta t- o niciodat . Trebuia s o ia cu el.ă ă

Bennet ridic trupul moale i aproape lipsit de via i ie iă ş ţă ş şrepede din micul cort care devenise casa lor. Îmbr cat doar înăpantalonii scur i i tricoul cu care dorme a de obicei – nici m carţ ş ănu avea pantofi sau sandale –, porni spre complexul medicalaflat în cealalt par te a tabere i. Dar drumul se dovedi mai greuădecât crezuse .

De i era târziu, foarte mul i oameni erau înc treji i st teauş ţ ă ş ăaduna i ici i colo, blocând aleile îngust e i pr fuite careţ ş ş ătravers a u acest ora de cortu ri ticsit cu aproape cinci mii deşrefugia i. Unii cereau mânca re . Al ii medicam e n t e . Unii fumauţ ţnarghilea , în timp ce al ii î i înecau amarul în b utur . B trâniiţ ş ă ă ăf ceau politic . B trânele bârfeau . B ie ii tineri se fug reau uniiă ă ă ă ţ ă

pe al ii, în timp ce fetele hoin rea u în grupu ri, u otind iţ ă ş ş şchicotind i dorindu- i ca b ie ii s vin dup ele. Se pare cş ş ă ţ ă ă ă ăorice banalita t e care f cea ca interminabilele ore de izolare iă şdispera r e s treac mai u or era de prefera t , iar plânse t e leă ă şcopiilor nedori i i nea tep ta i – tot mai mul i de la o lun la altaţ ş ş ţ ţ ă– umpleau noaptea .

Benne t t î i f cu drum cu coatele prin mul ime, pân reu i sş ă ţ ă ş ăse mi te liber i s g seasc clinica medical a taberei, nuş ş ă ă ă ădepar t e de poart a din fa , ap ra t de for ele de men inere aţă ă ă ţ ţp cii ale Na iunilor Unite, cu c tile lor albast r e tipice. Pulsul luiă ţ ăşgalopa. Mu chii bra elor îi ardeau. Picioarele îi erau gata sş ţ ăcedeze. Dar se for s reziste de dragul lui Erin, trecu prin fa aţă ă ţunei zone libere destina t e ateriz rii elicopte r e lo r i n v li pe u aă ş ă ă şdin fa a clinicii.ţă

— Ajutor, repede, am nevoie de un medic.Asistent a- ef veni i începu s îi pun întreb ri în arab .ş ă ş ă ă ă ă— Englez ,ă insist el. ă Vorbi i engleza?ţNu vorbea . Ea continua s îi pun întreb ri pe care el nu leă ă ă

în elegea , insistând pe informa ii pe care le nu i le putea da.ţ ţBennet t se uit în dreap ta i-n stânga. Strig dac este cinevaă ş ă ă

care vorbe te engleza, dar nu îi r spunse nimeni. Panica luiş ăcrescu. Pielea m slinie a lui Erin se schimba repede în gri i seă şumezea, în timp ce el haba r n-avea ce s mai fac .ă ă

Brusc, pe o u lateral intr o femeie tân r .şă ă ă ă ă— Care e problema, domnule? întreb ea, cu un accen t slab,ă

care putea fi britanic, dar putea fi foar te bine i aust ra lian.ş— Nu tiu, recunoscu Bennet t . Ne preg tea m de culcare , cândş ă

a începu t s vomite. Nu se mai oprea . În cele din urm , aă ăle inat .ş

— Ce a mânca t la cin ?ă— Nimic, doar câ iva biscui i. N-a prea avut poft de mânca reţ ţ ă

de vreo s pt mân .ă ă ă— Arde, spuse asisten t a , atingând fruntea lui Erin i inând unş ţ

termom e t r u digital în urechea ei. Patruzeci, ad ug ea o clipă ă ămai târziu.

Jon gâfâi. Era atât de mare! Prea mare. i cre tea foarteŞ şrepede. Nu inea minte ca ea s fi avut febr când a început sţ ă ă ăse simt r u. De unde venea? Ce se întâmpla? i de ce?ă ă Ş

3

7:42 p.m., ora de estSediul CIA, Langl ey , Virginia

Fusese r dou zeci de minute îngrozitoar e .ă ăDar telefonul pe care îl a tept a sun , în sfâr it. Trackerş ă ş

verific cine e. Aproape sigur era comand an t ul superior alătrupelor de supravegh e r e din centrul de opera iuni.ţ

Ridic la primul apel.ă— Tracker , spune.— Umber to Milano e mort, domnule, zise comanda n t u l . Delta

tocmai a confirmat identi t a t e a .— Sunt siguri?— Da, domnule.— Au reu it s plece de acolo la timp?ş ă— Cât pe ce s nu reu easc , dar s-a rezolvat pân la urm ,ă ş ă ă ă

domnule.Tracker tia c ar fi trebuit s fie nespus de bucuros . Dar maiş ă ă

era ceva. Sim ea în vocea comanda n t ului i cei dou zeci i treiţ ş ă şde ani pet recu i în serviciile secre t e îi spuneau c urma ceva ceţ ăavea s îi strice noaptea .ă

— Altceva? întreb el f r trage re de inim . Ce s-a întâmpla t?ă ă ă ă— S-ar putea s fie o problem , domnule.ă ă— Ascult.— B ie ii au reu it s pun mâna pe telefonul lui Milano, dară ţ ş ă ă

era termina t . I-au g sit i laptopul. Nu mai r m sese mare lucruă ş ă ădin el i cele mai multe informa ii pe care au reu it s leş ţ ş ărecupe reze sunt codate. Va dura ceva pân le vom da de cap t.ă ă

— Nu te mai învârti în jurul cozii, comanda n t e , îi ceruTracker , cu r bdare a la limit . Ce vrei s spui, de fapt?ă ă ă

— Domnule, echipa tehnic a reu it s recupe reze ultimeleă ş ădou e-mailuri trimise de Milano i avem probleme.ă ş

— Adic ?ă— Unul dintre ele con ine h r i detaliate din Los Angeles –ţ ă ţ

str zi, linii de metrou, re ele elect rice i de canalizare i a a maiă ţ ş ş şdepar t e . Al doilea e-mail cuprinde o schem detaliat pentruă ăStaples Cente r .

Stomacul lui Tracker se f cu ghem.ă— Locul unde are loc Conven ia?ţ— Da, domnule. Nu tiu de unde o au. Nu este disponibilş ă

online, am verificat. Trebuie s o fi primit de la biroul deăarhi tec i care l-a proiecta t sau de la un birou al prim riei.ţ ă

— Când au fost trimise, comanda n t e? întreb , gr bindu- se să ă ăproceseze informa iile pe care tocmai le aflase.ţ

— Ieri, domnule.— Cui?— Înc nu suntem siguri, domnule! Echipa tehnic lucreaz laă ă ă

asta.— Afla i repede i sun - m , ordon Tracker .ţ ş ă ă ă— Da, domnule.Închise, î i roti scaunul i privi pe geamul de la etajul apteş ş ş

spre p durile Virginiei. În elesese bine? Dovezile erau indirec t e ,ă ţdar terifiante . Air Force One era în drum spre aeropor tu l din LosAngeles. În clipa aceea , probabil c era foarte aproape deăaeropor t . Odat ajuns la sol, coloana oficial a Serviciiloră ăSecre te îl va lua pe MacPher son i-l va duce direc t spre StaplesşCenter . Dou zeci de mii de delega i a tept au începere aă ţ şConven iei Republicane Na ionale. Pre edintele Statelor Uniteţ ţ şera pe cale s se adreseze partidului s u pent ru ultima dată ă ăînainte de a- i l sa locul pe podium celui care spera c îi va fiă ăsuccesor .

Pl nuia Legiunea un atac? Un asasinat? Ce se va întâmpla?ăDe luni de zile lucra, împreun cu Serviciile Secre t e , FBI,ă

Homeland Securi ty i cu agen ii poli iei locale la asigura r e aş ţ ţsecuri t ii Conven iilor republican i democra t ic . i ajunseseăţ ţ ă ş ă Şîn punctul în care conside ra c Staples Cente r e impene t r a b il .ăChiar i într- un scenariu pu in probabil în care un teroris t sauş ţmai mul i ar intra în cl dire era cu neputin s strecoa re armeţ ă ţă ăacolo. i nici s le amplaseze dinainte în interiorul centrului nuŞ ăintra în discu ie. Fiecar e metru p tra t fusese verificat de maiţ ămulte ori de cele mai bune echipe de securi t a te de pe planet .ăTotu i…ş

Dar dac e vorba despre cineva din interior? Doar se maiăîntâmplase i înainte de adminis tra ia MacPherson, nu? Asta l-aş ţfor at pe Jack Mitchell, predecesorul lui, s se retrag , la urmaţ ă ăurmei.

Al-Nakbah reu ise s penet r eze Trezorer ia i Serviciileş ă ş

Secre te , cu ase ani în urm , i încercas e s îl omoare peş ă ş ăMacPher son de dou ori. La scurt timp dup asta – poate iă ă şînainte –, Legiunea reu ise s p trund în interiorul CIA i oş ă ă ă ştransform a s e pe Indira Rajiv, unul dintre cei mai buni anali ti aişlor din Orientul Mijlociu, într- unul dintre cei mai periculo iştr d tori din istoria ei. ă ă A adar, nu era posibil orice?ş

Desigur , Conven ia Na ional Republican era inta ideal .ţ ţ ă ă ţ ăMai ales în acea sear . Ochii întregii lumi vor fi a inti i asupraă ţ ţmesajului pe care pre edin t ele îl va transmite la o or deş ămaxim audien .ă ţă Dup semnalele din pres , nu avea s fie ună ă ădiscurs electoral obi nuit al unui pre edin t e care nu mai areş şnicio pute re . Surse de la Casa Alb sugerau c MacPhe rsonă ăurma s fac un anun import an t , dar nimeni nu tia exactă ă ţ şdespre ce era vorba.

Liderii europeni îl presau pe pre edint ele american sş ăopreasc ajutorul acorda t Israelului, dac prim- minist rul Davidă ăDoron continua s insiste asupra const rui rii noului templuăevreiesc din Ierusalim, care se apropia rapid de finalizare.Editorialele câtorva ziare americane bine vândute cereau acela işlucru i existau zvonuri potrivit c rora MacPhe r son deveneaş ăner bd tor cu Doron. Va arunca Israelului m nu a în aceaă ă ă şsear ?ă

Între timp, democra ii din Congres îl împingea u pe pre edint eţ şs pun în aplicare un plan de pace complet pentru Orientulă ăMijlociu, plan f cut împreun cu secre t a ru l genera l al Na iuniloră ă ţUnite, Salvador Lucente . Propune r e a lui Lucente se baza peret rage r e a trupelor americane din Orientul Mijlociu, în specialdin zona bogat în pet rol a Golfului Persic. Ele ar urma s fieă ăînlocuite de for ele de men inere a p cii ale Na iunilor Unite. Seţ ţ ă ţzvonea c secre t a r u l de stat Marsha Kirkpat rick ar fi de acordăcu o astfel de aborda re . Urma s anun e pre edint ele în aceas tă ţ ş ăsear o rea eza re a trupelor americane?ă ş

Ca i cum nu era de ajuns, ş Wall Stree t Journal anun a c înţ ălumina unific rii Europei în Uniunea Europea n , cu centrul laă ăBruxelles, i a faptului cş ă aproape întregul Orient Mijlociu î işreunise recent guvernele la Babilon, sub forma Statelor Uniteale Eurasiei, câ iva oficiali superiori ai adminis t ra ieiţ ţMacPher son îl îndemn au pe pre edint e s cear unificareaş ă ăpolitic , economic i militar a Americilor de Nord, Centru iă ă ş ă şSud, în Statele Unite ale Americilor.

Mai mult, se pare c secre t a r u l Trezorer iei luase masa cuăpre edint e le în iunie i îi sugera s e s adopte o singur valutş ş ă ă ăregional numit amero, ca înlocuitor al tradi ionalului dolară ă ţamerican . Un oficial superior al adminis t ra iei , care ceruse sţ ănu i se dezv luie numele, declara se pent ru ă Journal c fiecareăguvern din Organiza ia Statelor Americane – cu excep ia Cubeiţ ţi a Venezuelei – gândea t cut o astfel de unificare economic ,ş ă ă

pentru urm torii zece ani.ă„Singurul mod în care Statele Unite pot concura i pot reu i înş ş

secolul XXI este s creeze un bloc comercial compara bil caăm rime i puter e cu colosul care a luat na te re la Bruxelles i cuă ş ş şnoua superpu t e r e bazat pe petrol de la Babilon, declaras eărespect ivul oficial pentru Journal . Ar fi o solu ie controvers a t ?ţ ăÎn mod sigur. Dar nu avem de ales.”

Controversa tă era pu in spus. Mai degrab ţ ă explozivă . Oasemen e a propune r e amenin a s dest ra m e b trânul par tidţ ă ărepublican. Câ iva lideri conserva to r i foarte activi în domeniileţsociale î i exprimase r deja deschis îngrijora r ea în privin aş ă ţpierde rii suverani t ii de c tre Statele Unite i în privin aăţ ă ş ţ unuival nest vilit de noi emigran i proveni i din partea de sud aă ţ ţgrani ei, chiar dac mul i conserva to r i din domeniul fiscalţ ă ţiubeau ideea extinde rii pie ei libere i pe cea a îmbun t iriiţ ş ă ăţschimbur ilor economice.

Niciuna dintre aceste reac ii nu constituia îns problem aţ ăprincipal . Îngrijor tor era c , având în vedere cât de strânsă ă ă ăera cursa pentru Casa Alb i cât de mult agita ie stârnise ră ş ă ţ ăzvonurile împr tiate prin ziare, interesul pentru discursul peăşcare pre edint ele urma s îl in în acea sear era în cre te r e iş ă ţ ă ă ş şf cea ca MacPhe r son s fie o int mult mai tentan t . ă ă ţ ă ă LosAngeles Times estima c discursul pre edin t elui avea s fieă ş ăurm rit de optzeci- nou zeci de milioane de americani , împreună ă ăcu aproxima tiv un miliard de oameni din întreag a lume. Nutrebuia s - i spun nimeni proasp tului direc to r al CIA cât deă ă ădevast a to r ar fi fost un atac la Conven ia Na ional Republicanţ ţ ă ăpentru psihicul fragil al americanilor sau pentru economiaamerican . La fel i pent ru cea global , care înc se ref ceaă ş ă ă ădup a a- zisa Zi a Devast rii, din urm cu un an. i pentruă ş ă ă Şpre ul petrolului, care ajunsese la mai mult de trei sute de dolariţbarilul.

Tracker ridic recep to rul de pe biroul lui i ap s o tast .ă ş ă ă ă

— F -mi leg tur a cu ă ă Air Force One, îi spuse efuluişpersonalului. Acum.

4

2:51 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Acum asisten t a striga ceva în arab .ăBrusc, ap rur alte dou asisten t e care se a ezar repede deă ă ă ş ă

o parte i de alta a lui Erin i o duser într- un cabinet al tura t .ş ş ă ăBennet t încerc s le urmeze, dar nu îl l sar s intre. Insista ră ă ă ă ă ăs r mân afar , apoi îi închise r u a în fa . O clip mai târziu,ă ă ă ă ă ş ţă ăv zu doi medici gr bindu- se pe hol, intra r în cabine t i, pent ruă ă ă şo frac iune de secund , reu i s arunce o privire în untru – ace,ţ ă ş ă ămonitoare , eprube t e –, înainte ca u a izbit s se închid dinş ă ă ănou.

F cuse tot ce se putea . Asta î i tot repe ta . Î i adusese so ia laă ş ş ţclinic . O d duse în grija medicilor. Dar era suficient? Trebuiaă ăs fie. Alterna t iva era de neimagina t . Totu i, oricât de multă şîncerca s se controleze, oricâ t de dispera t încerca s seă ăconving c totul va fi bine, crudul adev r era c haba r n-aveaă ă ă ăce se va întâmpla i ura acest sentimen t de neputinş ţăintensifica t de fiecare clip care se scurgea .ă

Pentru un moment , se holb la u . Niciodat nu mai fuseseă şă ăatât de speria t . Nici m car în casa lui Eli Mordecha i, dinăIerusalim, în noapte a în care fusese împu ca t de terori ti. Niciş şm car în Gaza, în ziua în care convoiul lui fusese ataca t deăextremi tii jihadi ti. Nici m car în Moscova, în timpul lovituriiş ş ăde stat sau în ziua conflagra iei. Fusese cu totulţ altceva. Atunciîi fusese fric pent ru propria via . Acum se temea pentru a ei iă ţă şpentru ce ar fi devenit f r ea.ă ă

Nimeni nu- l iubise vreoda t ca ea. Nici el nu iubise o altă ăfemeie atât de profund, atât de complet . Iubea felul în care sunavocea ei i felul în care râdea la glumele lui. Iubea atingere aşmâinii ei pe fa a lui i felul în care lumina str lucea peţ ş ădiamant ul pe care i-l d ruise în noaptea în care o ceruse deăso ie.ţ

Când era în mul ime – când desc rca provizii din camioaneleţ ăde ajutoare ale Na iunilor Unite, înainte s se crape de ziu , sauţ ă ăcând hr nea refugia ii în dezordine a cortului, diminea a , laă ţ ţ

prânz sau seara, ori când d dea juc rii copiilor cu ocaziaă ădiverselor s rb tori –, ochii lui mereu îi c utau pe ai ei. Adora să ă ă ăo priveasc ajutându- i pe al ii, îngrijindu- i cu o dragos te careă ţp rea s - i izvorasc de undeva din adâncul sufletului. Iubeaă ă ăpl cerea ei când îl surp rinde a privind- o. i iubea felul în care eaă Şsim ea dorin a din ochii lui i, îndat ce reu ea, imedia t ce î iţ ţ ş ă ş ştermina treaba , î i f cea drum prin mul ime s fie cu el, tiindş ă ţ ă şc , pur i simplu, nu putea s stea desp r i t de ea prea multă ş ă ă ţtimp f r s fie cuprins de o triste e pe care nici el nu i-oă ă ă ţ şexplica.

Când era plecat de lâng el mai mult de câteva ore, tânjeaă ăfizic dup ea, într- un fel despre care s-ar fi jenat s spună ă ăaltcuiva decât ei i, uneori, chiar i ei i-ar fi venit greu s îiş ş ăvorbeasc despre asta. I se p rea ciudat s aib nevoie atât deă ă ă ăintens de cineva. Era normal? Al i b rba i sim eau la fel fa deţ ă ţ ţ ţăneves te le lor? Când erau împreun – cu al ii sau doar ei doiă ţlumea î i pierdea semnifica iile. Tot ce î i dorea s fac era s seş ţ ş ă ă ăjoace cu p rul ei castaniu i s - i s rute buzele acelea moi i să ş ă ă ş ăse piard în ochii ei uimitor de verzi, pân când sufletele loră ăscânteiau i luau foc, iar dorin a lor se transform a în foame,ş ţfoamea se transform a în pasiune, iar pasiunea în c ldur , astfelă ăîncât se topeau din nou într- unul singur i pluteau ore în ir,ş şlini ti i i în siguran .ş ţ ş ţă

Bennet t era convins c Dumnezeu, în mila Lui, îl f cuse pe elă ăpentru ea i pe ea pent ru el, înc dinainte de crear e a lumii. Uniiş ădintre prietenii lui nu credea u. Chiar i el avea momente când seşîndoia. Dar dragos t ea lui Erin îi demons t r a c exist Dumnezeu.ă ăÎn aceas t privin nu avea îndoieli. Ea era miracolul pe care Elă ţăîl folosise ca s îi deschid ochii spre o dragos t e mai mare i maiă ă şpute rnic decât i-ar fi imaginat vreodat c ar fi posibil . i-ară ş ă ă ă Şfi dorit doar s o fi întâlnit mai devreme sau ca el s - i fi permisă ă şs se îndr gos t ea s c de ea mai devreme, mai repede, maiă ă ăprofund.

Cât de orb fusese – cât de orb i de prost. De ce nu o invitaseşîn ora când s-au întâlnit prima dat ? De ce nu insistase s fugş ă ă ăcu el imediat? Câte zile pierduse? Câte nop i se abandonase f rţ ă ărost cear afurilor reci?ş

În toat via a lui nu întâlnise pe nimeni ca Erin. Se treziseă ţintoxicat de pasiunea ei pentru Hristos i de compasiune a eişpentru al ii. Ei nu- i p sa de bani,ţ ă de faim sau de pute re . Mereuă

î i dedica timpul celor care aveau nevoie de ea. De cândşajunsese în tab r , lucrase doisprezece- paisprezece ore pe zi,ă ăuneori chiar mai mult, cu pauze foarte mici, i î i luase liber unş şsingur weekend. Întotdea u n a se trezea prima, adesea înainte dea se lumina afar , i nu voia nici m car s a ipeasc peste zi.ă ş ă ă ţ ă„Somnul e pent ru pro ti”, zicea ea râzând, dup care se strecu raş ăafar din pat. El începuse s - i simt vârsta . Ea nu. El eraă ă ş ăpreg ti t pentru sfâr itul care avea s vin . Ea voia s tr iască ş ă ă ă ă ăfiecare clip i s o transform e în eterni ta t e .ă ş ă

Erin avea o predispozi ie pentru înc p âna re , care adeseaţ ă ăţînclina spre dete rmina r e , dar alteori era complet lipsit deălogic i exasper a n t . Jon revedea sclipirile ei de gelozie, care îlă ş ăluau prin surprinde r e , dar în acela i timp îi amintea u cât deşprofund era îndr gos ti t de el, astfel încât dorea s fie numai ală ă ăei. Cum ar putea supravie ui f r ea? Nu voia s se gândea sc laţ ă ă ă ăasta nicio secund .ă

5

4:58 p.m., ora Pacif i cu l u iAeroport u l Intern a io n a l din Los Angel e sţ

Air Force One ateriz print re for ele de securi ta t e .ă ţÎntr- o zi obi nuit , mai mult de dou sute de mii de pasage r iş ă ă

aterizau i decolau de aici, ceea ce îl f cea unul dintre cele maiş ăaglomer a t e aeropor t u r i din lume. Nu i azi. DirectorulşServiciilor Secre t e , Jackie Sanchez, ordonas e ca întregulaeropor t s fie închis pentru sosirea pre edint elui, toateă şavioanele s r mân la baz i doar personalul absolut necesa ră ă ă ă şs primeasc permisiune a de a intra. Cei de la liniile aerieneă ăerau nervo i, la fel pasage rii . Pân i de la biroul primaruluiş ă şprimiser plângeri . Dar Sanchez era de neclinti t . Singura eiărespons a bili ta te era s îl protejeze pe pre edint e , a a c refuză ş ş ă ăs fie distr as de la misiunea ei.ă ă

Ceruse personalului transpor toa r e lo r blindate din GardaNa ional a Californiei s blocheze accesul spre toate pistele.ţ ă ăAgen i înarma i pân - n din i i câini dresa i s detec t eze bombeţ ţ ă ţ ş ţ ăpatrulau la sol. Luneti tii fuseser amplasa i pe acoperi u ri ,ş ă ţ şîmpreun cu supravegh e to r ii dota i cu binocluri performa n t e .ă ţElicopte r e Apache planau deasup r a aeropor tului i a ruteişpentru coloana de ma ini, la fel i trei elicopte r e deş şrecunoa te r e împrumut a t e de la Depar t a m e n t u l de poli ie dinş ţLos Angeles. Iar mobilizare a aceas t a avusese loc înainte de asosi din Yemen informa ia despre o posibil amenin are .ţ ă ţ

Tensiunea cre tea pe m sur ce avionul 747, vopsit înş ă ăalbas t ru i alb str lucitor, înconjura t de o escor t de SUV-uriş ă ănegre pline cu agen i ai Serviciilor Secre te , rula spre un hanga rţde între iner e . Acolo, pre edin t ele va putea s coboare ferit deţ ş ăochii repor t e r ilor, ai fanilor i ai poten ialilor asasini i s intreş ţ ş ăîntr- unul dint re cele dou Cadillacuri blindate . Înă plus, doar ceidin Serviciile Secre t e i apropia ii pre edin t elui tiau în careş ţ ş şdintre cele dou ma ini va urca.ă ş

S îl in pe MacPher son în via nu fusese o sarcin u oară ţ ă ţă ă ş ăîn ultimii opt ani i nimeni nu tia asta mai bine decât Sanchez.ş şÎl salvase dintr- un atac aerian în Denver, imedia t dup alegerileă

pentru Congres , în timpul primului s u manda t , apoi fuseseănumit agent special îns rcina t cu protec ia lui. Dup recen tulă ă ţ ăatac de cord care îi fusese fatal lui Bud Norris, de mult timpdirectorul Serviciilor Secre t e , MacPhe r son o promovase în locullui. tia c poate s î i pun via a în mâinile ei, la fel via aŞ ă ă ş ă ţ ţfamiliei lui, iar Sanchez conside ra aceas t încrede r e o mareăonoare .

Dar erau i zile în care se întreba dac sacrificiile pe care leş ăf cuse meri tau . Iar azi, categoric , era una dintre acele zile. Nuăera c s tori t . Niciodat nu era acas . Niciodat nu se odihnea .ă ă ă ă ă ăTr ia mereu cu teama c acea zi putea fi ultima pent ruă ăpre edint e . Sau pentru ea.ş

Pentru prima dat în cei optsp rezece ani de carier începea să ă ăse gânde asc serios la retrage r e . În timp ce pre edint ele coboraă şsc rile, pentru o clip , începu s viseze cu ochii deschi i. O fiă ă ă ştimpul s - i cumper e barca aceea , s porneasc spre Caraibe iă ş ă ă şs se îmbete.ă

Brusc, Sanchez se bles tem pentru c î i pierdeaă ă şconcen t r a r e a . Retrage r e a era o tem pentru alte momente . Aziătrebuia s stea cu sim urile treze.ă ţ

— Renun m la ma ini, domnule pre edint e , spuse Sanchezţă ş şînainte ca MacPher son s apuce m car s o salute . V duc laă ă ă ăMarine One.

El aprob din cap. Nu conta cu ce merge a . Dar efulă şpersonalului de la Casa Alb , Bob Corset t i , se înfurie.ă

— Glume ti? strig el în timp ce se gr bea pe sc ri de la ş ă ă ă AirForce One, s in pasul cu pre edint ele . Merge m cu ma inile.ă ţ ă ş şAm stabilit asta azi-diminea .ţă

— Situa ia s-a schimba t , domnule Corse t t i , explic ea.ţ ăB rbatul înjur . Fa a i se înro i.ă ă ţ ş— Avem nevoie de imagini tv, insist el. Avem nevoie de fast iă ş

de conjunc tu r . Sau trebuie s v reamintes c cât de strâns esteă ă ă ăcursa i cât de bine trebuie orches t r a t fiecare moment?ş

— Nu- i posibil, domnule, îmi pare r u, îl contr Sanchez.ă ăExist o amenin are credibil .ă ţ ă

— Mai bine zis circumst a n ial , din câte am auzit.ţ ă— Nu ne putem permite s gre im, replic ea.ă ş ăRuta spre Staples Cente r ne ia cam dou zeci i unu de minuteă ş

cu ma inile. În zbor, pre edin t e le ajunge acolo în mai pu in deş ş ţase minute . Chiar nu e ceva negociabil, domnule Corset ti .ş

eful personalului trecu prin fa a pre edin t elui i d du nas înŞ ţ ş ş ănas cu femeia.

— Uite ce e, sunt con tient c ai un job de îndeplinit, începuş ăel, dar la fel am i eu. Trebuie s fac în a a fel încât par tidulş ă şmeu s fie reales. Cu dou luniă ă în urm , guverna to rul Jacksonăera cu nou puncte mai sus. Acum sena to rul Martinez a redusădiferen a la trei puncte. Am nevoie de pre edint e acolo. Trebuieţ şs arate ca un pre edint e . Trebuie s inspire tot oxigenul dină ş ăuniversul politic. Am nevoie de imagini televizate . i am nevoieŞde ele acum.

Sanchez îi sus inu privirea, apoi se întoarse spre MacPhe r son.ţ— Domnule pre edin te , eu nu îmi bazez deciziile pe sondaje.ş

Legiunea v vrea mort, pur i simplu. Ei vor s neut ra lizezeă ş ăpute re a american i pres tigiul ei. Avem toate motivele să ş ăcredem c nu se vor da în l turi de la nimic ca s î i atingă ă ă ş ăscopul. i, sincer, domnule, dac a încerca s v elimin, i eu aŞ ă ş ă ă ş şface- o azi, când v vor urm ri miliarde de oameni. Chiar dac a iă ă ă ţsupravie ui, ara ar intra în panic . Pie ele ar fi date peste cap.ţ ţ ă ţPre ul petrolului ar urca din nou. Economia global s-arţ ăcutrem u r a . În plus, cu tot respectu l, domnule, dac nuăsupravie ui i?ţ ţ

În hanga r se f cu lini te pent ru un moment . Se auzeau doară şmotoare le Boeingului i ale elicopte rului Lockheed Martin VH-ş71. Dar Corset t i nu mu c momeala.ş ă

— F - i treaba , direc tor e , i totul va fi bine. Dar, dac nu mă ţ ş ă ăla i s mi-o fac pe a mea, Elena Martinez va fi urm torulş ă ăpre edint e al Statelor Unite. Asta vrei? Se va ret rag e cu coadaşîntre picioare din Orientul Mijlociu. Va l sa Na iunile Unite să ţ ăpreia controlul. Nu are nici cea mai vag idee cum să ă opreascăteroare a Chinei asupra Taiwanului. Habar n-are cum s stea cuăochii pe Coreea de Nord. Iar aborda r e a ei în privin a Israelului?ţNici nu vreau s m gândesc .ă ă

— Domnule Corset ti , niciuna nu reprezin t grija mea i ti iă ş ş ţfoar te bine, replic Sanchez. Am f cut tot ce- i posibil ca traseulă ăcoloanei de ma ini s fie sigur. Numai c , date fiind ultimeleş ă ăinforma ii, nu pot s îl trimit pe pre edint e pe autost r zile 105 iţ ă ş ă ş110 în urm toare le dou zeci i unu de minute, în plin zi, tiindă ă ş ă şc exist o amenin are teroris t credibil , în loc s îl trimit pe oă ă ţ ă ă ăcale sigur , iar în fix apte minute s se afle într- o cameră ş ă ăsigur din Staples Cente r . Acum, cu tot respec tu l, este timpulă

s - l conducem pe pre edint e la ă ş Marine One. Decizie final . Să ămergem.

Sanchez îl vedea pe eful personalului cum încerca sş ăg seasc un nou argum e n t , dar amândoi tiau c nu mai areă ă ş ărost. Nici m car unui singur elector nu- i p sa cum ajungeă ăpre edint e le la centrul de conferin e. Miliardele de oameni nu seş ţvor uita la coloana de ma ini sau la elicopte rul cu care va zburaşMacPher son. Nici m car nu vor porni televizoarele pân cândă ănu va începe discursul pre edin t elui, la 6:07 p.m. Dup oraş ăPacificului sau 9:07 p.m. Dup ora de Est – adic , peste ceva maiă ămult de o or de acum.ă

— E în regul , Jackie, interveni MacPhe rson. F ce trebuie să ă ăfaci.

Corset t i scutu r din cap i r spunse la mobilul care- i suna.ă ş ă— Mul umesc, domnule pre edin te , zise Sanchez, dup care,ţ ş ă

în microfonul de la încheie tu r : Pornim. Repet , pornim. Face iă ţrocada.

6

3:06 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Bennet t arunc o privire prin camera de urgen .ă ţăEra goal . Se a ez în sala de a tepta r e , închise ochii i sim iă ş ă ş ş ţ

cum o durere chinuitoa r e îi urc din adâncul stomacului.ăSuferin a î i croia drum spre suprafa , împreun cu teribilaţ ş ţă ăcon tient iza r e a faptului c în urm toa re l e câteva minute sauş ă ăcâteva ore era posibil s r mân absolut singur.ă ă ă

Tat l lui era mort. Mama lui tr ia la o jum ta te de lumeă ă ădistan . Nu avea fra i sau surori . Mentorul lui fusese împu catţă ţ şpe drum spre Ierusalim, cu opt luni în urm . Cei mai mul iă ţprieteni apropia i i colegi fuseser uci i în ultimii câ iva ani,ţ ş ă ş ţmul i dintre ei chiar în fa a lui. Iar Erin se cl tina pe margineaţ ţ ăeterni t ii, la o b taie de inim distan de cei deja disp ru i.ăţ ă ă ţă ă ţ

Asta fusese tot? sta era destinul lui – s fie singur în univers,Ă ăpân când Domnul îl va lua acas ? Cuno tea Scriptu r a . tia că ă ş Ş ăIsus a spus c nu îl vaă p r si i nici nu se va lep da de el. Dar înă ă ş ăacea clip via a p rea teribil de crud .ă ţ ă ă

Bennet t încerc s alunge aceste gânduri, dar ele refuzau să ă ăplece. Se ag au de el, îl vânau.ăţ

Nu s-ar fi rec s tori t niciodat . N-ar fi avut timp.ă ă ă R pirea, eraăsigur de asta, era iminent . În orice clip , el i milioane deă ă şcredincio i ca el vor disp rea de pe fa a p mântului, cât ai clipi,ş ă ţ ăca s fie cu Isus pent ru totdeau n a , dup care va veni sfâr itul.ă ă şDar dac Domnul, în suverani ta t e a Lui, alege s amâne profe iaă ă ţcu câteva luni sau chiar câ iva ani? Dac R pirea era la oţ ă ădep r ta r e de ani, decenii sau chiar mai mult? Bennet t tia că ş ăniciodat n-ar fi g sit pe altcineva ca Erin. Cum ar fi putut? Leă ăluase destul timp s se g seasc unul pe altul, iar acum nu- iă ă ă şdorea decât s fie împreun pentru totdeau n a .ă ă

„Pân când moar te a ne va desp r i” nu era de ajuns pent ruă ă ţJonathan Meyers Benne t t . El o voia pe Erin Chris tina McCoypentru eterni ta t e . Ei nu mai erau dou persoan e distincte tr indă ădou vie i. Nu mai erau doar cei mai buni prieteni , mergâ ndă ţunul lâng altul în via . Cumva, în ultimele câteva luni, el iă ţă ş

Erin se contopise r în acela i corp, acela i suflet, acela i spirit.ă ş ş şEra un miste r . Era magie. Pentru unii putea suna stupid, dar eraadev ra t . Iar în acel moment Benne t t tiu c , dac Erin ar fiă ş ă ămurit, el n-ar mai fi apar inu t acestei lumi. Pur i simplu, n-ar fiţ şsupravie uit f r ea. Nu era melodra m a t ic . N-avea cum s-oţ ă ădovedeas c . Nici explica. Dar o tia.ă ş

Unii oameni pot îndura moar t ea unei so ii i pot duce o viaţ ş ţănormal în continua r e . Dar el nu era unul dintre ei. Erin eraăoxigenul care îl inea pe el în via i deja sim ea cum începe sţ ţă ş ţ ăse sufoce.

— Domnule… domnule… m auzi i?ă ţVocea îl lu prin surprinde r e . Bennet t deschise ochii i fuă ş

uimit de imaginea unei femei care aducea cu un administ r a to rde spital sau a a ceva. Era o femeie bine f cut , cu o privireş ă ăsever , cu p r gri aduna t la spate într- un coc i cu ochi tri tiă ă ş şfixa i pe clipboardul din mâinile ei, nu pe el.ţ

— Trebuie s v pun câteva întreb ri , spuse ea, f r emo ie,ă ă ă ă ă ţf r compasiune , cu un pute rnic accen t italian.ă ă

— So ia mea, rosti Benne t t . Vreau s o v d pe so ia mea.ţ ă ă ţ— Mai târziu, zise femeia. Acum, am ni te întreb ri .ş ăSe f cuse târziu. Era extenua t . i îngrijora t . N-avea niciună Ş

chef s r spund întreb rilor ridicole ale birocra iei Na iuniloră ă ă ă ţ ţUnite sau ale vreunei companii de asigur r i care n-ar fi pl tită ăniciodat sumele fabuloase pretinse de supravie ui torii din zon ,ă ţ ăcu atâ t mai pu in pent ru victimele din Ziua Devast rii. Milioaneţ ăde oameni murise r în urma cutre mu r u lui, a molimei, aăgrindinei i a pârjolului ce urmase , exact cum prezises e Ezechielşcu mai mult de 2 500 de ani înainte . De i trecus e aproape un an,şpande miile de grip aviar i Ebola înc f ceau sute de victimeă ă ş ă ăzilnic.

Erin era pe cale s devin urm toarea victim ? De i fuseseră ă ă ă ş ăfoarte aten i amândoi, oare se îmboln vise cumva de una dintreţ ăacele boli mortale?

Ebola- Zair îl îngrijora cel mai mult. Zeci de mii de p s ri dină ăAfrica veniser în Liban, Siria i Iordania dup R zboiul lui Gogă ş ă ăi Magog. Dup cum prezicea Biblia, ele se osp tase r cuş ă ă ă

trupu rile celor uci i în timpul judec ii. Adusese r groaza gripeiş ăţ ăaviare, cu siguran . Dar nu era tot. Bennet t aflase din c ut rileţă ă ăpe interne t c Ebola- Zair avea cea mai mare rat a mortali t ii.ă ă ăţUcidea nou din zece victime. Fusese r mai multe izbucniri aleă ă

aces tui tip de Ebola decât ale oric rui alt tip i, odat ce îl luai,ă ş ăerai termina t .

Articolul pe care îl citise pe Wikipedia îl bulversas e în moddeosebi t . Primul caz de Ebola- Zair fusese înregis t r a t în 1976, înYambuku, un ora din nordul Zairului. B rbatul care seş ăîmboln vise se numea Mabalo Lokela. Era un profesor în vârstă ăde patruzeci i patru de ani, care ini ial fusese diagnos t ica t cuş ţmalarie, din cauza febrei mari. O s pt mân mai târziu,ă ă ăsimptomelor li s-au ad uga t voma, diareea cu sânge, dure r ile deăcap, ame elile i dificult ile respira to r ii. Curând, începus e sţ ş ăţ ăsânge r eze pe nas i pe gur .ş ă

Paisprezec e zile mai târziu, Mabalo Lokela avea s moar .ă ăBennet t v zuse cu ochii lui masacrul produs de Ebola- Zair.ă

Erin la fel. O mul ime de oameniţ murise r de aceas t boală ă ălent i crud , inclusiv în aceas t tab r . În sudul Libanului i înă ş ă ă ă ă şanumite zone din Damasc, virusul luase vie ile a nespus deţmul i. Nici Jon, nici Erin nu fuseser implica i în trata r e a direc tţ ă ţ ăa unor astfel de cazuri. Ei f cuser parte dintr- o echip careă ă ăg tea i distribuia mânca re refugia ilor – la ora opt, în fiecareă ş ţdiminea , la ora unu, la amiaz , i seara la ase.ţă ă ş ş

Personalul medical le f cuse o prezen ta r e concis a riscuriloră ăla care se expun. tiau de ce anume s se fereasc . Î i luaserŞ ă ă ş ătoate m surile de precau ie necesa r e . i f cuser toateă ţ Ş ă ăvaccinurile posibile. Purtau m nu i din plastic i m tiă ş ş ăşchirurgicale i mâncau doar alimentele aduse s pt mâna l cuş ă ăavionul din Europa, pentru ei i pent ru res tul personalului dinştab r .ă ă

Dar orice se putea întâmpla într- un astfel de mediu i, peşm sur ce î i amintea avertisme n t e l e macabr e din prima lor ziă ă şîn tab r , teama lui Benne t t cre tea i un val de emo ii încercaă ă ş ş ţs ias la suprafa .ă ă ţă

— Numele? întreb femeia. Am nevoie de numele complet .ă

7

5:1 1 p.m., ora Pacif ic u l u iMarin e One, în drum spre conve n i eţ

În apropie r e de Staples Cente r , telefonul lui Corset ti sun .ăVerific cine era, pe telefonul supraveghe a t prin satelit, iă ş

v zu c era secre t a r u l James, de la Homeland Securi ty.ă ăStomacul i se strâns e .

— Da.— Bob, Lee la telefon. tiu c e ti extrem de ocupa t , dar eu iŞ ă ş ş

Ken Costello avem nevoie de un minut, zise James, dinapar ta m e n t u l s u de la Hilton, din Boston, unde r mâne a pesteă ănoapte.

Consilierul pentru securi ta t e na ional vorbea de la Casaţ ăAlb .ă

— Desigur , domnule secre t a r . Ce este?— Ken, începe tu, f cu James.ă— Sigur, încuviin Costello. Bob, tocmai am vorbit la telefonţă

cu prim- minist rul canadian . Serviciile lor secre t e l-au informa tc trei a a- zi i ofi eri de securi t a t e de la Ambasada Chinei dină ş ş ţOttawa lipsesc de o s pt mân .ă ă ă

— i? întreb Corse t t i , uitându- se la ceas.Ş ă— i pat rula noast r de grani tocmai l-a prins pe unul dintreŞ ă ţă

ei încercând s treac din Niagara Falls în Buffalo. În timpulă ăinteroga to r iului, a declara t c ceilal i colegi ai lui au plecat spreă ţLos Angeles acum câteva zile. Se presupu n e c vin cu un zborăde la Montre al la Seat tle , cu pa apoa r t e false. El pretinde c nuş ătie dac au urcat sau nu în avion i spune c urmau s nu aibş ă ş ă ă ă

niciun contac t pân când nu ajungea u la locul stabilit.ă— La locul stabilit? repe t Corset t i . Asta ce poate s însemne?ă ă— Tocmai asta e, nu tim, Bob, interveni secre t a r u l James.ş

Nici prim- minist rul canadian nu tie. Numai c , având în vedereş ăcele întâmpla t e , eu i Ken am suna t- o pe Jackie Sanchez, apoi peşScott Harris la FBI i pe Danny Tracker la CIA. To i s-au gânditş ţc tu i pre edin t e le a i vrea s ti i. i mai e ceva.ă ş ş ţ ă ş ţ Ş

— Ce anume?— Nu suntem siguri cum s interp r e t m informa ia, explică ă ţ ă

secre t a r u l , dar ambasa d a noast r de la Caracas ne- a anun at că ţ ăRadio Nacional de Venezuela a transmis în ultimele zile o seriede emisiuni pe tema „S ne preg tim pentru o lume f ră ă ă ăMacPher son”. Ini ial, ofi erii no tri politici au luat- o ca pe oţ ţ şagita ie electora l , dar azi au rev zut întreag a transcr ie r e .ţ ă ăDiscursul a fost destul de violent, iar unul dintre invita i – unţfost minist ru de interne sub Chávez – a sugera t c cei care ur scă ăStatele Unite ar trebui s aib r bda re . Citez: ă ă ă Ve i auzi ve tiţ şbune de la Washington i Los Angeles foarte curând.ş S-ar puteas nu fie nimic. Dar, având în vedere res tul discu iei, m- amă ţgândit s o dau mai depar t e .ă

Marine One era acum la sol, agen ii Serviciilor Secre t e erau laţlocurile lor, iar pre edin t e le MacPher son – cu numele de codşGambit – deja ie ise pe u .ş şă

Corset t i î i în f ca sacoul i servieta i coborî din elicopte r .ş ş ă ş ş— Domnilor, m tem c trebuie s plec, strig el pesteă ă ă ă

zgomotul f cut de rotoare . Dar v mul umesc, îi voi spuneă ă ţpre edint e lui, când o s prind unş ă moment liber. Transmite iţechipelor voast re c pre edin t ele este foarte recunosc to ră ş ăpentru serviciul lor. Mai ales în seara asta. Î i pune toatş ăîncrede r e a în voi to i. S nu- l dezam gim.ţ ă ă

Închise telefonul i îl atârn la curea . Apoi î i puse ecusonulş ă şde securi t a t e i intr pe o u lateral a cent rului de conven ii.ş ă şă ă ţDar, oricâ t de mult încercas e , nu reu ise s scape de gândul cş ă ăera posibil ca Sanchez s aib drepta t e . Poate c trebuia s î iă ă ă ă şfac griji. Poate c era ceva real.ă ă

*— Vârsta?— Patruzeci i pat ru, zise el, apoi se corect . Nu, patruzeci iş ă ş

cinci.— i so ia dumneavoas t r ?Ş ţ ăBennet t era nevoit s î i in mâinile împreun a t e , ca s leă ş ţ ă ă

opreasc din tremura t .ă— Treizeci i ase.ş ş— Na ionalita t e a?ţ— American .ă— Amândoi?— Da.Lui Bennet t i se p ru c femeia d ochii peste cap, ceea ce- lă ă ă

înfurie. Nu era pentru prima dat când i se întâmpla asta. Înă

ciuda faptului c Statele Unite b gau miliarde i miliarde deă ă şdolari în efortur ile umanita r e ale Na iunilor Unite – în special înţaces te tabere de refugia i – i în recons t rui r e i refacere , eraţ ş şclar c sentimen t e le antiame r ican e erau înc înă ă cre te r e . Nuşdoar în tab r . Le vedeai peste tot în regiune. În noile graffiti deă ăpe pere i i de pe autobuze. La tirile de la televizor i, tot maiţ ş ş şmult, le auzeai în comenta r iile de la radio. Le citeai în editoriale.Ocazional, le vedeai sau le auzeai în câte un protes t anti-american care avea loc în vreun campus universi t a r , cel maiadesea în Beirut sau în Cairo, dar uneori chiar i în Amman i înş şce mai r m sese din Istanbul.ă ă

F cu s - i clocoteasc sângele, pentru c nu era vorba doară ă ă ădespre dona iile americanilor pentru a fi îngrijite milioane deţr ni i i de familii dezr d cina t e din regiune. Zeci de miiă ţ ş ă ăvenise r în zon ca volunta r i , oferindu- i timpul i cuno tin ele.ă ă ş ş ş ţErau medici, asisten t e , pilo i, oferi de camioane , antrep re no r iţ şi a a mai depar t e , c utând s ajute pe cât puteau . Mul i dintreş ş ă ă ţ

cei care veniser s ajute erau tineri, unii chiar adolescen i.ă ă ţFormas e r o echip ce crescuse repede, de evangheli ti iă ă ş şcatolici, reuni i într- o mi care ce se numea Pasiune aţ şCompasiunii.

Nu doar americanii veneau s ajute , desigur . Veniser i miiă ă şde sud- coreeni i cre tini aust ralieni, dar i mul i chinezi,ş ş ş ţindonezieni, filipinezi, indieni i al ii. Mul i dintre ei veniser dinş ţ ţ ăcredin în Hristos i în R zboiul lui Ezechiel. Pân acum îns ,ţă ş ă ă ăpur i simplu, marea parte a banilor i a volunta rilor venise dinş şStatele Unite, iar Bennet t nu se ab inea s nu intre în vreoţ ădisput de câte ori se spunea c ara lui nu f cea destule.ă ă ţ ă

Dar nu i în seara asta . Nu era nici locul, nici moment ulşpotrivit. În plus, tia c nu are starea necesa r ca s seş ă ă ăcontrazic acum cu cineva, cu atât mai pu in cu ună ţadminis t ra to r de spital al Na iunilor Unite. Tot ce dorea s tieţ ă şera când va putea intra în cabinet . Când î i va vedea so ia? Cândş ţîi va atinge fa a i îi va ine mâna? Nimic altceva nu îl interesaţ ş ţpe Bennet t . Cu siguran , nu convingerile politice iţă şprejudec ile acestei femei.ăţ

Dar în loc de r spunsu r i primea mai multe întreb ri . Femeiaă ătr nc nea în continua re . El r spunde a cât de bine putea. Da, î iă ă ă şf cuser toate vaccinurile înainte s vin . Nu, nu erau alergici iă ă ă ă şerau con tien i de riscuri . Da, Erin lua medicam e n t e – Percoce t ,ş ţ

ca s supor te dure rile unei r ni de la picior. Nu, nu avea deă ăgând s - i spun mai multe despre asta . Da, d duse r declara iiă ă ă ă ţla sosire. Da, mâncau doar alimente servite în cortur ile tabere i.Nu, nu p r sise r tab ra de la sosire. De fapt, o singur dat , înă ă ă ă ă ăweekend ul de 4 iulie. Vizitase r ni te prieteni de la o biserică ş ădin Amman. Nu, nu î i amintea exact de cât timp erau înşIordania.

— ase- apte luni, zise Benne t t . Cam a a ceva.Ş ş ş— A adar , cât? insist administ r a to r ul , cu vocea groas iş ă ă ş

ironic . ase sau apte?ă Ş şSe for s r mân calm. Era tot ce putea face ca s nu o deaţă ă ă ă ă

la o par te pe monst ruozi ta t e a gras din fa a lui, s izbeasc cuă ţ ă ăpiciorul în u a de la cabinet i s afle ce se întâmpl cu so ia lui.ş ş ă ă ţUltimul lucru de care avea nevoie era s fie luat pe sus de cei deăla paz . A a c respir adânc, o privi drept în ochi i rosti:ă ş ă ă ş

— De fapt, dac m gândesc bine, suntem aici de apte luni.ă ă şAm venit în februarie , imedia t dup ce ne- am c s tori t…ă ă ă

Vocea lui se stinse. Era tenta t s adauge:ă … i am descoperi tşcomorile Templului i Chivotul Leg mân tului i am primit oş ă şmedalie de onoare de la prim- ministrul Israelului… Dar seab inu. Femeii nu- i p sa. De ce s prelunge a sc discu ia?ţ ă ă ă ţ

— De ce a i venit aici? întreb ea direc t.ţ ăBennet t î i ridic privirea. Asta îl luase prin surprinde r e . Eraş ă

o întreba r e oficial sau personal , se întreba . Observ c femeiaă ă ă ănu se mai uita în clipboard . Îl privea drept în ochi. P rea de- aădreptul curioas , ba chiar confuz . Ea doar î i f cea treaba.ă ă ş ăV zu c ecusonul cu numele, atârna t la gâtul ei, spunea c lucraă ă ăpentru UNRWA – Agen ia ONU pentru refugia i – din 1987.ţ ţ

Dar de ce era el aici?Bun întreba r e . Ce îi ă f cuseă pe el i pe Erin s vin tocmaiş ă ă

aici, dint re toate locurile posibile, i tocmai în aces t moment alşvie ilor lor? Ce îi f cuse s investea sc dou zeci i unu sauţ ă ă ă ă şdou zeci i dou de milioane de dolari, pe care el îi câ tigase peă ş ă şWall Stree t , în îngrijirea refugia ilor sirieni, libanezi i iranieni,ţ şmai ales c mul i dintre ei fuseser de când î i amintea du maniiă ţ ă ş şAmericii, ai Israelului i ai Occidentului?ş

Femeia merita un r spuns sincer . Benne t t tia c trebuie să ş ă ăspun ceva. Dar cuvintele nu voiau s ias . Nu era mândru deă ă ăasta, dar pur i simplu nu avea chef s vorbeasc . Nu aici. Nuş ă ăacum. Tot ce voia era s fie cu Erin. Asta era tot. i începea să Ş ă

î i piard r bda rea .ş ă ăÎn loc s îi r spund , întreb :ă ă ă ă— Am termina t?Femeia se holb la el neîncrez toa re , apoi se ridic repede iă ă ă ş

plec .ăUn val de vin n v li peste Benne t t . Apoi, brusc, fu urmat deă ă ă

un val proasp t de team . Ceva teribil era pe cale s seă ă ăîntâmple. Sim ea. i nu p rea s fie în stare s fac nimic.ţ Ş ă ă ă ă

8

5:58 p.m.Sala de a teptar e sigur , Conve n ia Na ion a lş ă ţ ţ ă

Republi c a nă

Conven ia era pe cale s înceap .ţ ă ăPre edinte le î i revizuise ultima variant a discursului, darş ş ă

Bob Corse t t i îi întinse un bile el scris de mân pe care scriaţ ă„nou minuteă ”.

MacPhe r son d du din cap, f cu ultimele schimb ri, înmână ă ă ădiscursul unui asisten t i îl rug s se asigure c toateş ă ă ămodific rile vor fi introduse rapid în teleprom pt e r . Apoi luă ătelefonul pe care i-l d duse eful personalului i se al tur uneiă ş ş ă ăconferin eţ telefonice organizat e pe fug de Consiliul deăSecuri ta t e Na ional , care insistase pentru o convorbire scur tţ ă ăcu el, în urma unor noi informa ii îngrijor toar e .ţ ă

Când pre edint ele r spunse , Corset ti îi strecur o alt hâr tie,ş ă ă ăcu ante tul Casei Albe, pe care erau trecute numele tuturo r celorcare par ticipau la conferin a telefonic . Lista îi includea peţ ăvicepre edint ele Williams Oaks, de la casa lui de var dinş ăJacksonville, Florida; secre t a r u l Homeland Securi ty, Lee James,din camera de hotel din Boston; Danny Tracker , direc torul CIA,din biroul lui din Langley; Scott Harris, direc torul FBI, dinma ina aflat în drum spre Washing ton de la Quantico;ş ăconsilierul de securi t a t e na ional Ken Costello, din camera deţ ăsupravegh e r e de la Casa Alb ; secre t a r u l de stat MarshaăKirkpat rick, din biroul ei de la Foggy Bottom; directo rulServiciilor Secre t e , Jackie Sanchez, care era al turi deăpre edint e în sala de a tepta r e sigur , sub sala principal aş ş ă ăconven iei.ţ

Corset t i r spunse pe o linie secunda r i începu s moderezeă ă ş ădiscu ia.ţ

— Doamnelor i domnilor, nu avem prea mult timp, dup cumş ăti i. Dar în ultima or evenimen t e l e s-au precipi ta t i unii dintreş ţ ă ş

voi doresc s - i prezinte pre edin t e lui situa ia înainte de discurs .ă ş ţ— Scuz - m , Bob, interveni MacPher son. Unde e Burtă ă

Trainor?

— Secre t a r u l Ap r rii e în avion, se întoarce din Japonia,ă ăexplic eful personalului. Momenta n au ni te probleme deă ş şcomunica re . Cei de la for ele aeriene sunt siguri c problema seţ ăva rezolva repede i ni se va putea al tura i el.ş ă ş

— Bine, zise pre edin t ele . Haide i s termin m repede.ş ţ ă ă— Da, domnule, continu Corset t i . Ken, începi tu, dar cât maiă

la obiect.— Mul umesc, Bob, spuse Costello. Domnule pre edint e ,ţ ş

credem c exist cel pu in pat ru, posibil cinci inte impor tan t eă ă ţ ţreunite în zona Los Angeles. Este vorba despre b rba iă ţsuspect a i c ar avea leg tur cu organiza ii teroris te – uneleţ ă ă ă ţdin Asia, iar altele din America Latin . Crede m c fiecare dint reă ăei reprezin t un pericol clar i iminent pentru siguran aă ş ţna ional a Statelor Unite.ţ ă

— Ai idee ce pun la cale? întreb MacPher son .ă— Nu, domnule. i nici nu suntem siguri c mi c rile auŞ ă ş ă

neap ra t leg tur unele cu altele sau c sunt coordona te , dară ă ă ăaceas t a este impresia .

— i sunte i siguri c se afl în Los Angeles sau în apropie r e?Ş ţ ă ă— A a se pare, domnule pre edint e , confirm Costello, de i nuş ş ă ş

avem cuno tin de un anumit loc în care s-ar afla vreunul dintreş ţăei.

— Cât de sigure sunt informa iile? insist MacPhe rson . Toateţ ăsunt din Yemen?

— Nu, domnule. În ultimele ore, direc to rii serviciilor deinforma ii din trei ri prietene – Canada , Mexic i Mareaţ ţă şBritanie – ne- au contac t a t ca s ne ofere o informa ie special iă ţ ă şcredibil , provenit din diverse surse i din intercep t r iă ă ş ătelefonice i elect ronice.ş

— Domnule pre edint e , Scott Harris, de la FBI.ş— Da, Scott .— Niciunul dintre directo rii serviciilor de informa ii nu tia cţ ş ă

am fost contac t a i de ceilal i. Cu toate astea , toate datele ducţ ţspre Los Angeles i toate telefoanele le-am primit azi.ş

— i crede i c cineva încearc s m omoare.Ş ţ ă ă ă ă— Este posibil, domnule, confirm Harris . Pe dumneavoas t ră ă

sau pe guverna to rul Jackson.— Altceva? întreb pre edint ele , uitându- se la ceas.ă ş— Domnule pre edint e , Marsha sunt.ş— Spune, Marsha .

— Mai trebuie s ti i ceva, f r leg tur cu aceas tă ş ţ ă ă ă ă ăamenin are teroris t .ţ ă

— Pe scur t .— Domnule pre edint e , se pare c , urmare a devast rilor careş ă ă

au avut loc în Turcia, Iran i Caucaz, liderii kurzilor din sudulşTurciei pl nuiesc s declare independ e n a mâine i s anun eă ă ţ ş ă ţformare a propriului stat suveran .

MacPhe r son se întoarse spre Corset ti , care p rea la fel deăocat ca el.ş

— Doamn secre t a r de stat , spune i- mi, v rog, c glumi i.ă ţ ă ă ţ— M tem c nu, domnule, explic Kirkpat rick. Tocmai amă ă ă

aflat i eu, acum câteva minute. Mai mult, am auzit c provinciaş ăkurd din nordul Irakului pare s planifice o secesiune i s seă ă ş ăal ture , astfel, noului stat kurd.ă

— Ce va însemna asta pent ru urm toare a vizit de stat?ă ă— Pre edinte le Al-Hassani este foar te furios, dup cum vş ă ă

pute i închipui. Tocmai am vorbit cu Khalid Tariq, consilierul lui.ţAmenin c va anula vizita, dac nu intervenim. Tariq spune cţă ă ă ăAl-Hassani î i mobilizeaz armata i amenin s trimit o sutş ă ş ţă ă ă ăcincizeci de mii de oameni în Kurdistan în urm toa re le patruzeciăi opt de ore. În plus, a l sat s se în eleag c este posibil sş ă ă ţ ă ă ă

insti tuie un embargo petrolier pent ru noi, dac avem de gând să ărecunoa te m noul stat kurd.ş

MacPher son tres ri. Exact de asta nu avea nevoie în timpulăalegerilor – pre ul petrolului s ating un nou nivel maxim, la felţ ă ăcele ale gazelor i combustibilului aerian.ş

— i ce vrea stimatul lider al Irakului de la mine? întreb el,Ş ăîn elegând c va pierde întreag a noapte cu o nou criz aţ ă ă ăOrientului Mijlociu.

— Tariq spune c vor s trimite i kurzilor un mesaj clar, careă ă ţs precizeze c orice încercar e de a- i crea propriul stat sau deă ă şa se retrage din Irak va fi întâmpina t cu un embargo economicăinterna ional , explic secre ta r u l de stat. Vor s promite i c nuţ ă ă ţ ăve i recunoa te un Kurdistan independ e n t sub nicio formţ ş ă i sş ăîl suna i personal pe secre t a ru l genera l Lucente i s cere iţ ş ă ţConsiliului de Securi t a t e al Na iunilor Unite o rezolu ie care sţ ţ ăconda mn e orice fel de mi care a kurzilor, sub inciden aş ţCapitolului apte.ş

MacPher son se uit din nou spre Corset t i .ă— Pre edinte le Irakului vrea ca întreaga lume s intre înş ă

r zboi ca s îi opreasc pe kurzi de la a- i declaraă ă ă şindepend e n a?ţ

— Da, sau se va ocupa Irakul, zise Kirkpat rick. Tariq mi- avorbit clar, domnule: Nu ne obliga i s ne ocup m noi deţ ă ăproblem .ă

Opera to rul de la Casa Alb intr pe linie i anun sosireaă ă ş ţăsecre t a r u lui Ap r rii, Burt Trainor.ă ă

— Bine a i venit, domnule secre t a r , rosti MacPhe rson. V rog,ţ ăspune i- mi c ave i ve ti bune.ţ ă ţ ş

— M tem c nu, domnule pre edint e . Dup cum ti i, m- amă ă ş ă ş ţîntâlni t cu oficiali superiori ai ap r rii i ai securi t ii din Tokioă ă ş ăţi Seul. M-au în tiin at c în ultimele s pt mâni au primitş ş ţ ă ă ă

semnale îngrijor toar e potrivit c rora nord- coreenii s-ar puteaă ăpreg ti de o invazie în Sud.ă

— Cei din Nord au începu t deja s - i pun în mi care trupele?ă ş ă ş— Nu, înc nu, domnule, se gr bi Trainor s r spund . Dar auă ă ă ă ă

anula t toate permisiile. i adun combus tibil, alimente ,Ş ămedicam e n t e i alte provizii în anumite zone. Am v zutş ăactivitat e sporit în jurul bazelor cu rache te i al celor aeriene .ă şTrimit o informar e detaliat la ă Air Force One, în care sugerezmai multe motive pentru aceas t activita te intens .ă ă

— Pyongyang are planificat vreun exerci iu militar? se întrebţ ăpre edint e le cu voce tare.ş

— Nimic oficial, nu mai devreme de anul viitor. Numai c înăurm cu dou zile Agen ia de Securi t a t e Na ional a intercep t a tă ă ţ ţ ăo convorbire telefonic a unui genera l nord- coreean cu ministrulăchinez al Ap r rii, în care se vorbea despre o posibil „nouă ă ă ăactivitat e” în curând, în zona demilitariza t .ă

— Nou activitate? f cu MacPhe r son . Adic r zboi?ă ă ă ă— Jocuri de- a r zboiul, sper m, dar, sincer , nu tim sigur.ă ă ş— Dumneavoas t r ce crede i, domnule secre t a r?ă ţTrainor f cu o scurt pauz . ă ă ă Între timp, Corset ti îi strecură

pre edint e lui un alt bilet: „dou minute”.ş ă— Ca s fiu absolut sincer, domnule pre edint e , r spunseă ş ă

acum Trainor, sunt îngrijora t , pentru c japonezii i sud- coreeniiă şsunt îngrijora i. Chiar foar te îngrijora i.ţ ţ

— Ce vor?— S trimite i imedia t un portavion cu escort în Mareaă ţ ă

Japoniei – s pt mâna asta , chiar mâine, dac se poate. Vor maiă ă ămulte bater ii de rache te Patriot. Vor ca dumne avoas t r sauă

secre t a r u l Kirkpat rick s face i o declara ie public înă ţ ţ ăurm toare l e dou zeci i pat ru de ore, prin care s reafirma iă ă ş ă ţangajam e n t ul Statelor Unite pentru un Inel al Pacificului liber işsigur. Iar în timpul summitului cu Al-Hassani , de s pt mân aă ăviitoare , dac va mai avea loc, vor s îl presa i pe liderul irakiană ă ţs coboare pre ul petrolului sub o sut de dolari barilul, cât deă ţ ărepede posibil, chiar dac asta înseam n s for a i Israelul să ă ă ţ ţ ăîncetineasc lucr rile la Templu. Ei spun c economiile lor nuă ă ăvor supravie ui mult timp în felul în care merg acum i v cer sţ ş ă ăle salva i.ţ

MacPher son respir adânc. Nu va duce dorul pre edin iei.ă ş ţChiar nu avea idee cine îl va înlocui – guverna to rul Californiei,Paul Jackson, republicanul pe care îl sprijinise cu entuziasm înultima vreme, sau Elena Martinez, sena to rul de Illinois, carep rea s - i urasc tupeul i c reia îi pl cea s o spun de câte oriă ă ă ş ă ă ă ăavea prilejul. Cursa nu putea fi mai strâns de- atât . Amândoi î iă şdoreau cu dispera r e s câ tige i ar fi f cut orice pentru asta.ă ş ş ăDar în asemen e a zile se întreba dac Jackson i Martinez aveauă şcea mai mic idee în ce se bag .ă ă

O nou amenin are teroris t în Los Angeles. O amenin areă ţ ă ţchinezeasc în Pacific. Zvonuri privind un alt r zboi care seă ăcocea în Orientul Mijlociu. O posibil confrun ta r e nuclear înă ăpeninsula coreea n . O recesiune global pândind din umbraă ăunei depre siuni clare. O lume care înc î i revenea dup Ziuaă ş ăDevast rii. Evreii recons t ruindu- i Templul. Arabii recons t ru indă şBabilonul. Iar poporul american profund divizat în încerca r e a dea- i da seama cum e mai bine s se ac ioneze în aces te situa ii.ş ă ţ ţMacPher son era bucuros c , din punct de vedereă constitu ional,ţnu mai avea voie s candideze . El î i f cuse treaba . Era mândruă ş ăde ceea ce realizase. Dar acum era extenua t i gata s prede aş ătafeta .ş

— Trebuie s plec, zise el, ridicându- se i preg tindu- se s seă ş ă ăîndrep te spre etajul conven iei. Haide i s ne reunim la 9 p.m.,ţ ţ ăora mea. Atunci o s fiu din nou în ă Air Force One . Vom face ovideoconferin . Vreau un rezuma t de la fiecare dintre voi,ţăinclusiv recoma nd ri pentru gestiona r e a situa iilor cu Al-ă ţHassani i cu nord- coreenii. i, Bill, mai e ti?ş Ş ş

— Da, domnule, rosti vicepre edin te le Oaks. Ce pot s fac?ş ă— Când vorbe ti aici?ş— Miercuri seara, domnule pre edint e .ş

— i în timpul matinalului tv de joi?Ş— Da, domnule, inclusiv la radio.— Bine, zise MacPhe rson, Hai s ne întâlnim la Camp David,ă

joi seara . Pân atunci, ar trebui s avem ni te informa ii maiă ă ş ţclare. Urm rim împreun discursul guverna to rului Jackson iă ă şapoi sondajele. i vorbim despre vizita lui Al-Hassani i despreŞ şintegra r e a lui Salvador Lucente în toat nebunia asta. Am oăvag senza ie c lucrurile nu se îndreap t într- o direc ie bun iă ţ ă ă ţ ă şvreau p rere a ta.ă

— Sigur c da, domnule pre edint e , r spunseă ş ăvicepre edint ele . Ne vedem atunci.ş

MacPher son le mul umi tuturo r , închise telefonul, se ridicţ ăîncet, se îndrep t spre u , apoi se opri. Încerc s se scutur eă şă ă ăde impresiile scur tei conferin e,ţ dar nu era atâ t de u or.şDou zeci de mii de delega iă ţ afla i la etajul de sub el strigau:ţÎnc patru ani! Încă ă patru ani! Înc patru aă ni !

Habar n-aveau cât de grele vor fi chiar i urm toa re le patruş ăs pt mâni. Nici MacPher son, i-ă ă ş l f cea s - l treac fiorii.ă ă ă

9

4:05 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Soarele de er tului nu avea s r sar mai devrem e de o or .ş ă ă ă ăTotu i, era neobi nuit de cald. În aer era foar te multş ş ă

umidita t e . Nori de furtun se învârtea u pe cer, iar Benne t tăauzea un tunet undeva în dep r ta r e , î i sim ea c ma a asuda t .ă ş ţ ă ş ăIar frica îi cre tea cu fiecare minut. Credea c pân i asisten t aş ă ă şsau paznicul îi auzea inima b tându- i f r înceta r e în piept. iă ă ă Şde un lucru era sigur: nu mai rezista mult.

În mai pu in de pat ru ore trebuia s fie înapoi în post, sţ ă ădesca rc e camioanele Na iunilor Unite, pline cu proviziiţalimenta r e , apoi s ajute la preg tir ea mesei pentru cinci mii deă ăsuflete dispera t e . Va primi vreun r spuns pân atunci? Trebuia.ă ă

i dac nu era r spunsul pe care i-l dorea?Ş ă ă şSe îndrep t spre asisten t a- ef .ă ş ă— Scuze c v deranjez din nou, zise el, cât de politicos era înă ă

stare. Nu vre i s - l întreba i pe doctor cam cât mai dureaz ?ţ ă ţ ăV zu o urm de simpatie în ochii ei, de data asta , dară ă

r spunsul era acela i.ă ş— Îmi pare r u, domnule Benne t t . Moment an , nu pot faceă

nimic.El scrâ ni din din i i se întoar se .ş ţ ş

*Pre edinte le se preg tea s urce pe scen .ş ă ă ăJackie Sanchez se învârtea în centrul de comand ală

Serviciului Secre t , sperând cu dispera r e ca ea i echipa ei s nuş ăfi omis ceva. Primiser toate semnalele c se pune la cale oă ălovitur . ă Dar cum? De unde? i de c tre cine?Ş ă

Din câte tia, toate unghiurile erau acoperi t e . Era convins cş ă ăsingurele arme de foc din cent rul de conven ii erau cele aleţagen ilor speciali, ale echipei de contraa t ac i ale poli iei localeţ ş ţ– documen t e l e i ampren t e le digitale ale tuturo r fusese rş ăverificate deja de trei ori; scana re a retinei se f cuse tot deăcâteva ori. Iar echipa de geni ti trecuse peste fiecare centimet r uşdin cl dire i nu g sise nimic.ă ş ă

Mai mult de o sut de monitoare elect ronice de supravegh e r eăa calit ii aerului fusese r amplasa t e stra tegic peste tot, inclusivăţ ăla sol, verificând continuu dac nu apare vreun miros specific alăunei substan e chimice, radiologice sau biologice. Agen i în civil,ţ ţcu monitoar e manuale, se învârteau prin mul ime i peţ şcoridoare . Nu fusese detec t a t nimic îngrijor tor , dar Echipa deăinterven ii în caz de pericol nuclear , o unita te de elit aţ ăDepar t a m e n t ului Energiei, era pe pozi ie, în caz de nevoie. Laţfel membrii echipei de interven ie rapid a armatei – speciali tiţ ă şantren a i pentru atacuri cu arme chimice, biologice i nuclear e .ţ şPlus unit ile locale pentru cazuri de urgen .ăţ ţă

În cl dire nu fuseser servite niciun fel de alimente , iară ăpre edint e le nu avea s m nânce acolo nimic, oricum. Apa luiş ă ăîmbutelia t fusese adus de la bordul ă ă Air Force One i verificatş ăde tehnicienii serviciilor speciale înc de la Washing ton, plusăînc o dat la bord. Pre edint ele nu r mâne a peste noapte,ă ă ş ătotu i, fusese rezerva t i preg ti t un hotel aflat la o distan deş ş ă ţătreizeci de kilomet ri , pentru orice eventualit a t e . Sânge dinaceea i grup cu a lui fusese stocat la trei spitale locale. Totş ătraficul aerian din zona Los Angeles fusese blocat i a a avea sş ş ăr mân înc o or dup ce ă ă ă ă ă Air Force One va fi plecat de acolo înacea sear , iar avioane F-16 complet echipat e cu rachete aer- aerăSidewinde r nu doar survolau ora ul, ci aveau s îl escort eze peş ăpre edint e tot drumul înapoi spre baza aerian Andrews dinş ăMaryland.

Sanchez privea atent imaginile de pe fiecare dintre cele treiăduzini de monitoar e din fa a ei, care trans mi tea u imagini de laţcamerele de supravegh e r e amplasa t e la fiecare punct de controlcheie din interiorul i din jurul cl dirii Staples Cente r , precum iş ă şîn parc rile din jur i în elicopte r e le de recunoa te r eă ş ş carezburau deasup r a . Rev zu ultimul rapor t din trafic, de la sediulădin Washington al Serviciilor Secre te , i ultimele informa ii de laş ţFBI, CIA i Homeland Securi ty.ş

Brusc, îl auzi pe coordona to rul conven iei c anun înţ ă ţătelefonul Nextel:

— aizeci de secunde, doamn .Ş ă*

Benne t t fusese tenta t .Înc i-o putea imagina pe Erin împreun cu el în luminaă ş ă

lumân rilor, pe 14 ianuarie , la restau r a n t u l de cinci stele Laă

Regence , al hotelului King David din Ierusalim. Gazda lor eraSalvador Lucente , minist rul de Externe al Uniunii Europen e .Deja î i p r sise r postur ile de la CIA, respec t iv Casa Alb , iarş ă ă ă ăel le oferea amându ro r a ocazia de a lucra pentru el la Na iunileţUnite. N-ar mai fi fost încep to ri. Ar fi fost consilieri principali aiăsecre t a r u lui genera l, ajutându- l s-o scoat la cap t cu un trata tă ăistoric de propor ii. Nu avea s fie, insistas e Lucente , un simpluţ ăacord între israelieni i pales tinieni – sta era aproape gata –, ciş ăo în elege re de pace complet i cuprinz toa re între Israel iţ ă ş ă şIrak.

Era de acord? În ciuda pericolului, lui Benne t t îi pl cuseănespus de mult rolul de „purt to r de cuvânt al p cii“ dină ăadminis t ra ia MacPhe rson. Verse tul lui favorit din Scriptu r eraţ ăMatei 5:9 – „Ferice de cei împ ciuitori , c ci ei vor fi chema i fiiă ă ţai lui Dumnezeu!”

Erin fusese cea care insistas e s se distan eze de politic .ă ţ ăVoia s lucreze într- o tab r de refugia i. Cât mai depar t eă ă ă ţposibil de Wall Stree t . Cât mai depar t e posibil de Casa Alb .ăDepar t e pân i de zona rural a Virginiei, pe care Erin o iubiseă ş ăatât de mult, unde se c s torise r i speras e r s se stabileasc .ă ă ă ş ă ă ăEa fusese cea care sugera s e s - i petreac primul an de c snicieă ş ă ăaici, în nordul Iordaniei. S hr neasc fl mânzii. S alineă ă ă ă ăsuferinzii. S fac ceva impor tan t . S fie o binecuvân t a r e înă ă ătimpul care le mai r m sese , indiferen t cât de scurt ar fi fost.ă ă

Când, în sfâr it, în elesese acel adev r simplu, Benne t tş ţ ăhot râse s nu se mai gânde asc la ce f cuser . Erin deciseseă ă ă ă ăcu mult timp în urm c era dispus s moar pentru ceva înă ă ă ă ăcare credea . Nu era vorba c î i dorea s moar , dar eraă ş ă ădispus , dac asta îi cerea Dumnezeu. Asta îi d duse curajul să ă ă ăse înscrie în CIA. Asta îi d duse curajul s lucreze pentruă ăpre edint e în prima linie. Tot asta îi d duse curajul s vin aici,ş ă ă ăîn acest loc, acum. Dac era dispus s sacrifice totul, ca s î iă ă ă ă şiubeasc atât aproapele , cât i du manul, el nu voia s facă ş ş ă ănimic ca s îi stea în cale. Î i dorise doar s aib maturi t a t e aă ş ă ăspiritual necesa r ca s se împace cu aceas t idee.ă ă ă ă

Brusc, telefonul lui sun .ăInima îi tres ri . Poate c erau ve ti bune despre Erin. Dară ă ş

pentru asta nu era nevoie s îl sune cineva. Ea era la mai pu ină ţde trei metri de el. Î i scoase telefonul din buzuna r i se uitş ş ăcine e.

Ciudat , se gândi. Nu ap rea niciun nume, niciun num r. Iară ănum rul lui nu era public. Îl d duse doar celor mai apropia iă ă ţprieteni i familiei, a a c nu î i f cea griji. De i ar fi trebuit .ş ş ă ş ă ş

*Asta e, s vede m ce va fi,ă se gândea Sanchez, în timp ce î iş

preg tea echipa.ăAp s microfonul de la încheie tu r i se adres tuturo ră ă ă ş ă

agen ilor.ţ— Capul sus, to i. Mai avem aizeci de secunde . Vreau oţ ş

ultim verificare . Recon unu?ă— Recon unu, cura t .— Recon doi?— Recon doi, cura t .— Cuibul?— Cuibul, cura t .— Snapsho t unu?— În regul .ă— Sector doi?— Sector doi – suntem preg ti i.ă ţ

i continu pân când fu mul umit c fiecare punct pe Ş ă ă ţ ă ă ifusese pus i fiecare ş t fusese t iat. Nu mai putea face nimicădecât s se încread în echipa ei i în propriile instincte. i să ă ş Ş ăspun o rug ciune, ca s treac cu bine prin aceas t încercar e .ă ă ă ă ă

*— Alo, zise Benne t t , ap sând telefonul pe ureche.ă— Jonathan Bennet t? se auzi o voce distorsiona t elect ronic.ă— Cine e? întreb el, refuzând s confirme ceva pân cândă ă ă

apelan tul nu se recoma nd a .— Ascult cu aten ie. Se va întâmpla ceva teribil. Eu nu amă ţ

nicio leg tur . Nu pot opri nimic. Dar tiu c se va întâmpla i teă ă ş ă şasigur c aces ta va fi doar începu tul. Ce va urma va fi i maiă şr u. Dar asta o s pot împiedica… dac o s m aju i.ă ă ă ă ă ţ

Bennet t î i d du seama c nu era o glum . Ceva din acea voceş ă ă ăîl convinse c era ceva al naibii de serios, chiar dac atunci cândă ăceru detalii fu refuzat .

— Vei vedea foarte curând despre ce vorbesc, i se spuse. Tevoi suna din nou în mai pu in de dou zeci i patru de ore. Atunciţ ă şvei avea de luat o decizie. Ajut - m s opresc ce urmeaz sauă ă ă ăvei supor t a consecin ele.ţ

i închise.Ş

Asta fusese tot. Telefonul era mort.Tocmai atunci, înainte s proceseze ce aflase, auzi u a de laă ş

cabinetul de consulta ii. V zu doi medici – amândoi ar tauţ ă ăobosi i i devasta i – ie ind din sala în care se afla so ia lui iţ ş ţ ş ţ şamândoi îi prinser privirea. Unul dintre ei tres ri, apoi o luă ă ărepede pe un coridor lateral. Benne t t î i inu respira ia , în timpş ţ ţce al doilea medic, cel mai în vârst , veni i se a ez lâng el.ă ş ş ă ă

— Domnul Bennet t?— Da, domnule, r spunse el, cu mintea galopându- i. Cum seă

simte? Va fi bine?

10

6:07 p.m., ora Pacif i cu l u iConve n ia Na iona l Republ i ca n , Los Angel e sţ ţ ă ă

— Doamnelor i domnilor, pre edin t ele Statelor Unite.ş şMacPher son st tea în spatele scenei i asculta cum începe să ş ă

se aud mar ul ă ş Hail to the Chief, în timp ce peste dou zeci iă şdou de mii de oameni se ridica r în picioare i începu r să ă ş ă ăova ioneze i s aplaude cu o pasiune i o intensi ta t e care îiţ ş ă şaduse r un nod în gât.ă

Fusese r cei mai duri opt ani din via a lui. În tinere e nu- iă ţ ţ şimaginase vreoda t c va candida pentru postul de pre edint e ,ă ă şcu atâ t mai pu in c va i câ tiga. Nu o dat , de dou ori. i cuţ ă ş ş ă ă Şsiguran nu î i imaginase c va fi pre edin t e în vremuri atât deţă ş ă şgrele. Deciziile lui nu fuseser întotdeau n a corecte . Adeseaăfusese nevoit s lucreze cu informa ii insuficient e i incomplet e .ă ţ şDar f cuse tot ce putuse . Încercas e s protejeze poporulă ăamerican de amenin a re a global a jihadului, pe care p rin ii iţ ă ă ţ şbunicii lui nu o în elesese r . De multe ori o luase la nimereal .ţ ă ăÎn final îns , tia c nu trebuia s învinuiasc pe nimeni decât peă ş ă ă ăel pentru ce nu f cuse cum trebuie. Dar atmosfe ra de acum eraăelect rizan t . Membrii de baz ai par tidului cel pu in îl iubeau,ă ă ţiar MacPher son era emo ionat . Închise ochii pent ru o clip i seţ ă şbucur .ă

Pauza nu f cu decât s intensifice momentul , amplificândă ăreac ia mul imii. Cu cât se l sa mai multţ ţ ă a tepta t , cu atâ t îlşaclamau mai tare. Cu cât îl doreau mai mult, cu atât se lungeamomentul din spatele scenei. A tept înc pu in, apoi înc pu in,ş ă ă ţ ă ţpân când rumoare a crescu. Dup care, când niciuna dintreă ăp r i nu mai rezist , James „Mac“ MacPhe r son ie i din spateleă ţ ă şcortinei preziden iale albas t r e , p i în lumina reflectoa re lo rţ ăşteleviziunilor i în fa a unui vuiet asurzi tor , a a cum nu maiş ţ şauzise niciodat .ă

Era un moment de glorie. Iar pentru el era ultimul. i avea deŞspus sus in torilor lui, na iunii i lumii întregi ceva ce îi ardeaţ ă ţ şsufletul.

Ceva ce, pur i simplu, nu mai putea s a tepte .ş ă ş

*— Domnule Benne t t , sunt doctorul Kwamee, din Ghana.Tres ri ner bd to r , în timp ce medicul se uita pe ni te hâr tiiă ă ă ş

i pe ni te grafice pe care le inea în mâini.ş ş ţ— M-am ocupa t de so ia dumneavoas t r , dup cum ti i, înţ ă ă ş ţ

ultimele ore, continu el. Am avut mari dificult i în a- i faceă ăţfebra s scad . Chiar i acum are treizeci i nou de grade . Esteă ă ş ş ăfoar te deshidra t a t . Din însemn rile asisten t e i v d c a i spus că ă ă ă ţ ăn-a mânca t i n-a b ut mare lucru în ultima s pt mân . Da?ş ă ă ă ă

— Nu, adic da, a a e, se bâlbâi el. Dar nu prea avea poft .ă ş ă— Trebuia s o aduce i mai devreme, îl admones t doctorul.ă ţ ă

Mereu încerc m s îi facem pe cei din tab r s în eleag că ă ă ă ă ţ ă ăeste foar te importan t s consum e suficient e lichide. Iat de ce.ă ăEste destul de dificil s lup i cu o boal i când e ti s n tos. Dară ţ ă ş ş ă ăcând corpul nu are suficiente lichide i nutrien i totul devineş ţmult mai complica t .

Era vina lui? O rugase pe Erin s treac pe la clinic , în urmă ă ă ăcu câteva zile. Nu- l luase în seam . ă Ar fi trebuit s insiste?ă

— Deocamd a t i-am pus o perfuzie i i-am adminis t ra t ni teă ş şmedicam e n t e care s îi aline dure r ea i s o ajute s lupte cuă ş ă ăinfec ia.ţ

Bennet t nu mai suport a . Trebuia s tie.ă ş— Doctore Kwamee, ce anum e are so ia mea? ti i ceva sigur?ţ Ş ţ— Nu chiar. Înc facem ni te analize de sânge. Pân acum,ă ş ă

am identificat dou probleme, iar una o complic pe alta. Dară ăvreau s fie clar, domnule, sunte m într- o tab r de refugia i,ă ă ă ţîntr- o regiune unde ne confrunt m cu situa ii pe care nu le-amă ţmai întâlni t i pe care, uneori, nici nu ni le-am imaginat . Tot ceşvreau s spun este c pot fi mai multe probleme decât amă ădescope ri t pân acum. Nu vom ti sigur decât atunci când vor fiă şgata analizele de sânge.

Pentru Dumnez e u , strig Benne t t în gând, ă treci la subiect!Asta era tot ce putea face ca s nu- l în face pe doctor de revereă şi s - l scutur e pân când avea s vorbeasc despre ce îlş ă ă ă ă

intere sa .B rbatul respir adânc i se a ez , cu ochii în hâr tiile lui.ă ă ş ş ă— So ia dumneavoas t r are o form sever de meningi tţ ă ă ă ă

bacte rian , zise el încet. Adev rul este c - i norocoas c maiă ă ă ă ătr ie te .ă ş

Încerc s r mân calm. Avea o gr mad de întreb ri , dară ă ă ă ă ă ă

habar n-avea de unde s înceap . Se pare c expresia fe ei luiă ă ă ţspunea multe, a a c doctorul explic .ş ă ă

— Streptococcus pneu m oniae sau pneumococcus este obacte rie , cauza meningitei , o boal foarte grav . Dac nu esteă ă ătrata t repede i corespunz to r , poate fi fatal . O s fiu sinceră ş ă ă ăcu dumneavoas t r , domnule. În primele ore, am avut îndoieli. Aăfost o situa ie la limit . Era cu totul altceva dac a i fi adus- o cuţ ă ă ţo zi sau dou mai devreme. Totu i, e posibil s fi venit la timp.ă ş ăLa limit , dar la timp.ă

Un alt val de vin îl invad pe Benne t t . Putuse s fac maiă ă ă ămult? Trebuia s o fi for at s vin la clinic înc de la început?ă ţ ă ă ă ăErin insistase s nu vin . Spusese c va fi bine. Trebuia s o fiă ă ă ăfor at s consulte un medic?ţ ă

— Acum i-am dat ni te antibiotice foar te puternice , continuş ămedicul. Sunt destul de încrez tor c vom vedea cum îi scadeă ăfebra în urm toare le dou zeci i patru de ore, mai ales peă ă şm sur ce î i recupe re az fluidele. Atunci vom ti mai multe,ă ă ş ă şdar sper m c va fi bine, doar s nu apar cine tie ceă ă ă ă şcomplica ii.ţ

Lui Benne t t nu- i pl cea ce aude. ă Destul de încrez tor?ăProbabil c va fi bine? Cine tie ce complica ii?ă ş ţ Astea eraueschiv ri, nu cuvinte conving toa re .ă ă

— Dar sunte i sigur c va fi bine? insist el.ţ ă ă— Cred c da, replic doctorul Kwamee. Aproape f r nicioă ă ă ă

îndoial .ăStomacul lui Benne t t se strânse . Un astfel de limbaj nu- i era

de ajutor.— Cât va dura pân se va repune pe picioare?ă— Dac presupu n e m c totul merge bine, a spune că ă ş ă

simptomele ar trebui s dureze cam apte- zece zile. Va trebui să ş ăse odihneasc . i va avea nevoie de multe lichide. O s - iă Ş ăprescriu ceva care s - i aline dure r ile de cap i s o ajute s lupteă ş ă ăcu febra. A zice c în mai pu in de dou s pt mâni va ie i dinş ă ţ ă ă ă şstarea asta.

Dou s pt mâni?ă ă ă Benne t t sim i cum i se pune un nod în gât.ţ— Care este a doua problem ? întreb el, de i nu era sigur că ă ş ă

vrea s tie.ă ş— Trebuie s fiu sincer, domnule. Având în vedere stareaă

so iei dumneavoas t r , nu e ceva la care m- a fi a tept a t .ţ ă ş ş— Ce anume? E ceva grav?

— Da, trebuie s spun c este ceva destul de serios, replică ă ădoctorul Kwamee.

— Vorbi i odat , insist el. Am dreptul s tiu.ţ ă ă ă ş— A a e, ave i dreptul.ş ţUrm înc o pauz lung i insupor t a bil .ă ă ă ă ş ă— Domnule Benne t t , ve i fi p rin i.ţ ă ţEl înghe . ţă Cum? Auzise bine?— Vre i s spune i c Erin…ţ ă ţ ăEra atât de uimit c nu- i putu sfâr i propozi ia, dar doctorulă ş ş ţ

d du din cap aproba to r .ă— Ea i eu…şCel lalt d du din cap din nou.ă ă— Sunte i sigur? întreb , nevenindu- i s cread .ţ ă ă ă— Categoric, îl asigur doctorul Kwamee.ă— Dar cum?… Când?— Cum… o s las asta pe seama imagina iei dumneavoas t r ,ă ţ ă

r spunse doctorul râzând. Iar în privin a lui ă ţ când, se pare căundeva prin mai, anul viitor.

Benne t t calcul . Opt luni. El i Erin vor avea un copil pesteă şopt luni. Se holba la medic, uimit.

Voia s întrebe: ă Lumea noastr va mai exista peste opt luni?ăDar întreb :ă— i meningi ta?Ş— Înc nu sunt foarte sigur. Presupun c totul va fi bine. Încă ă ă

nu am dovezi c bebelu ul va fi complet s n tos. Va trebui s îlă ş ă ă ămonitoriz m atent i s mai facem ni te analize. Dup cum amă ş ă ş ăspus, cred c am descope r i t problema la timp. Numai c ,ă ăpresupu n c ti i, primul trimes t ru de sarcin este o perioadă ş ţ ă ăfoar te sensibil , a a c nu vom ti imedia t ce impact va aveaă ş ă şboala so iei dumneavoas t r asupra copilului.ţ ă

— Vorbim despre zile sau despre s pt mâni?ă ă— Deocamd a t e vorba despre o zi, domnule Bennet t , ziseă

doctorul Kwamee, privindu- l în ochi. Dar s-ar putea s nu timă şcu siguran pân când va na te.ţă ă ş

— Ea tie?ş— Nu, înc nu. Înc doarm e.ă ăBennet t respir adânc.ă— Pot s o v d?ă ă— Curând, zise doctorul , uitându- se la ceas. S o mai l s mă ă ă

câteva ore. A avut o noapte grea.

Îi mul umi doctorului, apoi ie i s - i limpezeasc gândurile . Î iţ ş ă ş ă şsim ea mâinile reci. Întregul corp începu s - i tremur e . Un toren tţ ăde emo ii î i for a drumul spre suprafa i sim ea c e gata sţ ş ţ ţă ş ţ ă ăexplodeze. Se duse într- un col i începu s plâng în hohote. Seţ ş ă ărug lui Dumnezeu s îi ierte lipsa de credin . Se rug s îiă ă ţă ă ăierte cinismul i teama. i continu s spun ş Ş ă ă ă mul um es c ,ţcople it de gra ia pe care nu o merita, de favoarea pe care nu oş ţmerita , de binecuvân t a r e a pe care nu o câ tigase, de dragos t e aşpe care haba r n-avea cum s o r spl teasc .ă ă ă ă

Se sim ea atât de nedemn. ţ De ce el? De ce acum? De cefusese binecuvân ta t cu o femeie atât de minunat ? De ceăfuseser ale i s -L serveasc împreun , în ochiul furtunii, înă ş ă ă ăultimele zile ale istoriei? Nimic nu p rea logic. Era prea mult,ăprea repede, iar Benne t t împiet ri , brusc, la gândul c ar puteaăface ceva, ar putea gândi ceva, ar putea spune ceva care, într- unfel, ar aduce ru ine i ar dezonora numele sfânt i pre ios al luiş ş ş ţIsus sau al lui Dumnezeu, care îl salvase din mijlocul pl cerilorămici i f r rost pe care le îndr gise cândva.ş ă ă ă

11

7:09 p.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Generalul- locotene n t Charlie Briggs tocmai încheia o zi foartelung .ă

Trei stele i aproape treizeci de ani în serviciul de ap ra r e –ş ăfusese comanda n t u l NORAD (Comanda m e n t ul Nord- Americande Ap rare Aerospa ial ) i al Comanda m e n t u lui de Nord ală ţ ă şStatelor Unite, mai cunoscu t ca USNORTHCOM, la Baza aerianăPeter son, din Colorado Springs . Nimeni din serviciul activ nuavea mai mult experien în ap ra re a na ional decât Charlieă ţă ă ţ ăBriggs. Dar, când auzi sirenele din centrul de opera iuni dinţmuntele Cheyenne , nu se ab inu s se întrebe de ce vreun cretinţ ăprogra m a s e un exerci iu f r s - l informeze?ţ ă ă ă

Apoi se auzir cuvintele din difuzor, care f cur s - i steaă ă ă ăinima în loc.

Lansare detec ta t ,ă strig ofi erul principal de supravegh e r e .ă ţLansare detec ta t chiar de pe coasta din Baltimore. Nu este unăexerci iu. Repet , nu este un exerci iu.ţ ţ

Briggs s ri în picioare , ie i în fug din birou i ajunse lângă ş ă ş ăofi erul de supraveghe r e exact când locotene n t ul- colonel striga:ţRefor mulez – dou lans ri detec ta t e . Repet , dou lans riă ă ă ădetec ta t e – nu, sunt trei! Dou de pe coasta Baltimore, iar unaăde pe coasta din Vancouver , Canada.

Acum to i ochii erau fixa i pe monitoa r ele mari din fa a lor, peţ ţ ţcare se vedeau urmele de radar ale celor trei proiec tilenecunoscu t e .

Briggs d du drumul unui ir de înjur tur i , apoi întreb :ă ş ă ă— Sunt de pe submar ine?— Nu pot fi. SUBLANT 2 nu ne- a rapor t a t nimic atât de

aproape de Coasta de Est, iar SUBPAC 3 n-a trans mis nimic decâteva zile, rosti el, referindu- se la sistemele de urm ri r e aă

2 Comanda m e n t ul Flotei de Submarine din Atlantic (n. tr.).

3 Comanda m e n t ul Flotei de Submarine din Pacific (n. tr.).

naviga iei submar ine .ţ— Atunci, ce…?Ofi erul de leg tur cu Marina al genera lului n v li brusc înţ ă ă ă ă

centrul de opera iuni, dintr- o camer al tura t .ţ ă ă ă— Cargobotu ri , zise el gâfâind. Cineva lanseaz rache te le –ă

probabil Scuduri – de pe cargobotu r i .— E ti absolut sigur c nu sunt lansa te de pe submar ine?ş ă

insist Briggs.ă— Categoric, domnule, confirm locotenen t ul- colonel. Vitezaă

i traiec to riile nu se potrivesc unei lans ri de pe subma rin.ş ăAcestea par s fie rache te balistice Scud C i, sunt de acord, vină şde pe cargobo tu r i sau de pe alte nave de m rfuri , domnule.ă

Pare imposibil, se gândea Briggs, dar din p cate nu era. Dinăcâte î i amintea , Comisia Rumsfeld prezen t a s e Congres ului, înşanii ’90, rapor tul despre o amenin are a Statelor Unite cuţrachete balistice, iar eventualit a t e a unui astfel de atac crescuse .Cu ani în urm , Iranul testas e lansare a de pe nave a unorărachete balistice tactice de vitez foarte mare, cu raz mic deă ă ăac iune i cu o singur treap t . La fel f cuse i Coreea de Nord.ţ ş ă ă ă şDar, dup Ziua Devast rii, perspec t iva unui asemen e a atac nuă ăp rea deloc plauzibil , astfel c nu- i credea ochilor.ă ă ă ş

— Privi i, insist locotene n t ul- colonel, ar tând spre ultimeleţ ă ădate telemet r ice de pe monitorul compute rului din fa a lui. F rţ ă ăîndoial , alea sunt Scuduri.ă

— Raza de acoperi re?— Cam ase sute de kilomet r i , domnule.ş— inte probabile?Ţ— Compute r e l e indic D.C. i Seat tle , domnule.ă ş— Cât mai este pân la impact? întreb Briggs, în elegând ceă ă ţ

mult trecus e de la primul r zboi din Golf, ultima dat cândă ăvânase Scuduri . Cinci, ase minute?ş

— Nu, domnule, zise ofi erul de supraveghe r e . Au combus tibilţdoar pentru o ardere de optzeci- nou zeci de secunde. Vor lovi înămai pu in de dou minute. Garan ta t .ţ ă

Briggs înjur din nou. A a ceva nu se putea întâmpla . Nu subă şprivirea lui.

Trecuse un timp de când nu se mai uitase pe specifica iileţunui Scud C, dar u n lucru tia sigur: transpo r t a mult explozibil.şA adar, ce transpo r t a u cele dou – exploziv conven ional sauş ă ţfocoase nuclear e de optzeci de kilotone? Erau pe cale s afle. iă Ş

înc repede.ăOrdon personalului s aler teze Pentagon ul , Homelandă ă

Securi ty i Garda de Coast . i s - i fac leg tura cu Serviciileş ă Ş ă ă ăSecre te . Vor declara stare de aler t de gradul unu. Vor intra înăr zboi, dar cu cine? Haba r n-avea.ă

Apoi se întâmpl din nou.ă— Domnule, am mai detec ta t o lansare, strig ofi erul deă ţ

supravegh e r e .— Unde?— Chiar din portul Newark, domnule.— inta probabil ?Ţ ă— Manhat tan .— Timpul pân la impact?ă— aizeci de secunde, dac nu i mai pu in.Ş ă ş ţBriggs i echipa lui erau în stare de oc. To i cuno tea uş ş ţ ş

teribilul adev r, dar nimeni nu îndr znea s îl spun cu voceă ă ă ătare . Puteau s aler teze pe oricine, dar era prea târziu. Nuăaveau cum s opreasc rache te le . Statele Unite nu aveauă ăap rar e împotriva rache t elor balistice cu raz mic de ac iuneă ă ă ţlansa te atât de aproape de propriile linii de coast . Cu sigurană ţăn-ar reu i s evacueze popula ia din Washington, New York sauş ă ţSeat tle , chiar dac ar avea la dispozi ie zile, nu secunde.ă ţRachete le alea aveau s loveasc . Milioane de oameni aveau să ă ămoar . i tot ce puteau face era s priveasc .ă Ş ă ă

— Mai detect m o lansare,ă strig ofi erul de supravegh e r e .ă ţRepet , am detec ta t a cincea lansare de rachet .ă

Nu din nou, se gândi Briggs. Cum era posibil? Câte maiveneau? i, mai ales, cine le lansa?Ş

— Asta de unde vine?— Cam de la o sut de kilome tri vest- sud- vest de Long Beach,ă

domnule.— inta probabil ?Ţ ă— Cred c tot ce se afl în sudul Californiei, domnule .ă ăEra o adev ra t declara ie de r zboi. Dar Briggs tiu imediată ă ţ ă ş

ce aveau s - i spun supercom p u t e r e l e NORAD în urm toare leă ă ăcâteva secunde. Punctul de impact va fi Staples Cente r .Conven ia Na ional Republican . Cineva îl voia mort peţ ţ ă ăpre edint e le Statelor Unite.ş

Observ c traiecto r ia celei de- a cincea rache te era radicală ădiferit de a celorlal te . În loc s se înal e deasup r a Losă ă ţ

Angelesului, într- un arc balistic clasic, aceas t a cobora rapid spreap .ă

— Aia nu e Scud, zise el, în timp ce rache ta cobora. În timp cese uita fascinat la urmele de radar , vedea cum proiectilulaproape c atinse apa, dup care î i continu cursa spreă ă ş ăcontinen t , cu dublul vitezei sunetului.

— Atunci ce e? întreb ofi erul principal de supravegh e r e ,ă ţprivind cu groaz .ă

— O sentin la moar te , r spuns e Briggs optit. ţă ă şCrudul adev r devenea mai clar cu fiecare secund careă ă

trecea. Priveau un atac foarte bine coordona t , menit s elimineăîntregul guvern american în câteva minute.

O clip mai târziu, compute r e l e o v zur . Era o rache t deă ă ă ăcroazier pent ru inte teres t r e , un model foarte asem n tor cuă ţ ă ăcel const rui t de chinezi sau de nord- coreeni , cunoscu t subnumele de „Sunburn ”. Cel mai periculos model din lume, capabils transpo r t e o înc rc tu r nuclear de dou sute de kilotone. iă ă ă ă ă ă Şavea o precizie de pân la trei metri.ă

Nimeni din înc pere nu mai avea vreo îndoial . Cineva îlă ăintea pe pre edint e le Statelor Unite. i nu voiau doar s îlţ ş Ş ă

ucid . Voiau s îl anihileze împreun cu guvernul lui.ă ă ă

12

9:10 p.m., ora de estCentru l de coma n d al Pazei de Coast ,ă ă

Curtis Bay, Maryland

— SOS, SOS. Vas în pericol. Terminat .Carrie Sande rs , specialis tul în telecomunica ii de laţ

Supraveghe r e , avusese o noapte lini tit . Era al treilea an al eiş ăla Paza de Coast a Statelor Unite, urmând tradi ia început deă ţ ăbunicul i de tat l ei. Trebuia s preia apelurile de ajutor i sş ă ă ş ătransmit , print r- o frecven radio, celor de pe nave buletineleă ţăde siguran sosite de la Centrul de comunica ii al sediuluiţă ţregional al Pazei de Coast din Atlanticul Mijlociu. Toat searaă ăavusese de f cut doar treburile obi nuite i, categoric, nu auziseă ş şnimic despre întâmpl rile care îi f ceau s transpire pe cei de laă ă ăNORAD. De fapt, fusese atât de plictisit pân mai devrem e,ă ăîncât î i pusese picioarele pe birou, cu doza obi nuit de colaş ş ădietetic la îndemân , i citea din nou ă ă ş Vân toarea lui OctombrieăRo u,ş num rând orele ce- i mai r m sese r pân i se terminaă ă ă ă ătura i putea s î i vad iubitul, pe Tomas.ş ă ş ă

Acum îns , st tea înfipt lâng consola ei i î i ap sa pute rnică ă ă ă ş ş ăc tile pe ureche , s prind toate informa iile transmise .ăş ă ă ţ

— Vas în pericol, aici Paza de Coast a Statelor Unite, sectorăBaltimore , canalul unu- ase, spuse Sande r s calm i profesionalş şîn radio, de i inima ei galopa. Vas în pericol, repe t , aici Paza deşCoast a Statelor Unite, sector Baltimore , canal unu- ase. Careă şeste pozi ia voast r i despre ce fel de pericol e vorba?ţ ă ş

— Paza de Coast a Statelor Unite, aici c pitanul cargobo tuluiă ăpanamez Double Dolphin … sistemul GPS nu func ioneaz …ţ ăcelelalte sisteme elect ronice au c zut… Ultima pozi ie cunoscu tă ţ ăera patruzeci i doi de kilomet r i est- sud- est de portulşBaltimore… ne îndrep ta m spre terminalul marin Seagir t…Termina t .

— Vas în pericol. Paza de Coast , sector Baltimore .ăRecep iona t , c pitane. Sunte i la patruzeci i doi de kilomet r iţ ă ţ şest- sud- est de Portul Baltimore, spre terminalul marin Seagir t .Termina t .

— Confirmat , Paza de Coast … Este… ceva ciudat… aici.ăTermina t .

— Repeta i, cţ ăpitane. Care este natu ra pericolului? Termina t .Urm torul mesaj de pe cargobo tul panam ez fu i mai neclar iă ş ş

aproape indescifrabil. Sander s î i verific echipam e n t ul , darş ătoate sistemele ei p reau s func ioneze cum trebuie.ă ă ţ

— Vas în pericol, aici Paza de Coast , sector Baltimore . Nuăîn eleg ce spune i. Trebuie s vorbi i mai clar. Termina t .ţ ţ ă ţ

Din nou îns mesajul era neclar i bruia t.ă ş— Vas în pericol. Aici Paza de Coast , sector Baltimore , peă

canal unu- ase. V rog, repe ta i ultimul mesaj.ş ă ţ— Recep iona t , Paza de Coast … Repet, sunt c pitanul naveiţ ă ă

Double Dolphin. Se întâmpl ceva foarte ciudat aici.ă— Recep iona t , c pitane , zise Sander s . Explica i, v rog.ţ ă ţ ă— Nu sunt sigur… ideea e c …ăFemeia respir adânc. Nu- i permitea s fie agita t , trebuiaă ş ă ă

s - i p streze calmul. Dar avea nevoie de mai multe informa ii iă ş ă ţ şavea nevoie de ele repede .

— Care este natu ra pericolului, c pitane? întreb ea din nou.ă ă— V d steagul unui cargobot liberian… Se afl cam la ună ă

kilomet ru de babord i cred…ş— Ce crezi, c pitane?ă— Cred c tocmai a fost lansa t un fel de rache t de la proraă ă ă

ei – nu doar una, dou , una dup alta.ă ăSande rs r mase f r replic . Auzise bine? Cum adic ?ă ă ă ă ă— Double Dolphin, aici Paza de Coast , sector Baltimore ,ă

repe t .ă— V-am spus, cred c tipii tia tocmai au lansat un fel deă ăş

rachet … Eu i echipajul meu am v zut o lumin – ca o explozieă ş ă ă– la prora… apoi ceva a exploda t pe punte i s-a în l at spre cer.ş ă ţAvea o flac r lung sub ea, ca la decola rea unei naveteă ă ăspa iale, dar nu atât de mare… înc se observ dâra, to i oţ ă ă ţvedem. La câteva minute dup aceea , s-a întâmpla t din nou.ăDespre ce e vorba?

Sande rs habar n-avea.— Double Dolphin, aici Paza de Coast , sector Baltimore , po iă ţ

descrie vasul respec t iv?În timp ce c pitanul r spunde a , Sande rs î i nota cât deă ă ş

repede reu ea . Era un cargobot lung de cel mult trei sute deşmetri , cu înmatr icula r e liberian , cu coca neagr i cu litereă ă ş

mari albe desena t e pe lateral: LSC. În ultimele aproxima tivdou zeci de minute st tuse pe loc, zicea c pitanul. A a se faceă ă ă şc ă Double Dolphin d duse peste el brusc. Acum îns navaă ăpornise motoarele i p rea s se preg teas c s ias din nou înş ă ă ă ă ă ălarg.

— Ce vre i s fac? întreb c pitanul, cu o voce care îi tr daţ ă ă ă ăfrica.

— Nimic. Doar sta i acolo, opri i motoare le i ine i radioulţ ţ ş ţ ţaproape. Revin. Termina t .

Sande rs î i revizui rapid noti ele i încerc s în eleag ceş ţ ş ă ă ţ ăauzise. Nu fusese anun a t de niciun testţ ă cu rache te în zon . i,ă Şchiar dac ar fi fost vreun test secre t – pentru o rache t deă ăap rar e , de exemplu –, nu putea fi implica t un cargobot liberian.ăEra absurd , iar asta o îngrijora. Tot ce tia sigur era c trebuiaş ăs transmi t imedia t superiorilor cele aflate.ă ă

Ridic telefonul ro u de pe consol i form repede num rulă ş ă ş ă ăofi erului de serviciu de la centrul de opera iuni, din cealaltţ ţ ăparte a cl dirii. Ofi erul de serviciu aflat la comand r spunde aă ţ ă ăi de misiunile de c utar e i de salvare din zon . Pe lâng faptulş ă ş ă ă

c avea dreptul s scoat din dispozitiv elicopte r e i nave aleă ă ă şPazei de Coast , putea i s dispun folosirea în opera iuni aă ş ă ă ţunor oameni de la Baza Militar Naval Patuxen t i a unoră ă şagen i ai poli iei din Maryland, dac era nevoie.ţ ţ ă

Ofi erul ridic recep to rul imedia t .ţ ă— De la Centrul de comand sunt, zise Sande r s , încercând cuă

dispera r e s vorbeasc lini tit. Tocmai am primit un apel peă ă şcare trebuie s îl asculta i.ă ţ

Dar era deja prea târziu.

13

9:12 p.m.Locul exploz i e i , Washin g t o n , D.C.

F r avertiza re , capitala Statelor Unite fu distrus .ă ă ăExact la 9:12 p.m., ora coastei de est, într- o milisecund , Casaă

Alb disp ru într- o lumin orbitoa r e .ă ă ăPur i simplu, încet s mai existe, la fel ca oricine i orice peş ă ă ş

o raz de mai mul i kilomet r i .ă ţÎn acela i moment în care prima rache t fu detona t în parculş ă ă

Lafayett e , tempera t u r a urc instant an e u la milioane de grade .ăSuflul exploziei cuprinse tot în calea lui. Sediul Trezore r ieidisp ru, la fel cel al Serviciilor Secre t e . Urm cl direa FBI- ului,ă ă ăa Arhivelor Na ionale, a Cur ii Supre m e, a Capitoliului i toateţ ţ şcelelalte din jur. Toate monume n t e l e , toate muzeele, toaterestau r a n t e l e , toate hotelurile, toate spitalele , toate bibliotecile,orice semn al civiliza iei fu ters de pe fa a p mântului. Totulţ ş ţ ădisp ru, pur i simplu. i toate sufletele împreun cu ele.ă ş Ş ă

Dincolo de râul Potomac, Pentagonul înc vibra violent, apoi,ăbrusc, începu s se pr bu easc . Ce mai r mase în picioareă ă ş ă ăardea, la fel ca toate cl dirile care nu fusese r culcate laă ăp mânt .ă

Curând, se auzi vuietul unui vânt arz tor , care începu să ăîmpr tie subs tan e radioac tive prin toat par tea de nord aăş ţ ăora ului i prin Maryland, n pustindu- se prin districtele Princeş ş ăGeorge i Anne Arundel, de parc ar fi urmat autost r a d a 295 iş ă şoselele 50 i 214, spre est, peste dealul Capitoliului, pesteş ş

Lanham i Bowi, spre Crofton i Annapolis. În scurt timp, maiş şbine de treisp rezece mii de kilomet ri p tra i din Virginia,ă ţMaryland i Districtul Columbia fur contamina te cu un nivelş ămortal de radioact ivita t e . Iar co marul era abia la început .ş

La câteva clipe dup ce prima rache t lovi în D.C., a doua izbiă ăcl direa CIA, în Langley, iar suflul ei fierbinte i cataclismică şterse de pe suprafa a p mântului sediul flanca t de arbori, situa tş ţ ă

în suburbiile din Virginia de Nord, al celui mai import an tserviciu secre t al rii. Apoi pulveriz fiecare cas , cl dire deţă ă ă ăbirouri, biseric i magazin, din toate direc iile. Bietele sufleteă ş ţ

care nu murise r imedia t se trezir orbec ind i arzând. Uneleă ă ă şaveau s agonizeze astfel ore în ir. Altele, zile sau chiară şs pt mâni. i nu exista speran de supravie uire . Nici deă ă Ş ţă ţsalvare sau evacua re .

Cei care nu murise r imedia t aveau arsu ri de gradul trei peăcea mai mare parte a corpului. Aveau timpanele spar te . Mâinilei picioarele le erau umflate i sânge ra u . i urmau s sufereş ş Ş ă

îngrozitor , pân când, în cele din urm , vor muri în cele maiă ăcrunte dure ri . Nu se putea face nimic pent ru ei.

Manha t t a n ul fu cel care primi urm toa re a lovitur .ă ăRacheta Scud C lovi direc t în Times Square i, la fel, aduse cuş

ea un proiectil nuclea r . Efectul fu pe cât de oribil, pe atât denea tep t a t . Explozia terse orice form de via pe o raz de unş ş ă ţă ăkilomet ru într- o frac iune de secund . Fiecare const ruc ie de laţ ă ţdistric tul teat re lo r i cl direa New York Times pân la Grandş ă ăCentral Station i dincolo de ea fu distrus cât ai clipi, exact a aş ă şcum prev zuse r cândva exper ii i cum se temuse ră ă ţ ş ăcomanda n ii militari. Chiar i const ruc iile aflate la mile distanţ ş ţ ţăde epicent ru fuser d râma t e de suflul exploziei. Foculă ă careurm se r spândi cu o vitez care atingea chiar i o mie deă ă ă şkilomet ri pe or i fiecare cartie r deveni rapid un infernă şradioact iv, care avea s ard s pt mâni în ir, dac nu chiară ă ă ă ş ăluni.

Apartam e n t e l e i cl dirile de birouri începur s seş ă ă ăpr bu easc din cauza undei de oc i a c ldurii intense . Toate,ă ş ă ş ş ămai pu in un spital, fuser arse sau distruse f r s mai poat fiţ ă ă ă ă ărecunoscu t e . Apoi, în tunelul Lincoln se produse o implozie. Apadin râul Hudson – acum supraînc lzit de exploziaă ătermonuclea r – n v li în Chelsea , anihil gara Pennsylvania iă ă ă ă şop ri orice i pe oricine prinse în cale la sud de Broadway.ă ş

Urm Seat tle , la doar câteva secunde dup Manhat t a n .ă ăRacheta p ru c se ive te de nic ieri. Lansat de pe un vasă ă ş ă ă

aflat la câteva sute de kilomet r i de coasta canadian , se arcuiărepede peste Victoria, peste Port Angeles i Parcul OlimpicşNa ional, descriind o traiec to rie direct spre centrul ora ului.ţ ş

Impactul se produse în Pia a Pike Place, iar când înc rc tu r aţ ă ănuclear de cincizeci de kilotone explod , totul fu spulbera t într-ă ăo clip pe o raz de mai mul i kilomet r i . Turnul Space Needle.ă ă ţAcvariul i cent rul tiin ific. Sediul Amazon.com. Safeco Field. iş ş ţ Ştoate cafenelele Starbucks din zon . Totul disp ru cât ai pocniă ă

din degete .Niciuna dintre cele dou zeci i una de sirene sofistica te aleă ş

ora ului nu pornise. Fusese r instala t eş ă la începu tul anilor ’50, întimpul R zboiului Rece. Apoi le modernizas e r , în 2006, costulă ăajungând la nou zeci i una de mii de dolari. Dar fuseseră ş ăinutile. Nimeni din cabinetul primarului sau de la poli ie, sau deţla pompier i nu tiuse c vine rache ta . Nimeni nu tiuse deş ă şamenin are a care era pe drum. A a c nimeni nu activaseţ ş ăsirenele. i, chiar dac ar fi f cut- o cineva, ar fi tiut cum sŞ ă ă ş ăscape, unde s mearg ? Ar fi avut timp s caute ad post? Nuă ă ă ămai era nimeni care s r spund la aceste întreb ri , iar sireneleă ă ă ăi ora ul pentru care fuseser proiecta t e nu mai existau.ş ş ă

Nespus de mul i oameni z ceau mor i sau erau pe moar te . iţ ă ţ Şmai mul i aveau s li se al ture în curând.ţ ă ă Într- adev r, num rulă ămor ilor din Seat tle va cre te impresionan t în câteva ore. Unţ şenorm nor ca o ciuperc , plin cu praf toxic radioact iv, se formaădeasup r a ora ului. Cei care nu fuseser orbi i de exploziaş ă ţini ial puteau s vad p l ria str luci toa r e care cre tea înţ ă ă ă ă ă ă şdep r ta r e . Cu siguran fusese v zut din campusul Microsoft,ă ţă ă ăîn Redmond, la cincisprezece kilomet r i distan i, pe m sur ceţă ş ă ăvântul uciga începea s sufle, moar te a i distruge r e a seş ă şapropiau. Era doar o chestiune de timp. Nu exista sc pare i niciă şloc unde s te ascunzi.ă

În mod sigur, echipele de interven ie rapid aveau s vin dinţ ă ă ălocalit ile i statele dimpreju r , care- i vor oferi ajutorul. Darăţ ş şcum s ajung în acele zone fierbin i? Cum s comunice? Undeă ă ţ ăs duc mor ii? Re eaua elect ric se oprise instan t a n e u . Toateă ă ţ ţ ămijloacele de comunica re erau moar te . Vibra iileţelect roma g n e t ice declan a t e de explozie pr jiser toateş ă ăcircuitele elect rice cale de mul i kilomet ri . Sistemele elect riceţale celor mai multe vehicule din Seat tle – ale ma inilor deşpompieri , ale ambulan elor , ale Poli iei, ale Armatei, ca s nuţ ţ ămai vorbim de cele ale majorit ii elicopte r e lo r i avioanelor –ăţ şerau complet imobilizate sau, în cel mai bun caz, grav avaria t e .Cele mai multe telefoane mobile, pagere , PDA-uri, televizoare işradiouri erau inutile i ele, la fel cum erau genera toa r e l eşspitalelor sau alte sisteme gândite pentru situa ii de urgen .ţ ţă

Aceea i situa ie se întâlnea în Washington, D.C., i New York.ş ţ şNiciun plan de urgen nu fusese preg ti t pentru a a ceva.ţă ă şFocuri mistui toa r e i vântu ri radioactive ucideau tot în calea lor,ş

a a c fuga era exclus . ocul paralizase milioane de oameni.ş ă ă ŞLipsa de electricita t e imobilizase alte milioane i f cuseş ăimposibil comunica re a . ă Ce se întâmplase? Ce urma? Unde sămergi ca s fii în siguran ? i cum s ajung cineva acolo?ă ţă Ş ă ă

Apoi Ora ul îngerilor deveni Ora ul Demonilor.ş ş*

Jackie Sanchez ridic telefonul de pe consola din fa a ei iă ţ şr spunse apelului venit pe linia de urgen din parteaă ţăgenera lului Briggs, de la NORAD. Abia reu ea s cread ce îiş ă ăspunea , dar nu era timp de întreb ri . Aveau la dispozi ie cam ună ţminut s - l pun pe pre edint e la ad post .ă ă ş ă

Puse jos telefonul i strig repede ni te comenzi codate, înş ă şmicrofonul de la încheie tu r . Echipa ei reac ion imedia t , a aă ţ ă şcum fusese antrena t . Nu era sigur c ce f ceau ei avea rost.ă ă ă ăEra posibil ca toate efortu rile lor s fie în van. Poate c nu voră ăsalva nicio via . Dar erau datori s încerce . Depusese r unţă ă ăjur mânt i aveau s fie credincio i pân la cap t.ă ş ă ş ă ă

Pe monitoar e le de supraveghe r e v zu o duzin dintre cei maiă ăbuni agen i ai ei – înarma i pân - n din i – gr bindu- se brusc spreţ ţ ă ţ ăscena conven iei, unde îl înconjura r pe pre edint e , îl apuca rţ ă ş ăde bra e i, efectiv, îl luar pe sus, cu picioarele abia atingând u- iţ ş ăpodeau a. Apoi Sanchez ie i ca din pu c din postul de comandş ş ă ăi ajunse în culise, la pre edin t e , unde ordon oamenilor ei sş ş ă ă

coboare în bunc r.ă— Hai, hai, hai! strig ea în timp ce agen ii îl tr geau peă ţ ă

pre edint e pe un coridor , apoi pe altul, pe casa sc rii în esa t deş ă ţ ăagen i i apoi în jos cinci etaje i, în cele din urm , n v lir într-ţ ş ş ă ă ă ăun subsol, unde erau sistemele de ventila ie ale centrului deţconven ii.ţ

O luar pe un hol, apoi pe altul, print re evi i conduc te . Oă ţ şclip mai târziu, îl puser pe pre edint e într- un depozit frigorifică ă şmare, închise r u a dup ei i îi puser la fel de rapid un costumă ş ă ş ăde protec ie, m nu i i o masc , toate preg ti te dinainte deţ ă ş ş ă ăechipa de reac ie rapid , în caz de atac nuclear , cu armeţ ăbiologice sau chimice.

Acestea fiind f cute, Sanchez i agen ii ei începur s seă ş ţ ă ăechipeze la rândul lor. Tocmai atunci însă sim i cum p mântulţ ăse zguduie pute rnic sub picioarele ei. Auzi explozia asurzi toa r e .Brusc, sim i c ldura îngrozi toar e . Avu suficient timp s în eleagţ ă ă ţ ăc cele mai bune efortu ri ale ei de a- l proteja pe pre edint eă ş

e uase r , totul se terminase .ş ă

14

9:13 p.m., ora de estPe proprie t a t e a vicepr e ed i n t e l u i ,ş

în apropi er e de Jackso nvi l l e , Florida

Valurile se loveau blând i ritmic de rm.ş ţăO lun plin i maies tuoas atârna deasup r a Atlanticului, iară ă ş ă

briza pl cut mângâia apa, aducând cu ea strig tele îndep r t a t eă ă ă ăale pesc ru ilor i zgomotul f cut de o fregat aflat ceva maiă ş ş ă ă ăaproape de mal. Atmosfera era festiv , toat lumea beaă ă

ampanie i savura creve i, în timp ce personalul pu in, dar fidelş ş ţ ţal vicepre edint e lui se strânses e în sufrage r ia frumoasei case deşvar care se întindea pe proprie t a t e a de ase milioane de dolariă şaflat pe plaj , la marginea ora ului Jacksonville, într- o suburbieă ă şnumit Ponte Vedra.ă

Se adunas e r acolo s urm reasc împreun ultimul i cel maiă ă ă ă ă şimport an t discurs adresa t de pre edint e Conven iei Na ionaleş ţ ţRepublicane. Voiau s vad cum î i pune în scen MacPhe r sonă ă ş ăpolitica îndr znea , în fa a întregii ri i a întregii lumi.ă ţă ţ ţă ş Bruscîns pe ecranul cu plasm al vicepre edint e lui nu se mai v zuă ă ş ănimic decât o imagine alb .ă

Bobby Caulfield, secre t a r u l personal al vicepre edint e lui, înşvârst de dou zeci i trei de ani, lu repede telecoma n d a iă ă ş ă şschimb de pe FOX pe CNN. Nici acolo nu se vedea nimic.ăColegii lui oftar . Puse pe MSNBC. Nimic. Schimb apoi peă ăfiecare canal pe rând, dar toate p reau s fi r mas f r semnal.ă ă ă ă ă

— Ce naiba … morm i el, în timp ce schimba canalele .ăTotu i, g si câte ceva func ional. Un canal de gast ronomie .ş ă ţ

Unul de c l torii. Unul sau dou de exerci ii. Dar niciunul dintreă ă ă ţcele care transmite a u discursul pre edin t elui. Sim i cum to iş ţ ţceilal i se uitau la el, de parc era vina lui.ţ ă

Nu îndr znea s se uite la eful lui. Continua s încerce s î iă ă ş ă ă şdea seama care era problem a, verifica bateriile dintelecoma nd , umbla la cablul din spatele consolei. Nimic. Nuăîn elegea .ţ

F r niciun avertisme n t , ase agen i ai Serviciilor Secre t e –ă ă ş ţinclusiv eful g rzilor de corp – n v lir în camer , îl luar peş ă ă ă ă ă ă

vicepre edint e i îl târâ r afar , în timp ce îi strigau lui Bobbyş ş ă ăs li se al ture repede.ă ă

Caulfield î i în f ca Blackş ş ă Berry- ul i se gr bi s - i ajung ,ş ă ă ăl sându- i pe ceilal i cu gura c scat , la fel de uimi i ca el. Înă ţ ă ă ţtimp ce fugea îns prin buc t rie, se opri brusc i se întoarse .ă ă ă ş

— Caulfield, haide, mi c - te!ş ă strig un agent .ă— Un minut , r spuns e el.ă— Nu, acum!Caulfield scana fiecare col , masa, podeaua . ţ Unde era?

Trebuia s fie undeva.ă Inima i-o lu la goan . Apoi auzi sirena iă ă şmotoare le elicopte rului Marine Two. Nu putea s o lase acolo.ăUnde era?

Fugi înapoi în sufrage r ie i se repezi spre secre t a r aşvicepre edint elui, care p lise.ş ă

— Asta cau i? întreb ea, întinzându- i geanta .ţ ă— Ultima ans , Caulfield,ş ă strig un alt agent , peste zgomotulă

f cut de elice. ă Haide, haide!Erau pe cale s închid u a elicopte rului i s porneasc .ă ă ş ş ă ă— Mul umesc, îi zise colegei lui.ţÎnh geanta , o s rut pe femeie pe obraz i ie i pe o uăţă ă ă ş ş şă

lateral , spre elicopte rul alb cu verde al vicepre edint e lui, ună şLockheed Martin VH-71. Era i mai confuz. ş Marine Two eraînconjura t de cel pu in treizeci sau patruzeci de agen i înarma i.ţ ţ ţCe naiba se întâmpl ?ă se întreba el în timp ce s rea în elicopte răi se a eza pe locul din spatele vicepre edin te lui, punându- iş ş ş ş

centu ra cât de repede putea.Dou Black Hawk ap rur brusc în fa . Caulfield vedea iă ă ă ţă ş

dou Apache înarma t e gr bindu- se spre coast . Mitralie releă ă ăluau pozi ie în jurul casei vicepre edint e lui. Orice era, nu era deţ şbine. N-avea cum s fie un exerci iu. Trecuse prin câteva, iar ceiă ţdin Serviciile Secre t e nu erau atât de pro ti încât s progra m ezeş ăunul în mijlocul discursului inut de pre edint e .ţ ş

Apoi auzi cuvintele care f cur s îi înghe e p rul de pe ceaf .ă ă ă ţ ă ăÎndat ce u ile elicopte rului se închise r , pilotul zise în radio:ă ş ă

ah maŞ t este sigur. Repet , ah maş t este sigur. C tre toateătrupele aeropur ta t e , ocupa i- vţ ă pozi iile. ţ Marine One se ridic .ă

Bobby Caulfield repet cuvintele în gând. Auzise bine? ă MarineOne? Trebuia s fie o gre eal . Dar pilo ii de pe Marine nu facă ş ă ţgre eli. Nu acela, cel pu in. Deci, ce se întâmpla? ş ţ De ce sepurtau to i de parc la bord se afla pre edintele?ţ ă ş

*Vicepre edint e le r spuns e la telefonul de pe linia sigur .ş ă ă— Aici genera lul- locotenen t Charlie Briggs, domnule, de la

NORAD. M auzi i?ă ţ— Da, genera le , i ar fi bine s ai o explica ie, replic Oaks,ş ă ţ ă

care habar n-avea de ce fusese luat pe sus, depar t e de familie,de prieteni i de personalul lui.ş

— Nu tiu exact cum s spun, domnule, începu Briggs.ş ă— Nu am chef de jocuri sau de exerci ii, strig Oaks.ţ ă

Pre edinte le Statelor Unite ine un discurs importan t , generale .ş ţIar eu n-ar trebui s îl ratez. Auzi ce vorbesc?ă

— Da, domnule. În eleg.ţ— Atunci ce naiba se întâmpl , genera le? insist Oaks.ă ă— Domnule, m tem c este de datoria mea s v informez…ă ă ă ă

începu Briggs, i ezit din nou.ş ăOaks î i pierde a r bda rea .ş ă— Ce anum e?— Domnule, Statele Unite sunt atacat e .— Atacate? f cu Oaks, nevenindu- i s cread . Ce tot zici?ă ă ă— Domnule, în ultimele câteva minute, patru ora e americaneş

au fost lovite de rache te – Washington, New York, Los Angeles işSeat tle .

— Dumnezeule… murmur el.ă— i fiecare dintre rache te avea înc rc tu r nuclear ,Ş ă ă ă ă

continu genera lul. Nu tiu de care tip. i nici ce m rime. Încă ş Ş ă ănu tiu. Dar pierderile din fiecare ora sunt imense. Num rulş ş ăvictimelor este imens.

— Mai precis? for Oaks, în timp ce un frison îi trecea prinţătot corpul.

— Domnule, Casa Alb i Capitoliul au disp rut . Curteaă ş ăSuprem , cl direa FBI i toate agen iile guverna m e n t a l e suntă ă ş ţtermina te . Pentagonul este grav afecta t . Langley a fost ras.Întregul ora este un câmp încins, domnule. Nimeni nu va puteaşintra acolo s … mult vreme. i… ei bine… îmi pare r u s vă ă Ş ă ă ăinformez, domnule, dar USNORTHCOM presupun e căpre edint e le este mort.ş

Oaks nu reu ea s scoat o vorb .ş ă ă ă— Alo? Domnule, mai sunte i acolo?ţOaks încerca s proceseze amploare a celor auzite . Dar cum?ă

Cum era posibil?

— Spune- mi c e un exerci iu, genera le .ă ţ— Nu este, domnule.— Ai zis c pre edin t ele e mort?ă ş— Da, domnule. M tem c da. Staples Cente r a fost i el lovit.ă ă ş

N-a mai r mas nimic.ă— Patru atacuri nucleare? repe t Oaks, înc incapabil să ă ă

cread ce auzise.ă— De fapt, cinci, domnule, îl corect Briggs. Washingtonul aă

fost lovit de dou ori – o dat în centru i o dat în nordulă ă ş ăVirginiei. În Langley, mai exact.

— Nu se poate. Trebuie s fie o gre eal .ă ş ă— A vrea s fie, domnule, dar nu este, rosti genera lul, careş ă

avea acum o voce surprinz to r de calm i de profesional . Neă ă ş ăva lua câteva zile s evalu m pagubele, dar exist câteva lucruriă ă ăesen iale pe care trebuie s le ti i acum.ţ ă ş ţ

Oaks î i sl bi cravata .ş ă— Începe cu familia mea. A luat- o cineva pe Marie?— Avem un alt elicopte r care o va lua i o va aduce laş

dumneavoas t r , explic Briggs.ă ă— i b ie ii?Ş ă ţ— Avem agen i care îl iau pe David i pe so ia lui din Phoenixţ ş ţ

i pe Tom din Atlanta. Amândoi vor fi du i într- un loc sigur pânş ş ăcând ne vom da seama mai exact ce se întâmpl .ă

— E ti sigur c sunt în regul ?ş ă ă— Nu am alte ve ti de la ei înc , dar v voi ine la curent .ş ă ă ţ— Vreau s îi aduce i pe to i la mine.ă ţ ţ— Da, domnule, r spunse Briggs. Acum, sunt câteva lucruriă

pe care trebuie s vi le spun.ă— D -i drumul.ă— În primul rând, domnule, trebuie s v informez c , potrivită ă ă

Amenda m e n t ului 25 din Constitu ie, dumne avoas t r sunte iţ ă ţacum pre edint ele Statelor Unite.ş

Oaks nu reu ea s g seasc ceva de zis. R m sese într- oş ă ă ă ă ăt cere de oc.ă ş

— Domnule pre edint e , sunte i acolo? întreb Briggs.ş ţ ă— Nu, replic Oaks, brusc. Nu- mi spune a a, genera le . Nuă ş

pân când nu vom avea o dovad clar c pre edin t e leă ă ă ă şMacPher son n-a supravie ui t exploziei.ţ

— Nu putea supravie ui, domnule.ţ— De ce? De unde tii?ş

— Nimeni nu supravie uie te unei astfel de explozii. La oţ şprim evaluare , se pare c Los Angelesul a fost lovit cu oă ăînc rc tu r de o sut cincizeci- dou sute de kilotone. Ne va luaă ă ă ă ăceva timp s stabilim exact. Dar un lucru v pot zice cuă ăsiguran , domnule: victimele vor fi de ordinul milioanelor ,ţăîncepând cu pre edint e le MacPhe rson. tiu c e greu, dar nuş Ş ăexist îndoieli în privin a asta. Pre edinte le este mort,ă ţ şDumnezeu s îl odihneasc !ă ă

15

9:26 p.m., ora de estMarin e One, în drum spre Jackso n vi l l e

Oaks se sim ea ame it.ţ ţAuzise cuvintele , dar nu reu ea s le în eleag . Nu era posibil.ş ă ţ ă

Îl cuno tea pe Jim MacPhe rson de aproape o via . Trecuse rş ţă ăprin atâtea împreun , inclusiv prin, probabil, cei mai grei opt aniădin adminis t ra ia american , cel pu in de la nominalizare a luiţ ă ţRoosevelt , în timpul celui de- al Doilea R zboi Mondial, sau dinătimpul lui Lincoln, pe vremea R zboiului Civil. Terori tiiă şîncercas e r s îi termine pe amândoi, de multe ori. MacPhe r sonă ănu putea fi mort. Nu acum. Nu în culmea carierei lui.

Nu trecuse r ei într- o nou etap în R zboiul Mondial cuă ă ă ăTeroare a? Nu începuse r lucrurile s mearg mai bine? Cuă ă ăRusia neut ra liza t , laolalt cu Iranul i Siria, lumea devenea ună ă şloc mai lini tit. Sau, cel pu in, mai lini tit decât pân atunci. Nu?ş ţ ş ă

i, deodat , totul se pr bu ea. Nu doar MacPher son fuseseŞ ă ă şucis în explozie. Prima Doamn trebuie s fi fost moar t i ea, laă ă ă şfel fiicele lui MacPher son. Bob Corse t t i . Jackie Sanchez.Întreag a conduce re a Partidului Republican .

Oaks î i descheie nastu r e le de sus de la c ma a elegan t .ş ă ş ăRespira greu. Pulsul i-o lu la goan . Abia acum în elegeaă ă ţamploare a celor întâmpla t e în ara lui. Dar moar t ea atâtorţoameni dragi era ceva personal . Dac Washingtonul disp ruse ,ă ăla fel se întâmplase cu Marsha Kirkpat r ick. i cu Scott Harris ,Şde la FBI. Ken Costello, din Consiliul de Securi t a t e Na ional .ţ ăDanny Tracker , de la CIA. i tot personalul lor. i întregulŞ Şpersonal de la Casa Alb . Erau mor i. To i. Nu- i va revede aă ţ ţniciodat . Era mai mult decât putea supor ta , dar genera lulăBriggs nu- i d du timp s jeleasc .ă ă ă

— Domnule, tiu c e foarte greu, rosti genera lul, cu durer e înş ăglas. Dar trebuie s mai adaug ceva.ă

— Locotenen t e , mai da i drumul la ni te aer aici în spate? îiţ şceru Oaks pilotului.

Respir adânc de câteva ori i încerc s se preg tească ş ă ă ă ăpentru ce urma.

— Continu , genera le , spuse el, dup câteva moment e . Teă ăascult.

Sau încerc, î i zise.ş— Domnule, dup ce ve i ajunge la bordul lui ă ţ Air Force One,

v vom pune la dispozi ie imagini luate din sateli t cu fiecareă ţora afecta t , începând cu Los Angelesul. O s v fac leg tura cuş ă ă ăexper ii mei, într- o videoconferin , s v explice unele lucruri iţ ţă ă ă şs v r spund la orice întreb ri ve i avea. Apoi ve i merge s vă ă ă ă ă ţ ţ ă ăîntâlni i cu judec torul- ef al districtului Jacksonville. Înc nu îiţ ă ş ătiu numele, dar ve i primi un dosar complet al ei în câtevaş ţ

minute. Ea va depune jur mânt ul , pent ru c avem nevoieă ăurgen t de un comanda n t , domnule. Intr m în r zboi.ă ă ă

— Cu cine, genera le? Cine e în spatele acestor atacuri?— Nu tiu, domnule, recunoscu Briggs. Înc . Dar vom aflaş ă

curând. Iar atunci v voi oferi toate informa iile. Deocamda t ,ă ţ ăatât tim. Îmi pare r u c trebuie s spun, dar moment a n nuş ă ă ăave i un cabine t c ruia s v adresa i, iar cei mai mul i membriţ ă ă ă ţ ţai Consiliului de Securi ta t e Na ional sunt mor i i ei.ţ ă ţ ş

Oaks respir greu. Nu era posibil.ă— E ti absolut sigur, genera le? N-a supravie ui t niciunul?ş ţ— M tem c nu. To i, în afar de doi membri ai cabinetului,ă ă ţ ă

erau în D.C. în moment ul impactului, iar D.C. nu mai e. CasaAlb a fost complet distrus . La fel Capitoliul, toate agen iileă ă ţguverna m e n t a l e , Curtea Suprem , cl direa FBI. Au disp rut .ă ă ăToate. Iar Washing ton va fi nelocuibil pentru un secol, poatechiar mai mult, domnule.

Oaks era sigur c i se va face r u. Îi f cu semn lui Caulfield –ă ă ăoripilat de frântu rile de tiri pe care le auzea – s îi aduc oş ă ăsticl cu ap , cât de repede . Apoi se uit pe geam i observ că ă ă ş ă ănu erau în apropie re a Aeropor tului Interna ional dinţJacksonville, cum credea , ci la câ iva kilomet ri distan de bazaţ ţămilitar aerian .ă ă

Tot traficul aerian i teres t ru care nu era necesa r fusese oprit.şUn deta am e n t înarma t al Avia iei se mi ca rapid, s înt reascş ţ ş ă ă ăsecuri t a t ea , i observ c ş ă ă Air Force One i un avion cu reac ieş ţGulfstrea m, f r niciun însemn pe el, era deja pe una dintreă ăpiste, flancat de dou F/A-18 Horne t , cu rachete aer- aer la bord,ăpreg ti te s decoleze de urgen . Nu prea în elegea de ce eraă ă ţă ţacolo acel Gulfstrea m, dar nici nu avea prea mult timp s seăgânde as c la asta.ă

Lu sticla din mâna lui Caulfield, d du pe gât o treime din eaă ăîn câteva secunde, apoi întreb :ă

— Cine a mai r mas?ă— Din câte tim, domnule, doar secre ta r ii James i Trainor,ş ş

continu generalul. Secre t a r u l James e în Boston. Iar secre t a r u lăAp r rii e înc pe drum, vine de la Tokio.ă ă ă

— Trebuie s îl scoatem pe Lee James din Boston – ă repede.Vreau s îl duce i într- o baz militar sigur .ă ţ ă ă ă

— Deja am ordona t asta, domnule, îl asigur Briggs, apoi îiăexplic repede c , potrivit planului de continua re a guvern rii,ă ă ăordonase ca secre t a r u l James s fie imediat evacua t i dus laă şMount Weathe r , centrul secre t de opera iuni aflat în subte r a n ,ţîn Blue Ridge Mountains , vestul Virginiei, cam la o sut deăkilomet ri de Washington, D.C.

Mount Weathe r fusese const rui t în anii ’50 pentru ca lideriiguverna m e n t a l i s poat pleca din ar în cazul unui r zboiă ă ţ ă ănuclear cu ru ii. Oaks mai fusese acolo în timpul altor crize,şinclusiv de Ziua Devast rii. De aseme ne a , condus es eănenum ra t e exerci ii de acolo, la fel cum f cuse i secre t a r u lă ţ ă şJames. Amândoi cuno tea u bine locul.ş

Briggs îi aminti lui Oaks c , potrivit planului de continuita teăguverna m e n t a l , secre t a r u l Ap r rii fusese îndruma t spreă ă ăRaven Rock, locul unde se afla Centrul Na ional Alterna t iv deţComand Militar , undeva de- a lungul grani ei Pennsylvania-ă ă ţMaryland, nu depar t e de Waynesboro i la aproximativşcincisprezece kilomet r i de Camp David. De acolo, secre t a r u lTrainor i echipa lui vor conduce Depar ta m e n t ul Ap r rii, dintr-ş ă ăun bunc r echipa t cu tehnologie superioar , preg ti t specială ă ăpentru un scena riu de r zbuna r e nuclea r , pe care genera lul îlă ăbotezase deja „Opera iune a Reciproci ta t e”.ţ

— Care este starea bunc rului principal? întreb Oaks.ă ă— Pentagonul a fost grav avaria t , domnule. Singurii

supravie uitori de care tim sunt cei care se aflau în Centrulţ şNa ional de Comand Militar în momentul impactului. Sunt înţ ă ăleg tur cu ei, dar sistemele lor de comunica ii nu func ionează ă ţ ţ ăprea bine. Sunt foarte pu ini. Sunt în stare de oc. Existţ ş ăscurge ri grave de radia ii i nu tim dac vor reu i s reziste…ţ ş ş ă ş ă

— Generale Briggs, îl între rups e Oaks brusc, vrei s spui că ăbunc rul antinuclea r de miliarde de dolari al Pentagonului nuăeste func ional?ţ

— Nu a a cum a fost gândit , nu, m tem c nu, domnule. Deş ă ăasta îl trimit pe secre t a r u l Ap r rii la Raven Rock.ă ă

Oaks d du din cap i î i frec ochii.ă ş ş ă— Cât mai dureaz pân când Trainor ajunge acolo?ă ă— Câteva ore, domnule. Dar avionul secre t a r u lui James

trebuie s fie la sol în câteva minute. Va fi în siguran la Mountă ţăWeathe r într- o or .ă

— Vreau ca amândoi s aib escor te înarmat e ! ordon Oaks.ă ă ă— Desigur .— Bine. i vreau s fie oprit tot traficul – f r avioane în aer,Ş ă ă ă

doar dac sunt militare sau sunt autoriza te de tine ori deăsecre t a r u l Trainor . Ai în eles?ţ

— Lucr m la asta, domnule. Va dura ceva timp s punem totulă ăla punct . În mod normal, avem mai mult de trei mii de zboruri ,iar sediul Avia iei nu mai exist . Nici Depar ta m e n t ul deţ ăTranspor t u r i . Trebuie s contac t m fiecare aeropor t i fiecareă ă şcentru de control al traficului aerian în par te . Le spunem tuturo rs re in avioanele la sol.ă ţ ă

— Bun. Altceva?— Am pus patrule aeriene la fiecare grani i în fiecare oraţă ş ş

mare. De aseme ne a , am ordona t s fie preg ti t întreaga flotă ă ă ăpe mare .

— E ti sigur c e cea mai bun mi care , genera le , întrebş ă ă ş ăOaks sceptic. N-ar trebui s p str m unele rezerve , cel pu ină ă ă ţpân când ne d m seama ce se întâmpl i cine ne suntă ă ă şdu manii?ş

— M-am gândit la asta, domnule, dar trebuie s ne protej mă ăîmpotriva unui alt Pearl Harbou r, r spunse Briggs repede. Nuătim ce urmeaz i nu vrem ca trupele noas t r e navale s fieş ă ş ă

concen t r a t e într- un loc, vulnerabile. Cu permisiune adumneavoas t r , a mai vrea s ordon deplasa r e a a câte două ş ă ăportavioane escor ta t e i mai multe nave dispunâ nd de sistemeşde ap ra r e antirache t Aegis pe ambele linii de coast , la fel înă ă ăGolful Mexic. Dar trebuie s ne mi c m repede.ă ş ă

— Ai autoriza re a mea, zise Oaks f r s ezite. Acum, unde vreiă ă ăs merg?ă

— A vrea s v aduc aici, domnule pre edinte , spuse Briggs,ş ă ă şamintindu- i c Baza aerian Peterson nu era doar sediulă ăUSNORTHCOM, ci i centrul de comand al NORAD, îngropa tş ăadânc sub muntele Cheyenne. Aici ve i fi în siguran . Avem laţ ţă

îndemân tot ce v trebuie. Sau aproape. Eu i oamenii mei vă ă ş ăputem ajuta s începe i s reface i un guvern. i cred c esteă ţ ă ţ Ş ămai bine ca eu i dumneavoas t r s fim în acela i bunc r, nu laş ă ă ş ădistan de trei mii de kilomet ri , uni i doar de un sistem deţă ţcomunica ii care e posibil s cedeze. E bine a a, domnule?ţ ă ş

— E bine, genera le , am încrede r e în tine. Dar Congres ul?— E prea devrem e s vorbim despre asta , domnule. Încă ă

încerc m s punem lucrurile cap la cap. Deocamd a t , pot s vă ă ă ă ăspun c ac ion m sub presupun e r e a c to i cei din conduce r e aă ţ ă ă ţPartidului Republican i mai mult de dou sute de membri ai luiş ădin Congres sunt mor i. To i erau la Conven ie. În acestţ ţ ţmoment, pur i simplu, nu suntem siguri ce s-a întâmpla t cuşliderii Par tidului Democra t sau cu al i membri ai acestuia. Mul iţ ţdintre ei se întrune a u în Manhat t a n , deoarece conven ia lorţîncepea în câteva zile. Ceilal i sunt împr tia i prin ar iţ ăş ţ ţ ă şpresupu n c se preg tea u s plece spre New York înă ă ăurm toare l e zile. Încerc m s îi contac t m pe to i, dar mareă ă ă ă ţparte dint re sistemele de comunica ii civile sunt moar t e , la felţre eaua elect ric na ional .ţ ă ţ ă

— Unde e purt torul de cuvânt al Casei Albe?ă— Nu tiu, recunoscu Briggs.ş— Dar pre edint ele tempora r al Senatului?şGeneralul nu tia nici asta .ş— Îl c ut m, zise el, cu vocea tr dându- i lipsa de speran că ă ă ţă ă

îl vor g si curând.ă— V a tepta i i la alte atacuri? insist Oaks.ă ş ţ ş ăBriggs îi spuse c era o întreba r e la care îi era cel mai dificilă

s r spund . CIA nu mai era. Nici Agen ia de Informa ii Externe .ă ă ă ţ ţSistemele de aduna re a informa iilor fuseser i ele gravţ ă şpertu rb a t e . Nimeni nu tia ce urmeaz i de unde, cu atât maiş ă şpu in când. Habar n-aveau cine îi atacase i unde s riposteze .ţ ş ăTrupele americane din întreag a lume erau acum în aler t deăgradul unu. Numai c , f r un inamic clar definit i pozi ionat ,ă ă ă ş ţmilitarii nu puteau s fac prea multe . Cel pu in deocam d a t .ă ă ţ ă

În plus, trebuiau s fac fa unei problem a t ice crize deă ă ţăsuccesiune.

— Ce se întâmpl dac avionul meu este doborâ t în drum spreă ăNORAD? îl întreb noul pre edin t e pe comand an t . Dac eu suntă ş ăomorâ t , cine se presupu n e c va conduce ara?ă ţ

16

4:27 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Era dureros chiar i s - i deschid ochii.ş ă ş ăCând izbuti, Erin Bennet t nu î i d du seama unde se afla. Nuş ă

p rea s fie cortul care îi fusese cas în ultimele aproape optă ă ăluni. i nici nu mirosea la fel de urât . Era un miros specific înŞînc pere a în care se afla, dar nu reu ea s îl identifice.ă ş ă

Tâmplele îi pulsau. Era prea dure ros s gândea sc , s încerceă ă ăs î i dea seama unde se afl sau de ce. A a c începu să ş ă ş ă ăpluteasc … înapoi… înapoi… spre un timp mai lini tit decâtă şacela.

Brusc, se v zu stând la biroul ei, undeva sus, deasup r aăLondrei, cu vedere spre Tamisa. În fereas t r , î i z rea propriaă ş ăreflexie, în costumul negru, cu pantofii negri cu toc, cu p rulăprins la spate i cu unghiile f cute. Se întoar se i d du cu ochiiş ă ş ăde echipa aduna t în jurul ei, în înc pere a înzest ra t cuă ă ătehnologie avansa t destina t r zboiului financia r pe care oă ă ăproiecta se i o conduce a odinioar , pe vremea când lucra pentruş ăGlobal Strat egix. Boxele conecta t e la sateli t. Radiourile cu undescur te . Panoul cu monitoa r e tv. Interne t u l i cablurile din fibrş ăoptic , prin care recep ta u i emiteau treizeci de milioane deă şapeluri peste Atlantic într- o singur secund . Placa mic deă ă ăceramic de pe biroul ei, pe care se putea citi:ă „Îngrije te bineşde oile tale i ia seama la turmele tale.“ i din nou mirosul acela.ş ŞParfum? Deterge n i?ţ

Orice ar fi fost o în epa în gât, o f cea s l crimeze i oţ ă ă ă şîmpingea, împotriva voin ei ei, spre realita tea imediat . Î i d duţ ă ş ăseama c nu era în Londra, iar dezam gire a coborî asupra ei caă ăun nor.

Erin se lupt din nou s deschid ochii, iar când reu i v zu ună ă ă ş ăceas pe pere t e . Era pat ru i jum tat e, de i nu avea idee dac eraş ă ş ăzi sau noapte . Încerc s - iă ă ş aminteasc ultimele ore, dar totulăera ce os. Încet i cu mare greuta t e , î i întoarse capul spreţ ş şdreap ta , apoi spre stânga. O durea fiecare mu chi din corp.şGâtul îi luase foc.

La începu t , se sim i de parc ardea . Dup câteva moment e ,ţ ă ăsim i c îi e frig. Pe bra e avea pielea ca de g in . Acul uneiţ ă ţ ă ăperfuzii era înfipt într- unul, acoperi t cu o band i un tub. Chiară şi ochii o dureau. Dar cea a de pe creier se împr tiase un pic.ş ţ ăş

Era în spital. Jon o aduses e aici. Dar de ce? Ce i se întâmplase?Bâjbâi în jur o vreme i, în sfâr it, g si o sonerie, pe careş ş ă

ap s de câteva ori. Câteva clipe mai târziu, un b rba t înalt,ă ă ănegru, cu fa a blând – care p rea cam spre sfâr itul a cincizeciţ ă ă şde ani, poate un început de aizeci – deschise u a. Avea unş şzâmbet cald, prietenos, un pahar cu ap i ni te pastile în mâini.ă ş şErin strânse din ochi i încerc s citeasc ce scria pe ecusonulş ă ă ălui: „Dr Francis P. Kwamee“. Era din Accra, Ghana. Lucrapentru Organiza ia Mondial a S n t ii. Toate bune, dar undeţ ă ă ă ăţera Jon?

Încerc s întrebe , dar dure re a era prea mare. În schimb,ă ăvorbi medicul.

— Cum v sim i i, doamn ?ă ţ ţ ăNu suficient de bine ca s r spund . Doar î i scutu r capul.ă ă ă ş ă— Nu v îngrijora i, doamn Benne t t . O s avem grij deă ţ ă ă ă

dumneavoas t r . Dar, mai întâi, ave i un vizitator destul deă ţînfl c ra t pe hol. Pot s îl chem? Nu cred c mai are r bdare .ă ă ă ă ă

Inima ei tres ri i zâmbi sl bit .ă ş ă ă— Foarte bine. Dar trebuie s v lua i medicam e n t e l e maiă ă ţ

întâi.Erin d du din cap u or i, cu ajutorul lui, lu pastilele, înă ş ş ă

ciuda durer ii pe care o sim ea la înghi ire. Când doctorul ie i dinţ ţ şcamer i r mase iar singur , închise ochii i respi r adânc.ă ş ă ă ş ăMul umi lui Dumnezeu c fusese milostiv i c avusese grij deţ ă ş ă ăea i ş Îl rug s îl binecuvân teze pe Jon i s îl in aproape deă ă ş ă ţ ăinima Lui. În timp ce spunea Amin, u a se deschise i se trezi înş şbra ele b rbatului pe care îl iubea.ţ ă

— Hei, cum te sim i? întreb Benne t t , în timp ce se a ezaţ ă şlâng ea i o inea cu blânde e de mâini.ă ş ţ ţ

Erin voia cu dispera r e s îi r spund . Voia cu dispera r e s îiă ă ă ăvorbeasc , s afle ce se mai întâmplase , dar se chirci de dure re .ă ă

— E în regul , odihne te- te, rosti el într- un fel lini titor, deă ş şcare femeia sim i c va avea mare nevoie în urm toa re le zile.ţ ă ă

Era recunosc toa re mai ales pent ru c nu avea o oglind înă ă ăcare s se priveasc . tia c trebuia s ara te oribil, dar lui nuă ă Ş ă ăp rea s - i pese, lucru care o f cu s îl iubeasc i mai mult.ă ă ă ă ă ş

— Apropo, zise el, parc citindu- i gându rile, i-a spus cinevaă ţazi cât e ti de frumoas ?ş ă

Ea încerc s - i strâng mâna.ă ă ă— A a deci, f cu Jon, zâmbind. Las’ c le ar t eu.ş ă ă ăZâmbetul ei se l rgi i, în sfâr it, sim i un nou val de calmant eă ş ş ţ

care i se scurgea prin vene. Oare pastilele î i f ceau efectul atâtş ăde repede? Sau poate era ceva din acul acela. În orice caz,pleoapele i se îngreun a u , de i era hot râ t s nu piard nicioş ă ă ă ăclip .ă

— i-a spus ceva doctorul? Desigur, în afar de faptul c eramŢ ă ădispera t de ner bd tor s te v d, întreb el.ă ă ă ă ă

Ea d du din cap încet.ă— Doctorul Kwamee nu i-a dat niciun diagnos t ic înc ?ţ ăEa d du din cap din nou.ă— N-a zis nimic?— Nu, reu i ea s opteasc .ş ă ş ă— Atunci, poate c ar trebui s î i spun eu.ă ă ţErin sim ea c plute te , dar f cea tot ce- i st tea- n pute r e sţ ă ş ă ă ă

se concen t r ez e , în timp ce Jon îi zicea c are meningită ăbacte rian i îi explica felul în care boala o afecteaz , cum va fiă ş ătrata t i cât timp îi va lua pân se va reface. Era u ura t c nuă ş ă ş ă ăera vorba despre ceva mai r u i îi strânse mâna când termin ,ă ş ăîn semn de mul umire c îi d dea astfel de ve ti bune. La urmaţ ă ă şurmei, numai Dumnezeu tia ce alte boli ar fi putu t lua într- unşastfel de loc. Acum dorea s se lase purta t într- un somn lung iă ă şlini tit. Avea s îl revad pe Jon curând. Chiar avea nevoie deş ă ăsomn i, pe cât posibil, unul cu vise…ş

Dar el nu terminase .— De fapt, mai e ceva, iubito.Avea o privire ciuda t , se gândea ea, de parc îi ascunde aă ă

ceva, de i nu neap ra t ceva r u. Ar ta de parc se ş ă ă ă ă str duiaă săpar încrunt a t .ă

— Ce e? opti.ş— E ti sigur c vrei s tii?ş ă ă ă şMedicam e n t e l e o f ceau s se simt atât de ame it , parcă ă ă ţ ă ă

visa. Dar, da, aprob din cap; voia s tie, mai repede , pân nuă ă ş ăadorm ea pent ru alte câteva ore.

— E ti sigur ? A fost o noapte lung , la urma urmei, i chiarş ă ă şai nevoie de odihn .ă

Ochii ei îl rugau s îi spun i, ca de obicei, nu dur mult până ă ş ă ă

s îl conving .ă ă— Foarte bine, Erin Christina Benne t t , începu el, apropiindu-

se i s rutând- o blând pe frunte. Am pl cerea de a- i sugera sş ă ă ţ ănu î i faci planuri pentru trei mai, anul viitor… planuri care nuţinclud interna r e a într- un spital.

Nu în elegea despre ce vorbe te . Voia, dar nu reu ea sţ ş ş ăpriceap , iar fa a lui deja începea s se înce o eze. Încerc să ţ ă ţ ş ă ăreziste , încerc s se gândeasc ce anume ar putea planificaă ă ăpentru luna mai anul viitor. Clipea des i încerca s seş ăconcen t r ez e , dar era o b t lie pe care foar te curând avea s oă ă ăpiard .ă

El se l s mai aproape de fa a ei i îi puse un dege t pe buze.ă ă ţ ş— În sfâr it, o mic veste bun , draga mea, opti el.ş ă ă ş— Ce? reu i ea s întrebe .ş ăBennet t f cu o mic pauz , apoi opti:ă ă ă ş— E ti îns rcinat .ş ă ăBrusc, ochii ei se deschise r larg. Inima îi b tea de parcă ă ă

trecuse print r- o b t lie. ă ă Auzise bine? Sau adormise i visase?şDar privirea din ochii lui îi spunea tot ce voia s tie. Nu visaseă şdeloc. Va avea un copil cu b rbatul cu care î i dorise s seă ş ăm rite din clipa în care îl întâlnise. ă Cum putea fi atât denorocoas ? De ce era atât de binecuvân ta t ?ă ă

Camera începu s se învârtea sc . Era ame it de bucurie .ă ă ţ ăProbabil c i medicam e n t e l e erau de vin . Fa a o durea dină ş ă ţcauza zâmbetului, dar nu reu ea s se ab in . Fiecare minut cuş ă ţ ăJon Bennet t fusese o aventu r , iar ea iubise fiecare clip dină ăvia a lor împreun .ţ ă

Brusc, în elese c nu se sim ise niciodat atât de sigur cumţ ă ţ ă ăse sim ea în acel moment . Cumva, într- un fel care îi pl cea, darţ ănu îl putea explica, o pace lini titoar e i confortabil p rea s îiş ş ă ă ăacopere corpul r v it de boal , ca o ap r coroas i pl cut deă ăş ă ă ă ă ş ă ămunte. i, cu toate c se luptase din greu s r mân treaz , fuŞ ă ă ă ă ăînvins de narcotice i c zu într- un somn f r vise, cu un zâmbetă ş ă ă ăîntip rit pe buze i cu cel mai bun prieten lâng ea.ă ş ă

Nici nu îl auzise pe doctorul Kwamee, cu un minut în urm ,ăcând d duse buzna în untru i rostise:ă ă ş

— Domnule Benne t t , veni i repede, s-a întâmplat ceva teribil.ţ

17

9:38 p.m., ora de estCentrul de coma n d al G rzii de Coast ,ă ă ă

Curtis Bay, Maryland

Carrie Sande rs a tept a instruc iuni de la superiori .ş ţDar nu veneau. Ea i colegii ei erau în stare de oc. Urm rea uş ş ă

valul de rapoar t e despre atacul cu rache te . Acum tiau cuşsiguran c informa iile despre mister ioasele rache te lansateţă ă ţde pe ni te cargobo tu r i aflate în apropie re a portu rilorşBaltimore , Newark, Seat tle i Long Beach erau adev ra t e . tiauş ă Şc mai pot fi i alte rachete , pe alte vase, gata de lansar e înă şorice moment . Aflaser c pre edin t ele murise. Habar n-aveauă ă şce ar fi trebui t s fac .ă ă

Supraveghe to r ul lui Sande r s încerca s afle mai multe de laăsuperiorii lui, dar f r succes. Multe telefoane nici nuă ăfunc ionau. Iar la cele care func ionau fie nu r spunde a nimeni,ţ ţ ăfie erau redirec iona te spre alte cent re de comand al Pazei deţ ăCoast , care aveau informa ii i mai pu ine decât cel dină ţ ş ţBaltimore . Haos i confuzie peste tot i, pentru prima dat deş ş ăcând lucra aici, începu s îi fie fric .ă ă

Chiar era ceva real. Era un scena riu de co mar. Marele sfâr itş şîn privin a c ruia anali tii de la Langley i de la Serviciul deţ ă ş şInforma ii al Ap r rii avertizase r cu ani în urm . O re eaţ ă ă ă ă ţteroris t sau un regim teroris t lovise America folosind armeănuclear e . Se pare c guvernul american fusese lichidat . În modăclar, schilodiser sistemele militare americane sau, cel pu in, leă ţpertu rb a s e r în a a fel încât s le fac nefunc ionale înc dină ş ă ă ţ ăprima faz a r zboiului. ă ă i acum?Ş

Contra a mi ra lul Scott Conklin comand a Districtul al cincilea alPazei de Coast , cu baza în Portsmout h . R spundea de regiuneaă ăAtlanticului Mijlociu, de la New Jersey la Carolina de Nord.B rbat aspru, fum tor înr it, la a patra genera ie de amirali,ă ă ă ţConklin lucrase înainte la sediul G rzii de Coast , din D.C., caă ădirector al siguran ei portua r e . De fapt, Sande rs tia c laţ ş ăWashing ton el trebuise s aib grij ca un astfel de scenariu –ă ă ăun atac de pe mare asupra capitalei – s nu devin posibilă ă

vreoda t . Ajutase la formare a noii re ele mari time de securi t a t e ,ă ţcare acopere a toate portu rile i vasele americane , precum i laş şîntocmirea protocoalelor opera ionale de securi t a t e , careţacopere a u toate cele opt mii de vase str ine care intrau iă şie eau în fiecare an din portu rile Statelor Unite. Dac cinevaş ătia cum s fac fa unei astfel de crize, se gândea Sande r s ,ş ă ă ţă

acela era Conklin.Dar nimeni din Centrul de opera iuni din Annapolis nu reu eaţ ş

s dea de contraa mir a l i nici deă ş vreunul dintre cei cinciadjunc i principali ai lui. To i ar fi trebui t s fie în Manha t t a n înţ ţ ădiminea a urm toa re , la o conferin de securi t a t e maritim aţ ă ţă ăNa iunilor Unite. ţ Erau mor i cu to ii? Tr iau, dar erau gravţ ţ ăr ni i? Erau vii, dar incapabili s comunice cu centrul deă ţ ăopera iuni? Ce se întâmplase? Cine era la conducer e?ţ

Chipul din fotografia de pe pere t ele Centrului de comunica iiţ– în care st tea al turi de pre edint ele MacPhe r son iă ă ş şvicepre edint ele Oaks – era cel al amiralului Jack Allenby,şcomanda n t u l Pazei de Coast a Statelor Unite. Singurul amiralăcu patru stele din Paza de Coast , Allenby, în vârst de cincizeciă ăi opt de ani, fusese numit pentru un manda t de patru ani deş

pre edint e le MacPher son i validat în unanimita t e de Senat . Darş şel î i avea biroul la sediul Pazei de Coast din D.C. La felş ăvicecoman d a n t u l lui, cei doi comanda n i regionali i eful lui deţ ş şpersonal, to i viceamirali cu trei stele. Iar Centrul de comand alţ ăPazei de Coast fusese distrus . ă Asta însem na c to i ofi eriiă ţ ţsuperiori de acolo muriser ? Atunci, cine era autorizat s iaă ădecizii?

Din câte tia Sander s , înainte de 11 septe m b ri e , Paza deşCoast func ionase sub conduce r e a secre t a r u lui de laă ţTranspor t u r i . Dup 11 septem b r ie , o organiza ie federal l rgită ţ ă ă ăo mutase sub comanda Homeland Securi ty. i to i cei din PazaŞ ţde Coast î i cuno tea u misiunea . Sande rs cu siguran . Seă ş ş ţăantren a s e din prima zi.

Ca parte a Opera iunii Vulturul Nobil, Paza deţCoast se afl într- o stare de alert maxim iă ă ă ă şprotejeaz mai mult de trei sute aizeci i unu deă ş şporturi i peste o sut cincizeci de mii de kilometri deş ă

rm, cea mai lung grani a Americii. Paza de Coastţă ă ţă ăcontinu s joace un rol esen ial pentru ă ă ţ b una

desf urare a opera iunilor din porturile noastre i deăş ţ şpe c ile maritime, asigurând un mediu sigur, în careămarinarii i poporul american s poat lucra i tr iş ă ă ş ălini ti i i liberi. În urma atacului terorist din 11ş ţ şsepte m brie , Paza de Coast a mobilizat imediat maiămult de dou mii de rezervi ti, în cea mai mareă şopera iune de ap rare na ional i de siguranţ ă ţ ă ş ţăportuar de la al Doilea R zboi Mondial încoace.ă ă

În mod evident , acum nu mai era pace. America fuseseataca t . America era în r zboi. Asta însemna c Paza de Coastă ă ă ăservea acum sub comanda secre t a r u lui Marinei. Dar Sande r saflase deja c secre ta r u l , care locuia cu so ia i cei trei copii înă ţ şD.C., era dat disp rut i se presupu n e a c murise. Mai auzise că ş ă ăto i membrii Comite tului efilor de Stat Majorţ Ş disp ruse r i seă ă şpresupu n e a c sunt mor i. În cele din urm , desigur , lan ulă ţ ă ţcomenzii ducea la secre t a r u l Ap r rii i la pre edin te le Stateloră ă ş şUnite. Dar, cu Pentagonul distrus i cu Centrul de Comandş ăMilitar abia func ional, ei nu- i era clar cine lua decizii. Iar unaţtrebuia luat imediat .ă

Sande rs ridic recep to rul i form repede num rul ofi eruluiă ş ă ă ţde serviciu.

— Îmi cer scuze c v deranjez din nou, domnule, eu sunt,ă ăîncepu ea. A ordona t cineva un atac împotriva vasului liberian?

— Abia acum i-ai dat seama? o repezi ofi erul. Ce crezi c facţ ţ ăla telefon? Încerc s ob in autoriza re a pentru atac, dar înc nuă ţ ăreu esc s prind pe nimeni care s apese pe tr gaci.ş ă ă ă

— Îmi pare r u, domnule. Dar dac inamicul se preg te te să ă ă ş ălanseze alt rachet ? Nu pute i autoriza chiar dumneavoas t r oă ă ţ ălovitur , pân nu- i prea târziu?ă ă

— Sande rs , întreci m sura .ă— Vorbesc serios, domnule, insist ea. Nu pute i trimite acoloă ţ

o nav s opreasc vasul i s - l perchezi ioneze?ă ă ă ş ă ţ— M-am ocupa t deja de asta . Dar cel mai apropia t vas e la

distan de o or .ţă ă— Dar elicopte r e le?— Ce e cu ele?— Domnule, trimite i mereu elicopte r e de c utar e i salvare înţ ă ş

Atlantic City i Virginia Beach. De ce nu i acum?ş ş— Vrei s trimit acolo un Seahawk, cu câ iva salvamari? Las- oă ţ

balt , caporal. M faci s pierd timp.ă ă ăDar Sande r s nu voia s renun e.ă ţ— Nu, nu Seahawku r i . M refer la câteva MH- 68, care să ă

opreasc nava. Au vedere nocturn . Sunt înarma t e .ă ă— Nu pot scufunda un cargobo t .— S - l lase f r motoare , cel pu in.ă ă ă ţ— Nu e suficient . Nu i dac vasul se preg te te pent ru înc oş ă ă ş ă

lansar e de rachet . Trebuie s îl scufund m. i înc repede.ă ă ă Ş ăUite, te- am asculta t , am în eles. Dar am un protocol de urmat .ţLas - m s -mi fac treaba .ă ă ă

— Nu! strig Sande rs , ocat de propria- i insolen , dar niciă ş ă ţăpe depar t e atât de ocat precum ofi erul.ş ă ţ

— Ce- ai zis? f cu el.ă— Domnule, nu avem timp de protocoale, insist ea.ă— Ai grij , Sander s , e ti pe cale s sari calul i nu cred că ş ă ş ă

vrei. Întoarce- te la munc i sun - m doar dac prime ti maiă ş ă ă ă şmulte informa ii.ţ

Tot nu voia s se dea b tut .ă ă ă— Cu tot respec tul, domnule, aceas t a este munca mea – să

p zesc coasta i oamenii din zona Atlanticului Mijlociu. Iar acoloă şavem un vas care a lansat dou rache te cu înc rc tu r nuclea ră ă ă ă ăi presupun e m c o va face din nou. Comanda a fostş ă

compromis . Contraa mi r alul e disp ru t . Comanda n t ul la fel.ă ăDumnea t a trebuie s preiei comanda .ă

— Ai înnebuni t?— Nu, domnule. Trebuie s s ri i peste protocol, s lua iă ă ţ ă ţ

leg tura cu un comanda n t de linie, s îi da i coordona t e l eă ă ţvasului liberian i s îi spune i s trimit repede ni te avioaneş ă ţ ă ă şcare s - l arunce în aer – ă acum .

— Caporal Sande rs , ajunge! strig ofi erul. E ti elibera t dină ţ ş ăpost. Raport eaz imedia t la biroul meu.ă

18

9:41 p.m., ora de estBaza mil itar naval din Jacks o nvi l l e , Floridaă ă

Era preg ti t?ăÎntotdea u n a crezuse c este . Brusc, nu mai era atâ t de sigur.ă

Bill Oaks tia c trebuia s înceap s gândeasc altfel. tia cş ă ă ă ă ă Ş ătrebuia s înceap s gândeasc din pozi ia de pre edint e , ună ă ă ă ţ şpre edint e în vreme de r zboi. Nu avea s fie u or.ş ă ă ş

Nu dorise niciodat pozi ia de pre edinte . Nicioda t nuă ţ ş ăavusese nici cea mai mic inten ie s candideze ca succesor ală ţ ălui James „Mac” MacPhe r son . Cu opt ani în urm , el i Marieă şc zuser de acord s - l ajute pe prietenul lor de o via să ă ă ţă ăconduc ara. De atunci, se tot întrebas e r dac f cuser ceă ţ ă ă ă ătrebuia . Orele. Stresul. C l toriile. Timpul pet recu t depar t e deă ăcopiii lor. Era prea mult. Odat cu relaxare a adus de al doileaă ămanda t , începuse r s a tept e cu ner bda r e s se ret rag i s -ă ă ş ă ă ă ş ăi petreac mai mult timp cu fiii lor i cu nepo ii.ş ă ş ţ

Iar acum ap ruse asta.ăDou manda te de vicepre edin t e i o via întreag în slujbaă ş ş ţă ă

guvernului îl f cuser , cu siguran , mai bine preg ti t decât ceiă ă ţă ămai mul i. Dar era altceva s devii lider al lumii libere, ceva ceţ ăschimba un b rba t i îi d dea puteri sporite .ă ş ă

Marine One ateriz pe a treia platform naval ca m rime dină ă ă ăStatele Unite, casa a dou zeci i trei deă ş mii de militari i civili, aşc ror datorie era s - i asigure lui securi t a t e a . Dar, spreă ăsurprinde r e a lui, Serviciile Secre t e nu- l îndrum ar spre acel 747ălucios, albast ru cu alb, blazona t cu marele sigiliu, a a cum seşa tepta s e . În schimb, îi acoperi r fa a i capul cu o hain i îlş ă ţ ş ă şgr bir spre Gulfstrea m V, ale c rui motoare mergea u în gol, nuă ă ădepar t e de 747, închise r u ile i se preg tir de o decolareă ş ş ă ăurgen t , de parc se a tept au la un atac iminent .ă ă ş

— Ce se întâmpl ? îl întreb el pe noul ef al g rzii lui deă ă ş ăcorp.

— Bun seara , domnule pre edint e , zise agentul de serviciu.ă ş— Nu e nimic bun la ea, tinere, ripost noul pre edin t e . De ceă ş

suntem în aces t G5 i unde e garda mea de corp obi nuit ?ş ş ă

— O s v explic totul într- o clip , domnule, r spuns e agentul .ă ă ă ăAcum v rog s v a eza i i s v pune i centu ra . Trebuie să ă ă ş ţ ş ă ă ţ ădecol m cât de repede se poate i trebuie s avem grij s nuă ş ă ă ăp i i nimic, domnule pre edint e .ăţ ţ ş

Oaks nu era fericit i vedea c nici ochii agentului nu erauş ăprea veseli. Nu era timp pentru l muriri acolo, pe acea baz , înă ăacel avion, în acea clip . A a c f cu ce i se spusese i îi ordonă ş ă ă ş ălui Bobby Caulfield s fac la fel.ă ă

— Domnule Caulfield, o s fie nevoie s v strânge i mai bineă ă ă ţcentu ra , zise agentul , în timp ce se preg tea u s decoleze.ă ă

— De ce? întreb tân rul, înc ame it i bulversa t de iu ealaă ă ă ţ ş ţcu care se întâmpla totul.

— Ve i vedea, rosti agentul, strâng ân d u- i propria centu r ,ţ ş ădup care îi f cu semn pilotului c totul e în regul .ă ă ă ă

— Decoleaz , locotenen t e – ă acum.

Gulfstrea m ul înainta cu vitez pe pist .ă ăSe gr bea s ajung din urm acel 747 care decolase înainteaă ă ă ă

lui, iar din clipa în care se desprinse de sol Caulfield î i d duş ăseama de ce fusese nevoie s î i strâng centu ra . Nu era oă ş ăascensiune obi nuit . Nu urcau lin în noapte .ş ă

Sigur pe el, pilotul trase de mane t i duse G5-ul aproapeă şdrept în sus, de parc era o navet spa ial . Cu to ii se sim iră ă ţ ă ţ ţ ăîmpin i cu violen pe spatele scaunelo r de for a de greuta t e peş ţă ţcare civilii o simt foar te rar.

O clip mai târziu, goneau deja la mai mult de trei mii deămetri . Apoi ase. Apoi nou . Doisprezece . Abia când seş ăapropia r de cincisprezec e mii de metri , G5 începu s seă ăstabilizeze. Un ofi er se ridic de pe locul lui i îi aduseţ ă şpre edint e lui un teanc de hârtii pe care cineva de laşUSNORTHCOM le trimisese la bordul lor, prin fax. i abiaŞatunci agentul- ef de la Serviciile Speciale vorbi din nou.ş

Le spuse, pe scurt , despre atacurile nuclear e , despre moar te apre edint e lui MacPher son i despre planul de urgen pe careş ş ţătocmai îl puneau în aplicare .

Cu câ iva ani în urm , explica el, acel Gulfstrea m al Armateiţ ăfusese moderniza t i echipat cu motoare de rache t , similare cuş ăcele de pe Air Force One. Scopul, zicea el, era s îl scoată ăurgen t pe pre edint e din raza de ac iune a unor arunc toa re deş ţ ărachete obi nuite sau a unora de tip Stinger . Astfel de tacticiş

erau folosite foar te rar pe timp de pace, exceptâ nd situa iile înţcare pre edint ele zbura prin vreo zon de r zboi. Dar cumş ă ăAmerica se g sea acum în r zboi i mare parte din guvernulă ă şfederal fusese spulbera t în decursul ultimei ore, se luau toatem surile de precau ie posibile.ă ţ

Lui Caulfield i se uscase gura. Mâinile îi transpir au . Eraconfuz i dezorient a t . Cu fiecare clip care trecea , îi era tot maiş ăteam pentru mama lui divor a t i pentru cei patru fra i maiă ţ ă ş ţmici din Bronx. Mai tr iau? Erau în siguran ? Trebuia s îiă ţă ăg seasc . Trebuia s afle i s ia leg tur a cu fratele lui maiă ă ă ş ă ămare, Derek, sergen t în Armata a Opta, aflat de- a lungul zoneiădemilitariza t e din Coreea de Sud.

— Tot nu în eleg – de ce n-am luat ţ Air Force One? întreb el înăcele din urm . Nu era mult mai sigur?ă

— În mod obi nuit, da, domnule, r spuns e agentul, dar acumş ăavem nevoie de ceva mai mult.

— i anume? insist tân rul consilier .Ş ă ă— Elementul- surpriz .ă— Adic ?ă— Având în vedere tot ce se întâmpl , continu agentul- ef,ă ă ş

trebuie s presupu n e m c cinevaă ă încearc s inteasc Air Forceă ă ţ ăOne. Dac e a a, cel mai probabil va fi s inteasc acel 747 dină ş ă ţ ăfa a noast r . A a c am decis s îl trimit pe post de momeal iţ ă ş ă ă ă şs - l duc pe pre edint e cu G5. Din punct de vedere tehnic,ă şdesigur , orice avion care îl transpor t pe pre edinte este ă ş AirForce One. Dar pe undele radio îl l s m pe 747 s utilizezeă ă ăcodul AF1, nu îl folosim noi.

— Care e codul nost ru?— M tem c nu v pot dezv lui, este o informa ie secre t .ă ă ă ă ţ ă— Cu tot respec tul, domnule, am cea mai mare autorizar e de

securi t a t e .Autorizare a lui era o necesi ta t e în munca la acel nivel.— Nu atâ t de mare cât ar trebui, tinere, replic agentul.ă

Acesta nu e un simplu r zboi. Este un r zboi nuclea r .ă ăFiecare mu chi din corpul lui Caulfield era încorda t . Totul eraş

altfel. Lumea se schimbase pentru totdea un a , iar ace ti tipi nu- iş şasumau riscuri.

— Câ i oameni tiu c noi ne afl m în acest avion, în loc s fimţ ş ă ă ăîn Boeing?

Nu voia s se gândea sc la ororile care îl înconjura u . Înă ă

m sura în care era posibil, prefera s se gândeasc doar laă ă ăavionul în care se afla i la cât de sigur era.ş

— Doar noi i trei agen i din cel lalt avion. Cei mai mul i dinş ţ ă ţechipaj nici nu- i dau seama cş ă pre edin t e le nu se afl la bord.ş ăDoi dintre agen ii mei au acoperi t cu o hain capul unui coleg, l-ţ ăau gr bit spre Boeing i l-au închis în apar t a m e n t ul personal ală şpre edint e lui. Dup cum tie mare parte a echipajului – chiar iş ă ş şpilo iiţ –, POTUS se afl la bordul lor. i exact asta vrem.ă Ş

— Unde e garda de corp obi nuit a vicepre edin t e lui? insistş ă ş ăel, tiind c , dac nu întreba el, cu siguran o va face eful lui.ş ă ă ţă ş

— Cu tot respec tul, tinere, nu mai este vicepre edin t e , explicş ăagentul . Potrivit Amendam e n t u lui 25, acum se compor t ca unăpre edint e . Iar în curând va depune jur mân tul .ş ă

O func ie diferit însemna o gard de corp diferit . Caulfieldţ ă ă ăera speria t . Fusese n ucit înc din clipa în care el iă ă şvicepre edint ele fuseser lua i pe sus de la Ponte Vedra, cuş ă ţMarine One. Dar acum era i mai r u. Se dezl n uise r toateş ă ă ţ ăiadurile, iar el nu putea face nimic.

Înghi i cu greu i întinse mâna.ţ ş— Bobby Caulfield, domnule, rosti el încet.— Curt Coelho, zise b rbatul , scutu r â nd ferm mâna tân rului,ă ă

care tremur a , încercând astfel s - i inspire încrede r e . Nu- i faceă ţgriji, fiule. O s fie bine.ă

Caulfield nu era sigur.Agentul Coelho se întoarse spre pre edint ele interimar i îiş ş

promise c va face tot ce- i st în putin pentru a fi în siguran .ă ă ţă ţăOaks î i desf cu centu ra , se ridic , îi mul umi i îl rug s leş ă ă ţ ş ă ătransmit agen iloră ţ care îl servise r cât fusese vicepre edint e că ş ăle era recunosc to r pent ru serviciile lor.ă

— Sunte i foarte atent , domnule pre edint e . Dar ve i aveaţ ş ţocazia s le mul umi i personal în curând. Se afl cu to ii în ă ţ ţ ă ţ AirForce One. Imedia t ce ajunge m la sol, în Springs , voi g si oămodalita te de a- i integra în echipa mea. V cunosc bine i v-auă şservit cu credin mul i ani. i, ca s fiu sincer, domnuleţă ţ Ş ăpre edint e , vom avea nevoie de tot ajutorul posibil.ş

19

9:45 p.m., ora de estCentru l de coma n d al Pazei de Coastă ă

Curtis Bay, Maryland

Sande rs era uluit .ăMâinile îi tremura u . Închise ochii i încerc s gândeas c .ş ă ă ă

Trebuia să fac ceva. Cineva trebuia s fac ceva. Dar ce?ă ă ăRidic recep to rul i încerc s - i sune colegii de la postu rileă ş ă ă ş

Pazei de Coast din al cincilea district , dar toate liniile erauăc zute. Auzea fie semnal de ocupa t , fie mesaje înregis t r a t e , fieăparazi i. Încerc s sune al unsprezecele a district , careţ ă ăacopere a California. Nimic. Încerc s sune la numere ale G rziiă ă ăcelui de- al treisp rezecel ea distric t , care acope rea Seat t le . Dinnou, nimic. To i erau mor i? Sau doar siste m ele de comunica iiţ ţ ţfuseser distruse ori compro mise?ă

Se uit la ceas. Trebuia s se prezinte imediat la rapor t în fa aă ă ţofi erului de serviciu. ţ Cât va mai dura pân când va trimite peăcineva s o aresteze? Câteva minute , se gândi ea.ă

Încerc s se conecteze la sistemul militar de intrane t , dar îiă ătot ap rea un mesaj care zicea c , tempora r , sistemul nuă ăfunc iona, iar pent ru canalele secre t e nu avea autoriza ie. ţ ţ Săîncerce s prind o linie prin sateli t? Pe cine s sune? Ce să ă ă ăspun ?ă

Dispera t , î i scoase mobilul personal i îl sun pe iubitul ei,ă ş ş ăTomas Ramirez, care era studen t în primul an la AcademiaNaval din Annapolis. Voia s se asigure c e bine, desigur . Dară ă ăvoia i num rul de telefon al fratelui s u, Carlos, pilot pe unş ă ăavion de vân toare , aflat la baza naval Oceana, din Virginiaă ăBeach. Escadronul lui era cunoscu t sub numele de „Pistolarii”.Zburau cu avioane F/A-18E Super Hornet , cele mai rapide i maişucig toare din avia ie.ă ţ

Poate, doar poate…Telefonul suna. Era un semn bun. Dar continu s sune, iar eaă ă

începu s se îngrijoreze.ăÎntr- un final, la al cincilea apel, Tomas r spuns e optit:ă ş— Iubito, eu sunt, e ti bine?ş

— Sunt bine, r spuns e i ea tot în oapt . Tu?ă ş ş ă— Deocamd a t e în regul , dar ne evacueaz .ă ă ăSande rs trase aer în piept.— Cum? De ce?— Spun c vântul aduce radioac tivita t e dinspre D.C., explică ă

el.— Unde e ti acum?ş— În autobuz, zise Ramirez. Haba r n-am unde ne duc. Nici la

telefon n-ar trebui s vorbesc. De asta optesc. Pot s te sun euă ş ămai târziu?

— Nu. Ascult – eu sunt prins la mijloc i nu tiu ce s fac.ă ă ş ş ăSunt în leg tur cu c pitanul unui vas care a v zut lansare aă ă ă ărachete lor de pe un cargobot aflat în apropie r e a lor. El tieşexact de pe care nav a fost ataca t D.C. i îi putem prinde,ă ŞTomas. tiu unde sunt.Ş

— Z u?!ă Incredibil. Înc nu i-am scufunda t?ă— Nu, nu înc . Tocmai asta e. Nu g sesc pe nimeni care să ă ă

fac ceva.ă— De ce? Care e problema?— Aproape toate sistemele noast re de comunica ii sunt laţ

p mânt . În mare parte din ar nu func ioneaz nici re eaua deă ţ ă ţ ă ţcuren t electric. Cei mai mul i ofi eri de rang înalt din Paza deţ ţCoast sunt mor i. Iar superiorul meu nu tie ce s fac . Eă ţ ş ă ăpanica t . Dar trebuie s ne mi c m repede.ă ş ă

— În eleg. Dar dac atac din nou?ţ ă ă— Exact, r spunse Sande rs , u ura t nu doar pent ru c auzeaă ş ă ă

vocea iubitului ei, ci i fiindc g sise pe cineva care sim ea laş ă ă ţfel. Asta spun i eu. Dar nimeni nu ascult .ş ă

— Cea a r zboiului, zise el. Caz tipic.ţ ă— Deci, ce s fac?ă— De ce ai nevoie?— Am nevoie de dou avioane de lupt – repede .ă ăRamirez în elese, în sfâr it.ţ ş— Carlos.— Vrei s îl suni?ă— Sigur c da – doar a teap t un pic i roag - te s ajung la el.ă ş ă ş ă ă— A a o s fac, Tomas, mul umesc. Te iubesc.ş ă ţ— i eu te iubesc. Acum ai grij i ne vedem curând.Ş ă şSande rs închise i î i l s capul în jos. Apoi îl contac t prinş ş ă ă ă

radio pe c pitanul de pe ă Double Dolphin. Dac aveau vreo ansă ş ă

s reu easc , îi trebuiau ultimele informa ii, pe care s leă ş ă ţ ătransmit mai depar t e când va fi moment ul .ă

Se mi case vasul liberian, îl întreb ea pe c pitan.ş ă ăNu, r spunse el. Motoarele mergea u , dar nu p rea c are deă ă ă

gând s plece undeva. Cel pu in deocamd a t .ă ţ ăVedea vreo mi care pe punte?şDa. Era o gr mad de oameni care se agitau. P reau să ă ă ă

deschid unul dintre container e l e de la prov . P reau să ă ă ăasambleze ceva, de i nu- i d dea seama ce, nu vedea bine,ş ş ărecunoscu el, din pricina celorlalte container e .

Era posibil ca echipajul s preg tea sc o alt lansare? insistă ă ă ă ăSande rs .

C pitanul îi spuse din nou c nu era sigur. Dar ceva seă ăîntâmpla i era îngrijora t .ş

Sistemul GPS tot nu îi func iona?ţNu, înc nu, de i î i zorise echipajul s încerce s îl repa re câtă ş ş ă ă

mai repede.Telefonul de pe biroul lui Sander s sun . Trebuia s fie ofi erulă ă ţ

de serviciu sau unul dintre adjunc ii lui, dar ea nu era preg ti tţ ă ăs r spund . Nu înc . Mai avea o întreba re pentru c pitanulă ă ă ă ăfregate i i tia c putea fi ultima.ş ş ă

— Dumneavoas t r i echipajul sunte i înarma i?ă ş ţ ţ— Nu, ar trebui s fim? întreb c pitanul , iar nelini tea dină ă ă ş

vocea lui crescu.— Cred c ar fi pruden t , zise ea, i se temu pentru vie ile lor,ă ş ţ

în cazul în care echipajul de pe vasul liberian le ascultatransmisiunile , lucru care acum i se p rea i mai probabil.ă ş

*Un telefon sun la NORAD, la 9:58 p.m., pe o linie de urgenă ţă

de gradul unu.Ini ial, apelul fu prelua t de un ofi er din birou, apoi de unţ ţ

ofi er naval superior , care se gr bi s - l în tiin eze pe genera lul-ţ ă ă ş ţlocotene n t Briggs.

— Domnule, ave i un telefon urgen t .ţBriggs privea monitorul compute rului , unde el i colegii luiş

urm re au foarte aten i ultimele imagini transmise prin satelit deă ţpe coastele Atlanticului i Pacificului.ş

— Cine e? întreb Briggs, devenind i mai iritat din cauzaă şîntrerupe r i i .

— C pitanul John Curry, domnule.ă

— Oceana?— Da, domnule.— Bine, f -mi leg tur a pe linia ase! ordon .ă ă ş ăNu trebuia s i se aminteasc faptul c baza naval Oceana,ă ă ă ă

din Virginia Beach, era singura de dimensiuni mari de pe Coastade Est i o componen t esen ial a stra tegiei de ap ra re aerianş ă ţ ă ă ăa NORAD pent ru grani a mari tim dinspre Atlantic. Baz pentruţ ă ă

aptesp rez ec e unit i de bombardie r e , Oceana era un complexş ăţîntins pe dou zeci i patru de kilomet ri p tra i, cu un personală ş ă ţce num ra peste unsprezece mii de oameni. Aici se înregis t r a unăsfer t de milion de decol ri i ateriz ri pe an. Dac într- o astfelă ş ă ăde zi era sunat de comanda n t u l bazei i spunea c e urgen t ,ş ăînseamn c a a era. În plus, Briggs îl cuno tea pe Curry deă ă ş şaproape zece ani i avea încrede r e deplin în el.ş ă

Lu recepto rul i r spunse pe linia ase.ă ş ă ş— Jack, Charlie la telefon. Sunt îngropa t aici – ce e?— Un cadou de Cr ciun, Charlie. Am nevoie doar deă

permisiunea de a- l deschide .— Despre ce vorbe ti? întreb Briggs, uitându- se la ceas.ş ăCurry îi explic repede c de ine coordona t e le aproxima tiveă ă ţ

ale vasului de pe care fuseser lansate rachet ele c treă ăWashing ton, D.C. Îi povesti pe scurt cum ajunsese în posesia lor– de la unul dint re pilo ii lui de lupt , al c rui frate se întâlneaţ ă ăcu un caporal din serviciul de comunica ii al Pazei de Coast ,ţ ăcare intrase în leg tur cu c pitanul unui vas panam ez, careă ă ăv zuse totul.ă

— Po i verifica povestea tipului? întreb , sim ind cum îi cre teţ ă ţ şpulsul.

— Asta facem acum, domnule, r spunse Curry, spunându- i că ădeja d duse ordin de zbor pentru dou F/A-18E Super Horne t , înă ăsperan a c va primi autoriza re a de a pleca în direc ia aminti t .ţ ă ţ ă

Ambele avioane se îndrept au spre coordona t e le respec t ive.Ambele erau înarma t e . i ambele aveau ordin s se opreascŞ ă ădeasup r a vasului liberian i s rapor t eze imedia t .ş ă

— Dac totul se confirm , generale , au permisiune a să ă ăscufunde acest vas?

— Absolut, zise Briggs f r ezitare. Singurul meu regre t e că ă ănu o pot face chiar eu.

Puse recep to rul jos i închise ochii. Î i dorea cu dispera r e sş ş ălupte cu cineva, cu oricine. Dar pent ru asta avea nevoie de o

int . S fie aceas t a porti a pe care o a tept a se sau una dint reţ ă ă ţ şnumeroas el e alarme false?

20

9:06 p.m., ora central stan d ardăLa bordul Air Force One, la cinci s pr e z e c e mii de metri

deas u pr a ora ului Alabam aş

Caulfield se holba la propriu- i chip, în oglinda de la toalet .ăOchii îi erau injecta i. Mâinile îi tremura u . Capul îi vâjâia, iarţ

un agent al Serviciilor Secre t e b tea la u .ă şă— Domnule Caulfield, trebuie s v întoarce i la loc.ă ă ţ— O clip , r spunse el, chinuindu- se s formeze codul de laă ă ă

încuietoa re a gen ii.ţ— Acum, domnule Caulfield. Pilotul spune c ne apropiem deă

ni te turbulen e pute rnice . Toat lumea trebuie s stea jos.ş ţ ă ă— Am zis un minut! strig .ăîncerca dispera t s nimerea sc combina ia, tiind c nu areă ă ţ ş ă

prea mult timp. Prima încercar e e u . Trebuia s se calmeze.ş ă ăÎncerc din nou. De data asta, geanta se deschise, ca prinăminune.

Caulfield cotrob i print re bro urile marca t e cu „Strict secre t”ă şi print re dosarele burdu ite cu documen t e politice. D du pesteş ş ă

camera digital i agenda galben , peste biblioraftul cuă ş ăinforma iile personale ale fiec rui personaj- cheie din guvernulţ ăamerican . Asta era. Deschise atent fundul fals din piele i g siş ăimedia t sticlu a, oglinda mic i lama. Scoase portofelul i rul oţ ă ş ş ăbancno t de dou zeci de dolari.ă ă

Avionul începu s trepideze , mai blând la început ; apoi începuăs se scutu re violent.ă

— Acum, domnule Caulfield, spuse agentul din nou. Chiartrebuie s insist .ă

Consilierul încerc s respire adânc, apoi î i terse nasul,ă ă ş şpuse totul la loc în geant i se sp l pe mâini i pe fa . O clipă ş ă ă ş ţă ămai târziu era la locul lui, cu centu ra strâns , ochii închi i iă ş şmintea zdruncina t de grija pent ru mama lui, pent ru fra ii iă ţ şprietenii lui.

Dou zeci de minute mai târziu, turbulen ele trecus e r .ă ţ ăAgentul special Curt Coelho î i desf cu centu ra , se ridic i î iş ă ă ş ş

îndrep t cravat a.ă

— Domnule, e moment ul , zise el.Apoi, îl prezen t pe Oaks lui Sharon Summers , judec tor- efă ă ş

al Districtului Central din Florida, în vârst de aizeci i trei deă ş şani, care pân atunci st tuse neobse rva t în spatele avionului.ă ă ă

— Apreciez c sunte i al turi de noi într- o aseme ne a situa ie,ă ţ ă ţdoamn judec toa re , rosti Oaks, în timp ce d dea mâna cu ea iă ă ă şîi oferea un loc la micu a mas de conferin e.ţ ă ţ

— Sunt îngrozit , domnule, r spunse Summe rs . Dar pute i fiă ă ţsigur, domnule pre edint e , c voi face tot ce trebuie ca sş ă ărepune m pe picioare guvernul , conform Constitu iei.ţ

— Mul umesc, doamn judec toa re , o s v ajut i eu. De cândţ ă ă ă ă şprezida i?ţ

— Pre edinte le George Bush m-a nominaliza t imedia t dupş ă9/11, domnule, explic ea. Iar Senatul m- a validat chiar repede,ăcompara t iv cu cei mai mul i dintre colegii mei. Am fostţconfirma t în 27 mar tie 2002 i am primit numirea trei zile maiă ştârziu.

— V mul umesc c v servi i ara.ă ţ ă ă ţ ţ— Este onoare a mea, domnule.— Ave i un exemplar din Consti tu ie?ţ ţ— Da, domnule. Întotdea u n a am unul la mine, zise ea, i îiş

ar t o edi ie mic , legat în piele.ă ă ţ ă ă— Are cineva o Biblie? întreb Oaks, câteva clipe mai târziu.ă— Am la mine propria Biblie, domnule, r spunse ea. E bun ?ă ă— Da, încuviin el. Sunte i o femeie credincioas , doamnţă ţ ă ă

judec toa re Summe rs?ă— Nu am fost mereu, trebuie s recunosc. Dar R zboiul luiă ă

Ezechiel a schimbat totul pentru mine, domnule pre edint e .şAcum pot spune c sunt.ă

— Foarte bine, zise Oaks, mul umit c cineva cu o credin peţ ă ţăcare el nu o avea era acolo în acel moment teribil. Atunci voiaprecia foarte mult rug ciunile dumneavoas t r în orele i zileleă ă şcare ne a teap t , doamn judec toa re Summers .ş ă ă ă

— Ave i nu doar rug ciunile mele, ci i pe cele ale unei na iuniţ ă ş ţm re e, domnule pre edint e , rosti ea, cu vocea plin de emo ie.ă ţ ş ă ţ

Oaks aprecie observa ia i, adânc în suflet , spera s fieţ ş ăadev ra t , dar nu era foarte sigur c a a st teau lucrurile. Deă ă ş ăcând se tia, fusese un agnos tic. Nu avea nimic cu oameniişcredincio i, absolut nimic. So ia lui se sim ise din nou atras deş ţ ţ ăbiseric în lunile de r zboi. Dar el pur i simplu nu sim ea la fel.ă ă ş ţ

Fusese mereu un fel de Domnul- fac- a a- cum- tiu- eu, precum celş şdin cântecul lui Frank Sinat r a , i habar n-avea cum s seş ăschimbe, chiar dac ar fi vrut.ă

— Ar fi bine s nu mai pierde m vremea , spuse el, respi rândăadânc. S termin m cu asta, apoi vom discuta despre succesiuneă ăi despre ierarhie.ş

— Da, domnule.Judec toa re a Summers se ridic în picioare , la fel ca to iă ă ţ

ceilal i din avion, cu excep ia pilo ilor. Bobby Caulfield î i scoaseţ ţ ţ şcamera digital , ca s înregis t reze evenimen t ul pentru na iune,ă ă ţpentru lume i pentru genera iile înc nen scute .ş ţ ă ă

— Domnule pre edint e , este vreun pasaj anume la care vre iş ţs fac referire înainte de a rosti pledoaria? întreb ea.ă ă

Oaks fu jenat de întreba r e . MacPhe r son fusese cel religios, nuel, iar în acea clip mintea lui era goal .ă ă

— Orice crezi c e adecvat moment ului va fi bine, doamnă ăjudec toa re , zise el, sperând s par mai degrab amabil decâtă ă ă ăignoran t .

— Ei bine, domnule, înc de când Serviciile Secre t e m- au luatăde la hotel i mi- au dezv luit ce se întâmpl , m tot gândesc la 2ş ă ă ăCronici 7:14, explic ea, deschizând Biblia la acel pasaj, după ăcare î i drese vocea. Domnul spune: ş Dac poporul Meu pesteăcare este chemat Num ele Meu se va smeri, se va ruga, i vaşc uta Fa a Mea, i se va abate de la c ile lui rele, – îl voi ascultaă ţ ş ădin ceruri, îi voi ierta p catul, i-i voi t m dui ara.ă ş ă ă ţ Avem nevoiede o mare vindecare acum, domnule. Asta înseamn c avemă ănevoie de mult rug ciune i umilin .ă ă ş ţă

— Sunt perfect de acord, doamn judec toa re , zise el,ă ăaprobân d din cap. A a vom face, cu pl cere.ş ă

— Mul umesc, domnule. Sunte i gata?ţ ţOaks se uit în jur, prin avionul plin cu str ini. Singuraă ă

persoan pe care o recuno tea era Caulfield. Marie nu era cu el.ă şNici eful personalului sau vreunul dintre consilierii lui militarişsau politici. Se sim ea singur i cople it de import an a sarciniiţ ş ş ţpe care o avea în fa . Desigur , nu putea l sa s se vad asta.ţă ă ă ăTrebuia s par puternic, mai ales aici, mai ales acum. Dară ăadev rul era c îl cuprinses e frica i tia c nu era singurul careă ă ş ş ăsim ea a a. Citea teama în ochii tuturo r , indiferen t cât deţ şcurajos vorbeau sau se purtau . De el depinde a însufle irea uneiţna iuni paraliza te de oc.ţ ş

— Da, doamn , sunt preg ti t , rosti el, în cele din urm .ă ă ă— Foarte bine, domnule, v rog s pune i mâna stâng peă ă ţ ă

Biblie. Mul umesc. Acum ridica i mâna dreap t i repe ta i dupţ ţ ă ş ţ ămine, pe m sur ce citesc din Articolul ă ă II , Sec iunea 2, Clauza 8,ţdin Consti tu ia Statelor Unite.ţ

Oaks f cu ce i se spuse, iar judec toa re a începu.ă ă— Eu, William Harvard Oaks, jur solemn…— Eu, William Harvard Oaks, jur solemn…— … c voi îndeplini cu credin manda t ul de pre edint e ală ţă ş

Statelor Unite…— … c voi îndeplini cu credin manda t ul de pre edint e ală ţă ş

Statelor Unite…— … i îmi voi folosi întreag a pricepe r e…ş— … i îmi voi folosi întreag a pricepe r e…ş— … s servesc, s protejez i s ap r…ă ă ş ă ă— … s servesc, s protejez i s ap r…ă ă ş ă ă— … Constitu ia Statelor Unite.ţ— … Constitu ia Statelor Unite.ţJudec toa re a Summers î i l s jos mâna dreap t i i-o întinseă ş ă ă ă ş

b rbatului care acum avea în mâinile lui soarta na iunii i,ă ţ şpoate, a întregii lumi.

— Felicit ri, domnule pre edint e! zise ea, în timp ce Caulfieldă şcontinua s fac poze. V rog s ne conduce i bine.ă ă ă ă ţ

Toat lumea aplaud .ă ă— O s fac tot ce- i posibil, doamn judec toare Summers ,ă ă ă

r spunse pre edint ele . Domnul s aib mil de noi to i!ă ş ă ă ă ţ

21

5:44 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Soarele de un ro u ca sângele se ridica repede deasup r aşde er tului.ş

Deja erau aproape treizeci i opt de grade i nu era nici aseş ş şdiminea a. Tab ra prindea din nou via , f r s cunoascţ ă ţă ă ă ă ăororile care se pet rece a u în Statele Unite.

Dar Bennet t i doctorul Kwamee tiau. Împreun cu mai mul iş ş ă ţmedici i asisten t e st teau îngr m di i în jurul unui televizorş ă ă ă ţmic, pe care medicul- ef al taberei îl avea în birou. Niciun postşde televiziune american nu func iona, dar doctorul continua sţ ăschimbe canalele între BBC, Sky News i CNN Interna t ional .şNiciunuia dintre ei nu- i venea s cread ce vedea i ce auzea.ă ă ş

…Recapitul mă pentru acei dintre dumneavoas tr care abia a iă ţpornit televizoarele. BBC tocmai a confirmat faptul c patruăora e americane – Washing ton, D.C., New York, Los Angeles iş şSeattle – au fost lovite de bombe nucleare. Surse de la CasaAlb au confirmat pentru BBC c pre edint ele american Jamesă ă şMacPherson a fost ucis în atacul din Los Angeles. Repet , BBCconfirm acum, din surse ale guvernului britanic, faptul că ăpre edintele american este mort. A fost ucis într- o explozieşnuclear , exact înainte de începerea discursului pe care urma să ăîl sus in la Conven ia Na ional Republican , la Staples Center,ţ ă ţ ţ ă ăîn Los Angeles. Înc nicio veste din Downing Street nr. 10, de iă şa tept m din clip în clip ca prim- ministrul s fac oş ă ă ă ă ădeclara ie.ţ

Putem sus ine c num rul victimelor din Statele Unite seţ ă ăa teapt s fie de ordinul milioanelor. Pagubele, ni s-a spus,ş ă ăsunt absolut de neimaginat . Wall Stree t a fost complet anihilatăi toate pie ele din Asia au fost oprite dup ce pie ele au începu tş ţ ă ţ

s cad – doar indicele Nikkei a c zut cu treizeci i ase deă ă ă ş şprocen te , înainte ca oficialii s apuce s îl închid . Se a teaptă ă ă ş ăca i pie ele europene s r mân închise în aceast diminea .ş ţ ă ă ă ă ţă

În acest mom e n t nu este clar dac aceste bombe au fostă

introdus e în ar de terori ti sau au fost lansate înţ ă ş ora eleşamericane cu ajutorul rachetelor. Ministrul Ap r rii, Allisteră ăMorgan, afirm c nu exist indicii potrivit c rora ar fi fostă ă ă ăfolosite rachete intercontinen tale. Nu avem nici…

Deci asta era, se gândea Bennet t , în timp ce î i amintea deştelefonul primit mai devreme. Oricine îl sunase tia c urmauş ăaces te atacuri . Omul acela spusese adev rul, ceea ce însemnaăc tia ce urma s se întâmple . Cine era? Cât de mult tia? Încă ş ă ş ănu- i d dea seama cum reu ise cineva s ob in num rul lui deş ă ş ă ţ ă ătelefon, care era secre t . Dar începu s se întrebe ce ar puteaăface. Mai întâi, ar trebui s afle cine era acea persoan . Exista iă ă şun punct de plecar e: s ia leg tur a cu autori t ile din Stateleă ă ăţUnite. Dar pe cine s sune? Aproape to i cei din administ r a ie –ă ţ ţpe mul i îi cuno tea personal – erau, probabil, mor i.ţ ş ţ

Se scutu r de aces t gând oribil. S încep cu începu tul , seă ăgândi el. Scoase telefonul i form num rul de acas al mameiş ă ă ălui, aflat în Orlando. Tot ce auzi fu o înregis t r a r e .ă

Îmi pare râu, num rul apelat nu poate fi contacta t . V rog,ă ăverifica i dac a i format corect sau închide i i forma i din nou.ţ ă ţ ţ ş ţ

Încerc de câteva ori, f r succes. Apoi, form num rul deă ă ă ă ămobil al mamei lui. Din nou, f r rezulta t . Vru s încerce laă ă ăvecini, dar i se spuse c toate liniile erau ocupa te . Asta nu- i aăbun , se gândi, de i încerc s alunge repede gândurile negre .ă ş ă ă

Doctorul Kwamee schimb postu rile din nou.ăAici CNN, tiri de ultim or …ş ă ăMuzica apar t e i imaginile atrase r aten ia lui Benne t t .ş ă ţ…din centrul CNN din Atlanta, Terry Cameron.— Dup criza nuclear de neimagina t care s-a ab tut asupraă ă ă

Americii, CNN a aflat c vicepre edint e le Bill Oaks nu doar c aă ş ăsupravie uit celor patru explozii nuclea r e , ci a i depusţ şjur mântul ca nou pre edin te al Statelor Unite. Cu câteva clipeă şîn urm , William Harvard Oaks a devenit cel de- al patruzeci iă şcincilea pre edin te american. Ceea ce vede i pe ecrane este oş ţfotografie digital f cut de un consilier de la Casa Alb laă ă ă ăbordul Air Force One, în timp ce noul pre edin t e era învestit deşjudec toa re a Sharon Summe rs , care, din câte am în eles, este oă ţjudec toa re federal de undeva din Florida…ă ă

Cameron f cu pauz o clip , poate, se gânde a Benne t t , pentruă ă ăa permite ca enormita t e a pe care o spunea rii i întregii lumiţă ş

s fie procesa t . Sau poate doar ca s - i potoleasc emo iile. Seă ă ă ş ă ţpresupu n e c repor t e r ii de tiri nu trebuie s î i arateă ş ă şsentiment e l e în direct . Reporte r ii CNN Interna t ional în moddeosebi t – cel pu in a a tia Bennet t din propria experien .ţ ş ş ţăFoarte rar ar tau vreo sclipire de patriotism sau de afec iuneă ţspecial pentru Statele Unite. Dar Cameron nu prea reu ea să ş ăse deta eze emo ional de poveste . ş ţ Mul um e sc lui Dumnez e u ,ţ segânde a el, care avea de asemen e a probleme în a- iş st pâniăemo iile. Femeia de la BBC se purta de parc era vorba despreţ ăun simplu cutrem u r , un uragan sau a a ceva. Oare nu în elegeaş ţcât de grav era acest r zboi sau, în secre t , se bucura?ă

Poate o judeca gre it. Poate era doar o profesionis t . Î i f ceaş ă ş ătreaba . Dar toate astea nu- i spunea u nimic? De ce era atât decalm , de nemi ca t de enormit a t e a carnajului? Nu se lupta i elă ş ă şs - i men in controlul? Dac ar fi fost singur , e posibil s i-l fiă ş ţ ă ă ă şpierdu t . Dar, fiind unicul american din acea înc pere i singuraă şpersoan pe care Erin o mai avea pe lume, decisese deja că ătrebuia s - i in emo iile în frâu.ă ş ţ ă ţ

În plus, tia c ea nu trebuia s afle. Era prea sl bit pentruş ă ă ă ăa a ceva, deocam d a t . La urma urmei, to i prietenii ei de laş ă ţCasa Alb erau mor i. La fel cei din CIA, unde ea lucraseă ţaproape zece ani. Acolo lucrase i tat l ei, un sfert de secol,ş ăpân ce murise în Afganistan , în timpul r zboiului cu Sovietele.ă ă

i cum o s îi zic vreodat c întreaga familie MacPhersonŞ ă ă ă ăfusese ucis ?ă Practic, ei o adoptase r când mama ei murise deăcance r ovarian, la începutul anilor ’90. Fiicele lui MacPhe r sonfuseser singurele ei surori i întotdea un a o tratase r ca fiindă ş ăparte din familie. Iar acum nu mai erau. Niciunul dintre ei.Adev rul era c aproape to i cei pe care Erin îi cunoscus e erauă ă ţmor i i sentiment ul de neputin care îl chinuise în cea maiţ ş ţămare parte a nop ii începea s revin .ţ ă ă

Aparatul de aer condi ionat al clinicii se defecta se .ţTranspira ia îi udase gulerul c m ii. Ochii lui erauţ ă ăş grei. Nu tiaşdac era negare sau depresie , dar ceva îi spunea c nimic nuă ăconta cu adev ra t i îl îndemna la somn. ă ş Îl auzea pe repor t e r u lde la CNN care anun a cât de rapid încerca guvernul americanţs se repun pe picioare , dar lui nu prea îi p sa. Auzea ni teă ă ă şexper i care comenta u cât era de import an t pentru res tul lumii –ţîn special pentru du manii Statelor Unite – s vad c era cinevaş ă ă ăla conduce r e , dar re inea foarte pu in din ce auzea.ţ ţ

În acela i timp, îi auzea pe medicii din jurul lui discutândşdespre cine- o fi în spatele atacurilor i despre ce anume arştrebui s fac noul pre edin t e . ă ă ş Dar conta cu adev rat?ă seîntreba el. Lumea era în fl c ri. Diavolul se dezl n uise. Ce maiă ă ă ţcontau câteva rache te nuclea r e care loveau civili nevinova i? Totţce voia era s doarm .ă ă

Erin, decise el, era norocoas în acea clip . Era atât deă ădroga t încât habar n-avea ce se întâmpla . Ultimul lucru pe careăîl auzise era c va avea un copil peste opt luni, iar acum savuraăpl cerea acelei ve ti, f r s tie c ar putea fi ultima. ă ş ă ă ă ş ă De ce sănu i se al ture?ă medit Bennet t . ă De ce s nu se fac i el comodă ă şpentru câteva ore sau pentru câteva zile i s viseze la via a peş ă ţcare ar fi putut- o avea?

Se l s pe spate în scaun i închise ochii. Gândurile i seă ă şîndep r ta r de tiri, de tab r , de co marul care se derula înă ă ş ă ă şjurul lui. Brusc, o v zu din nou pe Erin, a a cum îi ap ruse primaă ş ădat în fa a ochilor, înc î i amintea senza ia pe care o avuseseă ţ ă ş ţcând ea intrase în camera de conferin e de la etajul treizeci iţ ş

ase, din Manhat t an , cu acea fust maro, cu bluza din m tase iş ă ă şcu perlele la gât. Venise la un interviu pentru un post de analistde burs , dar înc î i amintea cum se gândise c , dac fataă ă ş ă ăaceea frumoas avea chiar i numai jum ta te de creier , ar fi fostă ş ăun prost s nu o angajeze.ă

Înc i-o imagina întinzându- i un CV i zâmbind. Sim eaă ş ş ţparfumul ei, care p rea s pluteasc în aer. Î i sim ea inimaă ă ă ş ţb tându- i cu puter e în timp ce parcurge a CV-ul, iar ea st tea laă ămas pe locul din fa a lui.ă ţ

Summa cum laude, Universi ta t ea din Carolina de Nord,Chapel Hill, cu o diplom în economie. Un MBA de la Whar ton.ăC l torise mult – Londra, Paris, Berlin, Hong Kong i Cairo. Ună ă şstr - str bunic care fusese cândva secre ta r de stat . i f r ineleă ă Ş ă ăpe degete . Cum poate fi singur o fat atât de frumoas ?ă ă ă seminunase el atunci. Cum fusese posibil ca ea s seăîndr gosteasc de el?ă ă se întreba acum.

22

10:4 9 p.m., ora de estDeas u pr a Atlanti c u l u i ,

chiar lâng coas ta statu l u i Marylan dă

Venir repede , cu for , f r avertisme n t .ă ţă ă ăUnul dup altul, cele dou F-18 se n pusti r din cerul nop iiă ă ă ă ţ

peste puntea fregate i liberiene, cu viteza de 1,8 mach – aproapedublul vitezei sunetului. Sf râma r feres t r ele de pe punte i îiă ă şspulbera r pe to i. Câteva secunde mai târziu, pilo iiă ţ ţtransmite a u c tre NORAD.ă

— Palatul de cristal, aici Canion unu- nou . Avem inta în vizor.ă ţM auzi i? Termina t .ă ţ

— Canion unu- nou , aici Palatul de cristal . Ce vede i?ă ţPilotul de pe avionul Super Horne t lider, din Escadrila 105

Bombardie r e , confirm repede toate detaliile transmise deăcaporalul Carrie Sande rs , de la Paza de Coast . Era un vasămasiv – avea lungimea a cel pu in trei terenu r i de fotbal cu cocaţneagr vopsit cu litere mari albe, un steag liberian i multeă ă şcontaine re , câteva fiind deschise. Nu vedea nicio urm a lans riiă ărachete lor . Probabil c le tersese vântul. Dar ceea ce îlă şînsp imânta cu adev ra t era ce vedea la pupa.ă ă

— Palatul de cristal, aici Canion unu- nou . Echipajul areăpreg ti t un alt lansato r mobil. Repet , au preg ti t un alt lansato ră ămobil. Au pus pe el o rache t . Pare c sunt gata s o lanseze.ă ă ăPare c sunt gata s o lanseze în orice clip .ă ă ă

*Briggs respir greu.ăAvea zeci de avioane de lupt , distrug toa r e , submar ine deă ă

atac rapide i nave ale Pazei de Coast care se îndrep ta u peş ăcalea aerului sau pe ap spre zonele mari time apropia t e de NewăYork, New Jersey, Maryland, California i statul Washing ton,şîntr- o vân toare frenet ic , menit s dea gata vasele careă ă ă ăaruncas e r în aer ora ele americane . Brusc îns , avea i o intă ş ă ş ţ ăreal i doar câteva secunde s ac ioneze.ă ş ă ţ

Dou monitoa re mari monta t e pe pere t ele Centrului deăopera iuni al NORAD îi ar tau imagini trans mise de fiecareţ ă

dintre cele dou F-18. Pe un al treilea monitor ap reau imaginiă ăproaspe t e , primite prin sateli t, cu fregat a liberian . Aproapeăsigur, se gândea, vedea eava unei rache te Scud C preg ti te deţ ălansar e . Vedea v l tucii de fum ie ind din motoarele ei i fiecareă ă ş şmu chi din corp i se încord .ş ă

— Canion unu- nou , Canion doi- zero, aici genera lul- locotenen tăCharles Briggs, comanda n t ul NORAD. V ordon s distruge iă ă ţracheta i s scufunda i vasul imediat . Scufunda i vasul laş ă ţ ţ ăchiar acum. M- a i auzit?ţ

Se auzeau doar bruiaje.— Canion unu- nou , Canion doi- zero, aici Palatul de cristal,ă

m auzi i?ă ţDar tot ce auzea erau mai multe bruiaje.— Canion unu- nou i Canion doi- zero, aici genera lul-ă ş

locotene n t Briggs, de la NORAD. M auzi i? Repet , m auzi i?ă ţ ă ţSe auzi ceva, dar trunchia t . Gura i se usc . Fa a îi eraă ţ

acoperi t de broboane de sudoa re . În imaginile primite de laăsateli t vedea echipajul de pe puntea vasului liberian n pustindu-ăse s se ad poste a sc . Lansare a era iminent . Nu mai aveauă ă ă ătimp.

To i ochii din Centrul de opera iuni erau a inti i asupraţ ţ ţ ţecranelo r . Câ iva î i unir palmele pentru rug ciune. Cu to iiţ ş ă ă ţtiau ce tia i Briggs. Câteva secunde de întârzie re i avea sş ş ş ş ă

fie prea târziu. Un alt ora american putea fi ras.şGeneralul clipea des. Ceru un paha r cu ap i î i terseă ş ş ş

sprâncen e le. Nu se va întâmpla din nou. Dar se întâmpla.Vederea îi era înce o at . Se sim ea u or sl bit i ame it. Exactţ ş ă ţ ş ă ş ţca atunci, într- o zi care i se întip rise în amintir e pentruătotdeau n a .

În loc de imagini cu vasul liberian, se trezi uitându- se la unjumbo jet rusesc, la aizeci de kilomet ri de Washington,şapropiindu- se violent. Auzi vocea lui Bob Corset ti , efulşpersonalului de la Casa Alb , implorând u- l pe pre edint e s ia oă ş ădecizie.

Domnule, nu ave i de ales. Trebuie s - l termina i repede peţ ă ţtipul sta.ă

Briggs î i sim i pulsul luând- o la goan în timp ce a tepta caş ţ ă şpre edint e le s vorbeasc , s ac ioneze . Corset ti avea drepta t e .ş ă ă ă ţMacPher son nu mai avea de ales, timpul expirase . Datoria luiconsti tu ional era s apere ara. De ce dura atâ t de mult? De ceţ ă ă ţ

ezita? Nu în elegea riscurile?ţSecundele trecea u, de i p reau o eterni ta t e . Apoi,ş ă

MacPher son, în sfâr it, se hot rî. D du ordinul, care fu transmisş ă ărapid ierarhic. Briggs înc vedea imaginile de parc s-ar fiă ăîntâmpla t cu o zi înainte, înc auzea vocile, cum putea s uite?ă ă

Diavolul unu- unu, POTUS declar inta ostil . Sunte iă ţ ă ţautoriza i s ataca i.ţ ă ţ

Comandant CONR, am în eles bine? inta e ostil ? Vre i sţ Ţ ă ţ ăatac? Vre i s trag asupra unui avion civil neînar mat?ţ ă

Înc auzea tremură ul din vocea pilotului. Nu erau doaremo iile. Era altceva – ezitarea , rezisten a . Dar de ce? Nu eraţ ţtreaba unui pilot s se lupte cu justific rile morale ale unuiă ăastfel de telefon. Era treaba pre edin te lui. A comanda n t ului. Iarşcomanda n t u l tocmai d duse un ordin. ă De ce nu era executa t?

Avionul companiei Aeroflot se g sea acum la o distan deă ţătreizeci de kilomet ri . Nu mai aveau timp.

De parc ar fi planat deasup r a corpului s u, Briggs se vedeaă ăs rind înainte, apucând microfonul i strigând la pilot.ă ş

Diavolul unu- unu, aici generalul- locotenen t Charles Briggs, dela NORAD. Fiule, ai ordin s dobori acest avion rusesc. Repet ,ădoboar inta – acum.ă ţ

Timp de un minut, cel mai lung minut, nu se auzise nimicdecât lini tea.ş

Apoi, pilotul: Nu pot, domnule… îmi pare r u. Eu… pur iă şsimplu, nu pot s o fac… Nu e corect.ă

În timp ce avionul rusesc se apropia de Washington, Briggsapucas e microfonul. Iar acum sim ea din nou, ca atunci, cumţinima îi b tea s - i sparg pieptul. Deja avusese trei atacuri deă ă ăcord. Nu- i permitea un al patrulea . Cu siguran nu acum.ş ţă

MacPher son vorbise înaintea lui. Generale Briggs, aicipre edintele Statelor Unite. Capitala rii este atacat . Î i ordonş ţă ă ţs dobori avionul – acum!ă

Nu- l mai auzise pe pre edint e atâ t de furios niciodat . i niciş ă Şnu avea s îl mai aud vreoda t .ă ă ă

Avionul 6617 era la doar dou zeci de kilomet ri i acceler a .ă şBriggs înc sim ea recep to rul rece al radioului în mâini.ă ţ

Diavolul unu- unu, aici generalul Briggs, de la NORAD. Cur -ăţăl imediat. Diavolul unu- doi, po i s tragiţ ă ?

Doar lini te.şDiavolul unu- doi, po i s tragi?ţ ă

Brusc, o transmisiune neclar , apoi, în sfâr it, ă ş Recep ionat ,ţdomnule general, pot trage.

Atunci doboar - l, fiule, înainte s moar zece mii de oameni.ă ă ăBriggs se gânde a c nu va uita cât va tr i imaginea aceluiă ă

avion rusesc pr bu indu- se în râul Potomac, într- o misiuneă şsinuciga în inima capitalei , cu un F-16 american, pilotat de unşătân r de dou zeci i cinci de ani, în coada lui.ă ă ş

Domnule, îl am în vizor…Avionul rusesc era la doar zece kilomet r i de Casa Alb .ăEra acum ori nicioda t . ă Trage, strigase Briggs în gând. Trage.Vulpea doi!Dar aminti rile – dure roas e – se estompa r , înlocuite deă

realita te a unei opera iuni în derula re undeva deasup raţAtlanticului, aproape de coasta statului Maryland. Briggs tres riăcând v zu o rache t aer- sol pornind din partea dreap t a unuiaă ă ădintre cele dou F-18, apoi alta i apoi o a treia. i a pat ra . Laă ş Şfel din cel lalt avion – iar i iar.ă ş

Privea uimit rachet ele care zburau pe cer, ghidându- se dupăprada lor. O durere îi trecu prin stomac i prin piept. Tres ri dinş ănou i deschise ochii exact la timp pentru a vedea impactul. Darşnu explod un avion rusesc. De data asta, era o frega t african ,ă ă ăcare se transform într- o uria minge de foc, scufunda t peă şă ăfundul rece al Atlanticului, împreun cu rache t a Scud nelansa t .ă ăÎn Centrul de opera iuni izbucnir aplauzele. Dar Briggs seţ ăpr bu i pe podea.ă ş

23

5:59 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Numai o mân de oameni tiau de drama din Atlantic.ă şRestul lumii era cu ochii a inti i pe o nou dram , care seţ ţ ă ă

petrecea în China. i ai lui Benne t t . Se scutu r de oboseala careŞ ăîl împinsese la lâncezeal i îl rug pe doctorul Kwamee s deaă ş ă ămai tare, de vreme ce în biroul mic al acestuia se îngr m diră ă ăal i câ iva mediciţ ţ i infirmieri . Kwamee f cu întocmai, în timp ceş ărepor t e ru l – palid i tremur â n d – începu s vorbeasc .ş ă ă

— Aici Terry Cameron, de la centrul CNN din Atlanta. Vomcontinua s v oferim informa ii despre recen te le evenimen t eă ă ţoribile care se desf oar la aceas t or în patru ora eăş ă ă ă şamericane , dar acum avem tiri foarte impor tan t e din Beijing.şVom da leg tura la o conferin de pres care este pe cale să ţă ă ăînceap la Palatul Poporului… Corespond e n t ul CNN, Wang LiăPeng, este acolo. Wang Li, m auzi?ă

— Da, Terry, te aud.— În eleg c se întâmpl ceva acolo, ne po i spune despre ceţ ă ă ţ

este vorba?— Terry, cu doar câteva momente în urm , ministrul deă

Externe Zeng Zou a f cut o scur t declara ie, în spateleă ă ţcamerelor , pentru un grup de ziari ti occiden ta li, vorbişcorespond e n t ul , cu voce agita t . i-a exprimat regre t e le pentruă Şatacurile care au avut loc în Statele Unite. Le-a condam n a t întermeni categorici . A insista t asupra faptului c ara lui nu areă ţabsolut niciun rol. Dar ceea ce a zis apoi ne- a ocat pe mine iş şpe colegii mei, a fost un fel de semn r u preves ti to r , cel pu in.ă ţMinistrul de Externe a sus inut c sateli ii chineze ti au v zutţ ă ţ ş ăfor ele nuclear e stra tegice americane intra t e în stare de aler tţ ăde gradul unu. Asta înseam n c America se preg te te de ună ă ă şr zboi total. Întreba r e a este împotriva cui. Minist rul de Externeăpretinde , de asemen e a , c dou portavioane nucleare americaneă ătocmai au fost trimise în Marea Chinei de Est, ceea ce înseamnăc , în câteva ore, vor ajunge în apropier e de coasta Chinei, nuădepar t e de Shanghai , unul dintre cele mai impor tan t e ora e dinş

ar . Minist rul de Externe a numit asta – da i- mi voie s mţ ă ţ ă ăasigur c îl citez exact…ă

Peng se uit peste hâr tiile din mân , s g seasc citatulă ă ă ă ăexact.

— Da, aici e – minist rul de Externe a numit asta mi c riş ămilitare foarte provocatoare, care ar fi echivalen tul uneideclara ii de r zboiţ ă i care ar putea împinge China i Stateleş şUnite spre ceea ce el a numit un mom e n t apocaliptic.

S fie China în spatele atacurilor?ă se minuna Benne t t .Pre edinte le tia ceva? Lua în considerare o ripost împotrivaş ş ăcelei mai populate ri de pe planet ?ţă ă

Coresponde n t ul CNN la Beijing anun c erau în a tept a r e aţă ă şunei conferin e de pres organiza te în grab , conferin la careţ ă ă ţăavea s par ticipe chiar prim- minist rul Chinei. Acesta ar fi spusăc , pe baza discu iilor cu oficiali de rang înalt de la Beijing,ă ţajunsese la concluzia c guvernul s u chiar se temea c Stateleă ă ăUnite sunt convinse c ei sunt implica i în acele atacuri i că ţ ş ăpl nuiesc o ripost . Mai mult, coresponde n t ul observa c unaă ă ădintre problemele pe care le avea guvernul chinez era căpropriul ambasa do r în Statele Unite – la fel ca tot personalulambas ad e i din Washington – murise în acele atacuri . Lucruvalabil i pent ru personalul consula te lo r din New York i Losş şAngeles.

— Guvernul de aici are dificult i în a ob ine informa ii exacteăţ ţ ţdespre ce se întâmpl în Statele Unite, explic Wang Li Peng.ă ăOficialii guverna m e n t a l i nu sunt foar te siguri cu cine săvorbeasc în acest moment în America sau cum s stabilească ă ăun contac t direc t cu cineva de acolo. Din acest motiv, chiarpremierul este pe cale s ias i s fac o declara ie. Nu suntemă ă ş ă ă ţsiguri dac va accep ta întreb ri . Pot s anun c Armata deă ă ă ţ ăElibera r e a Poporului a intra t în stare de urgen . Baterii mobileţăantiae r iene sunt pozi ionate în jurul capitalei. Am v zut multeţ ăavioane de lupt comasa te aici, s protejeze ora ul, iă ă ş şpresupu n e m c asta se întâmpl i în alte p r i. Potrivit postuluiă ă ş ă ţna ional de radio, toate permisiile au fost anula te , iar starea deţspirit de aici devine tot mai sumbr .ă

Terry Cameron, din Atlanta , întreb :ă— Ambasada Statelor Unite din Beijing a reac ionat cumva?ţ— Oficial, nu, zise corespond e n t ul . Dar un angaja t de rang

superior al Ambasadei Americii mi- a spus la telefon, acum

câteva minute – sub protec ia anonimat ului –, c nici el nu tieţ ă şpe cine s sune în Statele Unite. Din câte a în eles,ă ţDepar t a m e n t ul de Stat a fost distrus . Se presupu n e căsecre t a r u l de stat Marsha Kirkpat r ick este moar t . Pre edin t eleă ş– Oaks – pare s fi fost învestit la bordul ă Air Force One, dupăcum a i transmis i voi, dar nimeni nu pare s tie unde se aflţ ş ă ş ăacum avionul preziden ial sau cum se ajunge la el.ţ

Lucrurile erau pe cale s scape de sub control, observă ăBennet t . De ce naiba s atace chinezii Statele Unite?ă Eraabsurd. Ar fi trebui t s tie c Statele Unite ar putea lansa oă ş ăripost care s-ar solda cu un miliard de mor i în mai pu in de oă ţ ţor . ă Se gândiser c dac îi scot din joc pe pre edint eleă ă ă şamerican i pe guvernul lui nu va exista ripost ?ş ă sta era un actĂnebunesc i suicidar .ş

Totu i,ş se gânde a Bennet t , dac nu era implicat China?ă ă Dacăpre edintele i personalul pe care îl mai avea în jurul luiş şîn eleseser gre it? Sau dac se preg teau de o ripostţ ă ş ă ă ăîmpotriva altcuiva i guvernul chinez în elesese gre itş ţ şsemnalele? Trebuia s sune pe cineva. Trebuia s fac ceva. Dară ă ăce?

Acum, un analist militar de la CNN – un fost genera l de douăstele din For ele Aeriene – era în direc t dintr- un studio dinţBerlin i explica ce atuuri militare ar avea China, astfel încât sş ăîncline balan a de partea ei într- un r zboi cu Statele Unite.ţ ă

— China Ro ie are o mie cinci sute dou zeci i cinci deş ă şavioane de lupt , zise genera lul. Cel pu in patru sute dou zeci iă ţ ă şcinci sunt pozi iona te destul de aproape de Taiwan. Beijingulţmai are aproape opt sute de bombardie r e , unele dintre elefoarte sofisticat e . Cam un sfert dintre ele – aproximativ douăsute – sunt sta ionate în apropie r e de Taiwan. De parteaţcealal t , Taiwanul abia dac are trei sute de avioane de lupt iă ă ă şniciun bombardie r .

— Este posibil ca guvernul chinez s se foloseasc deă ăatacurile asupra americanilor – fie c Beijingulă era respons abilpentru ele sau nu – i s se preg tea sc de o invazie în Taiwan?ş ă ă ăîntreb Cameron.ă

— Cu siguran , r spuns e genera lul american . Când am lucra tţă ăla Pentagon, una dintre respons a bilit ile mele a fost săţ ăpreg tesc un plan în cazul unei mi c ri a Chinei spre Taiwan.ă ş ăBeijingul voia s o fac de mult timp, dup cum v pute i aminti.ă ă ă ă ţ

Face preg tiri militare de mul i ani. Se preg tesc , planific iă ţ ă ă şa teap t . S fiu clar: nu sus in c ei au vreo leg tur cu acesteş ă ă ţ ă ă ăatacuri bolnave. Nu am acces la vreo informa ie secre t .ţ ăOricum, totul se întâmpl prea repede i am auzit c CIA iă ş ă şServiciul de Informa ii al Ap r rii au fost complet distruse înţ ă ăatacul asupra Washingtonului. Dar afirm c ar fi mai bine s fimă ăcu ochii pe Armata de Elibera r e a Poporului, deoarece ar ficapabil s profite de aceas t situa ie.ă ă ă ţ

— Ce spune i dumneavoas t r nu e tocmai lini titor, domnuleţ ă şgenera l . Totu i, e greu de imagina t .ş

— Ar fi fost greu de imagina t ieri, poate, replic genera lul.ăAcum nu mai este. Totul s-a schimbat . Nu mai tr im în aceea iă şlume de acum câteva ore. i da i- mi voie s mai clarific un lucru:Ş ţ ăeu nu acuz Beijingul, nu declar c e în spatele atacurilorănuclear e împotriva Americii, dar nu- i de exclus c ar fi implicatăîn vreun fel.

— De ce sus ine i asta? întreb Cameron.ţ ţ ă— Nu uita i c în anii ’90 un general chinez – cred c era alţ ă ă

doilea sau al treilea din linia ierarhică de comand a Armatei deăElibera r e a Poporului – chiar a amenin a t c va spulbera Losţ ăAngelesul.

— N-a fost mai degrab o declara ie zorn itoa r e?ă ţ ă— A a am crezut . Dar acum? Cine tie ce e în mintea celor deş ş

la Beijing sau a vreunei fac iuni s lbatice din interiorulţ ăpartidului?

Benne t t se uita la repor t e r u l ce înghi ea greu. Vedea frica dinţochii b rba tului, care nu p rea s tie cum s mai continue.ă ă ă ş ă

— Dar marina Chinei? întreb Cameron, încercân d s scoată ă ăde la genera l ceva concre t , orice. Cât e de bine preg ti t ?ă ă

— Nu se compar cu cea american . Dar, crede i- m , f cândă ă ţ ă ăabst rac ie de a noas t r , i cu Rusia afar din joc, e cea maiţ ă ş ăpericuloas flot din lume.ă ă

— Pute i fi un pic mai explicit?ţ— Voi încerca . Dup cum am aminti t , China are cel pu ină ţ

dou zeci i cinci de distrug toa re . Are cam cincizeci de fregateă ş ăi dou duzini de nave specializate pentru opera iuni de desan t .ş ă ţ

Mai impor tan t , are cincizeci de submar ine diesel i cel pu inş ţcinci submar ine nuclear e . Asta înseamn mult puter e de foc iă ă şaproape toate pot fi folosite împotriva Taiwanului, cu un efectdevast a to r .

— Ce trebuie s fac Taiwanul s se apere?ă ă ă— Taiwanezii au o flot mic , dar impresionan t , mare parteă ă ă

din ea const rui t de noi. i au un obiectiv simplu: s împiedice oă Ş ăinvazie a Chinei. Dar un elemen t import an t al stra tegiei lor estefaptul că marina Statelor Unite i for ele aeriene vor fi acolo sş ţ ăle ajute în cazul unui atac. Dar vom mai proceda a a, date fiindşcircumst a n ele? Sincer , în clipa asta, nu mai sunt sigur.ţ

— Chinezii spun c americanii au trimis dou portavioaneă ăspre Marea Chinei de Est, zise repor t e ru l CNN.

— Poate, iar asta ar fi de ajutor, r spunse genera lul. Adev rulă ăeste c , dac într- adev r China se afl în spatele atacuriloră ă ă ăasupra Americii, va dori s anihileze pe oricine i orice le va staă şîn cale ca s î i îndeplineasc obiectivul.ă ş ă

Rachete , se gândi Benne t t .— Ar recurge Beijingul la un atac nuclear împotriva

Taiwanului? întreb Cameron, aluziv.ă— Acesta este factorul X. Asta este adev ra t a întreba r e . Chinaă

are cel pu in dou zeci de rache te balistice intercon tinen t a l eţ ăaflate în bunc re. Fiecare dintre ele are înc rc tu r nuclear .ă ă ă ă ăToate sunt capabile s ajung în Statele Unite – pe coasta deă ăvest, cel pu in. În plus, au o gr mad de rache te nucleare ce potţ ă ăfi lansate de pe submar ine . Nu tiu sigur câte. Nu sunt sigur cş ătie cineva exact câte au. Au aproape cincizeci de nave cuş

rachete . În plus, au sute – posibil mii – de rache te cu raz medieăde ac iune, multe dintre ele echipa t e tot cu înc rc tu rţ ă ă ănuclear . i toate ar ajunge în Taiwan înainte ca noi s apuc mă Ş ă ăpauza publicita r .ă

Bennet t nu mai rezista . Nu reu ea s stea pur i simplu sş ă ş ăpriveasc . Dar ce s fac ? i chiar dacă ă ă Ş ă putea s fac ceva, n-ă ăavea cum s o p r seasc pe Erin, nu?ă ă ă ă

Brusc, î i aminti de telefonul lui conecta t prin satelit. Il scoaseşi se preg ti s îl caute pe cel care îl sunase mai devreme,ş ă ă

oricine era. Ciudat, se gândi el. Nu apare niciun num r.ă Cu altecuvinte, nu exista nicio dovad c apelul acela fusese real.ă ă

24

7:03 a.m.Biroul pre ed in t e l u i , Babilo n , Irakş

Mustafa Al-Hassani î i aprinse pipa i se întoars e spre Khalidş şTariq.

— Lucrurile se mi c repede, Khalid, zise el, cu o siguranş ă ţăcalm .ă

— Acum ai propriul imperiu, r spuns e Tariq. Dar vei ajungeăs - l p strezi? S - l extinzi? Ziua de azi poate decide asta o dată ă ă ăpentru totdeau n a .

— Da, Khalid, poate.În zorii Zilei Devast rii, liderul arab i cel persian – oricum, înă ş

m sura în care mai era vorba despre lideri – realment e îlăimploras e r pe Al-Hassani s - i ajute , s - i protejeze, s leă ă ă ărecons t ru ia sc rile, s îi sprijine s se refac , în caz contra ră ţă ă ă ăriscând s fie înghi i i de imperiali tii americani i europeni sauă ţ ţ ş şde incompe te n ii de la Na iunile Unite. Irakul era singura arţ ţ ţ ăarab r mas în picioare dup a a- numitulă ă ă ă ş R zboi al lui Gog iă şMagog. Cu pre ul pet rolului urcând, trilioane de petrodola riţintrau în cuferele ei i, împreun cu banii, avantaje f rş ă ă ăprecede n t , care o ajutau s dirijeze evenimen t e le care urmau,ăîntr- un fel la care predece so r ii lui Al-Hassani nici nu visaser .ă

El era de acord. Î i va ajuta fra ii i surorile în acel ceas deş ţ şdispera t nevoie. Dar numai cu o singur condi ie. S fie deă ă ţ ăacord s se uneasc sub comanda lui.ă ă

Singurul fel în care popoare le din Orientul Mijlociu ar puteaconcura cu adev rat i ar putea face fa Statelor Unite iă ş ţă şUniunii Europen e – i puter ii în cre te r e a alian ei dintre Chinaş ş ţi comunita t e a economic ASEAN (Asocia ia Na iunilor din Sud-ş ă ţ ţ

Estul Asiei, care includea , print re altele, Indonezia, Singapore ,Filipine, Thailanda i Cambodge a) – era s se uneasc . i astaş ă ă Şrepede. Aveau nevoie de un singur lider, o singur legislatu r , oă ăsingur justi ie, un singur sistem de taxe, o singur moned i oă ţ ă ă şsingur capital , Babilon. Cu cât c deau de acord mai repede înă ă ăaceas t privin , cu atât mai repede urmau s exploatezeă ţă ăuria ele resurs e de petrol ale Irakului. i s - i refac propriaş Ş ă ş ă

indust rie petrolier . i s redevin juc tori pe scena lumii.ă Ş ă ă ăTo i cei din regiune vedeau oferta lui Al-Hassani a a cum era:ţ ş

o dorin de puter e , pur i simplu. Dar aveau de ales? Fie seţă şreune au sub conduce r e a Babilonului, fie riscau s fie îngropa iă ţde Washington i de Bruxelles.ş

Astfel se n scuse r Statele Unite ale Eurasiei.ă ăDin provincia Mauri tania, la vest, la provinciile Kazahs ta n ,

Kârgâzs ta n , Tadjikistan i Afganis tan la est, aproape o jum tateş ăde miliard de oameni tr iau acum la dispozi ia lui Al-Hassani.ă ţPr ocesul de unificare se mi ca mai repede decât se a tepta s e elş şsau oricare dintre consilierii lui. Efortur ile de recons t ruc ie,ţîndeosebi în statele din Golf, le dep iser planurile . Noi sondeăş ăcontinuau s fie instala te , cam ase- zece pe zi. Patru rafin riiă ş ănou- nou e i moderne erau aproape gata de pus în func iune.ţ ş ţÎnc cinci aveau s fie opera ionale pân la sfâr itul lunii, iară ă ţ ă şalte cinci aveau s fie gata spre finele anului.ă

Totul mergea bine, dar nu suficient de bine, motiv pent ru careîl convocase pe Salvador Lucente la Babilon.

Al-Hassani savura aroma dulce i pl cut a tutunului s uş ă ă ăfavorit, adus din Virginia, stropit cu rom jamaican, singurapl cere p c toas pe care i-o permitea de la americani . Î iă ă ă ă ş şarunc privirea peste ora ul visurilor sale, care se sc lda înă ş ăsoarele arz tor de var târzie i prin care mi unau macara le iă ă ş ş şalte echipam e n t e de const ruc ii cât vedeai cu ochii.ţ

A adar, ce va spune Salvador Lucen te acum?ş se întreba el,de i nu- i zise nimic lui Tariq. ş Ce scuz va mai g si secretarulă ăgeneral al Na iunilor Unite de data asta?ţ

Al-Hassani î i amintea clar întâlnirea lor din urm cu opt luni,ş ăde aici, din apar t a m e n t u l lui par ticula r , de fapt, chiar de pebalcon. Lucente îi explicase minu ios ce voia, iar Al-Hassani îiţexplicase la fel de minu ios cât îl va costa.ţ

— Economiile noast r e se sufoc , începuse Lucente . Petrolul aăajuns la o sut aptezeci i cinci de euro barilul. omajul înă ş ş ŞEuropa este în cre te r e . Nu putem lucra cu un pre atât deş ţmare. Trebuie s scoatem din nou pet rol din Orientul Mijlociu iă şvrem ca tu s preiei conduce r e a . Avem nevoie s cobori pre ulă ă ţpetrolului sub o sut de euro, pân la var – iar Al-Hassani nu vaă ă ăuita asta niciodat – sau vom fi nevoi i s lu m în calcul uneleă ţ ă ăscena rii nepl cute .ă

— S în eleg c tocmai m- ai amenin a t? întrebas e el.ă ţ ă ţ

— Bineîn eles c nu, domnule pre edint e , min ise Lucente .ţ ă ş ţtii cât ne- am str duit s î i refacem ara. Sunt convins c ne veiŞ ă ă ţ ţ ă

ajuta acum.— Altfel?— Eh, n-a lua- o chiar a a.ş şDar Al-Hassani nu fusese convins.— P i tocmai ai spus- o, nu?ăÎnc i-l amintea pe Lucente c zut pe gânduri , încercând să ş ă ă

proceseze i apoi continuând discu ia în termeni foarte siguri:ş ţ— Uite ce e, domnule pre edint e , f r îndoial , ai o armatş ă ă ă ă

formidabil . Acum ai dou sute de mii de militari care au armeă ăfoar te moderne . tiu asta foar te bine. La urma urmei, NATO iŞ şamericanii i-au recrut a t , i-au antren a t , i-au echipa t i i-au ajuta tşs câ tige experien , nu- i a a? Dar nu te p c li, domnuleă ş ţă ş ă ăpre edint e . For ele tale nu sunt preg tit e s fac fa for elorş ţ ă ă ă ţă ţunei alian e occiden ta le unite, care este hot râ t s ob inţ ă ă ă ţ ăsiguran energe t ic cu orice pre . Te implor, prietene , nu faceţă ă ţestim ri gre ite , la fel cum au f cut al i lideri irakieni, de- aă ş ă ţlungul istoriei. ara ta nu î i poate permite o mi care gre it , nuŢ ş ş ş ăîn acest moment .

La care Al-Hassani replicase:— Vrem locul Rusiei din Consiliul de Securi t a t e al Na iunilorţ

Unite.— Asta vrea i Israelul.ş— Totu i, explicase liderul irakian, dac vre i petrolul nost ru,ş ă ţ

dorim un loc perman e n t în Consiliul de Securi t a t e . Poate fi alRusiei. Sau unul nou. Pentru mine nu conteaz , dar nu e cevaănegociabil. i vrem asigur ri c nici Uniunea Europea n , niciŞ ă ă ăStatele Unite, nici Na iunile Unite nu vor interveni în efortu rileţnoast re de unificare regional , politic i economic .ă ă ş ă

— Vrei s spui c vrei un cec în alb ca s recons t ru ie tiă ă ă şImperiul Babilonian? întrebas e Lucente .

Omul avea o înclina ie pentru a vedea lucrurile evidente.ţ— Dragul meu prieten, explicase Al-Hassani , poporul meu are

acela i drept s se organizeze ca europenii, într- un fel care îiş ăserve te interese le . i d -mi voie s fiu clar. Noi nu v ceremş Ş ă ă ăvoie. Noi cerem doar asigur ri c nimeni nu va interveni.ă ă

— Asigur ri? Ce fel de asigur ri?ă ă— Retrage r e a trupelor str ine din regiune. Coordona r e aă

tuturo r efortu r ilor de recons t ru i re prin biroul meu, nu prin

Na iunile Unite. Acces garan ta t la Organiza ia Mondial aţ ţ ăComer ului. i garan ii asupra Ierusalimului.ţ Ş ţ

Al-Hassani î i amintea clar privirea pref cut surprins de peş ă ăfa a lui Lucente . Juca teat ru . Era un mincinos înn scut ,ţ ăconcluzionas e liderul irakian. Dar nu asta conta. Cel pu inţpentru moment , pre edin t ele avea toate atuurile necesa r eşpentru a ob ine ce voia. i nu ezita s le foloseasc .ţ Ş ă ă

— i ce fel de garan ie în privin a Ierusalimului ai vrea?Ş ţ ţ— Na iunile Unite trebuie s interna ionalizeze locurile sfinte.ţ ă ţ

Mai ales, trebuie s preia controlul asupra muntelui pe care seăafl Templul. Evreilor nu trebuie s li se permit s const ruiască ă ă ă ănimic acolo – nici templu, nici cent ru turistic, nici magazin defalafel. Nimic. Niciodat . Punct .ă

— Altfel? întrebas e Lucente .— O, prietene , n-a lua- o chiar ş a a,ş r spunse Al-Hassani, cu oă

sclipire în ochi.Lucente se for ase s zâmbeasc .ţ ă ă— P i tocmai ai spus- o, nu?ăÎn acel moment , în elege re a p ruse f cut . Cel pu in a aţ ă ă ă ţ ş

crezuse . De fapt, din ziua aceea, considera s e c locul perman e n tădin Consiliul de Securi t a t e al Na iunilor Unite era al lui, nu alţIsraelului. Acum, avea adeziunea la Organiza ia Mondial aţ ăComer ului i aproape toate trupele str ine fuseser ret ras e dinţ ş ă ăregiune, cu excep ia celor care acordau asisten pentruţ ţărecons t ruc ie i pentru ajutoare le umanita r e . Dar toate erauţ şcoordona t e din biroul lui, exact a a cum ceruse.ş

Totu i, în privin a Ierusalimului, Lucente obiectas e , spunândş ţc , pur i simplu, ce voia el nu se putea face. Sus inuse că ş ţ ăStatele Unite aveau o influen prea mare. De i, oficial,ţă şadminis t ra ia lui MacPhe rson nu sus inea decizia prim-ţ ţminist rului israelian David Doron de a const rui al TreileaTemplu Evreiesc, Casa Alb nici nu se opunea. Doron lua asta caăpe o aproba r e i se gr bea s termine.ş ă ă

Guverna to rii din provinciile lui Al-Hassani erau furio i, la felşTariq. Insistau ca Al-Hassani s - l preseze pe Lucente – careăacum era secre t a r general al Na iunilor Unite –, s îi opreascţ ă ăpe israelieni, altfel vor ie i din imperiul Eurasiei i î i vorş ş şdeclara independ e n a. Kurzii aproape c î i pusese r în practicţ ă ş ă ăamenin are a . Iar ceilal i guverna to r i din Eurasia socoteau c Al-ţ ţ ăHassani nu putea risca o rupere a alian ei pe care o const ruiseţ

cu atâ ta grij în ultimii ani.ăDin p cate , aveau drepta t e . Trebuia s g seasc o cale s îlă ă ă ă ă

for eze pe Lucente . Trebuia s g seasc o modalita t e de a opriţ ă ă ăconst rui r ea Templului. Încercase Opera iune a Cutia Neagr , darţ ăe uase dezas t ruos . Nu reu ise s pun mâna nici pe Sulul deş ş ă ăCupru, nici pe Chivotul Leg mân tului. Acum, evreii le aveau peăamândou i, împreun cu ele, ună ş ă entuziasm f r precede n tă ăpentru termina re a cât mai rapid a Templului.ă

Totu i, p rea c soart a îi oferise liderului irakian un dar.ş ă ă

25

11:1 0 a.m.Palatu l poporul u i , Beijin g , China

Prim- minist rul Liu Xing Zhao urc pe podium.ăÎn vârst de numai pat ruzeci i nou de ani, era al apteleaă ş ă ş

premier al Republicii Popular e Chineze moderne i, de depar t e ,şcel mai tân r. Percepu t ca fiind cel mai viguros lider recent alăna iunii, atât fizic, cât i intelec tual, avea o pasiune bineţ şcunoscu t pent ru partidele de tenis de dup - amiaz i oă ă ă şlegenda r memorie fotografic . Avea o înclina ie pent ruă ă ţcostumele negre din m tase, f cute la comand , precum cel peă ă ăcare îl purta acum, i o puternic pasiune pentru cre te re aş ă şeconomic rapid a Chinei, pasiune atent cultivat în timpulă ă ăperioadei cât fusese ministru de Finan e, înainte de a ajungeţminist ru de Externe i, mai apoi, de a fi validat de Congres ulşNa ional Popular ca prim- minist ru , cu trei ani în urm .ţ ă

Printre bli uri ame itoar e , premierul Zhao î i drese vocea i seţ ţ ş şadres nu doar mul imii de repor te r i , ci i unei largi audien eă ţ ş ţaflate în fa a televizoarelo r .ţ

— Doamnelor i domnilor, îmi cer scuze c a trebuit s v cerş ă ă ăs veni i aici atât de repede. Dup cum ti i, exist mai mult deă ţ ă ş ţ ădou mii de jurnali ti în China, de peste tot din lume, careă ştransmit lucr rile Congres ului Na ional al Poporului. Da i-miă ţ ţvoie ca, în numele întregii mele na iuni, s v spun c noiţ ă ă ăconda mn m f r echivoc aceste atacuri teroris t e tic loaseă ă ă ăasupra Statelor Unite. Ofer poporului american orice fel deasisten va avea nevoie în perioada urm toa re . Iar eu iţă ă şguvernul meu suntem preg ti i s conlucr m cu poporulă ţ ă ăamerican i guvernul lui pentru a- i prinde pe cei respons a bili deşaces te atrocit i i s - i aducem în fa a justi iei.ăţ ş ă ţ ţ

Premierul f cu pauz un moment , s - i permit transla to ruluiă ă ă ăs in pasul cu el.ă ţ ă

— Mai mult, vreau s afirm în termeni fermi c poporul chineză ănu este responsa bil în niciun fel de aceste atacuri . Da i- mi voieţs repe t : Republica Chinez nu a jucat absolut niciun rol înă ăaces te atacuri.

Un murmu r se r spândi print re ziari ti.ă ş— Pe baza ultimelor informa ii, genera lii mei spun c nu auţ ă

fost atacuri cu rache te intercon t inen t a l e . i nici nu au fostŞlansa te de pe submar ine . Se pare c au fost rache te cu rază ăscur t de ac iune, lansat e de pe cargobotu ri aflate în apropie reă ţde coastele americane ale Pacificului i Atlanticului i v asigurş ş ăc niciun vas chinezesc nu se afl – i nici nu s-a aflat în ultimeleă ă şdou zeci i patru de ore – la mai pu in de o mie cinci sute deă ş ţkilomet ri de teritoriile americane . În plus, navele pe care leavem în larg, în drum spre Statele Unite, au fost întoarse dindrum i redirec iona t e spre portu rile noast r e , pentru a fiş ţverificate din nou. De asemen e a , am ordona t tuturo rsubmar inelor i altor nave s se întoarc în portu r ile noas t r e ,ş ă ăpentru a fi foarte clar pent ru autorit ile americane c nu avemăţ ăniciun fel de inten ii ostile fa de poporul american sau fa deţ ţă ţăaltcineva.

Premierul mai f cu o pauz , astfel ca transla to rul s nuă ă ăr mân în urm , apoi continu :ă ă ă ă

— Tocmai am discuta t personal cu ambas ado r ul american deaici, din Beijing, pent ru a transmite condolean ele mele iţ şpentru a- i spune exact ce v-am zis i dumneavoas t r . Minist rulş ăde Externe Zeng Zou face tot ce poate pent ru a contact aguvernul american , în acela i scop. Este o zi neagr pentruş ăistoria lumii. Ceea ce s-a întâmpla t este de neimagina t . Cu to iiţtrebuie s avem grij ca aceas t criz s nu ne conduc spreă ă ă ă ă ăabis.

Apoi premierul f cu semn c accept întreb ri .ă ă ă ă— Domnule prim- ministru , întreb eful biroului local ală ş

Associated Press, s-a f cut inventa rul tuturo r rache te lo răchineze ti intercon t inen t a l e?ş

— Tocmai v-am spus, nu au fost atacuri cu rache teintercon tinen t a le . Dar, da, toate rache tele noast r e sunt la locullor. Niciuna nu a fost lansat spre Statele Unite. i niciodat nuă Ş ăvom face a a ceva.ş

— Este adev rat , domnule prim- minist ru, c v face i griji caă ă ă ţnu cumva americanii s se gândeas că ă la o ripost împotrivaăChinei? întreb redac to rul- ef al cotidianului ă ş Ziarul poporului.

Premierul d du din cap.ă— Nu exist niciun motiv s ne temem de a a ceva, încerc elă ă ş ă

s îl asigure pe repor t e r . Nu am f cut nimic împotriva Americii.ă ă

Noi ne- am oferit s - i ajut m pe americani cu tot ce putem,ă ăinclusiv ca s riposteze împotriva oric rei ri responsa bileă ă ţăpentru atacuri . Înc dou întreb ri – da, dumneavoas t r , din ală ă ă ădoilea rând.

O femeie cu însemnele Reute r s se ridic .ă— Este adev ra t c Statele Unite i-au trimis două ă ş ă

portavioane în Marea Chinei de Est?— Am aflat asta din pres , dar nu pot confirma deocam d a t .ă ă— Pe acela i subiect , domnule?ş— Da.— Dac se dovede te c e adev ra t , cum va reac ionaă ş ă ă ţ

guvernul dumne avoas t r ?ă— Vorbim despre ceva ipotetic, zise Zhao cu re iner e . Este oţ

zi suficient de trist i f r s r spunde m unor ipoteze. Da,ă ş ă ă ă ădumneavoas t r din rândul din spate .ă

— Domnule prim- ministru , agen iile de tiri transmi t cţ ş ăpre edint e le Al-Hassani a mobilizat aproape o sut cincizeci deş ămii de solda i pentru a- i împiedica pe kurzii din nordul Irakuluiţs adere la un nou stat kurd independ e n t .ă

— Am auzit i eu acela i lucru, domnule. Dar asta nu esteş şproblema noast r acum.ă

— În eleg. Dar, având în vedere faptul c Irakul i China auţ ă şsemna t o în elege re stra tegic acum câteva luni, v gândi i sţ ă ă ţ ătrimite i for e militare în Orientul Mijlociu, pent ru a împiedicaţ ţmi care a de independ e n a kurzilor?ş ţă

— Suntem în discu ii cu Irakul i cu secre ta r u l general alţ şNa iunilor Unite, Lucente , pe tema trimite r ii unor trupe deţmen inere a p cii în zona Golfului, replic Zhao. Dar nu pl nuim,ţ ă ă ădeocamd a t , s trimitem for e militare împotriva kurzilor.ă ă ţ

— Deocamd a t ? întreb repor t e ru l . Asta înseamn c nuă ă ă ăexclude i posibilita tea de a v al tura irakienilor?ţ ă ă

— Problema kurd este una foarte sensibil . M tem că ă ă ăaceas t a ar putea fi scânteia care va aprinde din nou OrientulMijlociu. Ultimul lucru de care lumea are nevoie este înc unăr zboi în Irak. Vom face tot ce ne st în putin pent ru a instalaă ă ţăo nou er de pace în zon , nu pentru a isca un nou r zboi.ă ă ă ă

To i observar c premierul nu prea r spuns es e la întreba r e .ţ ă ă ă— Da, zise el, ar tând spre corespond e n t ul BBC, din al treileaă

rând.— Domnule prim- ministru , spune i c nu ve i r spunde unorţ ă ţ ă

ipoteze, începu ea, dar este clar c a i pus Armata Ro ie înă ţ şaler t . Str zile Beijingului sunt pline de trupe i de artilerie.ă ă şAvioane de lupt survoleaz capitala . BBC trans mi te c flotaă ă ăchinezeasc este scoas pe mare, a a c declara iaă ă ş ă ţdumneavoas t r despre navele chineze ti retra se dinspreă şcoastele americane nu st în picioare . De cine v teme i, dacă ă ţ ănu de americani?

Premierul a tept i p ru s - i cânt rea s c bine vorbele.ş ă ş ă ă ş ă ă— Trebuie s în elege i situa ia de acum, vorbi el încet. Oă ţ ţ ţ

mare pute re tocmai a fost ataca t . Pre edinte le american a fostă şomorâ t . Nenum ra i americani au fost i ei uci i. Am auzit c celă ţ ş ş ăpu in jum tat e dintre membrii Congres ului sunt mor i i ei. Casaţ ă ţ şAlb i Pentagonul au fost distruse . Cine tie ce e în minteaă ş şliderilor americani acum? Dumneavoas t r ti i? Noul pre edin t eă ş ţ şa inut vreo conferin de pres ? A i v zut vreo imagine în directţ ţă ă ţ ăcu el sau cu vreun consilier al lui? Nu, nu înc , a a c nu putemă ş ădecât s facem presupu n e r i . Oper m în cea a unei crize foarteă ă ţgrave. Putem doar s ne închipuim c liderii americani suntă ăfurio i i vor s riposteze. A a c trebuie s ne lu m m suri deş ş ă ş ă ă ă ăprecau ie.ţ

Zhao f cu o pauz i privi în jur înainte s continue.ă ă ş ă— tiu, la fel ca dumne avoas t r , c exist unii americani careŞ ă ă ă

spun c noi reprezen t m marele diavol. Exist unii care i-ară ă ă şdori un conflict între americani i chinezi. De asta se agit azi, laş ăfel cum au f cut i pân acum. Poate c pe americani îi va tentaă ş ă ăs profite de situa ie, s vad în China un du man i s ne atace.ă ţ ă ă ş ş ăEi bine, noi nu sunte m du manii lor. i s fim bine în ele i: laş Ş ă ţ şorice încerca r e de a ne trata ca pe un du man vom r spunde caş ăatare .

26

6:40 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Bennet t se uita cum premierul Zhao coboar de pe podium.ăFusese o conferin de pres util , pân spre final, se gândeaţă ă ă ă

el, când luase o turnur mai sumbr . Repor te rul CNN, Terryă ăCameron, era de aceea i p rere .ş ă

— Premierul chinez pare s ofere condolean e poporuluiă ţamerican i, în acela i timp, transmit e i ceva ce seam n cu oş ş ş ă ăamenin are la adresa guvernului american; nu- i a a, Wang Li?ţ şîntreb el.ă

— M tem c da, fu de acord coresponde n t u l de la Beijing.ă ăMesajul premierului a fost destul de direc t , mai ales dac avemăîn vedere faptul c nimeni nu a acuzat , de fapt, China c ar fiă ăataca t Statele Unite. i nici nu am auzit specula ii, provenite dinŞ ţsurse oficiale americane , potrivit c rora ei ar suspec t a China că ăar fi implicat în vreun fel în aceste atacuri.ă

— Este posibil ca americanii s fi transmis chinezilor vreoăamenin are pe canale neoficiale?ţ

— Este posibil, dar m îndoiesc, totu i. Cu sigurană ş ţăAmbasada Statelor Unite ar avea cuno tin de asta i ar fiş ţă şintere sa t s permit jurnali tilor interna ionali s afle. Până ă ă ş ţ ă ăacum îns , nu am cuno tin de a a ceva.ă ş ţă ş

— A adar , din punctul t u de vedere, Wang Li, ce înseam nş ă ătoate astea?

— Grea întreba r e , Terry, nu multe ri sunt capabile sţă ăproduc astfel de distruge r i apocaliptice în Statele Unite, iarăChina Ro ie este, cu siguran , una dint re ele. În mod clar,ş ţăchinezii sunt foarte îngrijora i de faptul c cei care au maiţ ăr mas din guvernul american ar putea ar ta cu degetul spreă ăBeijing i ar putea riposta , iar premierul le-o ia înainte, pent ru aşpreveni o astfel de confrunt a r e periculoas între China i Stateleă şUnite.

— Este o situa ie pe care o vom urm ri îndeap roa p e înţ ăurm toare l e ore, zise Cameron. Înc ceva îns , înainte de a teă ă ăret rage . În eleg c secre t a r u l genera l al Na iunilor Unite,ţ ă ţ

Salvador Lucente , a r mas în Beijing peste noapte , iar azi-ădiminea a plecat spre Babilon. Ce po i s ne spui despreţă ţ ăîntâlnirile pe care le-a avut aici?

— E adev ra t , Terry, confirm repor te ru l . Ini ial, secre t a r u lă ă ţgenera l Lucente trebuia s se afle în New York toat s pt mân aă ă ă ăaceas t a , la o conferin pe tema dreptu r ilor omului. Numai c înţă ăultima clip pare s fi interveni t ceva care l-a convins să ă ăp r seasc Manhat t a n ul i s vin la Beijing. Este o mi care ceă ă ă ş ă ă şpare aproape miraculoas în clipa asta . Dac r mâne a în Newă ă ăYork, cu siguran acum s-ar fi num ra t print re victime. Potrivitţă ăoficialilor cu care am vorbit, sub protec ia anonima tului,ţsecre t a r u l genera l a venit aici s negocieze eventualaăintroduce r e a for elor de pace chineze în zona Golfului Persic.ţDomnul Lucente a insista t ca guvernul de la Beijing s joace unărol esen ial în acceler a r e a recons t ruc iei economice i aţ ţ şrefacerii Orientului Mijlociu i, de asemen e a , s ajute laş ăcre te re a ratei de produc ie a petrolului, care este vital pentruş ţ ăsc derea pre ului interna ional al aces tuia i pentru stabilizareaă ţ ţ şeconomiei globale. Liderii chinezi ezitase r în privin a uneiă ţimplic ri ample, dar ceva pare s se fi schimbat în aces tă ăweekend, ceva ce pare s - l fi convins pe secre t a r u l genera l s î iă ă şschimbe planurile i s vin aici pentru ni te negocie ri la nivelş ă ă şînalt. Dar niciuna dintre p r i nu a f cut vreun coment a r iuă ţ ăpublic la finalul discu iilor din aceas t diminea .ţ ă ţă

— Mul umesc, Wang Li, zise Cameron. În elege m cţ ţ ăsecre t a r u l genera l va sus ine o conferin de pres mai târziu, înţ ţă ăBabilon, unde va vorbi despre distruge r e a sediului Na iunilorţUnite din New York i despre ce se va întâmpla în continua re cuşorganiza ia interna ional . CNN va trans mit e imagini de acolo.ţ ţ ăDeocamd a t ne întoarce m la Londra, pentru a v aduce ultimeleă ăreac ii interna ionale cu privire la…ţ ţ

Bennet t se scuz , lu o sticl cu ap din frigiderul mic dină ă ă ăbiroul doctorului Kwamee i ie i din clinic .ş ş ă

Tempera t u r a crescuse . Era pu in umbr , dar nu se sim eaţ ă ă ţnici cea mai mic adiere de vânt. Nu se mai putea uita laătelevizor. Nu- i mai putea asculta pe medici discutând desprepresupu n e r i le potrivit c rora China ar fi în spatele atacurilor iă şce ar trebui s fac americanii. Erin înc dormea . El nu reu iseă ă ă şs dea de mama lui sau de altcineva din Statele Unite. Aveaănevoie s fie singur . Avea nevoie de timp s gândea sc , s seă ă ă ă

roage, s î i dea seama ce naiba s fac dat fiind situa ia.ă ş ă ă ă ţTrecea print re paznicii de la poart a principal , care î iă ş

exprimar ocul i condolean ele i îl întreba r dac îl pot ajutaă ş ş ţ ş ă ăcu ceva. Benne t t le mul umi i trecu mai depar t e . R spunsul eraţ ş ănu, n-aveau ce s fac , dar le era recunosc to r pentru grij .ă ă ă ă

Mergea acum spre cortul lui i al lui Erin, sc ldându- se înş ăc ldura dimine ii. Poate va apuca s fac un du i s î iă ţ ă ă ş ş ă şschimbe hainele înainte s se trezeasc ea, hot rî el. Mai întâiă ă ăîns , se îndrep t spre mul ime i î i ceru scuze de laă ă ţ ş şsupravegh e to r ul lui pent ru c a lipsit de la împ r irea miculuiă ă ţdejun. Nu era nevoie, îl asigur femeia. Aflase ce se întâmplas eăcu Erin i apoi despre atacurile din Statele Unite. Îi zise s nu seş ăgr beasc , s se ocupe întâi de problemele personale . Ea iă ă ă şechipa ei de volunta r i se vor descurca . Nu tia exact cum, dar seşvor descurca .

Benne t t mul umi femeii în vârs t din Banglades h i porni spreţ ă şcortul lui, când îi veni o idee: vor pleca. Nu era sigur când.Probabil nu foarte curând. Dar ceva din adâncul lui îi spunea cănu vor mai r mâne mult timp în Iordania.ă

Dac Erin se f cea bine, desigur , ar putea pleca spre casă ă ăimedia t . Haba r n-avea ce vor face când vor ajunge acolo. Nicim car cum se vor întoarce în ar . Toate zborurile spre iă ţ ă şdinspre continen tul american erau oprite . La fel cele canadiene ,pentru moment.

Mexic? Caraibe? Unde? Nu tia i nu era momentul s seş ş ăgânde as c la asta. Înc nu o putea lua pe Erin de acolo. Nu încă ă ăo s pt mân sau dou , cel pu in. Poate pân atunci lucrurile seă ă ă ă ţ ăvor l muri. Dar ceva îl f cea s se întrebe dac mai au laă ă ă ădispozi ie o s pt mân .ţ ă ă ă

Lu o gur de ap i continu s mearg . La un moment dat,ă ă ă ş ă ă ăse trezi gândindu- se la imaginile pe care le v zuse la CNN, cuăvicepre edint ele Oaks depunâ n d jur mânt ul în fa a judec toa re iş ă ţ ădin Jacksonville. În mod straniu, îi aminteau de o faimoasăfotografie din 22 noiembrie 1963, cu vicepre edin t ele LyndonşJohnson, care fusese învestit tot la bordul lui Air Force One,dup asasina re a pre edin t elui John F. Kennedy, în Dallas.ă şBennet t chiar o întâlnise pe femeie o dat – judec toa re a Sarahă ăT. Hughes –, la o petrece r e din Washing ton, unde fusese dus dec tre p rin ii lui, copil fiind. De atunci, nici nu se mai gândise laă ă ţasta. Dar acum nu se putea ab ine s se întrebe cum fuseseţ ă

atunci în acel avion de pe aeropor tu l Love Field din Dallas, întimp ce na iunea jelea moar te a tragic a lui Camelot i încercaţ ă şs se adapteze noii situa ii, cu un nou pre edint e , care avea ună ţ şstil i un tempera m e n t foarte diferite , într- o Americ totalş ădiferit de cea care existase cu doar câteva ore înainte.ă

William H. Oaks era un om bun, se gândea Bennet t , pem sur ce înainta pe aleile pr fuite din tab r . Fusese unulă ă ă ă ădintre cei mai eficien i vicepre edin i din istoria rii, iar el îlţ ş ţ ţărespect a foar te mult.

Oaks avea o mai mare experien guverna m e n t a l – mai alesţă ăuna federal i de siguran na ional – decât avea MacPhe rsonă ş ţă ţ ăcând fusese ales, în urm cuă opt ani. Întotdea u n a era calm, lucidi st pân pe sine în timpul unei crize. ş ă Îl v zuse prima dat după ă ă

atacul kamikaze din Denver , care aproape c îl ucisese peăMacPher son, cu cinci ani în urm . ă Îl rev zuse apoi cândăavusese r loc atacurile sinuciga e cu bomb , care îl doborâs e ră ş ă ăpe liderul pales tinian i care declan ase r un r zboi civil înş ş ă ăCisiordania i Gaza.ş

Ce îl impresionas e la Oaks fusese faptul c omul era unăstrat eg . În anii ’80, fusese un aliat- cheie al pre edin t elui Reaganşîn lupta cu Imperiul Diavolului. În anii ’90, fusese o voceînver una t i hot râ t s extind capaci ta t e a CIA i sş ă ş ă ă ă ă ş ămodernizeze for ele nuclea r e ale Statelor Unite, precum iţ şcapacit ile ei opera ionale speciale.ăţ ţ

De asemene a , î i folosise impresiona n t a influen intelec tualş ţă ăpentru regândi re a rolului Statelor Unite într- o lumepostsovietic . Fusese unul dintre primii lideri de la Washing tonăcare avertizase r c radicalii islami ti vor lua locul comuni tiloră ă ş şi vor fi cea mai serioas amenin are pent ru siguran a na ionalş ă ţ ţ ţ ă

a Statelor Unite i v zuser amenin are a iranian cu multş ă ă ţ ăînaintea altor politicieni americani.

Omul avea o abilita te ciudat de a juca ah tridimensional ,ă şabilita tea de a calcula i de a estima fiecare mi care posibil iş ş ă şfiecare reac ie, când venea vorba despre politici na ionale iţ ţ şprobleme globale.

i, de cele mai multe ori, avea drepta t e . Pe Bennet t nu îl miraŞc Serviciile Secre t e îi d duse r numele de cod „ ah Maă ă ă Ş t” . Daracum ah MaŞ t nu mai era parlame n t a r . Era pre edin te leşStatelor Unite, într- un moment de teribil pericol. Cum vedea ellucrurile? Ce credea? Ce preg tea?ă

Telefonul conecta t prin sateli t sun din nou. Benne t t verifică ădin nou cine era. Niciun nume. Niciun num r. El era. El trebuiaăs fie. Nu era prea sigur ce va spune sau ce va face, darăr spunse i se rug t cut s aib în elepciune a de a reac ionaă ş ă ă ă ă ţ ţpotrivit.

— Domnul Bennet t? zise vocea de la cel lalt cap t.ă ă— Da, eu sunt, încuviin el, preg tindu- se pentru ce urma.ţă ăDar cuvintele pe care le auzi îl prinser cu garda jos.ă— Domnule Benne t t , aici opera to rul Air Force One, v rog să ă

r mâne i pe fir ca s vorbi i cu domnul pre edin te .ă ţ ă ţ ş

27

8:10 a.m.Biroul pre ed in t e l u i , Babilo n , Irakş

Salvador Lucente era palid i extenua t .şAl-Hassani îl întâmpin c lduros , cu tradi ionalul pupată ă ţ

ar besc pe ambii obraji, dar el era distant i apatic. Totu i,ă ş şavând în vedere cele întâmpla t e , pre edin t ele era surprins c nuş ăî i anulase de tot întâlnirea .ş

— Salvador , începu Al-Hassani grav, în numele poporului meu,te rog s accep i condolean ele noast r e pentru teribila tragedieă ţ ţcare s-a ab tu t asupra întregii familii a Statelor Unite.ă

Lucente d du din cap, dar nu spuse nimic. Cei doi b rba iă ă ţie ir pe balconul par ticula r al pre edin t elui irakian i seş ă ş şa ezar la locurile lor obi nuite . Khalid Tariq îi urm i se a ezş ă ş ă ş ş ăla o par te . De data asta, secre t a ru l genera l î i l sase înso itorulş ă ţla hotel.

— Primim rapoa r t e controvers a t e despre dimensiune apagubelo r din New York, începu Al-Hassani . Ce îmi po i zice?ţ

Lucente se întoars e i se uit peste ora .ş ă ş— Manhat t a n ul nu mai exist , vorbi el încet. Turtle Bay a fostă

complet distrus, iar cl direa Na iunilor Unite împreun cu el.ă ţ ăTot personalul nost ru din New York e mort. Toate informa iileţnoast re au fost distruse . Sistemul de backup al compute r e lo r afost distrus . Toate misiunile diplomatice au fost spulbera t e .Magnitudinea pagubelo r este , pur i simplu, incalculabil .ş ă

— Nu tiu ce s spun, rosti Al-Hassani .ş ăCei doi b rba i r mase r t cu i câteva moment e .ă ţ ă ă ă ţ— Poate s î i aduc Khalid ceva? întreb încet liderul irakian,ă ţ ă ă

în cele din urm .ă— Nu, mul umesc, f cu Lucente .ţ ăCâteva minute mai târziu, se r zgândi i ceru ni te ceai. Tariqă ş ş

chem un intende n t i imedia t fuser aduse un ceainic i două ş ă ş ăc ni din por elan.ă ţ

— Trebuie s refacem totul – s ar t m lumii c mai există ă ă ă ă ăsperan pentru un viitor lini tit dar va trebui s începem de laţă ş ăzero.

Al-Hassani î i puse ni te miere în ceai i întreb :ş ş ş ă— Ve i recons t rui sediul din Statele Unite?ţSecre t a r u l genera l d du din cap.ă— Sincer , nu m- am prea gândit înc . La Bruxelles, poate. Sauă

la Roma. Tocmai am fost în China, dup cum tii. Sunt sigur că ş ăvor fi presiuni s ne mut m în Asia, de i – între noi fie vorba –ă ă şnu ne v d la Beijing. Iar dup zvonurile pe care le aud dinspreă ăStatele Unite, e posibil ca pân la sfâr itul s pt mânii s nu maiă ş ă ă ăexiste un Beijing. M tem c lucrurile se înr ut esc.ă ă ă ăţ

Al-Hassani aprob din cap, dar nu spuse nimic o vreme. Nuăera sigur c era preg ti t s discute despre un r zboi nucleară ă ă ăîntre Statele Unite i China. ş S le lu m pe rând,ă ă î i zise el.şTrebuia s in sub control aceas t discu ie, s o direc ionezeă ţ ă ă ţ ă ţacolo unde avea nevoie, i asta repede.ş

— Fii sigur c e ti bine- venit aici, Salvador , rosti el în cele dină şurm . O vom considera o mare onoare . Ba chiar v vom const ruiă ăsediul pe banii no tri.ş

— Mul umesc. E ti mai mult decât generos . Chiar e ti. Dar nuţ ş şsunt sigur dac îmi pot permite pre ul t u, Mustafa.ă ţ ă

Al-Hassani r mase t cut, atent s nu zâmbeasc .ă ă ă ă— Ierusalim, nu? întreb Lucente .ăDe fapt, era mai mult o afirma ie decât o întreba r e , darţ

nimerise exact la int .ţ ăPre edinte le ridic din umeri.ş ă— Atacul asupra Statelor Unite – situa ia actual , s zicem – aţ ă ă

schimbat totul, nu- i a a?ş— Adic ? întreb secre ta r u l genera l la rândul lui.ă ă— Ei, probabil c nu e cel mai bun moment s discut mă ă ă

despre asta, chiar nu vreau s par insensibil, dar pre edin t eleă şMacPher son a fost cel care a sprijinit efortu r ile premieruluiDoron de recons t rui r e a Templului evreiesc.

— Nu chiar, domnule pre edin t e , tii doar.ş ş— A a e, recunoscu Al-Hassani. MacPher son nu a sus inutş ţ

const rui r ea Templului, dar nici nu s-a opus, iar asta a avutacela i efect. Acum îns , în mod tragic, totul s-a schimba t . Noulş ăpre edint e american , Oaks, va avea cu siguran alte problemeş ţăde rezolvat i nu îl va preocupa viitorul Templului, nu?ş

— Ce încerci s spui de fapt, Mustafa? insist Lucente.ă ă— Vreau s spun c ar fi posibil ca în noile condi ii s fieă ă ţ ă

f cute noi presiuni care s îi împiedice pe israelieni s finalizezeă ă ă

const ruc ia.ţ— Nimic nu- i va opri pe israelieni, zise secre t a r u l general

foarte direc t. Mi s-a declara t c Templul va fi gata pân laă ătoamn , poate de Yom Kippur.ă

— La fel am auzit i eu.ş— Atunci tii c sta nu e un proiect pe care premierul Doronş ă ă

s îl abandonez e.ăAl-Hassani d du din cap.ă— Nu fi a a sigur, îl contrazise el. Cu America neutr aliza t –ş ă

i, astfel, cu probabilita tea ca armataş american s nu îi maiă ăsus in pe israelieni cred c Doron ar putea fi for at s seţ ă ă ţ ăgânde as c de dou ori înainte de a sfida voin a comuni t iiă ă ţ ăţinterna ionale .ţ

Lucente puse jos cana i îl privi pe Al-Hassani în ochi.ş— Mustafa, spune- mi c nu ai fost tu în spatele atacurilor.ăPre edinte le mim o expresie uluit .ş ă ă— Cum? Cum po i s gânde ti a a ceva?ţ ă ş ş— Spune- mi c gre esc.ă ş— Nici m car nu o s te învrednicesc cu un r spuns, ziseă ă ă

liderul irakian pufnind, f r s îndr zneasc s se uite spreă ă ă ă ă ăTariq.

— Te mai întreb o dat , insist Lucente . Ai sau nu ai vreoă ăleg tur cu atacurile asupra Statelor Unite?ă ă

— M insul i din star t , i-o întoar se Al-Hassani. Noi nici m cară ţ ănu avem arme nuclear e . Ar trebui s tii asta mai bine caă şoricine.

— Poate c da, poate c nu. Am v zut rapoar t e potrivit c roraă ă ă ăcâteva arme nuclea r e tactice ale ru ilor, despre care se tia cş ş ăsunt în regiune sau pe drum, n-au mai fost g site dup Ziuaă ăDevast rii.ă

— Am auzit i eu acela i lucru, admise pre edint ele . ş ş ş— i?Ş— i ce?Ş— i am auzit zvonuri potrivit c rora acele arme nuclear e auŞ ă

fost g site de for ele irakiene i duse la Babilon, s fie p stra t eă ţ ş ă ăîn siguran .ţă

— Minciuni, replic Al-Hassani. Cine i-a spus asta? Kurzii?ă ţCei care vor acum s te preseze pe tine i pe restul lumii ca s leă ş ăpermite i s ias ilegal din Statele Unite ale Eurasiei i s - iţ ă ă ş ă şformeze mica lor ar pate tic ? ţ ă ă Mincino i.ş To i sunt ni teţ ş

mincino i! Nu avem nicio arm nuclea r . Niciodat nu am avutş ă ă ăarme nuclear e . Nicioda t nu vom avea arme nuclear e . Iar euăsunt profund jignit de faptul c ai venit aici, în casa mea, s mă ă ăacuzi c încerc s anihilez tocmai ara care m- a elibera t , peă ă ţmine i pe poporul meu, de tirania lui Saddam i a fiilor lui.ş ş

— Nu te acuz, repe t Lucente , calm. Doar te întreb. i suntă Şîntreb ri pe care i le va pune întreag a lume în curând. Nu creziă şc secre t a r u l genera l al Na iunilor Unite ar trebui s primească ţ ă ăr spunsu r i la astfel de întreb ri?ă ă

Dar liderul irakian se f cu în eles prin expresia fe ei, iară ţ ţr spunsul lui era un ă nu de neclintit .

28

7:14 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Bennet t era uluit.Nu era el . Era Oaks. Dar de ce s îl sune pe el noulă

pre edint e? De ce acum?ş— Jon, tu e ti?ş— Da, domnule pre edint e , r spunse el, înghi ind greu.ş ă ţ— În eleg c e ti în Orientul Mijlociu acum, a a e?ţ ă ş ş— Da, domnule, în Iordania .— Într- un fel de tab r de refugia i?ă ă ţ— A a e, domnule. Eu i Erin am venit aici imedia t dup lunaş ş ă

de miere.— Cât înseam n asta , cam ase luni?ă ş— Aproape apte, domnule.ş— Bravo vou . Trebuie s fie satisf c tor s faci ceva bună ă ă ă ă

când totul în jur se duce naibii, nu?— A fost pân azi, zise Benne t t , recunosc to r pent ru vorbeleă ă

bune, dar sim indu- se prost s se pun pe ei în centrul aten iei,ţ ă ă ţdate fiind circums ta n ele.ţ

— Într- adev r, încuviin Oaks, atâ t de încet încât abia îl auzi.ă ţăDe asta te- am suna t .

— Nici nu tiu ce s spun, domnule pre edint e , îmi pare atâtş ă şde r u pentru pre edint ele MacPhe r son i familia lui i pentruă ş ş ştot ce se întâmpl , desigur . Cuvintele nu pot…ă

Vocea lui se stinse. Emo ii puternice î i for au din nou drumulţ ş ţspre suprafa i trebuia s lupte cu ele.ţă ş ă

— Ce s-a întâmpla t azi este de neîn eles, fu de acord Oaks, cuţo voce sl bit .ă ă

— Marie i b ie ii sunt bine?ş ă ţ— Da. Mul umesc de întreba r e . Nu sunt cu mine, dar tocmaiţ

am vorbit cu ei la telefon. Cu to ii am fost foarte noroco i.ţ ş— M tem c eu nu cred în noroc, domnule pre edint e .ă ă şOaks p ru surprins.ă— Ce vrei s spui?ă— Norocul înseamn întâmpla r e , explic Bennet t . Dară ă

Dumnezeu nu procede az întâmpl tor . El are un plan.ă ă— Crezi c ataca r e a Americii cu bombe nuclear e face parteă

dintr- un plan al lui Dumnezeu?— Nu, domnule, nu asta am vrut s spun.ă— Atunci, iart - m c nu în eleg, dar ce ai vrut s spui?ă ă ă ţ ă— Oamenii fac planuri diavole ti, nu Dumnezeu. Dar Bibliaş

zice c ce pl nuie te omul pent ru diavol Dumnezeu poateă ă ştransform a în ceva bun.

— Deci Dumnezeu tia c toate astea se vor întâmpla?ş ă— Da, domnule.— i de ce nu le-a oprit?Ş— Nu tiu, domnule.ş— Ar fi putut .— Da, ar fi putut .— Dar nu a f cut- o.ă— Nu am cum s explic prea bine, domnule pre edint e . Tot ceă ş

tiu sigur, în aceas t privin , este c El a ales s v in înş ă ţă ă ă ă ţ ăsiguran i s v fac noul lider al lumii libere. sta nu e noroc,ţă ş ă ă ă Ădomnule. Nu e întâmplar e . Este gra ia lui Dumnezeu. Este mânaţLui asupra dumneavoas t r , care v ghideaz , v puneă ă ă ă exactacolo unde vrea El. i, ca s fiu sincer , acum sunt relevante doarŞ ădou întreb ri .ă ă

N-avea rost s se învârt în jurul cozii, se gândea Benne t t .ă ăMiza era prea mare.

— Care anume? întreb Oaks.ă— Prima este întreba re a pe care fiecare dintre noi trebuie să

o înfrunte înainte de a fi prea târziu: Dac , fereasc Dumnezeu,ă ăar fi s mor la noapte , sunt absolut sigur c îmi voi petreceă ăeterni t a t e a în rai?

Urm o t cere lung , incomod .ă ă ă ă— i a doua? întreb Oaks.Ş ă— A doua este o întreba r e pe care doar dumneavoas t ră

trebuie s v-o pune i: Ce ve i face cu aceas t enormă ţ ţ ă ărespons a bili ta te pe care Dumnezeu v-a pus- o în mâini?

Urm o alt pauz lung . Bennet t se întreba dac nu merse seă ă ă ă ăprea depar t e . Totu i, date fiind împrejur rile, tia c nu avuseseş ă ş ăde ales. Nu era un moment politic. El nu era consilier politic.Sufletul pre edin t elui atârna într- o balan . Omul era unş ţăagnos tic în zilele de apoi ale p mântului, zile care aveau s îlă ăconduc drept spre Ziua Judec ii. Oaks avea nevoie s - iă ăţ ă ş

rezolve problemele cu Dumnezeu înainte s fie prea târziu.ă— De fapt, Jon, se bâlbâi pre edin t ele , de i nu îi st tea în fire,ş ş ă

de asta…— Da, domnule?— De asta te- am suna t .Benne t t nu tia sigur ce s spun în continua r e , a a cş ă ă ş ă

ascult .ă— Niciodat nu mi- am închipuit c a a ceva ar fi cu putin ,ă ă ş ţă

nu dup ultimul r zboi, continu Oaks. Credea m c am l sat înă ă ă ă ăurm astfel de orori. Dar în ultimele câteva ore mi- l tot amintescăpe vechiul t u prieten , doctorul Mordecha i, care zicea că ăpovestea aceea cu Gog i Magog nu era totul, era doar începu tulşsfâr itului.ş

— Da, a a zicea. i e adev ra t , recunoscu Benne t t , surp rins cş Ş ă ăOaks d duse aten ie acestui lucru.ă ţ

— Încep s cred c tu i el a i avut drepta t e în privin a multoră ă ş ţ ţlucruri , continu pre edint ele . Recunosc, am fost sceptic, până ş ăacum – cinic, poate. Dar dup asta… nu tiu… De asta am sunat .ă şA … ei bine, a fi recunosc to r pentru sfatul t u, Jon.ş ş ă ă

— Ce vre i s spune i, domnule? întreb el, crezând c n-aţ ă ţ ă ăauzit bine.

— A vrea s ne întâlnim cât mai repede – cu tine i cu Erin.ş ă şAproape to i oamenii no tri din pozi ii- cheie sunt mor i. Aproapeţ ş ţ ţtot personalul de la Casa Alb i de la Consiliul de Securi t a t eă şNa ional s-a dus. La fel mare parte din echipa de la Pentagon.ţ ă

i sunt sigur c ai auzit despre Langley.Ş ă— Da, domnule, am auzit.— Am nevoie în jurul meu de oameni pe care îi cunosc, de

oameni în care am încrede r e , zise Oaks direc t. Trebuie săformez o echip din oameni care s îmi dea sfaturi în elepte înă ă ţaces te zile întuneca t e , oameni care sunt dispu i s spun ce auş ă ăîn minte, chiar dac nu sunt gânduri comode. Nu am avut preaămult timp s m gândesc la toate astea sau s fac un plan deă ă ăac iune. Dar imedia t m- am gândit la tine i am insista t s teţ ş ăg seasc .ă ă

— Sunte i foarte amabil, domnule, dar eu…ţ— Nu e amabilita te , Jon, îl între rups e pre edint ele . Esteş

dispera r e . Uite, o s fiu sincer cu tine. Am crezut c i-ai pierdu tă ă ţmin ile când ne- ai dat mie i lui Mac memoriul ţ ş Op iuneaţEzechiel. Iar când ai plecat de la Casa Alb , dup votulă ă

Na iunilor Unite, i te- ai dus în Rusia s o g se ti pe Erin, m- amţ ş ă ă şgândit foarte serios c ai halucina ii sau înclina ii suicidar e ,ă ţ ţdac nu pe amândou . Nicioda t n-am fost o persoană ă ă ăreligioas . Întotdea u n a am considera t c politica i religiaă ă şreprezin t o combina ie proast . Credea m c doar oamenii slabiă ţ ă ăau nevoie s cread în Dumnezeu, tii tu, s vad în el un sprijin,ă ă ş ă ăun baston. i, ca s fiu absolu t sincer cu tine, chiar îmiŞ ăpierdus e m din respec tu l pentru tine când ai pus vederilereligioase înaintea a ceea ce credea m eu c sunt intere se le deăsecuri t a t e na ional . Dar…ţ ă

Pre edinte le f cu o pauz .ş ă ă— Da, domnule?— Ei bine, trebuie s o spun, de i înc nu în eleg nimic dină ş ă ţ

Biblie sau din profe ii sau din altceva de felul sta… ei bine, înţ ăfine… Este evident c ai anticipat foarte bine – de i în modă şstraniu – unele evenimen te majore… P reai s tii c ele aveauă ă ş ăs seă întâmple i poate c toate acele profe ii au vreo leg turş ă ţ ă ăcu unele evenimen t e .

Oaks se opri din nou. Benne t t tot nu tia sigur cum sş ăr spund .ă ă

— Vreau s spun, continu pre edint e le , în cele din urm , că ă ş ă ăam nevoie de tine aici, s stai o vreme cu Marie i cu mine – câtă şse poate de repede.

— i ce s fac, mai exact, domnule pre edint e?Ş ă ş— Amândoi am vrea s afl m mai multe despre c l toria taă ă ă ă

spiritual , cum l-a i g sit voi doi, tu i Erin, pe Dumnezeu. Uiteă ţ ă şce e, Jon, concluzia e c trebuie s tiu ce tii tu. Trebuie s tiuă ă ş ş ă şce urmeaz . Trebuie s în eleg unde s plasez Statele Unite înă ă ţ ăprofe iile Bibliei. Adic vom fi ataca i din nou?ţ ă ţ

— Sincer , domnule, nu tiu.ş— Biblia spune ceva despre noi, despre America?— Nu chiar, domnule, nu, nu spune.— Dar despre China? Exist vreo profe ie despre China iă ţ ş

despre Ultimele Zile sau cum s-or numi?Asta era, a adar , se gândea Benne t t . Pre edin te le chiar lua înş ş

considera r e o ripost împotriva chinezilor.ă— Domnule pre edint e , nu sunt sigur c sunt persoan aş ă

potrivit s v sf tuiasc în privin a asta, zise el cu modes t ie .ă ă ă ă ă ţ— Nu are cine altcineva, i nici timp nu avem. A vrea sş ş ă

ajungi aici pân mâine. Cât de depar t e e ti de Amman?ă ş

Mâine? Pe Benne t t îl trecu un fior. Voia s îl ajute peăpre edint e . Voia s fac ceva pentru ara luiş ă ă ţ i, dac asta st teaş ă ăîn pute rile lui, pent ru el era o nea tep ta t onoare . Dar eraş ăimposibil, nu? Nu putea s o deplaseze pe Erin i, cu siguran ,ă ş ţănu avea de gând s o lase în Iordania.ă

Îi explic pe scur t starea în care se afla ea. Oaks îl în elese,ă ţdar r mase de neclinti t. Benne t t trase o singur concluzie.ă ăPre edinte le trebuia s aib în vedere o ripost serioasş ă ă ă ăîmpotriva Chinei i voia s tie, cât mai repede , dac exista vreoş ă ş ăaborda re profetic a unui astfel de scenariu de co mar. Nu eraă şceva de analizat la telefon. Într- adev r, era surprins că ăpre edint e le voia s discute cu el despre toate astea . Dar, înş ămod clar, evenimen t e le îl împingea u s fac asta. Nancy Reagană ăî i îndrep t a s e aten ia spre astrologie în orele cele maiş ţîntuneca t e ale ei, cele care au urmat tenta t ivei de asasina tasupra so ului ei. Oaks, cel pu in, voia s se întoarc spre Biblie.ţ ţ ă ăTotu i…ş

Pre edinte le tia foarte bine c Bennet t ov ia s intre dinş ş ă ş ă ănou în serviciul guvernului, Dar nu îi ceruse p rere a în condi iiă ţobi nuite . ş Îl rugase s îl ajute chiar în ziua în care pat ru ora eă şamericane fuseser terse de armele nuclear e . Un r zboiă ş ătermonuclea r global era pe cale s înceap i, împreun cu el,ă ă ş ăpoate, aveau s vin R pirea i începu tul Marelui Necaz. Totu i,ă ă ă ş şultimul lucru pe care voia s îl fac era s for eze o desp r ireă ă ă ţ ă ţlung , dificil i premat u r de Erin.ă ă ş ă

— Nu- i face griji, insist pre edin te le , sim ind ezitarea lui. Oţ ă ş ţs vorbesc cu oamenii mei s preg tea scă ă ă ă o ambulan care s oţă ăduc la Amman. De acolo vom g si o cale s v aduce m peă ă ă ăamândoi în Statele Unite. Dar, stai a a, e cineva de la NORADşpe linia cealalt . Ne vedem mâine. Ai grij . Inclusiv de iubita taă ăso ie. i roag - te pent ru mine, Jon. Orice ai face, nu înceta s teţ Ş ă ărogi pentru mine.

— Fi i sigur, domnule pre edint e .ţ ş— tiu c a a o s faci, i î i sunt recunosc to r . Î i promit sŞ ă ş ă ş ţ ă ţ ă

m gândesc la întreb rile puse.ă ă— Mul umesc, domnule.ţ— i o s m anun i dac pot s te ajut cu ceva?Ş ă ă ţ ă ă— De fapt, domnule pre edin t e , zise Benne t t f r ezitare , ar fiş ă ă

ceva.— Ce anume?

— A i vrea s m ajuta i s iau leg tura cu mama, s v d dacţ ă ă ţ ă ă ă ă ăe în siguran ?ţă

29

7:36 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Lui Bennet t nu- i venea s cread ce se întâmplase .ă ăSe sim ea onora t c pre edin t ele se gândise la el într- un astfelţ ă ş

de moment i era dornic s îl ajute. De aseme ne a , era profundş ărecunosc to r c fusese de acord s - l pun pe Bobby Caulfield,ă ă ă ăconsilierul lui personal , s fac tot ce era posibil pent ru a o g siă ă ăpe mama lui. Brusc îns în elese c , ocat s - i audă ţ ă ş ă ă vocea, nu- ispusese nimic despre miste riosul apelant . i nici nu avea unŞnum r la care s îl poat suna pe pre edint e , iar o privire rapidă ă ă ş ăpe lista celor care- l c utase r îi confirm c Oaks apelase de peă ă ă ăun num r secre t i, cel mai probabil, de pe o linie codat .ă ş ă

i acum? se întreba . America fusese ataca t . Milioane deŞ ăoameni erau mor i sau z ceau pe moar te . Profe iile se împlineauţ ă ţrapid. Liderul lumii libere, sau ce mai r m sese din ea, îi cereaă ăajutorul.

În sfâr it, Benne t t ajunse la cortul lui i î i lu obiectele deş ş ş ătoalet , o pereche de pantaloni militari cura i, un tricou cura t iă ţ şun prosop, înainte s se îndrep te spre du . Avea nevoie s - iă ş ă şlimpezeasc mintea . Trebuia s î i dea seama cum s procedeze .ă ă ş ăInstinctele lui erau bune, la urma urmei. El i Erin plecau –şrepede i pentru totdeaun a .ş

Ve tile despre atacurile asupra Statelor Unite începuse r sş ă ăse împr tie print re cei din tab r . Observ grupu ri miciăş ă ă ăaduna te în jurul unor radiouri, ascultând ultimele nout i. Uniiăţplângea u. Cei mai mul i erau oca i. Dar erau i grupuri deţ ş ţ şb ie i tineri care râdeau i încurajau atacurile asupraă ţ şamericanilor.

Primul lui instinct fu s - i apuce pe câ iva dintre ei i s leă ţ ş ăizbeasc unele de altele capetele . Dar era o tenta ie c reiaă ţ ătrebuia s - i reziste. La urma urmelor , el i Erin veniser înă ş ăIordania ca s - i iubeasc atât aproapele , cât i du manii, nu să ş ă ş ş ădea în ei. Pentru Bennet t nu era u or s fie calm în astfel deş ăcircumst a n e. Dar trebuia s r mân credincios misiuniiţ ă ă ă pentrucare fusese chema t . Oamenii îi urm rea u fiecare mi care , maiă ş

ales acum. Fiind unul dintre pu inii americani din tab r , nuţ ă ăputea s î i tr deze ara. i mai importa n t , ca unul dint re pu iniiă ş ă ţ Ş ţadep i ai lui Hristos, de aici, nu putea s îl tr deze peţ ă ăDumnezeu, pe cel care îl trimisese aici ca s fie mâinile iă şpicioarele Lui, s binecuvân t eze s racii i nevoia ii în numeleă ă ş şLui. Trebuia s se concen t r ez e pe asta.ă

La auzul tinerilor care glumea u pe seama rii sale, brusc, i seţăcontur mai clar întreba r e a care era în min ile multor oameni –ă ţaceea i cu care, pân ieri, se confrun ta s e i el. De la R zboiul luiş ă ş ăEzechiel, oamenii îl tot întrebas e r unde se situeaz Stateleă ăUnite în profe ia Sfâr itului Lumii i ce se va mai întâmplaţ ş şînainte de întoarce r e a lui Isus. Nu prea tiuse ce s le spun .ş ă ăNiciodat nu pre tinse se c ar fi un exper t în profe ii, a a cumă ă ţ şfusese doctorul Mordechai .

Dar oamenii continuas e r s întrebe , iar întreba r e a înc rodeaă ă ăsufletul lui Benne t t . A a se face c , în ultimele luni, î i petrecus eş ă ştimpul liber încercân d s afle r spunsul . Cu toateă ărespons a bili t ile lor din tab r , aveau pu in timp liber. Laăţ ă ă ţîncepu t , el i Erin se trezeau cu zece- cincisprezec e minute, ca sş ăciteasc din Biblie i s se roage împreun , înainte de a porniă ş ă ăspre trebu ri . Curând îns , se dovedise insuficient . Conflictulăspiritual era prea intens . Foame a lui Bennet t de Dumnezeu i deşlumea Lui era prea profund , prea dispera t .ă ă

Curând, începuse s se trezeasc la dou sau trei diminea a ,ă ă ă ţca s citeasc din Scriptu r , la lumina veiozei. Î i lua noti eă ă ă ş ţdetaliate în jurnalul legat în piele pe care i-l d duse Erin. Adeseaăîl prindea u zorile în genunchi, rugându- L pe Domnul s - i deaăîn elepciune a i abilita tea de a explica ceea ce îi înv a pe al ii.ţ ş ăţ ţSe ruga pentru mama lui. Se ruga or dup or pent ru fiecareă ă ăprieten care îi venea în minte, cerându- I s le deschid ochiiă ăspre dragos t e a Lui, s - i conduc spre Regatul Lui i s leă ă ş ăînt reasc credin a.ă ă ţ

Uneori, când avea câteva ore libere, se folosea de laptopul luicu conexiune prin sateli t i intra pe interne t . Colinda pe site- ul iş şprin jurnalul pe care dr. Mordechai îl l sase în urma lui,ăîncercând s descifreze fiecare buc ic din profe iile de acolo.ă ăţ ă ţAdesea trimitea e-mailuri prietenilor lui Mordecha i, precum işunor pastori i profesori de seminarii din întreaga lume,şcerându- le p rerea în leg tur cu acelea i profe ii. Era o cursă ă ă ş ţ ăcontra cronomet r u în escatologia biblic , tia, dar nu avea deă ş

ales. Oamenii voiau s afle adev rul. Veneau la el din ce în ceă ămai des, în c uta re a r spunsu r ilor. Iar timpul se scurge a .ă ă

Bennet t ajunse la du uri i l s apa rece s curg peste el, înş ş ă ă ă ătimp ce îl n p dea un nou val de emo ii i de gânduri . Eraă ă ţ şpreg ti t? Preg ti t s vorbeasc despre locul pe care îl ocupaă ă ă ăChina în acele ultime zile? Preg ti t s discute despre viitorulă ăIsraelului i al Templului? Preg ti t s explice viitorulş ă ăBabilonului?

Preg tit s explice de ce nu exist referi ri biblice la America,ă ă ăabsolut niciuna?

Iar aceas ta din urm era cea mai grea dintre toate, cugeta el,ăîn timp ce se confrunt a cu o nou întreba r e : dac , într- adev r,ă ă ăî i tr iau zilele de apoi, cum era posibil ca Statele Unite, cea maiş ăpute rnic na iune de pe fa a p mântului, s nu aib niciun rol?ă ţ ţ ă ă ă

30

7:43 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Bennet t se for a s fie ra ional, nu emo ional.ţ ă ţ ţDeocamd a t nu putea face nimic în privin a urm riloră ţ ă

atacurilor. Dar se putea preg ti pent ru întâlnirea cuăpre edint e le i, decise el, pe asta trebuia s se concent r eze .ş ş ăÎncerc s î i limpezeasc mintea i s se axeze pe ce tia până ă ş ă ş ă ş ăacum.

Ezechiel 36 i 37 fusese punctul lui de plecare i cea mai clarş ş ăprofe ie dintre toate. Descria limpede rena te r e a Israelului caţ şna iune la sfâr itul istoriei, întoarce r e a evreilor pe P mântulţ ş ăSfânt , dup secole de exil, iar pe evreii din acest Israel ren scută ăref când vechile ruine, f când de ertul s înfloreasc i s seă ă ş ă ă ş ăîmbog easc i const ruindu- i o oaste foarte mare. Spreăţ ă ş şsurprinde r e a lui, toate acestea se întâmplase r deja, de iă şprofetul evreu le scrisese cu dou mii cinci sute de ani maiădevreme.

Mai mult, urm toare le dou capitole din car tea lui Ezechiel seă ăadeverise r i ele. Descriau clar ridicare a unui nou dicta to r înă şRusia, care va face o alian militar cu Iranul i va sprijini rileţă ă ş ţădin Orientul Mijlociu în ataca r e a Israelului, în ceea ce se vanumi R zboiul lui Gog i Magog. Profe ia mai spunea c , exactă ş ţ ăatunci când Israelul î i va fi pierdu t orice speran , Dumnezeulş ţălui Abraham, Isaac i Iacov va interveni, în mod miraculos, i vaş şsalva Israelul. Ezechiel descrisese focul i grindina care c deauş ăpe p mânt asupra inamicilor ren scu tului stat evreiesc. Elă ăscrisese despre un cutrem u r pute rnic care va dezl n ui haosul iă ţ şcarnajul, iar când fumul se va împr tia, Israelul va fi salvat deăşdistruge r e , iar Domnul î i va rev rsa Spiritul peste „toat casaş ă ălui Israel”, aducând i o salvare spiritual . Ezechiel 38:16 maiş ăspunea c toate acestea se vor întâmpla în „zilele de apoi”. i,ă Şspre uimirea lui Bennet t , v zuse toate aces tea petrec ân d u- se înăultimii ani. Nu exista nicio îndoial c acum se aflau în ceea ceă ăBiblia numea „zilele de apoi ”.

Dac asta nu era de ajuns, profe ia afirma categoric c , odată ţ ă ă

asemen e a eveniment e declan a t e , întreaga lume va percepeşIsraelul i Ierusalimul a a cum a f cut- o chiar Dumnezeu, dreptş ş ăcentru al istoriei. Capitolul 5, verse tul 5 zicea a a: „A a vorbe teş ş şDomnul, Dumnezeu: «Acesta este Ierusalimul! Eu îl pusese m înmijlocul neamurilor i de jur împreju rul lui sunt ri.»ş ţă ” i, dupŞ ăcum st teau lucrurile, totul se adevere a . To i ochii erauă ţîndrep ta i acum spre Israel,ţ epicen t rul tuturo r marilorevenimen te care zguduiau lumea i îi contura u viitorul.ş

În ce prive te Europa, doctorul Mordechai i oamenii deş ştiin care studiase r Biblia, pe care Benne t t îi citise, credeauş ţă ă

c avea s joace un rol impor tan t în aceas t dram a Ultimeloră ă ă ăZile. În capitolele 2 i 7 din Daniel, de exemplu, profetul evreuşprezicea nu doar ridica rea unui Imperiu Roman puternic işferoce, dup cele din Babilon, Media- Persia i Grecia – lucruă şcare se întâmplase exact cum spusese Daniel, la sute de anidup ce scrisese toate acele profe ii –, ci i o rena te r e aă ţ ş şpute rnicului Imperiu Roman, spre sfâr itul istoriei.ş

Daniel 8:8- 9 p rea s arate c Antihristul avea s fie ună ă ă ăconduc tor care se va ridica din cenu a Imperiului Greco- Romană şi care va aduna laolalt uria e pute ri , pe m sur ce for ele luiş ă ş ă ă ţ

militare se vor mi ca spre sud i spre est, spre inutul Israelului,ş ş ţca s îl înconjoare i, eventual, s se lupte cu el.ă ş ă

Daniel 9:26- 27 ar ta c Antihris tul – pe care Biblia îl descriaă ăca pe un diavol însp imân t to r , viitorul dictato r mondial – se vaă ăridica dintre oamenii care vor distruge Templul i Ora ul Sfântş şal Ierusalimului, dup ce Mesia va fi „stârpi t”. i tocmai romaniiă Şdistrus es e r Templul i Ierusalimul, în anul 70 d. Hr., nu la multă ştimp dup crucificarea lui Isus, Regele evreilor i Mântuitorulă şneamurilor . Pentru Benne t t p rea evident , astfel, c Antihris tulă ăavea s apar dintr- un Imperiu Roman ren scut .ă ă ă

Desigur , no iunea de Imperiu Roman ren scut p rea absolutţ ă ăimposibil în secolul dou zeci. Dup cele dou r zboaieă ă ă ă ămondiale i moar te a a zeci de milioane de oameni, niciunşcontinen t de pe p mânt nu era mai divizat, mai distrus , maiăsl bit, mai înecat în sânge i mai plin de ur ca Europa. Dară ş ăapoi, iat , Israelul ren scuse în 1948, exact cum preziseseă ăScriptu r a , iar Europa începuse i ea s se ridice din nou.ş ăComunita t e a Economic Europea n – predecesoa r e a Uniuniiă ăEuropen e – fusese creat în 25 martie 1957, odat cu semnare aă ăcunoscu tului Trata t de la Roma. La o mie ase sute de ani de laş

dispari ia Imperiului Roman, iat c el ap rea din nou, ca oţ ă ă ăpas re phoenix din propria- i cenu . ă şă i uite cum e acum,Ş segânde a Bennet t . Uniunea Europea n cuprindea mai mult deădou zeci i patru de state, aproape o jum tate de miliard deă ş ăoameni, cu un sistem economic propriu, un singur lider pent rupolitica extern , un pa apor t pentru to i cet enii ei, circula ieă ş ţ ăţ ţf r grani e i toate acestea exact cum fuseser prev zute înă ă ţ ş ă ăBiblie.

Irakul avea i el un rol în aceste ultime zile. Profe ii evrei Isaiaş ţi Ieremia o spuses e r clar, la fel Ezechiel i apostolul ş ă ş Ioan, în

Apocalips . i, uimitor, Babilonul chiar înviase i era acumă Ş şcentrul puterii i al comer ului într- un Orient Mijlociu post-ş ţr zboi. Oamenii crezuse r c a a ceva nu va fi posibil, dar uiteă ă ă şc fusese . Benne t t v zuse cu ochii lui.ă ă

În mod remarca bil, Asia p rea s fie o prezen pute rnic înă ă ţă ăaces t ultim capitol al istoriei, consta t el.ă Apocalipsa 16:12spunea clar c „împ ra ii din R s rit” vor veni m r luind prină ă ţ ă ă ă şăIrak, pe valea râului Eufra t , înaintând spre Babilon i, eventual ,şspre Armaghedon , în valea Izreel, bogat în pet rol. Cine erau,ăexact, ace ti regi? Nu era înc sigur. Liderii Chinei p reau sş ă ă ăa tepte , înc lzindu- se pe margine , s intre pe teren. Poate cş ă ă ăIndonezia i Coreea de Nord li se vor al tura . La fel India iş ă şPakistanul. Timpul o va spune, dar, dup cum se întrevede a , nuăîi era greu s - i imagineze o nou coali ie militar în Asia, unaă ş ă ţ ăcare s atace Israelul într- un viitor nu foarte îndep r t a t .ă ă

Îns , oricâ t de mult încerca , nu reu ea s g seasc înă ş ă ă ăScriptu r nicio referire specific la Statele Unite pentru aceas tă ă ăperioad , iar asta îl deranja foarte r u. Îi sc pa ceva? Sau eraă ă ăadev ra t c ei nu erau acolo? i, dac americanii nu erau înă ă Ş ăBiblie, se întreba Bennet t de luni de zile, ce se va întâmpla cuara lui?ţ

Cu câteva luni în urm , el i Erin luaser masa cu un prieten ,ă ş ăun pastor iordanian care sugera s e c r spunsul la întreba r e a luiă ăera Apocalipsa. Curând, argum e n t a s e pastorul , sute de milioane– chiar miliarde – de urma i noi ai lui Isus vor disp rea cât aiş ăclipi din ochi, vor ajunge în ceru ri, cu Isus însu i. Atunci cândşavea s se întâmple asta , întrebas e pastorul, nu era posibil caăAmerica s fac implozie?ă ă

Probabil c era adev rat , se gândea Benne t t . Î i amintea câtă ă şde devasta t fusese poporul american dup ce pierduse aproapeă

trei mii de suflete în atacul din 9/11. Cum ar reac iona dacţ ădou zeci, sau treizeci, sau cincizeci de milioane de oameni, sauăchiar mai mult ar disp rea deoda t ? Ce s-ar întâmpla când uniiă ădintre cei mai înal i oficiali din guvern ar disp rea? Dar dac miiţ ă ăde comanda n i militari , ofi eri de poli ie, pompier i i doctori arţ ţ ţ şdisp rea , pur i simplu, din Carolina pân în California? i-ară ş ă Şreveni vreo ar din a a ceva? Nu prea repede, concluzion el.ţ ă ş ăAsta explica, în mod sigur, cum se putea ca Statele Unite s fie,ăefectiv, neut raliza t e , în acele ultime zile.

Numai c ceea ce Benne t t nu luase în considera r e la modulăserios, pân acum, era eventuali t a t ea ca altceva s devast ezeă ăpoporul american i s îl scoat din joc în acele ultime zile. Unş ă ădeclin financia r pe Wall Stree t . Colapsul brusc al dolarului.Începu tul unei noi Mari Crize. O serie de cutrem u r edevast a toa r e . Sau uragan e . Sau alte dezast r e natur ale , precumun tsunami. Acum America fusese lovit de cel mai groaznic atacănuclear din toate timpurile: cinci rachet e nuclear e . E posibil săurmeze i altele. Niciuna nu fusese clar anun a t în profe ii. Celş ţ ă ţpu in el nu în elesese asta. Dar poate c trebuia s întrevadţ ţ ă ă ăneut raliza r ea Americii citind print re rânduri .

Dac era a a, ce îi sc pa? Ce urma? Ce s îi spună ş ă ă ăpre edint e lui când se vor afla fa în fa – o întâlnire de care îlş ţă ţădesp r eau mai pu in de dou zeci i pat ru de ore?ă ţ ţ ă ş

31

8:45 a.m.Biroul pre ed in t e l u i , Babilo n , Irakş

— Cred c ar fi timpul s pleci, zice Al-Hassani cu r ceal .ă ă ă ăLiderul irakian în vârst de aizeci i ase de ani nu voia s fieă ş ş ş ă

acuzat de genocid de c tre secre t a r u l genera l al Na iuniloră ţUnite, mai ales c îl amenin a cu invada re a Statelor Unite aleă ţEurasiei dac nu începea s livreze amicilor lui mai mult petrolă ăi dac nu reduce a imedia t pre ul. Numai c Lucente nu eraş ă ţ ă

preg ti t s plece.ă ă— Nu plec de aici atâta timp cât nu ajunge m la o în elege re ,ţ

replic secre t a r u l genera l .ă— Nu mai avem nimic de discuta t , ripost i Al-Hassani . Î iă ş ţ

spun cât se poate de direc t c nici eu, nici altcineva angaja t ,ăpl tit sau asociat cu Statele Unite ale Eurasiei nu are de- a faceăcu aceste atacuri diavole ti împotriva americanilor . Punct.şSfâr itul propozi iei. Sfâr itul discu iei.ş ţ ş ţ

Tariq continua s î i bea ceaiul i nu zicea nimic.ă ş ş— Î i declar i oficial, continu Al-Hassani , ceea ce am rostitţ ş ă

deja în mod public. Condam n aceste atacuri i pe oricine eşimplicat în ele. Dar, între noi doi, Salvador , aceas t zi, de i esteă şuna neagr , a crea t – în mod nea tep ta t – o oportuni t a t e istoric ,ă ş ăiar tu tii. Oportuni ta t e a de a remodela lumea într- un fel care n-şa mai fost posibil de la c derea Imperiului Roman.ă Ai de gând săo la i s î i scape? Sau vei aprecia corect momentul i î i veiş ă ţ ş ţîmplini destinul?

— Ce vrei s spui, mai exact, Mustafa?ăAl-Hassani se aplec i coborî vocea.ă ş— Vreau s spun c o lume f r Statele Unite – sau, cel pu in,ă ă ă ă ţ

o lume în care Statele Unite sunt neut raliza te financiar i militarş– creeaz un enorm vid global de pute re , pe care tu i eu ne- amă şputea lupta s îl umplem sau…ă

— Sau?— Sau un vid de puter e pe care l-am umple împreun .ă— Iar elul ar fi?ţ— Cel pe care ni- l dorim, opti Al-Hassani . Dar, în ce mş ă

prive te, nu visez alb- negru.ş— Se pare c te- ai cam gândit la asta .ă— Spune- mi c tu nu, Salvador , îl provoc pre edint ele .ă ă ş

Prive te- m în ochi i spune- mi c tu nu te- ai gândit la o lumeş ă ş ăf r America, o lume f r o super- pute re , o lume în careă ă ă ăsecre t a r u l genera l al Na iunilor Unite este regele regilor iţ şlordul lorzilor.

Lucente refuz s mu te momeala.ă ă ş— Poate c ar trebui s ne gândim la asta împreun , domnuleă ă ă

secre t a r general , continu Al-Hassani. Am senza ia c tu i euă ţ ă şam fi foarte creativi i abili în stabilirea unei noi ordinişmondiale. Dar f r gre eli: dac încerci s îmi pui în cârcă ă ş ă ă ăaces te atacuri, vei vedea cum barilul de petrol ajunge la cincisute de dolari, pân la Cr ciun. Nu- mi pas câte trupe veiă ă ătrimite ca s ne opre ti. Oamenii mei mai degrab vor da focă ş ăpetrolului decât s renun e la comorile noast r e na ionale, înă ţ ţtimp ce tu vei permite blestem a ilor de evrei s - i const ruia scţ ă ş ăTemplul i s devin o superpu t e r e financia r i militar deş ă ă ă ş ănecont rola t .

Lucente se l s pe spate în scaun i lu o înghi itur de ceai.ă ă ş ă ţ ă— Mustafa, vrei s zici, f r urm de îndoial , c nu ai absolută ă ă ă ă ă

nicio leg tur cu acele atacuri?ă ă— Exact asta î i zic.ţ— Dar, în acela i timp, îmi spui c nu te deranjeaz s profi iş ă ă ă ţ

de moment pent ru a- i continua ambi iile expansionis te?ţ ţ— Î i spun c totul s-a schimba t , Salvador . Î i spun c întreagaţ ă ţ ă

lume e în mâinile tale. Ni s-a f cut un dar. Nu am nici cea maiămic idee cine e responsa bil de ceea ce s-a întâmpla t i, sincer ,ă şnu îmi pas prea mult. Interes ul meu nu e trecutul, ci viitorul,ăiar viitorul apar ine celor care i-l preg tesc azi.ţ ş ă

Lucente ridic din sprâncen e .ă— Malcolm X?Al-Hassani aprob din cap.ă— Ciudat , observ secre t a ru l genera l , nu îmi pari a fi genulă

predispus s citeze revolu iona rii afroame ricani , Mustafa.ă ţPre edinte le zâmbi.ş— Pu in revolu ie nu stric , nu crezi?ţ ă ţ ă— Depinde.— De?Lucente lu ultima înghi itur de ceai.ă ţ ă

— De cine se revolt i împotriva cui.ă şCei doi b rba i r mase r t cu i câteva minute , fiecareă ţ ă ă ă ţ

contem plând enormita t e a propune ri i celuilalt , în timp ce KhalidTariq scria gr bit în agenda lui. Ajunsese r la momentulă ăadev rului, credea Al-Hassani . Era timpul ca Lucente s decidă ă ăce fel de lider era destina t s fie: unul interima r sau unulădecisiv.

Cu James MacPhe r son mort i cu poporul americanşzdruncina t de pierde re a celor pat ru mari ora e – r mas inclusivş ăf r capitalul lui politic, financia r , tehnologic i de divertisme n tă ă ş–, Al-Hassani era convins c un lider europea n charisma t icăprecum Salvador Lucente i un intelec tual arab ca el ar puteaşdeveni adev ra i eroi ai istoriei. La urma urmei, el aveaă ţviziunea , pet rolul i o jum ta te de miliard de oi dornice s - iş ă ă şurmeze conduc to rul. Secre t a r u l genera l avea decenii deăexperien în unirea unui continen t care fusese profund divizatţăîntre o entita te politic i o conduce re militar i care avea ceaă ş ă şmai pute rnic valut de pe planet . ă ă ă Închipuie- i,ţ se gânde a Al-Hassani, dac am lucra împreun .ă ă Dac ne- am mi ca repede iă ş şdecisiv, s oferim lumii haotice i confuze drumul spre o nouă ş ăer de pace i prosperi ta te .ă ş Conduce re a întregii lumi era pe cales se des vâr easc . Era timpul recoltei. Întreba r e a era: puteauă ă ş ăs lucreze împreun ?ă ă

În ceea ce îl privea, era înc furios pe Lucente , din mai multeămotive – pentru c abia mi case ună ş deget ca s îi opreasc peă ăsioni ti de la const rui r ea Templului în Ierusalim, pentru cş ăamenin ase c trimite for ele Uniunii Europen e s îi exploatezeţ ă ţ ăterenu ri le cu pet rol, pentru c îl acuzase de ataca r e aăamericanilor cu arme nucleare , iar astea erau doar câteva. Cusiguran , Lucente avea i el o list . Secre t a r u l genera l , Al-ţă ş ăHassani tia direc t de la surs , era un om foarte ambi ios. Maiş ă ţmult, era temper a m e n t a l i – cum s spun ? —, ocazional,ş ă ăocolea adev rul. Nu avea s fie un partene r i a t u or.ă ă ş

Dar nu se îndoia c acela era momentul potrivit, iar el aveaăatuurile. O nou ordine mondial nu putea fi concepu t f ră ă ă ă ăBabilon i petrolul lui. i nici nu se putea realiza dac înş Ş ăOrientul Mijlociu era un continuu haos i o nesfâr it v rsare deş ş ă ăsânge. Dac Lucente chiar voia pute re a global f r precede n tă ă ă ăpe care i-o propune a – i la care Al-Hassani era sigur c seş ăgândise –, trebuia s atace repede.ă

32

11:1 0 p.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Pre edinte le Oaks era surprins s îl vad pe Briggs.ş ă ăUltimul lucru pe care îl auzise era c eful NORAD fusese dusă ş

la urgen , dup ce, apare n t , f cuse un atac de cord. Din fericireţă ă ăpentru amândoi, nu fusese chiar un atac de cord, ci doar oc dereă brusc a tensiunii, genera t de stres i de faptul c , înă ă ş ătot haosul crea t , Briggs uitase s î i ia medicam e n t e le .ă ş

Când îl întreb cum se simte, Briggs îi risipi îngrijora r e a i îiă şspuse c era sub supraveghe r e medical . Era din nou peă ăpicioare i insista c se simte bine. Pre edintele nu avea chef sş ă ş ăse contrazic . Avea nevoie de el i era mul umit c tr ie te .ă ş ţ ă ă şErau prea multe de f cut i aveau prea pu in timp.ă ş ţ

Cei doi b rba i intra r imedia t într- o sal de conferin e sigur ,ă ţ ă ă ţ ăcunoscu t sub numele de „Tancul“, care fu repede izolat deă ăagen ii Serviciilor Secre t e . Li se al tura r , la videoconfer in ,ţ ă ă ţăsecre t a r u l Ap r rii, Burt Trainor, care ajunsese la Raven Rock,ă ăi secre t a r u l Homeland Securi ty, Lee James, aflat acum înş

Mount Weathe r , într- un bunc r de comunica ii, la dou zeci iă ţ ă şcinci de metri sub p mânt .ă

— Unde sunt efii Statului Major? întreb pre edint ele .ş ă ş— Îmi pare r u c trebuie s v aduc la cuno tin , dar suntă ă ă ă ş ţă

mor i, domnule, zise Trainor direc t .ţ— To i? f cu Oaks, ocat.ţ ă ş— Da, domnule, m tem c da.ă ăPre edinte le p ru ca lovit de tr sne t .ş ă ă— Dar cei din Congres?— Ni s-a confirmat c purt torul de cuvânt al Casei Albe eraă ă

în Manha t t a n în momentul atacurilor, interveni James. L-amtrecut pe lista cu cei disp ru i i presupu i mor i. Liderulă ţ ş ş ţmajorit ii din Sena t era la nunta fiicei lui, în D.C., i a fost ucis.ăţ ş

Pân acum, am reu it s d m doar de vreo doisprezeceă ş ă ăoameni de la Casa Alb i de cinci membri ai Senatului. Dară şcontinu m s c ut m.ă ă ă ă

— i cei pe care i-a i g sit? întreb pre edint ele .Ş ţ ă ă ş

— To i sunt democra i, cei mai mul i din Midwes t , domnule. V-ţ ţ ţam trimis numele lor.

Pre edinte le lu o hâr tie pe care scria mare CONFIDEN IALş ă Ţi arunc o privire pe list . Aproape to i erau membri relativ noi.ş ă ă ţ

Niciunul nu era membru al vreunui comite t . Niciunul încomite t ele de politic extern sau de control al Armatei. Cum să ă ărefac guvernul cu atât?ă

— Unde sunt acum?— To i au fost g si i i du i la ad post de for ele locale aleţ ă ţ ş ş ă ţ

G rzii Na ionale, îl asigur Briggs. Chiar acum sunt transpo r t a iă ţ ă ţspre Mount Weather . Vom continua s îi aducem i pe al ii, peă ş ţm sur ce îi g sim, dup care ne vom gândi la un loc maiă ă ă ăconfortabil.

— Nu confortul lor m preocup , genera le , îl repeziă ăpre edint e le . Siguran a lor m preocup i accesul laş ţ ă ă şcomunica ii sigure .ţ

— Da, domnule, lucr m la asta .ă— Bine. Cum st m cu vânare a vaselor de pe care au fostă

lansa te rache te le?— Marina i for ele aeriene au scufunda t trei cargobo tu r iş ţ

pân acum, domnule pre edint e , zise secre t a r u l Ap r rii. Mi s-aă ş ă ătransmis c tocmai a fost identifica t al pat rulea vas, lângă ăcoasta din Long Island. Sunte m convin i c este cel de pe careş ă s-a lansat atacul asupra Manha t t a n ului. Ar trebui s fie pe fundulăAtlanticului pân termin m noi aici, domnule.ă ă

— Ce o s face i cu rache t ele i cu înc rc tu r a nuclear careă ţ ş ă ă ăar putea fi pe acele vase?

— Avem echipe de c uta r e i salvare care se îndreap t spreă ş ăcele pat ru locuri, domnule. O s v in la curen t , pe m sur ceă ă ţ ă ăaflu i eu mai multe .ş

Oaks aprob din cap i i se adres secre ta r u lui James:ă ş ă— Câ i mor i i r ni i sunt pân acum?ţ ţ ş ă ţ ă— Este imposibil de aprecia t deocamd a t , domnuleă

pre edint e .ş— Când vom ti?ş— Sincer , domnule, ar fi nevoie de zile, chiar s pt mâni.ă ăN-avea cum s recunoasc , dar nu voia s tie. Era preaă ă ă ş

îngrozitor , prea deprima n t . Numai c , fiind liderul na iunii,ă ţtrebuia s întrebe , a a c îi d du lui James un termen deă ş ă ăpatruzeci i opt de ore s preg teasc un rapor t prelimina r .ş ă ă ă

Marea întreba r e îns i-o adres secre ta r u lui Trainor .ă ă— Cine a f cut asta , Burt, i cât de repede putem riposta?ă şObserv c Trainor ezita.ă ă— Domnule pre edin te , înc nu sunt preg ti t s v dau unş ă ă ă ă

r spuns.ăOaks anticipase , dar, la fel ca i în cazul num rului victimelor,ş ă

trebuia s întrebe .ă— Când vom ti ceva concre t? insist el.ş ă— Probabil o s dureze o vreme, domnule. Încerc m s s p mă ă ă ă ă

print re informa ii, dar merge greu. Dup cum ti i, Serviciul deţ ă ş ţInforma ii al Ap r rii a fost distrus . Langley a fost distrus .ţ ă ăSediul Agen iei de Securi ta t e Na ional din Fort Meade a fostţ ţ ăevacua t din cauza vântului puternic, care aducea cantit i mariăţde radia ii. Încerc m s ne descurc m cu imaginile prin sateli t iţ ă ă ă şcu intercep t r ile elect ronice . Ideea e îns c to i anali tii no triă ă ă ţ ş şde top sunt mor i, la fel cei mai mul i dintre transla to r i .ţ ţ

— Asta nu e bine, domnule secre t a r , replic Oaks. Eu amăobliga ia constitu ional s ap r aceas t ar i n-o pot faceţ ţ ă ă ă ă ţ ă şdac nu am idee cine ne- a ataca t .ă

— Crede i- m , domnule pre edin te , în eleg gravita t eaţ ă ş ţsitua iei. Dar nu cred c vre i s facem specula ii f r s avemţ ă ţ ă ţ ă ă ăinforma ii solide, iar asta va dura.ţ

— Trebuie s ave i ceva, insist el. Începe i cu China.ă ţ ă ţTrainor scan rapid un teanc din rapoar t e le pe care le avea înă

fa , dar nu p ru s g seasc mare lucru.ţă ă ă ă ă— Zhao e îngrijora t , f r îndoial , improviz el. Conferin a luiă ă ă ă ţ

de pres a fost una nea tep ta t , dar mesajul lui a fost destul deă ş ăclar. Ei cred c noi suntem convin i c ei au f cut- o i, caă ş ă ă şurmare , Beijingul î i mobilizeaz toate for ele militare pe care leş ă ţare.

— Chiar i for ele militare strat egice?ş ţ— M tem c da, domnule.ă ă— Toat activita tea asta militar agresiv îi face s pară ă ă ă ă

vinova i, observ Oaks.ţ ă— Ei spun c sunt doar prev z tori , zise Trainor precau t .ă ă ă— Doar dac nu cumva ă sunt vinova i. Sunt?ţ— Înc nu tiu, domnule pre edint e. Pur i simplu, e preaă ş ş ş

curând s ne putem pronun a.ă ţTrainor îi explic faptul c , în ultimele câteva zile, Marinaă ă

descope rise cinci submar ine nuclea r e chineze ti apropiindu- seş

neobi nuit de mult de coasta american a Pacificului. Alte treiş ăfuseser observa te suspec t de aproape de Maine, New York iă şFlorida. Un altul st tea la grani a apelor teritoriale americane ,ă ţîn Golful Mexic.

— Exist vreo dovad c submar inele acestea au fost folositeă ă ăla atacuri?

— Nu, domnule.— Atunci ce pune la cale China?— Nu tiu, domnule – cred c doar ne testau capaci t ile deş ă ăţ

detec t a r e submar in . În moment ul atacurilor, noi aveam în zonă ămai mult de o duzin de subma rine pent ru atac rapid din clasaăLos Angeles, s le contraca r m.ă ă

— i unde sunt subma rinele chineze ti acum?Ş ş— S-au retras toate, cu excep ia a dou dintre ele, în apeleţ ă

adânci ale Atlanticului i Pacificului, zise secre t a ru l Ap r rii.ş ă ă— i celelalte dou ?Ş ă— Au dat înapoi cu câteva sute de kilomet r i , dar încă

patruleaz , încet, în susul i în josul coastei – unul în est i unulă ş şîn vest.

— Au rachete la bord?— Crede m c da, domnule.ă— Nuclear e?— Da, domnule, r spunse Trainor . Ce m îngrijoreaz însă ă ă ă

este faptul c sunt submar ine f cute de ru i, din clasa Kilo, deă ă ştip 636, foar te rapide, foarte greu de detec t a t – nu imposibil, dargreu, dac se hot r sc s se ascund de noi.ă ă ă ă ă

Pre edinte le încerc s întoarc informa ia pe toate fe ele.ş ă ă ă ţ ţ— Vrei s spui c Beijingul vrea s tim c sunt acolo?ă ă ă ş ă— Da, domnule. Se pare c vor s tim c a teap t , gata să ă ş ă ş ă ă

reac ioneze , dac sunt provoca i.ţ ă ţ— i cât de mare e pericolul ca orice mi care s fie gre itŞ ş ă ş

interp r e t a t ? De ambele p r i.ă ă ţDe data aceas t a , Trainor nu ezit nicio clip .ă ă— Cre te cu fiecare or , domnule.ş ă

33

9:12 a.m.Biroul pre ed in t e l u i , Babilo n , Irakş

— Ce propui tu e foarte riscant , zise Lucente .— Poate c da, f cu Al-Hassani . Dar f r risc nu există ă ă ă ă

recompe n s .ăSecre t a r u l genera l nu r spunse imedia t , dar sta era un semnă ă

bun, se gândea pre edint ele . Însemna c nu excludea scena riulş ălui. Într- adev r, îl ascultase cu aten ie. Cânt rea . Era tenta t .ă ţ ă

— Teoret ic vorbind, de unde propui s începem? vorbi în celeădin urm Lucente .ă

— tii foarte bine, Salvador , rosti Al-Hassani încet.Ş— Ierusalim? întreb , cunoscând evident r spunsul.ă ă— De unde din alt par te?ă— Mustafa, cum s î i mai explic? spuse oftând. Am mâinileă ţ

legate. Am f cut tot ce mi- a stat în putin s opresc ridicare aă ţă ăTemplului, mai lipsea doar s formez o coali ie interna ională ţ ţ ăcare s invadeze Israelul. Nu mai pot face nimic.ă

— i chiar era ceva r u? interveni brusc stra t eg ul politic alŞ ăpre edint e lui, Khalid Tariq.ş

— Ce anume?— S formezi o coali ie interna ional care s invadezeă ţ ţ ă ă

Israelul, îl l muri Tariq.ă— Spune- mi c glume te , zise Lucente , uitându- se spre Al-ă ş

Hassani.— Nu glume te.ş— Atunci e nebun, rosti secre t a r u l general râzând. Amândoi

sunte i. N-a i v zut cu ochii vo tri ce s-a întâmpla t cu ultimaţ ţ ă şcoali ie care a încerca t s distrug Israelul? Nimeni în afar deţ ă ă ătine n-ar avea tupeul s încerce din nou.ă

Tariq înjur , în timp ce Al-Hassani îl urm rea .ă ă— i ce? îl repezi consilierul. Voi nu sunte i pe cale s le da iŞ ţ ă ţ

sioni tilor und verde s fac ce vor, când vor, f r s supor t eş ă ă ă ă ă ănicio consecin ?ţă

— Mustafa, Khalid, a i uitat de focul care pic din ceru riţ ăasupra du manilor Israelului? întreb Lucente neîncrez tor . A iş ă ă ţ

uitat grindina, cutrem u r u l , furtunile? N-a i v zut totul în direc tţ ăla Al-Jazeera i CNN i ş ş Al-Hayat? N-a i observa t c au trecutţ ăaproape unsprezec e luni i israelienii înc îngroap trupurileş ă ădu manilor lor? i ti i la fel de bine ca mine c ar fi dura t i maiş Ş ş ţ ă şmult dac nu erau toate p s rile alea i toate bestiile care auă ă ă şvenit i au mânca t din cadavre . Pute i vedea a a ceva i s maiş ţ ş ş ăcrede i c ve i convinge lumea s atace din nou Israelul? Atât deţ ă ţ ădevreme? Oamenii v vor crede nebuni.ă

— Salvador , Salvador , doar nu crezi cu adev ra t c toate aleaă ăau fost mâna lui Dumnezeu! îl între rups e Al-Hassani . Nu o s -miăspui c tu crezi în supers t i iile alea legate de profe iile care seă ţ ţadevere sc , nu? Haide, spune- mi c e ti mai de tep t de atât .ă ş ş

— Nu tiu ce s-a întâmplat acolo, la fel cum nici tu nu tii, ziseş şLucente precau t , cânt rindu- i fiecare cuvânt . i, sincer, nici nuă ş Şîmi pas . tiu doar un lucru: nimeni întreg la minte nu vaă Şîncerca s invadeze Israelul în curând. Cu siguran .ă ţă

Tariq era dezgus t a t .— Adic evreii ar primi ce vor, nu?ă— Nu, r spunse secre t a r u l genera l , mai hot râ t decât seă ă

a tepta s e Al-Hassani. Dar trebuie s fim în elep i, domnilor.ş ă ţ ţTrebuie s fim subtili.ă

— Adic ? f cu Tariq.ă ă— Adic trebuie s a tept m momentul potrivit, s le lu m peă ă ş ă ă ă

rând. Nu uita c lumea are nevoie dispera t de fiecare pic tură ă ă ăde petrol israelian, la fel cum are de al vostru. Iar lumea arenevoie ca pre ul petrolului s fie stabil i s înceap s scad , nuţ ă ş ă ă ă ăs continue s creasc . Asta înseamn c lumea vrea pace înă ă ă ă ăOrientul Mijlociu, nu un alt r zboi. Nu înc . Nu acum. A a c nuă ă ş ăv am gi i, prietenii mei. Voi crede i c un r zboi cu Israelul v-ă ă ţ ţ ă ăar fi de folos i ş ar ajuta Uniunea Statelor din Eurasia pe termenscur t . V sc lda i în sute de miliarde de petrodola ri , iar acestă ă ţora pe care l-a i const rui t devine foarte repede cel mai puternicş ţcentru comercial al lumii. Dar pentru noi, pent ru ceilal i, un altţr zboi în regiune ar fi un dezast ru . Economia american eă ătermina t .ă Wall Stree t a disp rut . Cele mai multe b nci mari cuă ăsediile în Manha t t a n au fost i ele spulbera t e . Lumea e pe caleşs intre într- o mare criz . Tu i eu avem puter ea de a stabilizaă ă şlucrurile. Dar trebuie s cooper m cu israelienii, nu s neă ă ăconfrun t m cu ei.ă

— Nu avem absolut nicio inten ie s cooper m cuţ ă ă evreii,

insist Tariq. Încerc m s const ruim o nou na iune i, crede-ă ă ă ă ţ şm , Salvador, nimeni nu vrea ca eu s m port frumos cuă ă ăsioni tii. Am fost umili i prea mult timp. Acum, ei const ruiescş ţTemplul pe locul unde au fost p mântu r ile noast r e sfinte iă şnimeni nu îndr zne te s mi te un deget s - i opreasc , niciă ş ă ş ă ăm car tu!ă

— Mustafa, Khalid, v rog, îi opri Lucente , voi nu auzi i ceă ţspun? Nu avem de ales. Nu înc , oricum. Uite, tii c eu sunt deă ş ăacord cu voi. Între noi fie vorba, nu- mi plac evreii mai multdecât v plac vou . Asculta i- m bine, imedia t ce o s potă ă ţ ă ăac iona cumva, nu voi z bovi. Ave i cuvântul meu. Dar, dacţ ă ţ ăvrem s facem lucrurile a a cum trebuie, e nevoie de timp.ă ş

— Cât timp? insist Tariq. Poporul nostru nu va a tepta laă şinfinit.

— Nici nu va trebui, îl asigur Lucente. Mai întâi îns trebuieă ăs câ tig m încrede re a israelienilor. Trebuie s - i facem s laseă ş ă ă ăgarda jos. Uita i- v cât sunt de slabi. Liderii lor politici suntţ ăineficien i. Ideologia sionist este termina t . Conduc to rii lorţ ă ă ămilitari sunt corup i. Liderii diplomatici î i doresc cu atâ taţ şdispera r e s se fac pl cu i, s fie accepta i de res tul lumii, că ă ă ţ ă ţ ăsunt dispu i s renun e aproape la orice. Dar noi nu trebuie sş ă ţ ărepe t m gre elile proste ti din trecut . Nu trebuie s amenin mă ş ş ă ţăIsraelul cu r zboiul. Trebuie s - i invit m la pace. Nu trebuie să ă ă ăle întoarce m spatele . Trebuie s le întindem mâna. Nu trebuieăs - i boicot m. Trebuie s te ducem pe tine i pe liderii t i ceiă ă ă ş ămai buni la Ierusalim. Trebuie s - i lu m prin surprinde r e .ă ăTrebuie s le oferim o în elege re de pace complet , una cumă ţ ălumea n-a mai v zut pân acum. Trebuie s - i momim, s - i facemă ă ă ăs aib încrede r e în noi i, în tot acest timp, s ne consolid mă ă ş ă ăpute re a i s const ruim o coali ie militar mai mare decât auş ă ţ ăavut vreoda t ru ii i iranienii. Apoi, când toate aceste a vor fiă ş şf cute, la momentul potrivit, tu i eu vom trece la ac iune. Vomă ş ţpune st pânire pe Ierusalim. i pe Templu. Poate chiar vomă Şconst rui sediul Na iunilor Unite acolo, chiar pe MunteleţTemplului. Dar nu acum. Înc nu sunte m preg ti i…ă ă ţ

34

1 1:37 p.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

— Domnule pre edint e , pot s v întreb ceva? Era secre t a r u lş ă ăHomeland Securi ty, Lee James. Pre edint ele d du din cap.ş ă

— Sigur c da.ă— Domnule pre edin te , pe o scar de la unu la zece, zece fiindş ă

certi tudine a absolut c în spatele atacurilor se afl China, laă ă ăcât a i estima situa ia?ţ ţ

Oaks se gândi câteva clipe.— Înc nu sunt sigur – ase sau apte. De ce?ă ş ş— M gândea m, continu James, care ar putea fi inten iile luiă ă ţ

Zhao? Adic , el trebuie s tie c , dac g sim vreo dovad c eiă ă ş ă ă ă ă ăau fost, o s lans m un contraa t ac puternic i o s - i spulber mă ă ş ă ăde pe fa aţ p mântului. Dar ei vor pl ti cu aceea i monedă ă ş ăînainte ca rache te le noast r e s ajung acolo, nu- i a a?ă ă ş

— Posibil. Care e ideea?— Ideea e, domnule pre edin t e , chiar credem c Zhao i ai luiş ă ş

au tendin e sinuciga e? Foame de pute re , da. Tiranie, în modţ şsigur. Dar sinucidere?

— Dar dac ei nu v d aces t gen de atac fiind unul sinuciga ?ă ă şDac se bazau pe faptul c noi vom fi decapi ta i i incapabili să ă ţ ş ăreac ion m?ţ ă

— Chiar crede i c ar încerca a a ceva, f r s fie provoca i înţ ă ş ă ă ă ţvreun fel?

— Ascult . China î i dore te cu dispera r e s fie o superpu t e r e ,ă ş ş ănu- i a a?ş

Secre t a r ii James i Trainor i genera lul Briggs fuser deş ş ăacord.

— Dac ei au ajuns la concluzia c a venit timpul? Rusia nuă ămai e. Dac am disp rea i noi, ar mai r mâne doar ei, nu?ă ă ş ă

— Da, zise Trainor. Dar, domnule pre edint e, eu înclin spre ceşzicea James. Chinezii au avut o politic foarte clar , de genul nu-ă ăatac m- primii, înc de la primul lor test nuclea r , din 1964. Nuă ăpare plauzibil ca, brusc, s se r zgânde a sc .ă ă ă

— Eh, Burt, replic pre edin t ele , tii la fel de bine ca mine că ş ş ă

sunt câ iva genera li chinezi care, de- a lungi i anilor, au totţ ţamenin a t c vor folosi arme nuclea r e în conflictul cu Taiwanul,ţ ănu?

Din p cate , pre edin te le avea drepta t e în privin a asta . Înă ş ţiulie 2005, genera lul- maior Zhu Chenghu, eful Universi t ii deş ăţAp rare Na ional din China, vorbise despre posibilita t ea unuiă ţ ăconflict armat cu Taiwanul i avertizase : „Dac americanii î iş ă şvor aduce rache te le i armele de precizie ghidat e prin laser peşteritoriul chinezesc, vom fi nevoi i s r spunde m cu armeţ ă ănuclear e . Vom fi preg ti i ca toate ora ele noas t r e aflate la estă ţ şde Xian s fie distruse . Desigur , americanii vor trebui s seă ăpreg teasc i ei ca sute de ora e s fie distrus e de chinezi.ă ă ş ş ă ”

Capacita t e a militar a Chinei crescuse semnifica t iv din 2005ăîncoace. În plus, în ultimele luni, se f cuser auzite iă ă şamenin ri mai dure din partea unor oficiali militari superiori aiţălor. Una dintre cele mai striden te voci antiame rica n e era acumcea a minist rului Ap r rii, care era i prieten apropia t ală ă şpremierului Zhao.

Totu i, era posibil ca politica lor s se fi schimba t f r ca vreoş ă ă ăpersoan din guvernul american s observe? Pe de alt par te , deă ă ăce ar fi anun a t Beijingul o astfel de schimbare?ţ

*Vânzoleala se potolea.Teama înlocuia rapid euforia pe care o sim ise în ultimeleţ

câteva ore, iar Caulfield î i d du seama c demonii seş ă ăîntorsese r . ă Îl vânau din nou, îi spunea u c nu e bun, c locul luiă ănu era lâng pre edinte , îi spunea u c era mai bine s doarmă ş ă ă ăpentru totdeau n a i puneau toate relele p mântului în spateleş ălui.

Se scuz fa de cei prezen i la edin a cu personalul i o luă ţă ţ ş ţ ş ăspre sala de conferin e, unde pre edin te le se întâlnea cu noul luiţ şcabinet de r zboi.ă

— Pot s v ajut, domnule Caulfield? îl întreb agentul specială ă ăCoelho, aflat la intra re a în sala de conferin e.ţ

— Verificam doar dac pre edint ele are nevoie de mine, min iă ş ţel.

— Nu mi-a zis nimic, r spuns e agentul .ă— Bine. Sunt dincolo, dac are nevoie de mine.ăCoelho aprob din cap, iar Caulfield o lu spre un coridoră ă

lateral. Nu era nimeni. Avea cale liber , î i în f c servie ta , seă ş ş ă ă

mi c repede, f r s atrag aten ia asupra lui, i se strecu r înş ă ă ă ă ă ţ ş ăbaie. Auzi vocea fratelui s u mai mare, Derek, implorându- l să ăse opreasc . Dar nu conta. Nu îl asculta . Avea nevoie dispera tă ăde înc un fum. i avea nevoie de el acum. Fratele lui nuă Şîn elegea . Nicioda t nu în elesese . i nici nu va în elegeţ ă ţ Ş ţvreoda t .ă

*Secre t a r u l Trainor încerc s readuc discu ia la ce îlă ă ă ţ

intere sa .— Domnule pre edint e , începu el, cu tot respec tul , to i aceiş ţ

genera li au vorbit despre un scena riu în care deja exista unr zboi cu Taiwanul, un r zboi în care noi am interveni. E maiă ădegrab o declara ie zorn itoar e , domnule, nu o amenin are deă ţ ă ţanihilare a patru ora e americane, ca s nu mai vorbim de sute.ş ă

— Sincer , ieri a fi spus la fel, zise pre edin t ele . Ast zi îns nuş ş ă ămai sunt sigur. Câte ri ar fi putu t pune în aplicare o astfel deţăopera iune? India, Pakistan, Coreea de Nord i China, nu?ţ ş

Trainor aprob , la fel James i Briggs.ă ş— Exist vreo dovad c ar fi implica t India?ă ă ă ă— Nu, domnule, r spunse secre t a r u l Ap r rii.ă ă ă— Islamaba d ul?— Nu.— Dar Pyongyang? întreb pre edint ele , referindu- se laă ş

capitala Coreei de Nord, o ar descris cândva de c tre unulţ ă ă ădintre predeceso ri ca fiind membr a „Axei diavolului”.ă

— Nu, din câte tiu eu, domnule.ş— Deci r mâne m f r suspec i, nu- i a a? observ Oaks. Lee, eă ă ă ţ ş ă

adev ra t c Homeland Securi ty este preocupa t de mai mul iă ă ă ţani de faptul c grupurile teroris te au drept complici uneleăcompanii navale din China?

James aprob f r trage re de inim , iar când pre edint eleă ă ă ă şceru detalii, povesti cum Compania Naval Oceanic a Chineiă ă(CNOC), de exemplu, fusese descope r i t de House Task Forceăon Terrorism c se prezen t a drept „entita t e comercial ”, cândă ăde fapt era un „bra al conduc to rilor militari chinezi”, careţ ăoferea „servicii de logistic i transpo r t pent ru for ele navale iă ş ţ şaeriene chineze”. În 1996, î i aminti el, citând un rapor t oficial,ş„agen ii vamali americani au confiscat peste dou mii de armeţ ăde foc care fuseser introdus e în Statele Unite cu ajutorulăvaselor CNOC ”. Recent , ad ug el, vasele lor fuseser prinseă ă ă

introducâ nd în ar ilegal alte arme, droguri i chiar str ini.ţ ă ş ăÎn plus, observ James, se descope ri se c „navele CNOC erauă ă

folosite pentru transpor t a r e a mate r ialelor stra tegice pent rualia ii chinezilor, ca supor t al program elor lor stra tegice –ţdezvolta re a de rache te , arme nuclear e , arme chimice işbiologice”. Ca i cum n-ar fi fost de ajuns, „CNOC nu doarştranspor t a înc rc tu ri militare i strat egice din China i Coreeaă ă ş şde Nord c tre ri precum Pakistan, Iran i Siria, ci i produs eă ţă ş şstrat egice i mater iale ilegale luate din Europa Occident al ,ş ămascând destina ia lor final ”.ţ ă

— Ba chiar au încerca t s cumper e portul Long Beach în aniiă’90, nu- i a a? zise pre edin t ele .ş ş

— De fapt, au încerca t s - l închirieze, domnule, dar da.ă— Când a fost asta?— Prin 1996- 1997, domnule pre edin t e .ş— Iar Clinton a sus inut ideea, parc .ţ ă— La început , da, domnule, explic James. Dar, ca s fiuă ă

sincer , dup ce s-au aflat mai multe despre ce f ceau companiileă ănavale chineze, despre faptul c sus ineau grup ri teroris te ,ă ţ ăCongres ul a institui t o lege care prevene a închirierea .

— Clinton a semna t- o?— Da, domnule.Oaks f cu o pauz scurt , apoi continu .ă ă ă ă— Uite ce e, tim amândoi c , în decursul a câteva zeci de ani,ş ă

China a devenit o prezen periculoas pentru Statele Unite. Eiţă ălucreaz din greu s devin o pute re militar mondial . Au furată ă ă ă ăschi e secre te de la cel pu in apte dintre ultimele noast r eţ ţ şfocoase termonuclea r e . Au furat schi ele bombei noast re cuţneut roni. Au fost prin i furând alte informa ii secre t e despreş ţsistemele nuclear e americane din toate labora toa r e l e noast re –Los Alamos, Sandia, Lawrence Livermore , Oak Ridge i a a maiş şdepar t e . i-au folosit navele comerciale ca s introduc înŞ ă ăAmerica arme. i-au îndrept a t retorica înspre noi. Apoi, varaŞtrecut , desigur , am fost de acord cu acel pact militar cuăTaiwanul. CIA m- a avertiza t la timp c în elege re a putea avea ună ţefect nedori t . Din câte îmi amintesc , chiar i tu ai fost camşîngrijora t , Burt.

Trainor aprob din cap.ă— Apoi, acum trei luni, Danny Tracker , de la CIA, m- a

avertiza t în leg tur cu o clic de genera li care lua propor ii înă ă ă ţ

interiorul for elor aeriene chineze i care sus inea c Beijingulţ ş ţ ătrebuie s se ridice împotriva Taipeiului înainte ca respec t iveleăsisteme militare s fie livrate i instala te . Când e program a t să ş ăajung în Taipei primul transpo r t?ă

— Luna viitoare, domnule pre edint e , admise secre t a r u lşAp r rii.ă ă

— Ce vreau s spun, continu Oaks. Dac Beijingul a ajuns laă ă ăconcluzia c nu mai au timp i c trebuieă ş ă s atace Taiwanulăacum sau îl vor pierde pent ru totdeaun a ?

În înc pere se l s lini tea, în timp ce to i în elegea uă ă ă ş ţ ţamploare a scena riului la care se gândea noul lor comanda n t- ef.ş

— Burt, câte arme nuclea r e are China?— Potrivit ultimelor informa ii, le-a aproxima la patru sute,ţ ş

domnule pre edint e . Cam dou sute cincizeci sunt înc rc tu r iş ă ă ăstrat egice pentru rache tele intercon t inen t a le . Alte o sutăcincizeci sunt arme nuclear e tactice, cu raz scur t i medie deă ă şac iune.ţ

— Asemene a celor care ne- au lovit pe noi?— Teoret ic, da, domnule pre edint e . Ultima estimare a CIA,ş

f cut în urm cu ase luni, num ra cam o sut cincizeci- două ă ă ş ă ă ăsute de arme nuclea r e ale Chinei îndrep ta t e spre Statele Unite.

— Cam jum tate din armele nuclea r e pe care le au?ă— Da, domnule, zise Trainor.Pre edinte le se uit pe noti ele lui.ş ă ţ— Ce a zis Mao? „Fiecare comunis t trebuie s în eleagă ţ ă

adev rul: puter e a politic cre te pe un butoi cu pulbere .”ă ă şDin nou se l s lini tea.ă ă ş— Ave i dou zeci i patru de ore, domnilor, concluzionţ ă ş ă

pre edint e le . Pân mâine la ora asta vreau un plan detalia tş ăpentru o ripost nuclea r împotriva Chinei. Nu pot s v spună ă ă ădac o s - l folosesc, dar tiu un lucru: ă ă ş cineva o s pl tească ă ăpentru toate astea . Curând.

35

8:58 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Telefonul lui Bennet t începu s sune din nou. De data asta nuăavea nicio îndoial în privin a apelan tului. Respir adânc i,ă ţ ă şdup pat ru apeluri, r spunse .ă ă

— Da? Aici Jon.— A teptai telefonul meu, se auzi vocea distorsiona t de laş ă

cel lalt cap t.ă ă— Mi-ai zis c se va întâmpla ceva teribil.ă— Acum tii c spun adev rul.ş ă ă— Nu puteai ti despre acele atacuri decât dac e ti implica t,ş ă ş

îl provoc Benne t t .ă— Nu am nicio leg tur cu ele, îl contrazise vocea. Nu direc t .ă ă— Chiar te a tep i s te cred? E evident c tii cine e înş ţ ă ă ş

spatele lor. tiai ce pun la cale. tiai cât de urâ t va fi. tiai cândŞ Ş Şse va întâmpla . tiai cum s dai de… A mine. i nu mi- ai datŞ ă Ştimp s avertizez pe nimeni. În ce m prive te, asta te faceă ă şp rta la conspira ie i la comite r ea de genocid.ă ş ţ ş

— tiu cine sunt cei responsa bili, recunoscu vocea. i, da, tiuŞ Ş şde ce sunt capabili. Dar au mers prea depar t e . Nu asta ne- amîn eles când m- am al tura t lor. Ce pun ei la cale e deţ ăneimagina t . Milioane de mor i. Zeci de milioane. Crede- m ,ţ ădomnule Benne t t , sta abia dac a fost aperi tivul. Nu vrei să ă ăgu ti felul principal.ş

— Mai exact?— Coopere az i o s afli. Dar nu înc .ă ş ă ă— De ce a coopera cu voi? Tocmai a i anihilat milioane deş ţ

oameni, poate mai mult.— Câ i mai vrei s vezi mor i?ţ ă ţ— Dac într- adev r vrei s opre ti urm toa rel e atacuri, f -o,ă ă ă ş ă ă

ripost Benne t t . Sun armata american . Poveste te- le totul. Nuă ă ă şîn eleg de ce m implici pe mine. Eu am ie it din joc. Aia nu maiţ ă şe lumea mea, iar voi i-a i ucis pe to i cei pe care îi cuno tea m înţ ţ şguvernul american .

— Nu pe to i.ţ

— Pe to i, repet Bennet t .ţ ă— Nu e adev ra t , tii doar. ă ş Îl cuno ti pe noul pre edin t e . ş ş Îl

cuno ti de ani buni.şBennet t se încord imedia t. Se întoars e i scan fe ele de peă ş ă ţ

aleea din fa a cortului. ţ Îl urm rea cineva? tia c tocmai vorbiseă Ş ăcu pre edint ele? Cum? Nu era posibil. Sau era?ş

— Niciodat n-am fost prea apropia i, replic el, încercând să ţ ă ănu mint .ă

— Dar suficient de apropia i pentru scopurile mele.ţ— Care sunt alea? întreb , sim ind cum îi cre te pulsul.ă ţ ş

Niciodat nu- mi r spunzi la întreb ri . Dac vorbe ti serios, deă ă ă ă şce nu ai oprit atacurile alea? De ce nu le opre ti peşurm toare l e? De ce m implici pe mine?ă ă

— N-am avut cum s opresc atacurile , insist vocea, careă ătr da o mic urm de emo ie. i adev rul e c nu le pot opri niciă ă ă ţ Ş ă ăpe urm toa re le . Nu singur , oricum. Am nevoie de ajutor, de astaăvorbesc cu tine.

Cei doi t cur un moment , timp în care se testau unul peă ăcel lalt.ă

— M crezi? întreb vocea, într- un final.ă ă— Cred c tiai de atacuri , rosti Benne t t cu precau ie. Maiă ş ţ

mult nu m- am l muri t.ă— Nu asta am întreba t .— De unde s tiu c îmi spui adev rul?ă ş ă ă— Nu ai cum. Va trebui s ai încrede re în mine.ă— Nu tiu dac pot.ş ă— E singura ta speran s salvezi milioane de vie i.ţă ă ţ— Nu mi-ai dat niciun fel de dovad .ă— Uite ce e, domnule Benne t t , i-o t ie vocea, e ti de acord sauă ş

nu. Nu e ti în pozi ia de a negocia.ş ţ— Nu încerc s negociez. Dar trebuie s tiu ce mi se cere să ă ş ă

fac, s v d dac pot.ă ă ă— Dac nu puteai, nu pierdea m vremea sunându- te.ă— i ce vrei?Ş— Cinci milioane de dolari i aptezeci i dou de ore din via aş ş ş ă ţ

ta.— Cum? Despre ce tot vorbe ti?ş— Este foar te simplu, domnule Bennet t . Î i voi trimite prin e-ţ

mail un num r de cont din Elve ia. Vei vira banii azi. Apoi te veiă ţurca într- un avion spre Bangkok. Singur . Dac banii ajung i mă ş ă

conving c e ti singur , oamenii mei te vor a tept a laă ş ş aeropor t .Te vor aduce la mine i î i voi explica ce trebuie s faci. Dac nuş ţ ă ăe ti singur sau dac mi se pare c lucrezi cu înc cineva…ş ă ă ă

— Atunci ce?— Atunci o s p strez banii, iar oamenii vor muri.ă ăLui Benet t nu- i venea s cread .ă ă— Vrei s pl tesc pentru privilegiul de a-mi risca via a ca s teă ă ţ ă

ajut?— Domnule Benne t t , cinci milioane de dolari reprezin t ună

pre mic pentru salvarea a cincizeci de milioane de vie i, nuţ ţcrezi?

Benne t t trase aer în piept. Cincizeci de milioane de oameni?P rea de neimagina t . Mai bine zis, p rea înainte de toate astea .ă ă

— D -mi cinci milioane de dolari i î i spun tot ce tiu.ă ş ţ ş— Dac e a a urgen t , de ce nu îmi spui acum?ă ş— Facem cum vreau eu sau deloc. Uite ce e, î i voi da tot – oţ

list cu cei implica i, care sunt motivele lor, unde au baza i ceă ţ şplanuri mai au. Dar nu la telefon. Tu i so ia ta trebuie s veni iş ţ ă ţla mine, s ne întâlnim fa în fa . Veni i la Bangkok. Oameniiă ţă ţă ţmei v vor g si. i v vor aduce la mine. Atunci vom sta deă ă Ş ăvorb . Asta e în elegere a . F r discu ii. Este o propune r eă ţ ă ă ţsimpl , domnule Benne t t : salveaz lumea sau suportă ă ăconsecin ele. E ti de acord sau nu?ţ ş

Bennet t respir adânc din nou.ă— A ap rut o complica ie de la ultimul t u telefon, rosti elă ţ ă

precau t .Urm o pauz lung la cel lalt cap t.ă ă ă ă ă— Ce fel de complica ie?ţ— M-a sunat pre edin t ele .ş— Care?— Pre edinte le Statelor Unite.ş— Oaks? întreb vocea, în mod clar, surprins .ă ă— Da, zise Benne t t , încercând s explice asta f r să ă ă ă

înr ut easc lucrurile.ă ăţ ă— De ce? Ce voia?— Încearc s - i refac guvernul i vrea s îl ajut.ă ă ş ă ş ă— Credea m c ai ie it din joc. A a mi- ai spus mai devreme.ă ş ş— Ie isem.ş— i acum?Ş— Totul s-a schimba t – voi a i schimba t totul. Ar trebui s plecţ ă

spre Statele Unite în dou ore, s m întâlnesc cu pre edint ele .ă ă ă ş— Unde?— Habar n-am.— Cu ce o s pleci? Toate zborurile spre i dinspre Stateleă ş

Unite sunt anula te .— Nu tiu – rezolv ei cumva. Asta e tot ce pot zice. Dar dacş ă ă

tu chiar vrei s aju i i s opre ti aces te atacuri , uit de bani.ă ţ ş ă ş ăSpune- mi ce tii. O s discut cu pre edint e le . ş ă ş Îl voi convinge săac ioneze. Poate c a reu i s ajung la o în elege re cu el i în ceţ ă ş ş ă ţ şte prive te. Imunita t e . Protec ia marto rilor. Ce p rere ai?ş ţ ă

Vocea izbucni în râs.— Las- o balt , domnule Bennet t . Acum vreau cincizeci deă

milioane.— Ce? De ce?— Cincizeci de milioane de dolari, vira i în contul meu azi,ţ

replic vocea. Iar tu i Erin în avion spre Bangkok – sau nuă şprime ti nimic.ş

36

9:06 a.m.O tab r de refu g ia i din Iordaniaă ă ţ

Timp de aproape un minut, Bennet t nu spuse nimic.— O s vorbesc cu pre edint ele despre bani, rosti în cele dină ş

urm . Am îndoieli c î i va da atâ t de mult. Dar Bangkok iese dină ă ţdiscu ie.ţ

— i-am zis, Bennet t , nu e ceva negociabil. Tu i Erin veni i laŢ ş ţBangkok i gata .ş

— Nu vin la Bangkok. Nici Erin. Nici nu se pune problema.— E ti nebun? strig vocea. Nu în elegi ce se va întâmplaş ă ţ

dac nu veni i?ă ţ— Nu putem, spuse el ferm.Îi povesti, pe scur t , c are o so ie bolnav , un copil pe drum, oă ţ ă

na iune în doliu i un pre edint e care îi cere ajutorul.ţ ş ş— O s fac tot ce pot s - i ob in banii, dar numai dac îmiă ă ţ ţ ă

trimi i prin e-mail tot ce tii. Dac ,ţ ş ă într- adev r, regre i ce s-aă ţîntâmpla t , dac tu chiar î i dore ti s salvezi ni te vie i, o s faciă ţ ş ă ş ţ ăa a. Asta e în elegere a . E tot ce- mi st în putin .ş ţ ă ţă

— Nu m intere se az problem ele tale, domnule Benne t t , seă ăauzi vocea, spumeg â n d . Le am i eu pe ale mele. Te mai sun oşdat peste exact dou zeci i pat ru de ore. Fie îmi virezi celeă ă şcincizeci de milioane de dolari i e ti cu so ia pe aeropor t ul dinş ş ţBangkok, i astfel câ tigi ansa de a salva lumea, fie în elege re aş ş ş ţcade. Vei condam n a cincizeci de milioane de oameni la moar te .

i vei fi singurul vinovat . E alegere a ta, domnule Bennet t . F oŞ ăalegere în eleap t .ţ ă

Leg tura se între rups e brusc.ăInima îi b tea nebune te . Era sigur c , oricine oă ş ă fi fost omul

cu care vorbise, nu glumea deloc. Î i terse fruntea , lu o gurş ş ă ăde ap i se rug ca planul lui s func ioneze .ă ş ă ă ţ

Intr în cort i form repede un num r din Europa, care îiă ş ă ăf cu leg tur a , print r- un cablu cu fibr optic sigur, cu Centrulă ă ă ăde Comunica ii de la Raven Rock, cel mai bine ascuns bunc r alţ ăPentagonului, aflat în mun ii Catoctin, aproape de grani a dintreţ ţMaryland i Pennsylvania. Odat f cut leg tur a , ob inu un tonş ă ă ă ă ţ

repe ta t . Apoi introduse codul din nou cifre care îi f cu leg tur aă ă ăimedia t cu un colonel care lucra direc t cu secre t a r u l Ap r rii,ă ăBurt Trainor .

— Domnule Benne t t , a tept a m telefonul dumne avoas t r , ziseş ăcolonelul.

— A mers? întreb el repede. ă A i reu it s îl localiza i?ţ ş ă ţ— Sta i pu in, domnule. Aflu într- o clip .ţ ţ ăBennet t se învârtea prin cort .

tia c î i asumas e un risc enorm. Dar era sigur c procedas eŞ ă ş ăcorect . La câteva minute dup ce pre edint ele Oaks închisese,ă şun consilier principal al secre t a r u lui Ap r rii îl sunase ca să ă ăstabileasc detaliile plec rii lor din Iordania. În timp ă ă ce nori-ciuperc se în l au din pat ru ora e americane , Benne t t nuă ă ţ şezitase s spun ce se întâmplas e . La urma urmei, dac era deă ă ăacord s îl ajute pe pre edint e , trebuia s fie complet sincer cuă ş ăcei din jurul lui.

Colonelul fusese imedia t intriga t . Se oferise s urm rească ă ăfiecare apel pe care îl primea Bennet t . Pân atunci, el crezuseăc telefoanele conecta t e prin sateli t nu pot fi urm rite . Se pareă ăc nu era chiar a a. Nu avea nici cea mai mic idee despreă ş ătehnologia implica t . tia doar ce- i ceruse colonelul s fac :ă Ş ă ăimedia t ce îl contact e az miste riosul individ, s sune la postul deă ăcomand militar pe care i-l indicase i s a tept e instruc iuni.ă ş ă ş ţ

Bennet t se opri.Înc a tept a , dar tia c trebuia s se apuce de împache t a t câtă ş ş ă ă

de repede, deoarece era clar c , într- un fel sau altul, vor pleca înăcurând. Trase geama n t a n e l e mari de sub patu rile de campaniepe care le folosiser i începu s pun în ele hainele iă ş ă ă şcosmeticele . Apoi lu Bibliile, jurnalele, iă Podurile işînc rc toa re le i le puse în geanta lui mare din piele.ă ă ş

Î i porni laptopul, îi îndrep t antena spre sud i se conect laş ă ş ăinterne t prin sateli t. O clip mai târziu, î i deschidea e-mailurile,ă şpentru prima dat în câteva s pt mâni – trei sute nou sprezec eă ă ă ăi înc veneau.ş ă

Bennet t se uit pe list . Cel pu in o duzin de la mama lui, dară ă ţ ăniciunul dintre ele nu era din ultimele zile. Niciunul nu îi era defolos ca s dea de ea. A a c vor a tept a. Dou erau de la Chuckă ş ă ş ăMurray, fostul secre t a r de pres al lui MacPhe r son . Se uit peă ăele repede. Murray lucra la o car te despre adminis t ra ie iţ şîncerca s dea de el ca s îi confirme diverse detalii. Toate e-ă ă

mailurile erau irelevan te , consta t el. Se întreba dacă ăexpeditorul lor supravie uise atacurilor i rosti o rug ciuneţ ş ăpentru el i sufletul lui, pentru orice eventuali t a t e .ş

Un e-mail de la Dmitri Galishnikov îi atras e aten ia. Magna t ulţde la Medexco voia s tie unde naiba sunt el i Erin i când potă ş ş şveni la Ierusalim s ia cina cu el. Bennet t î i propuse s nu uiteă ş ăs - l sune dup ce avea s ajung în State . Nu se mai v zuser iă ă ă ă ă ă şnu- i mai vorbise r din ianuarie . Era timpul s reia leg tura cuş ă ă ăel.

Evreul rus era inginer petrolist i devenise cel mai dragşprieten al lui Benne t t înc de când lucra pe Wall Stree t .ăAdev rul era c Galishnikov fusese un om dat dracului, până ă ăcând ceva îl schimbase radical. Era bogat . Avea pute re . Aveaaproape tot ce î i dorea.ş

Dar nu chiar tot. Îl voia pe Yeshua HaMashiach, Mesia Isus.Pe atunci, i Benne t t se îndrep ta spre iad. Dar acum, prin milaş

lui Dumnezeu, cl dise o rela ie personal cu Isus. Mai mult deă ţ ăun milion de evrei Îl g siser i ei i înfiin aser mai mult deă ă ş ş ţ ăzece mii de congrega ii mesianice evreie ti de când cuţ şconflagra ia . De ce nu putea g si i Dmitri acea speran iţ ă ş ţă şierta r e care s - l îndrume spre în elegere a cu ă ţ Yeshua?

Se gândi imedia t la cuvintele lui Isus c tre Matei, dinăcapitolul 16: „Dac voie te cineva s vin dup Mine, s seă ş ă ă ă ălepede de sine, s - i ia crucea , i s M urmeze. Pentru că ş ş ă ă ăoricine va vrea s - i scape via a, o va pierde; dar oricine î i vaă ş ţ şpierde via a pentru Mine, o va câ tiga. i ce ar folosi unui om sţ ş Ş ăcâ tige toat lumea, dac i-ar pierde sufletul?”ş ă ă ş

Nu mul i oameni de pe planet câ tigase r întreaga lume laţ ă ş ăfel de repede ca Dmitri Galishnikov. Dar sufletul lui era înpericol. i nu mai avea timp. Iar inima lui Bennet t se rugŞ ăpentru el i pent ru familia lui. Se rug ca Domnul s aib milş ă ă ă ăde el. Se rug la Dumnezeul lui Abraha m, Isaac i Iacov s - iă ş ă şpogoare dragos t e a asupra lui i s - i deschid ochii, astfel încâtş ă ăs vad , s în eleag i s îl iubeasc pe Isus, a a cum f cuse iă ă ă ţ ă ş ă ă ş ă şBennet t . Da, îl costase mult. Da, îl putea costa i pe el chiar maişmult. Dar ce comoar câ tigase i ce comoar îl a tepta peă ş ş ă şGalishnikov.

Când deschise ochii, v zu un e-mail de la Natasha Barak.ăVE TI BUNE! Înc a teptân d la telefon, deschise mesajul i îlŞ ă ş şciti repede .

„Bun , Jon i Erin, eu sunt.ă şSper c o duce i bine. M rog pentru voi în fiecareă ţ ă

zi. De câteva ori pe zi. A vrea s tiu unde v g si i.ş ă ş ă ă ţMi- ar pl cea s v sun.ă ă ă

Mi- e foarte dor de voi. Dar am ni te ve ti bune! Oş şmai ine i minte pe veri oara mea? Miriam Gozol.ţ ţ şVicepre edint e la Medexco.ş

Am stat la ea, în Tiberias, când am fost dup Sululăde Cupru. În ultima sear s-a rugat cu mine! A deveni tăun discipol al lui Isus!

Are atâtea întreb ri! Am citit Biblia împreun .ă ăDomnul mi- a oferit r spunsuri chiar prin Cuvintele Lui.ăA fost atât de bine. Te rog, sun - m . Sper s prime tiă ă ă şmesajul acesta. Vreau s - i mul um e sc pentru c mi- aiă ţ ţ ăbinecuvân ta t familia.

Nu o s te pot r spl ti niciodat !ă ă ă ăCu dragost e de Isus, Natasha! ”

Lui Benne t t i se puse un nod în gât. Erin se rugase atâ t demult pent ru Natasha Barak i îi scrisese regula t , de i nu- iş şdezv luise nicioda t unde se aflau ea i Jon. Abia a tept a s îiă ă ş ş ăciteasc i ei acest e-mail.ă ş

Abia a tept a s afle i ea cât de mult crescuse tân ra eiş ă ş ăadept .ă

Dar fu surprins când consilierul secre t a r u lui Ap r rii ap ruă ă ăbrusc pe linie.

— Domnule Benne t t , avem ni te informa ii. Unele bune. Alteleş ţnu prea.

— Treci la subiect , colonele, îl zori el. L-a i g sit sau nu?ţ ă

37

12:2 9 a.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

— Domnul secre t a r James?— La telefon.— Aici Palatul de Cristal . R mâne i, v rog, s vorbi i cuă ţ ă ă ţ

POTUS.— Da, doamn .ăUrm o pauz lung , apoi un fâ âit de parazi i, dup careă ă ă ş ţ ă

pre edint e le ap s pe butonul microfonului de pe masa deş ă ăconferin e din fa a lui.ţ ţ

— Lee, tu e ti? întreb el, cu o voce precipi ta t .ş ă ă— Da, domnule, zise secre ta r u l Homeland Securi ty. Cu ce vă

pot fi de folos, domnule?Pre edinte le m sura cu pasul sala de conferin e din Centrulş ă ţ

de opera iuni al NORAD, în timp ce Bobby Caulfield se preg teaţ ăs ia noti e, iar judec toare a Sharon Summe rs lucra pe laptop,ă ţ ătasta la un memora n d u m adresa t pre edin t elui, despre oşposibil rest ruc t u r a r e a Cur ii Suprem e . În ner bda r e a lui,ă ţ ăpre edint e le abia observ ochii înro i i ai lui Caulfield iş ă ş ţ şnervozita te a din piciorul lui stâng.

— Lee, am impresia c nu prea e ti de acord cu ceea ce am deă şgând în privin a Chinei.ţ

O pauz scur t , apoi secre ta r u l r spunse:ă ă ă— Sincer , domnule pre edint e , nu pot spune c gre i i. Darş ă ş ţ

nici nu sunt sigur c e bine i nu îndr znesc s m gândesc laă ş ă ă ăconsecin ele unui r zboi nuclear cu Beijingul.ţ ă

— Nici eu. i apreciez faptul c ridici problem a asta. E unŞ ăaspec t impor tan t i trebuie discuta t .ş

— i mai e ceva.Ş— Sunt sigur, de asta te- am i sunat , zise Oaks. ara areş Ţ

nevoie de un vicepre edin te , Lee, la fel i eu. Am nevoie deş şcineva pe care îl cunosc. Cineva în care am încrede re . Cineva pecare s pot conta c îmi d sfaturi în elepte , chiar i atunci cândă ă ă ţ şnu îi e u or s o fac . i fereasc Dumnezeu s mi se întâmpleş ă ă Ş ă ăceva… Las - m s - i citesc ceva.ă ă ă ţ

Se întoarse spre judec toare a Summers , care îi întinse unăexempla r din Consti tu ie. Începu s citeasc un pasaj pe care eaţ ă ăîl subliniase .

— În cazul desti tui rii pre edin t elui sau a mor ii lui, a demisieiş ţsau a incapaci t ii de a- i exerci ta func ia i de a- i îndepliniăţ ş ţ ş şdatoria , toate îndato ri rile lui vor fi delega t e unui vicepre edint e ,şciti din Articolul II, Sec iunea 1, Clauza 6, iar Congresul areţdreptul, prin împute rnici re legal , în caz de destitui re , moar te ,ădemisie sau incapaci ta t e , atât în cazul pre edin te lui, cât i alş şvicepre edint elui, s numeasc un func iona r care va preluaş ă ă ţatribu iile în cauz , pân când incapaci ta t e a este ridica t sauţ ă ă ăeste ales un pre edint e .ş

Oaks f cu o pauz .ă ă— Într- un fel sau altul, continu el, Statele Unite vor intra înă

r zboi în urm toa re le câteva zile. Deja suntem în r zboi, de fapt.ă ă ăDoar c nu tim cu cine. Dar, oricum, avem nevoie de ună şvicepre edint e . Avem nevoie de o ierarhie clar , de o linie deş ăsuccesiune clar i încerc s îmi dau seama cum s facem astaă ş ă ăîntr- un timp atât de scurt .

Pre edinte le îi ceru lui James s - i deschid pe laptopş ă ş ăAmenda m e n t ul 25, pe care i-l trimisese judec toa re a Summe rsăprin e-mail. O clip mai târziu, secre t a r u l Homeland Securi tyăavea în fa textul – ratifica t în 10 februarie 1967. Cei doiţăb rba i îl citir cu aten ie, rând cu rând, în timp ce Caulfield iă ţ ă ţ şSumme rs îi urm re au .ă

Sec iunea 1. În cazul demiterii pre edinte lui sau înţ şcaz de deces sau demisie , vicepre edint ele devineşpre edinte .ş

— Acum, zise Oaks, doamna judec toare Summers spune că ăfunc ion m oarecum la limita Consti tu iei.ţ ă ţ

— E periculos, domnule pre edin te , r spuns e James. Oricând,ş ădar mai ales acum.

— Sunt de acord, Lee.Continu cu o alt sec iune din amenda m e n t .ă ă ţ

Sec iunea 2. De câte ori locul vicepre edin t eluiţ şr mâne vacant, pre edintele va nominaliza ună şvicepre edint e care va fi confirmat prin votulşmajorit iiăţ Congresului.

— E o exprimar e destul de clar , domnule, vorbi James.ă— A a este, îl aprob Oaks. i sta e adev ratul motiv pentruş ă Ş ă ă

care te- am suna t. Vreau s te nominalizez ca vicepre edin t e .ă şProblema este c nu avem Congres , a a c nu tiu cine vaă ş ă şconfirma nominalizar ea .

— Dumnezeule . Sunt profund onorat , domnule pre edin t e ,şdar…

Urm o pauz lung i nepl cut .ă ă ă ş ă ă— Dar ce? întreb pre edin te le într- un final, f r chef deă ş ă ă

dispute .— Ei bine, domnule, cu tot respec tul, pe lâng problemaă

consti tu ional pe care a i ridica t- o – care este serioas ,ţ ă ţ ărecunosc –, nu tiu dac în clipa asta na iunea are nevoie ca unş ă ţsecre t a r al Homeland Securi ty care a dat gre s fie promovat .ş ă

— i pe cine sugerezi s promovez, în schimb? Pe rata tulŞ ăsecre t a r al Ap r rii? replic pre edin t e le . Sau poate c ar trebuiă ă ă ş ăs îl aduc din mormân t pe rata tul directo r al CIA? Sau al FBI?ăSau pe rata tul secre t a r de stat? Sau pe rata tul direc tor alServiciilor Secre t e?

— Domnule, spun doar c …ăDar pre edint ele i-o t ie scur t .ş ă— tiu ce spui, Lee. Dar am nevoie de un vicepre edin t e – Ş ş azi.

Nu mâine. Nu s pt mâna viitoare . Nu luna viitoare . Miza e preaă ămare. Dup cum arat lucrurile acum, ar dura efectiv s pt mâniă ă ă ăpân s afl m cine din Congres mai tr ie te sau e suficient deă ă ă ă şs n tos pentru a reveni la treab . E o nebunie. Pur i simplu nuă ă ă şavem la dispozi ie atâta timp. i dac eu p esc ceva? Dac facţ Ş ă ăţ ăun atac de cord sau un cine tie mai ce în urm toa re le zile sauş ăs pt mâni? Având în vedere trecu tul meu medical, orice eă ăposibil, nu? Numai c , uit - te la sec iunile 3 i 4 i l mure te- mă ă ţ ş ş ă ş ăcum s facem.ă

Continua r s se uite pe text, absorbi i.ă ă ţ— Domnule pre edin te , observ James, în cele din urm , dacş ă ă ă

în eleg bine, i cred c a a e, toate acele linii de succesiuneţ ş ă şprovizorii in de prezen a unui vicepre edint e validatţ ţ şconsti tu ional, pe care noi nu îl putem avea, pent ru c nu avemţ ăun Congres .

— Exact, Lee, dar eu merg înainte, oricum.— Ce vre i s spune i, domnule?ţ ă ţ

— Judec toa re a Summe rs i cu mine am discuta t asta înă şdetaliu, explic Oaks. Dânsa a fost de acord c trebuie s neă ă ămi c m repede i hot râ t , pent ru a proteja ierarhia i linia deş ă ş ă şsuccesiune. A adar, în prezen a judec torului, te nominalizez caş ţ ăvicepre edint e al Statelor Unite. Transmit Congresului oşscrisoare în absen i vei fi învestit în func ie de unţă ş ţ judec torăfederal din Philadelphia. Deja e în drum spre Mount Weathe r . Artrebui s fie acolo cam într- o or . Apoi o s î i încredin eză ă ă ţ ţportofoliile Secre t a r ia t ului de stat , Trezore r iei i cel alşHomeland Securi ty. Avem multe de f cut i nu reu esc singur .ă ş şContez pe ajutorul t u?ă

— Sigur c da, domnule pre edint e . Dar v întreb din nou:ă ş ădate fiind circums ta n ele, sunte i sigur c totul va fi legal?ţ ţ ă

— Ca s fiu absolut sincer, Lee, în clipa asta, nu sunt sigur deănimic.

*Nici iadul nu e a a de mânios ca o femeie respins .ş ăIar Indira Rajiv era mai furioas ca niciodat . Î i asumas e ună ă ş

risc enorm. Încercas e s ia leg tur a cu singurii doi oameni dină ălume în care credea c poate avea încrede r e – Jon i Erină şBennet t iar ei o refuzase r .ă

Nu tiau c e vorba despre ea, desigur . Ar fi fost prea mult,ş ăcel pu in deocamd a t , de aceea î i distorsionas e elect ronicţ ă şvocea, când îl sunase pe el. Dar chiar nu avea pe cine altcinevas sune. Doar nu era s îl sune chiar pe pre edint e . Abia îlă ă şcuno tea , iar ea era, la urma urmelor, pe lista FBI cu cei maişc uta i oameni. De ce ar crede- o? Ce în elege re s fac ? Eraă ţ ţ ă ăvinovat de tr dare . O a tepta pedeaps a cu moar tea .ă ă ş

tia c familia Bennet t era singura ei op iune. Dac reu ea sŞ ă ţ ă ş ăajung la ei, cei doi, la rândul lor, ajungea u la pre edin t e . Ei îlă şvor face s asculte . Vor rezolva situa ia. Dar trebuia s seă ţ ăîntâlneasc cu ei.ă

Trebuia s le spun ce f cuse i de ce i cât de r u îi p rea,ă ă ă ş ş ă ăiar asta fa în fa . Trebuia s îi priveasc în ochi. Avea nevoieţă ţă ă ăca ei s - i vad remu ca re a , altfel n-ar fi crezut- o.ă ă ş

Poate n-ar fi trebui t s cear bani, se gânde a, în timp ceă ăm sura micu ul ei birou f r feres t r e , fuma igar de la igar iă ţ ă ă ţ ă ţ ă şbodog nea. Poate c era prea mult. Poate c merse se preaă ă ădepar t e . Dar, nu, Benne t t nu obiectase când venise vorba debani, nu- i a a? Promisese c îi face rost de ei. Singurul punct înş ă

care chiar o refuzase fusese cel legat de c l toria la Bangkok.ă ăBrusc, Rajiv sim i o urm de simpatie pent ru Erin i pent ruţ ă ş

micu ul bebelu care cre tea în pântecele ei. Nu- l puteaţ ş şînvinov i pe Jon pentru c nu voia s - i târasc nevas ta bolnavăţ ă ă ş ă ăi gravid pân în Asia. Totu i, cu cât se gândea mai mult, cuş ă ă ş

atât devene a mai hot râ t . Nu avea alt cale.ă ă ăÎ i lu telefonul, se uit pe lista de contac t e i form un num rş ă ă ş ă ă

din Amman. Sun de ase ori, dar, în cele din urm , primi ună ş ăr spuns.ă

— Alo, Jamal?— Cine e? întreb suspicioas vocea de la cel lalt cap t.ă ă ă ăRajiv îi spuse numele ei de cod, cel pe care îl folosea pe

vremuri, la Langley, iar el se relax .ă— Cu ce te pot ajuta, vechea mea prieten ?ă— Ai vrea s câ tigi repede ni te bani?ă ş ş— Cât?— Un milion.— Dinari?— Nu, dolari.— Glume ti.ş— Nu, zise Rajiv. O s - i virez jum ta te acum, jum ta te laă ţ ă ă

livrare.— Ce trebuie s livrez?ă— Oameni.— Ce fel de oameni?Rajiv îi explic cine erau Jon i Erin Bennet t . Îi spuse c vor fiă ş ă

în drum spre Amman, în curând.— Nu trebuie s ajung la aeropor t , insist ea. Trebuie s îiă ă ă ă

iei înainte. Du- i la vechea pist pe care o foloseam noi.ă— Cea din apropie re de Madaba?— Da, aia. Adu- i la mine. O s trimit ni te oameni cu care o să ş ă

te întâlne ti pe un aerodrom privat. Atunci o s - i prime tiş ă ţ şdiferen a de bani.ţ

Rajiv avea o singur condi ie: s nu le fac absolut nimic celoră ţ ă ădoi Bennet t .

38

10:5 1 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Bennet t nu avea timp de discu ii.ţTrebuia s fie la aeropor tu l din Amman pân la prânz i dejaă ă ş

era aproape unsprezec e . Dar doctorului Kwamee nu- i pl ceaădeloc situa ia.ţ

— V spun cât se poate de sincer, domnule Benne t t , insista el,ănu cred c este în elept s o deplasa i pe so ia dumne avoas t r .ă ţ ă ţ ţ ăÎn eleg c ave i o întâlnire urgen t în str in ta t e . Bun. Darţ ă ţ ă ă ămerge i f r ea. Nu- i pune i via a în pericol. O voi ine subţ ă ă ţ ţ ţsupravegh e r e câteva zile – nu mai mult de o s pt mân . Când vaă ă ăfi preg ti t , v promit, o trimit la dumneavoas t r , oriunde a i fi.ă ă ă ă ţÎntre timp voi avea grij de ea personal. Ave i cuvântul meu!ă ţ

Bennet t nu voia s aud . Nu avea de gând s o lase acolo.ă ă ăTranspor t ul ei era acum un risc, tia, dar nu avea de ales. Erinşînc dorme a. Nu voia s o trezeasc i nici s - i explice ce seă ă ă ş ăîntâmpl . Nu înc . Ar fi dat- o peste cap, iar ea avea nevoie deă ăodihn , înainte de toate. Se l sa condus de credin , nu deă ă ţăsim uri.ţ

— Erin vine cu mine, zise el ferm, îngrijora t c - i pierdeaă şr bdare a . Cu tot respec tul , doctore Kwamee – i apreciez tot ceă şa i f cut pentru noi, sincer –, nu v cer permisiune a . V cer sţ ă ă ă ăm ajuta i.ă ţ

— În eleg. V spun doar c este un risc foarte mare.ţ ă ă— În eleg pe deplin riscul.ţ— Nu cred.— Nu conteaz , zise Benne t t , sim ind cum îi cre teă ţ ş

ner bda re a , trebuie s m mi c repede.ă ă ă şÎl privea pe doctor în ochi, iar acesta renun în cele dinţă

urm .ă— Trebuie s o duce i la Amman? întreb el.ă ţ ă— Da.— i de acolo ave i cu ce s merge i mai depar t e?Ş ţ ă ţ— Da. Totul e preg ti t .ă— Ve i avea un doctor la bordul avionului?ţ

— Sigur c da. Le-am explicat situa ia ei i am fost asigura t că ţ ş ăvom avea tot ce e necesa r .

— ti i c nu avem niciun elicopte r aici, acum?Ş ţ ăBennet t d du din cap.ă— Va trebui s o ducem cu ambulan a, explic doctorulă ţ ă

Kwamee.— Sigur c da.ă— Sunt cam optzeci de kilomet r i i, dup cum ti i, drumurileş ă ş ţ

sunt foarte rele. Fuseser rele i înainte de toate distruge r ileă şastea. Dar acum…

— În eleg. Acum, v rog, trebuie s ne mi c m repede.ţ ă ă ş ăNu avea de gând s îi spun ce inten iona, chiar dac eraă ă ţ ă

omul care salvase via a so iei lui. Dar planul pe care îl aveaţ ţtrebuia urmat pas cu pas i tia c nu are timp de pierdu t .ş ş ă

Agen ia de Securi t a t e Na ional reu ise s localizeze apelulţ ţ ă ş ătelefonic într- o cl dire de birouri din centrul Bangkokului.ăFor ele speciale americane fusese r trimise acolo imediat , sţ ă ăfac o razie i s dea de urma celui care sunase . Ca s câ tigeă ş ă ă ştimp, secre ta r u l Ap r rii autorizase personal transfe r a r e a aă ădou zeci i cinci de milioane de dolari în contul miste riosuluiă şapelan t . În plus, el trimisese un mesaj, prin interme diul b ncii,ăcum c cealalt jum tate din sum va fi pl tit îndat ceă ă ă ă ă ă ăBennet t prime te e-mailul cu detaliile conspira iei, persoaneleş ţimplicate iş atacurile pl nuite , informa ii care s poat fiă ţ ă ăverificate , iar planurile dejucat e .

Dar mesajul lui Trainor , via Benne t t , pentru „voce”, ar ta clarăc guvernul american nu oferea un cec în alb. Nu vor pl ti iă ă şpentru alte informa ii. Povestea asta nu se va repet a . Trainorţavea o list cu întreb ri foar te exacte la care voia r spunsu ri ,ă ă ăînainte ca jum tate a cealal t s fie virat .ă ă ă ă

Bennet t îi spusese secre t a r u lui Ap r rii c era dispus să ă ă ămearg la Bangkok, în ciuda st rii în care se afla Erin, dac eraă ă ănevoie. Nu voia, desigur , dar dac pre edint ele avea nevoie deă şel nu va zice nu. Trainor nici nu voise s aud . Pre edinte le aveaă ă şnevoie de sfaturile lui, nu de un sacrificiu din partea lui, i nuşîndr znea s îi pun via a în pericol. Ultimul lucru pe care i-lă ă ă ţ şdorea era repet a r e a dezast ru lui din Moscova, când Jon i Erinşfuseser re inu i de Yuri Gogolov i brutele lui, iar Erin fuseseă ţ ţ ştortu r a t pân aproape de limit .ă ă ă

A a c celor doi li se ordonas e întoarce r e a în Statele Unite, laş ă

„Palatul de Cristal” aflat în adâncul muntelui Cheyenne. Acolo îivoia pre edin te le . Acolo îi voia i secre t a r u l Trainor. i a a aveaş ş Ş şs fie.ă

Pân una- alta, ca s mai câ tige timp i s in leg tur a cuă ă ş ş ă ţ ă ă„vocea”, fusese cump ra t un bilet clasa întâi pe ruta Iordania-ăRoma- Bangkok, pe numele lui Jon Benne t t , cu c a rdul lui. Unagent CIA care lucra în Europa i care sem na cu Bennet t aveaş ăs primeasc pa apor tul lui i avea s se urce în avionulă ă ş ş ă sprecapitala thailandez , în caz c cineva le urm rea mi c rile.ă ă ă ş ăTotu i, ei sperau ca, pân la ateriza r ea avionului, o echip Deltaş ă ăForce s fie deja în locul unde fusese detec t a t apelul telefonic iă şmilitarii americani s fie gata s opreasc toate viitoareleă ă ăatacuri.

Era un plan cu b taie lung , tiau, dar p rea s fie singura loră ă ş ă ăop iune.ţ

Întreag a ac iune era strict secre t . Benne t t nu trebuia s sufleţ ă ăun cuvânt nim nui, cu atât mai pu in unui medic al Na iuniloră ţ ţUnite, pe care abia îl cuno tea . Tot ce trebuia s tie doctorulş ă şKwamee era c aveau nevoie s plece urgen t spre capitalaă ăIordaniei. Motivul era treaba lor, nu a lui.

— Foarte bine, zise doctorul, în cele din urm . V voi înso i iă ă ţ şvoi lua cu mine cele mai bune asisten t e , ca s m asigur c esteă ă ătrata t cum trebuie.ă

— Nu. Nu v pot cere a a ceva.ă ş— V rog, domnule Bennet t , m simt obligat s v ajut, insistă ă ă ă ă

doctorul Kwamee. ara dumneavoas t r a suferi t prea mult. LaŢ ăfel dumneavoas t r i so ia. Dac pot s fac ceva ca s v u ureză ş ţ ă ă ă ă şsuferin a, chiar i un pic, atunci nu m dau înd r t . V rog, doarţ ş ă ă ă ăpân la Amman, apoi ne vom lua la reveder e .ă

Protes t din nou, dar era din ce în ce mai clar c doctorul seă ăhot râse deja. Nu avea de gând s se r zgânde a sc . Bennet t eraă ă ă ăimpresiona t , dar îngrijora t . Omul nu era doar un medic excelen t .Avea o inim miloas . Dar nu de asta aveau ei nevoie în acelă ămoment. Aveau nevoie de discre ie. Aveau nevoie deţ intimita t e .Trebuiau s ajung singuri în custodia guvernului american , câtă ăde repede posibil, înainte ca vreo persoan aflat în leg tur cuă ă ă ă„vocea” s - i dea seama ce aveau de gând s fac .ă ş ă ă

Totu i, nu prea tia cum s refuze bun ta t e a acelui om. Cuş ş ă ăsiguran , Erin avea nevoie de cea mai bun îngrijire medicalţă ă ăpe drum i nu- i permitea u s - l fac pe doctorul Kwamee sş ş ă ă ă

devin suspicios. A a c încerc s se poar te cât de normală ş ă ă ăputea.

— Sunte i foarte amabil, zise el, strângâ n d puternic mânaţdoctorului. Mul umesc foarte mult.ţ

— Cu mare pl cere. Acum, merge i i termina i de f cută ţ ş ţ ăbagajele. Eu voi chema asisten t e le , s o duc pe doamnaă ăBennet t la ambulan , i ne întâlnim la poar ta din sud, în zeceţă şminute.

Benne t t aprob din cap i-i mul umi înc o dat , dar omul nu- lă ş ţ ă ămai auzea deja.

— Gr be te- te, prietene , rosti doctorul Kwamee. Ai spus chiară ştu – nu avem timp de pierdu t .

39

1 1.06 a.m.O tab r de refug ia i din nordul Iordani e iă ă ţ

Cu gen ile în mâini, Benne t t v zu, în sfâr it, ambulan aţ ă ş ţapropiindu- se.

Dar, în timp ce oprea, îl auzi pe doctorul Kwamee strigând:— Domule Benne t t , domnule Benne t t , urca i repede, ave i unţ ţ

apel telefonic.— Sta i s arunc astea în spate , zise el, dar doctorul s ri de peţ ă ă

scaunul de lâng ofer i-i lu gen ile.ă ş ş ă ţ— Te rog, prietene , e un telefon foarte impor tan t , insistă

doctorul, ar tând spre telefonul conecta t prin sateli t , aflat peălocul pasage rului.

— Dar so ia mea?ţ— Va fi bine, insist el, tr gându- l pe Benne t t spre el iă ă ş

optindu- i la ureche: Te rog, prietene , e cineva de la cabinetulşprim- minist rului Doron pe fir. Spune c e urgen t . Iau eu gen ile.ă ţAm eu grij de tot. Dar, te rog, gr be te- te.ă ă ş

Bennet t era uimit.— David Doron? întreb el, nevenindu- i s cread .ă ă ă— Da. A teapt la telefon.ş ă— Imedia t .Trebuia s o vad pe Erin, s o s rute i s - i spun c totul vaă ă ă ă ş ă ă ă

fi bine.În ciuda protes t elor doctorului, deschise u a din spate aş

ambulan ei i le salut pe cele dou asisten t e care aveau grijţ ş ă ă ăde so ia lui.ţ

— Doarme, domnule Benne t t , zise una.Ar ta atât de lini tit . Nu era momentul s o trezeasc . Voră ş ă ă ă

vorbi mai târziu. Aveau atâ tea de recupe r a t , atâ t de multe s - iăpovestea sc . Dar îi a tepta un zbor lung pân acas .ă ş ă ă

Închise u a, fugi în fa , urc , lu telefonul i se uit laş ţă ă ă ş ănumele apelan tului.

— Biroul prim- minist rului – linie sigur , citi el.ăChiar era de la biroul premierului. Doron era ultima persoană

cu care voia s vorbeasc în acea clip . Era la începutul uneiă ă ă

opera iuni foarte delica te . Nu avea timp de taclale cu eful celeiţ şmai bune agen ii de informa ii din lume.ţ ţ

— Alo, f cu Bennet t , timid.ă— Cine sunte i? întreb vocea t ioas a unei femei israeliene .ţ ă ă ă— Jon Bennet t . Cine sunte i?ţ— Jonathan Meyers Benne t t? continu femeia, ignorându- iă

întreba r e a .— Da, doamn . Cu cine vorbesc?ă— V rog, r mâne i pentru prim- minist ru, zise femeia simplu.ă ă ţ

Tocmai încheie o convorbire telefonic cu secre t a r u l genera lăLucente . Apoi va veni s vorbeasc cu dumneavoas t r .ă ă ă

— Mul umesc. A tept.ţ şFemeia îl puse pe a tepta r e i, curând, auzi o versiuneş ş

instrum e n t a l a ă Hatikva, imnul na ional israelian. Încerc s - iţ ă ă şdea seama cum reu ise Doron s dea de el. El i Erin p r sise rş ă ş ă ă ăAmerica în februa rie i inten iona t veniser în aceas t tab r aş ţ ă ă ă ăNa iunilor Unite f r s spun nim nui, cu excep ia mamei lui.ţ ă ă ă ă ă ţNu voiau publicita te . Nu voiau s corespond eze cu nimeni. Nuăvoiau s comunice cu nimeni din afara taberei, cu atât mai pu ină ţcu cineva din lumea politic . Voiau doar să ă dispar i s facă ş ă ăceva bun. Totu i, se pare c to i tiau unde se aflau. ş ă ţ ş Cum? Dece? Nu în elegea.ţ

Doctorul Kwamee închise u ile din spate ale ambulan ei i s riş ţ ş ăpe locul oferului. Aprinse luminile de semnalizar e , din fericire,şnu porni i sirena , demar în tromb i ie i pe poar ta de sud aş ă ă ş ştaberei , p zit stra nic. O clip mai târziu, se îndrep ta u spreă ă ş ăora ul Umm Qais, cunoscu t i ca Gadara , mergâ nd spreş şAutost rad a 15 – principala arte r nord- sud –, care avea s - i ducă ă ădirect spre Amman.

În timp ce se deplasau print re gropile multe i uneori mari iş şprint re ma inile militare carboniza t e aflate pe margine, distruseşde r zboi, Benne t t se gândea c avea s dureze ceva mai multă ă ăde o or pân s ajung la aeropor t . Se gândea c în ritmulă ă ă ă ăacela vor fi noroco i dac vor ajunge în dou ore. Adev rul eraş ă ă ăc habar n-avea ce trebuie s fac dup aceea .ă ă ă ă

Leg tura lui militar , colonelul care lucra pentru secre t a ru lă ăTrainor , îl asigura se c se vor întâlni cu cineva la sediul regionalăde opera iuni al CENTCOM, aflat într- unul dintre hanga re l eţaflate la marginea aerodrom ului . Dar nu- i spusese ce fel deavion vor folosi pent ru a p r si ara. La urma urmelor, traficulă ă ţ

aerian comercial din Amman era destul de sl bu în acele zile.ă ţMajorita t e a pistelor erau pline, zi i noapte , de avioane militareşuria e – C-5 Galaxy, C-17 Globemas t e r i C-141 Starlifte r –, careş şaduceau ajutoare umani ta r e pent ru taberele de refugia i dinţIordania, Siria i din Valea Bekaa, Liban. Niciunul dintre eleş nuera potrivit pentru zborul lor spre Statele Unite. Niciunul nudispune a de dot rile medicale de care avea nevoie Erin. Totu i,ă şcolonelul insistase s vin în capitala Iordaniei pân la prânz,ă ă ăasigurâ nd u- l c totul va fi pus la punct pân atunci. Bennet t seă ăruga s fie a a.ă ş

Hatikva o lu de la începu t . Înc a tept a . Se uit pe geam, laă ă ş ăpeisajul care i se derula în fa a ochilor. El i Erin nu avusese rţ ş ătimp pentru a vedea împrejur imile. Nu avusese r timp deăplimb ri, nici de citit ghiduri turistice sau c r i de istorie, cumă ă ţnu avusese r prea mult timp nici pentru odihn i relaxare .ă ă şImpresiona i de toat suferin a din jurul lor, nu crezuse r c eţ ă ţ ă ămomentul s se plimbe, s exploreze locurile sau s înve e maiă ă ă ţmulte despre ele, dar acum Benne t t î i dorea s fi ie it prin zonş ă ş ăm car pent ru un weekend sau dou .ă ă

La urma urmei, Gadara fusese unul dintre cele zece ora eşconst rui t e de romani, din grupul Decapolis. Isus st tuse un timpăacolo, pe malul de r s rit al râului Iordan, predicând c in a,ă ă ă ţînv ându- i pe oameni dragos t e a unui Dumnezeu atotpu te r n icăţpentru cei p c to i i demonst r â n d u- i acea dragos t e cu pute reă ă ş ş şi autori t a t e . Tot aici, Isus f cuse unele dintre cele maiş ă

cunoscu t e miracole ale Sale.i-o aminti pe Erin înghiontindu- l, într- o noapte de la sfâr itŞ ş

de martie sau începu t de aprilie. El adormise deja, dup o ziăfoar te grea. i ea era extenua t , dar înc era treaz i citeaŞ ă ă ă şScriptu r a . Cum se întâmpla ades, tocmai g sise un pasaj peăcare, pur i simplu, nu rezista s nu i-l citeasc i lui. De dataş ă ă şaceea era din Matei, capitolul 4:

Isus str b tea toat Galilea, înv ând pe norod înă ă ă ăţsinagogi, propov duind Evanghelia împ r iei, iă ă ăţ şt m duind orice boal i orice neputin care era înă ă ă ş ţănorod.

I s-a dus vestea în toat Siria; i aduceau la El peă şto i cei ce sufereau de felurite boli i chinuri: pe ceiţ şîndr ci i, pe cei lunatici i pe cei sl b nogi; i El îiă ţ ş ă ă ş

vindeca.Dup El au mers multe noroade din Galilea, dină

Decapole, din Ierusalim, din Iudea i de dincolo deşIordan.

Bennet t înc auzea fiecare cuvânt al ei, ca i cum i-ar fi citită şchiar în acea clip . Înc o putea vedea subliniind pasaje cu acelă ăcreion galben, citind cu lante rn a sub stele. Înc o auzeaăîntrebân d: „Decapolis – ai auzit, Jon? E chiar aici! Aici undesuntem noi! ” Sincer , nu- i amintea s - i fi r spuns prima dat .ş ă ă ăProbabil c adormise , dar câteva minute mai târziu ea îlăînghiontise din nou. De data aceea citea din Matei, capitolul 8:

Când a ajuns Isus de partea cealalt , în inutulă ţGadarenilor, L-au întâmpinat doi îndr ci i, care ie eauă ţ şdin morminte . Erau a a de cumpli i, c nimeni nuş ţ ăputea trece pe drum ul acela.

i iat c au început s strige: „Ce leg tur esteŞ ă ă ă ă ăîntre noi i Tine, Isuse, Fiul lui Dumnez e u? Ai venit aicişs ne chinuie ti înainte de vreme?ă ş ”

Departe de ei era o turm mare de porci, careăp teau.ăş

Dracii rugau pe Isus i ziceau: „Dac ne sco i afarş ă ţ ădin ei, d -ne voie s ne duce m în turma aceea deă ăporci.”

„Duce i- vţ ă”, le-a zis El. Ei au ie it, i au intrat înş şporci. i deodat toat turma s-a repezi t de pe râp înŞ ă ă ămare, i a pierit în ape.ş

Porcarii au fugit, i s-au dus în cetate de au poves ti tştot ce se petrecus e i cele întâmplate cu îndr ci ii.ş ă ţ

i iat c toat cetatea a ie it în întâmpinarea luiŞ ă ă ă şIsus; i, cum L-au v zut, L-au rugat s plece din inutulş ă ă ţlor.

„Gadarenii, Jon – asta e Gadara. E chiar aici ”, îi optise ea dinşnou, cu o privire de copil i cu o emo ie care îi f cea pielea deş ţ ăg in chiar i acum, la atâ tea luni de atunci. O iubea pe femeiaă ă şasta. Iubea tot la ea, în special dragos t e a ei pent ru Isus i inimaşplin de compasiune pentru oamenii afla i în suferin .ă ţ ţă

Apoi un gând îl izbi ca i cum însu i Dumnezeu i l-ar fi optitş ş şla ureche: existase vreoda t un timp când aceas t par te de lumeă ă

nu fusese un câmp de b t lie între Isus i demoni?ă ă ş

40

1 1:20 a.m.Autos trad a 15, mergâ n d în sud, spre Amma n

— Jonathan, tu e ti?şBrusc, Benne t t se îndrep t pe scaun. Nu auzise vocea aceeaă

din ianuarie i sim i cum un val de aminti ri i de imens respec t îlş ţ şinvad .ă

— Shalom, domnule prim- minist ru. Boker tov 4. Ce onoare!— Shalom, Jonathan – te rog, onoare a e a mea, zise Doron, cu

o voce oarecum familiar , dar ferm , îmi pare foar te r u s audă ă ă ăde boala lui Erin, dar am aflat i ve tile bune. ş ş Mazel tov 5, tinere!Vei fi un tat minuna t .ă

Bennet t era uimit. Nimeni nu tia c Erin era îns rcina t . Deş ă ă ăunde aflase Doron?

— Sunte i foarte amabil, dar cum a i aflat?ţ ţ— Nu po i ine secre te fa de omul care posed Chivotulţ ţ ţă ă

Leg m â n t u lui , r spu ns e Doron râzând. Uite ce e, Jonathan, e oă ăzi teribil , în ciuda binecuvân t r i i tale personale. N-am cum s - iă ă ă ţspun cât de r u îmi pare pent ru tine, pent ru întreag a ta ar iă ţ ă şpentru dragul meu prieten Jim MacPhe r son i minuna t a luişfamilie.

— Mul ume s c, domnule, cuvintele aces te a înseamn foarteţ ămult pent ru mine.

— Eu i Jim MacPher son am avut multe neîn elege r i , dupş ţ ăcum tii, continu prim- minist rul, dar chiar îl conside ra mş ăprietenul meu, iar so ia mea o iubea pe Julie ca pe o prietenţ ăfoar te drag . Chiar nu ne vine s crede m c nu mai sunt.ă ă ă

— Nici mie, domnule prim- minist ru. Îmi tot spun c e unăco m ar din care m voi trezi curând.ş ă

— A vrea i eu s fie a a. Toat povestea asta m dezgus t iş ş ă ş ă ă ă şm tem c va fi din ce în ce mai r u. Îmi cer scuze c te sun să ă ă ă ăî i dau ni te ve ti proast e .ţ ş ş

4 Bun diminea a, în ă ţ limba ebraic (n. tr.).ă

5 Felicit ri, în limba ebraic (n. tr.).ă ă

— Ce vre i s spune i, domnule? întreb Benne t t , întrebân d u-ţ ă ţ ăse cum naiba putea fi mai r u de atât . Ce mai e?ă

— Ei bine, în primul rând, tu i Erin sunte i în pericol.ş ţ— Da? De ce?— tiu c ai vorbit mai devrem e cu pre edint ele Oaks. i tiuŞ ă ş Ş ş

totul despre opera iune a din Bangkok.ţBennet t era uimit, dar surprinde r e a lui se transform repedeă

în furie. Serviciile secre t e israeliene îi urm rea u telefonul? Îiăascultau convorbirile? De ce? i de cât timp?Ş

— Da, Jonathan, te supraveghe a m, zise Doron, înainte ca el săîntrebe . Facem asta de când ai ajuns în Iordania .

— Dar de ce, domnule? spuse, încercând s nu lase s se vadă ă ăce simte.

— Pentru c tu ai g sit comorile Templului.ă ă— i?Ş— i î i sunt dator.Ş ţ— Cu ce?— Cu orice pot face ca s te in în via , prietene .ă ţ ţă— Nu în eleg – i de ce suntem în pericol?ţ ş— Nu fi atât de naiv, prietene . Mossadul a captu ra t i a ucis oş

gr mad de membri ai Legiunii, oameni care erau implica i înă ă ţvânarea comorilor Templului, care voiau s -mi omoare echipa deăarheologi i consilieri. Iar americanii tocmai l-au ucis peşUmber to Milano, num rul doi al Legiunii. Dar tu tii foarte bineă şc nici noi, nici americanii nu putem controla aceas t grupa re .ă ăSunt mul i, prea mul i.ţ ţ

— Tot nu în eleg.ţ— Cine vrea s m împiedice s const ruiesc al Treilea Templuă ă ă

e înc viu; nu se va opri pân când eu nu m voi opri, i nu amă ă ă şde gând s o fac. Din punct de vedere tactic, opera iune a deă ţoprire a const rui rii Templului e condus de Legiune. Atât tim.ă şCe nu tim este cine îi conduce din punct de vedere stra tegic.şCine le d ordine? i care e scopul lor final? Oprirea lucr rilor laă Ş ăTemplu e tot ce vor? Sau pun la cale ceva mai mare? Noi îivân m pe conduc to rii grup rii înc de când voi a i descope r i tă ă ă ă ţsecre tul Sulului de Cupru, dar de un lucru am fost mereu sigur:oricine ar fi încerca t s te omoare înainte, Jonathan, va veniădup tine din nou. Po i fi sigur.ă ţ

— Dar de ce eu? Eu m- am retras , nu mai fac par te din re ea.ţNu sunt relevant .

— Dimpotriv ,ă domnule Benne t t . Tu, prietene , e ti verigaşlips .ă

— Adic ?ă— Oricine ar fi eful Legiunii, crede c tu e ti veriga careş ă ş

duce la comori. E ti leg tur a cu mine. Erai leg tur a cuş ă ăpre edint e le MacPher son. Acum, e ti leg tur a cu pre edint eleş ş ă şOaks. Dac cineva vrea s ajung la mine sau la Oaks, nuă ă ătrebuie decât s te r peasc pe tine i pe Erin, s v tortur ezeă ă ă ş ă ăf r mil , s trimit un mesaj pentru mine sau pent ruă ă ă ă ăpre edint e , în care s cear orice vrea i… noi ce s facem? Sş ă ă ş ă ăneg m prietenia cu tine? S te abandon m? Israelul nu- i poateă ă ă şpermite ca tu s cazi în mâinile inamicului, Jonatha n. Tu i Erină şa i devenit prea valoro i. Americanii n-or vedea lucrurile a a,ţ ş şdar noi da. Cu siguran .ţă

— Sigur c apreciez. Dar, cu tot respectu l, domnule prim-ăminist ru , chiar cred c supraap r e ci a i amenin a re a .ă ţ ţ

— Deloc. Eventual o subes timez. De aceea , dup ce tu i Erină şa i descope r i t Chivotul i comorile Templului, am ordona t celorţ şde la Mossad s pun o echip s v urm reasc dou zeci iă ă ă ă ă ă ă ă şpatru de ore din dou zeci i pat ru. S fie pe urmele voast re .ă ş ă

Bennet t se uit în oglinda lateral a ambulan ei i v zu ună ă ţ ş ăFord Expedition negru la vreo jum tat e de kilomet ru în spateleălor.

— E una dintre ma inile voastre? întreb el.ş ă— Da, confirm Doron.ă— Câ i sunt?ţ— În ma in ?ş ă— Da.— Patru.— Înarm a i?ţ— Foarte .— Ei sunt to i? încerc Bennet t s afle.ţ ă ă— Nici vorb .ă— A i avut agen i Mossad i în interiorul taberei?ţ ţ ş— Desigur .— Unde?— Pe platformele de înc rcar e , în sala de mese, la infirmerie –ă

peste tot, explic Doron. La sfâr itul fiec rei zi, Avi Zadok îmiă ş ătrimitea personal un rapor t în care m asigura c amândoiă ăsunte i bine.ţ

— Habar n-am avut, m rtur isi el.ă— Asta i era ideea. N-am vrut s intervenim în munca taş ă

umani ta r . Am vrut doar s fii în siguran . Dar, trebuie să ă ţă ăspun, Jonathan, sunt mai impresiona t de credin a voast rţ ăprofund decât am fost vreoda t .ă ă

— Credea m c nu ne vede nimeni.ă— De asta m- a i impresiona t atâ t de mult.şBennet t înc încerca s proceseze toate aceste informa ii, î iă ă ţ ş

trecu mâna prin p r i mai arunc o privire la SUV-ul care îiă ş ăurm re a .ă

— A i avut agen i i în clinic ?ţ ţ ş ă— Sigur c da.ă— Cum ar fi?— De exemplu, b rbatul care st lâng tine.ă ă ăSe întoars e spre doctorul Kwamee.— Dumneavoas t r ? întreb el, neîncrez tor .ă ă ăOmul d du din cap.ă— Deci nu e ti din Ghana?ş— Etiopia, de fapt.— Falasha?Doctorul Kwamee d du iar din cap, spunând:ă— Eu i so ia mea am fugit în Israel în 21 noiembrie 1984.ş ţ— Opera iune a Moise?ţ— Da. Am f cut par te din primul transpor t aerian i, pentru că ş ă

eram doctor i vorbea m engleza i franceza, plus câteva dialecteş şafricane, am fost repede recru t a t de… ti i dumneavoas t r deş ţ ăcine. Restul e istorie, cum se zice. Lucrez pentru ei – mai multsub acoperi re – de atunci.

— Dar chiar e tiş medic, nu? întreb Benne t t , amintindu- iă şbrusc, de Erin i de îngrijirile pe care le primise.ş

— Da, da, sigur c da, îl asigur Kwamee, continuân d să ă ăconduc spre sud, ca s ajung la Amman pân la prânz. Cuă ă ă ădiplom , colit întâi la Paris. Apoi, am lucra t în mai multe tabereă şde refugia i din Africa, la începutul anilor ’80, dup care am fostţ ătrimis s lucrez o vreme la Hadass ah , când am venit pentruăprima dat în Israel i am înv at ebraica.ă ş ăţ

Bennet t r sufl u ura t c so ia lui fusese trata t de un doctoră ă ş ă ţ ăprofesionis t , care nu era doar spion.

— Ei bine, domnule prim- minist ru, m tem c un mul umescă ă ţnu va fi suficient , dar o s o spun, oricum. Mul umesc. În numeleă ţ

amânduro r a . Mul umesc.ţ— Cu pl cere, r spuns e Doron. Îmi pare r u doar c oameniiă ă ă ă

no tri nu au reu it s o ajute pe Erin mai repede, când s-aş ş ăîmboln vit. To i erau înainte de schimbare a turei i erau într- oă ţ şconferin cu direc to rul Mossadului. Dar m bucur c totul s-aţă ă ărezolvat , pân la urm .ă ă

— La fel i eu. Dar trebuie s v întreb ceva.ş ă ă— Ce anume?— A i zis c ti i de opera iune a în care sunt implica t acum?ţ ă ş ţ ţ— Categoric. De fapt, i-am ajuta t pe cei de la Agen ia deţ

Securi ta t e Na ional s localizeze telefonul i îi ajut m pe b ie iiţ ă ă ş ă ă ţdin Depar ta m e n t ul Ap r rii s adune o echip în Bangkok, chiară ă ă ăacum, în timp ce vorbim.

— A adar , crede i c oricine m- ar fi sunat spune adev rul iş ţ ă ă şchiar este implicat în atacuri?

— Sincer , Jonathan, înc nu pot afirma nimic, recunoscuăDoron. În mod evident , tia de atacurile care urmau. Asta îmişsugere az c este implicat . Dar dac într- adev r e capabil să ă ă ă ăopreasc alte atacuri , asta nu tiu. E prea devreme s mă ş ă ăpronun .ţ

Bennet t sim i cum îl n p de te un val de vin .ţ ă ă ş ă— Trebuia s sun la Casa Alb sau la FBI înc de când am fostă ă ă

sunat prima dat .ă— E OK. A f cut- o echipa mea în locul t u.ă ă— Cum?— Imedia t ce am intercep t a t convorbirea i am auzitş

amenin are a , Avi Zadok a încerca t s - l contac t eze pe Dannyţ ăTracker , la Langley, odihneasc - se în pace. Din p cate , pân să ă ă ăreu easc , fusese prea târziu. Rachetele fuseser lansa te .ş ă ă

Bennet t se l s pe sp tarul scaunului i se uit pe geam,ă ă ă ş ăsim ind cum îl cople esc emo iile i oboseala.ţ ş ţ ş

— Domnule prim- ministru? zise el, într- un final.— Da, Jonathan?— Cât de mare crede i c e pericolul în care sunte m eu iţ ă ş

Erin?— Nu vrei s tii.ă ş

41

2:21 a.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

— Depar t a m e n t ul de Poli ie din Orlando, cu ce v pot ajuta?ţ ă— Trebuie s vorbesc cu eful de sec ie, cu Williams, v rog.ă ş ţ ă— Acum? E miezul nop ii.ţ— tiu, doamn . Numele meu este Bobby Caulfield. SuntŞ ă

asisten tul personal al pre edin t elui. E urgen t .ş— Care pre edint e?ş— Pre edinte le Statelor Unite, doamn .ş ă— Oh… cred c v pot face leg tura cu el pe mobil.ă ă ă— Mul umesc.ţ— Un moment , v rog.ăÎn timp ce a tepta , Caulfield închise ochii i î i frec tâmplele.ş ş ş ă

Se sim ea îngrozitor – fizic i emo ional. Fusese nevoie s seţ ş ţ ăfor eze s nu se uite la niciunul dintre nenum ra t e le monitoar eţ ă ătv din complexul NORAD. tirile erau oribile. i tot ce auzea deŞ Şla pre edin t e i de la cei afla i lâng el sugera c lucrurile aveauş ş ţ ă ăs se înr ut easc . Nu tia dac va rezista . Poate c sfâr itulă ă ăţ ă ş ă ă şlumii era foarte aproape. Ce viitor mai aveau? De asta încerca săse concen t r eze pe treburile m runte . Lucruri pe care leăcontrola. Dar nu mergea nici a a. Nu avea noroc, nu reu ea sş ş ădea de nimeni din familia lui. i nu prea erau speran e sŞ ţ ăg seasc pe nimeni din familia Benne t t . Nu prea mai speraă ănimic.

În sfâr it, o voce adormit se auzi la cel lalt cap t.ş ă ă ă— Alo?— Cu eful de sec ie, cu Williams, v rog.ş ţ ă— Eu sunt. Cine e?— Domnule, numele meu este Bobby Caulfield. Lucrez pentru

pre edint e le Statelor Unite. V sun din Centrul de opera iuni alş ă ţNORAD, din Colorado Springs , în numele pre edint elui.ş

— Cu ce v pot ajuta?ăOchii lui Caulfield se înce o au. Capul îi bubuia. Gura îi eraţ ş

uscat . Încerca , dispera t , s vorbeasc pe un ton profesional iă ă ă şs rezolve problem a asta , dacă ă nu din alt motiv, m car ca s î iă ă ş

in mintea depar t e de milioanele de mor i care z ceau peţ ă ţ ăambele coaste ale continen t ului.

— Pre edinte le mi- a cerut s dau de urma unei femei careş ălocuie te în zona Orlando. Am numerel e ei de telefon – de acasş ăi mobilul –, dar nu r spunde nimeni. M întreba m dac a iş ă ă ă ţ

putea trimite o pat rul s vad dac e acolo sau s întrebeă ă ă ă ăvecinii. Trebuie s o g sim. Este foarte impor tan t .ă ă

*Întreag a atitudine a lui Mustafa Al-Hassani se schimbase .Dup ce întâlnirea lui cu secre t a r u l genera l al Na iuniloră ţ

Unite începuse atât de prost – de- a dreptul dezas t ruos –, în celedin urm se terminas e mult mai bine decât se a tepta s e .ă şSalvador Lucente nu doar c p rea receptiv la propune r e a lui deă ăa lucra împreun la crear ea unei noi ordini mondiale, ci se iă şangajase s invadeze Israelul i s preia controlul asupraă ş ăIerusalimului i a Templului. Totu i, nu imedia t , ci „la timpulş şpotrivit”.

Când Kalid Tariq, eful personalului i principalul lui stra tegş şpolitic, îl presase cu detaliile referi toar e la acel „momentpotrivit”, Lucente sugeras e c , în situa ia în care ar fi semna t ună ţtrata t de pace complet între Israel i Statele Unite ale Eurasiei,şcam în urm toa re le ase luni, „problem a” sioni tilor s-ar rezolvaă ş şîn urm torii trei sau patru ani, chiar mai curând.ă Pentruguverna to rii i consilierii lui Al-Hassani , asta p rea o eterni ta t e .ş ă

Dar Lucente avea drepta t e , observase pre edint ele: trebuiaşîncepu t cu începu tul. Priori ta t ea lor era consolidare a global aăeconomiei, politicii i puterii militare în mâinile lor, iş şasigura r e a c au alia i puternici i loiali. Asta le va lua cevaă ţ ştimp. Dar, odat ce vor reu i, îi vor putea extermina pe evrei iă ş şvor pune mâna pe P mântul Sfânt i pe Ora ul Sfânt. Cine i-ară ş şmai opri?

Al-Hassani îl condus e pe secre ta r u l genera l în somptuoas asal preziden ial festiv , pentru un osp extravagan t , careă ţ ă ă ăţfusese pl nuit de Tariq.ă

— A adar , prietene , de unde propui s începem? întrebş ă ăliderul irakian, în timp ce intrau.

— China, opti Lucente , f r ezitare.ş ă ă— Adic ? f cu Al-Hassani, surprins.ă ă— Adic pur i simplu nu putem permite Statelor Unite să ş ă

declare r zboi Chinei. Sub nicio form , insist Lucente . Avemă ă ă

prea mare nevoie de China. De consum a to r ii ei, de armat , deăinfluen a ei în Asia – avem nevoie de toate astea.ţ

— Nu va fi u or. Sursele mele spun c americanii suntş ăaproape convin i c vinovat de ce li se întâmpl e China.ş ă ă ă

— Tu crezi c au drepta t e?ă— Nu, de fapt, nu cred.— Nici eu, recunoscu secre t â n d general . Dup cum tii,ă ş

tocmai am venit din Beijing. Din câte am v zut, au fost completăprin i cu garda jos. Dar era clar i c sunt foarte îngrijora i deş ş ă ţfaptul c americanii vor da vina pe ei.ă

— Tot crezi c eu sunt respons abil?ăLucente zâmbi.— Te cred pe cuvânt , Mustafa.— Bine. Atunci, cine e principalul t u suspec t?ăCei doi b rba i se uitar dup locurile lor de onoare, aflate înă ţ ă ă

capul mesei ocupate de sute de legislator i ai Statelor Unite aleEurasiei , oficiali din diverse guverne i comanda n i militari.ş ţ

— Nu tiu, zise Lucente , care înc vorbea optit, abia auzit.ş ă şAsta e problema. M tem c , dac americanii nu ob in ni teă ă ă ţ şdovezi solide, repede, cum c altcineva e vinovat i nu China,ă şvor conside ra c nu au de ales i o vor ataca.ă ş

— Cât de depar t e crezi c vor merge americanii?ă— Pân la cap t.ă ă— O ripost la scar larg ? f cu Al-Hassani, surprins .ă ă ă ăLucente d du din cap.ă— Cu rachet e intercon tinen t a le?Lucente aprob din nou.ă— Cu înc rc tu r nuclear ?ă ă ă ă— Bineîn eles, zise secre t a r u l general f r s ezite. Nu uita,ţ ă ă ă

Mustafa, Bill Oaks a fost vulturul adminis t ra iei MacPhe r son,ţadic mult mai puternic decât Marsha Kirkpat r ick sau BurtăTrainor ori chiar decât pre edin t ele MacPhe r son. Oaks îişavertizase de ani de zile în privin a amenin rii chinezilor. ţ ţă Într-adev r, dac îi cite ti discursu rile din ultimii dou zeci de ani,ă ă ş ăvei vedea c el a fost mai îngrijora t de chinezi decât de ru i.ă ş

— i cât de mult se în ela în privin a asta.Ş ş ţ— El nu- i de aceea i p rere , replic Lucente .ş ă ă— Ce vrei s spui?ă— Î i garan t ez c , dac Bill Oaks ar fi acum cu noi, ne- arţ ă ă

spune c , pe cât sunt de periculo i ru ii, ei nu au ataca tă ş ş

niciodat Statele Unite cu arme nuclear e . Ne- ar mai spune că ătemerile lui legate de China au fost întemeia t e . i, presupu n, ne-Şar spune c a venit timpul s - i distrug o dat pentru totdea un a .ă ă ă ă

— Sun de parc deja ai fi discuta t cu el.ă ă— Nu azi, dac a a presupui , zise Lucente , timid. Dar amă ş

petrecu t suficient timp cu el ca s tiu cum gânde te .ă ş ş— i chiar crezi c va merge pân la cap t?Ş ă ă ă— Categoric. Doar dac nu- i oferim alt suspec t .ă

42

12:3 0 p.m.Sa la prezid e n ia l fest iv , Babilon , Irakţ ă ă

— Americanii vor ataca pe cineva.Al-Hassani se cufund în scaunul lui, ascultându- lă pe Lucente.— Po i fi sigur. Oaks va sim i c este datoria lui moral iţ ţ ă ă ş

consti tu ional s riposteze repede i cu for . Nu se puneţ ă ă ş ţăproblema unui dac , ci a unui când i împotriva cui. i, dac nuă ş Ş ăvrem s fie China – i sunt sigur c vei fi de acord, Mustafa,ă ş ăpentru c nu este în intere sul nost ru ca americanii să ătransform e China într- un loc de parca r e –, trebuie s oferimăamericanilor alt int , una conving toa re . i repede.ă ţ ă ă Ş

Purt torul de cuvânt al Parlamen t ului veni în capul mesei, îiăsalut pe Al-Hassani i pe secre t a r u l genera l cu tradi ionalulă ş ţpupat ar besc , pe ambii obraji, i î i exprim condolean eleă ş ş ă ţpentru pierde re a suferi t de Na iunile Unite. Apoi, cuă ţpermisiunea lui Lucente , le ceru tuturo r s in un moment deă ţ ăreculege r e „pent ru toate sufletele nevinovate care au pierit înevenimen te l e de neînchipui t care au avut loc în New York,Washing ton, Los Angeles i Seat t le” i s cear ajutor de laş ş ă ă„mâna nev zut care poart lumina i ne ghideaz spreă ă ă ş ăprinde re a celor vinova i de astfel de crime, pentru a- i aduce înţfa a justi iei i a- i pedepsi f r mil ”.ţ ţ ş ă ă ă

Fiecare dintre cei prezen i î i l s capul în jos i î i închiseţ ş ă ă ş şochii, iar înc perea se cufund în lini te. Apoi purt to rul deă ă ş ăcuvânt îl prezen t pe Al-Hassani, care, la rândul lui, îl prezen tă ăpe Lucente . Cum acestea urmau s fie primele cuvinte rostiteăpublic de secre t a r u l genera l de la declan are a atacurilor, oşgr mad de camere de televiziune i apara t e de fotografiat erauă ă şpreg ti te s prind momentul , iar câtevaă ă ă re ele interna ionaleţ ţde televiziune – inclusiv CNN, Sky News i BBC – încercau sş ătransmit eveniment ul în direct .ă

Al-Hassani avu nevoie de to i anii de disciplin i de toatţ ă ş ăvoin a de care dispune a, mare parte câ tiga te în lag r, peţ ş ăvremea lui Saddam Hussein, s nu zâmbeasc în timp ce îlă ăprezen ta pe Lucente . Se auzea spunând adun rii solemneă

lucruri precum „este o zi plin de triste e” i „ne al tur m lumiiă ţ ş ă ăîn doliul pent ru poporul american”.

Adev rul era c nu sim ea pic de triste e. Nu jelea i nici nuă ă ţ ţ şavea de gând. Din punctul lui de vedere , poporul americanprimise ce merita . Da, ei îi „eliberas e r ” ara, dar o iă ţ şocupase r . i o profanas e r . La fel f cuser cu poporul lui i cuă Ş ă ă ă şresurs ele natu rale din ara lui.ţ

Ce ironie, se gândea, în timp ce buzele lui rosteau banali ta t edup banalita t e , vorbind despre suferin a „unui popor în elept iă ţ ţ şmare, c ruia lumea îi datore az o mare onoare i recuno tin ”.ă ă ş ş ţăCre tinilor americani le pl cea s citeze din Apocalips , sş ă ă ă ăvorbeasc despre distruge r e a Babilonului, despre cei careă„plânge au în timp ce vedeau locurile acelea arzând”. Ei bine,cine ardea acum?

Înc de la prelua re a conduce rii i începe re a transform riiă ş ăvechiului Babilon în cea mai puternic i mai bogat capital aă ş ă ăvremurilor moderne , Al-Hassani auzise pompoas ele profe iiţstrigat e la emisiunile lor ip toar e , la televiziunile care câ tigauţ ă şmilioane de dolari de pe urma bie ilor tâmpi i care ascultauţ ţprostii precum „m re ul Babilon va fi nimicit prin violen i nuă ţ ţă şva mai exista” sau „Ohoho, m re ul Babilon, ce ora puternic! Aă ţ şvenit ceasul judec ii! Negus to r ii p mântului plâng i îl jelesc,ăţ ă şpentru c nimeni nu- i mai cump r m rfurile – aur i argint iă ă ă ă ş şpiet re pre ioase… ţ Într- o or , toate aces te a pot fi distruse!” sauă„Într- o zi, vor veni ciuma, molima, doliul i foametea i totul va fiş şcuprins de fl c ri; pentru c judeca t a Domnului e pute rnic ”.ă ă ă ă

i cine era judeca t azi – Babilon sau Washington? Bagdad sauŞNew York? Fallujah sau Los Angeles? Mosul sau Seat tle?

Dar nu putea rosti astfel de lucruri în public, desigur . Doar luiTariq. Nu- i dorea câtu i de pu in s redirec ioneze furiaş ş ţ ă ţguvernului american – ce r m sese din el – dinspre China spreă ăStatele Unite ale Eurasiei. În plus, erau prea mul i lideriţmondiali care sim eau simpatie fa de americani . Dac el iţ ţă ă şLucente voiau s îi înving , trebuiau s le in isonul. Dar numaiă ă ă ţ ăpentru c nu spunea astfel de lucruri , nu însemna c nu leă ăsim ea. i le sim ea cu o intensi ta t e care cre tea cu fiecare or .ţ Ş ţ ş ă

America era terminat . Marele Satana fusese distrus deăfl c ri. O nou ordine mondial se contura. i totul potrivită ă ă ă Şplanului, pricepu Al-Hassani. Chiar avusese un vis despre acesteevenimen te , pe la ase ani, când cre tea la periferia Bagdadului.ş ş

Se trezise într- o transpira ie rece, speria t de tot ce v zuse iţ ă şauzise – terifiat i alinat, în acela i timp. Avusese acela i vis,ş ş şocant de viu, înc de dou ori de- a lungul anilor – o dat înainteş ă ă ă

s fie elibera t din închisoare i o dat înainte de Ziua Devast rii.ă ş ă ăNiciunul dintre acele vise nu p rea s aib vreun sens atunci.ă ă ăDar acum, în mod incredibil, totul se adevere a .

Brusc, auzi un val de aplauze. Clipi des i în elese cş ţ ăterminas e prezen t a r e a lui Lucente , care st tea lâng el,ă ăpref cându- se umil i lingu indu- se. ă ş ş Îl îmbr i pe secre t a r u lăţ şăgenera l – sperând s conving astfel lumea întreag deă ă ă„compasiune a unei na iuni solidare”, despre care tocmai vorbiseţ–, apoi se a ez .ş ă

Lucente î i drese glasul, î i terse lacrimile, î i trecu privireaş ş ş şpeste marea de fe e prietenoa s e i începu s rosteasc banalit iţ ş ă ă ăţsimilare despre americani i despre pierderile lor i despre felulş şîn care comuni ta t e a interna ional trebuia s se uneasc i sţ ă ă ă ş ăfie al turi de fra ii i surorile ei din America de Nord într- oă ţ şastfel de zi întuneca t . Dar, dup ce spuse toate lucrurile peă ăcare Al-Hassani se a tepta s le aud , ad ug ceva la care nu seş ă ă ă ăa tepta deloc.ş

— În numele familiei de na iuni pe care sunt onorat s oţ ăreprezin t , v mul umesc pentru condolean e, îi mul umes că ţ ţ ţpre edint e lui vostru pentru generoas a ofert de a recons t ruiş ăsediul Na iunilor Unite, ofert pe care, în prezen a voast r , oţ ă ţ ăaccept .

Al-Hassani trase aer în piept . Se uit spre Tariq, care era înăcap tul s lii i supravegh e a mul imea. Apoi se întoar se spreă ă ş ţsecre t a r u l genera l . Auzise bine?

— Ne vom num ra mor ii i îi vom plânge, continu Lucente .ă ţ ş ăDar nu ne vom l sa descuraja i. Nu vom fi deprima i. Nu ne vomă ţ ţamâna trebu rile. Vom învinge, nu cu r ul, ci cu binele. Ne vomăstr dui s const ruim o comunita t e global nou i maiă ă ă ă şpute rnic , mai unit . Vom începe s const ruim un nou sediuă ă ăpentru Na iunile Unite, unul mai pute rnic i mai glorios. i oţ ş Şvom face aici, în Babilon, acest simbol glorios al mor ii i alţ şrena te r ii unui mare ora , stat i spirit.ş ş ş

43

11 :37 a.m.Trecân d prin vechiu l Jerash , în drum spre Amman

Nori negri se adunau deasup r a .Vânturile suflau. Acum veneau dinspre vest, dinspre

Medite r a n , nu dinspre de er t . Se preg tea o furtun de var ,ă ş ă ă ădestul de rar pe aici. Benne t t spera doar c nu le va încetiniă ădrumul.

O furtun lua na ter e i în interiorul lui. Era recunosc to r ,ă ş ş ădesigur , c problemele medicale ale lui Erin erau doarătempora r e , nu fatale. i c el i femeia pe care o iubea cel maiŞ ă şmult vor avea un copil. Era recunosc to r i pentru faptul că ş ăpremierul Doron îi era prieten i era mi cat de felul în careş şliderul israelian, f r tirea lui, avusese grij de ei înc din ziuaă ă ş ă ăîn care ajunsese r în Iordania.ă

În acela i timp îns , era devast a t de ororile de nespus care seş ăpetrecea u acas , de num rul mare de mor i din Statele Unite,ă ă ţde pierde r e a prietenilor dragi – familia MacPher son, KenCostello i Bob Corset t i , print re al ii –, de incapacit a t e a de a- iş ţ şg si mama i de teama crescând c vor urma alte atacuriă ş ă ăcurând, dac planul pus la cale împreun cu secre t a r u l Trainoră ănu va merge.

În plus, i se f cea r u la gândul c milioanele de americaniă ă ăcare murise r se putea s nu fi ajuns într- un loc mai bun.ă ăMacPher son i so ia lui fusese r credincio i. Avea s îi revad .ş ţ ă ş ă ăDar, din câte tia, mul i dintre prietenii lui apropia i nu se aveauş ţ ţprea bine cu Dumnezeu. Ken Costello, de exemplu, fuseseprobabil cel mai apropia t prieten al lui din guvern. Totu i, nu îlşaccepta s e nicioda t pe Isus ca Salvatorul i Domnul lui, doară şdac nu f cuse asta de la ultimul e-mail primit de la el, cu zeceă ăzile în urm , lucru de care se îndoia.ă

Bennet t încercas e s îl conving de nenum ra t e ori. Îi ceruseă ă ăinsisten t s ia aminte la miracolele lui Isus, la moart ea Lui, laăînvierea Lui. Î i imploras e colegul s ia în considera r e faptul cş ă ăei vedeau cu propriii ochi împlinirea principalelor profe ii –ţrena te r e a Israelului, R zboiul lui Gog i Magog, recons t ru i re aş ă ş

Templului din Ierusalim, ridicarea Babilonului – i s î i deaş ă şseama c timpul ce le r m sese pe aceas t planet era foarteă ă ă ă ăscur t .

Costello fusese fascinat de toate acele profe ii legate deţsfâr itul lumii. El i so ia lui, Tracy, amândoi agnos tici de multş ş ţ ăvreme i catolici neprac t ican i, le studiase r atent i vorbise rş ţ ă ş ămult cu doctorul Mordechai , înainte s fie omorâ t .ăRecunoscus e r c erau fascina i de teoria lui, dar nu erauă ă ţconvin i de concluzie.ş Începus e r s frecventeze o biseric dină ă ăBethesda , Maryland, cu câteva luni înainte de na ter e aşgemenilor .

Tracy p rea cea mai deschis spre lucruri spirituale , dar Kenă ăfusese cel care îl întrebas e nu o dat : „Cât timp ne- a maiăr mas?” Bennet t recunoscus e c habar n-are. Isus, îi explicaseă ăel, refuzase s se lase b tut. Când fusese întreba t de discipoli, înă ăMatei 24, cum s caute, El le vorbise despre semnele general eăcare Îi vor prefigura întoarce r e a : r zboaie, zvonuri de r zboaie,ă ărevolu ii, cutre m u r e , persecu ie, r spândi r ea crezului înţ ţ ăîntreag a lume. Dar refuzase s le dezv luie discipolilor s i exactă ă ăcând va avea loc întoarce r e a Sa.

„Despre ziua aceea i despre ceasul acela, nu tie nimeni: niciş şîngerii din ceru ri , nici Fiul, ci numai Tat l. Cum s-a întâmpla t înăzilele lui Noe, aidoma se va întâmpla i la venirea Fiului omului.şÎn adev r, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau iă şbeau, se însurau i se m ritau, pân în ziua când a intra t Noe înş ă ăcorabie, i n-au tiut nimic, pân când a venit potopul i i-a luatş ş ă şpe to i, tot a a va fi i la venirea Fiului omului. Atunci, din doiţ ş şb rba i care vor fi la câmp, unul va fi luat i altul va fi l sat . Dină ţ ş ădou femei care vor m cina la moar , una va fi luat i alta va fiă ă ă ă şl sat . Veghea i dar, pentru c nu ti i în ce zi va veni Domnulă ă ţ ă ş ţvostru. ”

Benne t t îl implorase pe Costello s fie preg tit , s priceap că ă ă ă ăsemnele ap ruse r i c timpul se scurge a . ă ă ş ă Îl imploras e s cadă ăîn genunchi i s ş ă Îl roage pe Isus s - i intre în inim i s - i ierteă ă ş ăp catele . S - i dea o via nou . Dar acesta continuas e s ezite iă ă ţă ă ă şs ov ie, spunând c nu era preg ti t. Iar acum era prea târziu.ă ş ă ă ă

Nu supor t a gândul la locul în care se afla prietenul lui acum.— Jonathan? M auzi?ăBennet t în elese c Doron era înc pe linie. Se sim i jenat. Câtţ ă ă ţ

timp c zuse pe gânduri? Brusc, observ c tempera t u r a sc dea,ă ă ă ă

iar vânturile se înte eau. Se scuz i încerc s se concen t r eze .ţ ă ş ă ă— Unde sunte i acum? se intere s prim- minist rul .ţ ăBennet t î i d du seama c nu tia.ş ă ă ş— Bun întreba r e , domnule. O clip .ă ăSe întoars e spre doctorul Kwamee.— Unde suntem?— Jerash, veni r spunsul.ăNumele vechiului ora stârni în el un nou val de emo ii.ş ţ

Cuno tea numele Jerash dintr- un ghid turistic de pe interne t , dinşcare îi citise Erin. Î i aminti fraze precum „situat într- o valeşlini tit , print re mun ii Gileadş ă ţ ” i „unul dintre cele mai mari iş şmai bine conserva t e situri ale arhitec tu r ii romane din afaraItaliei ”. Ca i Erin, spera se c într- o bun zi vor vizita locul iş ă ă şvor hoin ri pe „str zile pavate i str juite de coloane, peă ă ş ătemplele în l ate pe dealuri , prin teat rele frumoas e i prină ţ şpie ele publice spa ioaseţ ţ ”. Acum îns tia c nu se va întâmplaă ş ăniciodat – nu în via a asta, oricum – i îi sporea triste ea .ă ţ ş ţ

— Cât de depar t e suntem de Amman? întreb el.ă— Cam patruzeci de kilomet r i , zise Kwamee.D du din cap i îi spuse prim- minist rului:ă ş— Suntem cam la dou zeci i cinci, treizeci de minute,ă ş

domnule. De ce întreba i?ţ— tiu c e ti în leg tur cu pre edin t ele Oaks i vreau s îiŞ ă ş ă ă ş ş ă

transmi i un mesaj urgen t .ţ— Sigur c da. Orice.ă— Vreau s îi spui pre edin t elui c am accele ra t lucr rile laă ş ă ă

Templu.— Din ce motiv?— Levi ii simt preg ti i. A vrea ca ei s a eze Chivotulţ ă ţ ş ă ş

Leg mân tului în Templu înainte de Yom Kippur. i sper ca totulă Şs fie gata pân la Hanuka, cel târziu.ă ă

Bennet t tres ri. ă Yom Kippur? Pân atunci mai erau doar treiăs pt mâni.ă ă

— Domnule prim- minist ru, sunte i sigur c e o idee bun ?ţ ă ăîntreb el, gândindu- se la urm ri, niciuna fericit .ă ă ă

— Poporul evreu a a tepta t aproape dou mii de ani sş ă ărecons t ru ia sc Templul. De ce s a tepte mai mult?ă ă ş

Lui Bennet t îi venir în minte o gr mad de motive.ă ă ă— De exemplu, aproape toat lumea va vedea asta ca pe ună

act provocato r , tocmai acum, când pacea lumii atârn de un firă

de p r.ă— Nu crezi c avem dreptul istoric s refacem vechile ruineă ă

de pe locurile noas t r e sfinte?— Ba da, sigur c da. Spun doar c poate acum ar fi mai bineă ă

s anun a i o suspend a r e – tempora r – a lucr rilor la Templu,ă ţ ţ ă ăpân când va fi stabilit un trata t regional de pace sau, cel pu in,ă ţpân când climatul interna ional se va mai lini ti un pic.ă ţ ş

— Nu, îmi pare r u, Jonathan, nu pot face asta , r spunseă ăDoron, t ios.ă

— Sigur c pute i. Sunte i un lider, domnule prim- minist ru .ă ţ ţSunte i o persoan respec t a t . Lumea e pe cale s ia foc. Ave iţ ă ă ă ţ

ansa s turna i peste ea ap rece, nu gazolin .ş ă ţ ă ă— Jonathan, motivul pentru care gr besc lucr rile la Templuă ă

este tocmai acesta . Nu vezi? Nu va fi pace în lume pân când nuăva veni Mesia. Iar Mesia nu va veni pân când nu va exista unăTemplu. Nu e moment ul s încetinim. Acum e timpul s ap s mă ă ă ăpe accele ra to r i s termin m. Lumea are nevoie de Mesia maiş ă ămult ca niciodat . Tu ar trebui s tii asta mai bine ca oricine.ă ă şCât despre întreba r e a dac este prima Lui vizit sau A Douaă ăVenire, ei bine, Îl vom întreba când va fi aici.

— Asta e tot? sta e mesajul pe care vre i s îl trans mitĂ ţ ăpre edint e lui? rosti Bennet t , uimit de îndr zneala premierului,ş ădate fiind eveniment e l e din ultimele dou zeci i pat ru de ore. Nuă şcrede i c poporul american pl te te suficient de scump faptulţ ă ă şc e al turi de Israel, în timp ce dumneavoas t r sfida i opiniaă ă ă ţinterna ional i const rui i Templul înainte de semnar e a unuiţ ă ş ţtrata t de pace? V-a i pierdu t min ile?ţ ţ

În mod surprinz to r , Doron r mase mai calm decât se a teptaă ă şBennet t .

— Jonathan, cu tot respec tul , analiza ta este gre it .ş ă— Cum a a?ş— Statele Unite nu au fost ataca t e pentru c au fost al turi deă ă

poporul israelian. Au fost ataca t e pentru c ne- au abandon a t laănevoie.

— Cum? f cu Bennet t , nevenindu- i s cread .ă ă ă— Unde erau Statele Unite când ru ii i iranienii s-au aliatş ş

împotriva noast r ? ripost Doron, cu o urm de furie în voce.ă ă ăUnde erau pre edint ele vostru i liderii din Congres cândş şpoporul meu se confrun ta cu un holocaus t iminent? Unde?Nimeni nu era de g sit, nu- i a a? Guvernul vostru ne- aă ş

abandona t , Jonathan, iar tu tii. Votul acela din Statele Unite ne-şa condam n a t la distruge r e . Ne- au ap ra t Statele Unite? Nu. S-auăfolosit de dreptul lor de veto, când le-am cerut s o fac ? Nu.ă ăNu. Nu. V-a i ab inut . ţ ţ V-a i ab inut!ţ ţ

— Eu nu am luat par te la asta , domnule prim- minist ru , îiaminti prietenului s u. ti i doar.ă Ş ţ

— Nu sus in c ţ ă tu, personal , ne- ai abandon a t . Dar ara ta aţf cut- o. America a f cut- o. tii c e a a. De asta ai demisiona t –ă ă Ş ă şpentru c nu puteai lucraă pentru un pre edint e , pent ru unşguvern care ne- a l sat balt . i ce mi- a i amintit voi mie, tu iă ă Ş ţ şErin, de mai multe ori? An dup an? Nu a i citat mereu Geneza,ă ţcapitolul 12, verse tul 3? „Voi binecuvân t a pe cei ce te vorbinecuvân t a , i voi blestem a pe cei ce te vor blestem a .” Nu? Eişbine, mi se pare c Domnul i-a întors fa a de la America în clipaă ş ţîn care America a înceta t s ne mai binecuvân t eze .ă

Bennet t r mase t cut, în timp ce privea la peisajul iordaniană ăcare îi trecea prin fa a ochilor i primele pic turi de ploaieţ ş ăîncepu r s loveasc geamul. Observ c era pentru prima dată ă ă ă ă ăde când îl cuno tea pe Doron, un om foarte religios, i acest a îiş şcitase din Scriptu r . Cuvintele lui fuseser pline de am r ciuneă ă ă ăi, era sigur, se în ela.ş ş

— Nu sunt fericit c s-a întâmpla t ce s-a întâmpla t , pent ru că ănu sunt, iar tu tii, zise Doron, dup o pauz lung iş ă ă ă şstânjenitoa r e . Dar c voi ave i interes ele voast re , iar noi pe aleă ţnoast re . Iar unul dintre ele este const rui r ea Templului. Bibliazice c va fi const rui t . Noi ne- am ruga t pentru asta de două ămilenii. Iar acum avem ocazia de a termina i de a preg tiş ădrumul pent ru venirea lui Mesia. i am de gând s profit deŞ ăaceas t oportuni t a t e . Dac lumea vrea s înceap un r zboiă ă ă ă ăîmpotriva Israelului ca s opreasc ridicarea Templului, a a să ă ş ăfie. Noi avem Chivotul. Îl avem pe Domnul. A adar, cumşspunea m, e ansa noas t r .ş ă

44

1 1:46 a.m.Pe autos tra d a 15, în drum spre Amma n

Deja ploua mai tare.Doctorul Kwamee porni terg toa r e le de parbriz. Benne t tş ă

spera nebune te ca Agen ia de Securi t a t e Na ional sş ţ ţ ă ăprimeasc toate astea. În mai pu in de o or , secre t a ru l Trainoră ţ ăva citi transc r ie r e a înregis t r r ii. Apoi o va citi i pre edin t ele .ă ş şDoron tia i el. La urma urmelor , sta era scopul, nu- i a a? Sş ş ă ş ăcomunice direct cu pre edint e le Statelor Unite.ş

Încerca s proceseze tot ce îi spunea prim- minist rul israelian,ădar nu era u or. Avea drepta t e Doron? Dumnezeu î i luase ochiiş şde la americani pent ru c întorsese r spatele israelienilor?ă ă

tia c mul i cre tini conside rau c Americii îi cam expiraseŞ ă ţ ş ătimpul. La urma urmelor , ziceau ei, de ce s continue Dumnezeuăs binecuvân teze o na iune care î i ridica în sl vi p catele? Maiă ţ ş ă ămult de patruzeci de milioane de avortu ri din 1973 încoace.Pornografia vindea de treispr ezece miliarde de dolari anual, maimult decât se încasa din fotbal american , basche t , baseball.America produce a cea mai nociv cultur , prin Hollywood i prină ă şindust ria muzical . Anual aveau loc aproape aptespr ezec e miiă şde crime, mai mult decât dublu fa de 1950. Iar lista puteaţăcontinua.

Benne t t evitase mereu o dezba te r e pe tema asta. Î i iubeaşara. Îi pl cea c e american . Iubea liber ta t e aţ ă ă rii iţă ş

generozita t e a ei. Americanii f cuser mult bine. Erau oă ăbinecuvân t a r e pentru oamenii din întreaga lume. Dar, de i toateşaces te a erau adev ra t e i ura s recunoas c , tia c lucrurile nuă ş ă ă ş ăerau doar alb- negru. America avea i o par te întuneca t , a aş ă şcum zisese i apostolul Pavel: „«Dumneze u nu Se las s fieş ă ăbatjocori t .» Ce seam n omul, aceea va i secera .” La fel oă ă şna iune.ţ

Sim ea cum îl cuprinde o melancolie de care nu reu ea s seţ ş ăscutu re . Era trist pentru fiecare dintre cei mor i acas . i seţ ă Şîntrista mai mult la gândul c lucrurile aveau s seă ăînr ut easc . Dar nu avea timp s jeleasc singur . Doron maiă ăţ ă ă ă

avea multe de spus.— Te rog, transmite- i pre edin t elui Oaks c , în ciuda acesto rş ă

lucruri , voi ajuta poporul american cu tot ce pot, continu prim-ăminist rul.

Benne t t nu voia decât s închid , s se duc în spateleă ă ă ăambulan ei i s aib grij de so ia lui – s o iubeasc , s o alineţ ş ă ă ă ţ ă ă ăi s o in în bra e, în timp ce întunericul începea s îi cuprindş ă ţ ă ţ ă ă

pe amândoi. Dar nu conta. tia c nu putea face asta. Nu înc .Ş ă ăÎi ceru lui Doron s îi dea un exemplu.ă— Cu ajutorul lui Dmitri Galishnikov, sunt dispus s vândă

petrol israelian americanilor , la un pre cu mult sub cel al pie ei,ţ ţiar asta imedia t .

— Sunt sigur c ne- ar fi de mare folos, zise Benne t t , f ră ă ăînsufle ire . Sunt sigur c pre edin t ele v va fi recunosc to r , laţ ă ş ă ăfel întreag a ar .ţ ă

— Bine. i mai e ceva.ŞBennet t a tept , încercând s se concen t r eze .ş ă ă— Mossad are o câr ti adânc infiltra t în structu r a deţă ă

comand a arma te i Coreei de Nord, rosti Doron cu vocea joas .ă ăBennet t tres ri.ă— Ce vre i s spune i?ţ ă ţ— Lucr m cu el de mai bine de zece ani. El e cel care ne- aă

informat despre testele nuclear e ale coreenilor acum câ iva aniţi cel care ne- a avertiza t c Pyongyang lucra cu Iranul laş ă

rachete le cu raz lung de ac iune, înainte de Ziua Devast rii.ă ă ţ ă— i?Ş— i ne ofer informa ii incredibil de valoroase despre toateŞ ă ţ

problemele militare . Sus ine c , aparen t , nord- coreenii seţ ăpreg tesc de un atac împotriva Seulului. Ei consider c înă ă ămomentul de fa , când în America e haos, ar fi cea mai bunţă ăocazie a lor. Cred c pot câ tiga i afirm c n-ar fi surprinsă ş ş ă ădac r zboiul ar începe în urm toa re le aptezeci i dou de ore.ă ă ă ş ş ă

— Sta i pu in, f cu Bennet t , încercân d s analizeze aceas tţ ţ ă ă ăbomb primit din par tea premie rului israelian. Adic nord-ă ă ăcoreenii sunt pe cale s invadeze Coreea de Sud?ă

— În urm toare l e dou - trei zile, da. Mai mult, omul nostru eă ăconvins c ei ar fi respons a bili de atacurile nuclear e împotrivaăamericanilor.

— Are vreo dovad ?ă— Adun i el ce poate. Dar spune c Legiunea folose te araă ş ă ş ţ

ca s creeze tabere de antren a m e n tă pent ru terori ti. Conducşopera iunile prin interm ediul ambas ad e lo r nord- coreene dinţîntreag a lume. Zice chiar c Indira Rajiv a fost prin Pyongyangăde câteva ori în ultimele luni.

Benne t t era uimit. Doron era sigur? Indira Rajiv?Premierul îi împ rt i ce tia despre ea, dar nu era mareă ăş ş

lucru. Din câte aflase r , încheiase un fel de par tene r ia t cu nord-ăcoreenii i cu Legiunea . Era pl tit prin interme diul cuiva dinş ă ăafara rii, dar nu tia cine e.ţă ş

— Pute i afla?ţ— Despre bani?— Orice, rosti Bennet t , suresci ta t . Ea este o int priorita r ,ţ ă ă

ti i doar.ş ţ— Bine. O s îi cer s afle mai multe despre ea, fu de acordă ă

Doron. Între timp, are dou sfaturi .ă— Care?— Primul: oamenii vo tri din Depar t a m e n t ul de Energie arş

trebui s testeze radioactivita te a din toate ora ele unde au avută şloc explozii. Astfel ar dete rmina ce fel de plutoniu s-a folosit lafiecare dintre bombe i s-ar stabili dac provin din reactoa re leş ănord- coreenilor, aflate cam la o sut de kilomet ri de Pyongyang.ă

— Departam e n t ul de Energie? Nu mai exist a a ceva – a fostă şspulbera t .

— Mi-am dat seama de asta , la fel i el. Dar nu tot ce ine deş ţcerce ta r e era inut în Washington, nu?ţ

Mai ave i personal i în laboratoa r e l e din Sandia sau Losţ şAlamos, nu?

— Nu tiu. Chiar nu tiu. Care e al doilea sfat?ş ş— Viteza cu care se mobilizeaz militarii nord- coreeniă

sugere az c tiau de atacuri. Crede c ei execut un plan foarteă ă ş ă ăbine pus la punct i, dac Statele Unite au vreo speran de aş ă ţăsalva Seulul i restul peninsulei, ar face bine s - i trimitş ă ş ătrupele aeropu r t a t e i s - i mi te navele imedia t.ş ă ş ş

Un tunet r sun deasup r a . Benne t t se sim ea ame it. Se ineaă ă ţ ţ ţpe picioare f r somn, f r mâncar e , doar cu adrenalin .ă ă ă ă ă

— Îl crede i?ţ— Pân acum nu ne- a în elat.ă ş— Cât de sus e infiltra t?— Asta nu pot s dest inui, îmi pare r u.ă ă ă— Domnule prim- ministru , îi cere i pre edin te lui meu s - iţ ş ă ş

bazeze deciziile pe aceste informa ii, sublime Bennet t . Trebuieţs tim. Cât de aproape de vârf e?ă ş

— Crede- m , Jonathan, te în eleg, zise Doron. Dar e ună ţsubiect foarte delicat . Omul e speria t . Vrea s se retrag .ă ăSincer , nu tiu dac reu im s - l scoatem de acolo – nu înş ă ş ăurm toare l e dou - trei zile –, nu f r s observe cineva de acolo.ă ă ă ă ă

— Dar putem afirma c este un superior? insist el.ă ă— Chiar nu am cum s - i spun mai mult de atât .ă ţ— tiu, f cu Benne t t oftând. Noi avem intere se le noast re , voiŞ ă

pe ale voast re .— Î i dau atât cât îmi st - n putin – un avertisme n t despre unţ ă ţă

r zboi la care guvernul vostru nu se a teap t . Pre edintele eă ş ă şfixat pe China. Dar, cu tot respec tul, cred c gre e te. Lideriiă ş şChinei nu au nimic de câ tiga t dac v atac . Dar nord- coreenii?ş ă ă ăE altceva. Pre edint ele lor e un nebun – un psihopa t .ş

— Chiar crede i c ar fi în stare s decapiteze guvernulţ ă ăamerican doar ca s recape t e Sudul?ă

— Sincer , Jonathan, cred c e capabil de orice. O s î i dauă ă ţtoate informa iile pe care le ob inem de la omul nostru înainteţ ţde a- l extrage de acolo – dac o s reu im – i, crede- m , e oă ă ş ş ăcomoar . Ne poate oferi informa ii detaliate despre fiecare bază ţ ămilitar i indust rial din ara aia. i toate ar ajunge chiar înă ş ă ţ Şmâinile secre t a r u lui Trainor i ale oamenilor lui, mai ales dacş ăpre edint e le opteaz pentru o ripost rapid .ş ă ă ă

— Ce vre i în schimb?ţ— tii foarte bine ce vrem, r spuns e Doron f r ezitare .Ş ă ă ă

Pre edinte le trebuie s le cear lui Salvador Lucente iş ă ă şNa iunilor Unite s se ret rag . Nu renun m la Templu. Nu îmiţ ă ă ţăpas ce ne ofer Lucente sau cât g l gie face. Nu accept ună ă ă ă ăcompromis în privin a Templului. E ultimul meu cuvânt . Cu alteţcuvinte, totul e pe mas .ă

— Cum adic ă totul?— Adic ă totul.— Chiar i oferta de pace a lui Lucente?ş— Chiar i asta.şDin nou, Doron îl prinsese cu garda jos. S investe ti într- ună ş

proces de pace arabo- israelian p rea ilar, la urma urmei.ăBennet t f cuse totul, dar renun as e la speran , mai ales deă ţ ţăcând începuse lucrul la Templu. Poate c pesimismul lui tacticăscosese ce era mai bun din el.

— Chiar a i lua în calcul planul lui Lucente? întreb el,ţ ănevenindu- i s cread ce auzise din gura premie rului.ă ă

— Între noi vorbind, e cea mai bun ofert de pân acum.ă ă ă— Deci sunte i gata s face i adev rat e compromisu ri?ţ ă ţ ă— Da.— Cisiordania? În l imile Golan? Apa? Dreptul de întoarce r e?ă ţ

Ierusalimul de Est?— Poate c dreptul de întoarce r e nu, dar celelalte , da, ziseă

Doron. Am fost aproape s c dem de acord cu toateă ăcompromisu rile sugera t e . Mai mult, sunte m gata s începe mărela ii diplomatice cu to i vecinii no tri – inclusiv Irakul –ţ ţ şimediat. Suntem gata s semn m un trata t de pace cuprinz tor ,ă ă ăimediat. Spune i voi când. Spune i voi unde – Bruxelles, Roma,ţ ţBabilon, nu conteaz . Voi fi acolo. Voi semna. Iar Lucente vaăavea parte de m rea a ceremonie pe care i-o dore te . Atâtaă ţ ş ştimp cât el i to i ceilal i din Na iunile Unite în eleg c Templulş ţ ţ ţ ţ ănu este negociabil. Punct. Am fost destul de clar?

45

12:4 9 p.m.Într- un elicop t er mili tar irakian , în drum spre Mosul

Khalid Tariq era furios.Era ro u la fa i tâmplele îi pulsau, deja luase o pastilş ţă ş ă

pentru hiper t ensiun e . Dar nu avea efect. Mai lu una.ă— Cât mai este? strig el, sim ind pic turi de transpi ra ie peă ţ ă ţ

buza de sus i în jurul gulerului.ş— Aproape am ajuns, domnule, r spunse pilotul. Ateriz m înă ă

mai pu in de zece minute .ţTariq nu credea c putea a tepta mai mult. În ultima or ,ă ş ă

liderii kurzi din sudul Turciei i din nord- vestul Iranului inuserş ţ ăo conferin de pres în Ankara, mai bine zis în ce r m sese dinţă ă ă ăea, declarâ nd u- i oficial independe n a. Deja trimisese r mesajulş ţ ăsecre t a r u lui genera l Salvador Lucente , cerându- i s fieărecunoscu i ca noua „Republica Democra t Kurdistan”. Reute r sţ ăi agen iile de tiri turce ti trans mit ea u c existau i alteş ţ ş ş ă ş

zvonuri: liderii kurzi din provincia irakian Arbâl î i vor declaraă şîn curând separa r e a de Irak, pentru a se al tura noului statăkurd.

Tariq primise prin telefon un mesaj de la eful serviciilorşsecre t e irakiene din Arbâl. Îi rapor t a c cel pu in dou duzini deă ţ ălideri kurzi se adunas e r de câteva ore în palatulăguverna to rului. Îi ascultase r i aflase r c problema lor era câtă ş ă ăde repede î i vor face public anun ul i cât de în serios trebuiaş ţ şluată amenin a re a lui Al-Hassani de a folosi for a pentru a leţ ţîmpiedica separa r e a .

La comand a lui Tariq, aproape dou sute de tancuri i cam oă şsut cincizeci de mii de for e teres t r e erau mobilizate acum laă ţMosul i se mi cau încet, dar hot râ t spre Arbâl, capitalaş ş ăprovinciei, spre Kirkuk i spre Sulaymaniyah. Pentru moment ,şera mai mult o desf ura r e de for e, menit s - i conving peăş ţ ă ă ăliderii kurzi c fac o gre eal fatal . Dar Tariq nu era omul careă ş ă ăs ezite. Dac ei chiar voiau s se sinucid , a a avea s fie. Nuă ă ă ă ş ăavea de gând s - i piard nop ile gândindu- se la cum leă ş ă ţinvadeaz ei provincia bogat în petrol, a a c le va zdrobiă ă ş ă

insolen a o dat pentru totdeau n a .ţ ăForm repede num rul comanda n t ului- ef din Mosul.ă ă ş— D -mi- l pe genera lul Qassim, ceru el subordona t ului careă

r spunse .ă— Da, domnule, imedia t.O clip mai târziu i se f cu leg tur a .ă ă ă— Generale , cât de repede î i po i duce unit ile mecaniza teţ ţ ăţ

pe str zile din Kirkuk?ă— În mai pu in de o or . De ce?ţ ă— Atunci f -o.ă— Da, domnule. Dar, dac nu v deranjeaz c întreb,ă ă ă ă

domnule, sunte i sigur c este cea mai în eleap t mi care?ţ ă ţ ă ş— M deranjeaz întreba r e a ta, genera le , replic Tariq. Doară ă ă

f ce i-am cerut. Las - m pe mineă ţ ă ă s -mi fac griji în privin aă ţstrat egiei politice. Ne vedem în zece minute.

— Da, domnule Tariq. S-a f cut.ă*

— Domnule pre edin te , Chuck Murray la telefon. Mul umescş ţc mi-a i r spuns.ă ţ ă

Oaks nu vorbise cu fostul secre t a r de pres al lui MacPhe rsonăde când acesta p r sise Casa Alb i se dusese la o firm mareă ă ă ş ăde PR din New York i se apucase s scrie o car te .ş ă

— M bucur s te aud, Chuck. Tammy i copiii sunt bine?ă ă şUnde sunte i acum?ţ

— Sunt în Chicago, domnule pre edint e , explic Murray,ş ăpovestindu- i c pl nuise s ajung la conven ia unde muriseă ă ă ă ţMacPher son, dar se r zgândise în ultima clip pentru c so ia iă ă ă ţ şfiicele lui nu se sim iser prea bine. Am fost noroco i, zise el,ţ ă şde i nu ne i sim im a a.ş ş ţ ş

Î i oferi condolean ele i ajutorul, dac pre edint ele aveaş ţ ş ă şnevoie de el.

— De fapt, mi- ai putea fi de ajutor, Chuck. Tammy i feteleşsunt suficient de bine ca s pleci de lâng ele pent ru câteva zile?ă ă

— Momenta n sunt mai mult speria te , domnule.— Îmi închipui c sunt îngrozite.ă— Dar mama lui Tammy e în ora . A venit s ne ajute. De ce?ş ă

Ave i nevoie de ceva, domnule?ţ— Ia-o spre aeropor t . Trimit un avion dup tine. Vom aveaă

nevoie de mult ajutor ca s formul m ună ă mesaj i s - lş ătransmite m în urm toare le câteva zile. Poate va dura chiar maiă

mult, vom vedea.— De asta am i sunat , domnule.ş— Adic ?ă— A fi onorat s vin s v ajut, domnule pre edint e . Darş ă ă ă ş

trebuie s ie i i repede pe ecrane – cât de repede – i s vă ş ţ ş ă ăadresa i poporului american .ţ

— Va fi mâine- diminea . Oamenii mei lucreaz la un discurs .ţă ă— Cu tot respec tul, domnule pre edint e , asta nu poateş

a tepta . Trebuie s face i ceva acum, în urm toa re le minute.ş ă ţ ă— Este miezul nop ii.ţ— Domnule, crede i c doarme cineva? Toat lumea e înţ ă ă

picioare . Toat ara. Toat lumea. Sunt treji. Se uit la televizor,ă ţ ă ăcel pu in cei care au curen t . Caut pe interne t , care auţ ăposibilita tea . Sap i dup cea mai mic informa ie. Au nevoieă ş ă ă ţca pre edint e le Statelor Unite s ias i s îi asigure c totul vaş ă ă ş ă ăfi bine, s le spun exact ce se întâmpl i s le spun c îi vaă ă ă ş ă ă ăine la curent cu tot ce se va întâmpla mai depar t e .ţ

— Chuck, sincer, sunt în mijlocul…Dar Murray îl între rups e .— Domnule pre edin te , scuza i- m , v rog, toat lumea tie cş ţ ă ă ă ş ă

suntem pe cale s atac m pe cineva. Oamenii suntă ăînsp imânta i. Ei nu tiu ce se întâmpl , nu cu precizie. Nu tiuă ţ ş ă şce urmeaz . Ei tiu c MacPhe rson e mort. Au v zut o poz cuă ş ă ă ădumneavoas t r când depunea i jur mânt ul într- un avionă ţ ă mic işelegan t , care nu era Air Force One. Au nevoie de un lider. Aunevoie de un semn de la dumne avoas t r . E tot ce au nevoieăacum.

Oaks se gândi câteva clipe.— Poate c ai drepta t e . Ce îmi recoma nzi?ăÎn urm toare l e zece minute, Murray îi în ir câteva lucruri peă ş ă

care s le fac . El nu avea acces la informa iile secre t e , desigur ,ă ă ţdar îl rug pe pre edinte s fie cât mai candid. S spun doară ş ă ă ăadev rul – oricât de dure ros ar fi de auzit. Doar asta îl vaăapropia de poporul american i îi va oferi încrede r e a oamenilor,şcredibilita tea de care avea nevoie ca s - i fac s fie încrez toriă ă ă ăîn r zboiul care urma. Zece minute nu erau de ajuns, dar Oaksănu dispunea de mai mult.

Dup ce închise, pre edin t ele îi ordon generalului Briggs să ş ă ăpreg teasc o sal de conferin e i o leg tur prin sateli t . Nuă ă ă ţ ş ă ăvoia s se vad de unde transmite a u . Murray avea drepta t e . Nuă ă

se putea ascunde, dar nici s ofere prea mult nu era bine. Erauăprea multe în joc.

46

2:54 a.m., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Lucrurile se mi cau prea repede , dar Oaks nu avea de ales.şF cu câteva declara ii televizate scur te , apoi se întoarse laă ţ

treab , al turând u- se proasp tuluiă ă ă vicepre edint e , LeeşAlexande r James, secre t a r u lui Ap r rii, Burt Trainor, iă ă şgenera lului- locotenen t Charlie Briggs, la o alt videoconfer in .ă ţăÎmpreun , asculta r înregis t r a r e a convorbirii lui Benne t t cuă ăprim- minist rul israelian.

— Ce p rere ave i, domnilor? î i întreb Oaks consiliul deă ţ ş ăr zboi.ă

— A vrea s pun eu mâna pe sursa aia, zise Briggs.ş ă— i eu, ad ug Trainor , dar nu se va întâmpla. Israelienii nuŞ ă ă

vor renun a nicioda t la o câr ti aflat în interiorul unui guvernţ ă ţă ăostil. Dar nu asta conteaz . Întreba r e a e dac îl credem peă ăDoron. Putem avea încrede r e în el? Dac da, suntem pe cale să ăintr m în r zboi cu nord- coreenii, nu cu Beijingul.ă ă

— E riscant s facem asta bazându- ne pe o singur surs ,ă ă ăinterveni James. Ce ve ti avem din Coreea de Sud?ş

— Nimic concluden t înc , dar, f r îndoial , pre edin te le Wooă ă ă ă şcrede c cei din nord sunt gata s îi atace , r spunse secre t a r u lă ă ăAp r rii. Gândi i- v , domnule, chiar nu avem nicio dovad c ară ă ţ ă ă ăfi implica i chinezii. Iar Doron spune un lucru impor tan t : de ceţne- ar ataca Beijingul? Nu e logic. Nu ar avea decât de pierdu t .Dar cei de la Pyongyang sunt suficient de nebuni s încerce a aă şceva. i, trebuie s v reaminte sc , domnule, ceea ce sus ineŞ ă ă ţsursa lui Doron se potrive te cu tot ce am auzit la întâlnirea deşla Tokio a mini trilor de ap ra re din zona asiatic a Pacificului.ş ă ăCoreea de Nord i-a anula t toate permisiile. Înş ultimeles pt mâni i-au f cut provizii de combus tibil, alimente ,ă ă ş ămedicam e n t e i altele. Am v zut activita te sporit în jurulş ă ăbazelor aeriene i al celor cu rache te . De asta e îngrijora tşpre edint e le Woo. Chiar înainte de discursul lui Mac, de laşConven ie – Dumnezeu s - i odihneasc sufletul –, dac vţ ă ă ă ăaminti i, am trimis un mesaj spre ţ Air Force One, în care

pomene a m despre toate astea.— Burt, cât de sigur e ti c nord- coreenii sunt inamicii, nuş ă

chinezii?Secre t a r u l Ap r rii se gândi câteva clipe, apoi zise:ă ă— Evident , avem nevoie de mai multe dovezi, domnule

pre edint e , dar, da, încep s cred c e posibil ca Pyongyangul iş ă ă şnu Beijingul s fie respons a bil de atacuri i c se preg te te să ş ă ă ş ăporneasc împotriva unuia dintre cei mai import an i alia iă ţ ţasiatici ai no tri.ş

— Dar despre ceea ce pre tinde sursa, c s-ar fi folosit plutoniuăde la Yongbyon? Cât de repede putem verifica?

— Domnule pre edin te , deja am trimis patru avioane Constan tşPhoenix WE-135W deasup r a fiec ruia dintre ora ele ataca t e ,ă şrapor t Briggs.ă

— Englez , genera le , spune- mi în englez , insist Oaks.ă ă ă— Scuze, domnule. Constan t Phoenix sunt ni te avioane deş

recupe r a r e atmosfe ric , de fapt, sunt ni te C-135 modificate .ă şOpereaz în cadrul Escadrilei 45 Recunoa te r e de la bazaă şaerian Offut din Nebraska .ă Fiecare avion are ni te dispozitiveşexterne care colecteaz particule din atmosfe r . Un sistem deă ăcompresoa r e analizeaz mostrele colecta te . Pot detec ta noriiăradioact ivi în timp util. Concluzia e, domnule pre edinte , c suntş ăfoar te bine dota te .

— Asemene a celor pe care le-am folosit în Coreea de Nord în2006?

— Da, domnule pre edint e . Sunt la fel.şBobby Caulfield intr t cut în sala de conferin e i îi strecură ă ţ ş ă

pre edint e lui un bilet. „So ia dumneavoas t r tocmai a ateriza t laş ţ ăPeter son. Va fi aici în scurt timp. ”

Pre edinte le d du din cap i continu cu Briggs.ş ă ş ă— Cât de repede pute i avea rezulta te le? întreb el, cu grabţ ă ă

în voce.— Ei bine, domnule… începu Briggs, i lu o pauz , s facş ă ă ă ă

ni te calcule. Va dura câteva zile s ia mostrele . A zice înc oş ă ş ăs pt mân s le analizeze, cel pu in, probabil dou . Depinde deă ă ă ă ţ ămai multe variabile, domnule.

— Las- o balt , genera le . Nu avem dou s pt mâni. Spune- leă ă ă ăc au dou zile. Trebuie s tiu dac bombele aveau plutoniu iă ă ă ş ă şdac aces ta provenea de la reactoa re le din Yongbyon. Dac nu,ă ăde unde din alt parte . Ai în eles?ă ţ

— Da, domnule, domnule pre edint e , se bâlbâi Briggs, darşeu…

— Dou zile, genera le . Nicio secund mai mult.ă ă

47

12:0 0 p.m.Autos trad a 15, la nord de Amma n

Fulgerele luminau cerul, apoi se întuneca rapid.Benne t t se uit la ceas. Era aproape amiaz . Mai aveau celă ă

pu in cincisprezece sau dou zeci de minute de mers. Dar nuţ ăputeau face nimic. Se întinse spre frigiderul de lâng el i lu oă ş ăsticl cu ap rece ca ghea a pentru el i una pent ru omul care- iă ă ţ şsalvase via a lui Erin.ţ

Doctorul Kwamee accept recunosc to r sticla, lu oă ă ăînghi itur mare, apoi trecu apara tu l de aer condi iona t pe unţ ă ţalt nivel. Pe m sur ce ploaia se înte ea, feres t re le se înce o au.ă ă ţ ţ ş

— A adar , zise Bennet t , dup o lung t cere, Mossad?ş ă ă ăDoctorul Kwamee ridic din umeri.ă— Eram recunosc to r pentru tot ce f cuser s ne scoat , peă ă ă ă ă

mine i pe so ia mea, din Addis Abeba. Nu doar pe noi, desigur .ş ţErau mai mult de opt mii de oameni pe care veniser s îiă ăsalveze.

Urm o pauz lung .ă ă ă— Asta a fost cu mult timp în urm .ă— Da.— De ce ai r mas la Mossad? De ce nu faci altceva?ăDoctorul ridic din nou din umeri i m ri vitezaă ş ă

terg toa r e lo r . Ploua toren ial. Drumurile se umpleau de noroi.ş ă ţ— Am crescu t în Etiopia, domnule Benne t t – Etiopia i Sudan,ş

de fapt. Am petrecu t câ iva ani i în Eritreea , la gr dini . tiamţ ş ă ţă Şce pun la cale radicalii musulmani. Vedeam c se preg tescă ăpentru un jihad împotriva Israelului. Nu puteam s stauădeopa r t e . Voiam s fac ceva… ceva s ajut.ă ă

Bennet t d du din cap i mai arunc o privire în spate , la SUV-ă ş ăul care îi urm rea .ă

— Câ i oameni ai în echip – în total?ţ ă— Îmi pare r u, domnule Benne t t , nu v pot spune.ă ăBennet t se întoarse , terse geamul i privi la furtuna de afar .ş ş ă— Cândva, asta a fost o ar cu adev rat frumoas .ţ ă ă ăPrivind în urm , î i dori ca el i Erin s - i fi luat ni te zileă ş ş ă ş ş

libere, s hoin reasc prin zon i s înve e mai multe despreă ă ă ă ş ă ţaces te locuri fascinan te i despre oamenii lor calzi i ospitalieri.ş şR mânând neut r – încercând, m car –, în timp ce se îndrep t aă ă ăspre R zboiul lui Gog i Magog, Iordania evitase s ajung laă ş ă ănivelul distruge ri lor pe care le-au cunoscu t Libanul i Siria.şTotu i, pârjolul afectase toate moscheile, toate colile islamice,ş ştoate bazele militare i cele mai multe vehicule militare .şPagubele colater a le nu fusese r mici i avea s dureze multă ş ăpân s - i revin .ă ă ş ă

— Ai mai fost aici? întreb Benne t t .ă— Nu, zise doctorul Kwamee. Înainte de instruire a mea în

Paris, nu mai plecase m în afara Africii – doar în Mecca, pe cânderam copil.

— Mecca?— Da, când eram mic, p rin ii mei nu recuno te au în publică ţ ş

faptul c erau evrei, doar între ei. Iar când am mai crescut , s-auăpref cut c sunt musulmani.ă ă

— Au plecat i ei din Etiopia odat cu tine, în 1984?ş ă— Nu, spuse doctorul Kwamee încet. Au fost uci i de o bombş ă

în Dangila, la grani a cu Sudanul.ţ— Ah, f cu Benne t t , îmi pare r u.ă ă— Pute i s v închipui i, zise doctorul, încetinind, în timp ceţ ă ă ţ

treceau print r- o groap plin cu ap , doi evrei uci i de jihadi tiă ă ă ş şnu pentru c erau evrei, ci pent ru c se pretinde au musulmani.ă ăEi s-au gândit c a a vor fi mai în siguran . Credea u c eu voi fiă ş ţă ămai în siguran .ţă

— Câ i ani aveai când au muri t? întreb Bennet t cu blânde e.ţ ă ţ— Cincisprezece .— Erai cu ei?— Da, r spunse el, cu lacrimi în ochi. Eram într- un mică

restau r a n t . Eu m dusese m la baie. În spate . M sp lam peă ă ămâini când a exploda t bomba. Am fost acoperi t de tencuial iă şcioburi de sticl . Mi-am rupt un bra . Capul îmi sânger a . În celeă ţdin urm , am reu it s m târ sc afar i am v zut c toată ş ă ă ă ă ş ă ă ăpartea din fa a restau r a n t u lui era spulbera t .ţă ă

— Trebuie s fi fost îngrozitor.ăDoctorul Kwamee aprob din cap.ă— N-am mai v zut niciodat a a ceva. Sânge peste tot.ă ă ş

Cioburi. Mi-am c utat cu dispera r e p rin ii. St teau la o masă ă ţ ă ăaproape de intra r e . Mi-a luat câteva minute s m ca r pe toateă ă ţă

acele restu ri i corpuri f r suflare pân s ajung la ei.ş ă ă ă ă— Erau mor i?ţ— Tata era. Mama înc respira . i sânge r a pute rnic. Avea ună Ş

cu it mare înfipt în piept. St team acolo, pur i simplu. Vedeamţ ă şc moare. Nu tiam ce s fac. Înghe as e m. În cele din urm , amă ş ă ţ ăluat- o în bra e. Suspinam i strigam dup ajutor, dar nu veneaţ ş ănimeni. Nu m putea auzi nimeni. i deodat a murit .ă Ş ă

Cei doi b rba i r mase r t cu i câteva moment e . Apoi Bennet tă ţ ă ă ă ţîntreb :ă

— De asta te- ai f cut doctor?ăB rbatul aprob din cap. Mai merse r câ iva kilomet r i înă ă ă ţ

lini te.ş— Nu m- am întors niciodat la moschee . N-am putut . Nuă

în elegea m de ce musulmanii omorau musulmani. Apoi mi-amţg sit certifica tul de na tere , împreun cu ni te acte aleă ş ă şp rin ilor mei. Am aflat c eram evreu. Nu- mi venea s cred. Nuă ţ ă ătiam ce înseamn asta i cum era posibil. Dar ceva din mine îmiş ă ş

spunea c e adev ra t i c era timpul s aflu mai multe despreă ă ş ă ămo tenirea mea.ş

— i ce ai f cut?Ş ă— Nu tiam sigur ce s fac. Eram singur . Fratele meu maiş ă

mare murise de malarie . Fratele mai mic murise în timpulcopil riei. Mare parte dintre m tu ile i unchii mei, în r zboiulă ă ş ş ăcivil. Singurul unchi care supravie uise pretindea c eţ ămusulma n devota t . M dusese în pelerinaj. Nu era nimeni careăsă m înve e ce înseam n s fii evreu. Într- un final, am decis să ţ ă ă ăfiu ateu sau agnos t ic. Nu tiam în ce s cred. tiam doar c nuş ă Ş ăpot fi musulman i habar n-aveam ce înseam n s fii evreu. Darş ă ăaveam un v r în Nairobi. Era cu zece ani mai mare ca mine iă şmereu fusese foarte bun cu mine când eram mic. Plecase launiversi t a t e când eu aveam opt ani, dar se întorcea în timpulvacan elor de var , când m lua la înot, la c rat pe stânci iţ ă ă ăţă şalte din astea. Ba chiar m- a înv at s conduc, într- o var . A aăţ ă ă şc l-am sunat pe el. L-am implora t s m lase s vin s stau cu elă ă ă ă ăi, în cele din urm , a accep ta t .ş ă

— El era musulman sau se pref cea c e?ă ă— Nu, nu. A a am presupus eu. Niciodat nu m- am gândit s îlş ă ă

întreb. Dar, când am ajuns acolo, am aflat c devenise unădiscipol al lui Isus.

48

12:0 9 p.m.Autos trad a 15, la perifer ia Amman u l u i

Bennet t nu se a tept a s e la asta.ş— Cum ai reac iona t? întreb el.ţ ă— Sincer , domnule Bennet t , nu am în eles prea bine i, laţ ş

vârsta aia, nu prea m interes a . Aveam nevoie doar de un locăstabil i sigur unde s stau. V rul meu era medic la urgen ,ş ă ă ţăîntr- un spital mare din Nairobi. Nu câ tiga mult – nu dupş ăstanda r d el e americane sau israeliene dar mi- a spus c , dacă ăob in note bune, m ajut s îmi pl tesc colegiul. Niciodat nuţ ă ă ă ă ăînv asem prea bine. Dar am fost atâ t de bucuros , încât m-amăţpus pe înv at. Voiam s îl fac pe v rul meu mândru de mine.ăţ ă ă

— Sunt sigur c e foarte mândru . Înc e în Nairobi?ă ă— Nu, domnule.— Unde e acum?Kwamee nu r spunse timp de câteva minute. Brusc, tensiune aă

din ma in deveni aproape palpabil . Bennet t regre t cş ă ă ă ăîntrebas e . Dar, dup un timp, doctorul zise:ă

— A murit în timpul pârjolului.Benne t t r mase t cut.ă ă— Se întorsese în Etiopia vara trecut , pentru câteva luni, să ă

ajute la deschide re a unui orfelinat pentru copiii ai c ror p rin iă ă ţmurise r de SIDA. Am primit un e-mail de la el, prin octombrie.ăSpunea c simte c se va întâmpla ceva teribil. Voia s r mână ă ă ă ăacolo i s ajute. Apoi…ş ă

Sclipirea unui fulger lumin ma ina. Tunetul se auzi chiară şdeasup r a lor.

— Aia a fost ultima veste primit de la el. Am luat leg tura cuă ăeful Mossadului din Addis Abeba i l-am rugat s verifice dacş ş ă ă

mai tr ie te. A durat câteva luni, dup care a venit confirmar e aă ş ăc nu supravie uise.ă ţ

— Îmi pare r u.ăMerser în lini te alte câteva minute . Benne t t mai lu o gură ş ă ă

de ap i privi ploaia care le acopereaă ş geamurile , în timp ceîncerca s proceseze povestea b rba tului de lâng el. Apoi,ă ă ă

aproape înainte s î i dea seama ce face, întreb :ă ş ă— Doctore Kwamee?— Da, domnule.— Pot s te întreb ceva?ă— Desigur , v rog.ăBennet t ezit . tia c era o întreba r e personal . Dar omul î iă Ş ă ă ş

dezgolise sufletul. Evident , voia s vorbeasc . i, oricum, câtă ă Şmai aveau de mers împreun ?ă

— Sunte i absolut convins c nu exist Dumnezeu?ţ ă ăDoctorul Kwamee î i drese glasul.ş— N-am mai crezut . Nu dup ce au muri t p rin ii mei. Cumă ă ţ

putea exista?Urm înc o pauz lung .ă ă ă ă— i acum? întreb Benne t t .Ş ăB rbatul nu se întoarse s se uite la el. Ochii lui privir fix laă ă ă

drumul din fa a lor i înghi i greu.ţ ş ţ— Dup Ziua Devast rii, vre i s spune i?ă ă ţ ă ţ— Da.— E foarte greu, m rtur isi Kwamee.ă— De ce?— Pentru c nu vreau s cred în Dumnezeu. Sunt foarte furiosă ă

pe El.— Din cauza p rin ilor t i.ă ţ ă— Din cauza p rin ilor mei. Din cauza fra ilor mei. A v ruluiă ţ ţ ă

meu. A întregii mele familii. Atâta moar t e , atâtea crime, atâtatriste e. Nu are logic . Dac Dumnezeu înseamn dragos t e ,ţ ă ă ăbucurie , pace i fericire, eu de ce nu am parte de a a ceva? Ceş şar trebui s fac eu acum?ă

— Adic ? întreb Benne t t .ă ă— Adic am sim it cutrem u r u l . Am v zut furtuna. Am v zută ţ ă ă

focul c zând din cer. Am v zut cu ochii mei. Am v zut ce a lovită ă ăi ce nu.ş

— i?Ş— i pent ru mine e foarte clar c exist un Dumnezeu, ziseŞ ă ă

Kwamee, privind drept înainte la drum, pe m sur ce ploaia iă ă şfulgerele se înte eau. E clar pent ru toat lumea, nu- i a a? Iar Elţ ă şnu este Dumnezeul din Coran. Nu este dumnezeul budi tilor iş şnici al hindu ilor. Categoric , este Dumnezeul din Biblie. Acumşnu se mai pune problem a dac eu cred în existen a Lui. Cred.ă ţ

— Atunci care este problema?

— Întreba r e a e dac vreau s ă ă Îl urmez.— i ce te re ine?Ş ţ— Frica.— Frica? întreb Bennet t , nefiind sigur c auzise bine.ă ă— Da.— Frica de ce anume?— Teama c Isus, ă Yeshua, ar putea fi, de fapt, Mesia.— De ce te sperie asta?Kwamee nu zise nimic.— E în regul . Po i fi sincer cu mine.ă ţDoctorul p ru c se gânde te o clip , apoi rosti oarecu mă ă ş ă

direct:— Adev rul e, domnule, c nu vreau s cred.ă ă ăEra sincer, se gândea Benne t t , periculos, dar sincer.— De ce nu? îl întreb .ăB rbatul ridic din umeri.ă ă— E vorba de mai multe lucruri . Par ial, nu vreau s mţ ă ă

schimb, ti i? S îl urmez pe Isus înseamn s renun la oş ţ ă ă ă ţgr mad … de exemplu… nu îmi place s mi se spun s nu facă ă ă ă ăceva. În elege i?ţ ţ

D du din cap. tia foarte bine.ă Ş— i…Ş— i? f cu Bennet t , i mai curios.Ş ă ş— Nu tiu, recunoscu Kwamee. S crezi în Isus e ca i cum…ş ă ş— Ca i cum ce?ş— Ca i cum… ai tr da.ş ă— Ai tr da?ă— Da, m rtu risi Kwamee. E ca i cum mi-a tr da poporul,ă ş ş ă

ara. Adic tiu tot ce s-a întâmpla t . Isus a fost evreu. Discipoliiţ ă şlui erau evrei. Apostolul Pavel a fost rabin, fariseu, înainte dedrumul spre Damasc. i, din cât am în eles citind NoulŞ ţTestam e n t , aproape to i cei care l-au urmat pe Isus la început auţfost evrei, dar…

— Dar ce?— Dar asta a fost acum dou mii de ani – înainte ca romanii să ă

dea foc Ierusalimului i s distrug Templul, înainte de cruciade ,ş ă ăînainte de Inchizi ie, înainte de Holocaus t .ţ

— Niciuna dintre astea nu a fost din vina lui Isus. El a spus„S iube ti pe aproapele t u… Iubi i pe vr jma ii vo tri,ă ş ă ţ ă ş şbinecuvân t a i pe cei ce v blestem , face i bine celor ce vţ ă ă ţ ă

ur sc, i ruga i- v pentru cei ce v asupre sc i v prigonesc”.ă ş ţ ă ă ş ă— Dar, domnule Bennet t , v rog, nu pute i nega o gr mad deă ţ ă ă

lucruri îngrozitoa re care au fost f cute în numele lui Isus.ă— Dar, doctore Kwamee, niciunul dintre acele lucruri oribile

nu au fost f cute de oameni care l-au urmat cu adev ra t pe Isus.ă ăAu fost f cute de oameni care negau ă tot ce propov duia El, ă totce reprezen t a El. Uite, nu neg lucrurile oribile care li s-auîntâmpla t evreilor i mare parte dintre ele au fost f cute de ceiş ăcare spuneau c sunt cre tini. Dar erau ei cre tini adev ra i?ă ş ş ă ţCum puteau ei s îl urmeze cu adev ra t pe evreul Mesia i s leă ă ş ăfac a a ceva evreilor? i de ce ar fi permis El s se întâmpleă ş Ş ăa a ceva evreilor? Nu, n-ar fi f cut- o. i nici n-a f cut- o. Cu câtş ă Ş ăsunt mai mul i cei care îl iubesc pe Isus, cu atât vor iubi maiţmult poporul evreu i îl vor binecuvân t a . Uit - te la ce seş ăîntâmpl în jurul nost ru: tot mai mul i evrei se întorc la credin aă ţ ţîn Isus, mai mul i decât oricând în istorie. Milioane de evrei dinţîntreag a lume. Mai mult de un milion de israelieni doar înultimele opt luni. Ei nu î i tr deaz apar t en e n a . Ei o descope rş ă ă ţ ăîntr- un fel nou.

— tiu, tiu, zise Kwamee.Ş ş— Atunci, care e problema? Acum este timpul, prietene . Isus

se va întoarce . Curând. Nu prea este mult timp, crede- m , i nuă şvrei s fii aici când va sosi Antihris tul i iadurile se voră şdezl n ui. Chiar nu vrei.ă ţ

— Dar nu pot, domnule Bennet t , pur i simplu, nu pot.ş— Nu po i? Sau nu vrei?ţ— E vreo diferen ?ţăLui Bennet t nu îi venea s cread . Dar, înainte s apuce s îiă ă ă ă

r spund , auzi un foc de arm . Parbrizul se f cu f râme.ă ă ă ă ăDoctorul Kwamee c zu în fa , cu piciorul înc pe accele ra ie .ă ţă ă ţAmbulan a prinse vitez . Trecu peste balust r ad i ajunse peţ ă ă şcontras en s .

Inima îi înghe . Ochii îi ie eau din orbite. O autocis te rn cuţă ş ăpetrol se îndrep ta spre ei.

49

12:2 1 p.m.Autos trad a 15, la perifer ia Amman u l u i

Bennet t apuc volanul instinctiv i trase de el.ă şAmbulan a derap din nou violent , patinând pe asfaltulţ ă

alunecos. Auzi sunetul ascu it al claxonului autocis te rn ei . V zuţ ăma ina uria unduindu- se, dar nu putu face nimic. Nu ajungeaş şăla frân . Nu avea o mân liber , s îl trag pe doctorul Kwameeă ă ă ă ăde pe volan, iar distan a dintre cele dou autovehicule seţ ămic ora rapid.ş

Auzi un alt claxon. Autociste rna trecu în goan , foar teăaproape de ei, dar înainte s î i trag sufletulă ş ă în elese c nuţ ăsc pase r de pericol. Gonind, urmau s p r sească ă ă ă ă ăteras am e n t ul i s se pr bu easc dincolo de el.ş ă ă ş ă

Bennet t tia c are doar câteva secunde ca s reac ioneze .ş ă ă ţTrebuia s ating frânele i s încetineasc sau aveau să ă ş ă ă ăloveasc balust r a d a în plin i s moar . Dar nu reu ea. Voia. Cuă ş ă ă şdispera r e . Dar nu ajungea la ele. Era inut de centu ra deţsiguran i nu avea timp s o desfac . Se l s s alunece,ţă ş ă ă ă ă ăîmpinse corpul neînsufle it al doctorului i atinse frâna, exact laţ ştimp.

Le auzea pe asisten t el e din spate strigând, dar nu i pe Erin.şEra treaz ? Era în via ? Trebuia s fac ceva. N-o va pierde. Seă ţă ă ăîntinse spre frâna de mân , trase de ea puternic, scoaseăschimb torul din vitez i se rug pentru un miracol. tia careă ă ş ă Şsunt riscurile. Dar nu îi p sa. Nu avea de ales. Î i asum riscul,ă ş ăîn speran a c vor sc pa.ţ ă ă

Ro ile se blocar brusc. Cele din fa , cel pu in. Un fum negruţ ă ţă ţie ea din cauciucu rile care scâr âi r . Ambulan a începu s seş ţ ă ţ ăînvârt , dar la viteza cu care mergea nu se oprea . Nu putea. Înăschimb, se cl tin i se rostogoli, nu o dat , de dou ori. Benne t tă ă ş ă ăfu azvârlit în fa , dar îl inu centu ra , înapoi i din nou în fa .ţă ţ ş ţă

Cioburi din geamuri i buc i de metal zburau peste tot.ş ăţipetele din spate încetas e r , fiind înlocuite de scrâ ne t ulŢ ă ş

asurzi tor al metalului. Ambulan a derapa s e , se izbise deţbalust r ad a de protec ie, se rotise aproape cu o sut optzeci deţ ă

grade i se balansaseş înainte i înapoi – cl tinându- se peş ămargine , dar se oprise exact înainte s se pr bu easc în abis.ă ă ş ă

Din p cate, r m ses e r bloca i cu ro ile- n sus i pe par tea peă ă ă ă ţ ţ şcare nu trebuia . Curând, întregul vehicul fu cuprins de fl c ri.ă ăCabina se umplu de fum. Pe Bennet t îl ustura u ochii. Gura îi eraplin de sânge. Trebuia s ias de acolo. Trebuia s le scoat peă ă ă ă ăErin i pe asisten t e . Ma ina putea s explodeze în orice clip ,ş ş ă ădar el abia reu ea s se mi te. O durere puternic îi trecu prinş ă ş ăpiciorul drept. Piciorul stâng nu îl sim ea deloc. ţ Îl cuprinsepanica.

Apoi, privind prin gaura l sat de parbriz, v zu o betonie ră ă ă ăîndrep tâ nd u- se spre ei.

Era la cel mult câteva sute de metri i venea cu vitez . oferulş ă Şclaxon . Benne t t v zu cum ma ina frâneaz pute rnic. V zuă ă ş ă ăfumul. Auzi cauciucurile scrâ nind. Dar ma ina nu vir . Veneaş ş ădrept spre ei.

În ciuda durer ii puternice – pe care acum o sim ea atât înţbra e, cât i în picioare –, sim i un val brusc de adrenalin careţ ş ţ ăîi trecu prin corp. Ca i cum o for exterioar îl apuca i îl for aş ţă ă ş ţs se mi te, se ghemui, plonj prin gaura din fa i se rostogoliă ş ă ţă şprin geamul spar t , s scape de camionul care se apropia. Exactăla timp. O milisecund mai târziu sim i vântul care îi trecu pesteă ţfa i v zu cum betonier a aga ambulan a, se izbe te deţă ş ă ţă ţ şgardul de pe margine , apoi se pr bu esc amândou în abis.ă ş ă

Bennet t gâfâia. O secund mai apoi auzi zgomotul f cut deă ăsticla spar t i de metalul izbit. tia că ş Ş ă ambulan a c zuse prima.ţ ăAuzi a doua izbitur , era camionul, care se pr bu ise peste ea.ă ă şIgnorând u- i r nile, s ri în picioare i se n pusti spre margine .ş ă ă ş ăAuzi prima explozie. O v zu pe a doua i v zu fl c rile careă ş ă ă ăizbucnir jos.ă

— Nu! strig el, cu o dispera r e al c rei ecou r sun înă ă ă ăîntreag a vale.

Cu inima bubuindu- i, coborî de pe terasa m e n t i goni spreşr m i ele exploziei. Nu putea fi adev ra t . Dumnezeu nu ară ăş ţ ăpermite a a ceva.ş

— Erin! Erin!Continu s îi strige numele. Iar i iar, repet a acel nume peă ă ş

care îl iubea atât de mult, numele care îi furase inima din primaclip când îl auzise, de i atunci nu visase c ea va deveni a lui.ă ş ăÎn mijlocul focului i al fumului, în elese deoda t c strigaş ţ ă ă

degeab a . Ea nu r spunde a . Nici m car nu mai vedea ambulan a,ă ă ţdoar r m i ele betonie r ei.ă ăş ţ

Suspina, suspina i tu ea, în timp ce d dea ocol betonie re i înş ş ăfl c ri i încerca s g seasc un loc prin care s p trund laă ă ş ă ă ă ă ă ăambulan . Dar nu era niciunul. Se terminas e , de i nu- i venea sţă ş ăcread . Suspinele lui se înte ir . Plângea din ce în ce mai tare,ă ţ ăgâfâia din ce în ce mai r u, respira tot mai greu, pent ru că ăinhala foarte mult fum. Cu cât încerca s ia mai mult aer, cu câtăplângea mai mult, cu atât înghi ea mai mult fum. I se f cu r u iţ ă ă şîncepu s vomite. D du tot afar din el, pân când nu maiă ă ă ăr mase nimic. Cel pu in a a i se p rea, dar continua s vomite.ă ţ ş ă ă

De parc otrava mor ii intrase în el i se for a s o elimine,ă ţ ş ţ ăcele mai ascunse p r i ale corpului îi erau cuprinse de convulsii,ă ţiar i iar. Nu mai ie ea nimic, doar tot mai mult fum îi ajungea înş şpl mâni. Începu s intre în panic . Se sufoca – emo ional i fizică ă ă ţ ş–, dar nu voia s p r seasc r m i ele ambulan ei. Nu putea,ă ă ă ă ă ăş ţ ţnu f r femeia pe care o iubea.ă ă

Îl ustura pielea din pricina c ldurii intense . Picioarele îi erauăsfâ iate de cioburi i buc i de metal. Apoi auzi ceva ce suna caş ş ăţo arm automat . Nu în elegea . Dar, chiar dac auzea bine, ceă ă ţ ăconta? Nu avea de gând s plece nic ieri f r ea. Nu avea deă ă ă ăgând s plece nic ieri f r Erin.ă ă ă ă

Se poticnea prin cea a înec cioas , d dea ocol r m i elorţ ă ă ă ă ăş ţaprinse, o striga pe Erin, percepe a oarecum pericolul în care seafla, dar nu îi p sa. Refuza s cread c era moar t . Era oă ă ă ă ăgre eal – un co mar, o halucina ie, dar n-avea cum s fieş ă ş ţ ăadev ra t . O va g si. Trebuia s o g seasc . O va g si, o va salvaă ă ă ă ă ăi o va duce într- un loc sigur, un loc unde o va face bine, un locş

unde s nu- i g seasc nimeni – nici pre edin t ele , nici oameniiă ă ă şlui, nici Doron, nici miste riosul care îl sunase i nici mon triiş şpentru care acesta lucra.

Deodat auzi înc o împu c tu r i sim i un suflu ascu it înă ă ş ă ă ş ţ ţspatele capului. Genunchii i se îndoir . Se pr bu i la p mânt . Seă ă ş ăstr duia s respire . Încerca din r spute r i s se ridice. Se sufoca.ă ă ă ăÎi venea din nou s vomite. Cineva îl prinse de mâini i deă şpicioare , îi îndes o e arf în gur i îi trase o glug pe cap.ă ş ă ă ş ă

Bennet t nu putea respira , nu putea gândi. Începea s seăsufoce de- a binelea, era pe cale s le ine. Auzi ni te pa i. Mul iă ş ş ş ţpa i, alergau i se apropiau repede. Auzi câteva împu c tu ri .ş ş ş ăEchipa Mossad, se gândi el. Auzea voci care strigau ceva ce nu

în elegea . Apoi sim i o cizm în abdomen i totul se întunec .ţ ţ ă ş ă

50

2:23 p.m.Aeropor tu l intern a io n a l din Babilonţ

— Doamnelor i domnilor, aten ie, v rog!ş ţ ăClaire Devreaux, secre t a r u l de pres al lui Salvador Lucente,ă

î i drese vocea i a tept s se potoleasc agita ia. Se uit spreş ş ş ă ă ă ţ ăgr mada de cel pu in cincizeci sau aizeci de camere deă ţ şteleviziune, câteva duzini de fotografi i tot atâ ia repor te r i iş ţ şproduc tori de tiri din toat lumea. Grupul de pres p rea să ş ă ă ă ăcreasc de la o s pt mân la alta. Audien a secre t a r u lui genera lă ă ă ă ţal Na iunilor Unite o atingea pe cea a pre edin te lui american ,ţ şiar capacita t e a lor logistic era depar t e de a fi suficient ca să ă ăfac fa unei opera iuni media interna ionale de o aseme ne aă ţă ţ ţamploare , în elese ea. Va trebui s mai angajeze câ iva oameniţ ă ţcu experien , i înc repede.ţă ş ă

Un subalte rn îi semnal c to i erau preg ti i. Câtevaă ă ţ ă ţteleviziuni, inclusiv BBC i CNN, transmite a u în direc tşconferin a de pres . Era timpul s înceap .ţ ă ă ă

— Foarte bine, continu Devreaux, v mul umesc c a i venită ă ţ ă ţatât de repede. Secre t a ru l genera l va face o declara ie scur t iţ ă şva r spunde câtorva întreb ri . Totu i, trebuie s v spun c nuă ă ş ă ă ăva pleca spre Bruxelles, cum era progra m a t . Am fost informa tăc ne întoarce m la Beijing, pent ru ni te discu ii urgen t e . În plus,ă ş ţsecre t a r u l genera l are program a t o discu ie telefonic cuă ţ ăpre edint e le american Oaks, peste exact o or . A a c trebuie sş ă ş ă ătermin m repede aici, s ne urc m în avion i s plec m.ă ă ă ş ă ăAcestea fiind zise, doamnelor i domnilor, secre t a r u l genera l alşNa iunilor Unite.ţ

Cineva mai pu in experimen t a t ar fi fost orbit de toateţbli urile i luminile camerelo r de filmat i distras de zumz itulţ ş ş ăcare se formase . Dar Lucente nu p rea afecta t .ă

— Ne afl m într- un moment foarte ubred al istoriei omenirii,ă şîncepu el, s rind peste orice introduce r e . For ele diavolului ne-ă ţau ataca t exact când ne a tepta m mai pu in. Vom riposta i noiş ţ şla fel, când nu se vor a tept a. S fie clar. Sunt un om al p cii iş ă ă şal diploma iei, e adev ra t . Mai mult, reprezin t o comunita t eţ ă

interna ional care dore te pace i prospe ri t a t e pent ru fiecareţ ă ş şb rbat , femeie sau copil de pe aceas t minuna t plane t . Dară ă ă ăexist un timp pentru s dit, unul pentru cules, un timp pentruă ăvindeca r e i unul pent ru ucidere , un timp pentru distruge r e iş şun timp pentru const rui r e… un timp pentru dragos t e i un timpşpentru ur , un timp pent ru r zboi i ună ă ş timp pentru pace. Acum,m tem, este timpul pentru r zboi.ă ă

Devreaux privea fe ele celor din grupul de pres . Erau la felţ ăde surprinse ca ea.

— Voi vorbi cu pre edin t ele american în scurt timp, continuş ăLucente . Îl voi pune la curen t cu numeroas el e discu ii pe care le-ţam avut cu lideri din întreag a lume în ultimele câteva ore,inclusiv cu pre edint ele Al-Hassani. Îi voi spune pre edint eluiş şOaks c aizeci i trei de ri m- au împute rnici t s le folosescă ş ş ţă ăfor ele militare, serviciile secre te i alte resurse pe care le auţ şpentru a ajuta la prindere a celor respons a bili de aces t genocidbarba r i pentru a- i aduce în fa a justi iei.ş ţ ţ

Lui Devreaux nu- i venea s cread ce aude. Murea deă ăcuriozita t e . Cum va primi presa interna ional aceas t veste?ţ ă ăDeschise site- ul CNN, pe iPhone i, câteva clipe mai târziu, v zuş ătitluri pe care nu se a tept as e s le citeasc vreoda t .ş ă ă ă

ESTE TIMPUL PENTRU R ZBOI, NU PENTRUĂPACE, SPUNE EFUL NA IUNILOR UNITEŞ Ţ

LUCENTE NUME TE ATACUL ASUPRA STATELOR ŞUNITE „GENOCID“

AIZECI I TREI DE NA IUNI S-AU RALIAT PENTRU AŞ Ş ŢR SPUNDE CU UN ATACĂ

Dar secre t a r u l genera l nu terminas e .— Acestea fiind zise, am pl cerea s v anun c tocmai amă ă ă ţ ă

vorbit cu prim- minist rul chinez Liu Xing Zhao. Mi-a declara t c ,ăîn numele p cii mondiale, este gata s negocieze un trata t deă ăpace complet cu Statele Unite i cu Na iunile Unite. Afirm cş ţ ă ătotul e preg ti t , inclusiv o reduce re semnificativ a înarm riiă ă ănuclear e a Beijingului, dac americanii vor face la fel. În plus,ăChina este preg ti t s trimit o sut de mii de for e deă ă ă ă ă ţmen inere a p cii – care vor servi sub comanda Na iunilor Uniteţ ă ţ– i ajutor de recons t ruc ie pentru zona Golfului, în valoare de oş ţ

sut de miliarde de dolari, pentru a ajuta la stabilizareaăOrientului Mijlociu i pent ru a ne sprijini efortu rile de refacere aşindust riei pet roliere , astfel încât pre ul pet rolului s scad câtţ ă ăde repede posibil.

Printre ziari ti se stârni rumoare . Se a tepta s e r la oş ş ăconferin de pres formal . Dar Lucente venea cu adev rat eţă ă ă ăbombe, una dup alta. i mai avea.ă Ş

— De asemene a , îmi face pl cere s anun c pre edin te le Al-ă ă ţ ă şHassani mi- a declara t mai devrem e c este gata s fac i elă ă ă şunele schimb ri, explic Lucente , a teptân d câteva clipe s seă ă ş ăfac lini te. Pre edintele mi- a spus c Statele Unite ale Eurasieiă ş ş ăsunt preg ti te s semneze o în elege re de pace istoric cuă ă ţ ăIsraelul. Domnul Al-Hassani sus ine c , dup multe deliber ri –ţ ă ă ăi dup ce a v zut cât de aproape se afl omenirea de unş ă ă ă

dezas t ru –, este preg tit s plece spre Israel, s se adresezeă ă ăguvernului de acolo i s îi împ rt easc viziunea despre pace.ş ă ă ăş ăMai sus ine c astaţ ă include deplina recunoa te r e a Israelului caşstat , rela ii diplomatice i acces la Zona Comer ului Liber aţ ş ţOrientului Mijlociu. În plus, pre edin t ele Al-Hassani afirm cş ă ănu are nicio condi ie pres t abili t . Având în vedere ultimeleţ ăevenimen te , pur i simplu, dore te s se a eze la masaş ş ă şdiscu iilor cu israelienii, cât mai repede .ţ

Devreaux se uit din nou la fe ele colegilor ei. To i î i notau cuă ţ ţ şîndârjire i încercau s în eleag nea tep t a t a turnur aş ă ţ ă ş ăevenimen te lo r . Oare lumea era la un pas de r zboi sau la un pasăde pace? Cum erau posibile amândou ?ă

— Mai sunt multe de spus, zise Lucente, referindu- se laeventuali t a te a unei în elege ri de pace între Israel i Stateleţ şUnite ale Eurasiei. Dar acestea au fost informa iile pe care amţfost autoriza t s le fac publice deocam d a t . V anun c am deă ă ă ţ ăgând s vorbesc cu prim- minist rul israelian Doron mai târziu, înădrum spre Beijing, i sper c vom stabili o dat pentruş ă ădeplasa r e a pre edint elui Al-Hassani la Ierusalim.ş

51

4:32 a.m ., ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Agentul Coelho î i b g capul pe u .ş ă ă şă— Domnule pre edin te , generalul Briggs întreab dac poateş ă ă

intra o clip .ă— Pofte te- l în unt ru , zise Oaks, care tocmai încheia oş ă

videoconferin urgen t cu Asocia ia Na ional a Guverna to rilorţă ă ţ ţ ăi cu primarii celor mai mari ora e americane care nu fuseserş ş ă

lovite de atacurile nuclea re .Num rul deceda ilor continua s creasc . Milioane deă ţ ă ă

americani erau mor i. Zeci de milioane erau pe drumuri ,ţc utând ora e sigure , localit i depar t e de zonele undeă ş ăţavusese r loc exploziile i depar t e de regiunile puternic afecta t eă şde radioact ivita te .

Oficialii de stat i cei locali intrase r în panic , nepreg ti iş ă ă ă ţpentru un asemene a dezas t ru , i îi cereau pre edin t elui sfaturiş şi finan are . Oaks nu avea multe din niciunele. Abia dac aveaş ţ ă

un guvern func ional. Cu siguran , nu de inea nicio comoar ,ţ ţă ţ ăcu atâ t mai pu in mecanismele cu care s distribuie vreun ajutorţ ăfinancia r . Îi îmboldea pe guverna to r i i pe primari s mobilizezeş ăg rzile na ionale, ca s men in ordinea , s protejezeă ţ ă ţ ă ăalimentele , apa i combus tibilii cu orice pre . i s conlucreze ,ş ţ Ş ăs - i foloseasc pe deplin experien a i resurs e le de careă ş ă ţ şdispune a u .

— Guvernul federal este pe cale s intre în r zboi, le spuseseă ăpre edint e le , foarte direct . Este datoria voast r s ave i grij deş ă ă ţ ăoamenii de acas . Am încrede re c v ve i descurca .ă ă ă ţ

Pe Oaks nu- l l sase inima s - i informeze c ar putea urma alteă ă ăatacuri nuclear e . La urma urmei, înc spera ca sursa lui Bennet tăs le opreasc .ă ă

Videoconfer in era gata, iar Briggs intr în biroulţă ăpre edint e lui, o sal de conferin e transform a t în grab . Nuş ă ţ ă ăscoase o vorb , doar puse un DVD, pe care nu scria nimic, peămasa de conferin e.ţ

— So ia mea a ajuns?ţ

— Da, domnule pre edint e . Nu se simte prea bine – a avutşni te palpita ii în avion. E la infirmerie acum. Îi fac ni te analize,ş ţ şdar nu sunt îngrijora i, domnule.ţ

— Vreau s o v d, zise Oaks, îndrep tâ n d u- se spre u .ă ă şă— Mai întâi, a vrea s v comunic ceva, domnule, continuş ă ă ă

Briggs.— Despre Marie?— Nu, domnule.— Despre b ie i? Sunt bine?ă ţ— Sunt bine, domnule. Vor fi aici mâine.— Atunci ce e, generale?— Nu prea tiu cum s v spun, domnule.ş ă ăOaks se îmb rb t singur .ă ă ă— Ce e, generale?— Domnule…— Spune- mi direc t , Charlie, insist pre edin te le .ă ş— E vorba despre convoiul lui Jon i Erin Benne t t .ş— Din Iordania?— Da, domnule.— Ce e cu el?— A fost ataca t , domnule pre edint e .ş— Cum? Când? De cine?— S-a întâmplat cam acum o or . Nu tim sigur cine a fost.ă ş— O or ? De ce nu am fost anun a t?ă ţ— Tocmai am aflat i eu, domnule.ş— Unde s-a întâmplat?— La nord de Amman, pe autos t r a d . Mergea u spre aeropor t ,ă

veneau din tab ra de refugia i unde lucrau.ă ţ— Credea m c oamenii lui Doron îi supravegh e az .ă ă— To i sunt mor i, domnule.ţ ţ— To i?ţ— M tem c da, domnule.ă ăPre edinte le înjur i începu s se plimbe prin înc pere .ş ă ş ă ă— Dar Jon i Erin?ş— Înc încerc m s afl m detalii, domnule. Va dura câtevaă ă ă ă

ore, cel pu in, pân s ne d m seama exact ce s-a întâmpla t .ţ ă ă ă— Nu asta am întreba t , insist Oaks. Vreau s tiu dac Jon iă ă ş ă ş

Erin sunt în siguran .ţăGeneralul f cu o pauz i respi r adânc.ă ă ş ă— Nu, domnule, nu chiar.

— Ce vrei s zici?ăBriggs d du din cap încet.ă— Jon Bennet t? Jon tr ie te?ă ş— Nu tiu, domnule, r spuns e genera lul, ezitând.ş ă— Dar Erin?— E prea devrem e. Abia am începu t s evalu m pierde r ile. Jonă ă

Bennet t e dat disp ru t . Atât tiu. Sunt multe victime la fa aă ş ţlocului. A avut loc un acciden t cumplit . Mai multe ma ini. Oşciocnire pute rnic . Unul dintre cele mai urâte acciden te dinăistoria Iordaniei. Am primit aceste imagini de la biroul CIA dinAmman.

Briggs ar t spre DVD-ul din fa a pre edinte lui.ă ă ţ ş— E de neimagina t , domnule. i, cum s v zic, va fi greu deŞ ă ă

pus laolalt buc ile. Mare parte dintre corpuri sunt deă ăţnerecunosc u t – zdrobite de ma ini sau arse. Facem testele ADNşcât de repede putem.

Oaks se opri.— i?Ş— tiu c Jon Benne t t nu e print re ei.Ş ă— Atunci unde e?— Deocamd a t l-am dat disp ru t , domnule.ă ă— Disp rut în misiune?ă— Da, domnule.— i Erin?ŞBriggs ezit din nou, dar pre edin t ele insist .ă ş ă— Presupu n e r e a ini ial este c a muri t pe loc, domnule. Aţ ă ă

fost prins în spatele ambulan ei. Ambulan a a fost împinsă ţ ţ ăpeste dig de o betonie r , care apoi a c zut peste ea. Se pare că ă ăi-a zdrobit pe to i cei afla i în unt ru .ţ ţ ă

Oaks se a ez la loc, pe scaunul lui. Î i desf cu gulerul, iarş ă ş ăfruntea îi fu acoperi t de broboane de sudoa re .ă

— Jon nu era în aceea i ambulan ?ş ţă— Era, domnule. Dar eful CIA din Amman ne- a rapor t a t cş ă

exist motive s cread c se salvase în ultima clip .ă ă ă ă ă— Se salvase?— Exist câteva declara ii ale unor mar to ri oculari, care spună ţ

c cineva s-a târâ t afar din ma in chiar înainte s fie izbit deă ă ş ă ă ăcamion. Dar exist i m rtu rii despre o duzin de oameniă ş ă ăînarma i cu pu ti automat e care au deschis focul.ţ ş

— Crezi c a fost o ambusca d ?ă ă

— Cu siguran , nu pare un acciden t obi nuit. i sunt preaţă ş Şmulte coinciden e.ţ

Oaks îl asculta i nu- i venea s cread .ş ă ă— Am vorbit cu el acum câteva ore. I-am ordona t s vin aici,ă ă

zise el, apoi se uit la Briggs. Credea m c avem oameni care seă ăocup de asta .ă

— Aveam o echip care îi a tepta la aerodrom ul din Amman,ă şdomnule pre edint e . De acolo ar fi fost prelua i de noi.ş ţ

— Dar pe drumul spre aeropor t?— Nu am anticipat asta, domnule.Oaks î i lu fa a în mâini. Se sim ea r u i responsa bil pentruş ă ţ ţ ă ş

ce se întâmplas e .— Deci care e concluzia, genera le? Ce crezi?— Domnule pre edin te , eu cred c Erin e moar t . Jon fie aş ă ă

sc pat , fie a fost luat ostatic de cei care i-au atacat .ă— i treaba din Bangkok?Ş— Avem o echip Delta în drum spre Bangkok.ă— Trebuia s trimitem o echip Delta s aib grij de Jon i deă ă ă ă ă ş

Erin.— Da, domnule… S-au întâmplat atâtea… i se întâmpl preaŞ ă

repede…Briggs nu apuc s - i termine propozi ia, iar Oaks nici nuă ă ş ţ

voia.Bobby Caulfield î i b g capul pe u .ş ă ă şă— Domnule pre edint e?ş— Nu acum, Bobby, zise el, trimi ându- l la plimbare .ţ— Cred c trebuie s vede i asta , domnule.ă ă ţPre edinte le se întoarse i se uit la el. Caulfield intr , puseş ş ă ă

pe mas un bilet i ie i la fel de repede cum intrase .ă ş şPre edinte le lu biletul, îl citi i sim i cum i se opre te inima.ş ă ş ţ ş

— A suna t poli ia din Orlando, citi el. Au descope r i t corpul luiţRuth Benne t t . Pe podeaua din buc t rie . Lovit de dou ori înă ă ă ăcap. F r urme de sparge r e . F r urme de jaf. Pare o lovitură ă ă ă ăprofesionis t . FBI e acolo. Cum vre i s proced m?ă ţ ă ă

Oaks se sim ea de parc fusese lovit în stomac. Un val de vinţ ă ăîl n p di. Nu- i venea s cread . Nu în elegea . Tocmai vorbise cuă ă ă ă ţJon, îi ceruse s se întoarc i s îl ajute, s îl ghideze prină ă ş ă ăprofe iile din ultimele zile. Benne t t fusese vânat din cauza asta?ţTo i din familia Benne t t? Sentimen t ul de vin se transformţ ă ărepede în furie, apoi în dorin de r zbuna r e .ţă ă

Pre edinte le se întoarse spre Briggs.ş— Cineva trebuie s pl teasc , zise el, în cele din urm . Află ă ă ă ă

cine.

52

7:44 p.m.Baza aerian din Kade n a , Japoniaă

Mi ca i- v repede , fi i invizibili.ş ţ ă ţAcelea erau ordinele i veneau direc t de la pre edin t e . Pilo iiş ş ţ

alerga r cât de repede putur i folosir semnale manuale ca să ă ş ă ăaler teze echipajul de la sol c erau gata. Erau în r zboi, iară ăt cerea radio era esen ial . Câteva clipe mai târziu, avionul deă ţ ărecunoa te r e Boeing RE-135 „Cobra Balş l” – o versiune militar ,ăcu tehnologie avansa t , a comercialului 707 – era scos dinăhanga r . C pitanul Victor „Vică ” Harris, în vârs t de dou zeci iă ă ş

ase de ani, rosti o rug ciune pentru so ia lui i pentru feti a lor,ş ă ţ ş ţcare abia împlinise trei luni. Lui, copilotului i întregului echipajşde treizeci i doi de in i li se spuses e ce se întâmplas e acas , înş ş ăStatele Unite. De aseme n e a , fusese r informa i în leg tur cuă ţ ă ăultimele mi c ri din China i din Coreea de Nord. tiau c unş ă ş Ş ănum r mare de Eagles F-15 fuseser trimise deja s protejezeă ă ăbaza i s patruleze prin Marea Japoniei. Escadrila 961 Controlş ăAerian fusese lansat ă, iar acum urmau ei.

Harris se g sea într- un taxi pe autost r a d a 23L. Traficul deădiminea era intens în afara bazei aeriene Kadena. Peţăautost r zile 58 i 74 se mergea bar la bar , dar asta nu îlă ş ă ăsurprinde a . Nu azi. Aproape dou zeci de mii de americani ,ăb rba i i femei, i cam patru mii de japonezi lucrau la bazaă ţ ş şamplasa t laă marginea ora ului Okinawa, iar acum toateşpermisiile fuseser anula te . To i fuseser convoca i la baz .ă ţ ă ţ ăErau în stare de aler t de tip Delta. Controalele de securi t a t eăerau mai severe decât v zuse vreodat .ă ă

În timp ce secundul lui instruia echipajul cum s fac oă ăverificare final a tuturo r sistemelor i s se preg tea sc pentruă ş ă ă ădecolare , Harris verific monitorul compute r ului de la bord iă şv zu un mesaj de la turnul de control, prin care era anun a t că ţ ăaveau permisiune a s plece imediat ce erau gata. Asta e, seăgânde a. Se îndrep ta u spre teritoriul inamic. F r escort . F ră ă ă ă ăacoperi re . Iar miza nu putea fi mai mare decât era deja. Respirăadânc, îl salut pe copilot i accele r .ă ş ă

Zece minute mai târziu, se aflau la cincisprezece mii de metrialtitudine , înaintând cu peste opt sute de kilomet r i pe or .ă

— Aten ie la mine, zise Harris . Trebuie s ne descurc m.ţ ă ăDup cum ti i, ordinele au venit direc t de la vârf. Mi ca i- vă ş ţ ş ţ ărepede, fi i invizibili. eful are nevoie de noi azi. S nu- lţ Ş ădezam gim.ă

Atmosfera la bord era sumbr . Echipajul de zbor al Escadrileiă45 Recunoa te r e – amândoi pilo ii i doi navigato ri – tia c aveaş ţ ş ş ăo singur sarcin : s duc echipa format din doisprezeceă ă ă ă ă„corbi” (ofi eri specializa i în r zboi elect ronic), paisprezec eţ ţ ăopera to r i de informa ii i lingvi ti i pat ru ingineri pentruţ ş ş şsisteme aeriene din Escadrila 97 Informa ii suficient de aproapeţca s ob in ceea ceă ţ ă aveau nevoie pre edin t ele i secre t a r u lş şAp r rii i s se înapoieze f r s fie detec t a i.ă ă ş ă ă ă ă ţ

Voiau informa ii ob inute în timp real, de la fa a locului,ţ ţ ţdespre trupele nord- coreene care se adunau rapid în apropie r ede zona demilita riza t i despre activita tea care se intensifica înă şpreajma bunc relor cu rache te cu raz lung de ac iune, situat eă ă ă ţîn jurul capitalei Pyongyang. Aveau la dispozi ie cel mai bunţsistem de spionaj. Echipame n t ul lor de comunica ii includeaţapara t e radio cu frecven e înalte, foar te înalte i ultraînal te . Iarţ şdota rea lor încorpora un radar de navigare teres t r , un sistemăDoppler solid i un sistem de navigare automat , care îmbinaşobserva iile aeriene cu informa iile sistemului de pozi ionareţ ţ ţglobal .ă

Cel pu in asta se tia public, dar nu era nici pe depar t e totul.ţ şLa bord se aflau cele mai performa n t e camere digitale, cu oclarita t e atât de bun , încât puteau privi, de la o distan de optă ţăkilomet ri , peste um rul unuia care citea ziarul i vedea titlurileă şi o par te din text. Aveau telescoape cu infraro u capabile sş ş ă

urm re as c testele cu rache te cu raz lung de ac iune. Puteauă ă ă ă ţtransmite toate aceste a i chiar mai mult opera to r ilor sta iona iş ţ ţla Kadena i apoi celor de la NORAD, Raven Rock i alte bazeş şmilitare sau serviciilor secre t e , unde s fie analizate în timp realăi apoi retrans mise bombardie r e lo r americane i avioanelor deş ş

lupt , dac era nevoie.ă ă— Cum se simte Janie?, îl întreb Harris pe copilot, încercândă

s destind atmosfe ra .ă ă— A tras o trânt zdrav n .ă ă ă— Copci?

— Nou , în bra .ă ţ— Au, f cu Harris . Chiar ă a fost o c z tur . Ce- i face bra ul?ă ă ă ţ— Nu a a de r u ca bicicleta .ş ă— Bietul copil.— Eh, o s fie bine. Prea e b ie oas .ă ă ţ ă— Adev rat torpil .ă ă ă— Cam a a. V-am spus c …ş ăBrusc, porni o alarm , urmat aproape imedia t de voceaă ă

navigato rului- ef.ş— C pitane, avem un obiect neiden tifica t la ora dou . Seă ă

apropie cu doi mach, vine repede. Nu, sunt dou .ă— Cât de depar t e? întreb Harris .ă— Dou sute cincizeci de kilomet r i .ă— De unde vin?— Nu sunt sigur, domnule. Acum o secund , nu era nimic, iară

acum sunt dou , nu, pat ru. Repet , sunt patru.ă— Ce tip? întreb Harris , scanând i el ecranul i c utând oă ş ş ă

posibil schimba re de traseu .ă— MiG-29, domnule.— Patru? E ti sigur?ş— Absolut.— E ti sigur c ne- au v zut? întreb Harris , de i cuno teaş ă ă ă ş ş

r spunsul .ă— Vin drept spre noi, domnule.Asta nu era bine. Nu erau preg ti i. Nu- i terminase ră ţ ş ă

misiunea . Abia începus e r s adune ce aveau nevoie. Erau laă ădou sute patruzeci de kilomet ri de coasta peninsulei coreene.ăSub ei se întindea Marea Japoniei. Înc erau în spa iul aeriană ţinterna ional . Dar era clar c Pyongyang trimitea un mesaj. Ceţ ăvoiau s nu vad serviciile secre te americane? Ce anumeă ăascunde a u?

Harris îi alert pe opera to rii de la sistemul de control aerian,ăafla i la ase sute de kilomet r i spre nord, precum i centrul deţ ş şopera iuni aeriene din Kadena. aizeci de secunde mai târziu,ţ Şpatru F-15 fuser trimise i li se ordon s acopere Cobra Ball.ă ş ă ăDar cum aveau s se descurce pân când soseau acestea?ă ă

Nu aveau unde s fug , unde s se ascund . i, brusc, v zură ă ă ă Ş ă ăprimele dou apara t e MiG-29. Unul ap ru deasup r a lor, dină ănord, i f cu o dep ire incredibil de periculoas , strecur â n d u-ş ă ăş ăse pe lâng geamul lor, la viteza de doi mach, dup care seă ă

apropie la cincisprezec e metri de cabina lor.Foarte curând, Harris localiz al doilea MiG, la câ ivaă ţ

kilomet ri în fa a lor, urcând cu o vitez de o mie dou sute deţ ă ăkilomet ri pe or . Apoi cel lalt pilot decise s se joace cu ei.ă ă ăHarris v zu avionul venind drept spre ei, frontal. Ca primul, eraăla vitez supersonic . Inima b tea de s - i ias din piept. Să ă ă ă ă ăvireze la stânga, la dre a pta sau s mearg drept înainte? tia că ă Ş ăare la dispozi ie doar o clip s reac ioneze , dar pân s iaţ ă ă ţ ă ădecizia fu prea târziu. În ultima secund , nord- coreea nul seăr zgândi. MiG-ul uier deasup r a lor. Apoi alarmele începur să ş ă ă ăsune una dup alta în cocpit .ă

— Suntem inti i, c pitane , strig secundul lui.ţ ţ ă ă— Ce?Harris scan panoul de control. Cu siguran , în tot haosulă ţă

provoca t de cele dou MiG-uri, celelalte dou veniser dină ă ăspatele lor. Acum unul dintre ele îi ochise. Încerc s - iă ă şcontroleze nervii. Fiecar e dintre avioanele de const ruc ieţruseasc din spatele lui avea ase rachete aer- aer, plus un tună şde treizeci de milimet ri cu suficient muni ie s - i arunce în aer.ă ţ ă

Instinctiv, Harris f cu un picaj, dar un avion de o sută ădou zeci i cinci de tone nu era chiar cel mai agil din lume.ă ş

Paisprezec e mii de metri.Doisprezece .Zece.Opt.Coborau repede. Unul dintre ofi erii din spatele lui începu sţ ă

vomite. For a g îi omora. La ase mii de metri, îndrep t avionulţ ş ăi f cu la dreap ta . Dar MiG-urile erau tot acolo. Înc îi aveau înş ă ă

vizor. Iar cele câteva F-15 mai aveau câteva minute pân să ăajung . Cel pu in.ă ţ

— Cât de r u e, c pitane? întreb copilotul, cu dege teleă ă ăîn lbite i cu c ma a ud de transpir a ie .ă ş ă ş ă ţ

— Nu e nicio problem , zise Harris, un pic prea repede. O să ăfie bine. Tu doar f - i treaba .ă ţ

tia c , atunci când intercep t a un avion- spion american , unŞ ăpilot de lupt nord- coreean îl urm rea pas cu pas cincisprezece-ă ădou zeci de minute, chema ajutoare i îl înghesuia periculos deă şaproape – uneori la mai pu in de cincisprezece metri –, apoi îiţd dea de în eles foarte clar c trebuie s plece. V zuse asta deă ţ ă ă ănenum ra t e ori. Dar foar te rar se compor t a u asemen e a celor deă

acum. Era un act incredibil de ostil, un fel de preludiu ladeclan are a unui atac. Nu i se întâmplas e niciodat în ultimiiş ăcinci ani, de când era sta iona t la Kadena i conducea acesteţ şmisiuni de recunoa te r e de- a lungul coastei nord- coreene . ş Într-adev r, auzise c se mai întâmplase altora, dar fusese cu ani înă ăurm , înainte s ajung el în acea zon .ă ă ă ă

Dar nu avea de gând s le spun oamenilor lui despre asta. Peă ăde o parte , pentru c echipajul lui probabil c tia sau trebuia să ă ş ătie, oricum. Pe de alt parte , nu- i permite a luxul de a sta laş ă ş

taclale. Nu avea timp. Acum trebuia s câ tige cât mai multă ştimp, pân când soseau ajutoarele . ă Dar cum?

Celelalte dou MiG-uri se apropias e r foarte mult. Erau patruă ăcontra unu, n-avea cum s reu easc , mai ales c nu se puteaă ş ă ăap ra. Harris f cu un nou picaj. Coborau rapid, sub cinci mii deă ămetri , trei, dou . Boeingul trepida violent, pe m sur ce coboraă ă ăvertiginos. Jum ta te din echipaj se sim ea r u i era pe cale să ţ ă ş ăvomite. Cealalt jum ta te î i dorea s vomite.ă ă ş ă

Când ajunse r la cinci sute de metri , încet s mai coboare ,ă ă ăap s viteza la maximum i începu s urce cât de rapid putea .ă ă ş ăÎntr- o clip , vir la dreap t a . Apoi la stânga. Nu conta. De fapt,ă ăoricum erau în b taia pu tii nord- coreenilor, dac ace tia aveauă ş ă şde gând s - i termine. Dar cel pu in încercau s scape, indiferen tă ţ ăce m suri dispera t e erau nevoi i s ia. Dar timpul le cam expira.ă ţ ă

— Înc dou minute , domnule.ă ăEra navigato rul- ef. Cavaleria era pe drum. Asta ar fi trebui tş

s îl fac s se simt mai bine, dar dou minute p reau oă ă ă ă ă ăeterni t a t e acum. Cum s reziste celor patru MiG-uri înc o sută ă ădou zeci de secunde?ă

R spunsul veni repede i f r avertisme n t . La ase minuteă ş ă ă şpeste ora opt p.m., ora local , pilotul primului MiG lans două ă ăAA-10 „Alamos”. Harris f cu ochii mari, dar nu avu timp să ăreac ioneze i nici s fac vreo manevr . Erau prea aproape .ţ ş ă ă ă

Impactul se produse o clip mai târziu. Avionul lor erupseăîntr- o explozie îngrozitoar e . R m i ele c zur peste câtevaă ăş ţ ă ănave de pescuit din Marea Japoniei.

Comanda n t ul NORAD, Charlie Briggs, primi vestea zeceminute mai târziu. C pitanul Vic Harris i echipajul lui murise ră ş ăfulger tor i, odat cu ei, în elese generalul, orice ans deă ş ă ţ ş ăpace.

53

5:18 am, ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Marie Oaks deschise ochii încet.Vederea so ului ei, care st tea lâng ea, era mult maiţ ă ă

confortabil decât putea spune în acea clip , dar îi întinse mânaă ăi încerc s zâmbeasc .ş ă ă ă

— Hei, zise ea moale.— Hei, îi opti i el.ş ş— B ie ii sunt bine?ă ţ— Serviciile Secre t e i-au dus într- un loc sigur, deocamd a t ,ă

r spunse el, încuviin ând din cap. Dac totul merge bine, vor fiă ţ ăaici mâine.

— Putem s îi sun m? A vrea s vorbesc cu ei.ă ă ş ă— Sigur c da. Dar nu chiar acum, draga mea. Trebuie s teă ă

odihne ti. Cum te sim i?ş ţEra o întreba r e bun . Nu prea avusese timp s se gândească ă ă

la asta. În timpul zborului dinspre Jacksonville spre ColoradoSprings, îi fusese fric s nu fac un atac de cord. În graba de aă ă ăpleca de acas , î i uitase pastilele. Acum îns , prin venele eiă ş ăcurgea u tot felul de medicam e n t e . Se sim ea u or ame it iţ ş ţ ă şadormit , dar lini tit . Încerca s î i aminteasc ce o stresas e înă ş ă ă ş ăa a hal.ş

— O s fiu bine, îl asigur ea. Trebuie doar s mai dorm ună ă ăpic.

— i-e foame?Ţ— Nu, nu înc , spuse, dup ce se gândi o clip .ă ă ă— Atunci, ce- ar fi s mânc m împreun mai târziu?ă ă ă— A a facem, zise ea cu un zâmbet , în timp ce pleoapele îiş

c deau u or.ă ş*

Vestea atacului asupra avionului american se r spândi repedeăprin NORAD.

Atmosfera era tensiona t . Se vorbea în oapt . Americaniiă ş ăerau deja în r zboi. Dar acum, ziceau unii, m car aveau o int .ă ă ţ ăGeneralul- locotene n t Briggs îi ceru lui Bobby Caulfield iş

judec toa rei Summer s fac ordine în sala de conferin e.ă ă ă ţPre edinte le urma s se întoarc de la infirmerie în orice clip ,ş ă ă ăpentru instruc iuni ultrasec r e t e .ţ

— Totul e în regul , Bobby? întreb Summers , în timp ceă ămergea u pe coridor .

— Da, r spunse Caulfield sec.ă— E ti sigur? Pentru c …ş ă— Chiar nu e treaba dumneavoas t r , doamn , o repezi el. Pură ă

i simplu… nu vreau s vorbesc despre asta.ş ăFu luat prin surprinde r e . Nu- l tia de mult timp, dară ş

compor t a m e n t u l lui p rea neobi nui t . Era pe cale s mai încerceă ş ăo dat , dar tocmai atunci ap ru pre edin t ele , agentul Coelho iă ă ş şechipa de la Serviciile Secre te .

— Ce face prima doamn ? întreb judec toa re a , în timp ceă ă ăpre edint e le trecea pe lâng ea.ş ă

Se opri o clip .ă— E prima dat când cineva îi spune a a.ă ş— Va fi bine?— Da, zise Oaks. A fost foarte stresa t . Cred c to i suntem.ă ă ţ

Dar, da, cred c va fi bine.ă— M bucur .ăAgentul Coelho se scuz pent ru între rupe r e , dar le atraseă

aten ia c cei din Consiliul de r zboi a teap t .ţ ă ă ş ă— Doamn judec toare Summers , a vrea s r mâne i laă ă ş ă ă ţ

aceas t întâlnire .ă— Desigur , domnule pre edint e .şOaks se întoar se spre Caulfield, îi spuse c va dura cam o or ,ă ă

poate ceva mai mult, apoi intr în sala de conferin e. Summers îlă ţurm , iar înc pere a fu imediat izolat de Coelho i echipa lui.ă ă ă ş

*Generalul Briggs le ceru s fac lini te.ă ă şPe o linie erau vicepre edin t ele , Lee James, secre t a r u lş

Ap r rii, Burt Trainor, câ iva consilieri principali ai lui Briggs,ă ă ţamiralul Neil Arthurs , comanda n t ul USPACOM –comanda m e n t u l armate lor din Pacific, cu baza în Camp Smith,Oahu –, genera lul de brigad Jack Bell, comand an t ul Bazeiăaeriene 18, din Kadena, Japonia, genera lul de arma t AndyăGarre t t , din Seul, comanda n t u l for elor de comand combina teţ ădin Coreea , aproximativ ase sute de mii de militari americani,şcoreeni i ai Na iunilor Unite, din trupele navale, teres t r e iş ţ ş

aeriene , plus alte trei milioane i jum tate de rezervi ti coreeniş ă şmobiliza i în ultimele ore.ţ

Briggs transfe r imaginea la genera lul Bell, în Kadena, care îiăprezen t pre edin t elui, pe scur t , detaliileă ş incidentului i le aratş ăimaginile luate de pe radar , cu ultimele scene de la loculimpactului.

— Ca s fie clar, generale , întreb Oaks, avionul nost ru era înă ăspa iul aerian interna ional , da?ţ ţ

— Avioanele noast re nu au nevoie s intre în spa iul aeriană ţnord- coreean, domnule pre edint e . Putem ob ine ce avem nevoieş ţde la o distan sigur , legal .ţă ă ă

— Nu asta am întreba t , genera le . Am întreba t dac avionulănostru era, de fapt, în spa iul aerian interna ional.ţ ţ

— Da, domnule pre edint e .ş— Nu exist îndoieli?ă— Nu, domnule.— Niciuna?— Niciuna.— Avionul nostru i-a provocat cumva?— Nu, domnule.— E posibil s fi f cut ceva care s fi fost interp r e t a t ca ostil?ă ă ă— Nu, domnule, î i men inu Bell opinia. Uita i ce e, domnuleş ţ ţ

pre edint e , aces te a sunt misiuni de recunoa te r e de rutin . Leş ş ăfacem de câteva ori în fiecare zi. De ani de zile.

— B ie ii no tri nu f ceau nimic ie it din comun, absolută ţ ş ă şnimic? insist Oaks.ă

Bell scutu r din cap.ă— Singurul lucru diferit a fost urgen a cerer ii dumneavoas t rţ ă

de a v da în timp real informa iiă ţ actualiza te despre stareatrupelor nord- coreene i a mi c rilor lor.ş ş ă

— S-a mai întâmplat a a ceva, genera le?ş— Domnule pre edint e , avioanele noast r e sunt intercep ta t eş

mereu. E un joc de- a oarecele i pisica. ti i cum e. V-am iş ş Ş ţ şspus despre asta ultima dat când ne- a i vizitat .ă ţ

— Îmi amintesc.— Domnule, ultima dat când un avion de lupt nord- coreeană ă

a doborâ t un avion de recunoa te r e american a fost în 1969. Eraşun EC-121. Treizeci i unu de oameni au fost omorâ i atunci.ş ţ

— Cunosc inciden tul.— Ei bine, în 23 ianua rie 1968, cu cincisprezec e luni înainte

ca avionul acela de recunoa te r e s fie doborâ t , navele nord-ş ăcoreene au atacat i au captu ra t vasul american ş Pueblo. Au ucisun marina r american . C pitanul i restul echipajului – optzeci iă ş şdoi de oameni, în total – au fost prin i i tortur a i timp deş ş ţunsprezec e luni.

— tiu de Ş Pueblo. Unde vrei s ajungi, genera le?ă— Cu tot respec tul, domnule, pre edin t ele Johnson n-a f cutş ă

nimic s pedepse as c Pyongyangul pentru acel inciden t . Aceea aă ăfost o declara ie de r zboi. La fel e acum. E de mirare c nord-ţ ă ăcoreenii au doborâ t apoi un avion american , câteva luni maitârziu, când au v zut c nu trebuie s pl teasc pentru ceă ă ă ă ăf cuser ?ă ă

— Ajunge, genera le Bell, interveni amiralul Arthurs. tiu c tuŞ ăi oamenii t i suferi i, Jack, dar fiiş ă ţ cu grij . i nu uita: Johnsonă Ş

avea deja de purta t un r zboi destul de serios. Poate n-a crezutăc e în elept s înceap un altul, s se bat cu un milion deă ţ ă ă ă ăcoreeni comuni ti.ş

— Da, domnule. Îmi cer scuze.— Uite ce e, zise secre ta r u l Ap r rii, trecu tul e trecut . Noi nuă ă

trebuie s rejudec m ce s-a întâmpla t în Vietnam i niciă ă şincidentul Pueblo. Întreba r e a e ce facem acum?

Pre edinte le se întoarse spre generalul Garre t t , de la postulşde comand Tango, un bunc r american sofistica t din Seul.ă ă

— Care e situa ia acolo, generale? Cât e de rea?ţ— Domnule pre edint e , e o situa ie destul de serioas . Mş ţ ă ă

al tur genera lului Bell i familiilor pe care trebuie s leă ş ăconsol m. Dar vreau s amintesc tuturo r c Pyongyang ul are aă ă ăpatra armat ca m rime din lume – un milion dou sute deă ă ăsolda i activi, apte milioane în rezerv i una dintre cele maiţ ş ă şmari armat e de for e speciale de pe planet , cam o sutţ ă ădou zeci i cinci de mii de oameni – i toat îmi st în cale. Au oă ş ş ă ăsut aptezeci de divizii i brig zi de infante rie , trei mii opt suteă ş ş ăde tancuri , dou sprezece mii de piese de artilerie i, într- o ziă şnormal , aptezeci la sut din ele sunt pozi ionate la mai pu ină ş ă ţ ţde o sut cincizeci de kilomet r i de zona demilitariza t , în patruă ămii de ad postu r i subte r a n e proiect a t e s reziste unor atacuriă ănuclear e i pe care sateli ii no tri nu le pot pene t ra .ş ţ ş

— i azi? întreb pre edin t ele .Ş ă ş— Ultima estimare a fost de nou zeci de procen te .ă— Deci ei chiar se mobilizeaz pentru un r zboi.ă ă

— A a am presupus i eu, domnule pre edint e, zise generalulş ş şGarre t t . i asta f r s lu m în calcul for ele lor aeriene , celeŞ ă ă ă ă ţnavale, subma rinele i rache te le cu raz lung de ac iune, careş ă ă ţpar i ele preg tit e .ş ă

— Despre ce capacita t e de lupt e vorba?ă— F r s fie vorba de arme nuclea r e?ă ă ă— Da.— Dac folosesc doar artileria din liniile din fa , pot loviă ţă

Seulul i for ele noast r e din prima linie cu o jum tate de milionş ţ ăde focuri pe or .ă

54

5:22 am, ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Ve tile îl d dur gata pe Caulfield.ş ă ăNu mâncas e toat ziua. Supravie uia – dac se putea spuneă ţ ă

a a – cu cocain i cafea. Întune ricul p rea s îl cuprind tot maiş ă ş ă ă ămult, cu fiecare or . Iar acum asta. Nord- coreenii tocmaiăloviser un avion american neînarm a t . F r provoca re . Cu sângeă ă ărece. Nu avea nevoie s fie în sala de conferin e ca s î i deaă ţ ă şseama ce va urma.

Pre edinte le avea s riposteze . Trebuia – din plin. i mai eraş ă ŞDerek, fratele lui mai mare – c ruia îiă fusese, practic, p rinte , deăcând tat l lui adev ra t plecase de acas , când avea cinci ani –,ă ă ăcare era în zona demilitariza t . Direct în b taia pu tii.ă ă ş

Sudoare a începu s îi curg pe fa . Î i sim ea pielea de parcă ă ţă ş ţ ăse târa. Trebuia s ias de acolo. Avea nevoie de aer proasp t iă ă ă şde timp de gândire . Dar niciuna dintre acestea nu avea s seăîntâmple. Nu azi. Poate nici în s pt mânile urm toa re .ă ă ă

*Pre edinte le î i sim ea încorda t fiecare mu chi din corp.ş ş ţ şNu î i f cea iluzii în leg tur cu ce avea s urmeze. O baie deş ă ă ă ă

sânge, iar Sudul nu va fi singurul afecta t . Rachetele nord-coreene No- dong i ş Taep’o- dong puteau ajunge la Tokio, labazele americane din Okinawa i Guam, chiar i la Beijing.ş şÎntreag a regiune ar fi cuprins de r zboi în câteva zile. Unde seă ăva opri totul? Cum se va termina?

Tat l pre edin t elui lucrase, tân r fiind, în serviciile secre t eă ş ămilitare din Washington în timpul r zboiului coreean. Oaks încă ăî i amintea telefonul prin care tat l lui fusese convocat laş ăPentagon în acea noapte de sâmb t , 24 iunie 1950. Î i aminteaă ă şcum el, mama i fra ii lui st teau pe lâng radio i ascultauş ţ ă ă ştirile despre cele mai mult de o sut treizeci i cinci de mii deş ă ş

trupe de infante r ie nord- coreene i sutele de tancuri ruse tiş şgonind peste paralela 38, înainte de ivirea zorilor, într- un raidde duminic diminea , mâna te de focul artileriei neobosi te .ă ţă

Trei zile mai târziu pusese r st pânire pe Seul, sus inu i deă ă ţ ţ

China comunis t i ajuta i de o falang de consilieri sovietici.ă ş ţ ăPân s fie semna t acordul de înceta r e a focului, în 27 iulieă ă

1953, circa trei milioane de oameni fuseser omorâ i, inclusivă ţaproape treizeci i apte de mii de americani. Alte milioaneş şfuseser r nite i mutilate . Pagubele din întreag a peninsulă ă ş ăfuseser incomensu r a b ile . Dar de data asta , în elese Oaks, aveaă ţs fie i mai r u.ă ş ă

Numai imaginea unei capitale lovite de jum tate de milion deăfocuri de artilerie pe or era uluitoar e . Nu putea l sa s seă ă ăîntâmple a a ceva. Dar, se întreb din nou, ş ă cum s îi opreasc ?ă ă

— Cât i-ar lua armate i nord- coreene s treac grani a, să ă ţ ăînfrâng trupele aflate acolo i s preia Seulul? întreb în celeă ş ă ădin urm .ă

— Depinde ce stra tegie au, domnule.— Adic ?ă— Totul depinde dac vor Seulul intact sau nu, explică ă

Garre t t .— S presupu n e m c da.ă ă— Socotind c tot ce avem sunt cei dou zeci i cinci de mii deă ă ş

solda i americani de la sol, plus sud- coreenii i for ele Na iunilorţ ş ţ ţUnite?

— Da.— Ar putea prelua Seulul într- o s pt mân , chiar mai pu in –ă ă ă ţ

probabil c mai pu in. E doar la cincizeci de kilomet r i sud deă ţzona demilitariza t , la urma urmei.ă

— Mai pu in de o s pt mân ? întreb pre edint ele . Pân i cuţ ă ă ă ă ş ă şajutorul solda ilor sud- coreeni?ţ

— Rezervi tii n-au cum s fie folosi i pe deplin mai devrem eş ă ţde dou s pt mâni, cel pu in. Dac Nordul se mi c înă ă ă ţ ă ş ăurm toare l e câteva zile, sunt în avantaj, iar ei tiu.ă ş

— i dac Pyongyangul nu vrea Seulul?Ş ă— Atunci vor folosi armele de distruge r e în mas , zise Garre t t .ă— Câte au?— Domnule pre edin te , estim m c nord- coreenii produc camş ă ă

trei mii de tone de arme chimice pe an. Tot ce putem afirma estec au de toate. În ceea ce prive te armele biologice, credem că ş ăde in antrax, holer , variol , febr tifoid … Ultima dat când amţ ă ă ă ă ăfost în zona demilitariza t – acum vreo ase luni –, un genera lă şdin armata sud- coreea n mi- a spus c serviciile lor secre t e auă ăaflat c nord- coreenii au între pat ruzeci i aptezeci de rache teă ş ş

purt toar e de arme chimice i biologice, toate plasa t e în liniileă şdin fa . Le pot lansa f r avertiza re i ar ucide mai mult deţă ă ă şpatruzeci la sut din popula ia din Seul în mai pu in de o or .ă ţ ţ ă

— i dac Nordul folose te arme nucleare?Ş ă şGarre t t t cu.ă— Generale , te- am întreba t ceva, insist Oaks. Câ i ar ucideă ţ

nord- coreenii dac ar ataca, s zicem, cu arme nuclear e?ă ă— Domnule pre edin te , to i cei care se afl în Seul i înş ţ ă ş

împreju rimi ar fi mor i în mai pu in de pat ru ore.ţ ţ— Câ i înseamn asta?ţ ă— Dou sprezece milioane, inclusiv o sut de mii de americani,ă ă

domnule.Oaks tres ri .ă— Mai mult, domnule pre edint e , continu Garre t t , aproapeş ă

jum tate din popula ia sud- coreean locuie te la mai pu in de oă ţ ă ş ţor de capital . Num rul victimelor ar fi apocaliptic.ă ă ă

Cuvintele îl ocar pe Oaks, de i se str duia s nu o arate .ş ă ş ă ăOare asta era? Zorii apocalipsei?

— Cât mai avem pân vor ataca? întreb el.ă ă— Presupu n c sunt preg ti i, domnule pre edint e. Avionul luiă ă ţ ş

Jack a fost trimis s verifice. i, bazându- ne pe reac ia celor dină Ş ţNord i pe celelalte informa ii pe care le avem, cred c ar puteaş ţ ăîncepe în orice clip . De asta i-au cerut sud- coreenii i japoneziiă şsecre t a r u lui Ap r rii s se mi te atâ t de repede, înc dinainte deă ă ă ş ăatacul de azi i înainte de atacurile nuclear e de acas .ş ă

Acum Oaks în elegea totul. Liderii din Seul i Tokio erauţ şdispera i s nu repe te gre eala pe care o f cuser Truman iţ ă ş ă ă şAcheson în 1950. În ziua de 12 ianuarie a acelui an, secre ta r u lde stat american Dean Acheson trimisese un mesaj ClubuluiNa ional de Pres , în care excludea Coreea de Sud dinţ ă„perime t ru l defensiv” al stra tegiei militare americane din Asia.Cinci luni mai târziu, aparen t convin i c Statele Unite nu vorş ăinterveni , cei din Nord au trecut la ac iune.ţ

Î i amintea cât de furios fusese tat l lui, crezând c Truman iş ă ă şAcheson provocase r inten iona t r zboiul. Î i amintea celebrulă ţ ă şdiscurs din Cincinna ti al generalului Dwight Eisenhow er , în careîl învinov ea pe Acheson, spunând: „În ianua rie 1950,ăţsecre t a r u l nostru de stat a declara t c a a- zisul perimet r uă şdefensiv american exclude zonele continen ta l e ale Asiei, precumCoreea . A afirmat ceva de genul: «Nimeni nu poate garan ta că

aces te zone nu vor fi ataca t e . Trebuie s fie clar c o asemen e aă ăgaran ie nu prea este ra ional sau necesa r … Este o gre eal ,ţ ţ ă ă ş ăinând cont de problemele din Pacific i din Orientul îndep r t a t ,ţ ş ă

s devenim obseda i de aspect ele militare .»”ă ţÎncurcân d lucrurile, exper tul lui Acheson în probleme asiatice

de la acea vreme, Dean Rusk – asisten t al secre t a r u lui de statpentru Orientul îndep r t a t –, prezen t a s e Congres ului, în 20ăiunie, o declara ie potrivit c reia, în ciuda tensiunilor înţ ăcre te re , nu credea c o invazie a Sudului era posibil . Cinci zileş ă ămai târziu, invazia începuse , iar americanii fuseser prin iă şnepreg ti i i incapabili s r spund repede i decisiv.ă ţ ş ă ă ă ş

F r îndoial , acum Coreea de Sud era par te a sferei deă ă ăsecuri t a t e a Statelor Unite în Asia. Dar americanii î i redusese rş ăîn mod constan t num rul trupelor din peninsul . Toate armeleă ănuclear e tactice ale americanilor fuseser mutat e din Coreea deăSud. Riscul de a calcula gre it din nou era enorm, în elese Oaks.ş ţ

Se întoars e spre amiralul Arthurs .— Cum îi oprim, amirale? Ce facem?Amiralul, care se apropia de patruzeci i cinci de ani deş

serviciu, respir adânc.ă— Domnule pre edin te , dup cum ti i, OPLAN 5027 esteş ă ş ţ

planul nost ru în cazul unei invazii a nord- coreenilor, începu el,oarecum timid. Secre t a r u l Trainor a ordona t o revizuire atuturo r scena riilor noast re de r zboi dup Ziua Devast rii,ă ă ăbazându- ne pe schimb rile dramat ice care au interveni t . M temă ăc solu ia nu e complet înc .ă ţ ă ă

— F -mi un sumar a ceea ce ai, insist pre edin t ele .ă ă ş— Ei bine, domnule, versiunea pe care am f cut- o pentruă

pre edint e le Clinton în 2000 i actualiza t pentru pre edin iiş ş ă ş ţBush i MacPher son necesi t desf ura r e a a mai bine de aseş ă ăş şsute nou zeci de mii de solda i în Coreea de Sud, în cazul uneiă ţinvazii a Nordului.

— ase sute nou zeci de mii de solda i?Ş ă ţ— Da, domnule. Am m rit num rul de la patru sute optzeci deă ă

mii, cât era la începutul anilor ’90.— Dar avem doar dou zeci i cinci de mii de americani acoloă ş

acum, nu?— A a e, domnule, interveni Briggs. Planul este bazat peş

evaluarea Statului Major i se refer la for ele necesa r e pentruş ă ţa- i împinge pe nord- coreeni dincolo de paralela 38 în cazul unei

invazii.— Se presupun e c Sudul va fi invada t?ă— Da, domnule, aproape imediat , zise amiralul.— i se presupu n e c întreag a peninsul va fi sub controlulŞ ă ă

Nordului pân când vom mobiliza suficient e trupe ca s - iă ăalung m?ă

— Da, domnule, a a e.ş— Cât ar dura?— Oamenii mei lucreaz la asta, domnule pre edint e , explică ş ă

amiralul. Dar va dura câteva luni, cel pu in. E tot ce tiu.ţ ş— Câ i oameni putem avea în Seul în urm toa re le patruzeci iţ ă ş

opt de ore?— Zece mii, domnule, presupus e Briggs. Posibil cincisprezec e .— Cât ne- ar lua s trimitem o sut de mii acolo?ă ă— O lun , chiar mai mult.ă— Nu avem o lun la dispozi ie, nu- i a a, amirale?ă ţ ş— Nu, domnule, nu cred c avem. Cum am zis, nord- coreeniiă

ar fi în Seul pân la sfâr itul s pt mânii .ă ş ă ă— A adar , ne- am întors la prima mea întreba r e . Cum oprim oş

invazie nord- coreea n în Sud?ă— Domnule pre edin te , m tem c r spunsul nu este OPLANş ă ă ă

5027.— Dar ave i un plan, nu- i a a?ţ ş— Da, domnule, dar…— Vreau s îl v d.ă ă— Domnule pre edint e , trebuie s v spun c …ş ă ă ă— Vreau s îl v d, amirale . Acum!ă ă

55

5:08 p.m.Undeva deas u pr a Ocean u l u i Indian

Bennet t habar n-avea unde se afla.i nici unde mergea . Sau cât timp fusese incon tient . Minute?Ş ş

Ore? Zile? N-avea niciun punct de referin . Gândurile lui erauţăconfuze. Nu vedea nimic. Peste cap îi fusese tras o glugă ăneagr i fusese strâns legat în jurul gâtului. Chiar dac ar fiă ş ă ăputut vedea, nu mai avea ceasul. Îi fusese luat, la fel hainele,sim i el. În plus, mâinile i picioarele îi erau înc tu at e i eraţ ş ă ş şlegat de un scaun metalic.

Capul îi pulsa. Fiecare mu chi din corp îl durea . Broboane deşsudoare îi c deau pe fa , pe gât i pe spate. Iar cineva edeaă ţă ş şfoar te aproape de el.

Un avion. Era într- un avion, î i d du seama, în timp ceş ădevenea con tient de presiune a din urechi. M car de atât eraş ăsigur. Oricine era lâng el acum forma un num r de telefon.ă ăBennet t auzea tastele i pe cineva care morm ia ceva, de i nuş ă şîn elegea cuvintele . Apoi, la fel de brusc cum începuse , omul seţopri din vorbit i lini tea se a ternu din nou.ş ş ş

Se încord s asculte orice alt sunet care i-ar fi putu t oferi ună ăindiciu despre cine era cu el. Era doar unul sau mai mul i? Erauţînarma i? Aveau de gând s îl bat ? S îl omoare? Dac nu,ţ ă ă ă ăunde îl duceau? Deocamda t îns nu auzea decât zgomotulă ămotoare lo r .

Apoi, cea a începu s se risipeasc . Ca o secvenţ ă ă ţăret rospec t iv dintr- un film, v zu, brusc, camionul venind spre el.ă ăSe vedea chinuindu- se s ajung la geamul din fa ală ă ţăambulan ei. Auzea impactul i sim ea suflul ambelor explozii.ţ ş ţSim ea c ldura fl c rilor i vedea r m i ele arzând i trosnindţ ă ă ă ş ă ăş ţ şi uierând.ş ş

Un alt val imens de vin i dure re n v li peste el. Ar fi trebui tă ş ă ăs o protejeze pe femeia pe care o iubea. i nu reu ise. Î i doreaă Ş ş şcu dispera r e s cread c totul fusese doar un co mar. Î i doreaă ă ă ş şs cread c , atunci când va deschide ochii, Erin va fi lâng el, îlă ă ă ăva ine de mân i vor fi într- un avion al British Airways, la clasaţ ă ş

întâi, în drum spre cas . Numai c , în adâncul sufletului, tia că ă ş ăasta nu avea s se întâmple.ă

Ea nu mai era. Murise. Iar el era prizonie r . Ostatic. Un b rbatăcare se îneca în regre t e . Stomacul îl durea r u, la fel inima.ăNegare a era inutil . Visatul cu ochii deschi i n-avea rost. Oă şpierdus e . E uase. i nu mai putea face nimic în privin a asta.ş Ş ţ

Începu s plâng , încet la început , apoi în hohote. Nimeni nuă ăîl opri. Nimeni nu îi spuse nimic. Nim nui nu- i p sa. Apoi, cinevaă ăîi înfipse un ac în bra i acela fu ultimul lucru pe care i-lţ ş şaminti.

*Telefonul lui Caulfield sun , în sfâr it.ă şPatrula pe holurile NORAD de câteva ore. A tepta acestş

telefon. Iar acum, când suna, îi era prea team s r spund .ă ă ă ăVederea îi era tot înce o at . Crampele puternice pe care leţ ş ăsim ea în stomac aproape c îl f ceau s se chirceasc deţ ă ă ă ădurer e . i dac …?Ş ă

Telefonul sun din nou. i din nou. i a pat ra oar . În cele dină Ş Ş ăurm , r spunse .ă ă

— Alo?— Rober t Caulfield? întreb vocea de b rbat de la cel laltă ă ă

cap t.ă— Da.— Agent special Karl Miller la telefon. De la filiala FBI din

Dallas.Dallas? Caulfield sunase la câteva filiale ale FBI din ar , înţ ă

ultimele câteva ore, dar nu inea minte s fi sunat în Dallas sauţ ăs fi vorbit cu vreun Karl Miller. Poate c nu mai tia sigur.ă ă ş

— … nu sunt sigur… c v-am sunat , zise el, cu o voceĂăă ăiritat , în timp ce gându rile îi erau incoeren t e .ă

— A i cerut la persoane disp ru te . Serviciul acesta esteţ ăcoordona t din Dallas acum.

— Ah, f cu el, acum i mai îngrijora t ca mai devreme. Da…ă şbine… da…

Vocea i se stinse. Transpi ra din greu i abia se inea peş ţpicioare . Se strecur în cea mai apropia t toalet , se încuie într-ă ă ăo cabin i se a ez , cu capul între mâini.ă ş ş ă

— Domnule Caulfield, continu agentul , am în eles c lucra iă ţ ă ţpentru pre edint e .ş

Nu r spunse .ă

— Alo? Alo? Domnule?În cele din urm , reu i s r spundă ş ă ă ă— Da?… Cum?… Cum a a? morm i el.ş ă— V sim i i bine, domnule Caulfield?ă ţ ţ— Da, min i el. Familia mea?ţ— A i sunat pentru mama dumneavoas t r , Dorothy Caulfield,ţ ă

i fra ii dumneavoas t r mai mici, da?ş ţ ă— A a e. Cum sunt? Sunt bine?ş— Numele fra ilor dumneavoas t r sunt Kevin, James,ţ ă

Lawrence i…ş— Christopher , aproape c strig el. ă ă Num ele lui e

Christopher . E cel mic. Acum, zice i- mi, ce s-a întâmplat cu ei?ţT cerea de la cel lalt cap t era însp imân t toa r e .ă ă ă ă ă— Domnule Caulfield, rosti agentul, în cele din urm , ur sc să ă ă

spun asta…— Nu.— … mai ales la telefon. Dar, m tem c …ă ă— Nu!— … m tem c am ni te ve ti foarte proas te .ă ă ş ş

*Vocea unui colonel se auzi în difuzor.— Domnule pre edint e , îl avem pe linie pe secre t a r u l general .ş

Vorbi i acum?ţ— O clip , zise pre edin te le , întorcându- se spre Briggs i spreă ş ş

cei de la videoconferin . Pute i închide, domnilor? Doar câtevaţă ţminute.

— Desigur , domnule pre edint e , rosti Briggs. Nu v gr bi i.ş ă ă ţPre edinte le le mul umi, apoi se uit la telefoanele din fa aş ţ ă ţ

lui, ridic un recepto r i ap s pe tasta care clipea.ă ş ă ă— Salvador , tu e ti?ş— Da, domnule pre edint e . Mul umesc c mi- a i r spuns.ş ţ ă ţ ă— Îmi pare r u, n-am reu it s te sun mai devreme.ă ş ă— Nu, e în regul . Nici nu vreau s m gândesc prin ceă ă ă

trece i. Cum sunte i? Marie?ţ ţ— Destul de bine, date fiind împreju r r ile , spuse Oaks,ă

evitând întreba r e a despre so ia lui. Mul umesc de întreba r e .ţ ţ— Cu pl cere , domnule pre edin te . Am vrut s v trans mită ş ă ă

personal c fac tot ce e posibil s const ruiesc o coali ieă ă ţinterna ional care s îi pedepse a sc pe vinova i, oricine ar fi ei.ţ ă ă ă ţ

tiu c trebuie s v ocupa i de problemele imedia te , a a c v-Ş ă ă ă ţ ş ă

am luat- o înainte. Sper s nu v sup ra i.ă ă ă ţ— De fapt, î i sunt recunosc to r . Oamenii mei m- au informatţ ă

despre conferin a ta de pres . A fost prima veste bun pe careţ ă ăam avut- o de ore în ir. Dar, Salvador , înainte s merge m maiş ădepar t e , te rog s accep i condolean ele mele pentru pierder e aă ţ ţoamenilor t i din Manhat t a n . Era datoria noast r s - i protej m.ă ă ă ăNici nu pot s - i spun cât de îngrozitor m simt. Te rog, iart - ne.ă ţ ă ăIart - m .ă ă

— Mul umesc, domnule pre edin te , zise Lucente . Sunte iţ ş ţfoar te atent . Dar nu ave i de ce s v scuza i. Cu to ii am suferi tţ ă ă ţ ţde pe urma acestei tragedii. Vorbind cu lideri din întreag a lume,pot s afirm c întreaga comuni ta t e interna ional e mâhnit dină ă ţ ă ăcauza r ului care s-a dezl n uit . În plus, cred c suntem maiă ă ţ ăuni i decât înainte i asta ar fi o mo tenire pozitiv a acesteiţ ş ş ăorori.

— Posibil. Unde e ti acum?ş— În drum spre Beijing, domnule pre edint e . Tocmai amş

plecat din Babilon.— Ce face prietenul meu, Mustafa? întreb Oaks, alegând să ă

nu comenteze referirea la China.— Îi pare r u pentru pierderile suferit e . Vrea s tie dac areă ă ş ă

cum s ajute .ăOaks nu rat ocazia.ă— Da, ret r gând u- i trupele care se îndreap t spre Kurdistan,ă ş ă

cei aproximativ o sut cincizeci de mii de solda i.ă ţLucente p rea prins cu garda jos.ă— Nu tiu dac sunt atât de mul i, domnule pre edint e .ş ă ţ ş— Sunt cel pu in atâ ia, Salvador , tiu sigur, zise Oaks ferm.ţ ţ ş

Nu azi. Nu chiar acum. Ultimul lucru de care avem nevoie esteun alt r zboi în Orientul Mijlociu.ă

— Sunt de acord, domnule pre edint e . Dar sincronizar e aşkurzilor s-a nimeri t prost . i-au declara t independe n a exactŞ ţîntr- un moment în care s-ar putea declan a un conflict.ş

— Atunci de ce te întorci la Beijing? Trebuie s - l convingi peăMustafa s - i retrag trupele, înainte ca lucrurile s scape deă ş ă ăsub control.

— Asta e o problem , tiu, rosti Lucente , admi ând un lucruă ş ţevident . Dar, dac ne gândim la situa ia dint re America i China,ă ţ ştrebuie s spun c nici nu se compar . Am o întâlnire cuă ă ăpremierul Zhao în câteva ore. Ave i vreun mesaj pe care s i-lţ ă

transmit , domnule pre edint e?ş— O s - l sun pe premier chiar eu, în câteva minute. Dară

mesajul meu pentru el va fi acela i cu cel pe care i-l trimit luişMustafa: ret rage r e .

— Beijingul i-a mobilizat arma ta ca r spuns la mi c rileş ă ş ăvoast re . Nu vor s atace. Doar î i iau m suri de ap ra r e .ă ş ă ă

— Salvador , ai v zut rapoar t e le serviciilor secre t e? îl opriăOaks. Alea nu sunt m suri de ap ra re . China arat de parc eă ă ă ăgata s invadeze Taiwanul, iar taiwanezii sunt peste m sur deă ă ăfurio i.ş

— Premierul insist c nu au inten ii ostile, repet Lucente .ă ă ţ ăDar se teme c voi sunte i pe cale s îi acuza i de atacurileă ţ ă ţnuclear e .

— i? Ar trebui? întreb Oaks, încercân d s nu- i dezv luieŞ ă ă ş ăinten iile.ţ

— Nu, domnule pre edint e , insist secre t a r u l genera l .ş ă— Pari destul de sigur, Salvador .— China nu v este du man, domnule pre edint e . De asta suntă ş ş

sigur.— Atunci cine?Lucente r mase t cut.ă ă— Dac tii ceva, Salvador , acum e moment ul s îmi spui.ă ş ă— Am vorbit cu efii câtorva servicii secre t e în ultimele câtevaş

ore.— i?Ş— Nu au nimic clar.— Dar au ceva.— Fragme n t e . Vorbe. Nimic concluden t .— Ce vrei s zici, Salvador? insist Oaks. Trebuie s tiu.ă ă ă şLucente f cu o pauz .ă ă— Lumea nu î i permite o gre eal , Salvador , insist Oaks.ş ş ă ă— Singura mea ezitare vine din faptul c datoria mea e s fiuă ă

un om al p cii, nu judec tor , juriu ori c l u.ă ă ă ă— Nu vei fi niciunul. Doar mar tor .— Bine, dar, te rog, nu spune nimic – public sau privat –

despre sursa acesto r informa ii.ţ— Facem i noi verific ri, Salvador , îl asigur Oaks. Nu vomş ă ă

ac iona pân când nu vom avea dovezi clare. Dar am nevoie deţ ăfiecare pist în clipa asta.ă

— Foarte bine, f cu Lucente , dup care respir adânc i zise:ă ă ă ş

Toate firele duc spre Pyongyang.

56

5:42 am, ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Bobby Caulfield nu închise telefonul.Îl izbi de podeau a toale tei i se desf cu în buc i. Apoi c lcş ă ăţ ă ă

pe fiecare buc ic , pân nu mai r mase r decât urme deăţ ă ă ă ăplastic, care scâr âiau sub picioare caţ nisipul. Ie i din cabin iş ă şî i apuc servieta de pe chiuvet . Cotrob i prin ea cu furie, darş ă ă ănu g si ce c uta. Nu mai era. Deloc. ă ă Cum era posibil? De undes mai ia?ă

Apuc geanta din piele i o azvârli spre oglinda de pe pere t e .ă şCând tot ce era în ea se risipi pe jos, pe pardose al a rece, furialui crescu i mai mult. Apuc cel mai apropia t obiect – cameraş ălui digital – i o arunc tot spre oglind . De data asta , nu doară ş ă ăcamera se sparse , ci i oglinda.ş

Cu respira ia greoaie, cu ochii sticlo i i dilata i, n v li afarţ ş ş ţ ă ă ădin toalet i fugi spre bar. Nu era nimeni acolo. Se îndrep tă ş ăspre salonul principal, dar nici acolo nu era nimeni. Se duse apoispre o mic buc t rie aflat dup col , pe holul ce ducea spreă ă ă ă ă ţbiroul pre edin te lui, unde d du peste un ofi er de poli ieş ă ţ ţmilitar , care î i punea o cafea.ă ş

— Domnule Caulfield, nu ar ta i prea bine, spuse acest a .ă ţTotul e în regul ?ă

Dar Caulfield nu r spunse . În schimb, îl lovi puternic, iar omulăc zu la p mânt, incon tient i cu nasul sânge râ n d . Se holba la elă ă ş şi asculta dac se aud voci sau pa i. Era lini te. Apoi, începu sş ă ş ş ă

trag de pistolul din tocul ofi erului.ă ţ*

— Tocmai am discuta t cu pre edint ele Liberiei, zise Lucente .ş— Ce a spus? întreb Oaks.ă— Mi-a aminti t de vasul liberian pe care l-au scufunda t

oamenii vo tri.ş— A fost autoap ra r e , rosti pre edin t ele , presim ind oă ş ţ

confrun ta r e .— Sunt sigur c a a a fost, îl asigur Lucente . Nu despre astaă ş ă

voiam s vorbesc.ă

— Dar?— Se pare c vasul fusese închiria t de o companie dină

Bangkok, dar s-a dovedit c nu era proprie t a t e thailandez .ă ă— A adar?ş— A adar , compania a fost cump ra t anul trecu t de o firmş ă ă ă

numit Mercury Star Holdings Limited, iar serviciile secre t eăthailandeze au stabilit c , de fapt, este o reprezen t a n a nord-ă ţăcoreenilor.

— Interes a n t . Altceva?— eful serviciilor secre t e chineze tocmai i-a spus unuiaŞ

dintre adjunc ii mei c are nou sprezec e ore de intercep t r iţ ă ă ătelefonice dintre oficiali de rang înalt ai nord- coreenilor işcunoscu i membri ai Legiunii. Au fotografii cu Umber to Milanoţîn Pyongyang, f cute acum ase s pt mâni. El sus ine că ş ă ă ţ ăVincenzo Milano, fratele mai mic al lui Umber to , a zbura t sprePyongyang acum trei zile.

— De ce?— Nu tie.ş— Dar Aldo Clemenza? întreb pre edint e le , referindu- se laă ş

presupus ul lider al mister ioasei fac iuni teroris te . Când a fostţultima dat în Coreea de Nord?ă

— Nu tie.ş— Ai întreba t?— Am întreba t . A spus c nu tie.ă şOaks era sceptic.— Iart - m , Salvador, dar nu cred c asta e s pt mâna în careă ă ă ă ă

voi începe s m bazez pe informa iile pe care mi le oferă ă ţ ăchinezii.

— Sunt dispu i s pun caset ele la dispozi ia efului CIA dinş ă ă ţ şBeijing.

— Sunt sigur c le-ar pl cea s tie cine e eful CIA în Beijing,ă ă ă ş şreplic pre edin t ele , apoi ad ug : Asta dac presupun e m că ş ă ă ă ăavem o filial CIA în Beijing.ă

— Domnule pre edint e , eu v transmit doar ce am aflat. Chiarş ăv dori i un r zboi termonucle a r cu Beijingul? Gândi i- v . Ei ară ţ ă ţ ăputea pierde un miliard de oameni i tot ar mai avea o popula ieş ţmai mare decât cea a Statelor Unite. Chiar crede i c nu vorţ ăr spunde la fel? Sigur c vor r spunde . i câ i americani sunte iă ă ă Ş ţ ţdispu i s pierde i?ş ă ţ

Oaks nu zise nimic.

— i, sincer, continu Lucente , chiar crede i c cei de laŞ ă ţ ăBeijing ar fi atât de pro ti încât s declan eze un r zboi care vş ă ş ă ăoblig s - i ataca i cu arme nuclear e? Ei sunt fl mânzi de puter e ,ă ă ţ ăv garan tez . Ei vor Taiwanul. Vor s controleze Pacificul. Da.ă ăDar s se sinucid ? Greu de crezut . Nord- coreenii, pe de altă ă ăparte… e cu totul alt poveste . Eu cred c ei sunt vinova i. Auă ă ţresurs ele , motivul i oportuni ta t e a . Iar dac îi lovi i – i lovi i- iş ă ţ ş ţtare – ar ta i întregii lumi că ţ ă America r mâne singuraăsuperpu t e r e mondial . În acest moment , nu asta e, de fapt,ăideea?

Oaks îi mul umi pentru telefon, îi reaminti rug mintea de a- lţ ăconvinge pe Al-Hassani s nu înceap ostilit ile împotrivaă ă ăţkurzilor i închise. Consiliul lui de r zboi a tepta , dar gândurileş ă şîi galopau atât de repede c avea nevoie de un moment ca s seă ăpoat concen t r a din nou.ă

Se în ela el, iar Lucente avea drepta t e? Nord- coreenii erau înşspatele a tot ce se întâmplase în ultimele dou zeci i pat ru deă şore, nu chinezii? Care era dovada? Erau doar zvonuri. Aluzii.Dar era suficient ca s înceap un r zboi?ă ă ă

Se întoars e la inciden tul de deasup r a M rii Japoniei. Intraseăavionul american inten iona t în spa iul lor aerian sau era un actţ ţdelibera t de agresiune din partea Pyongyang? i ce avea s seŞ ăîntâmple dac ordona atacuri militare împotriva nord-ăcoreenilor?

În privin a asta , probabil c amiralul Arthurs i genera lulţ ă şGarre t t aveau drepta t e . OPLAN nu era suficient. Nu aveau acolodestui oameni sau rache te ca s protejeze Seulul, cu atât maiăpu in s îi înfrâng pe nord- coreeni într- un r zboi rapid iţ ă ă ă şdecisiv, cu arme conven ionale. Dac se gânde a la r zboi,ţ ă ăsingura op iune era cea nuclear . Dar chiar era preg ti t sţ ă ă ălanseze un atac nuclea r împotriva nord- coreenilor, s lovească ăprimul?

Implica iile erau aproape de neimagina t . Ar fi atras i Chinaţ ă şîn r zboi? Fusese în 1950. Semnas e ră ă o alian defensiv cuţă ăPyongyangul în 1961, obligându- se s intervin militar în cazulă ăîn care Coreea de Nord ar fi fost ataca t . Acum p reau preg ti i,ă ă ă ţba chiar ner bd to ri , pent ru un r zboi cu americanii . Merita ună ă ăastfel de r zboi pre ul pe care ar trebui s - l pl teasc poporulă ţ ă ă ăamerican?

*

Caulfield se piept n gr bit .ă ă ăÎ i aranj c ma a, b g pistolul ofi erului la curea, apoiş ă ă ş ă ă ţ

îmbr c sacoul i îl încheie. Dup ce se sp l pe mâini i pe fa ,ă ă ş ă ă ă ş ţăverific din nou pulsul ofi erului i îi lu agenda din piele,ă ţ ş ăhârtiile i progra m rile. Convins c era preg ti t , î i îndrep tş ă ă ă ş ăumerii, respi r adânc i ie i din buc t rie, parcurs e gr bit holulă ş ş ă ă ăi se îndrep t spre sala de conferin e, unde Oaks revizuiaş ă ţ

planurile de r zboi nuclear cu efii Comanda m e n t u lui dină şPacific.

— Am un mesaj urgen t pent ru pre edinte , îi zise el peşner sufla te agentului Coelho, care st tea la post pe hol.ă ă

Acesta se compor t ca de obicei. D du din cap i-i deschiseă ă şu a. F cuser asta de o gr mad de ori de când ajunsese r laş ă ă ă ă ăNORAD.

Caulfield tia c nu va fi perchezi iona t . La urma urmelor,ş ă ţStatele Unite erau în r zboi. Avea autoriza ie pentru „chestiile”ă ţultrasec r e t e . Lucra pent ru Oaks de mai bine de un an. Fuseseverificat în detaliu de Serviciile Secre t e . Nimeni nu îl suspec t a .Nimeni nu se uit la el când intr . De ce s-ar fi uitat? To i cei deă ă ţacolo îl cuno teau i tiau c era un obi nuit peş ş ş ă ş lângăpre edint e . Intrase i ie ise toat noaptea , iar ei erau prin i cuş ş ş ă ştreburi urgen te .

În timp ce se ducea în spatele pre edin t elui, pe motiv c voiaş ăs îi spun ceva la ureche, v zu planurile de pe mas . V zuă ă ă ă ăh r ile peninsulei i diverse scena rii de bombard a m e n t peă ţ şmonitoare le de pe pere t e . tia ce voiau s fac . tia i de ce. iŞ ă ă Ş ş Ştia c trebuiau opri i.ş ă ţ

Când ajunse în spatele pre edin t elui, î i descheie sacoul iş ş şscoase cu grij pistolul de nou milimet ri . Apoi, repede, puse cuă ămâna dreap t pistolul la tâmpla pre edint elui, în timp ce cuă şstânga îi înconjura gâtul.

Uimit, pre edin t ele scoase ni te sunete în bu ite. To i seş ş ă ş ţîntoarse r . Judec toa re a Summe rs , aflat acolo s verificeă ă ă ălegalita t ea planurilor de r zboi, fu ocat . Genera lul Briggs seă ş ăridic de pe scaun i ajunse la pre edin t e , dar Caulfield strig laă ş ş ăel:

— Nu mi c nimeni! Nimeni!ş ăBriggs se opri, în timp ce agentul Coelho intr în sal , cuă ă

arma scoas .ăCaulfield lu pistolul de la tâmpla pre edinte lui i trase două ş ş ă

gloan e spre Coelho. ţ Îl nimeri o dat în piept i o dat în fa .ă ş ă ţăTo i strigar . Agentul se pr bu i, în jurul capului i se forma oţ ă ă şpat mare de sânge, iar mirosul în ep tor de praf de pu că ţ ă ş ăplutea în aer.

În confuzia creat , Caulfield se d du înapoi câ iva pa i i îlă ă ţ ş ştrase pe pre edint e , cu tot cu scaunul rotitor, spre col ul s lii.ş ţ ăAvea acum spatele acoperi t . Avea o vedere clar spre u .ă şăNimeni nu putea intra sau ie i f r ca el s vad . i maiş ă ă ă ă Şimport an t , nimeni nu putea s apar în spatele lui.ă ă

— Bobby, de ce? întreb pre edin te le , tremur â n d din totă şcorpul. Ce faci?

— Taci, domnule pre edinte , ş strig Caulfield, ap sând din nouă ăpistolul pe tâmpla lui. T ce i cu to ii.ă ţ ţ

În sal se f cu lini te, dar alarmele sunau prin complex.ă ă şCaulfield auzea strig te i zgomot de bocanci. Prin geamulă şsecuriza t al s lii de conferin e îi v zu pe agen ii Serviciiloră ţ ă ţSecre te i pe cei din avia ie umplând holul i uitându- se uimi i laş ţ ş ţagentul ucis i la omul înarma t care îl inea osta tic peş ţpre edint e . Deocamda t îns el avea atuul i avea de gând s îlş ă ă ş ăfoloseasc .ă

— Nimeni nu intr în r zboi – nu împotriva nord- coreenilor,ă ăstrig Caulfield. ă Vre i s termina i pe cineva? Termina i- i peţ ă ţ ţchinezi. Dar nu Pyongyangul . Nu Coreea de Nord.

Vedea frica din ochii tuturo r . Frica i confuzia. Nimeni nuşîn elegea despre ce vorbe te i de ce. Dar nu conta, el decidea .ţ ş şNu era nevoie ca ei s îi cunoasc motivele. Doar cere rile.ă ă

— Bobby, te rog, totul va fi bine, se auzi o voce din spateles lii. Lini te te- te, Bobby, hai s st m de vorb .ă ş ş ă ă ă

Surprins, se întoar se i se uit prin sal .ş ă ă— Cine a vorbit? Cine a fost?— Eu, Bobby, zise judec toa re a Summe rs încet i începu s seă ş ă

ridice în picioare; dar nu reu i.şCaulfield desc rc arma de dou ori. Summers ip . Niciunulă ă ă ţ ă

dintre gloan e nu o nimeri, dar televizorulţ cu plasm din spateleăei explod . Apoi Briggs profit . S ri de pe scaun, la mică ă ă ădistan de Caulfield i de pre edint e i se întinse spre tân r.ţă ş ş ş ăÎnc dou focuri se auzir în NORAD, iar Briggs se pr bu i peă ă ă ă şpodea, împu cat în cap.ş

57

3:46 p.m.Palatu l prezid e n ia l , Babi lo n , Irakţ

Un asisten t a tept a , gata s îl ajute pe Al-Hassani s ias dinş ă ă ăap .ă

Liderul în vârst de aptezeci i ase de ani nu pierdea înă ş ş şnicio zi cele cincizeci de ture de bazin olimpic, decât dac eraăfoar te bolnav. Iar azi nu era una dintre acele zile. R zboiănuclear . Milioane de mor i. Un atac iminent asupra rebelilorţkurzi. Omul avea priorit ile lui. i propria rutin . i nu voia săţ Ş ă Ş ăfie oprit.

Satisf cut de ceea ce f cuse, accep t , în cele din urm , să ă ă ă ăr spund la telefon. Se apuc de una dintre barele metalice, ie iă ă ă şdin ap i îl l s pe asisten t s îl înf oare într- un halat de baieă ş ă ă ă ăşi s îl ajute s - i pun papucii. Apoi lu telefonul conecta t prinş ă ă ş ă ă

sateli t i se ret ras e pe un ezlong de pe verand , privind pesteş ş ăfurnicarul din Babilon, mândria i bucuria lui, care, nu cu multştimp în urm , ar tase ca un loc uitat de Dumnezeu.ă ă

— Premier Zhao, zise, aprinzând u- i pipa i concediindu- i cuş ş şun gest consilierii, c rui fapt datorez onoare a?ă

— Mustafa, trebuie s opre ti opera iune a din Kurdis tan ,ă ş ţspuse premierul chinez, cu grab în voce. Ar putea strica totul.ă

— Haide, haide, domnule prim- minist ru, f cu Al-Hassaniăafecta t . Sunt rebeli. Sunt criminali. Sunt câini i trebuie pu i cuş şbotul pe labe. Trebuie s - i amintesc de Pia a Tiananm e n?ă ţ ţ

— Acela a fost un dezas t ru pent ru noi i tu tii doar.ş ş— Totu i, par tidul t u e înc la puter e , nu? observş ă ă ă

pre edint e le .ş— Asta e altceva.— Cum a a?ş— R zboiul Rece se încheia, tensiunile sc zuser , se ajungeaă ă ă

la pace peste tot. Acum nu mai e la fel.— De ce? Pentru c americanii au o mie de arme nuclear eă

îndrep ta t e spre voi? exclam Al-Hassani.ă— Dac ar fi îndrep ta t e spre voi, poate c n-ai fi atât deă ă

voinic, contraca r Zhao, cu un calm aparen t , dar cu furiaă

crescând u- i. Uite ce e, Mustafa, lucrurile scap de sub control iă şe foarte periculos. Nu e loc de gre eli. Acum cea mai micş ăeroare e catas t rofal . Trebuie s te retragi , m car înc o zi.ă ă ă ă

— Salvador s-a dus la tine, nu- i a a?ş— Salvador n-are nicio leg tur cu asta.ă ă— Dar ai vorbit cu el.— Bineîn eles. Dar nu asta e ideea.ţ— Desigur c nu asta e ideea, zise Al-Hassani , s rind înă ă

picioare , cu fa a cuprins de mânie. Voi doi conspira i împotrivaţ ă ţmea. Omul tocmai a fost în casa mea. Iar acum e dispus s -miăîntoarc spatele f r ezitare?ă ă ă

— Mustafa, te rog, nu e vorba de nicio conspira ie, insistţ ăZhao.

— Z u? Atunci de ce te- a pus s m suni? De ce nu areă ă ăbun voin a s m sune chiar el?ă ţ ă ă

— E la telefon cu Doron. Încearc s mijloceasc în elege re aă ă ă ţpe care i-ai ceru t s o fac .ă ă

— Nu i-am cerut s fac nimic, ripost pre edin t ele , patrulândă ă ă şpe verand , i arunc pipa cât colo. A f cut o în elege re cu tine,ă ş ă ă ţnu- i a a?ş

— Cum? Ce tot vorbe ti, Mustafa?ş— Nu m min i, Zhao. S-a în eles cu tine, nu- i a a? încearc să ţ ţ ş ă ă

te întoarc împotriva mea.ă— E ridicol, Mustafa. Te rog, prietene , respi r adânc iă ş

ascult ce spui.ă— Te-ai oferit s trimi i un sfert de milion de oameni în curteaă ţ

mea, nu- i a a? îl acuz Al-Hassani.ş ă— Trupe de men ine re a p cii, nu trupe de combat a n i.ţ ă ţ— Care e diferen a?ţ— Inten ia.ţ— Vor fi înarma i, nu? întreb Al-Hassani , pufnind a dispre .ţ ă ţ— Desigur .— Vor fi capabili de lupt , nu?ă— Sunt solda i profesioni ti, recunoscu Zhao. Pe cineţ ş

altcineva vrei s trimit? Copii?ă— Atunci cum voi ti c nu reprezin t o amenin are?ş ă ă ţ— Pentru c ai cuvântul meu.ă— Cuvântul t u?ă— Da. În plus, Mustafa, vor avea baza în Kuweit, în Emira te ,

nu aproape de Babilon sau de vechiul Bagdad.

— Asta înseamn la mai pu in de o zi de mers cu tancul sau cuă ţma inile blindate .ş

— i?Ş— i, când o s m a tept mai pu in – când o s fiu cu spateleŞ ă ă ş ţ ă

–, de unde o s tiu c un sfer t de milion de chinezi înarma i laă ş ă ţgreu nu vor m r lui prin valea râului Eufra t , pân în Babilon?ă şă ă

— De ce naiba a face a a ceva? întreb Zhao, cu r bda rea laş ş ă ălimit .ă

— Petrol? L comie? Sete de puter e? S - i mai spun?ă ă ţ— Nimeni nu conspir ca s te îndep r t eze , r spunseă ă ă ă

premierul sec. Doar dac nu continui s vorbe ti a a.ă ă ş ş— E o amenin are?ţ— Nu.— Salvador te- a pus s zici asta?ă— Desigur c nu. Uite, Mustafa, nu am timp pentru micile taleă

teorii conspira ionis te . Am destule probleme. L-am rugat peţSalvador s se întoarc laă ă Beijing, în speran a c prezen a lui îiţ ă ţva opri pe americani s riposteze împotriva noas t r . Poate c vaă ă ăcâ tiga ni te timp pent ru noi, ca s întoarc aten iaş ş ă ă ţpre edint e lui Oaks în alt par te . Nu noi i-am ataca t peş ăamericani . Alea n-au fost bombele noast r e .

— Ale cui au fost?— Habar n-am.— Nu te cred.— Crezi ce vrei.— Am auzit c v gândi i la nord- coreeni, c ei ar fi fost, spuseă ă ţ ă

Al-Hassani, punând paie pe foc.— i-am zis, habar n-am. Dar un lucru tiu sigur: americaniiŢ ş

au ajuns la limit . Sunt furio i. Sunt gata s se r zbune. Voră ş ă ădrepta t e . Nu gândesc clar. Nu înc . i, dac vei continua s îiă Ş ă ăprovoci cu povestea aia legat de kurzi, cine tie ce se vaă şîntâmpla. Cine tie dac vor gândi ra ional. Ar putea începe unş ă ţr zboi, Mustafa, un r zboi care i-ar decima ara.ă ă ţ ţ

58

5:48 am, ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Mâinile lui Caulfield tremur a u .În sala de conferin e era lini te. Nimeni nu vorbea . Nimeni nuţ ş

îndr znea s clipeasc , cu atâ t mai pu in s se mi te. Toată ă ă ţ ă ş ăfoiala de pe hol încetase . Îi vedea pe agen ii înarma i gata s seţ ţ ădezl n uie, dacă ţ ă le d dea un motiv. Deocamd a t îns cele două ă ă ăcorpuri f r via f ceau s fie egalita te i era rândul lui s facă ă ţă ă ă ş ă ăurm toare a mutar e .ă

Valuri de transpira ie i se scurgea u pe gât i pe fa , dar nuţ ş ţăîndr znea s ia mâna de pe gâtul pre edin t elui. Cu mânaă ă şdreap t ap s pistolul pe tâmpla acestuia i se ghemui înă ă ă şspatele lui, s - i ascund profilul, în cazul în care vreun lunetistă ş ăal Serviciilor Secre t e l-ar fi intit.ţ

Ochii i se împ ienjenea u . Se chirci din cauza durerii de ceafă ăcare se intensifica. Corpul lui tânjea dup o doz pe care nuă ăavea s i-o dea i, pentru prima dat , gândul sinuciderii îi trecuă ş ăprin minte. Î i zise c nu voia s moar . Dar nu va permite sş ă ă ă ăînceap un r zboi. Nu cu nord- coreenii. Nu acum. Gândul că ă ăfratele lui mai mare, Derek, sta iona t cu Armata a Opta de- aţlungul zonei demilita riza t e , ar fi doborâ t de nord- coreeni erafoarte greu de supor ta t . Dac putea face ceva ca s oprească ă ăaces t r zboi, trebuia s o fac , nu? Derek era tot ce îi maiă ă ăr m sese .ă ă

FBI spuses e c mama lui i cei patru fra i mai mici nu erau deă ş ţg sit. Cel mai probabil, fuseser omorâ i în atacul din New York.ă ă ţNu- i mai v zuse tat l – un alcoolic violent – de mai bine de zeceş ă ăani. Ultimul lucru pe care îl auzise despre el era c lucra deănoapte la repara r e a vagoanelo r de metrou din Manhat t a n . Cusiguran i el era mort. Poate c sta era un lucru bun, la urmaţă ş ă ăurmei, dar însemna c James Rober t „Bobby“ Caulfield eraăsingur- singurel pe lumea asta .

Privi în jur. Nimeni nu se uita direc t la el. Chiar i aici eraşsingur , î i zise. Vedea frica în ochii oamenilor care se uitau la elşpe ecranele videoconferin ei. Dar vedea i o sete de sânge i deţ ş ş

r zbuna r e – pe el, pe Pyongyang, pe chinezi i pe inamiciiă şnev zu i care pândea u din umbr , inamici care tocmaiă ţ ădistrus es e r patru ora e americane.ă ş

Nu vedea simpatie . Nu vedea compasiune. tia c oricareŞ ădintre agen ii de afar l-ar fi ucis cât ai clipi dac ar fi ar ta t unţ ă ă ămoment de sl biciune. Doar în ochii judec toare i Summe rsă ăv zuse ceea ce p ruse un lic r de recunoa te r e a decen eiă ă ă ş ţascunse adânc în sufletul lui Bobby Caulfield.

Brusc, aten ia lui se îndrep t spre monitoar e le plate iţ ă şminicam er e l e încorpora t e în ele. Acum în elegea c tot ce f ceaţ ă ăera v zut i auzit în Centrul de opera iuni din Mount Weathe r , înă ş ţRaven Rock, la baza aerian din Kadena i în bunc rul aflat laă ş ăcâteva etaje sub Seul. Gândul c fiecare mi care îi era urm rită ş ă ăde oameni pe care nu îi putea controla îi repugna . Ridic arma iă ştrase patru focuri. Fiecar e dintre cele patru televizoare cuplasm de pe pere t e explod , speriind pe toat lumea i oprindă ă ă ştransmisiune a . Era din nou singur , doar cu ostaticii pe care îiputea vedea, îi putea auzi i îi putea omorî.ş

*Jack McKittrick î i adunase oamenii.şEra comanda n t ul Echipei de Contraa t ac a Serviciilor Secre t e

de mai pu in de optsp rezec e luni, darţ fusese în echipa deprotec ie a pre edin t elui timp de trei ani, înainte de asta .ţ şFratele lui mai mare, Charlie, î i pierdus e vedere a cu ase ani înş şurm , protejându- l pe pre edinte le MacPhe r son, în Denver.ă şAcum cineva terminase treaba. MacPhe rson era mort. Familialui la fel. Mare parte din par tidul i din adminis t ra ia lui nu maiş ţera. Iar McKittrick se s tura se . Era timpul ca cineva să ăpl teasc , iar Bobby Caulfield tocmai se oferise volunta r .ă ă

— Nu avem prea mult timp, domnilor, începu el, într- un birouaflat pe acela i hol cu sala de conferin e, unde puteau vorbi iş ţ şpl nui în lini te ce aveau de f cut. Caulfield l-a omorât deja peă ş ăagentul Coelho i pe genera lul Briggs. Se îndoie te cineva c eş ş ădispus s îl omoare i pe pre edint e?ă ş ş

McKittrick, în vârs t de dou zeci i opt de ani, î i priveaă ă ş şechipa în ochi. Un singur om îi ocolea privirea.

— Agent Thompson?— Nu afirm c e imposibil, domnule, vorbi Doug Thompson,ă

cel mai tân r membru al echipei, care avea doar dou zeci iă ă şcinci de ani.

— Dar?— Dar lucreaz pentru pre edint e – m rog, pentru Oaks caă ş ă

vicepre edint e – de mai bine de un an. Are o reputa ie excelent ,ş ţ ăun dosar impecabil…

— Doug, îl întrerups e comanda n t ul , chiar vrei s îi spuiăv duvei lui Coelho i celor trei copii r ma i f r tat c acelaă ş ă ş ă ă ă ăcare l-a omorâ t are o reputa ie excelen t ?ţ ă

— Spun doar c nu cred c l-ar omorî pe pre edint e , ziseă ă şThompson defensiv.

— Mai gânde te cineva la fel? întreb McKittrick.ş ăNu r spunse nimeni.ă— A a credea m i eu.ş şRev zur rapid schem a s lii de conferin e, pe cea a re eleiă ă ă ţ ţ

elect rice i pe cea a conduc telo r de ventila ie i improvizar unş ţ ş ăplan, în mai pu in de câteva minute.ţ

— S sper m c va func iona, domnilor, rosti McKittrick, maiă ă ă ţmult pentru sine. Ultimul lucru de care are nevoie ara asta eţînc un pre edint e mort.ă ş

*— Domnule vicepre edin t e , cred c ar trebui s v ducem înş ă ă ă

alt par te .ăLee James se opri din patrula t i se întoarse spre agentul Bobş

Santini, eful g rzii lui de corp.ş ă— Unde? întreb el.ă— La un alt etaj, zise Santini încet.— Dar unde? insist James.ă— Domnule, date fiind circums t an ele de la Palatul de Cristal,ţ

cred c ar fi mai sigur s v ducem într- un loc mai bine proteja t .ă ă ăM gândesc la biroul de sus al genera lului Stephens .ă

— Agent Santini, suntem într- unul dintre cele mai sigurelocuri de pe planet .ă

— A a e i pre edin t e le , replic el. V rog, domnule. M carş ş ş ă ă ăpân ne d m seama exact ce se întâmpl .ă ă ă

James se uit la balamucul din jurul lui. Doi ofi eri vorbeau deă ţzor la telefon, încercând s dea de urma lui Jon Benne t t . Uniiăf ceau planuri de rezerv pentru China, al ii pent ru Coreea deă ă ţNord i, desigur , soseau continuu noi ve ti despre situa ia dinş ş ţNew York, D.C., Seat tle i L.A.ş

— Bine, de i nu am chef, agent , zise James, apoi se întoars e sş ăo caute pe Ginny Harris, secre t a r u l lui de pres , care era cuă

dou telefoane mobile în mâini.ă— Domnule, ave i un moment? întreb ea.ţ ă— Chiar nu am, Ginny, r spuns e el, în timp ce Santini iă ş

ceilal i agen i începeau s îl duc spre etaj.ţ ţ ă ă— Domnule, continu Harris , cred c trebuie s …ă ă ă— Nu acum, Ginny, o între rups e James. Sun - m în zeceă ă

minute.Se îndrep t spre etajul doi, dar ea nu accep ta un refuz.ă— Domnule vicepre edin t e , cu tot respec tu l, CNN tie tot.ş şJames se opri i se întoarse .ş— Cum ?— Cineva are o surs în interiorul NORAD. Au aflat ce seă

întâmpl .ăJames se uit la telefoanele mobile.ă— Nu au sonor, domnule, f cu Harris, observând u- iă

îngrijora r e a .— Ar fi bine.— Nu au sonor, v-am spus, domnule, îl asigur ea.ă— Domnule vicepre edin t e , interveni agentul Santini, p rândş ă

ner bd tor . V rog, domnule. Trebuie s ne mi c m.ă ă ă ă ş ă— Bine. Vino cu mine, îi zise James lui Harris . Ce tiu cei de laş

CNN?— tiu c e vorba despre un om înarmat . tiu c sunt doiŞ ă Ş ă

mor i. Sunt zvonuri c pre edin te le ar fi fost împu ca t i r nit.ţ ă ş ş ş ă— E adev ra t? întreb el, uimit, intrând în biroul genera luluiă ă

Mike Stephens , împreun cu Santini i al i ase agen i.ă ş ţ ş ţ— Nu tiu, domnule, recunoscu Harris.şVicepre edint e le se întoarse spre Santini.ş— E adev ra t c pre edin t ele ar fi fost împu cat?ă ă ş ş— Nu, domnule. N-am auzit a a ceva.ş— Verific ! îi ordon . i spune- le celor de la NORAD s îmiă ă Ş ă

fac din nou leg tur a i s ne dea imagini din sal . Vreau s tiuă ă ş ă ă ă şexact ce se întâmpl acolo.ă

Brusc, un ofi er d du buzna, înainte s poat fi oprit deţ ă ă ăagen i.ţ

— Pre edinte le e în via , domnule.ş ţă— E ti sigur?ş— Categoric, domnule. Am vorbit cu eful diviziei deş

securi t a t e marin .ă— Ce se întâmpl acolo, acum?ă

— Caulfield înc îl ine pe pre edint e . Dar o echip deă ţ ş ăcontraa t ac e preg ti t s intre acolo.ă ă ă

James î i sim ea tot corpul încorda t . ş ţ Îl cuno tea pe Caulfieldşînc din prima zi în care începuse să ă lucreze pent ru Oaks. Îlpl cuse. Îi prev zuse un viitor str lucit . Cum era posibil?ă ă ă

— Au o int clar ? se intere s el, f r s fie sigur care voia sţ ă ă ă ă ă ă ăfie r spunsul .ă

Trebuie s fie o cale de ie ire din asta, î i zise. Trebuie.ă ş ş— Înc nu, domnule, spuse ofi erul. Dar se a teap t s aib , înă ţ ş ă ă ă

orice clip .ă— i apoi? întreb el, ezitând.Ş ă— Sunt autoriza i s fac orice e necesa r , domnule.ţ ă ăIar James era sigur c nu vor ezita. Curând.ă

59

5:57 am, ora monta năCentrul de opera iu n i al NORADţ

Agentul McKitt rick î i a ez oamenii în pozi ii.ş ş ă ţUnul dintre ei puse o camer video pe hol, f r s observeă ă ă ă

Caulfield, ca s aib imagini de acolo. Un alt agent al lui eraă ăacum în conductele de aer condi iona t . Când McKittrick d duţ ăordinul, el eliber un gaz semitoxic, care avea s - i adoarm peă ă ăto i cei din sala de conferin e în câteva secunde.ţ ţ

*— Are cineva idee de ce face Bobby asta?— Nimic sigur, domnule, r spunse consilierul militar principală

al vicepre edint e lui. Dar McKittrick este îngrijora t c ar fi unş ăagent în conserva r e .

— Bobby Caulfield? Imposibil.— Poate c da, poate c nu. Îns ar explica de ce ac ionează ă ă ţ ă

acum, tocmai când pre edinte le pl nuie te o mi care împotrivaş ă ş şPyongyangului .

— Nu. Nu cred. E altceva la mijloc.— Eu v comunic doar ce îmi spun ei, domnule.ă— Mul umesc, asta e tot, deocamd a t , zise vicepre edint e le , iţ ă ş ş

se sim i, deodat , cople it de triste e i epuizar e . Sun - m cândţ ă ş ţ ş ă ăai nout i.ăţ

— Da, domnule.Consilierul coborî un etaj. James se a ez în scaunul din pieleş ă

al genera lului, aflat în spatele unui birou mare din stejar, i leşordon agen ilor s închid u a. Santini r mase lâng el. Înă ţ ă ă ş ă ăînc pere mai era un agent , la câ iva pa i de Harris , care seă ţ şa ez pe scaunul de lâng birou. Nu mai era l sat f r g rzi deş ă ă ă ă ă ăcorp, nici m car cu cineva de încrede r e . Ceilal i agen i î iă ţ ţ şocupa r pozi iile pe hol.ă ţ

— F r comenta r i i, rosti James, în cele din urm .ă ă ă— Cum, domnule? întreb Harris .ă— Transmite- le celor de la CNN c nu coment m.ă ă— Sunte i sigur, domnule? Am putea spune c e un fel deţ ă

exerci iu.ţ

— Glume ti, Ginny? f cu James, dând din cap. Ultimul lucruş ăpe care l-a face ar fi s îi mint pe oameni. Mai ales acum. Darş ănu e nevoie nici s le dezv luim totul. Nu înc . Mai întâi să ă ă ărezolv m asta i apoi vedem.ă ş

— Da, domnule. S v aduc ceva? Nu ar ta i prea bine.ă ă ă ţ— Nu, e în regul , r spuns e el, care nu min ea, dar nici nuă ă ţ

zicea adev rul în totalita te .ăÎ i d du jos ochelar ii i î i frec ochii. Nu mai dormise de maiş ă ş ş ă

bine de dou zeci i patru de ore. Abia dac mâncase ceva. Nuă ş ămai inea minte câte c ni de cafea b use. i nu vedea nicioţ ă ă Şlumin la cap tul tunelului.ă ă

— S nu în elegi cum trebuie natu ra i amenin a re a r uluiă ţ ş ţ ăînseamn s fii luat prin surprinde r e de el, îl auzise rostindă ăadesea pe James MacPhe r son. Iar r ul necont rola t este preludiulăgenocidului.

În timp ce Harris lua leg tura prin telefon cu un produc to ră ădin Atlanta , James se gândea la spusele lui MacPhe r son. Î işsacrificase cei mai buni ani din via încercând s - i apere araţă ă ş ţi ce se alesese din asta? Cu siguran , crezuse c în eleseseş ţă ă ţ

natu ra r ului care îi amenin a. Crezuse c era preg ti t pentru ceă ţ ă ăera mai r u. Acum îns se pare c se în elase. Aparent , nuă ă ă şavusese nici cea mai mic idee. i înc nu se terminas e .ă Ş ă

*Caulfield era furios.Striga cât îl ineau pl mânii i deplânge a imoralita te a unuiţ ă ş

r zboi cu nord- coreenii. Pre edin t ele nu tia c Pyonyangul areă ş ş ăarme nuclear e? Nu tia c are arme biologice i chimice?ş ă ş

— CIA sus ine c un r zboi cu nord- coreenii ar provoca unţ ă ămilion de mor i, strig el. Un milion de suflete . Un milion deţ ăoameni cu p rin i, fra i, surori,ă ţ ţ veri i prieteni. i pentru ce? Ceş Şcâ tig m? Dreptul de a spune c am câ tigat? Cui îi pas ? Cui îiş ă ă ş ăpas , dac sunt atâ ia mor i, atâta suferin , atâta distrugere?ă ă ţ ţ ţă

Doi agen i luar pozi ie pe hol, preg ti i s arunce grenade deţ ă ţ ă ţ ămân , la semnal . Al i ase agen i erau în spatele lor – câte treiă ţ ş ţde fiecare par te a holului, gata s n v leasc în sal .ă ă ă ă ă

— N- au murit suficien i oameni?ţ continu Caulfield, strig teleă ălui transform â n d u- se în plâns, iar lacrimile în suspine . N- ausuferit destui oameni? De câ i mai e nevoie, domnuleţpre edinte? Câ i?ş ţ

McKittrick se uit la monitor i î i ap s mai bine c tile peă ş ş ă ă ăş

urechi, încercând s prind fiecare nuan din vocea luiă ă ţăCaulfield.

— Cedeaz , le zise oamenilor lui. Fi i preg ti i.ă ţ ă ţFa a tân rului era sc ldat în lacrimi, dar ochii îi erau încţ ă ă ă ă

deschi i. Se uita la judec toare a Summers , care era preaş ăaproape de u a s lii de conferin e pentru ceea ce voiaş ă ţMcKittrick. A tept . Câteva secunde . Doar câteva. În clipa înş ăcare Caulfield se va uita în alt par te sau va închide ochii, chiarăi pent ru un moment , va ordona atacul. Vor da drumul la gaz,ş

vor opri curentul , oamenii lui vor intra i vor spera s îl scoatş ă ăpe pre edint e nev t ma t.ş ă ă

Dar Caulfield continua s se uite la judec toa re . Lacrimileă ăerau mai pu ine. Respira ia lui devenea mai regula t . Nu maiţ ţ ăstriga. Doar morm ia ceva. Dar ce? McKittrick d du mai tareă ăsonorul monitorului i î iş ş ap s mai bine c tile pe urechi. Ceă ă ăşnaiba spunea? Orice era, o tot repe t a .

McKittrick lu telecoma nd a de pe masa din fa a lui. Apropieă ţimaginea de gura lui Caulfield, încercând s - i citeasc pe buze.ă ăApoi, brusc, în elese. Tân rul murmur a :ţ ă

— S-a termina t . S-a termina t . S-a termina t…NU! se gândi McKittrick.Î i apuc microfonul prins la încheie tu r .ş ă ă— Cod ro u, intra i acum, hai, hai, hai!ş ţDar era prea târziu.Caulfield f cu un pas înapoi, închise ochii i îl împu c peă ş ş ă

pre edint e în cap. Apoi î i b g pistolul în gur i ap s peş ş ă ă ă ş ă ătr gaci.ă

60

8:01 a.m., ora de estCentrul de coma n d Mount Weath e ră

Vicepre edint e le James se uita la televizor ocat.ş şFa a îi p lise într- o clip . Corpul începu s îi tremure . Nu- iţ ă ă ă

venea s cread . Creierul lui refuza s proceseze imaginile, cuă ă ăatât mai pu in implica iile. Nu auzea ipetele , gâfâielile, agita iaţ ţ ţ ţde la etajul de sub el. Nu o auzise pe Ginny Harris ipând, nu îlţv zuse pe agentul Santini cl tinându- se – ca i cum cineva l-ar fiă ă şpocnit în stomac –, când pre edint ele fusese împu cat în tâmplaş şdreap t .ă

James se holba la ecranul care lic rea. Ochii începur s i seă ă ăîmp ienjenea sc . Culorile din jurul lui începur s se estompeze .ă ă ă ăCamera începu s se învârt . Apoi stomacul îi fu cuprins deă ăconvulsii iş sim i o senza ie de arsu r . Înainte s priceap ce seţ ţ ă ă ăîntâmpla, vicepre edint ele Statelor Unite începu s vomite.ş ăAvând în vedere c mâncase foarte pu in în ultimele dou zeci iă ţ ă şpatru de ore, nu ie ea mare lucru. Dar asta nu reduceaşintensi ta t e a i violen a convulsiilor care îl cuprinse se r .ş ţ ă

Nu îl auzi pe Santini care cerea înt riri prin radio i nu îiă şobserv pe agen i i pe medici n v lind în birou. Avea să ţ ş ă ă ăobserve mai târziu c i generalul Stephens era acolo, scosă şdintr- o discu ie în care planifica r zboiul, împreun cu mai mul iţ ă ă ţgenera li, într- o sal aflat cu trei etaje mai jos. Deocamda t însă ă ă ătot ce tia era c senza ia de vom nu se oprea i, brusc, începuş ă ţ ă şs - i fie fric .ă ă

*Elicopte rul Black Hawk se apropie repede.Înconjur de dou ori locul de ateriza re , pân când pilo iiă ă ă ţ

primir permisiune a s aterizeze, apoi coborî în mijloculă ăplutonului de solda i înarma i pân în din i.ţ ţ ă ţ

Un colonel se gr bi i deschise u a lateral a elicopte rului.ă ş ş ă— Chuck Murray? strig el peste zgomotul f cut de elice.ă ă— Da, domnule, zise fostul secre t a r de pres de la Casa Alb .ă ă— Urma i- m .ţ ăMurray î i lu geanta , servie ta i laptopul i coborî dinş ă ş ş

elicopte r , mi cându- se repede, ca s in pasul cu colonelul, iş ă ţ ă şcu capul apleca t instinctiv s se fereasc de elice, de i acesteaă ă şnu aveau cum s - l ajung . Colonelul îi d du un card de accesă ă ătempora r , pe care îl introduse în u a lateral a complexuluiş ăNORAD. Trecur print r- un punct de control i încheia r cu oă ş ăverificare cu raze X, detec toa re de metale i câini careşadulmeca u bombe, apoi intra r pe un hol care ducea spreăbunc r. Extenua t , Murray întreb dac exista vreun loc unde să ă ă ăfac un du i s se schimbe, înainte de a se întâlni cu genera lulă ş ş ăBriggs i cu pre edinte le .ş ş

Colonelul se opri.— Generalul Briggs? întreb el, nevenindu- i s cread .ă ă ă— Da, domnule. Mi s-a spus s iau leg tur a cu genera lulă ă

îndat ce ajung aici, iar el m va duce la pre edin t e . tiu c eă ă ş Ş ăurgen t , dar îmi trebuie doar vreo cincisprezec e minute.

Colonelul se holba la Murray.— S-a întâmplat ceva, colonele?— Da, domnule.— Ce? Pot s m sp l i s m schimb mai târziu, dac …ă ă ă ş ă ă ă— Nu, îl între rups e colonelul. Nu e asta.— Atunci ce?— Nu vi s-a spus?— Ce anume?— Sunt mor i, domnule.ţ— Mor i? Cine e mort?ţ— Generalul Briggs… i pre edin t e le .ş ş

*Lee James se trezi în apar t a m e n t u l genera lului Stephe ns .Habar n-avea cât dormise. tia doar cât de sl bit se sim ea. iŞ ă ţ Ş

cât de trist i de singur . Nu reu ea s scape de imaginea lui Billş ş ăOaks împu ca t în sala de conferin e. i de cea a lui Bobbyş ţ ŞCaulfield punându- i pistolul în gur . V zuse mai multe mor i înş ă ă ţultimele zile, mai multe decât î i imaginase vreoda t . Ce- iş ă şamintea din Vietnam p rea banal în compara ie cu asta .ă ţ

Era debusola t . Pasiunea lui pentru politic disp ruse .ă ăPl cerea de a lucra în serviciile publice se evaporas e pesteănoapte. Niciodat nu pl nuise s fie eful unei na iuni. Cuă ă ă ş ţsiguran , nu în vreme de r zboi. Cu siguran , nu al uneiţă ă ţăna iuni ataca t e în halul la. Greuta t ea respons a bili t ii eraţ ă ăţaproape de nesupor t a t . Cum se descurca u al i pre edin i înţ ş ţ

asemen e a moment e? Cum se descurc as e Truman înainte deNagasaki i Hiroshima? Cum se descurc as e MacPhe r son înainteşde R zboiul lui Gog i Magog? Fusese r deprima i? Cumă ş ă ţmersese r înainte?ă

Ceea ce fusese cândva o mic îndoial era acum un cazană ădezl n uit de confuzie i dispera r e . Ura gândulă ţ ş de a- i m rtur isiş ăcuiva temerile, dar ele cre teau de la o secund la alta. Seş ătemea nu doar pentru via a lui, ci i pent ru ceea ce urma. Ce felţ şde lume mo tenise? Întuner icul era atât de negru, atât de dens,şîncât abia putea s vad dincolo de urm toa re le minute, cu atâtă ă ămai pu in peste câteva zile sau s pt mâni. Diavolul se întorseseţ ă ăîn timp ce lumea dormea. Se dezl n uise, iar James se temea că ţ ăvor fi învin i de el. Nu doar se temea. Se sim ea dezgolit iş ţ şdispera t de singur .

Ce s fac ? Nu de un sfat militar sau politic avea nevoie.ă ăAtunci? Niciodat nu fusese o persoan religioas . Nu caă ă ăMacPher son. Cu siguran , nu ca Jon i Erin Benne t t . P rea oţă ş ăipocrizie s îl caute pe Dumnezeu acum. De i ceva în el tânjeaă şdup r spunsu r i spirituale . Tânjea atât de pute rnic dup a aă ă ă şceva, încât îl durea .

Îngrijora t , se ridic , se îmb rb t i începu s priveasc înă ă ă ă ş ă ăjur. Se uit la colec ia de fotografii de familie a genera lului i seă ţ şgândi la propria- i so ie i la fiicele lui, însp imânt a t e , aflate laţ ş ăSTRATCOM, în apropie r e de Omaha, înconjura t e de poli ieţmilitar , f r s aib cum s le aduc la el. Voia s le sune. Voiaă ă ă ă ă ă ă ăs - i vorbeasc so iei lui. Dar nu putea . Nu acum. Nu îi eraă ă ţpermis.

Se îndrep t spre bibliotec i î i trecu privirea peste volumeleă ă ş şdin colec ia impresionan t a generalului. Unul dintre ele îiţ ăatras e aten ia. Lu cartea , care avea mai multe col uri îndoite iţ ă ţ şcare era scris de doi coresponde n i ai revistei ă ţ Time. Preotul işpre edintele: Billy Graham la Casa Alb .ş ă Se a ez , porni lampaş ăde pe birou, î i puse ochelarii de citit i r sfoi cartea . Multeş ş ăpasaje erau subliniate . Spre sfâr it, g si câteva pagini careş ăfuseser goale i care acum erau acoperi t e de scrisulă şgenera lului, care î i notase acolo mai multe idei.ş

* BG a predicat în fa a a 210 milioane de oameni /ţ85 de ri/ 417 campanii /prieten cu 11 pre edin i:ţă ş ţ„Au întrebat cum se va sfâr i lumea, dac nu cumvaş ă

era doar o conversa ie abstract .ţ ă ” (p. vii, xi)* Churchill: „Ave i vreo speran adev rat ?” (p. 48)ţ ţă ă ă* Eisenho w er: „Cum poate fi cineva sigur c vaăajunge în rai dup ce moare?” (p. 52)ă* JFK: „Crede i în a doua venire a lui IsusţHristos?”(p. 109)* LBJ: „În adâncul inimii mele, nu sunt foarte sigurc voi ajunge în rai.ă ” (p. 123)* Graham c tre Nixon: „Simt ca i cum un demon ară şfi intrat în Casa Alb .” (p. 219)ă* Reagan: „Am decis ca, indiferen t cât timp mai am,s i-L dedic Lui.ă ” (p. 268)* Bush 43 în Kennebun k por t: „Cum devii un cre tinşadev rat?ă ” (p. 329)

James studie lista. Avea i el acelea i întreb ri i toate f rş ş ă ş ă ăr spuns. Ar fi vrut s mai aib timp de citit, timp de medita t ,ă ă ătimp de c uta t r spunsu ri . Dar nu avea i cineva b tea la u .ă ă ş ă şă

— Cine e? întreb elă— Generalul Stephens .— Intr .ăStephe ns intr , salut i v zu car tea în mâinile pre edin t elui.ă ă ş ă ş— E bun , zise el încet. Una dintre favoritele mele.ăJames nu spuse nimic, doar se uit în jos, la list .ă ă— A vrea s - l sun m pe reverend acum, dumneavoas t r nu?ş ă ă ă

întreb genera lul cu blânde e, într- un fel care îl surp rinse peă ţJames.

— Da, a cam vrea.ş— V-a i întâlnit vreodat cu el? întreb Stephe ns .ţ ă ă— Cu Graha m?— Da, domnule.— Nu, niciodat . Dumneat a?ă— Nu. i îmi pare r u. Dar l-am v zut de multe ori la televizor,Ş ă ă

mai ales când eram la baza din Germania . Trebuie s v spun,ă ădomnule pre edint e , mie mi- a schimba t via a.ş ţ

— Cum a a?ş— Am fost crescut într- o familie de cre tini, domnule.ş

Mergea m la biseric în fiecare duminic . M rugam înainte deă ă ăcin .ă

— i?Ş

— i, la un moment dat, am fost cu moralul la p mânt. AmŞ ăpierdu t ni te oameni în Kosovo. So ia m p r sise. Copiii mş ţ ă ă ă ăurau. Nimic nu mai era cum trebuia. i m- am întreba t de ce,Şpentru c sunt cre tin. i am început s m înfurii peă ş Ş ă ăDumnezeu. Strigam la el noaptea , când eram singur în camer .ă

i asta a dura t luni întregi. M adânce a m tot mai mult înŞ ădepresie . În cele din urm , într- o noapte , dup ce l-am v zut peă ă ăBilly Graham la televizor, am strigat la Dumnezeu: „Nu ajung latine! Biblia promite dragos t e , bucurie , pace, fericire. Ei bine, eunu am nimic din toate astea. Deci, fie e ti un mincinos, fie nuşîn eleg eu!”ţ

— i ce s-a întâmpla t? întreb James, curios.Ş ă— Tocmai asta e, domnule, zise Stephen , retr ind totul, deă

parc atunci s-ar fi întâmpla t . Niciodat nu mi se maiă ăîntâmplase . i nicioda t nu s-a repet a t de atunci.Ş ă

— Ce anume?— Nu cred c a fost o voce obi nuit , o voce pe care s o auziă ş ă ă

normal, de i se prea poate s fi fost. tiam c e Domnul i El m-ş ă Ş ă şa întreba t : „Michael, ai citit vreoda t Biblia pent ru tine?”ăCitisem Biblia de câteva ori, la biseric , ti i dumne avoas t ră ş ţ ăcum se face. Dar r spuns ul era nu, nu o citisem pentru mine.ăA a c am spus: „Nu.ş ă ” Iar El a continua t : „Ai vorbit vreoda t cuămine în rug ciuni?” Mul umise m înainte de mese i alte d-astea,ă ţ şdar adev rul era c niciodat nu în elesese m cum trebuieă ă ă ţrug ciunile. Am zis: „Nu, Doamne.” Iar El a rosti t: „Michael, deăce te a tep i s te binecuvân t ez , dac tu nici nu m cuno ti cuş ţ ă ă ă şadev ra t?” Dup asta, nu L-am mai auzit.ă ă

61

9:33 a.m., ora de estCentru l de coma n d de la Mount Weath eră

James se a tepta ca reac ia lui s fie una sceptic .ş ţ ă ăChiar cinic . Dar nu era. Încerca s proceseze tot ce îiă ă

dest inuia genera lul. Nu auzise pe nimeni s - i depene povesteaă ă şatât de clar i de personal i nici nu îl enervase , a a cum credeaş ş şc o s se întâmple.ă ă

— Continu , f cu el, dup o pauz lung .ă ă ă ă ă— Ei bine, domnule pre edint e , în acel moment , am c zut înş ă

genunchi, continu Stephens . Pe de alt par te , mi- era foar teă ăru ine. Fusese m atât de aproape de adev r i niciodat nuş ă ş ăreu isem s ajung la el. Totu i, în acela i timp, eram atât deş ă ş şrecunosc to r c Domnul îmi vorbise. Mi-a spus c gre esc. iă ă ă ş Şîmi cerea s ă Îl urmez. S ă Îl cunosc, s ă Îl iubesc i s nu maiş ăîncerc s -mi tr iesc via a dup ideile mele, care, evident , nuă ă ţ ăduceau la ceva bun. A a c am zis o rug ciune simpl . L-amş ă ă ăl sat pe Isus s -mi intre în inim , ca Salvatorul i Domnul meu.ă ă ă ş

i de atunci n-am mai fost acela i.Ş ş— Cum a a? întreb pre edinte le .ş ă ş— Ei bine, domnule, am primit imedia t o asigura r e c voiă

merge în rai când voi muri, lucru care mi- a dat un nou motiv s -ămi tr iesc via a f r team . i am început s simt o speran peă ţ ă ă ă Ş ă ţăcare n-o mai sim isem înainte. Nu pot sus ine c via a mea a fostţ ţ ă ţperfect de atunci, domnule. Dar tiu c El e cuă ş ă mine. tiu c ElŞ ăm conduce. tiu c m iube te i asta e tot ce conteaz .ă Ş ă ă ş ş ă

În înc pere era lini te, se auzea doar tic itul unui ceas de peă ş ăbiroul genera lului. Nu suna niciun telefon. Niciun consilier nud dea buzna. Niciun agent al Serviciilor Secre t e nu se uita pesteăumerii lor, iar James sim i c sta era, oarecum, un miracol.ţ ă ăDomnul îl c uta. Poate c fusese mereu a a, doar c el opuses eă ă ş ămereu rezisten . Dar acum tia c nu mai trebuia s fac la fel.ţă ş ă ă ă

— Domnule pre edin te , întreb generalul dup o pauz , l-a iş ă ă ă ţaccepta t vreoda t pe Dumnezeu ca Salvatorul dumneavoas t r ?ă ă

În alte circums t a n e, James ar fi fost ofensa t dac cineva i-arţ ăfi pus o astfel de întreba r e . Dar nu acum. Se sim ea ciudat deţ

bine în sufletul lui, ca i cum Domnul însu i l-ar fi trimis pe acestş şom, în acel moment , s îi transmi t ce avea nevoie s fac .ă ă ă ă

— Nu, generale , niciodat , rosti dup un moment de gândire .ă ă— A i vrea, domnule?ţ— Sincer , generale , nu sunt pe deplin sigur c tiu ceă ş

înseamn asta.ă— Vre i s v explic eu, pe scurt , domnule?ţ ă ăJames aprob din cap.ăGeneralul se întinse, lu Biblia mic , învelit în piele, apoi, cuă ă ă

permisiunea pre edint elui, se a ez pe pat.ş ş ă— Domnule pre edin te , Biblia afirm c Dumnezeu ne iube teş ă ă ş

i are un plan i un scop minuna te pentru vie ile noast r e . În ş ş ţ Ioan3:16, Isus zice: „Fiindc atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,ăc a dat pe singurul Lui Fiu, pent ru ca oricine crede în El s nuă ăpiar , ci s aib via a ve nic .ă ă ă ţ ş ă ” În Ioan 10:10, Isus spune: „Euam venit ca oile s aib via , i s-o aib din bel ug.ă ă ţă ş ă ş ” i poate fiŞplin i semnifica tiv .ă ş ă

Generalul mai d du câteva pagini.ă— Dar Biblia ne înva i c omul este p c tos i separa t deţă ş ă ă ă ş

Dumnezeu i de aceea nu- L cunoa tem i nu- L sim im a a cumş ş ş ţ şam vrea. Iat în Romani 3:23: „C ci to i au p c tuit , i suntă ă ţ ă ă şlipsi i de slava lui Dumnezeu.” Iar în Romani 6:23: „Fiindcţ ăplata p catului este moar te a .” Asta e vestea proast . Vesteaă ăbun e c , prin credin în Isus, ob inem ierta r ea p catelor.ă ă ţă ţ ă

tim c vom ajunge în rai. Putem avea o rela ie personal cuŞ ă ţ ăînsu i Dumnezeu, pentru c Isus a murit pe cruce i s-a ridicatş ă şdin mor i, ca s pl teasc pentru p catele mele i aleţ ă ă ă ă şdumneavoas t r .ă

James se gândi bine la verse te le pe care le auzise, în timp cegenera lul g si un alt set de pasaje i începu s citeasc din nou.ă ş ă ă

— Biblia spune: „Dar Dumnezeu î i arat dragos t e a fa deş ă ţănoi prin faptul c , pe când eram noi înc p c to i, Hristos aă ă ă ă şmurit pent ru noi.” Mai spune: „Hristos a muri t pent ru p cateleănoast re… a fost îngropa t i a înviat a treia zi, dup Scriptu r i… S-ş ăa ar ta t lui Chifa, apoi celor doisprezece . După ă aceea S-a ar ta tăla peste cinci sute de fra i.ţ ” Isus zice: „Eu sunt calea, adev rul iă şvia a. Nimeni nu vine la Tat l decât prin Mine.ţ ă ” Dar exist oăcheie, domnule pre edinte . Biblia ne înva c nu este suficientş ţă ădoar s tim c Dumnezeu ne iube te sau c noi suntem p c to iă ş ă ş ă ă ă şsau c Isus a venit ca s pl teasc vina noast r de a fi p c tuit .ă ă ă ă ă ă ă

Este bine s tim toate astea, dar nu este de ajuns. Fiecareă şdintre noi trebuie s -L primeasc individual pe Isus, ca peă ăSalvatorul i Domnul nost ru personal . Apoi i numai apoi ne vomş şna te din nou în familia Lui, în Regatul Lui. Doar atunci vomşcunoa te cu adev ra t dragos te a lui Dumnezeu i planul Luiş ă şpentru noi. Iat în ă Ioan 1:12: „Dar tuturo r celor ce L-au primit,adic celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul s se facă ă ăcopii ai lui Dumnezeu. ” Iar apostolul Pavel, în Efeseni: „C ciăprin har a i fost mântui i, prin credin . i aceas t a nu vine de laţ ţ ţă Şvoi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca s nu se laudeănimeni. ”

Stephe ns întoar se pentru ultima dat câteva pagini din Bibliaălui cu pasaje însemna t e , iar James observ c se oprise la ală ătreilea capitol din Apocalips . Se a tept a la o lec ie despreă ş ţsfâr itul lumii. Fu surprins când, în loc de asta, genera lul citişni te cuvinte ale lui Isus, pe care nu le mai auzise. „Iat Eu stauş ăla u , i bat. Dac aude cineva glasul meu i deschide u a, voişă ş ă ş şintra la el.”

Generalul îl privi în ochi.— Domnule pre edin te , crede i c Isus este singura cale spreş ţ ă

Dumnezeu Tat l?ăJames se gândi câteva clipe i în elese c , pentru prima datş ţ ă ă

în via , chiar credea asta . D du din cap i rosti:ţă ă ş— Da.— Crede i c Isus a murit pe cruce ca s pl teasc pentru vinaţ ă ă ă ă

noast r de a fi p c tui t?ă ă ă— Da, cred.— Crede i c El s-a ridica t din mor i a treia zi, exact cumţ ă ţ

spune în Scriptu r ?ăJames aprob din nou din cap i zise da.ă ş— i sigur sunte i preg ti t s v confesa i Lui, s Îi spune i cŞ ţ ă ă ă ţ ă ţ ă

sunte i un p c tos i c ave i nevoie de ierta re a Lui i c , doarţ ă ă ş ă ţ ş ăcu ajutorul Lui, sunte i gata s v c i i pent ru p catele voast reţ ă ă ă ţ ăi s ş ă Îl urma i, indiferen t cât v-ar costa?ţ

Cu dou zeci i pat ru de ore mai devrem e, în elegea James,ă ş ţasta nu s-ar fi întâmpla t . Cu ase ore în urm , la fel. Dar acum,ş ăda. Inima i-o luase la goan . Voia s - i dea inima lui Hristos iă ă ş şnimic nu- i dorise în via atât de mult.ş ţă

— Cred c sunt preg ti t.ă ă— Minuna t , încuviin generalul.ţă

La încuraja r ea generalului, cei doi b rba i c zur în genunchiă ţ ă ăi î i plecar capetele . Apoi, Stephe ns îi spuse c îl va îndrum aş ş ă ă

prin aceea i rug ciune pe care el o rostea de mai bine de zeceş ăani.

— Doamne, am nevoie de Tine. Mul um es c c ai murit peţ ăcruce pentru p catele mele. Mul um e sc c Te- ai ridicat dină ţ ămor i. Cred c e ti Calea, Adev rul i Via a. Cred c e ti singuraţ ă ş ă ş ţ ă şcale spre rai, singura cale spre Tat l. i, acum, ca un act deă Şvoin , prin credin , deschid u a vie ii mele i Te primesc caţă ţă ş ţ ş peSalvatorul i Domnul meu. Mul um e s c pentru c îmi ier iş ţ ă ţp catele. Mul um es c c îmi dai via etern . Ai mil de mine,ă ţ ă ţă ă ăDoamne. Arat - mi voin a Ta. Înva - m cuvântul T u. ă ţ ţă ă ă Îndrum -ăm prin Sfântul T u Spirit. Guverneaz - mi via a, Doamne , i f -ă ă ă ţ ş ăm omul care vrei s fiu. În numele T u Sfânt i Pre ios m rog,ă ă ă ş ţ ăamin.

62

5:21 a.m.Postu l de coma n d Tango , Seul , Coreea de Sudă

Trecuse o zi, dar nu i tensiunile.şLee James se str duia s se acomodeze noului rol deă ă

comanda n t- ef. Burt Trainor tocmai fusese învesti t caşvicepre edint e al Statelor Unite, de i James îl rugas e s fie iş ş ă şsecre t a r al Ap r rii, pentru continuita t e . Schimb rile erauă ă ărapide i violente, iar timpul alerga . Erau nevoi i s ia decizii.ş ţ ă

Generalul Andrew T. Garre t t patrula prin înc pere . În adânculăSeulului, într- un bunc r din o el i ciment , era mai în sigurană ţ ş ţădecât oamenii lui. Mai sigur decât oricine din Coreea de Sud.Dar, spre deosebire de ei, el tia ce urmeaz , iar asta îi f cea oş ă ăgaur în stomac. Lua medicam e n t e . Dar nu func ionau. Durereaă ţera mare i cre tea . Dar nu avea de ales. Ostilit ile erau pe caleş ş ăţs izbucneasc în orice clip . Fie Nordul va lovi primul, fieă ă ăStatele Unite vor declan a un atac nuclear i vor pune cap tş ş ălucrurilor, o dat pent ru totdea un a . Momentul deciziei era laădistan de o mân întins .ţă ă ă

Scan irul de ceasuri de pe pere te , deasup r a monitoar e loră şconecta t e la sateli t i a h r ilor cu zona demilitariza t . Era 5:21ş ă ţ ăa.m., joi, 3 septem b r i e , în Seul.

În Babilon era 12:21 a.m.În Londra , 9:21 p.m., miercuri , 2 septem b r i e.În Boston, 4:21 p.m.La Palatul de Cristal, în adâncul muntelui Cheyenne, aproape

de Colorado Springs , era 2:21 p.m., miercuri .În Sacram e n to , era 1:21 p.m.Lui Garre t t nu îi venea s cread cât de mult se schimbaseă ă

lumea în ultimele patruzeci i opt de ore sau cât de mult avea sş ăse schimbe în urm toa rel eă patruzeci i opt. ş Într- adev r,ătrecuse r mai pu in de treizeci i ase de ore de cândă ţ ş şpre edint e le Oaks fusese asasina t de secre t a r u l personal.şCaulfield era mort. Briggs era mort. Un agent al ServiciilorSecre te , al c rui nume îi sc pa, era mort. Acum Stateleă ă Uniteale Americii aveau un al treilea pre edin t e în câteva zile, iar araş ţ

nici m car nu aflase.ăGeneralul, împreun cu un grup de comanda n i militari deă ţ

vârf, privea ceremonia de învestir e prin interm ediul uneivideoconferin e. To i fuseser învesti i în secre t . Cel pu inţ ţ ă ţ ţdeocamd a t . America era în r zboi. Erau în joc conside ren t e deă ăsecuri t a t e na ional . În curând, avea s fie f cut un anunţ ă ă ă ţpublic, li se spusese . Dar, în calitate de comanda n t alUSPACOM, amiralul Arthurs le amintise: gura slobod scufundă ănave.

Un sergen t îi atrase aten ia lui Garre t t .ţ— Domnule general?— Da, sergen t .— Pre edinte le i vicepre edin te le sunt pe linie, domnule. iş ş ş Ş

amiralul Arthurs . Sunt preg ti i, domnule.ă ţGarre t t aprob din cap, se a ez în capul imensei mese deă ş ă

conferin e i îi aten ion pe ceilal i generali ai lui. Brusc,ţ ş ţ ă ţsistemul prin care se transmi tea videoconfer in a c zu – un semnţ ăr u, se gândi el.ă

Mut transmisiunea pe audio i începu.ă ş— Domnule pre edint e , generalul Garre t t , de la postul deş

comand Tango.ă— Bun diminea a , genera le .ă ţEra protocola r . Nu era nimic bun în asta .— Sunte i preg ti i, tu i echipa ta?ţ ă ţ ş— Da, domnule, sunt cu to ii aici.ţ— Atunci, s rezolv m repede.ă ă— Da, domnule pre edint e . Mai întâi, da i- mi voie s v spun,ş ţ ă ă

în numele întregii mele echipe, c suntem oca i i întrista i deă ş ţ ş ţceea ce s-a întâmpla t ieri i vrem s ti i c ave i tot sprijinulş ă ş ţ ă ţnostru.

— Mul umesc, genera le . Înseam n foarte mult pentru mine.ţ ăComanda n t ul trupelor sud- coreene, care st tea lâng Garre t t ,ă ă

vorbi i el.ş— Domnule pre edin te , aici genera lul Soon Young Park. Mş ă

auzi i?ţ— Da, genera le Park. Te aud foarte bine.— Am vrut doar s înt resc cele spuse de genera lul Garre t t .ă ă

Pre edinte le Woo, oamenii mei, poporul meu sunt profundşrecunosc to r i c v afla i al turi de noi în aceste moment e iă ă ă ţ ă şvreau s ti i dou lucruri , domnule. Primul, suntem gata să ş ţ ă ă

lupt m um r la um r cu poporul american , ca s facem drepta t eă ă ă ăi ca s ne asigur m securi t a t e a . i al doilea, vreau s ti i cş ă ă Ş ă ş ţ ă

pre edint e le Woo i eu îl urm m cu devotam e n t pe Isus Hristos.ş ş ăEl îl cunoa te pe Domnul de mul i ani. Dar eu sunt dintr- oş ţfamilie de budi ti. Am devenit un adept al lui Isus dup Ziuaş ăDevast rii. Oricum, vreau s ti i c azi-diminea eram înă ă ş ţ ă ţăgenunchi i ne rugam pentru dumneavoas t r , domnule, Psalmulş ă32, verse tul 8, în care Domnul zice: „Eu te voi înv a, i- i voiăţ ş ţar ta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sf tui, i voi aveaă ă şprivirea îndrep t a t asupra ta.ă ”

James r mase t cut o clip , evident , mi cat de declara ia deă ă ă ş ţcredin simpl i sincer a genera lului.ţă ă ş ă

— Mul umesc, genera le Park. Sunt impresiona t i voi primiţ ştoate rug ciunile posibile. Te rog, transmit e- i pre edin t elui cât îiă şsunt de recunosc to r i, când toate acestea se vor termina,ă şpoate c ve i veni amândoi, împreun cu so iile, într- o vizit . Aă ţ ă ţ ă şvrea s discut mai multe cu voi.ă

— A a vom face. Ar fi o mare onoare . Conta i pe noi, domnule.ş ţ— Sigur, general e , i apreciez foar te mult asta .şGarre t t se gândea c pre edin t ele p rea mai pute rnic decât seă ş ă

a tepta s e . Generalul Stephens , de la Mount Weathe r , îi spusese ,şla scurt timp dup asasina re a lui Oaks, c lua antidep re s ive iă ă şcalmante . Dar, spre surpriza lui, p rea s fie calm i încrez tor ,ă ă ş ălucru care îi d dea încrede r e .ă

— Acum, domnilor, f cu James, s trecem la treab . Ce zică ă ăultimele informa ii?ţ

— Nu lucruri bune, domnule pre edint e , explic generalulş ăGarre t t . Nordul are dou milioane de rezervi ti care seă şîndreap t spre zona demilitariza t i înc dou milioaneă ă ş ă ăpreg ti te pentru desf ura r e , în bazele din preajmaă ăşPyongyangului .

— Crezi c au decis s atace?ă ă— Stra tegic, da, domnule, cred. Tactic, a afirma c nu se vaş ă

întâmpla mai devreme de dou sprezece- cincisprezece ore.ă— Ceea ce înseamn c , în cazul în care ne gândim la un atacă ă

înaintea lor, fereas t r a noast r se închide.ă— Rapid.Urm o pauz lung .ă ă ă— Ave i totul preg ti t , în caz c ordon atacul? întreb James,ţ ă ă ă

în cele din urm .ă

— Ne- ar fi de folos înc ase sau opt ore, recunoscu Garre t t .ă şDar, da, domnule, putem începe i acum dac ordona i.ş ă ţ

— Generale Park?— Da, domnule pre edint e .ş— Presupu n c tii c am vorbit cu pre edint ele vostru.ă ş ă ş— Da, domnule, tocmai am vorbit i eu cu el.ş— El spera s fie posibil un fel de solu ie diplomatic . Dară ă ţ ă

în elege situa ia în care m aflu i riscurile.ţ ţ ă ş— Într- adev r, domnule pre edint e .ă ş— Ca militar , crezi c noi ar trebui s lovim primii?ă ă— Asta nu eu trebuie s o spun, domnule pre edint e , ziseă ş

genera lul Park, timid. Eu cred cu pute r e în ierarhia civil .ă— Apreciez. Dar vezi vreo modalita t e prin care s prevenimă

provocare a de pagube mari în Seul i în Sud, dac nu lovim noiş ămai întâi, cum e prev zut în planul pe care mi l-a i trimis tu iă ţ şgenera lul Garre t t?

— Nu, domnule, m tem c nu.ă ă— Putem câ tiga? întreb pre edint e le , direc t .ş ă ş— Putem decima Nordul cu strat egia asta . Nu sunt sigur dacă

ar însemna o victorie. Personal, ur sc s se ajung la a a ceva.ă ă ă şDar îmi va salva poporul. Cred.

Pre edinte le James f cu o pauz i analiz situa ia, apoi î iş ă ă ş ă ţ şîntoarse aten ia spre comanda n t u l de la fa a locului.ţ ţ

— Ce îmi scap , generale Garre t t? Care sunt inconvenien te leădespre care nu vorbim?

Era o întreba r e bun , se gândea Garre t t . Discutase ră ăimplica iile militare i politice. James p rea s încline spreţ ş ă ăataca re a Nordului puternic i repede, cu o for care s distrugş ţă ă ăregimul de acolo o dat pent ru totdeau n a . Dar p rea s facă ă ă ăasta f r tragere de inim .ă ă ă

— Economia, domnule, zise el, în cele din urm .ă— Continu .ă— Ei bine, domnule, având în vedere s r cia istoric a Coreeiă ă ă

de Sud i r zboiul devasta to r din anii ’50, chiar trebuie s vş ă ă ăgândi i la aceas t ar ca la un miracol economic. Produsulţ ă ţ ăIntern Brut al Coreei de Sud era neglijabil în 1953. Pân înă2004, ajunsese print re rile cu cele mai pute rnice economii dinţălume. Acum este a unsprezece a ca m rime din întreaga lume iă şa treia din Asia. Exportu r ile au crescu t cu mai bine de trei sutedou zeci i cinci de miliarde de dolari anual. Treisprezeceă ş

procen te merg direc t spre Statele Unite. În plus, acest tigruasiatic înc r cne te. În ultimii câ iva ani, economia lor aă ă ş ţcrescu t cu cinci procen te pe an sau chiar cu mai mult, întermeni reali. Contras tul dint re Sud i Nord – o economie deşpatruzeci de miliarde de dolari sau cam a a ceva – este pe cât deşuimitor, pe atât de trist.

— i toate astea sunt în pericol acum, observ pre edint e le .Ş ă ş— M tem c da, domnule. Elect ronicele i produc ia de o el,ă ă ş ţ ţ

indust riile chimic i plastic , plus cea de automobile i deă ş ă şbunuri de consum. Toate ar putea s dispar pân mâine. Dacă ă ă ăNordul atac , s-au dus, chiar dac noi ripost m i câ tig m.ă ă ă ş ş ăSingura noast r ans s salv m Sudul este s atac m puternică ş ă ă ă ă ăNordul acum. Implica iile pentru economia global suntţ ăinestimabile.

— Generale Garre t t , vezi o alterna t iv la r zboiul nuclear?ă ă— Nu, domnule, nu v d. A vrea s existe alt cale, dar nuă ş ă ă

este . Crede i- m , domnule pre edint e . Fac tot felul de scena riiţ ă şde r zboi. Doar la asta visez. M nânc, dorm i respir doar cuă ă şgândul la proteja re a Sudului. Nu m încânt ideea de a ucideă ămilioane de nord- coreeni, domnule. Dar… ei sau noi. Simplu. Nuuita i, domnule, avem de- a face cu un inamic care spuneaţcândva – Voi distruge lumea sau Voi lua lumea cu mine, maidegrab decât s accept înfrângerea de c tre americani sau deă ă ăc tre Coreea de Sud.ă

— Îl crezi?— Da, domnule.— Dar trata tu l din ’61 cu China? Dar dac Beijingul vine înă

ap rar e a Nordului, dup ce atac m?ă ă ă— Nu cred c vor mi ca un dege t , domnule pre edint e .ă ş ş— Asta i-au spus CIA i Mac Arthur lui Truman în 1950,ş

replic pre edin te le . i s-au în elat.ă ş Ş ş— Da, domnule pre edint e , s-au în elat, recunoscu Garre t t .ş ş

Dar Truman nu i-a atacat cu arme nuclea r e . Dac o f cea,ă ăchinezii n-ar fi intra t nicioda t în r zboi.ă ă

Pre edinte le observ c nu luaser nicio decizie final . Darş ă ă ă ăordon armate i americane s fac tot ce era necesa r pentru aă ă ăporni un atac nuclear împotriva Coreei de Nord, în urm toare l eă

ase sau opt ore. În mod expres, ceru s fie exclus folosireaş ă ărachete lor cu raz lung de ac iune, de team ca Beijingul s nuă ă ţ ă ăinterp r e t eze gre it atacul, ca fiind unul îndrep ta t împotriva lor.ş

În schimb, pre edin te le ordon s preg tea sc avioanele B-52 iş ă ă ă ă şrachete le de croazier . El i Trainor fur de acord c , dac voră ş ă ă ămerge înainte cu acest plan, vor trebui s foloseasc o foră ă ţănimicitoar e i s fac în a a fel încât s minimalizeze, pe câtş ă ă ş ăposibil, num rul victimelor din Seul i din restul Coreei de Sud.ă ş

Pre edinte le le ceru s - i finalizeze opera iunile, s fieş ă ş ţ ăpreg ti i i s fie absolut siguri c nu transpir nimic.ă ţ ş ă ă ă

— Totul depinde de elemen tul- surpriz . Totul.ă

63

5:54 a.m.O tab r de prizon i er i ,ă ă

provin c ia Hamkyu n g de Sud, Coreea de Nord

Bennet t se trezi într- o camer f r feres t r e .ă ă ăNu exista u . Niciun fel de mobil , doar un scaun, de careşă ă

era legat . Pere i din ciment , de un gri cenu iu. O podeaţ şmurda r , cu dale din ceramic i cu o gaur într- un cap t, careă ă ş ă ăpresupus e c trebuia s fie toaleta , de i n-avea cum s ajung laă ă ş ă ăea, în caz c avea nevoie. Asta era tot. F r culoare . Nimic deă ă ăcitit. Nimic de v zut. i era îngrozitor de cald. i umed. Celulaă Ş Şera sc ldat într- o lumin rece fluorescen t i singurul sunet peă ă ă ă şcare îl auzea era zumzetul elect ric al becurilor din tavan.

Era îmbr cat cu o salope t verde de pu c ria . P rul îi eraă ă ş ă ş ăîncurca t , plin de transpir a ie . iroaie de sudori îi curgeau peţ Şspinare i pe gât. Mâinile îi erau legate la spate , dar se puteaşînclina un pic spre stânga i spre dreap ta , s - i teargş ă ş ş ătranspir a ia de pe ochi i de pe fa pe umerii salopete i.ţ ş ţăPicioarele îi erau legate unul de altul i de scaun, care p reaş ăprins de podea.

Încerc s - i dea seama de starea lui fizic i sim i c îlă ă ş ă ş ţ ădureau stomacul i coastele . Brusc, rev zu imaginea a doiş ăb rba i care îl loveau, în timp ce încercau s - l dea jos din avion.ă ţ ăCapul îi bubuia. Ochii i-i sim ea un pic umfla i. Înc se sim eaş ţ ţ ă ţame it deţ la sedativele pe care i le d duse r . Dar, din câte î iă ă şd dea seama, nu avea niciun os rupt i nu sânge ra .ă ş

Apoi, la fel ca în avion, cea a începu s se ridice, î i aminti ceţ ă şse întâmplase . Î i aminti c - i fusese luat ce avea mai drag iş ă şîncepu s plâng cu suspine .ă ă

*Ziari tii erau în delir.şAmerica fusese ataca t , dar nimeni nu tia de c tre cine. Înă ş ă

mod evident , armata se preg tea de un nou r zboi, dar nimeniă ănu tia cu cine. Milioane de americani din patru ora e mari erauş şmor i sau pe moar te . Alte zeci de milioane erau pe drumuri ,ţp r sind zonele radioact ive, f r s tie unde merg sau ce aveauă ă ă ă ă ş

s fac . Pre edintele MacPher son era mort. Auziser c Oaks ară ă ş ă ăfi fost învestit pre edin t e . i c ar fi fost implicat într- un fel deş Ş ăincident violent petrecu t în cel mai sigur bunc r militar dinălume. Dar, cum nu exista un centru de pres i nu exista Casaă şAlb , nimic nu era confirma t .ă

Repor te r i , editori i produc to ri o sunau neconteni t pe Ginnyş ăHarris , care, în calitate de secre t a r de pres alăvicepre edint elui, era persoana cel mai bine informat dinş ăguvern. Dar cei mai mul i oameni cu care lucrase ea la CasaţAlb erau mor i. Era cople it de evenimen t e le pet recu t e înă ţ ş ăultimele câteva zile. i nimeni nu îi spunea ce s comuniceŞ ăziari tilor, care erau la fel de speria i, pe cât erau de fl mânzi deş ţ ăinforma ii.ţ

În cele din urm , Chuck Murray primi permisiunea de a vorbiăcu pre edint ele James la telefon. Îi împuie capul nouluişcomanda n t- ef.ş

— Devine periculos. Guvernul Statelor Unite trebuie s aib oă ăvoce. Un mesaj. R spunde i la întreb rile oamenilor. Altfelă ţ ăintr m în haos. Nu doar c ar t m pate tic de dezorganiza i, ciă ă ă ă ţpare c nu suntem în stare s facem fa situa iei.ă ă ţă ţ

— Chuck, am în eles. Dar am pe cap mai multe decât pot duceţîn clipa asta . Rela iile cu presa nu sunt o priorita t e a mea. Nuţacum. În caz c n-ai observat , suntem pe cale s începe m ună ăr zboi.ă

— Domnule pre edint e , nu pute i începe un r zboi acum, îlş ţ ăcontr Murray.ă

— De ce?— Pentru c nimeni nu tie nici m car cine e pre edin t ele .ă ş ă ş— Am fost învesti t legal, insist James. E legal. Totul eă

consti tu ional. Ai v zut i tu imaginile, nu?ţ ă ş— V d c nu auzi i ce spun. Sigur c sunte i pre edin t e . Dară ă ţ ă ţ ş

nimeni nu tie. Trebuie s ie i i i s explica i ce s-a întâmpla t .ş ă ş ţ ş ă ţ— Nu pot. Nu înc .ă— De ce?— Nu vreau s creez panic .ă ă— Prea târziu. Deja au intra t în panic . Iar acum circulă ă

zvonuri despre un conflict armat în interiorul NORAD. Oameniinu tiu dac pre edint ele e viu sau mort. Nu tiu cine conduceş ă ş şara. i nu doarţ Ş americanii nu tiu – Coreea de Nord nu tie,ş ş

Irakul nu tie, China nu tie. E sânge în ap , domnuleş ş ă

pre edint e , iar dac tipii din armat nu v spun, o fac eu –ş ă ă ărisc m s atrage m asupra noast r un alt atac, pentru c oameniiă ă ă ăcred c guvernul american chiar a fost decapita t .ă

*Trepta t , lacrimile lui Bennet t înceta r .ăRespira ia i se calm . Iar aminti rile cu Erin n v lir din nou,ţ ă ă ă ă

una câte una. O vedea stând pe sc rile clinicii din tab r ,ă ă ăînconjura t de opt sau zece orfane libaneze i siriene aduna t e înă şjurul ei, citindu- le din Biblie i r spunzând u- le la întreb ri .ş ă ă

O vedea cu scumpa de Fareed a, singur pe lume la doar nouă ăani, stând lâng ea – sorbindu- i fiecare cuvânt , urmând- o prinătab r , oferindu- se s fac orice treab , oricât de mic iă ă ă ă ă ă şneînse mn a t . Eric îi zisese c în arab ă ă ă Fareeda însemna unic,f r pereche , perl sau piat r pre ioas i, cu siguran , astaă ă ă ă ţ ă ş ţăfusese micu a pent ru ea – aproape ca o fiic , un nume, o fa i oţ ă ţă şinim în care putea s - i investeas c dragos t e a nem rgini t iă ă ş ă ă ă şs vad c e primit , c e impor tan t .ă ă ă ă ă ă

Feti ei îi pl cea s o asculte pe Erin vorbindu- i despreţ ă ă„Eesah ”, numele ar besc al lui Isus. „Mai spune- miă ”, îi cerea ealui Erin, când voia s îi mai povesteas c o dat despre Isus, celă ă ăcare îi vindeca pe lepro i ori îl vindeca pe orb sau pe chiop.ş şOare îi zisese cineva c el i Erin plecase r din tab r ? Spera că ş ă ă ă ănu. To i cei pe care îi cuno tea micu a murise r .ţ ş ţ ă Brusc, Benne t to auzi pe Erin înv ând- o pe Fareed a s cânte „Isus m iube te”,ăţ ă ă şîn arab i în englez , iar când o pierdu, din nou, d du drumulă ş ă ăunui bocet amar, al c rui ecou trecu dincolo de ziduri.ă

De ce? întreba r e a îl urm re a . Nu- i d dea pace. ă ă De ceDumne z e u permises e a a ceva? Ceruse chiar atât de mult ca elşi Erin s aib voie s se bucure de câ iva ani împreun ?ş ă ă ă ţ ă

Totu i, oricât de mult î i dorea s fie furios, în adâncul lui tiaş ş ă şc e recunosc to r pent ru fiecare clip pe care Domnul i-oă ă ăd duse al turi de Erin. Nu o câ tigase . Nu o meritase . Fuseseă ă şscoas din mediul ei, iar el tia. tiuse din clipa în care îiă ş Şc zuser ochii pe ea.ă ă

Nu reu ise s - i dea seama la început . Fusese un miste r careş ă şîi luase un timp pân s îl dezlege . Nu era doar faptul c era maiă ă ăde teap t ca el. i nu era doar faptul c era mai curajoş ă Ş ă a s decâtăel, de i era adev ra t . Era faptul c ea era mai bun decât el. Nuş ă ă ăîn sensul c se subaprecia , ci îi iubea pe oameni sincer , mai multădecât el. Ea îl iubea pe Hristos cu mai mult pasiune decât el. Elă

înv a, f r îndoial . Dar o urma pe ea, de i nicioda t nu îlăţ ă ă ă ş ăf cuse s se simt stângaci. Nicioda t nu avusese re ineri faă ă ă ă ţ ţăde el. Nu era felul ei de a fi a a, iar asta îl f cuse s o iubeascş ă ă ăi mai mult.ş

În fiecare sear de mar i îl ducea s viziteze o v duv cu aseă ţ ă ă ă şcopii, pe care o întâlnise în cealalt par te a tabere i. Benne t t îiătot spunea s - i ia liber seara . Era extenua t , iar el la fel. Dar nuă ş ăîl asculta . Nu voia doar s fac mânca re i s hr neasc miile deă ă ş ă ă ărefugia i f r nume i f r fa , chiar dac o f cea în numele luiţ ă ă ş ă ă ţă ă ăIsus, într- o tab r a Na iunilor Unite, unde nu aveau nici m cară ă ţ ăun pastor sau un alt fel de lider cre tin. Voia s le cunoascş ă ăvie ile. Voia s îi ajute pe acei oameni s îl cunoasc pe Isus.ţ ă ă ă„Cum altfel vor ajunge la El, zicea ea mereu, dac nu îl aduce mănoi pe Isus la ei? ”

A a c , o dat pe s pt mân , ducea acestei familii bomboan eş ă ă ă ă ăsau juc rii sau altceva. Î i lua chitara i le cânta . Eventual, oă ş şajuta pe mam s se roage. Mai apoi, îi d duse un exemplar dină ă ăNoul Testame n t în arab i le cump ras e un radio mic, cuă ş ăbater ii, s asculte Biblia la Trans World Radio, în arab , înă ăfiecare sear înainte de a merge la culcare .ă

La începu t , î i amintea Benne t t print re lacrimi, îl iritase.şLucrau câte dou sprezece- paisprezece ore pe zi. Aveau nevoieăde timp i pentru ei. Erau proasp t c s tori i. Dar Erin avea oş ă ă ă ţmisiune. tia c nu- i putea salva pe to i. Dar îi putea iubi pe ceiŞ ă ţpe care Dumnezeu îi scotea în calea ei, insista ea. Putea fi mânai piciorul i zâmbetul lui Isus pentru aceia care nu auziserş ş ă

niciodat de El i nu Îi sim iser atinge re a blând . Zicea că ş ţ ă ă ăDumnezeu îi vorbise o dat , în timpul primei s pt mâniă ă ăpetrecu t e în tab r . „Tu d - le dragos t e a , Erin, îi spuseseă ă ăDumnezeu, iar eu îi voi conver ti . ” Benne t t nu o v zuse niciodată ăatât de fericit . Îl auzise pe Dumnezeu. tia ce L-ar face fericit.ă Ş

i nicioda t nu privise înapoi.Ş ăDurerea crescu din nou. Lacrimile începur s curg .ă ă ă

Niciodat nu- i imaginase c îi va lipsi cineva atât de mult. i totă ş ă Şce putea rosti era: De ce?

64

4:28 p.m., ora monta năSala de edin e , NORADş ţ

Nou zeci de minute mai târziu, începu conferin a de pres .ă ţ ăNiciun ziarist nu avea acces în complexul secre t . Cu

siguran , nu în vreme de r zboi. Dar Murray avea drepta t e ,ţă ăconcluzionas e pre edint ele . Era esen ial s înceap s comuniceş ţ ă ă ăcu na iunea i cu lumea. A a c , la ordinul pre edin t elui,ţ ş ş ă şcomanda n t ul NORAD, genera lul- maior George Mutschle r – fiulr posatului genera l Ed Mutschle r , care fusese pre edint e ală şStatului Major în timpul primului manda t al lui MacPhe rson –,intr în sala de edin e împreun cu Chuck Murray. Adresând u-ă ş ţ ăse prin sateli t celor aproape o sut de repor t e r i aduna i la ună ţhotel din Chicago, celor aduna i în Boston i celor trei duzini deţ şeditori europeni ai unor ziare i televiziuni europene aflate laşBruxelles, genera lul începu prin citirea unei scurte declara ii.ţ

Întâi, anun c pre edin t ele se va adresa lumii prinţă ă şinterme diul televiziunii la 9 p.m., ora de est. Va vorbi dintr- unloc sigur, ce nu va fi dezv luit. Nu seă vor acorda interviuri i nicişnu se va r spunde la întreb ri în acea sear .ă ă ă

Apoi confirm zvonurile referi toa r e la cele pet recu t e cuătreizeci i ase de ore în urm în interiorul complexului NORAD.ş ş ăConfirm cele trei mor i – a genera lului Briggs, a agentuluiă ţCoelho i a lui Bobby Caulfield. Dup care, generalul ad ug :ş ă ă ă

— To i cei din guvern au fost oca i i întrista i deţ ş ţ ş ţevenimen te , dar pre edin t ele este decis s conduc ara, înş ă ă ţciuda acestei crize, i s îi aduc pe autorii atacurilor în fa aş ă ă ţjusti iei.ţ

Totu i, nici m car o dat , generalul nu men ion numeleş ă ă ţ ăpre edint e lui.ş

În al treilea rând, anun c Charles T. Murray fusese numitţă ănoul secre t a r de pres al Casei Albe i consilier al pre edin t elui.ă ş şGinny Harris avea s fie noul directo r al comunica iilor la Casaă ţAlb . Aceasta urma s fie recons t ru i t , zise generalul, f r să ă ă ă ă ăspun când i unde. Apoi se d du la o par te , pent ru a- i permiteă ş ălui Murray s vorbeasc scur t i s r spund la întreb ri .ă ă ş ă ă ă ă

*Pre edinte le urm rea conferin a, împreun cu genera lulş ă ţ ă

Stephe ns .Se întâlnise r în biroul genera lului, de la etajul al doilea,ă

împreun cu agentul Santini i al i câ iva agen i, afla i la câ ivaă ş ţ ţ ţ ţ ţpa i, i cu Ginny Harris , care înc vorbea la telefon, punând laş ş ăpunct logistica pentru faza a doua a apari iei lor publice.ţ

Prima întreba r e pentru Murray veni de la Andrea Morris, dela Associated Press.

— Chuck, nici tu, nici generalul nu a i explicat care e stareaţde s n ta te a pre edin t e lui.ă ă ş

— Pre edinte le va vorbi în direc t în aceas t sear , la nou .ş ă ă ă— Dar e bine? A fost r nit? insist Morris.ă ă— Pre edinte le se va adresa na iunii la ora nou . El va l muriş ţ ă ă

ce s-a întâmplat . Tot el va oferi detalii despre criza cu care seconfrun t America i cum va r spunde guvernul federal, atât peă ş ăplan local, cât i interna ional. Laura.ş ţ

Urm Laura Fisher , de la NBC.ă— Va declara pre edin t ele r zboi?ş ăJames se uit spre Ginny Harris, care aproba din cap. Murrayă

se descurca bine. Presa mu case momeala i î i mutase aten iaş ş ş ţîn alt par te , deocamd a t .ă ă

— În mod clar, sunte m în r zboi.ă— Va declara pre edin t ele r zboi împotriva unei anumite ri?ş ă ţă

întreb ea, mai clar.ă— Nu voi face specula ii. Voi asculta i eu atunci. Marcus?ţ şMarcus Jackson, eful redac iei ş ţ New York Times din

Bruxelles, aflat în sala de conferin e a unui hotel, se ridic iţ ă şvorbi direc t spre camera de filmare .

— Chuck, este adev ra t c dou portavioane escor ta t e seă ă ăîndreap t acum spre coasta Venezuelei?ă

Întreba r e a stârni rumoare print re to i ziari tii europeni .ţ ş— Marcus, tii c nu pot face comenta r ii despre activita teaş ă

militar . Dar pot s afirm c for ele militare americane suntă ă ă ţpreg ti te de ac iune. Cred c nici nu era nevoie s o spun.ă ţ ă ă

— Nega i c dou portavioane se îndreap t spre Venezuela?ţ ă ă ă— Nu comentez în niciun fel.— Ce ne pute i zice despre rapoar t e le potrivit c rora for eţ ă ţ

speciale americane folosesc în prezen t Guyana i Panam a caşzone de preg tir e?ă

Murray p rea încurca t . Nu era vorba despre faptul c fuseseă ăluat prin surprinde r e de o întreba r e pent ru care nu era preg tit .ăMai degrab p rea c e deranja t de o întreba r e pe care nu voiaă ă ănici m car s o aud , nu s mai i r spund la ea.ă ă ă ă ş ă ă

— M întrebi despre posibile opera iuni de lupt , dar nu voiă ţ ăvorbi despre a a ceva.ş

Murmure le se intensifica r .ă— Înc o întreba r e , dac se poate.ă ă— Spune, Marcus. i, dac tot suntem aici, d -mi voie s -miŞ ă ă ă

exprim condolean ele pentru pierde rile suferi te de ţ New YorkTimes în Manha t t a n , D.C., L.A. i Seat tle . E valabil pentru to iş ţcei care a i pierdu t colegi. Gândurile i rug ciunile noast r e suntţ ş ăcu voi în aceas t noapte .ă

— Mul umim, zise Jackson, evident surprins i oarecum mi catţ ş şde coment a r iul lui Murray. Înc o întreba r e .ă

— Sigur.— Pute i coment a faptul c tot personalul ambasad ei Statelorţ ă

Unite din Venezuela este retras din Caracas i c Organiza iaş ă ţStatelor Americane a fost convoca t la o videoconferin deă ţăurgen mâine- diminea ?ţă ţă

De unde scotea Jackson toate astea? se întreba u colegii lui.Care îi erau sursele? Era adev ra t? Îi identificase armata peăataca to r i ca fiind din Venezuela i preg tea un r zboi importan tş ă ăîn America de Sud?

— Nu comentez , zise Murray.Doar atât le trebui. R spunsul lui sec, aproape evaziv, d duă ă

na ter e unui delir media care nu existase cu cinci minute maişdevreme.

Generalul Stephens se aplec spre pre edint e .ă ş— Func ioneaz , opti el.ţ ă ş— Întreba r e a e, opti i James, cât va dura?ş ş— Avem nevoie doar de câteva ore, domnule pre edint e .şJames d du din cap i închise ochii. Spera doar s mai aib laă ş ă ă

dispozi ie câteva ore.ţ

65

6:57 p.m., ora de estCentru l de coma n d de la Mount Weath eră

Briefingul lu sfâr it, iar telefonul genera lului sun imedia t .ă ş ăStephe ns r spuns e de la primul apel, apoi îi întinseă

pre edint e lui telefonul.ş— Domnule, e vicepre edint e le Trainor .şJames se ridic , lu apara t ul i începu s pat ruleze prin biroulă ă ş ă

genera lului. Îi f cu semn lui Harris s închid , indiferen t cu ceă ă ărepor t e r sau produc to r vorbea .ă

— E ti sigur? întreb el.ş ăUrm o lini te lung . Continua s m soare biroul cu pasul.ă ş ă ă ă

Stephe ns i Harris îl priveau i a tepta u indica ii despre ce seş ş ş ţdiscuta.

— Bine, vorbe te cu amiralul Arthurs i cu generalul Garre t t .ş şAsigur - te c toat lumea e preg ti t . i sun - m înă ă ă ă ă Ş ă ăcincisprezece minute .

Închise i se întoars e spre Stephens i spre Harris.ş ş— S-au primit informa iile de la avioanele care au prelevatţ

probe, zise el sumbru.— i? întreb genera lul.Ş ă— Analizele prelimina re sugere az c rachete le folosite înă ă

D.C. Provin, aproape sigur, din plutoniul îmbog it din Coreeaăţde Nord.

Ginny Harris î i duse mâna la gur .ş ă— Datele din New York i Seat t le nu sunt concluden t e înc .ş ă

Se mai fac teste . Rezulta te le finale nu vor fi gata mai devrem ede câteva s pt mâni. Evident , nu avem atâta timp. În plus,ă ăultimele imagini din sateli t arat c mai multe unit iă ă ăţmecaniza te cu baza în nord- estul Pyongyangului s-au pus înmi care . Se îndreap t spre sud i preg tesc o tab r cam laş ă ş ă ă ăcincizeci de kilomet r i nord de zona demilitariza t , ad ugă ă ăpre edint e le , apoi se uit la Harris . Totul e preg ti t pent ruş ă ăre elele afiliate?ţ

— Da, domnule.— Opera to r ii de cablu?

— Da, domnule.— Re elele de peste ocean?ţ— Totul e preg ti t , domnule. Chuck i-a convins chiar i pe ceiă ş

de la Televiziunea Centra l Chinez s transmi t .ă ă ă ă— În direc t? întreb James, surprins.ă— În direct . De fapt, toate cele aisprezec e canale ale lor î iş ş

vor devansa progra m ul obi nuit ca s v preia mesajul.ş ă ă— Cred c ar fi bine s - i lini ti i pe cei de la Beijing, ziseă ă ş ţ

Stephe ns .James nu reu i s zâmbeasc , date fiind împrejur rile.ş ă ă ă— Vor avea un decalaj de aproximativ treizeci de secunde,

explic Harris , ca s poat cenzura orice detaliu politic ce nu leă ă ăva fi pe plac, dar i pentru a oferi trans misii simultane în toateşlimbile principale. i nu sunt singurii, domnule. Se pare c ve iŞ ă ţavea audien maxim pe toate continen te le .ţă ă

Pre edinte le începu s pat ruleze din nou.ş ă— Ar putea fi cel mai urm rit mesaj preziden ial din istorie,ă ţ

mai spuse Harris , f r urm de emo ie în voce.ă ă ă ţCuno tea miza, aseme ne a celorlal i. Dar ea era, la urmaş ţ

urmei, noul direc tor de comunica ii al Casei Albe, chiar dacţ ăaceas t a nici m car nu exista.ă

— Eu i Chuck ne a tept m la o audien de cel pu in douş ş ă ţă ţ ămiliarde de oameni, domnule pre edin t e , ad ug ea.ş ă ă

— Atunci, zise James, cred c ar fi bine s începi s schi eziă ă ă ţun discurs.

*Frica era modalita te a de limpezire a gândurilor.Î i amintea ce era mai importa n t . Iar lui Benne t t i se f cuţ ă

brusc fric .ăTempera t u r a din celul trebuia s fi fost de cel pu in treizeciă ă ţ

i opt de grade . Umidita t ea f cea s fie i mai cald. Dar prinş ă ă şînc pere se mi ca un fel de prezen rece ca ghea a. F cea aerulă ş ţă ţ ăap s tor. Era ca un diavol. Iar lui îi înghe as e r oasele. Nu seă ă ţ ămai cer ta cu Dumnezeu; se ag a de el cu o intensi ta teăţren scut . Nu îi mai era mil de persoan a lui, cerea ajutor, curajă ă ăs îndure orice îl a tept a i ierta r e pentru toate îndoielile iă ş ş şfuriile de mai înainte. În timp ce se ruga, un nou val de puter espiritual revenea asupra lui.ă

Se rug pent ru pre edint e , s aib în elepciune a iă ş ă ă ţ şdiscern mâ n t ul necesa r e într- un astfel de haos, i pentru Tat lă ş ă

lui din ceruri, s o aline pe micu a Fareed a i s o îndrume spreă ţ ş ăinima Lui. Se rug pent ru familia Galishnikov, pentru NatashaăBarak i veri oara ei, Miriam, pentru to i de care î i amintea .ş ş ţ şApoi se rug pent ru Erin.ă

tia c ea se afla într- un loc mai bun. tia c DomnulŞ ă Ş ăpromisese c va terge toate lacrimile din ochii ei. Dar îl rug peă ş ăTat l s - i trans mi t un mesaj, dac tot era lâng El – s îi spun ,ă ă ă ă ă ă ăpur i simplu, c o iubea i c îi lipsea foarte mult. Nu tia dacş ă ş ă ş ăo astfel de rug ciune suna teologic – nu- i amintea ca înă şScriptu r s se fi rugat cineva în felul acela. Dar nu se puteaă ăab ine. i nu f cea niciun r u, nu- i a a?ţ Ş ă ă ş

Se sim ea mai bine. Nu bine, dar mai bine. Prezen a acea deţ ţghea trecuse . Înc pere a fierbea din nou, iar Benne t t eraţă ăoarecum bucuros . Noi gându ri începu r s îi umple mintea .ă ăUnde se afla i de ce? Va muri acolo? i dac da, de ce? Ce voiaş Ş ăDumnezeu de la el? Nu f cea nimic. Era legat de un scaun. Deăce? Care era rostul? Care era scopul?

S se mute din Virginia, ara cailor, spre epicent ru , ca s facă ţ ă ămunc umanita r , fusese o aventu r , era sigur de asta. Trebuiă ă ăs admit c se sim ise oarecum bine când vânduse r casa iă ă ă ţ ă şma inile, î i goliser cecurile, d duse r aproape to i baniiş ş ă ă ă ţpreo ilor evangheli ti i misiona rilor din Israel i Orientulţ ş ş şMijlociu i î i suflecase r mânecile, ca s aib grij de cei careş ş ă ă ă ănu puteau face asta singuri. i toate astea în numele lui Isus.ŞDar Bennet t f cuse efortur i s se obi nuiasc s tr iască ă ş ă ă ă ădepar t e de ac iune, depar t e de centrele de putere i deţ şinfluen .ţă

Când lucrase pentru pre edint e , î i dorise s coboare dinş ş ătrenul politic de mare vitez , cum îiă spunea el. Dar ceea ce f ceaăpentru Casa Alb era impor tan t . Era real. Era m surabil, iar elă ăiubise mereu m surile. Ac iunile urcau sau coborau. La fel iă ţ şsondajele . Rezervele de petrol se extindea u sau nu. Contrac t el eerau semna te sau nu. La fel era i cu trata t e le i cu puter e aş şexecutiv i legislativ .ă ş ă

S ai grij de s raci nu era ceva m surabil – nu într- un felă ă ă ăcare s îl mul umeas c , oricum. Puteai s hr ne ti cinci mii deă ţ ă ă ă şguri la micul dejun. Apoi aveau nevoie de prânz. Abia terminaide strâns , c era timpul pentru cin . Nu se sfâr ea niciodat .ă ă ş ă

În plus, pe m sur ce trecea timpul de la Ziua Devast rii,ă ă ăBennet t observase c tot mai pu ini oameni p reau atra i deă ţ ă ş

Evanghelie . La începu t , fusese o dezl n uire . Predica în fiecareă ţduminic diminea în capela pe care o improvizase r în tab r ,ă ţă ă ă ăi sute de oameni r spunde a u invita iei de a- l accepta peş ă ţ

Hristos. Mul i formau mici grupu ri, s studieze Biblia. Dar înţ ăultimele câteva luni r spunsul sc zuse dras tic. Foame aă ăspiritual era în declin. Renega r e a era în cre te re . Asta îlă şîngrijorase . Voia cu dispera r e s îi atrag . Voia s schimbe ceva.ă ă ăNu încerca s atrag spre Hristos un continen t întreg. Doar oă ătab r de refugia i, una singur . Dar acum nu mai avea niciă ă ţ ăasta.

Nu era furios. Nu mai era. Doar confuz. Lumea era pe cale săexplodeze. Ceasul tic ia. Hristos se întorcea . Curând, poate. Î iă şdorea cu dispera r e s se termine bine. Tânjea s îl aud pe Isusă ă ăspunând u- i:

„Foar te bine, servitorul meu bun i credincios.” Dar ce lucruşbun s fac aici? Nici m car nu tia unde se afla.ă ă ă ş

66

7:42 p.m., ora de estCentrul de coma n d din Mount Weath eră

Timpul se scurge a .R m sese r mai pu in de zece minute pân la mesajulă ă ă ţ ă

televizat i mai erau multe de f cut. Pre edint ele st tea la biroulş ă ş ăgenera lului Stephens , semnân d diverse acte de securi t a tena ional , ordine i scrisori c tre un congres înc depar t e de a fiţ ă ş ă ăfunc ional, autorizând diverse ac iuni adminis t ra t ive de urgen .ţ ţ ţă

La 7:42 p.m., ora de est, semn o scrisoa re oficial prin care îlă ăinforma pe liderul majori t ii din Senat c judec toa re aăţ ă ăSumme rs fusese numit ef al Cur ii Suprem e . La 7:45 p.m.,ă ş ţsemn o scrisoare oficial prin care aducea la cuno tin aă ă ş ţpurt torului de cuvânt al Casei Albe i a liderului majorit ii dină ş ăţSenat c îl numise pe generalul Michael B. Stephens în func iaă ţde direc tor al Statului Major. La 7:47 p.m., semn o scrisoare deănumire a efului B ncii Centra le din Chicago în calitate de nouş ădirector al B ncii Federa le i un ordin prin care cerea acesteiaă şs mute toate func iile adminis t ra t ive de la D.C. laă ţ Chicago,pân la noi ordine. Alte dou duzini de docume n t e a tept au să ă ş ăfie semna t e , dar genera lul Stephe ns i amiralul Arthurs, de laşCINCPAC, intra r , brusc, pe linie.ă

— Domnule pre edin te , pache tele- int sunt înc rca t e înş ţ ă ăproiectilele de croazier i ar trebui s fie gata curând,ă ş ăcomunic genera lul. Toate bombardie r e le din Asia au fostăalimenta t e , se afl pe drum i sunt gata s se mi te la comandaă ş ă şdumneavoas t r , domnule.ă

— Bine, zise James. Altceva?— Pre edinte le Woo tocmai a ajuns la postul de comandş ă

Tango. El i genera lul Garre t t verific ultimele preg ti ri. Ar vreaş ă ăo conferin telefonic , dac se poate.ţă ă ă

— Foarte bine. F -mi leg tura cu ei, apoi d -mi un num ră ă ă ăunde s vorbesc cu Salvador Lucente , înainte s intru în direc t.ă ă

*David Doron adormise repede .La fel so ia lui. Ea dormea de câteva ore, dar prim- minist rulţ

nu venise în pat decât dup miezul nop ii, îngrijora t de ultimeleă ţinforma ii aflate de la serviciile secre t e din America, Asia iţ şKurdistan , ca s nu mai vorbim despre telefonul nea tep t a t al luiă şSalvador Lucente i oferta lui surprinz toar e . Ame it iş ă ţ şdezorient a t , se întorsese , bâjbâise dup recepto r i îl auzise peă şsecre t a r u l lui militar .

— Ce e? f cuse el cu un oftat , punându- i ochela rii i uitându-ă ş şse la ceas.

— Îmi pare r u c v trezesc, domnule, dar Avi Zadok e laă ă ătelefon i spune c e urgen t .ş ă

Niciodat nu era semn bun când eful Mossadului suna laă ş3:09 diminea a .ţ

— Las - m un moment, zise Doron, punându- i papucii iă ă ş şhalatul, apoi f -mi leg tur a în birou.ă ă

— Foarte bine, domnule.Respir adânc, se for s se ridice i se îndrep t spre biroulă ţă ă ş ă

personal, aflat lâng dormitorul principal. Aprinse o lamp mică ă ăde birou, porni compute r ul , se afund în scaun i lu telefonul.ă ş ă

— Avi?— Da, domnule prim- minist ru , eu sunt.— Ce e?— Câteva lucruri , domnule. Pre edintele Oaks se va adres aş

na iunii la 9 p.m., ora de est.ţ— Va vorbi despre atac? zise Doron, întrebân d u- se de ce se

deranja s fac o declara ie public pe tema asta.ă ă ţ ă— Sunt sigur c va vorbi i despre asta – trebuie, dară ş

zvonurile spun c va declara r zboi ă ă Venezuelei.— Cum? Haide, Avi, trebuie s fie o gre eal .ă ş ă— A a am crezut i eu, dar se pare c Statele Unite î iş ş ă ş

pozi ioneaz dou portavioane escorta t e lâng coasta de est aţ ă ă ăVenezuelei i a început s trimit trupe i provizii în Panama iş ă ă ş şGuyana.

— Ce tiu ei i noi nu?ş ş— Chuck Murray las s se în eleag c în spatele atacuriloră ă ţ ă ă

ar fi Caracasul .— Ai vorbit cu Trainor?— Mai devrem e.— i?Ş— N-a spus prea multe. Neoficial, a recunoscu t c se puneă

ceva la cale. Au informa ii bune. Se preg tesc s atace peţ ă ă

cineva. Dar când am pomenit de Venezuela mi- a zis c m sună ă ăel imedia t ce are permisiune a de a discuta despre subiect .

— În ce rela ii sunt cu China?ţ— Au exclus China, confirm Zadok. Trainor sus ine c Leeă ţ ă

James a vorbit cu premie rul Zhao cu mai pu in de o or în urm .ţ ă ăL-a asigura t c americanii nu consider Beijingul ca fiindă ăsuspect i le-a cerut s - i retrag oamenii.ş ă ş ă

— i tu l-ai crezut? întreb Doron, pe deplin treaz, acum.Ş ă— V referi i la Venezuela?ă ţ— Da.— Nu, domnule, nu l-am crezut .— De ce?— Nu tiu. Povestea cu chinezii e credibil . Dup p rere aş ă ă ă

mea, nu sunt implica i, i nu cred c Bill Oaks vrea s înceapţ ş ă ă ăun r zboi nuclear cu cineva care poate riposta pân în Coloradoă ăSprings, mai ales dac nu e nevoie. Dar în privin a Venezueleiă ţceva nu pare în regul .ă

— Crezi c e o diversiune?ă— Probabil, domnule.— Atunci cine e adev ra t a int ?ă ţ ă— M gândesc la Pyongyang.ă— tii ceva despre Coreea de Sud?Ş— Se mobilizeaz cât pot de repede. Dar sunt mi c riă ş ă

defensive. Nu v d vreun scena riu în care s atace ei primii.ă ă— Dar tot crezi c Nordul e pe cale s se mi te?ă ă ş— Da, domnule.— Cât de curând?— Dac invazia Sudului nu începe în patruzeci i opt de ore,ă ş

a fi uimit, domnule prim- minist ru.ş— Dar cârti a noast r ?ţ ă— sta e cel lalt lucru despre care voiam s v vorbesc.Ă ă ă ă— Adic ?ă— Tocmai a trimis un mesaj. Crede c americanii sunt pe caleă

s loveasc Pyongyangul i vrea s îl scoate m de acolo imediat .ă ă ş ă— E ti de acord?ş— Înclin s fiu, domnule, da. Dar mai e ceva.ă— Ce?— Sursa noast r afirm c Jon Benne t t e în Coreea de Nord.ă ă ă— Bennet t? De ce? Unde? f cu Doron, uimit.ă— Nu suntem siguri de ce. Oamenii no tri înc sap . Dar elş ă ă

spune c Benne t t a fost adus cu avionul din Iordania în Beijing,ăapoi dus cu un camion în Coreea de Nord i apoi cu elicopte rulşpân la Yodok.ă

— Tab ra 15?ă— Da, domnule.— Cum e posibil?— Nu tiu, nici eu nu în eleg, domnule. Dar omul nost ru ziceş ţ

c e sigur.ă— Cum a aflat?— Nu o s crede i.ă ţ— Încearc - m .ă ă— Mai ine i minte c i-am trimis un mesaj în care i-am cerutţ ţ ă

s afle mai multe despre Indira Rajiv?ă— Desigur .— Ei bine, ghici i cine l-a suna t pe eful lui?ţ ş— Indira Rajiv l-a sunat pe ministrul Siguran ei publice?ţ— A a mi-a zis, domnule.ş— i i-a vorbit despre Bennet t?Ş— Se pare c da.ă— Ce i-a spus?— Nu tiu. Mi-a promis c îmi trimite mai multe informa ii,ş ă ţ

dar numai dac suntem de acord s îl scoate m din ar . Credeă ă ţ ăc cineva din poli ia militar e cu ochii pe el.ă ţ ă

— De ce?— eful lui a pornit la vân toare dup dou câr ti e în ultimeleŞ ă ă ă ţ

patruzeci i opt de ore.şDoron era mai mult decât treaz deja i patrula prin birou.ş— Putem s îl scoate m? întreb el, dup o pauz lung .ă ă ă ă ă— Pe omul nost ru? Probabil. Dar va trebui s ne mi c mă ş ă

repede.— Nu, nu, m refer la Benne t t , zise Doron precipi ta t . Putemă

s îl scoatem de acolo înainte ca americanii s atace?ă ă— Deja e posibil s fie prea târziu, domnule. Discursulă

pre edint e lui începe în patruzeci i dou de minute. M tem cş ş ă ă ăatacul va începe în orice clip .ă

— Încearc oricum. Îi sunt dator.ă— Lui Bennet t?— Da. D -i drumul acum.ă— Domnule, tiu c Jon v e prieten bun, dar avem obliga iiş ă ă ţ

fa de omul nost ru din Pyongyang.ţă

— Atunci scoate- i pe amândoi.— Nu putem, domnule. Nu avem acolo suficien i oameni iţ ş

nici echipam e n t ul necesa r . Chiar dac am avea, nu e suficientătimp.

— Atunci doar pe Benne t t .— Domnule, nu îl putem abandona pe omul nost ru, protes tă

Zadok. I-am promis c vom face tot ce- i posibil ca s îl scoate mă ăde acolo când ne- o va cere. Acum e cazul i…ş

— Avi, tiu ce ne- a dat i îi sunt recunosc to r , îl între rups eş ş ăDoron. Spune- i c venim. Spune- i ce crezi tu c trebuie ca s îlă ă ămul ume ti i ca s tac . Dar î i dau un ordin direc t: scoate- l deţ ş ş ă ă ţacolo pe Jon Bennet t , indiferen t ce te cost . ă Acum.

67

9:16 a.m.Tab ra 15, Coree a de Nordă

Bennet t fu surprins atunci când u a celulei se deschise brusc.şIntra r doi b rba i cu cape tele acoperi te de glugi negre .ă ă ţ

Amândoi înarma i. Unul dintre ei avea o sabie neagr din metal,ţ ăcu un cap t incandesce n t .ă

F cu ochii mari. Inima începu s îi bat cu putere . Se rug dină ă ă ănou pent ru curaj, dar nu se gânde a decât la Erin, la cât de multo iubise, cât îi era de dor de ea i cât fusese de curajoas cândş ăc zuse în mâinile lui Mohamm e d Jibril i ale lui Yuri Gogolov.ă şNu cedase deloc, nu- i pierdus e credin a. Putea face i el la fel?ş ţ ş

B rbatul cu sabia veni drept spre el. Colegul lui se duse înăspatele lui, îl apuc de cap i i-l strâns e ca într- o menghin .ă ş ă

— De ce? întreb omul cu sabia.ăBennet t nu zise nimic.— Ai transfe ra t doar dou zeci i cinci de milioane de dolari.ă ş

Vrem s tim de ce.ă şDin nou, Benne t t r mase t cut. Dac aveau banii, aveau iă ă ă ş

mesajul trimis de Trainor cu ei. Nu mai era nimic de ad uga t .ăB rbatul îi apropie sabia încins de fa .ă ă ţă— i s-a cerut s transfe ri cincizeci de milioane, nu dou zeciŢ ă ă

i cinci, mârâi el. De ce ai înc lca t în elege re a ?ş ă ţOare asta e vocea cu care am vorbit la telefon? se întreba.

Nu- i d dea seama. i dac era? Conta?ş ă Ş ă— Instruc iunile au fost foarte clare, domnule Benne t t .ţ

Cincizeci de milioane sau nu prime ti nimic. Salveaz lumea sauş ăsupor t consecin ele. Nu i-ai respec t a t par tea de în elegere .ă ţ ţ ţAcum so ia ta e moar t . Mama ta e moar t . Urmezi tu.ţ ă ă

Bennet t se lupta s - i p streze controlul. Nu se mai lupta doară ş ăcu teama i dure re a . Era furie. Totu i, refuz s se lase domina tş ş ă ăde ea. Refuz s cedeze în fa a urii. ă ă ţ Iube te- i du manul.ş ţ şIube te- i du manul.ş ţ ş Nu era sigur cum. Continua s - i repeteă şcuvintele lui Isus. Nu- i permitea s se dezl n uie. Nu aici. Nuş ă ă ţacum. Nu avea s îi schimbe credin a i, oricum, avea s ajungă ţ ş ă ăîn bra ele lui Isus în orice clip . Apoi o va vedea pe Erin. Nu voiaţ ă

s - i fie ru ine de el. Î i irosise mare parte din via . Tot ceă ş ş ţăcrezuse el cândva c e import an t avea s dispar într- o clip , înă ă ă ămomentul judec ii. Lucruri lipsite de valoare . Zero. Dar nu înăţclipa asta, decise. Dac acesta era sfâr itul – dac era un testă ş ăpentru el –, voia s fie a a cum trebuia. Voia s îi fac mândri deă ş ă ăel.

*Elicopte rul Black Hawk f r niciun însemn pe el zbura cuă ă

vitez deasup r a Pacificului.ăPilo ii men ineau o lini te deplin pe undele radio. Opera to r iiţ ţ ş ă

for elor speciale î i verificar i reverificar armele. Habar n-ţ ş ă ş ăaveau ce inten ii auţ Statele Unite. tiau doar c ordinele veneauŞ ădirect de la prim- ministru i timpul era esen ial.ş ţ

Comanda n t ul lor, Arik Gilad, un israelian de dou zeci i patruă şde ani, dintr- un kibu nu depar t e de Kiryat Shmona, aproape deţgrani a libanez , le înmân printu ri cu o fotografie a lui Jonţ ă ăBennet t . Fiecare dintre oamenii lui studie fotografia cu aten ie,ţapoi se întoarse r la planul taberei din Yodok.ă

Nu avusese r timp s se preg tea sc pent ru aceas t misiune.ă ă ă ă ăNu aveau înt riri. Nimeni nu va veni dup ei dac aveau s fieă ă ă ăcaptu ra i sau doborâ i. ansele lor de reu it erau mai mici deţ ţ Ş ş ătrei din zece, dar Doron îi ceruse pe ei i îi contac t as e personal.şVorbise cu ei la telefonul securiza t , din sediul lor de preg tir eătempora r , aflat în p durile din sudul Japoniei. Le spusese cât eraăde importan t aceas t misiune pent ru el i pentru Israel.ă ă şBennet t g sise Chivotul. El g sise comorile Templului. Fuseseă ăal turi de ei în zilele premer g toa re R zboiului lui Gog iă ă ă şMagog. Benne t t era un „drept între popoare ” i avea nevoie deşajutorul lor.

Niciunul dintre ei nu comenta s e ordinul. Cu to ii tiau cineţ şera Jon Benne t t . Fie c îl iubeau sau îl urau, tiau c via a lui eraă ş ă ţîn mâinile lor. Ce nu tiau era c i ale lor erau în mâinile lui.ş ă ş

— ase minute, zise comand a n t ul lor în ebraic .Ş ăSe uitar la ceasuri . V zur c apa nu era la mai mult deă ă ă ă

cincisprezece metri sub ei. O clip mai târziu v zur plaja, apoiă ă ăsini trii mun i din Hamgyongul deş ţ Sud ridicându- se în fa a lor.ţAsta era. Nu mai era cale de întoarce r e .

*— Vei vorbi, domnule Benne t t . Î i garan t ez .ţSabia era îndrep t a t acum direc t spre ochiul lui drept .ă

C ldura era insupor t a bil . Închise ochii, dar cel lalt b rba t îlă ă ă ăîmpunse în spate cu ceva ascu it . Îi ceru s deschid ochii, darţ ă ăel refuz . A tept usturime a , metalul încins care s - i atingă ş ă ă ăcarnea . Dar se întâmpl ceva nea tep ta t .ă ş

— Stop! strig cineva.ăBennet t înghe . Apoi, auzi un târ âi t de picioare. Sim i cumţă ş ţ

aerul din fa a lui începe s se r ceasc u or. Sabia încins nuţ ă ă ă ş ămai era i, precau t , deschise ochii i îi v zu pe cei doi tor ionariş ş ă ţstând lâng el, unul în dreap t a , altul în stânga. Dar nu mai erauăaten i la el. Erau aten i la cineva aflat în cealalt par te aţ ţ ăînc perii, în umbr , aproape de u . Era Indira Rajiv.ă ă şă

— Ce face i? strig ea la cei doi.ţ ăLui Benne t t nu- i venea s cread c era ea, de i înc nuă ă ă ş ă

îndr znea s vorbeasc .ă ă ă— Ne vrem banii, zise cel din stânga. To i.ţ— Vei primi ce î i dau eu.ţ— Ai promis c faci rost de cincizeci.ă— Nu. Am promis c încerc.ă— Atunci str duie te- te, spuse cel lalt.ă ş ăRajiv se uit la ei pe rând, apoi la Bennet t . Abia o recuno tea .ă ş

P rul ei lung era t iat scurt i avea o gr mad de fire albe.ă ă ş ă ăPielea ei odat fin i închisă ă ş ă la culoare era acum palid iă şt b cit . Costumele ei moderne fusese r înlocuite cu blugi i oă ă ă ă şc ma neagr , simpl . Dac nu ar fi fost ochii, nici n-ar fi tiută şă ă ă ă şc era ea, de i scânteiau cu o furie pe care nu i-o mai v zuseă ş ăînainte. Î i d du seama c ea fusese vocea de la telefon i începuş ă ă şs se înfurie i el.ă ş

— I-a i ceru t s coopereze? întreb ea.ţ ă ă— Bineîn eles, r spunse unul dintre ei.ţ ă— i nu vrea?Ş— Exact.— Bine. Poate c asta va ajuta .ăBrusc, Rajiv scoase un pistol i îl îndrept spre capul luiş ă

Bennet t .— Ultima ans , Jonathan, zise ea, cu r ceal . Ajut - i peş ă ă ă ă

oamenii tia s - i primeasc banii sau vei muri. Alege. Num răş ă ş ă ăpân la trei.ă

În elese c Rajiv era cea care le ordonase s mearg laţ ă ă ăBangkok. Pe ea o refuzase .

— Unu…

Asta însemna c ea fusese cea care le ordonase acesto răoameni s îl r peasc i s o ucid pe Erin.ă ă ă ş ă ă

— Doi…Bennet t î i încle t pumnii. Nu avea de gând s vorbeascş ş ă ă ă

deloc cu aceas t femeie. Î i tr dase ara, d duse foc lumii i i-oă ş ă ţ ă şfurase pe singura femeie pe care o iubise vreoda t . Ochii îiăardeau.

— Bine, Jonathan, spuse Rajiv, în cele din urm . Fie cum vreiătu.

Apoi auzi:— Trei.Ap s pe tr gaci, iar ecoul exploziei se auzi prin cl dire . Apoiă ă ă ă

mai trase o dat i totul se întunec .ă ş ă

68

8:23 p.m., ora de estCentru l de coma n d de la Mount Weath eră

— Gata, domnule pre edint e .şLee James mai arunc o privire pe ultimele modific ri f cuteă ă ă

la discurs i îl observ pe generalul Stephens stând lâng el, cuş ă ăun dosar din piele în mâini.

— Alea sunt ordinele? îl întreb el.ă— Da, domnule pre edint e . Sunte i preg ti t?ş ţ ăJames aprob din cap.ă— Nu avem de ales, zise el, luând dosarul i punându- l peş

birou. i nu e chiar un atac prin care vrem s le-o lu m înainte.Ş ă ăEi au început . Noi doar r spunde m.ă

— Ave i drepta t e , domnule pre edint e , spuse genera lul,ţ şoferindu- i un stilou.

— De i asta nu face lucrurile mai u oare, recunoscu James,ş şsemnâ nd hârtiile.

— Nu, domnule, îmi închipui c nu.ăi ordinele fur gata.Ş ă

*Cu urechile iuindu- i, Benne t t deschise ochii.ţDar nu v zu raiul. Nici iadul nu era. Nu era mort. Dar cei doiă

b rba i care îl amenin ase r cuă ţ ţ ă tortu r a erau. Trupurile lorz ceau pe pardoseala murda r , fiecare dintre ele înconjura t e deă ăcâte o pat de un ro u aprins.ă ş

— Lucrau pentru Legiune, zise Rajiv, în timp ce b ga în tocăpistolul i le verifica pulsurile.ş

Convins c erau mor i, îl dezleg pe Bennet t , apoi se d duă ă ţ ă ăînapoi, la o distan sigur , spre u .ţă ă şă

— În caz c te întrebi, da, ei te- au adus aici.ă— De ce i-ai omorâ t? întreb el, încet.ă— Pentru c au ucis- o pe Erin.ăUrm o pauz lung . Focul din ochii lui Rajiv disp rus e .ă ă ă ă— Le-am ordona t s aib grij . Le-am dat instruc iuni preciseă ă ă ţ

ca niciunul dintre voi s nu fie r nit. Te rog, Jonathan, trebuie să ă ăm crezi.ă

Nu o credea . Dar se pref cu.ă— Unde sunt? întreb , frecându- i bra ele i încheie tu r ileă ş ţ ş

amor ite .ţ— Tab ra 15. Yodok.ăCuvintele r mase r atârna t e în aer. Era uimit. Auzise bine?ă ă— Lag rul de concen t r a r e?ă— Ei prefer s îi spun cent ru de reeduca r e , îl corect ea.ă ă ă ăAuzise pove ti de groaz despre acel loc, cea mai vestitş ă ă

închisoare nord- coreea n , const rui t în mun ii col uro i i greuă ă ţ ţ ş şaccesibili din provincia Hamgyong de Sud. Înconjura t de ziduriăenorme, turnuri p zite, sârm ghimpat i terenu ri minate ,ă ă ă ş eracu neputin s evadezi i foar te greu s supravie uie ti. Pentruţă ă ş ă ţ şmul i, numele ei amintea de Dachau sau Auschwitz. Mai mult deţdou sute de prizonieri politici i religio i murea u acolo înă ş şfiecare an, unii de foame, al ii înghe a i în celulele reci, al ii înţ ţ ţ ţfa a plutonului de execu ie sau spânzura i.ţ ţ ţ

— De ce? întreb el.ă— De ce e ti aici? Sau de ce sunt eu aici?şBennet t t cu.ă— Tu e ti aici pent ru c sunt eu aici, rosti Rajiv, în cele dinş ă

urm . Trebuia s v v d – pe tine i pe Erin. Voiam s vă ă ă ă ş ă ădezv lui ce se întâmpl , cine e b gat în toate i ce va mai urma.ă ă ă şNu puteam face asta la telefon. Trebuia s v vorbesc personal.ă ă

Se întreba cât de repede ar ajunge la ea, înainte s îndrep teăpistolul spre el. Nu era mai depar t e de câ iva metri. i apoi? Ceţ Şs - i fac ?ă ă

— Îmi pare r u, Jonathan, zise ea sup ra t , renun ând la aluraă ă ă ţrigid . N-am vrut s se întâmple nimic din toate astea – cuă ăsiguran nu ie i lui Erin. N-am vrut s v fac vreun r u.ţă ţ ş ă ă ăDoar…

Vocea ei se stinse. Se uit în alt par te .ă ă— Trebuie s - i povestesc ceva, Jonathan, rosti ea, cu ochiiă ţ

plini de lacrimi. Trebuie s - i m rtu risesc ceva. Când o să ţ ă ătermin, po i s pleci. Î i promit. Am un elicopte r i un echipaj. Teţ ă ţ şvor duce unde vrei. Nu va trebui s m mai vezi niciodat . Dar,ă ă ămai întâi, las - m s spun ce am de spus.ă ă ă

*Prima rachet fu lansat exact la ora 8:30 p.m., ora de est.ă ăAvioanele B-52, având la bord mii de rache te de croazieră

suplimenta r e , fiecare cu înc rc tu r nuclear W80- 1, plecar iă ă ă ă ă ş

ele câteva minute mai târziu. James recunoscu în fa aţgenera lului Stephe ns c nu tia cum s - i împar tă ş ă ş ărespons a bili t ile de pre edint e care trebuia s „apere i săţ ş ă ş ăprotejeze Constitu ia” cu cele de pre edint e care credea înţ şHristos i în înv turile din Biblie. Trebuia s întoarc iş ăţă ă ă şcel lalt obraz atacato r ilor Americii? Chiar trebuia s - i iubească ă ş ăinamicii, în ciuda faptului c ei comisese r un genocid peă ăp mântul rii lui? Avea sute de întreb ri f r r spuns i sim eaă ţă ă ă ă ă ş ţcum întunericul se pogora pe p mânt.ă

Sun Chuck Murray. Televiziunile erau în fierbere din cauzaăzvonurilor despre un r zboi iminent cu Venezuela. Un fostăambas ado r american în Brazilia tocmai sosise la CNN s acuzeăguverna r e a i spunea c adev ra t a amenin are era Pyongyangul ,ş ă ă ţnu Caracasul . Diversiune a func iona. Se f ceau tot felul deţ ăspecula ii pe marginea discursului ce urma s îl inţ ă ţ ăpre edint e le . Audien ele aveau s ating un maximum f rş ţ ă ă ă ăprecede n t .

— Nu e moment ul s arunc m urm toa re a bomb ? îl întrebă ă ă ă ăMurray pe pre edint e , la telefon.ş

Lui James nu- i pl cur cuvintele folosite, dar, dup ce se uită ă ă ăla ceas, pricepu c mai sunt doar dou zeci i apte de minuteă ă ş şpân la discurs . Îi d duă ă und verde lui Murray, în timp ce Ginnyăintra în camer cu modific ri noi i, spera el, ultimele.ă ă ş

*— Lumea i-a pierdu t echilibrul, Jonathan, începu Rajiv.şBennet t se uita la ea f r s zic nimic.ă ă ă ă— Asta îmi spuneau întotdea u n a p rin ii mei, continu ea.ă ţ ă

P rin ii lor urau imperialismul. Îi urau pe englezi. F cuser totă ţ ă ăce se putuse ca s - i alunge pe englezi i s ofere Indiei liber ta t eă ş ăi independ e n . Dar, când a izbucnit r zboiul cu Pakistanul , auş ţă ă

plecat în Canada, apoi în Statele Unite, unde i-au crescut copiii.şP rin ii mei s-au cunoscu t în Berkley, în anii ’60. S-au c s torită ţ ă ăîn timpul r zboiului din Vietnam. Eu m- am n scut după ă ăWaterga t e . Tata critica imperialismul american , sus inând c eţ ăla fel de nociv precum cel britanic. A a am crescu t eu, în Haight-şAshbury, auzind discurs u ri despre diavolii americani , în fiecarezi, în fiecare noapte, la coal i pe str zi. i credea m. i voiamş ă ş ă Ş Şs fac ceva în privin a asta.ă ţ

Rajiv alunec de- a lungul pere telui din spatele ei i puseă şpistolul pe podea, lâng ea.ă

— Bunicii mei au fost hindu i, vorbi ea în continua re . P rin iiş ă ţmei erau marxi ti. Dar eu nu voiam s m r luiesc pe str zi sauş ă ă şă ăs fac greve la Harvard , sau s scriu c r i, sau s cânt folk. Erauă ă ă ţ ăprostii, copil rii, inutilit i. Eu voiam s fac ceva cu adev rată ăţ ă ăimport an t . Voiam s schimb lucrurile . A a c m- am dus laă ş ăStuden ii Republicani. Am votat cu conserva to r ii luiţ Reagan. Amcocheta t cu înscrie re a la Academia Militar , dar, când Erin aăvenit în campus i m-a recrut a t pent ru CIA, am profita t deşocazie. Voiam s lucrez din interior i o s î i spun de ce. Nuă ş ă ţcred c ar trebui s existe o singur superpu t e r e în lume. E preaă ă ăpericulos. O ar care nu r spunde în fa a nim nui devineţ ă ă ţ ăarogan t . Corupt . Lacom . Înseta t de sânge. Asta s-aă ă ă ăîntâmpla t cu America. Se bag peste tot, de parc toat lumea i-ă ă ăar apar ine. Invadeaz ri f r motiv. Bombarde az civili f rţ ă ţă ă ă ă ă ămil . Se crede superioa r tuturo r i nu e corect . Lumea i-aă ă ş şpierdu t echilibrul, Jonathan, iar eu am decis s i-l redau.ă

— Cum? întreb Benne t t , nemaipu tâ n d s reziste .ă ă— La începu t , nu eram sigur cum s fac, recunoscu ea. tiamă ă Ş

doar c , cu cât ajung mai sus la Lă a ngley, cu atât voi afla maimulte secre t e , cu atât voi fi mai valoroas i voi deveni maiă şeficient în a- i pune pe americani cu botul pe labe i voi ajutaă şalte poten iale puteri din lume s se ridice i s se scutu r e deţ ă ş ăarogan a i de corup ia Americii. O vreme, am lucra t pentruţ ş ţchinezi. M-am gândit la tata , odihneasc - se în pace, care ar fiăfost mândru . Apoi, i-am ajutat pe pakistanezi. Mama, Dumnezeus-o odihneasc , ar fi f cut mai devrem e atacul, dac ar fi aflat.ă ă ăEram un agent liber, nicioda t al unei ri anume, al unui regimă ţăsau al hanilor. Oricum, nu era vorba despre bani. Iar oameniipentru care am lucra t tiau cine sunt. Le-am dat codurileşnumelui meu. Am lucra t din greu. Mi-am pus banii deopa r t e ,peste Ocean, pent ru zile negre . i ele au venit.Ş

Lu pistolul i îl mângâie blând.ă ş— Lucram pent ru irakieni – opera iune a Cutia Neagr .ţ ă

Încerca m s - i oprim pe israelieni s g seasc Chivotul iă ă ă ă şcomorile i s - i const ruiasc Templul. Apoi a i ap rut tu i Erinş ă ş ă ţ ă şi am în eles c merses e m prea depar t e . Riscam s m prind .ş ţ ă ă ă ăi am fugit.Ş

— Ai lucra t pentru Al-Hassani? întreb Benne t t , neîncrez tor .ă ă— Indirect . Dar n-am vorbit nicioda t .ă— Cine era contactul t u?ă

— Khalid Tariq.

69

8:37 a.m.Palatul prezid e n ia l , Beijin g , Chinaţ

— tiri de ultim or la CNN.Ş ă ăSecre t a r u l general al Na iunilor Unite, Salvador Lucente , iţ ş

premierul chinez, Liu Xing Zhao, erau într- un mic birou dintr- oarip a palatului preziden ial. În decursul ultimei ore b useră ţ ă ăceai i urm rise r ultimele evenimen t e , speculând pe margine aş ă ăpove tii cu Venezuela , întrebâ nd u- se dac era adev ra t sau eraş ă ă ădoar un porumbel scos din buzuna r de pre edint e le american .şAcum îns aten ia le era capta t de tirea în exclusivita te dată ţ ă ş ăde CNN, potrivit c reia pre edin te le William Harvard Oaksă ş „ar fimuri t în urma r nilor provocate în schimbul de ă focuri de arm ăce a avut loc ieri la sediul NORAD ”.

— Un oficial de rang înalt, care ne- a cerut s nu- i dezv luimă ăidentit a te a , afirm c vicepre edint e le Lee Alexande r James aă ă şfost învestit ca pre edin t e , spunea un corespond e n t de la bazaşaerian Peter son. De aseme ne a , CNN a aflat c secre t a r u lă ăAp r rii, Burton L. Trainor, a fost învestit ca vicepre edin t e , iară ă şunele surse sus in c el va continua s conduc i portofoliulţ ă ă ă şAp r rii, pân când pre edin te le James î i va reface cabinetul .ă ă ă ş ş

— Sun ca o lovitur de stat , zise Lucente , nevenindu- i să ă ăcread .ă

— Da, încuviin Zhao. Dar nu s-a întâmpla t niciodat laţă ăamericani .

— Poate c era nevoie.ă— Ce înseam n asta pentru noi?ă— Depinde.— De ce anume?— Dac James chiar va intra în r zboi i cu cine.ă ă ş— Crezi c e pornit împotriva noast r ?ă ă— Nu tiu, recunoscu Lucente. Dar, dac a fi în locul t u, mi-ş ă ş ă

a suna ministrul Ap r rii i a întreba dac rache te leş ă ă ş ş ăamericane sau bombardie r e le sunt în aer.

Mâna lui Zhao se întinse imedia t spre telefon.*

— De ce te- a angaja t Tariq? întreb Benne t t .ă— Ca s - i ajut s pun la cale o opera iune secre t la nivelă ă ă ţ ă

mondial, explic Rajiv. Tariq i Al-Hassaniă ş aveau un plan încădin prima clip în care au ajuns la pute re . Nicioda t n-au fostă ădemocra i adev ra i. Au fost oportuni ti. Ei voiau s - i uneascţ ă ţ ş ă ăpe arabi, persani i turci. Voiau s protejeze Orientul Mijlociu deş ăimperialismul american. Voiau s - i salveze poporul i s - i deaă ş ş ăsperan . i voiau ca eu s îi ajut.ţă Ş ă

— Dar de ce ai accep ta t?— Pentru c lumea i-a pierdu t echilibrul, Jonatha n. Uram s - iă ş ă

v d pe americani intrând cu cizmele prin tot Orientul Mijlociu,ăucigând civili nevinova i, doar ca s economiseasc un litru deţ ă ăpetrol.

— Cu cât te pl tea Tariq?ă— Cinci milioane pe an. Dar, cum i-am spus, nu era vorbaţ

despre bani. Nici m car nu puteam pune mâna pe ei pân nuă ătermina m. Chiar i acum, cei mai mul i sunt undeva într- o bancş ţ ăelve ian – dou zeci i ceva de milioane. Atâta era înainte ca voiţ ă ă şs -mi vira i cele dou zeci i cinci de milioane, zilele trecu te .ă ţ ă ş

— Dou zeci? Nu în eleg, zise Benne t t , f când leg tura cuă ţ ă ărapidita te . De când lucrezi pentru Tariq?

— Doi ani.— Atunci ar trebui s ai doar zece milioane.ă— O parte din bani sunt de la chinezi.— Cât?— Trei milioane.— i de la pakistanezi?Ş— Dou .ă— Tot sunt doar cincisprezec e milioane. De unde sunt

celelalte cinci?Rajiv ezit .ăBennet t o întreb din nou.ă— Indira, de unde ai celelalte cinci milioane?— Au fost un bonus, zise ea, ezitând.— De la cine?— Tariq.— Pentru ce?Urm o pauz lung i ciuda t .ă ă ă ş ă— Pentru ce? întreb Benne t t din nou.ăRajiv respir adânc, apoi îl privi pe Benne t t în ochi i spuse:ă ş

— Ca s îi ajut s - l ucid pe MacPhe rson .ă ă ă*

Dmitri Galishnikov i so ia lui butonau telecoma nd aş ţtelevizorului.

Pre ul petrolului crescus e . Ultima dat când verificase laţ ăburs , pet rolul israelian trecus e de patru sute aisprezece dolariă şpe baril, o cre ter e mai mare de ase procen te în ultimeleş şpatruzeci i opt de ore. Imperiul Medexco se sc lda în bani, iarş ăprobabili ta te a unui r zboi cu Venezuela – una dint re cele câtevaă

ri expor ta toa r e de pet rol din lume care nu fuseser afecta t e deţă ăZiua Devast rii – însemna c ei erau pe cale s se numereă ă ăprint re cei mai boga i oameni de pe plane t .ţ ă

Totu i, în casa loş r ca un palat, cu vedere spre Mediter a n a , îiajunsese frica. Israelul fusese salvat. Deocamda t . Dar lumeaăexploda în jurul lor. Banii lor nu însemna u nimic. Se sim eauţneputincio i. Nuş puteau s doarm . Nu puteau s m nânce.ă ă ă ăDmitri, un ateis t declara t , ajunsese s - i cumper e o Biblieă şevreiasc i o kippa. Când so ia lui nu îl vedea, intra pe interne tă ş ţpe site- uri evreie ti cu profe ii, inclusiv pe cel al lui Eliş ţMordechai . Dac acesta nu e sfâr itul, ă ş se gânde a el, care ar fi?

— Ia-m în bra e, Dmitri, opti so ia lui, în timp ce se uitau laă ţ ş ţultimele tiri despre asasina r e a pre edint elui Oaks, iar el oş şstrânse cu dispera r e , încercând s o lini teasc , de i nici el nuă ş ă şera lini tit. Spune- mi c totul va fi bine, rosti ea, iar vocea i seş ăstinse în mijlocul propozi iei.ţ

— A vrea s pot, draga mea. A vrea.ş ă ş*

Lui Bennet t nu- i venea s cread ce auzea.ă ăDar, de i era sl bit, ceva îi zicea s nu se arate , s continue sş ă ă ă ă

o fac s vorbeasc , s vad unde duce totul.ă ă ă ă ă— Atacurile asupra Americii – despre asta e vorba, nu? întrebă

el, luptându- se s - i men in vocea calm , s nu o fac peă ş ţ ă ă ă ăfemeie s dea înapoi.ă

— Nu, insist ea, nu despre asta e vorba.ă— Cum adic ? Tocmai…ă— M-am întâlni t cu Tariq la Roma, la începutul lui februar ie , îl

întrerups e ea. Îl p r sisem pe Peter . Plecase m de la Langley.ă ăEram gata s - l ajut s const ruiasc re eaua prin care el i Al-ă ă ă ţ şHassani urmau s controleze tot nordul Africii, OrientulăMijlociu, Asia Central i petrolul din zonele astea. Dar primulă ş

lucru pe care mi l-a cerut a fost s îl ajut s - l omoare peă ăpre edint e .ş

— De ce n-ai refuzat?— N-am vrut.— Cum adic ? întreb Benne t t , uimit.ă ă— tiam c are drepta t e .Ş ă— Cine?— Tariq.— În privin a uciderii lui MacPher son?ţ— Da.— De ce?— Era singura cale.— Ca s ce?ă— S umilim singura superpu t e r e a lumii, insist Rajiv. Să ă ă

ar t m poporului american i lumii c nu le tie pe toate, c nuă ă ş ă ş ăe cel mai puternic, c i el are sl biciuni, vulnerabili t i.ă ş ă ăţ

F cu o pauz i se uit la pistolul din mâinile ei.ă ă ş ă— Tariq mi- a zis c de la mine are nevoie doar de informa ii:ă ţ

unde merge pre edint ele , cum e proteja t , care e cel mai potrivitşloc unde s - l lovim. Mi-a spus c -mi vireaz cinci milioane deă ă ădolari i în ziua urm toa re i-am avut. tiam c nu pot planifica oş ă Ş ăasemen e a opera iune din Roma i nu voia s m apropii deţ ş ă ăBabilon. Nu voia ca ampren t e l e lui s fie g site. A a c am venită ă ş ăaici.

— La Yodok? întreb Benne t t .ă— La Pyongyang, de fapt, i la o tab r de terori ti aflat laş ă ă ş ă

câ iva kilomet ri de aici.ţ— Dar de ce Coreea de Nord?— De ce nu? E cel mai sigur loc din lume. Sunt foarte pu inţ

str ini. CIA nu are niciun fel de sediu aici. Sateli ii nu m potă ţ ăurm ri dac nu tiu c sunt aici. i cine se a tept a s fiu aici?ă ă ş ă Ş ş ăEra locul perfec t unde s m ascund.ă ă

— Perfect? zise Benne t t . Sau singurul?— Care e diferen a? f cu Rajiv, dând din umeri.ţ ă

70

9:43 a.m.Tab ra 15, Coree a de Nordă

Rajiv se uit la tavan câteva minute.ăApoi î i continu povestea . Cuvintele curgeau ca i cum voiaş ă ş

s se spovedea sc , s scape de ele cât mai repede posibil.ă ă ă— Îndat ce am ajuns aici, am început s formez o echip ,ă ă ă

explic ea. Am recrut a t agen i din Legiune i din for ele specialeă ţ ş ţnord- coreene. Am schi at un plan. I-am pl tit pe to i cu baniţ ă ţlichizi. Totul mergea bine. Dar, î i jur, Jonathan, am aflat înţultima clip c Tariq i nord- coreenii pl nuiau un atac nuclear .ă ă ş ăSe pare c Tariq ajunses e la concluzia c nu poate s îl elimineă ă ădoar pe MacPhe r son , trebuia s îi scoat pe americani din joc,ă ăs nu mai fie o amenin are pentru planurile lor prezen te sauă ţviitoare .

— i nord- coreenii de ce au fost de acord? întreb Benne t t .Ş ă— Pentru c sunt psihopa i. Conduce re a de la Pyongyang s-aă ţ

gândit c dac lucreaz cu Tariq la decapita r e a Statelor Uniteă ă ăî i vor face drum spre acapar a r e a restului peninsulei i apoiş şspre Japonia.

Benne t t sim i cum i se ridic p rul pe spate. O prezen deţ ă ă ţăghea se sim ea din nou în înc pere . Voia s ias de acolo.ţă ţ ă ă ă

Dar Rajiv nu terminase .— Jonathan, trebuie s î i spun despre alian a format pe laă ţ ţ ă

spatele Washingtonului.— Irakul i Coreea de Nord?ş— Nu, sta e doar vârful aisbergului, insist Rajiv. Babilonulă ă

se scald în pet rodola r i i îi folose te ca s cumper e alia i. Nuă ş ş ă ţdoar pe nord- coreeni . China. India. Pakistan. Venezuela.Uniunea Europe an . Lucente .ă

Bennet t tres ri.ă— Salvador Lucente .— Cump ra t i pl tit de Al-Hassani.ă ş ă— E ti sigur c nu e vorba despre altceva?ş ă ăRajiv scutu r din cap. P rea c un nor se adun deasup r a ei,ă ă ă ă

tocmai când pomene a numele lui Lucente.

Bennet t nu tia dac s o cread sau nu. Secre t a r u l genera lş ă ă ăavea ambi iile lui, tia foarte bine. În clipa asta putea s seţ ş ăîmpace cu Al-Hassani, dar totul se putea schimba cât ai clipi.Totu i, pân acum nimic nu era clar.ş ă

— A adar , întreb el, de ce m- ai sunat?ş ăPe obrajii lui Rajiv începu r s curg lacrimi.ă ă ă— i-am spus, Jonathan, n-am tiut cu cine altcineva sŢ ş ă

vorbesc, recunoscu ea, tergându- i ochii, f r s se opreascş ş ă ă ă ădin plâns. Când am aflat ce se va întâmpla, am fost oripilat . Darănu aveam cum s - i opresc. Niciodat nu mi- am imagina t c Tariqă ă ăi nord- coreenii vor recurge la un atac nuclear . Nu asta am vrut.ş

Trebuie s m crezi.ă ă— Cum s te cred? Tocmai ai recunoscu t c ai pus la caleă ă

asasina re a pre edint elui Statelor Unite.ş— Dar nu cu arme nuclea r e , insist Rajiv, scutu r â nd u- se deă

plâns. Am vrut s umilesc America, nu s o anihilez. Am vrut să ă ăechilibrez cumva lucrurile, nu s le dau peste cap.ă

Bennet t t cu timp de câteva minute, privind- o cum plângea,ăcânt rind implica iile a ceea ce auzise i întrebâ nd u- se ce maiă ţ şurma. Adev rul era c haba r n-avea ce se mai pusese la cale iă ă şnici cât timp avea la dispozi ie.ţ

— Ce am f cut?ă suspina Rajiv. Mi- am ucis so ul. Mi- am ucisţcel mai bun prieten . M- am f cut de râs…ă

Nu reu i s termine propozi ia. Încerc s se st pâne a sc , darş ă ţ ă ă ă ănu reu i. Se ridic , se scutu r de praf i se îndrep t spreş ă ă ş ăBennet t . El r mase nemi ca t . Cu cât se apropia, cu atât ar taă ş ămai pl pând i tremura , tremura i p lea. Lui aproape c îi eraă ă ş ş ă ămil de ea.ă

inea pistolul într- o mân . Cu cealalt scoase din buzuna r unŢ ă ăstick. I-l întinse.

— ine, zise, mai mult optit. Vreau s - l p strezi.Ţ ş ă ă— Ce e? întreb el, luându- l.ă— Totul, r spunse ea, tergând u- i ochii. Nume. Date. Locuri.ă ş ş

Sume. Planuri. Fotografii digitale i documen t e . Conturi . CodurişSWIFT. Toat conspira ia. A vrea s fi fost mai mult. Îmi pareă ţ ş ăr u c e prea târziu. Dar…ă ă

Vocea i se stinse. Ochii îi luceau, pupilele îi erau dilata te .— Tu crezi în rai, nu- i a a, Jonathan?şBennet t aprob din cap, surprins de întreba r e .ă— Crezi c Erin e acolo?ă

— Da, tiu c e acolo, Indira.ş ă— Când o s ajungi acolo, când o s-o vezi, te rog, spune- i că ă

îmi pare r u, da? vorbi Rajiv, cu lacrimile pornind din nou înăvaluri. Pent ru tot.

— O s - i zici tu, când va veni vremea, f cu Benne t t ,ă ăîntrebân d u- se, brusc, dac era preg ti t pent ru Evanghelie.ă ă ă

Dar ea scutu r din cap i îi evit privirea.ă ş ă— Nu, rosti ea, mai mult pentru sine. Pentru mine e prea

târziu.— Nu e, Indira. Isus te iube te. A muri t pentru tine. Vrea s teş ă

ierte . Tot ce trebuie s faci este s spui da.ă ă— Nu pot, Jonathan, r spunse ea, dându- se înapoi i refuzândă ş

s - l priveasc în ochi. Eu mi- am f cut treaba . Mi-am pecetlui tă ă ăcredin a. Nu m pot întoarce , chiar dac a vrea.ţ ă ă ş

— Nu e prea târziu, Indira.— Este, zise ea, mergân d spre u .şă— Nu e, insist Benne t t . Atâta timp cât mai tr ie ti, atâ ta timpă ă ş

cât mai respiri, înc este timp. Roag - te cu mine chiar acum,ă ăîncredin eaz - i via a lui Isus.ţ ă ţ ţ

— Nu pot, f cu ea, cu trupul scutur a t de suspine.ă— Po i. O s - i ar t cum. O s te înso esc.ţ ă ţ ă ă ţ— Nu, spuse Rajiv brusc, cu un aer hot râ t , care p rea să ă ă

soarb tot oxigenul din înc pere . E preaă ă târziu. S-a termina t . Îmipare r u.ă

i, înainte ca Benne t t s reac ioneze , î i b g pistolul în gurŞ ă ţ ş ă ă ăi ap s pe tr gaci.ş ă ă ă

71

9:54 a.m.Tab ra 15, Coree a de Nordă

Împu c tu ra unui pistol automa t r sun în aer.ş ă ă ăÎn timp ce elicopte rul Black Hawk se apropia de creas t ,ă

israelienii deschise r focul i d dur drumul rache t elor spreă ş ă ăturnurile de paz , antenele radio, re elele electrice i spreă ţ şechipam e n t ul telefonic. În plus, îi doborâr pe to i paznicii de laă ţsol care p reau înarma i. O clip mai târziu, c pitanul Arik Giladă ţ ă ăî i împinse oamenii de la spate, îmboldindu- i spre u ile deschiseş şale elicopte rului.

— Hai, hai, hai!O duzin de agen i de comando î i d dur drumul pe frânghii,ă ţ ş ă ă

câte ase pe fiecare par te , acoperi iş ţ de trei luneti ti dinşelicopte rul care acum se ridica i survola tab ra . Gilad fuş ăultimul l sat jos, dar, odat ajuns pe p mânt , împ r i echipa înă ă ă ă ţdou i prelu conduce re a jum t ii „Cavale rul Ro u Unuă ş ă ă ăţ ş ”.

*Benne t t era ocat.şSe holba la corpul lipsit de via al Indirei Rajiv. i la cei doiţă Ş

agen i ai Legiunii pe care ea îi împu cas e mai devrem e. Se uitaţ şla sângele de pe podea. Apoi auzi un elicopte r i focuri de arm ,ş ăiar camera începu s se învârt .ă ă

*Gilad se mi ca repede .şCu rafale scurte i azvârlind dou grenade print r- o uş ă şă

apropia t , îndr zne ul c pitan israelian î i condus e echipa înă ă ţ ă şblocul de celule D-6. Cu ajutorul unor imagini termale primite dela un satelit de spionaj aflat pe orbit geosincron deasup raă ăCoreei i a ultimelor informa ii ob inute de câr ti a israelian dinş ţ ţ ţ ăPyongyang, eful Mossadului, Avi Zadok, i echipa luiş şrest râ ns es e r lista cu posibile locuri în care se putea aflaăBennet t la cinci cl diri.ă

Gilad mai azvârli o grenad dup col , apoi se furi repede.ă ă ţ şăNu v zu pe nimeni, a a c s ri peste corpurile celor dou g rziă ş ă ă ă ăi le f cu semn oamenilor lui s - l urmeze.ş ă ă

Auzea rache tele arunca t e din Black Hawk i se ruga s le fieş ăbinecuvân t a t e efortu rile de a t ia toate liniile de comunica ii cuă ţlumea exterioar . Dacă ă nord- coreenii se prindeau ce voiau săfac , aveau s fie termina i. Tab ra ar fi fost invada t înainte caă ă ţ ă ăei s - l g seasc pe Benne t t .ă ă ă

Un potop de împu c tu ri de mitralier se auzi de undeva deş ă ăpe holul întuneca t . Gilad se uit la ceas i înjur . Aveau laă ş ădispozi ie doar dou zeci de minute, dintre care dou erauţ ă ăpentru a- l c ra pe Benne t t la elicopte r , în cazul în care nu puteaăs mearg . Pentru ac iunea de aici aveau ase minute laă ă ţ şdispozi ie. Deja trecuse r patru i înc întâmpinau rezisten .ţ ă ş ă ţă

Folosindu- se de semne cu mâna, le ordon oamenilor lui s - iă ă şpun echipam e n t u l pent ru vedere nocturn , apoi d du ordinul.ă ă ăEl i secundul lui goneau acum pe coridor , tr gând în orice i înş ă şoricine mi ca. Când împu c tu rile se oprir , f cu semn c tre doiş ş ă ă ă ădintre oamenii lui s vin dup el, în timp ce al i doi r maser laă ă ă ţ ă ău .şă

Gilad se uit în stânga, apoi în dreap ta . Nu v zu pe nimeni, î iă ă ştrimise adjunctul într- o par te , iar el o lu în partea cealalt ,ă ăfiecare dintre ei înso i i de înc un om. În spatele lui se auzirţ ţ ă ăfocuri de arm . Auzi un strig t. Cineva striga în ebraic . Aveaă ă ăun om r nit.ă

Se uit iar la ceas. Trebuia s ajung în urm toa re a cl dire înă ă ă ă ăpatruzeci i trei de secunde. Era prea pu in. Un intens schimbş ţde focuri r zb tea acum în curte . Gilad auzea mitralie releă ăM240H ale elicopte rului, sfârtecâ nd totul în calea lor. Dartrebuia s îl scoat pe Benne t t de acolo i înc nici urm de el.ă ă ş ă ă

*Pre edinte le era livid.ş— Cum adic un elicopte r Black Hawk tocmai a intra t înă

spa iul aerian nord- coreean? strig el la genera lul Stephens .ţ ăCum naiba e posibil?

Stephe ns recunoscu c nu tia. Potrivit unui avion deă şrecunoa te r e american , un Black Hawk UH- 60 neidentifica tşfusese localizat la o sut aizeci de kilomet ri est de Pyongyang,ă şzburând ca într- o misiune a for elor speciale , jos i repedeţ şdeasup r a M rii Japoniei.ă

— Era unul de- al nost ru? întreb James, spumeg â n d .ă— Nu credem, domnule.— Nu crede i sau habar n-ave i – nu e acela i lucru, tii doar.ţ ţ ş ş

— Verific m, domnule, încerc Stephens s - l conving . Dară ă ă ănimeni nu a autoriza t a a ceva.ş

James era furios, patrula prin birou i încerca s î i închipuieş ă şreac ia nord- coreenilor dac aveau s afle i ei.ţ ă ă ş

— Cât mai este pân când love te prima rache t ?ă ş ă— ase minute, poate opt.Ş— Primul impact?— Palatul preziden ial, Ministe rul Ap r rii i Centrul deţ ă ă ş

comand al rache te lo r .ă— Apoi?— Dumneavoas t r ave i toate intele, domnule pre edin te , îiă ţ ţ ş

aminti genera lul. În urm toa rel e zece minute , ase mii deă şrachete de croazie r vor transform a Coreea de Nord într- o mareăde foc.

— Încotro se îndrep ta elicopte rul la?ă— Nu tim, domnule.ş— Voi ce crede i?ţ— Ultimele imagini îl ar tau undeva în provincia Hamgyongă

de Sud, domnule pre edint e .ş— Ce e acolo?— Nimic intere sa n t , domnule. O gr mad de baze militare .ă ă

Silozuri cu rache te . O tab r de prizonie ri sau dou .ă ă ăSun telefonul. Stephens r spunse de la primul apel, ascultă ă ă

atent , apoi puse recep to rul jos.— Ce e? întreb James.ă— Era vicepre edint e le Trainor , domnule.ş— Ce zice?— Tocmai a vorbit cu Avi Zadok.— i?Ş— Israelienii au informa ii potrivit c rora Jon Bennet t se aflţ ă ă

în tab ra de prizonieri din Yodok, în provincia Hamgyong deăSud, spuse Stephe ns , reproduc ân d ceea ce aflase de la Trainor.Au trimis o echip de interven ii speciale s îl scoat de acolo.ă ţ ă ăPremierul Doron a vrut s ti i.ă ş ţ

Toat culoare a din obrajii pre edin t elui disp ru.ă ş ă— Vrei s spui c Jon Benne t t e la Yodok? îl întreb el peă ă ă

Stephe ns .— Se pare c da, domnule.ăJames se uit la har ta de r zboi digital , de pe pere t ele dină ă ă

biroul lui Stephe ns . Vedea urmele rache te lo r care se îndrep ta u

spre ase mii de inte nord- coreene , inclusiv provinciaş ţHamgyong de Sud.

— Dumnezeule , ce am f cut?ă*

Era uimit s vad un alt om viu.ă ăEra i mai uimit s aud pe cineva vorbind cu accent israelian.ş ă ă— Domnule Benne t t , sunt c pitanul Arik Gilad. Eu i oameniiă ş

mei suntem aici ca s v salv m. Pute i umbla?ă ă ă ţNu putea r spunde , nu putea gândi. Îl apuc pe b rbat deă ă ă

um r s se sprijine i scutur din cap.ă ă ş ăOamenii lui Gilad stabilir o zon de securi t a t e , în timp ce el îlă ă

ajuta pe Benne t t s se urce pe o targ pliant . C pitanul apucă ă ă ă ădin spate, iar unul dintre colegii lui din fa . Al i doi îi acope ri rţă ţ ăi începur s - i croiasc drum afar din închisoare .ş ă ă ş ă ă

Pentru prima dat , Gilad folosi radioul i chem elicopte rul să ş ă ăaterizeze pe acoperi ul blocului de celule D-6. Ordon echipeiş ă„Cavale rul Ro u Doiş ” s o ia înainte i s asigure zona. Apoi îlă ş ăpurta r pe Bennet t print r- o ploaie de gloan e câteva etaje, îlă ţurcar în elicopte r i prinser targa de podea.ă ş ă

Bennet t se întoarse i v zu un membru al comandoului r nit,ş ă ăcare fu adus i el în elicopte r . Colegii lui se str duiau s îl inş ă ă ţ ăîn via . Sânger a puternic. Elicopte rul începu s se ridice. Jos,ţă ăauzea i mai multe împu c tu ri . Gloan ele se loveau de p r ileş ş ă ţ ă ţlaterale ale elicopte rului. Cineva îi înfipse un ac în bra iţ şîncerc s - i pun masca de oxigen pe fa . Dar el scutu r furiosă ă ă ţă ădin cap. Voia s spun ceva mai întâi, de i nu era sigur c putea .ă ă ş ă

— Mul umesc, domnilor, zise el, în cele din urm , cu privireaţ ăînce o at . Dumnezeu s v binecuvân t eze!ţ ş ă ă ă

Medicul israelian care avea grij de el îi r spunse ceva. Nuă ăauzi nimic din cauza zgomotului. Dar reu i s citeascş ă ăsinceri t a t e a din ochii tân rului i, în ciuda haosului i a sângeluiă ş şdin jur, se sim i în siguran pentru prima dat dup câteva zile.ţ ţă ă ăRespir u ura t i se întoar se s se uite pe geam. Atunci o z ri,ă ş ş ă ăfulgerând orizontul, l sând în urm o dâr de sute de kilomet riă ă ălungime. V zu o lumin alb orbitoar e i apoi pe Isus.ă ă ă ş

72

9:04 p.m., ora de estCentru l de coma n d de la Mount Weath eră

— Zece secunde , domnule pre edinte .şRegizorul de platou f cu semn spre camera în care privea, înă

timp ce un asisten t îi retu a machiajul, iar altul îl piept na. Înş ătot balamucul din ultima clip , genera lul Stephens îi strecu r luiă ăJames un bilet pe care scria simplu: „Impac t .”

— Cinci secunde.James aprob din cap, apoi strecur biletul în buzuna r ulă ă

sacoului.— Patru… trei…Regizorul de platou se opri din num r toa re i continu cuă ă ş ă

gestu ri .— Doi… unu…James î i drese vocea i începu.ş ş— Bun seara tuturo r conce t enilor americani i celor careă ăţ ş

ne urm resc din întreag a lume. Numele meu este Lee Alexande răJames. În ultimii câ iva ani, am lucra t în adminis t r a iaţ ţMacPher son, ca secre t a r al Homeland Securi ty. Timp de câtevazile, am fost vicepre edint e , la cerer e a dragului meu prieten BillşOaks. În seara aceas t a îns , v vorbesc în calitate de pre edint eă ă şal Statelor Unite. V voi explica îndat eveniment e l e terifianteă ăcare ne- au condus aici i care m- au adus pe mine pe acestşscaun. V voi explica ce face guvernul nost ru pentru a avea grijă ăde to i cei care sufer în aceas t clip . Dar mai întâi trebuie sţ ă ă ă ăv spun c Statele Unite sunt în r zboi.ă ă ă

*Mustafa Al-Hassani i Khalid Tariq se uitau împreun laş ă

televizor.i zâmbea u. Amândoi auziser prima dat despre ucidere aŞ ă ă

pre edint e lui Oaks cu mai pu in de treizeci de minute în urm ,ş ţ ăîntr- un buletin de tiri al BBC. Amândoi le ceru r asisten ilor dinş ă ţjurul lor s se potoleasc , s fac lini te i s dea mai tareă ă ă ă ş ş ăvolumul televizorului din biroul personal al lui Al-Hassani.

— Dovezi de neconte s t a t ara t implicarea direc t iă ă ş

premedi t a t a Coreei de Nord în atacurile atomice împotrivaării noast re , zise James în fa a uneiţă ţ audien e globale, care eraţ

estimat la trei miliarde de oameni. Prin munca hot râ t iă ă ă şsus inut a agen iilor noast r e de investiga ii i cu ajutorulţ ă ţ ţ şextraordina r dat de guvernele i agen iile de informa ii dinş ţ ţîntreag a lume, am aflat, f r urm de îndoial , c liderii Coreeiă ă ă ă ăde Nord au pl nuit aceste atacuri, în speran a c ne voră ţ ădecapita guvernul i vor prelua nu doar Coreea de Sud, ci iş şJaponia. În aceas t sear v voi ar ta dovezile i dâra teroriiă ă ă ă şcare duce direct la Pyongyang.

Tariq se întoars e i îl privi pe eful lui. Al-Hassani doar d duş ş ădin cap, savurând tot ce vedea i auzea.ş

— Mai întâi îns , trebuie s v spun, continu James, c , înă ă ă ă ăcalitate de comanda n t- ef, nu a tept ca alte atacuri s loveascş ş ă ăpoporul nost ru i nici nu îi voi recompens a pe cei care ne- auşdeclara t r zboi. Opera iune a Justi ie Asiatic este înă ţ ţ ădesf ura r e . La aceas t or , for ele militare americane – subăş ă ă ţordinul meu – au lansa t o ripost nuclear împotriva guvernuluiă ăCoreei de Nord.

Al-Hassani se întinse i strânse blând mâna lui Tariq.ş— În decurs ul urm toare i ore, explic pre edin t e le , v voiă ă ş ă

oferi câte detalii pot. V rog s în elege i c nevoile noast r eă ă ţ ţ ăna ionale de securi t a te nu îmi permit s dezv lui tot. Dar vreauţ ă ăs v ar t, sincer i deschis, atât cât îmi este permis. Pentru că ă ă ş ămerita i s ti i adev rul. Merita i s ti i…ţ ă ş ţ ă ţ ă ş ţ

Al-Hassani clipi o dat , apoi de dou ori. Se întoar se spreă ăTariq, apoi din nou spre televizor.

— Ce s-a întâmpla t?, strig el. Unde a disp rut pre edin t ele?ă ă ş*

Lui Lucente îi c zu fa a.ă ţSe întoarse spre premie rul Zhao, apoi spre inexplicabilul de la

televizor. Nu mai era nimic pe ecran, doar un scaun gol. Cu oclip în urm , pre edin te le Statelor Unite f cea o declara ieă ă ş ă ţtelevizat , iar în momentul urm tor se volatilizase.ă ă

— Ce e asta? întreb Zhao. O glum ?ă ăLe ordon oamenilor lui s schimbe canalele , lucru pe care îlă ă

f cur , dar toate ar tau aceea i imagine – un birou mare, ună ă ă şsteag american , un dulap cu c r i, o comod i un scaun gol, deă ţ ă şpe care pre edin t ele vorbise cu câteva secunde în urm .ş ă

— Unde e? repet Zhao. Ce s-a întâmpla t cu pre edint ele?ă ş

*Postul de comand Tango era cuprins de haos.ăMii de rache te i bombe inteligen te î i loveau intele.ş ş ţ

Imaginile din sateli t ar tau c totul se desf ura conformă ă ăşplanului, distruge a u Coreea de Nord, prins cu garda jos. Darăgenera lul Garre t t avea haosul în mâini. Pre edint ele Coreei deşSud nu mai era. Nici comanda n t u l armate i sud- coreene.Fusese r chiar lâng el. Se uitau împreun la discursulă ă ăpre edint e lui James, în timp ce urm re au i primele minute aleş ă şr zboiului. Dar, în acela i timp cu James, disp ruse r i cei doiă ş ă ă şcoreeni.

*Dmitri Galishnikov se ridic încet în picioare.ăOchii îi erau lipi i de televizor. So ia lui ipa. El tremura . Eraţ ţ ţ

îngrozit de necunoscu t . Era îngrozit de ceea ce în elese brusc.ţ— A adar , murmur el, abia auzit, Eli avea drepta t e . Cu to iiş ă ţ

aveau drepta t e .Ca s fie sigur, lu telefonul i o sun pe Miriam Gozol,ă ă ş ă

vicepre edint ele lui de marketing. Nu r spuns e nimeni, a a cş ă ş ăîncerc pe mobil. Din nou, niciun r spuns. O sun pe Natashaă ă ăBarak, acas . Niciun r spuns. O sun pe mobil. Niciun r spuns.ă ă ă ăÎi sun pe to i cei care credea u în profe iile mesianice, pe to iă ţ ţ ţcei de care- i aducea aminte . Niciunul nu era de g sit.ş ă

Asta era, î i zise Galishnikov. Tot ce încercas e r s îi spunş ă ă ăEli i Benne t t i Miriam i Natasha era adev ra t . Totul. Nu maiş ş ş ăavea nicio urm de îndoial . ă ă Yeshua era Mesia. Venise dupăadev ra ii lui credincio i. Îi ridicase la cer, iar el i so ia luiă ţ ş ş ţr m sese r aici. Nimic altceva nu explica ceea ce tocmaiă ă ăv zuse. Ei ratase r ocazia.ă ă

Se pr bu i la podea i implor mil pent ru el, pentru so ia lui,ă ş ş ă ă ţpentru copiii lor. Fiindc tia acum cu o cer ti tudine careă şaproape îl paraliz c tot r ul de care lumea avea parte era doară ă ăo anticipar e a ceea ce urma.

EPILOG

Un fel de bezn se l s peste ei.ă ă ăGalishnikov abia dormise în ultima s pt mân i ceva. La felă ă ă ş

so ia lui. De când cu „dispari iile”, nu ie iser din birourile lorţ ţ ş ăde la Medexco, din Tel Aviv, nici m car o dat , în ciuda faptuluiă ăc pre ul petrolului explodase la o mie de euro pe baril. Nu- iă ţ şverificaser ac iunile, nu vorbise r cu niciun contabil sauă ţ ăconsilier financiar – nici m car nu le trecuse prin cap s facă ă ăasta –, de i aurul atinsese vârful de dou mii cinci sute de euroş ăpe uncie, iar mare parte dintre posesiunile lor erau în aur, de laZiua Devast rii, din octombrie anul trecut . Pentru ei, mâncar e aăî i pierdus e gustul. Subzistau cu fructe, câ iva biscui i i câte oş ţ ţ şînghi itur de suc sau de ap , când i când, i numai pentru cţ ă ă ş ş ămenaje r a lor, o filipinez care se temea pentru s n ta tea lor, totă ă ăinsista .

Izola i în palatul lor din stuc i sticl , cu vedere spreţ ş ăMedite r a n a str lucitoa r e , nu f ceau decât s se uite la tiri i să ă ă ş ş ănavigheze pe interne t , s afle ce s-aă mai întâmpla t . i vorbeau laŞtelefon cu familia sau cu prietenii din Israel sau de prin lume decâte ori puteau , de i liniile erau adesea blocate. i duceau dorulş Şprietenilor lor Erin, Jon i Eli Mordech ai . iş Ş citeau din Scriptu răîn toiul nop ii. Împreun , citiser deja tot Noul Testame n t , deţ ă ătrei ori, de la cap la coad . Galishnikov îl mai citise de dou ori,ă ăsingur , parcurgâ n d , în acela i timp, profe iile lui Daniel iş ţ şEzechiel, ale lui Ieremia i Isaia, încercând cu dispera r e sş ăg seasc o explica ie pentru cele întâmpla t e i dorindu- i cuă ă ţ ş şînver una r e s se preg teasc pentru tot ce urma. Regre t a cş ă ă ă ănu îi ascultase pe Eli i pe Jon atunci când avusese ocazia.ş

Aproape toat via a fusese îngrozit de ideea de a merge laă ţsinagog de Sabat , cu atât mai pu in îi pl cuse s - l asculte peă ţ ă ărabin citind s pt mânal din Tora. Acum îns nu se mai s tura deă ă ă ăCuvântul lui Dumnezeu. Într- adev r, doar atunci când citeaăBiblia sau când i-o citea Katya cu voce tare, senza ia de depre sieţi r ul din jurul lui p reau s se ridice, chiar i numai pentruş ă ă ă ş

moment.În ciuda a tot ceea ce studiase , se sim ea în continua r e atrasţ

de cuvintele apostolului Pavel, din Epistola întâi c treă

Tesaloniceni:

C ci însu i Domnul, cu un strig t, cu glasul unuiă ş ăarhanghel i cu trâmbi a lui Dumnez e u , Se va pogorîş ţdin cer, i întâi vor învia cei mor i în Hristos.ş ţ

Apoi, noi cei vii, care vom fi r mas, vom fi r pi i to iă ă ţ ţîmpreun cu ei, în nori, ca s întâmpin m pe Domnulă ă ăîn v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul.ă ş

Mângâia i- v dar unii pe al ii cu aceste cuvinte.ţ ă ţ

Asta se întâmplase? Galishnikov tânjea s tie. Oareă şadev ra ii discipoli ai lui ă ţ Yeshua HaMaschiac h – Mesia Isus –fuseser lua i cu El, în Ceruri , a a cum spusese Scriptu r a cuă ţ şdou mii de ani în urm , a a cum Eli i Jon i mul i al ii ca eiă ă ş ş ş ţ ţpredicase r în ultimii câ iva ani? În clipa în care pre edin t eleă ţ şamerican disp ruse , la televizor, se i gândise la asta, la felă şf cuse Katya. La începu t ezitase r s cread , dar, cu câtă ă ă ăîncercau mai mult s g seasc o posibil explica ie, cu atâ t leă ă ă ă ţp rea mai plauzibil.ă

Interne t u l era plin de teorii ale conspira iei i de afirma iiţ ş ţtr snite , potrivit c rora, în sfâr it, veniser extra t e r e t r i i sauă ă ş ă şavusese loc invazia „r pitorilor de cadavre”. Unii insistau c eraă ăvorba despre o ciudat combus tie spontan . Al ii, c era un felă ă ţ ăde efect al înc lzirii globale i al elect ricit ii statice. Dară ş ăţniciuna dint re ele nu îl convingea pe Galishnikov.

Dimpot riv , cu cât citea mai multe articole i c r i online aleă ş ă ţcre tinilor evangheli ti i ale evreilor mesianici care predicauş ş şRidicare a la Cer, cu atât era mai convins c tocmai tr ise r unaă ă ădintre cele mai drama tice profe ii din Biblie. Desigur , astaţînsemna c , într- o bun zi – poate chiar mai curândă ă decâtcredeau vor avea incredibilul privilegiu de a- l întâlni pe Eli înrai. Se vor plimba al turi de Jon i de Erin, de Natasha Barak iă ş şde mul i al i oameni dragi. Totu i, astfel de gânduri îl speriau înţ ţ şaceea i m sur în care îl bucura u , pent ru c presupu n e a ca noiş ă ă ădiavoli s vin , unii mai înfrico tori decât cei de pân atunci.ă ă şă ă

În diminea a celei de- a noua zile, chiar înainte s se fac oraţ ă ăase, telefonul al c rui num r nu era public, din biroul lor deş ă ă

acas , începu s sune. Galishnikov î i ridic privirea din laptopulă ă ş ăîn fa a c ruia î i petrecuse întreaga noapte , studiind Apocalipsa.ţ ă şSe frec la ochii înro i i i se uit cine suna. Un val deă ş ţ ş ă

adrenalin îi trecu, brusc, prin corp. Ridic imediat .ă ă— Alo? zise el, cu voce istovit .ă— Dmitri Galishnikov? întreb o voce de femeie tân r , careă ă ă

suna aproape la fel de obosit ca a lui.ă— Da, eu sunt.— Foarte bine, r mâne i pentru prim- minist rul Doron.ă ţÎ i inu respira ia . De ce îl suna? Ce însemna asta?ş ţ ţKatya îl b tu deoda t pe um r.ă ă ă— Cafea? opti ea.şLuat prin surprinde r e , d du din cap i îi strânse mânaă ş

recunosc to r , apoi interveni Doron.ă— Dmitri, tu e ti? se auzi vocea familiar a vechiului s uş ă ă

prieten .— Da, David, eu sunt, zise el, prea apropia t de premier ca să

se poart e formal, mai ales acum. Cum e ti?ş— Neoficial?— Desigur .— A min i dac a spune c nu sunt speria t , recunoscuş ţ ă ş ă

Doron. To i alia ii no tri s-au dus, Dmitri. To i. i nu tiu ce sţ ţ ş ţ Ş ş ăfac.

— Nu în eleg. Cum adic to i alia ii no tri s-au dus?ţ ă ţ ţ ş— Adic , Mossadul estimeaz c treizeci i nou de lideriă ă ă ş ă

mondiali au disp rut – to i din ri care ne sunt prietene . Nuă ţ ţădoar pre edin t ele Statelor Unite. i prim- mini trii Marii Britanii,ş Ş şCanadei , Australiei. Pre edin te le Coreei de Sud, pre edin t eleş şAfricii de Sud i mul i al ii ca ei.ş ţ ţ

Galishnikov se sim i ca i cum cineva tocmai l-ar fi lovit înţ şstomac. Urm rise toate evenimen te le petrecu t e în lume, dar seăgândise la ei în termeni personali , ca la ni te prieteni i colegi,ş şiar în terme ni spirituali încercase s potriveasc totul cu ceea ceă ăspunea Biblia. Nu se gândise deloc la ei în terme ni geopolitici,cu atât mai pu in la felul în care toate acestea îi afectau ara.ţ ţDar Doron avea drepta t e . Liderul israelian tocmai trecuse de lasitua ia în care to i du manii lui fuseser ar i – ceea ce- l f cuseţ ţ ş ă ş ăs se simt puternic, aproape invincibil – la a afla c alia ii luiă ă ă ţdisp ruse r pur i simplu. Iar dezn dejdea din vocea lui eraă ă ş ăpalpabil .ă

— Dumnezeule , zise Galishnikov, în cele din urm , când v zuă ătotul într- o alt form i î i dori, din nou, ca Jon i Eli s fieă ă ş ş ş ăacolo, s îl înve e tot ce avea nevoie s tie. Pot s te ajut cuă ţ ă ş ă

ceva?— E ti foarte amabil, Dmitri, r spunse Doron cu blânde e.ş ă ţ

M rturisesc , de asta te- am sunat . A vrea s vii cu mine laă ş ăRoma, mâine, apoi la Babilon, peste câteva zile. Poate veni işKatya, dac vre i s r mâne i împreun .ă ţ ă ă ţ ă

— Sigur c da, dar de ce la Roma i la Babilon?ă ş— Salvador Lucente tocmai m- a sunat de la un summit de

urgen . Îi adun pe to i liderii din lume, care au mai r mas, sţă ă ţ ă ădiscute despre criz .ă

— Ce ai aflat, mai exact, David?— E un haos absolut, Dmitri. Avi Zadok a vorbit cu sursele lui

i mi- a spus c estim rile ini iale arat c cei disp ru i seş ă ă ţ ă ă ă ţapropie de un miliard.

Gal ishnikov trase aer în piept. P rea imposibil.ă— Alte zeci de mii au muri t din cauza haosului crea t de

dispari ii, continu Doron. i asta pe lâng faptul c patru ora eţ ă Ş ă ă şamericane au fost terse de pe fa a p mântului. Manha t t an nuş ţ ămai e, bursa din New York i NASDAQ nu mai sunt.şWashing tonul e o ruin care mocne te , împreun cu Casa Alb ,ă ş ă ăCapitoliul i Trezore r ia . Dolarul i-a pierdu t valoarea . Yenul laş şfel. Doar euro mai rezist , dar asta mai mult pentru c Europa aă ăsc pat aproape neatins din toate astea. Nu sunt sigur cum, dară ăei nu par s fi pierdu tă prea mul i oameni, compara t iv cu alteţzone. Între timp, pre urile aurului, petrolului i alimentelor suntţ şîn cre te re . Dar nu trebuie s - i spun eu asta. Ideea e c lumea aş ă ţ ădevenit cât se poate de instabil , iar Israelul, m tem, cât seă ăpoate de vulnerabil . Lucente sugere az s mergem de la Romaă ăla Babilon ca s st m o vreme pe lâng Al-Hassani. Vrea să ă ă ăpunem la cale un fel de trata t de pace regional – chiar i unulştempora r , ceva care s dureze m car cinci- zece ani sau a aă ă şceva. El crede c uni i am extrage mai mult petrol i astfel amă ţ şîncerca s refacem pie ele financia r e interna ionale. S fiuă ţ ţ ăsincer , Dmitri, având în vedere toate cele întâmplat e , înclin săfiu de acord cu el i a fi recunosc to r dac ni te- ai al tura .ş ş ă ă ă

Brusc, Galishnikov fu cuprins de o team pe care n-o maiăsim ise niciodat . Nici în Rusia. Nici în timpul pet recu t înţ ăarmata israelian . Nici în anii în care se ocupase de afaceri .ăBazându- se pe propria analiz a profe iilor i pe ceea ce citise înă ţ şjurnalul lui Eli, v zu clar, deodat , ceea ce venea spre el ca ună ăm rfar. i nu putea face nimic s îl opreasc , iar asta îl speria iă Ş ă ă ş

mai mult. Lucente i Al-Hassani erau pe cale s îl conving peş ă ăDoron s semneze „un leg mân t trainic cu mul i”, exact cumă ă ţprezisese profetul Daniel. Al Treilea Templu era aproape definalizare . Sacrificiile zilnice trebuiau s înceap . Babilonul seă ăridicase precum pas rea phoenix din cenu . Iar biserica nu maiă şăera. El i Katya pierduse r barca, se pare. Acum, se îndrep ta uş ăcu capul înainte spre ceea ce Scriptu r a numea „Marele Necaz”,iar asta însemna c urmeaz ce- i mai r u.ă ă ă

— Las - m câteva ore, David, zise el încet. A vrea s vorbescă ă ş ăcu Katya mai întâi, apoi o s te sun.ă

— Foarte bine, r spuns e Doron. Dar s nu dureze prea mult.ă ăAm nevoie de tine, prietene . Contez pe tine.

Galishnikov îi mul umi i închise.ţ ş— Ce e, întreb Katya, care intr cu dou ce ti cu cafeaă ă ă ş

fierbinte. Ar i de parc ai fi v zut o stafie.ăţ ă ăGalishnikov abia respira , abia gândea, abia vorbea . Se uit înă

ochii so iei lui i brusc începu r s - i curg lacrimile.ţ ş ă ă ăÎntotdea u n a o iubise pe femeia aceea , dar acum o iubea i maişmult. Din ziua în care se întâlnise r la Universi t a t ea de Stat dinăMoscova, o dorise, avusese nevoie de ea. Nu- i imagina via aş ţf r ea. N-ar fi reu it s supravie uiasc i nici n-ar fi realiza tă ă ş ă ţ ă şatâtea în via dac n-ar fi avut- o lâng el.ţă ă ă

Mai mult, începu s se gânde asc la cât de dispera t i deă ă şsingur s-ar fi sim it dac ea n-ar fi ales s -L urmeze pe ţ ă ă Yeshua înaceea i clip cu el, exact în momentul în care vedeau cumş ăpre edint e le James dispare chiar de sub ochii lor. B ie ii lor îiş ă ţcrezuse r nebuni, iar asta le frânsese inimile. Directorii de laăMedexco – cei care mai r m sese r – crezuse r i ei c oă ă ă ă ş ăluaser razna. Dar nu conta, î i d du el seama. Nu mai conta.ă ş ăToate lucrurile în care credea u, tot ce era valoros pent ru ei seschimbas e într- o clip . Începea s se gândea sc doar la ororileă ă ăcare îi a tepta u . Cel pu in nu mai avea nicio îndoial în privin aş ţ ă ţlocului în care ei doi î i vor pet rece eterni ta t e a – i unde îi vorş şa tepta i prietenii lor –, iar asta îi d deaş ş ă cumva o stare delini te, un calm care îl ajuta s înfrunte ceea ce urma.ş ă

Galishnikov lu una dintre c nile fierbin i din mâinile so iei luiă ă ţ ţdragi i o rug s se a eze. Aveau decizii de luat, îi zise, i încş ă ă ş ş ăîntr- un timp foarte scurt . Îi povesti despre ce vorbise cu Doron,apoi lu de pe biroul lui Biblia legat în piele, cea pe care Erin iă ă şJon le-o d duse r la nunt . Deschise la pasajul din Scriptu r peă ă ă ă

care îl studiase i îl subliniase câteva ore mai devreme, î i puseş şochelarii i îi explic i Katyei c apostolul Petru vorbea în aş ă ş ădoua epistol , în capitolul trei, despre „zilele din urmă ă ” işdespre venirea judec ii lui Dumnezeu.ăţ

— „Ziua Domnului îns va veni ca un ho , începu el s spun .ă ţ ă ăÎn ziua aceea, ceru rile vor trece cu trosne t , trupurile cere ti seşvor topi de mare c ldur , i p mântul , cu tot ce este pe el, vaă ă ş ăarde. Deci, fiindc toate aceste lucruri au s se strice, ce fel deă ăoameni ar trebui s fi i voi, print r- o purta r e sfânt iă ţ ă şevlavioas ?”ă

Se opri pentru o clip , apoi î i scoase ochelarii.ă ş— Asta este singura întreba r e pe care trebuie s ne- o punem,ă

draga mea, vorbi el, în cele din urm . Petru ne încurajeaz s neă ă ătr im vie ile în sfin enie i cucernicie. Câteva verse t e maiă ţ ţ şdepar t e , el ne zice: „sili i-v s fi i g si i înaintea Lui f rţ ă ă ţ ă ţ ă ăprihan , f r vin , i în pace”. Asta e tot ce vreau acum, Katya.ă ă ă ă şVreau s fiu f r prihan i f r vin în fa a Domnului nost ruă ă ă ă ş ă ă ă ţatunci când îl vom întâlni. Nu vreau s îi fie ru ine de noi. Nuă şvreau s se lepede de noi atunci când ne vom pleca în fa a Lui înă ţceruri .

— i eu, rosti Katya, c reia lacrimile îi udau obrajii.Ş ăGalishnikov o lu în bra e i o strânse cu drag.ă ţ ş— Te iubesc, scumpo.— i eu te iubesc, Dmitri.Ş— E ti preg ti t pent ru toate astea? întreb el.ş ă ă ă— Nu tiu, recunoscu ea. Vreau s fiu, dar sunt prea speria t .ş ă ă— i eu sunt, scumpo, i eu. Ş ş Într- o zi – poate curând – a vreaş

s am minuna t ul privilegiu de a- l privi pe ă Yeshua al nost ru,Regele Regilor i Domnul Domnilor, spunând u- i: „Minuna t ,ş ţKatya, buna i credincioasa mea slujitoare . Ai fost credincioas ,ş ăde i i-am oferit pu ine. Acum o s - i d ruiesc mai multe.ş ţ ţ ă ţ ăBucur - te de generozi ta t e a St pânului t u.ă ă ă ” Iar tu s îl vezi că ăîmi zice i mie acela i lucru.ş ş

— Atunci nu putem merge la Roma mâine, vorbi Katya, în timpce lacrimile continuau s - i cad pe obraji. i nici la Babilon.ă ă Ş

— i ce trebuie s facem? întreb el, plângând cu hohote . CeŞ ă ăar trebui s facem?ă

— S predic m Scriptu r a , cred, r spunse ea, strângâ n d u- l înă ă ăbra e. S predic m i s ne rug m, s folosim banii pe care El niţ ă ă ş ă ă ăi-a dat pentru a-L pream ri pe El, în timpul ce ne- a mai r mas.ă ă

— B trânul sta evreu rus nu prea- i predica to r , m tem, spuseă ă ăel, tergându- i lacrimile. Era chema re a lui Eli, nu a mea.ş

— Cine tie, Dmitri? zise ea, revenindu- i str lucirea în ochiiş ăînro i i. Amândoi am fi surprin i de felul în care Domnul neş ţ şalege în aces te ultime zile.

— Poate c da, f cu el, suspinând. Dar de unde s încep?ă ă ăKatya se întoarse i se uit spre laptopul de pe biroul dinş ă

spatele lor.— Ce zici de un e-mail? întreb ea.ăO clip mai târziu, compune a u prima lor epistol online, unulă ă

lâng altul.ă

C tre: Cei 9 214 angaja i ai Medexco din întreagaă ţlume

De la: Dmitri i Katya Galishnikov şSubiect: Descoperi i lucrurile care conteaz cel maiţ ă

mult

Dragi prieteni, vrem s v spune m o poves te – ve tiă ă şbune, printre cele rele – i sper m c ve i avea r bdareş ă ă ţ ăs v povest im ce ne- a schimbat via a. Exact acumă ă ţnou zile, când lumea începea s - i piard controlul,ă ă ş ănoi doi am descoperi t cât de mult ne iube teşDumnez e u i ce plan minunat are pentru vie ileş ţnoastre, a a c nimic nu ne- ar pl cea mai mult decâtş ă ăs descoperi i i voi c Dumnez e u v iube te…ă ţ ş ă ă ş

E ADEV RAT?Ă

Ca s afla i mai multe despre docume n t a r e a la aceas t carte ,ă ţ ăca s urm ri i ultimele evenimen t e politice, economice iă ă ţ şmilitare din Orientul Mijlociu i din lume, ca s descope ri i maiş ă ţmulte despre proiectul Joshua Fund, „de binecuvân t a r e aIsraelului i a vecinilor lui, în numele lui Isus, potrivit Genezeiş12:1- 3 ” i despre stra tegia noast r umanita r intitula tş ă ă ă„Opera iune a Epicent ru l”, v rug m s vizita i:ţ ă ă ă ţ

www.joelrosenb e r g .com www.joshuafund.ne t

De asemene a , dac vre i s fi i siguri c ve i primi prin e-mailă ţ ă ţ ă ţnout ile i analizele geopolitice ale lui Joel C. Rosenbe r g ,ăţ şînregis t ra i- v .ţ ă

MUL U M I RIŢ

Când scrii primul roman, speri ca p rin ii t i s îl poat g siă ţ ă ă ă ăîntr- o libr rie aflat la mai pu in de o sut cincizeci de kilomet r iă ă ţ ăde casa lor. Tot ce e peste asta reprezin t un miracol, iar eu amăavut par te de miracolul de a scrie nu doar un roman, ci chiarcinci.

Timpul i spa iul nu îmi permit nici m car s încep sş ţ ă ă ămul umesc tuturo r celor care au f cut seria ţ ă Ultimul jihad atât despecial i de accesibil cititorilor din SUA, din Canada i dină ş ă şîntreag a lume. Dar tuturo r celor pe care i-am numit înmul umirile din celelalte c r i da i-mi voie s le mai mul umescţ ă ţ ţ ă ţînc o dat , din adâncul sufletului, în special întregii echipe deă ăla Editura Tyndale i celor de la PR, precum i lui Scott Miller,ş şde la Trident Media Group, extraordina r ul meu agent litera r .

Multe, multe mul umiri echipei noast r e de la Funda ia Joshua,ţ ţpentru c a transpus mica noast r viziune ini ial cu privire laă ă ţ ăbinecuvân t a r e a Israelului i a vecinilor lui într- o realita te vie iş şmereu în expansiune : Edward i Kailea Hunt, Tim i Carolynş şLugbill, Steve i Barb Klemke, Amyş Knapp, John i Cheryl Moserş

i June „Bubbeş ” Meyers. Mul umiri numero ilor no tri alia iţ ş ş ţstrat egici i par tene r i t cu i din SUA, Canada i Europa.ş ă ţ şMul umiri tuturo r celor din familia Calvary Chapel – în specialţcelor din Rio Rancho i Albuque rqu e , New Mexico –, pentru totşce a i f cut ca s ne ajuta i. Cuvintele nu pot exprima cum seţ ă ă ţcuvine cât de mult v iubim i v apreciem pe to i.ă ş ă ţ

În sfâr it, i cel mai importa n t , vreau s -mi exprim profundaş ş ărecuno tin pentru Lynn, dragos te a vie ii mele i cel mai mareş ţă ţ şdar pe care mi l-a f cut Dumnezeu, pe lâng mântuire ; celoră ăpatru fii minuna i ai mei – Caleb, Jacob, Jonah i Noah; întregiiţ şfamilii a lui Lynn; i p rin ilor mei, Len i Mary Rosenbe rg ,ş ă ţ şprecum i întregii echipe Rosenbe rg . Fie ca nicioda t s nuş ă ăuit m cât de binecuvân t a i suntem de marea compasiune iă ţ şdragos t e a lui Dumnezeu i s nu precupe im niciun efort peş ă ţcare îl putem face pentru a- i binecuvân t a i pe al ii în numeleş ţLui neînt recu t .