IOAN-AUREL POP IOAN BOLOVAN

: ISTORIATRANSILVANIEI

Edigia a II-a,revizuti gi a-diugiti

CUPRINS

Argument / 9CAteva consideralii generale / 11

r. LUMEA ANTICA rRACO-DACICA / 15I.1. Geto-dacii - ,,cei mai viteji 9i mai drepli' dintre traci...": originea, denumirea, Iimba / 15L2. Cum trliau daco-gefii / 18I.3. Credinlele religioase: ,,Ei cred ci numor""' f 2lI.4. $tiin!a, scrisul, arta /23I.5. ie la triburi la stat: regele Burebista (82-44i'H') / 25I.6. Decebal [87-106 d.H.) /27

Ir. SIGILIUL ROMEI / 33IL1. Cucerirea, organizarea 9i romanizarea Daciei / 33IL2. Raporturile dintre daco-romani

[strlromAni) 9i migratori. Continuarea romanizdrii / 4LII.3. RomAnii 9i limba lor / 45

ril. LUMEA EVULUI MEDIU / 49III.1. Cum se numeau locuitorii Transilvanieipe sine gi cum erau numili de allii / 50III.2. Primele formaliuni politice medievalepe teritoriul Transilvaniei / 53IIL3. Formarea Transilvaniei in cadreleUngariei medievale - de la,,!ara lui Gelou" la,,!ara de peste pidure" sau ,,Jara celor gapte cetd!|" f 59IiI.4. ,,Oaspefi" striini: coloni, cilugiri 9i militari / 61IILS. Voievodatul Maramuregului 9i Moldova / 68III.6. Instituliile medievale transilvane / 71

6 IOAN-AURIL POP, IOAN BOLOVAN'

III.6.1, Voievodul gi adunirile de stdri / 7l111.6.2. Unit5li teritoriale locale / 74III.6.3. Biserica gi cultura / 77

il | 3: i: H*:'#r',',,,",,,1 1:, i,o-,l,* /

rnIIL7. Structuri economice gi social e / BSIII.B. Cruciada TArzie: efortul antiotoman / 90

III.B.1.lancu floan) de HunedoaralT44L-1456) / 9LIII.B.2. Vlad al III-lea Drigulea alias Dracula / 96

III.9. secolul al XVI-lea: noul statut al Transilvaniei sub egida porlii / 99

IV. DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL iN TRAUSITVENIA [1599.1601) / IO7V. SECOLUL AL XVII-LEA: ASPECTE GENERALE / tLsVI. SPIRITUALITATEA MODERNA TIMPURIE A STARILORISECOLELE AL XVr-LEA $r AL XUr-LEA) / LLs

VII. CULTUM $I EDUCATIA ROMANILOR LA CUMPANA DINTREMEDIEVAL $t MODERN - iNrnp oRrzoNTURrLEBIZANTIN, LATIN $I PROTESTANT / L29

urr. CULTUM MODERNA A SECOLULUT AL XUI-LEA / L3gIx. NOI ORIZONTURI POLITICE: REGIMUL HABSBURGTC / L4Z

IX.1. Instituliile Transilvaniei habsburgice / 149IX.2. Structura socialS gi socioprofesionalia Transilvaniei in secolul al XVIII-Ie a / LS2IX.3. Populagie gi habitat in Transilvania in veacur Luminilor / L6sIX.4. Unirea romSnilor transilvdneni cu biserica Romei / 17lIX.S. Reformismul / 176IX.6. Conflictele din jurul,,chestiunii orientale,, / 17g

, .1X.7. Lupta de,emancipare nalionali a romAnilor / L79X. TRANSILVANIA iN IURUL ANULUI IBOO:LA CUMPANA DINTRE SECOLE, LA CUMPANA DINTRE LUMI / Tg7

X.1. Considerafii generale / 197X.2. Evolufii social-economice, politice ;i culturale in deceniilepremergitoare revolugiei pagoptiste / 199

ISTORIA TRANSILVANIEI

xr. REVOLUTIA DE LA 1848-1849 DIN TMNSILVANIA / 207XI.1. Cadrul general l2O7XL2. Linigtea dinaintea furtunii l2OgXI.3. Adunirile nalionale romAnegti de la Blaj :[aprilie, mai, septembrie 1848) lztlXI.4. Rlzboiul civil din Transilvania(septembrie 1848-august 1849) I zLgXI.S. Bilanlul revolutiei 1222

XII. STRUCTURI ADMINISTMTIVE $I REALITATI SOCIOECONOMICE

iN rRexsnveNlAINTRE 1849 $l L9L4 1225XII.1. Evolulia structurilor administrative 9i a instituliilor locale

ale Transilvaniei intre 1849 9i L9L4 I 225KI.1.1. Situalia in primul deceniu de dupl revolulie I 225XII.1.2. Situalia administrativl in perioada liberallgi la incePutul dualismului / 227x11.1.3. Reorganizarea teritorial-administrativi din anul 1876 / 229

XII.2. Populafie, economie 9i societate

in Transilvania intre 1850 9i L9L4 / 23OXII.2.1. Habitat 9i evolulii demografice /23Oxll.z.2.Emigrarla populaliei transilvinene in a doua jumitate

asecoluluialXlX.leagilatnceputulsecoluluialXX.lea/246xII.2.3.Compoziliaetnic[aTransilvanieiintrelS50girgfil?soXII. 2.4. Structura confesionali a Transilvaniei

intre 1850 9i L910 / 256XII.2.5. Familie 9i comportament matrimonial in

Transilvania intre 1850 9i L974 I 258

xlll. REGIMUL NEOABSOLUTIST 1263KII.I. Cadrul general 1263xlll.z. Activitatea elitelor, lupta maselor 9i statul austriac / 267xlll.3.Noievoluliilanivelulconduceriiprovinciei/273XIII.4. Realiziri romAneqti in plan spiritual I 276

xrv. EPocA LIBEMLA / 281XN.1. Cadrul general l28LXIV.2. Evolugii politice locale 1283XIV.3. Zorii unei noi epoci pentru romAni /285xlv.4. Dieta de la Sibiu [1863-1864) /294

IOAN-AUREL POP, IOAN BOLOVAN

xv DUALTSMUL AUSTRO-UNGAR (L867_7gL4) / 3O1XV.1. Consideralii generale / ZOIXV.2. Lupta romAnilor impotriva dualismului.Constituirea partidelor politice / g}sXV.3. Migcarea memorandisti / gO7XV4. Mi;carea nafionald romAneascila inceputul secolului al XX-lea / 31*XV5. Sagii, gvabii gi evreii din Transilvaniain timpul dualismului / S1rg

XVI. CULTUM TRANSILVANEANA iTtTREREVOLUTTA pA$oprrslE $r UNTREA DrN 1918 / 325

xvl.1. Asocialiile curturale regionare maghiare gi sisegti diu .Transilvania in epoca moderni / 3Zsxvl'z. Asociafiile culturale regionale romdnegti din Transilvania inepocamodernl /gZSxvl.3. Invilimanrul / 333XVI.4. Crealia culturali / 3SS

XVII. TMNSILVANIA iru ENII PRIMULUI RAZEOI MONDIAL / 353XVII.1. Cadrul general / 3.ssxvllZ Mi;carea naturali a populaliei in anii rgL4-LgLB / s6oXVII.3. Moralitate gi roluri de gen: rizboiulgi familia in Transilvania in anii L9L4_L}1B / g63

xuil. UNTREATRANSTLVANTET CU ROMANIA / 37tXUII.1. Preliminarii ale Unirii / g7lXvlllz.Adunarea de la Alba Iulia;i urmirile ei / 375

xrx. TRANSILVANTA DUPA 1s2O / 385BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 3gS

rNDrcr / 4o7

TUMEA ANTI CA TRAC O- DAC I CA

I.1. GETO-DACII -,,CEI MAI VITEII $I MAI DREPTIDINTRE TMCI...": ORIGINEA, OTNUMIREA, tIMi;

lill n Antichitatea mai apropiati gi mai bine cunoscuti, regiunea (prMti inllll sens larg), ftild si aibi weo individualitate politici preciiati, a fost locuitiIII tn plil.jprl de daci (strans inrudi;i cu gelii de Ia sud gi est de carpatiJ, po-Et pulalii din ramura de nord a tracilor; dar gi de alte triburi sau grupuri etri-cg intre care scifi, sarmafi, celfi, iliri etc. in secolele I i.H. - I d.H., a Eiut parte din,,rega.tele" lui Burebista gi Decebal, primul astfel de,,regat',fiind mai multo vastiuniune de triburi, iar al doilea o struchrrlpoliticl bine organizatl, asemlnitoare al-tor shte,,barbare'r europene.

Aceste populafii vechi triiau aicicu mult lnainte de a veni romanii cu ar-matele lor victorioase. Degi purtau doulnume - chiar mai multe -, d.upl triburiledin care ficeau parte se poate spune ciele aveau si alcituiasci pAnI la urmi unpopoc pe care grecii, in scrierile lor; ilnumeau get, iar romanii fl numeau dac.Desigu4, ca orice popo6 gi acesta cuprin-dea diferite ramuri regionale, care vor-beau dialecte distincte, aveau tradilii giobiceiuri variate. Se poate ca aceia dinDobroge4 Muntenia gi Moldova (nu-mili ge!i) si fi avut la origine anumitecaracteristici deosebitoare fap de cei din Rdzboinic trac

16 IOAN-AUREL POP. IOAN BOLOVANBanat, Transilvania Maramure; etc, (numifi daciJ, insi la inceputul erei crestineei vorbeau aceea;i limbd [strabon) 9i erau socotifi sau privifiiproape la fei.

Tracii, Ia randul loc fac parte din grupul gi mai mare al popoarelorindo-europene. Ei, alituri de greci gi de iliri, au venit dinspre est gi nord-est,in jurul anului 2000 i.H,, ip cete mari, gi, in scurt timp, auichimbat intreagaalcdtuire a popoarelor;i limbilor din centrul gi sud-estul Europei, inclusiv aintregii Peninsule Balcanice, pani spre Italia gi apoi spre coastele Asiei Mici.Grecii s-au a$ezat mai mult in sudul Balcanilor ;i in Asia Mici, ilirii sprevestul peninsulei, iar tracii pe un spaliu mult mai larg, pe teritoriile Bulga-riei, serbiei, croatiei, Macedoniei, Romdniei, Republicii Moldova, ungariei,Slovaciei, parlial Ucrainei etc. de astdzi.

se poate spune ci, in urmi cu circa trei mii de ani, tracii erau dejaimpirfi;i intr-o ramuri nordicd ;i una sudici, separate intre ele, in liniimari, de munlii Baleani, numili atunci Haemus. cam pe vremea cdnd in Ita-lia, dupi tradifie, se intemeia Roma [753 i.H.J, daco-gegii erau deja formagidrept cel mai important grup etnic dintre tracii nordici. Ei vor ajunge treptatun popor de sine stititor din moment ce Herodot ii consem r"^id ca fiindorganizali politic gi militar in anul s14 i.H. Daco-gefii locuiau mai ales pevalea Dunirii Mijlocii ;i de fos, de prin slovacia de azi,pand Ia virsarea flu-viului in Marea Neagr5, cu nucleul de organizare gi de ions"-rr" in muntii

Zona nord-dundreand in secolele tv-ltt i.H. (hortd preluatd din lstoria Rom6niei:Compendiu, coord. loan-Aurel pop Si loon Bolovon)

1;ISTOzuA TRANSILVANIEI

Carpafi. Pe un spaliu atAt de intins - cu-prinzAnd RomAnia gi Republica Moldovade azi, dar ;i Ungaria,.slovdcia, pirli dinBulgaria, Ucraina gi Polonia -, geto-da-cii nu erau singuri; ci au trdit impreundcu alte popoare, populalii sau fragmentede popoare, care, cu timpul, s-au agezataici, mai ales la marginile teritoriuluimenlionat mai sus, A9a au fost grecii, ili-rii, scifii, sarmafii, cellii gi algii'

Tracii vorbeau o limbd care fh-cea'parte din marea familie a limbilorindo-europene. Asemenea limbi, de tipindo-european, vorbeau 9i grecii, romaniigi vechii germani, numai cl limba tracilorera mai apropiatd de grupul limbilor in-do-europene pe care le utilizau balticii 9iilirii, grup lingvistic din care fhceau partegi sanscrita, persana sau scitica. Cu timpul, pflnd prin secolele I i'H'-l d'H', di-

alectul vorbil de daco-ge.ti a evoluat mult 9i, dupi opinia unor speciali;ti, a

devenit o limbi distincti fala de cea traci, din care se desprinsese'

Geograful Strabon despre etnia 9i limba geto-dacilor:

A existat;i o altd impdrlire a teritoriu-Iui chiar din cele mai vechi timpuri: cdci

[autorii] ii denumesc pe unii daci, iar peat.tii ge,ti. Gelii sunt cei care se tntind spre

Pont;i spre rdsdrit, iar dacii cei care Io'cuiesc in partea opusd, spre Germania ;ispre izvoarele lstrului' Eu socotesc cd eise numeau in vechime Daoi, De aici ;i nu'mele de sclavi, Getai ;i Daoi la attici' ["']Neamul gefitor, care se tnd$ase afit demult sub Burebista, a decdzut [apoi] cutotul din pricina dezbindrilor lduntrice;idin pricina romanilor. Totu;i, ei sunt tncd

tn stare ;i astdzi sd trimitd la luptd pa-truzeci de mii de oameni.Prin ,tara lor curge rAul Marisosl, care se

varsd in Dundre. Pe aceasta t;i fdceau ro-

manii aproviziondrile pentru rdzboi' Ei

numeau Danubius partea superioard a

I Se referd la rAul Mureg, al clrui nume era probabil extins atunci 9i la cursul inferior aI Tisei'

Muregul se varsi, de faPt, in Tisa.

Covoler trac

Strobon

18 IOAN-AURIL POP, IOAN BOLOVANfluviului si cea dinspre

-izvoare pdnd la cataracte. linuturile de aci se afld, tn cea maimare parte, tn stdpdnirea dacilon partea inferioird a ftuvfutiiiirl la pont _ de_alungul cdreia trdiesc gefii - ei o numesc Istros. Dacii au arrrogiii^id cu gefii. Acestiasunt mai bine cunoscuri de ereni, deoarece se mutd des de pe i parte pe atta a Istrurui

si totodatd mullumitd faptului cd s-au amestecat cu tracii si ci misii. Acelasi lu*u s;apetrecut ti cu tribalii, ei fiind de neam trac.cdci ei au primit imigrdri' lntrucdt vecinii lor ti cotropeau, fiind mai slabi. Ba chiarcei de dincolo de Istru_- gi anume scigii" bastarnii si sarmarii -, dupd ce ri tnvingeau,treceau $ifluviul oda,td cu cei alungali de ei, statornicindu-ie chiar unii dintre acegtia,fie ln insule, fie in Thracia. cei ca-re'locuia'u de cealaltd port""o iirirlui erau biruitimai ales de iliri. Cdt despre geli Si daci, dupd ce numdrul tor rririrrf i;;;;;;;'r;;;mult intr-atdt tncdt puteau sd tri-mitd ra luptd pdnd ta doud sutte ii mii de oameni, eis-au lmpulinat si au aiuns ln zilele noastre'cam la vreo patruzeci de'mii si sunt acumpe cale de a se su,yyn_e romaniror. Nu se afld incd de iri tri tiaiilireq ror, pentrucd tsi mai pun nddejdea_in germani, dusmanii romaniron [strabon, ceog raphia,vr,3,72-13; apud Bogdan Murgescu, coord,., Istoria Romdniei tntexre,' Bucureg ti, z[o.,p.32)

Degi nu se cunoa$te, decat in linii mari, aceasti rimbi a daco-ge!ilor(sau dialectele lor), se poate spune sigur ci era diferiti de limba latinr. omirturie directi in acest sens, aldturi Je altele, provine de la poetur ovidiu,care a triit, la inceputur secorului I d.H., exilat printre gegiidin Dobrogea _la Tomis [constanfa de azi) -, unde avea si-gi incheie rit"t", p. marul MiriiNegre, prin anii 77-7g.d.f{, cu nostargia Itariei gi a Romei. in versurile sarescrise la Tomis spune ci degi, de ra veiirea sa foigatd in aceste linuturi inde_pdrtate, Dunirea inghegase doar de trei ori ftrecuserd trei ani), Iui i se pireacd era despirgit de patrie de tot atalia ani'cagi i;;;;;;j;tr de inamicicetatea Troia [adici de 10 ani). Din acegti an1 rungi de exil, poeturui i_autrebuit $ase ca si inv.e!e. rimba daco-getici. pani Ia uimi, oriii, .p*;'.; ,;fi scris chiar o ,,cir!ulie" (din picate,-pierdutiJ in aceasti rimua, neinlereaside romani.

I.2. CUM TRAIAU DACO-GETII

Munca Si casa. O familie de daciobignuifi, formatd din bunici, piringi,copii, trebuia si depuni eforturi maripentru a-i intrefine pe tofi cei zece_doi_sprezece membri ai sii, chiar gi dupice se trecuse Ia prima vArsti a fierului- cum spun istoricii -, adicd dupi anul1000 i.H. in aceastd perioadi, be.brtiigtiau si foloseasci minereul de fier deArhitecturd dacicd

19ISTOzuA TRANSILVANIEI

ASezdri fortificate din secolul tl i.H.-l d.H. (hartd preluotd din lstoria RomSniei:

Compendiu, coord. loan-Aurel Pop 5i loan Bolovan)

Ia suprafaga pdmAntului, si-l strAngi, si-l aduci in preajma unor cuptoare,

unde se elimina oxigenul din oxizi. Apoi, in ateliere speciale, fierul fierbin-

te era bltut cu ciocanul 9i se oblineau astfel variate unelte 9i arme' Darpulini daci se ocupau cu un astfel de megtegug greu, pentru care era nevo-

i" a" o anumiti pregitire 9i, natural, de zicimintele respective, existentedin belgug pe teiitoriul Transilvaniei. Cei mai mulli dac! erau crescitoride animaG ii aericultori, ocupalii strAns legate, care se Completdu und pe;1,r.-C*r1"r, ,i"i ales oi, .ruant.",l stdnd provenind din limba dacici (invreme ce oaievine din latind). oamenii gtiau si are pimantul, cu plugurisimple ia inceput, fhcute dirlemn de esen!5 mai tare; ei cultivau unelecereale, mai aies mei, dar gi legume 9i zarzavaturi, vifl-de-vie. Din lAna

oilo4 femeile gtiau si toarci gi si leasd, fdcind vegminte gi alte obiectede-ale casei. De timpuriu s-a practicat 9i oliritul cu mAna, adici alcituireadin lut amestecat cu api a unor vase, uscate la soare, iar mai tArziu arse in

cuptoare. Casele daco-gefilo[ mai ales ale celor din zonele muntoase, se

aflau la suprafala pimAntului, fhcute din lemn ;i lipite cu lut' Multe caseerau insi ingropate, in intregime sau pe jumdtate, in pimint. Lemnul eramateria principali pentru numeroase activitdfi, dar se foloseau 9i piatra,

lutul, osul, cornul de animal, bronzul, argintul 9i aurul fmai mult pentru

podoabe) gi, evident, fierul.

20 IOAN-AUREL POP. IOAN BOLOVANcu timpul, dupr 450-400 i.H., metalurgia fierului se generali zeazd

gi se perfecfioneazd, metalul oblinut este de Lund calitate, iar varietateauneltelor gi armelor astfel ob$nute este mult mai mare. Se ajunge - spunarheologii - la a doua varstd a fierului, prin anii 350-300 i.H. Este adopiatiroata olarului, ceea ce face si se inmulleasci formele ;i sd creascr mult nu-mdrul obiectelor de lut ars. Astfel, se produc vase uriage, rotunde [unele cudiametrul de peste un metru), care, ingropate in pdmant, serveau la pistra-rea cerealelo4, dar gi mdrunte cupe fpahare), pentru felurite nevoi casnice,medicale sau religioase.'Forma cea mai caracteristici, adevdrati emblemi astilului local, era ceagca dacicS, un fel de cani cupartea superioard mai largigi rdsfranti spre exterio4 cu una sau dour toarte. ceva mai tdrziu,daco-ge1iiinvagd sd producd gi si foloseasci prugur cu brdzdar de fier innuenlagi separe, de vecinii lor celfi, greci gi traci sudici. Datoriti acestei bogilii d" p.o-duse [agricole mai ales) - grane, animare, piei, blinuri,ldni, mieie de albine,ceramici, unelte, arme etc. -, unii oameni devin negustori locali. Ei schimbiadesea produsele intre ele [troc), ca mijlocitori, da4 cu timpul, trec Ia utili-zarea monedelor grecegti-pontice, macedonene gi elenistice. Dupi anul 300

i.H., daco-gefii bat propriile monede, inateliere locale, copiindu-le pe cele ele-nistice.

Societatea:,,strdlucifii" ;i,,pleto;ii'!Dacii, ca toate popoarele europene ve-cine de atunci, erau forma;i din diferitegrupuri ;i categorii sociale 9i profesio-nale. Baza societifii, adicd cel mai nume-ros grup, care muncea cu bralele spre ada nagtere unor bunuri, erau oamenii li-beri. Ei triiau in comunitili rurale [sate);i erau agricultori, plstori, megtegugarigi chiar mici negustori. Acegti oameni,legali cei mai mulli de pimAnt gi de

animale, purtau pantaloni de postav, cimagi despicatr in pii1i, brau lat depiele sau de panzd gi o haini cu maneci, peste care se punea o mantie. Iar-na incillau opinci de piele sau de p6sli, pe talpa cerora fixau uneori cram-poane [carlige ascufite), ca si nu alunece pe gheafi. cand era frig;i ploaie,daco-gefii de rand purtau glugi care re apirau capul. Femeile purtau gi elecimd;i gi fuste gi chiar mantii, iar pdrur gi-l pieptinau cu cirare pe mijioc gistrans la spate intr-un coc. Bdrbalii aveau plete; probabil de aceea erau nu-mili comati, adicr oameni cu ,,coamd" [pir lung), sau capillati,oameni cu pdrbogat. Acegti oameni liberi aveau totugi rru.it. obligalii fali de mai-mariiIor gi, ulterior; fagd de stat.

Simboluri dacice