32
SOCIiL-KCONOMIcl (SBCOOtlg ZIV-XVTÌ de 104» AUREL POP In simp ce documentele româneşti u i tîrzil £1 nuseac pa ţ&ranil dependenţi "rumâni'*, faptul fiind, evident, in le- gature ou numele etnic el poporului nostru, într-o perioadă, probabil, cînd anumiţi străini î l priveau ca supuşi pa toţi rotear.!! 1 , documentele latine din Transilvania fac aeree dis- tincţii etnice în probleme econoalco-sociale, în raporturile de proprietate, în caracterizarea aşezărilor umane etc. Sînt pomenite frecvent proprietăţi funciare româneşti (poasaaalo- Df .3 walacbflles). sate româneşti (vlllae valacnalea) t datuxl şl dări româneşti, păduri şl pertinente româneşti, cnasi şl nobili români, Iobagi români, preoţi români, români de rind, 2 revolte şl primejdii româneşti . Xntr—o anumită perioadă, pa vremea cînd cnesll erau primi inter pares, obştea sătească însăşi era un mijloc da solidarizare românească, prin puternicele sale forme de orga- nizare a muncii şl a vieţii pe base comunitare, prin legătu- rile indisolubile pe care această organizare le incumba^. Prin veacurile XIII-XIV, în ciuda ridicării din cadrul ob- ştii a unei elite feudale de tip prestatai'- cnezloea - , uni- tatea obştii s-a •:>? aţinut şl s-a întărit, aal ales în cazul Irans llmnlai, unde an feudallsa de model apusean, străin, fţu o luce strălnu, venea sa se suprapună peste procesul In- cipient de feudalizare în forme locale, sud-est europene ş l rosane şti. Impactul acesta u fost relativ lent pînă prin veacul XIII, dar venirea în fruntea Ungariei a dinastiei îr.--/vinilor, de origine frenco-napolltană, a lapriaat an BCU Cluj / Central University Library Cluj

Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

SOCIiL-KCONOMIcl (SBCOOtlg ZIV-XVTÌ

de 104» AUREL POP

In simp ce documentele româneşti u i t î r z i l £1 nuseac

pa ţ&ranil dependenţi "rumâni'*, faptul f i i nd , evident, in l e ­

gature ou numele etnic e l poporului nostru, într-o perioadă,

probabil, cînd anumiţi străini î l priveau ca supuşi pa to ţ i

rotear.!!1, documentele latine din Transilvania fac aeree dis­

tincţii etnice în probleme econoalco-sociale, în raporturile

de proprietate, în caracterizarea aşezărilor umane e tc . Sînt

pomenite frecvent proprietăţi funciare româneşti (poasaaalo-

Df.3 walacbflles). sate româneşti ( v l l l a e valacnalea) t datuxl

şl dări româneşti, păduri ş l pertinente româneşti, cnasi ş l

nobili români, Iobagi români, preoţi români, români de rind, 2

revolte ş l primejdii româneşti .

Xntr—o anumită perioadă, pa vremea cînd cnesll erau

primi inter pares, obştea sătească însăşi era un mijloc da

solidarizare românească, prin puternicele sale forme de orga­

nizare a muncii şl a v i e ţ i i pe base comunitare, prin legătu­

rile indisolubile pe care această organizare l e incumba^.

Prin veacurile XI I I -XIV, în ciuda r id i că r i i din cadrul ob­

ştii a unei e l i t e feudale de tip prestatai ' - cnezloea - , uni­

tatea obştii s-a •:>? aţinut ş l s-a în tăr i t , aal ales în cazul

Irans l lmnla i , unde an feudallsa de model apusean, străin,

fţu o luce strălnu, venea sa se suprapună peste procesul In­

cipient de feudalizare în forme locale , sud-est europene şl

rosane ş t i . Impactul acesta u fost re la t iv lent pînă prin

veacul X I I I , dar venirea în fruntea Ungariei a dinastiei

îr.--/vinilor, de origine frenco-napolltană, a lapriaat an

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 2: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

ritm alart procesului de occiâsntsllsars ş l unificarea riad*

l e l l l o r feudale, de repudiere a particularlamelor l o o a l « . un

paa Important în acest aena a fost făcut de regele Ludovic I

de injou, prin măsurile preconizate în 1366, unda se vorbeşte

in chip special dssprs un mod de organizare s românilor, 0 « r «

obişnuiau s f i nssupuşl ş l dssprs exterminarea răufăcătorilor M

ds orice nssm, dar mal ales români • Documentul din 26 Iunie

1366, prin d i ferenţ ie r i le repetate pe oars Îs face între no­

b i l i ş i oameni ds rînd, ps ds o psrts ş l cnsmi ş l români (ds

r i nd ) , pe de altă parte, recunoaşte sxlatsnţs ps teri toriul

supus jur l sd lc ţ l s l volsvodulul Trsnsllvanlsl a două organile»

ţ i i distincte: una insti tuită ds statul aaghiar (a nobililor

şl oamenilor de r i n d ) , cealaltă a românilor (ca cneeil şi "y*

lab i l " comuni). Sub pretextul ani f lcăr l i procedurii penale,

Ludovic I , stabilind valoarea mărturiei la judecăţi e aalol­

la c pe cnezli recunoscuţi cu diplomă regală nobi l i lo r , Iar

c e i l a l ţ i cnezl ş l pe acel Olacb.1 ponulanl oamenilor de rind.

Prin acest decret vechea rinduialâ românsascâ trebuia dis­

trusă^. Indiscutabil, documentul are ş l o Importantă composer

tâ soclal-economlcâ, deoarece stipulează, în fapt, că stăp

res legală asupra păsintulul ss exercită de acum exclusiv

prin intermediul dreptului scris ş l a l cancelariei rega le 6 .

Car implicaţi i le sint mai adinei, introcî t e l creează baza

juridică pentru manifestarea neîngrădită a tendinţei nobili­

mii mag ti Lare de a deposeda pe cnszii români de dreptul lor

sopra pămîntului ş l oamenilor lor ş l de p r i v i l e g i i l e aferen

acestui drept. Ce a l t fe_ , tonul general a l documentului este

grăitor pentru ceea ce e l visează» a fost emis la cererea tu

turor nobi l i lor din Transilvania, care primesc mină liberă

36-1 extermine pe răufăcătorii de orice neam, mai ales pe

români'. Cel d in ţ i i l o v i ţ i de prevederile diplomei erau css-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 3: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

tHt c a Z S r * P z a B e n t a B ^orţa de coeziune a românilor» Docc >-

joi l&ao r f i complet calitatea judecătorească a cnezclul, în

JCUIBÎ' î l recunoaşte acestuia, dacă dl ap ane da act *earls pen-

jjBposesiunea aa, calitatea de feudal (pe case o exercitase

goterlor n e o f i c i a l ) , icesata din urnă recunoaştere, departe

j , , f l o manifestare de generozitate faţă da a l i ta românea»-

e | , urcarea atenuarea ş l desfiinţarea rosturilor cnezllor,

mprloaree rolului acestora în solidarizarea cu oamenii l o r ,

ţolAturarea mişcărilor de rezistenţă faţă da cotropirile no­

bililor. Is tor icul maghiar Sallagyl Sândor afirmă clar: "De­

cretul era îndreptat de«« dreptul împotriva românilor ş l în

•uite părţi aste redactat cu o rigoare drastică, Mu erau însă

aunal t î lbar i ş l hoţi acel romàni pa oara Ludovic £1 caraete­

ri rea zâ răufăcători, care z i ln ic conturbă l iniştea aupuşllor.

iceaste « -a r notiva încă destul prezenţa aal îndelungată a

regelui ( î n Transilvania), n ic i severitatea decretelor. Stia

|1 din alte surse că, uniţi cu popoarele Tacine ale celor

joua voievodate româneşti (Muntenia ş l Moldova), cneall r o ­

llai purtau război împotriva nobi l i lor SI apoi f e lu l ou oare

Ludovic î l trecea la catolicism pe credincioşii b iser ic i i or­

todoxe, de asemenea, a putut să sporească nemulţumirea roaft-

oilor" . Deci şl Istoricul ci tat veda ca motiva ale e s i t a r l i

iieorettfiui lupta cnezllor români împotriva nobil i lor oase la

lEeainţau statutul şl avutul, existenţa unei so l idar i tă ţ i ge­

nerale româneşti, peste graniţele po l i t i ca , precum ş l atenta­

tul asupra confesiunii românilor» Jstăsi, din perspective ul­

ti w l or cercetări , este evident că măsurile preconizata la

1366 nu a-au putut aplica dacît în mică măsură atunci. Impor­

tantă este însă, pentru ceea ce urmărim, atmoafera mentală a

«pocii care ie-a generat, f e lu l de gîndlxe al conducătorilor

•ocial-pollt lcl de atunol, d i s t inc ţ i i l e sociale « 1 etnice

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 4: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

inai pe caro l e fac, starea de neaupunare ia care apar surprinşi

românii (desi decretal se referă la Transilvania voievodală,

a l exprimă o stare de lucruri prezentă şi in Banat, Crlşana,

Maramureş, Ung, Bereg, UgocjA). Starea de nesupunere, m«nl-

festată prin d i fe r i te forme de solidarizare românească este

insă prezentă a t î t înainte, c i t ş l după 1366. Spre esempla,

mănăstirea clsterclană de la Cîrţa, din Tara făgăraşului, •

tlnsă la începutul secolului X I I I (1222), pe un pămînt smuls

de la români (terra exempta de Blacc la ) , va suferi mult în

secolele SIV şl XV (1343, 1332, 1418) de pe urma atacurilor

"oamenilor ră i " , "schismatici ş i români"^. Xa 1326, cnezii

din F i l a s t i , de pe pămîntul capltlului albana, au ucla aao

•n l t l l a t pe membri a l famil ie i unul nobi l , fost castelan al

ce tă ţ i i Stînca S f . M l h a l l 1 0 . In 1337, cî ţ lva cnezl din Caras

se împotrivesc Introducerii în stăpînlrea posesiunilor numit

Secaş (2 posesiuni) a nobilului loan Pecenegul (Blsenul) , pe

motiv că tatăl l o r , cnezul Socol (Zokul) , fusese recunoscut

de regele Carol Bobert ca stăpîn acolo 1"". Un exemplu de sol i ­

darizare a cnezulul cu oamenii săi este consemnat în 1371,

cind totali tatea sau obştea românilor Cunlversltas Olachorum)

din Budac, în frunte cu cnezul Iulian (G^lianua), in urma

prinderii ş l executării inul "boţ" român, pătrunde pe domeniul 12

caplttului din Alba Iulia ş i comite acte de violenţă • 0 co­

eziune puternică surprindem în d is t r ic tu l Sebeş din Banat, cam

prin I368-I369, cînd to ţ i românii, cnezi şiz-oameni de rînd,

săteni şl orăşeni, bogaţi ş l săraci (un ivers i t à kenezyorua et

allornm Olachoruii de dlsbrlctn Sebeş, item cives et universi

dlvl tes et naupereş de c lvl ta te clusdeg), adresează o pe t i ţ i e ,

o pungere banului Benedict Hlniy pentru greutatea participă­

r i i la oaste, a găzduirii regelui ş i altor demnitari, pentru

stricăciuni, rechiziţionarea f inului , moartea v i t e l o r , cerînd

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 5: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

- 497 -

af, f i e cxaţaţl aâcax de piato ce lor 5ao flca?iai pret inşi 2 ^.

I s te ui îawteg d i s t r i c t xocdKSSc cj . t« se solidarizează ş l

w*ce peste deosebirii* sosia!** Ce» £n acelaşi sp i r i t , îa-

st—e TI6B8 deci oîwzfii nai era an factor äs solidarizare oc

oamenii sal , pe Ia 1376« se pl iag o nez i l din Hage tea soţia 1

aceluiaş i Benedict Hisfy, păstra vexaţiunile pe care la sa­

fe re , aal ales peatro Captai s i 11 se lan secsa^vclala boii**.

Ia coaaaciaţă» ca en protest, onesti saaaiaţa că se vor t« -

ob l iga ţ i , iapreono ca oamenii l o r , au sc nat* lu altă

parte p*ntra e aa sori de foaste* Sofcuşl, anii dlatra casai,

sjuaşi sâ albă deasupra lor na ecb i l , darla lastraaeate ia

aîna noilor stup In i , paralel ca trasafoxsarsa pstulul cassisi ,

Incesalat pe legătura dlatre caes ş l ramoali l a i , ia sat lo—

bâgssc, bazat p* legătura ca -lotsl Iobagesc. Laorurlla a la t

iasă departs da a evolua ualtar ş i l i n i a r , calar ia cazai Ba­

natului, aade casali , cfclcr an»»11 nobil i î ş i grapeasă oaaenli

Sa jarul 1er in continaare * as t fe l , ia 1433, ax* Isc o Satra a-*

t lgs ţ i* a unor <&bitri ia legătură ca atacai rcsânllor dtn-

t r -on 'dis t r ic t băaăţseia, cassi, nob i l i , ş i oaMal de riad Cno-

uim tţmaim dLä&t&Em mtiiM N WËÊËÊÊÊ&j l apo t r i»»

anul nobil dia Besetes3"-*. -acelaşi nobil a* plinge peste patra

sal de o aar* atreniaţarei cassai dia Garulla ea iobagii să i ,

îsprssnă ca enea l i ş i osaeail da riad dia dis t r ic tul Caras

(Petrus, kg na/,1a de Gamlla BIbdICMB gola lobeglonlbas... lat-

.issila et rmnnlls at Crastïfwa),, amoazä să-1 prad* ş l BÄ-1 j c -

ţ :=sftx.h, psatra anelo daaaa sdass păsiatorllor cne ' . l a le^ .

4scaer^a acte d* d»sordla« şi nssopaasx* xosânesscă, d*şi is«-

bxteM aasoxl baissa anarhici feudale (an i i cassi Î ş i s t r ia-

easeail ia cal i ta te da feadall ş l - i . îadreptaa îapotxlva

al tor feudali 1 '^) , creau sari probi*»* panerà o f i c i a l i t a t e , aal

ales atunci ciad a* corelaa ea intîaplăxl din laxa Rosaneaacâ.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 6: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Feste« a ai ops enei*, din acSele de răzvrăt ire s pentre e dial ,

aaa rezistenţa roaänilor, iasă la 13?o, palatinul Ungariei,

in cadrai anei adunări., a prosarla 71 de osmani din Banat,

satirul că erao "râufâcètorl notori i" ş l "hoţi Inveterati*

93Q g&sdtaltcri al acestora^*. Faptul că primii dintre pedep­

s i ţ i aînt tocmai iobagi ai asesorilor furaţi , denunceţi. şl

condamnaţi toemaS. dia c-ftrs eceşt ie , arată pcbstra!ul social

ai aceetox BÖ3uri Şt analogìa eu situaţia din Trmisilvania*"

undo dreptul da a nimic) pa răufăcători fr5«se -lat de rege,

cărarea nobilimii* Cp*, nai malti dintre acer ti. cor^.samaţi, xt

aasi In natele l o ; sarti f i ind pribegi , hoinari ori esessnşi, 1

erată a f i români, cn<?*l *i oameni de rînd. 8-5 vâsat în a-

ceestfl a lesăturB ea r.vtanstsl în Banat al înfrîng*?*! lui

Ludovic I în Tara Bom&asa'îcâ la 1368 şi a l ocup&rii Vldinalî!

da eit'W VlaîLFluv-VlaJcB 1« începutul lu i 1369^, Bomânll Si

năţeni erse de acelaşi neem a dUOTsnii regelui de la sud de

Carpati, imx egi ta ţ le l o r ? n*mo.',.ţruîirea lor s-au produs tot

în acest fcisp ş l în legatară ca sarcinile mil i tare , cu jaf a r i - :

im oastal regale (vez i mal sus plângerea cnezilcr din d is t r ic­

tul Sebeş). Intre cauzele främintärilo? (care erau paşnice -

p i i age r i , cereri - aau violente - revolta, atacuri) trebuie să

vadma şi ofensiva catolică pornită printre români, mai alee

dapâ I3Ô6, aspect pe care £1 vcm defealia cc nit p r i l e j .

un ş ir întreg de revolte şl mişcări româneşti se pro­

duc în sudul Transilvaniei, în funcţie de apăsarea exercitată

d- saşi ş l în legătura cu românii de peste Carpati. Prim?

i proporţii a-a petrecut în 1382, documentul care o re3 -sa-

st datat la 15 ianuarie 1303^°. Deşi substratul social

este c lar , antiteza aaşl - români este mereu prezente în m o ­

ment prin »xvreali (ca "români locuind între noi", între saşi

(yiLscb.1 noble .ü^a tigernden te s ) , "români stSnd sub cetate"

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 7: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

' . Ì E l * ^ 1 Boranttaa sua caacroi, "bărbaţi şi ?oaei din partilo

î ă r l i Somanest!" ( M t i â m J Û r U l 4,8 BfiKUI?afi Jzaùgfl-^^Udft),

«român din Ţara Botsâreaacâ" (Walschus grar.salp.fcg.uş), "sosrte

d» OB făcută de locui tor i i din Criai;iar printers rosasi" vA£££

HflfeiÜfl Pfg ĂnaH aflBq faaaMUàtottBa) « t e . De 16 ori (într-au

dsclimant da o pagină t ipări tă) apar tersemi români, român,

tara Bomâneaacă, sab românesc, faţă i r faţă sa tareonî ca

"noi", saşi (Taeutonici) , , r i n B ü l a n i " ( locui tor i din C2latian)

• tc . iceaett. mişcare e românilor din părţ i le Slbinlai , e,on-

daaă da Vladimir (Pladwi.ru.-j) s i du cnezul Cîr>dea, a însGBnafc

o solidarizare oi renani din Ţara Bomâneasci? şi 3-a prodas în

orsa cotropir i i onor not pais întări de către saşi (nai ales de

cai din Cristian) ş l în ursa in terz icer i i păşanatulul turme -

lor din satela româneşti în botarsi ajanv acum a l aşezărilor 21

sasaşti . Ba « o l t după aceasta, în 1337, în Banat, este con-

semnată o "aara aulţime de români" (gena grande Olachalja), r e ­

vol ta ţ i împotriva l a i Sigismund de luxemburg, noul rege al Un-22

gariei . 0 asemenea acţiune, cu participarea unor invasorea

de Unlaw*, ente consemnata. îapotrlra aceloiaşl rege , la îooe-

pattìl secola lui XV, în Maramureş2^. " reasurils XV-XVî se

prodne o serie de sol idarizări ele românilor din Ţara J?âgăra-

ţ'j'iol î n faţa aceloraşi vexaţiuni ale saşi lor» In 1413, con­

f l i c t u l este cu saşi i d i n scaunul Cine ( între a l t e l e , 6 ro ­

s/voce iâgărăşqro fuseseră o&oxîfce da s a ţ i l de merghindeal—

"sea personls femlnels ă? Walachorum genere") 2 4 * A l tă raroită

a romanilor .lin Făgăraş se produce în 143o-1433i pentru înfrîn-

gesaa e l , '-untas*« gaşilor ş i secuilor se unesc, cerînd d l s -

. !-ger»>8 "românilor p e r f i z i " , uciderea bărbaţilor şl prinderea

p i l o r ^ . Bercitele e restes făgărăşene, în condiţ i i le prezen­

ţ i din vechime a acestei ţă r i sad-trans 11vane între graniţele

Sării Boaâneşti, a structurii etnice compact româneşti ş l a

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 8: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

s i i - î t a r i l sociale co» une, sine osi int: o tósa una in legătură

cu roaânll auntent. Lu 145&, infidèles Walachr neauiţaalţt,

:•. disaó cetatea Făgăraşului, Încurajaţi de domnul ''ladiala»

I I , aflat in conflict cu Iancu da Hunedoara" . Al te revolte

se petrec în 15oj> şl 15o8, în legătură co asupririle s u ; « .

r i t e din partea saşi lor . Drept răsplată pentru pagubele su­

fe r i t e din partea românilor, regele Vladislav dăruieşte aasl­

ie r Tara Făgăraşului (15o3), Iar saşii cer să distrugă actul

românesc <~YllJLflai »olacbalaia) Hiercurea, aşezat pe păaîntul

ş i lo r , şl sâ-1 îndepârtese de acolo pe români^. In 1508, re

Danii, In faţa acestor acte din partea saşilor, sa ridică

I traca iarăşi sab autoritate- munteană ş l trlisit so l i , 28

baiati 4I vecini , la ßadu liihnea .

In stada sol idar izăr i i reale ş l priori tare pe baze

sociala, anunise coeziuni ş i diferenţ ier i etnice se produc şl

in vremea marilor răscoale ţărăneşti din 1437 ş 11514. Textul

în ţe leger i i de la Booîlna, întări t la Cluj - mânâştur, este

sals £n cuen.le acelei "universités regnicolarua Hangarcrom et

Tälacuorua"2^, iar Paul ce l Mare din Voiavodeni esse nualt

stegar a l aceleiaşi obşti a locui tor i lor maghiari ş i români.

După încheierea în ţe leger i i de la Cep Uns între p r i v i l e g i a ţ i ,

ş l conducătorii ţărenllor acţionează nai féru în nunele aces­

te i universi tas, în coitela s tăr i i l o r pe care c vor recunos­

cută iîşl spun cu Bîndrie regnlcolae-* 0J. cu reprezentanţi care să se intilneaacâ anual. Dar a semnificativ* distincţie sape­

ur tata a izvoarelort răsculaţii uint cu totuţrnatlci şl sa do-

rase adevăraţi roftrlcoiae « insă ţin aere& să prscizeze că sînt

de neas maghiar ş l român.

Bäscoala din 1514 capătă pe alocări un caracter r i .Bă­

nesc, cam a fost casai Marasureşulci^1, und« nobi l i i (e drept

că este vorba despre o nobilime alca, de origine cnezfcalây au

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 9: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

ţpgţ; su t o ţ i i partea ţârenilor» "It oala oanea fere nobiî*s,

lvalue Kas8J>axu3iaasis partea manicar uà t ed iose et cunetta

previa, pernicios laque aciibus participasse dlcuntur"-' .

P g6a din 1514, care ccnsocueazâ acest lucru, core ca adevărul

lagât'-'r* cu aceste sol ldazisă l l să f id scos la iveală şl în

s t a t e l e Ugocsa şi Bersg, locuite în nare parte cot de români.

p, al tfel , sol idarizări cu opuş i i lor e-au prcdua şi în caa&l

J c i j 7 O K T I O R romàni din Transilvania, din Bornant es dieta din

JJJII totfirftşte să înceteze autoritatea voievoallor peste oame-

jll d» d0f 9^ s a dispară voievozi i . Urmează şi ameninţarea pa-

<jgpg«ii cei cere au-i destituie pe v o l a vox 11 eie pe moşiile lor

pină 1« alrbătoarea Sf in ţ i lor mărunţi (28 decembrie) cea mai

jpropiată, aă plătească de fiecare voievoò. 400 f l o r i n i , iar

daca î i după ce ac p lă t i t i-sr mal ţ ine, râ-şl piardă moşiile

pt care îceia 3-ar g ă a l " . Voievozi i , ca şi nobi l i i români ma-

HLreeeni, au fost factori de solidarizare românească în

tUpul răscoalei (cunoaştea puţina cazuri concrete, de exemplu,

plevodul din Ciuci - Y î r fu r i l e , în Zarand)^*, de aceea trebo-

UB înlăturaţi, faptul a fost iatpo3lbil de rea l iza t , dovadă

fiind uroarille şi alte documente din secolul XVI, caza re-

lactă existenţa a seci de volevoz"., cu M ulte cnezate în aabor-z c

dine ş i ca oameni de rînd care ascultau de el- .

In veacul al XVI-iea, consoling de neam se activează

şi usi auit la nivel l oca l . Spicuim cîteva exemple semnifica­

ţii», ro la 1 5 2 3 , Paul Thomory, fost castelan de Făgăraş, r i d i ­

cat la deonltafce. arhiepiscopală, primeşte plingeri din partea

Mşilar că v e e l - ; l lor români î l tulbură, la 16 noleBbrie 1523i Imitp ' prelat răspunde sibienilor (patriciatul săsesc), prln-

t*«o e iscare de prietenia in care recomanda tuturor - ş i sa­

rti. • -.aci - calea j u s t i ţ i e i In rezolvarea tuturor nein telege­

nici- şi pagubelor. Ce fineţe şl pătrundere, ca unul care stă-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 10: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Intre români, ThoBorj axată că părăsirea că l i dreptul^

pentru cea a sa t i s fac ţ i i lo r samavolnice, fără judecată, ad0_

>se ş l In trecut răzbunări lin partea românilor, răzbunări,

cărora e l - un Înalt demnitar - le găseşte reale motive^ 6.

"Să ş t i ţ i domniile voastre - scrie e l saşilor - că nici m

lucru ş l nici o sarcină no apasă ati ta pe supuşi, decît a-

tuncl cînd una din părţ i nu vrea să se supună judecăţii , cl

doreşte, prin vreo poprire neobişnuită, sâ-şl repare slngux

drepturile sale* Sin as t fe l de pr ic in i crescuseră odinioară

intre români fur tur i le , Incendierile, prădăciunlle in acea

ţară, pe care, CUB ş t i ţ i ş l dumneavoastră, cu cele mai mari

- ••"••-» 'Oi ş l cu osîndlrea la aoarte a unora, aa adus-o in

Jtare bunâ"^. Seci , fostul castelan recunoaşte Indirect că

românii au fost împinşi la violenţe de abuzurile saşilor,

ocolirea din partea acestora a jus t i ţ i e i* Cu toate ecestea,

plasarea românilor pa o treaptă da Infer ior i ta te se insinue a

ză in scrisoare ca an lucra da la sine Înţeleşi "Lăsăm la o

parte pl îngexi le castelanilor (de la Pâgăraş), care ne răs­

pund la acr lsor l le noastre ş l an spus de faţă f i ind; atîta

este numai că sasul trebuia să albă in t i i e t a t e , CUB era pe

rremes noastră, faţă de român; a l t f e l , ţara aceea, in curind,

n-ar sal face n ic i o deosebire, dacă s-ar cuapăni co aceeaşi

Băsură Interesul catolicului ca a l românului"-50. Paul Tnoaory

ştia că saş i i aînt părtaşi l aga l l la conducerea ţ ă r i i , spre

deosebire de români. Praterna unlo. Întemeiată la 14J ş l În­

tări tă la 1438. este Înnoită In 1459 ş l 1506, sub cuvint că,

intre a l t e l e , multe re le se săvixşesc inpotrlva celor tre i

naţ iuni^ .

Ş l aal Interesant este an docuaent din 1557 4 ° , din

care reiese că românii Î ş i apără drepturile in raport cu

s a ş i i , de la egal la egal . Bate vorba despre locui tor i i din

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 11: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

V • ioVo6, lingă Orăştle, ôo o parte roœânil, de cealaltă pesta

jaşii-T a f l a ţ i in proces. Procesul este adus la cunoştinţa r e -

^zantanţ l lor celor 7 plus 2 scaune s i a i "universităţii sa­

şilor" ş l are conţinut social econoslct "in venit £n presen­

ta noastră români 1, ca p î x î ş i , de o parte şl v l l l cu l cu jura­

ţii săi, ca p i r i c i , de altă parte, din Bosos, in posesiunea

Orăştiel. P i x i ş i i s-au ridicat contra p î s i ţ l l o r din causa

anel bucăţi de păaint, tot in Bonos aşezată, de unde, din

toate bunurile de dl jaè, rurale ş l din venituri se dau învăţă­

torului ( rec tor i acho le ) , iar Impozitul pe ea se plăteşte in

•od egal de către păr ţ i , as t fe l inci t nu există nici o plată

făcută, pe care românii să n-o poarte in acelaşi f e l cu sarci­

nile saşilor ( c r e ş t i n i l o r ) " . In consecinţă, deoarece "toate

stirnâ in sod egal de rege, in ceea ce priveşte sarcinile ş l

benefici i le", românii pretlnd"porţiune egală cu saşi i din a-

•lntita bucată de pâaint, ea ş i .din cele la l te păainturl ara­

bile". Vl l lcu l ş l jura ţ i i saşi din Orăştie arată că lucrul e

•al complicat, că disputa e sal veche şi că s-a tranşat odată

in defavoarea rosânllor, dar că aceştia au făcut apel la "se-

aat". i tunel au ales doi bărbaţi, an creştin ( s a s ) , Mathias

Serpel ş l un roaân, Sîrb Dusltru, să facă dreptate* Ia cere­

rea roBânllox de a avea parte egală din acel pâaint arabil £n

l i t i g i u , saşii răspund că e l au curăţat păaintul respectiv de

pietre, cu «are şuncă ş l sudoare, ş l na rosanti. I « acestea,

xoKânil răspund armatoarele; "Chiar dacă saşi i (Chrlstianl)

ar -fi curăţat păsintul acela, totuşi, in plata taxelor , £n

Leda tor I r î , in con t r i bu ţ i i l e atingätoere, in plata salariu­

lui învăţătorului, noi purtă* sarcină egală* Noi vola, la f e l

ca in păainturlle ce le ls lCe, portion* egală" ( I t l a * s l Chrla-

tlSnl parierest tsrra*. Ulan- tema eţnale Onus la aclBtlons

fcOlBsmi TA aa-cvicllsr In nendentls et solutions sa lar l i rec-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 12: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

-."\JmB

ţor ls schola« faclaufl. Mos coualam Por t ion*« , nfc lu tarrf,

cataria, ontasua).

Sate surprinzătoare argumentaţia roBâal lor . Dacă n-ai

cunoaşte precta data documentului, am £1 tentaţi sâ- l plaaăa

in veacul so l ldar l t ă ţ l lo r aoderne, a l x v i l l - l e a I In secolele

XIY-XV, ş i cnej i i români uzau de aotlvaţia de care se prevalau

aaşii din BOBOS la jumătatea veacului XVI. i c e ş t l creai arătat

aerea că străaoşll l o r , prlntr-o ac t iv i ta te creatoare de va­

l o r i , în cadrul unul proces intern f i resc de creştere a supra­

feţelor arabile , de rolre a populaţiei , au curăţat şl lăzol t

păaînturl, îspreună cu oasenll l o r , păsînturl care considerai

că 11 ae cuvin de fapt ş l de drept, iaesenea păsînturl la ei

de cele sal sulte ori uzurpate de către s t ră ini , icun, în

cui XVI, ronânil din Bosos aduc argusente de-a dreptul aoderr

pentru susţinerea cerer i i lo r : la sarcini egale, avantaje sat

beneficii egale. Bste ceea ce constată şi cei chemaţi să dea

sentinţa, după cîntărirea mărturiilor ambelor păr ţ i . Ce acea

ş l sentinţa apare surprinzătoare, fiindcă urmează aceeaşi moti­

vaţie ca ş l românii» "deci, dacă românii p î r î ş l din acel Boaoa

poartă sarcini egala cu saş i i , nefllnd cu nimic exceptaţi de

la ceea ce plătesc saşi i ş, î l priveşte ş i pe e l , chiar dacă

saşi i curăţa seră acele pământuri de p ie t re , după cum au avut

în folosinţă comună cele la l te pămînturi, la f e l ci acest pă-

mînt să f i e în comun fo los i t cu românii . . ." , lată deci în

veacul XVI, în urme unei sol idarizări româneşti locala, admi­

terea of ic ia lă a justeţei unul principiu pe care, la nivelul

global transilvănean românesc, fac to r i i de decizie din secolul

XVIII î l vor respinge. Totuşi, acest proces, f i e ş l pentru

veacul XVI, reprezintă o excepţie, deoarece nedreptăţile sufe­

r i t e de români constituie, cum a-a văzut, regula. In 154Ô, o

falsă convenţie (ar f l trebuit încheiată între românii din

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 13: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

- ?05 mm

i i s fars Făgăraşului ş l "universoa Saxones septet t,r duaru-

i i t t>>, dar românii nu sînt invi ta ţ i la confirmarea actului

jjtre locotenentul regal) stipulează drastic: "In primul rînd,

-cianii făgârâşeni să nu-şl mîne o i l e lor spre păaînturile

aşilor, dacă nu este făcută înţelegere în acest sens în faţa

„g ţ l ţ l e i "^ 1 . De asemenea, acelaşi document permite sasului,

: n anunţe împrejurări, s a - 1 ucidă pe păstorul roman. Clatine-

ţllle etnice între români ş l saşi nu sînt unicat aceeaşi esen-

•j încep să albă în veacul XVI şl deosebirile făcute între l o -

j,gi. Desigur, r e f e r i r i l e o f ic ia le se fac Îs to ţ i lobagi l , dar

^gcriminările care-şi făcuseră loc la 1366, apar adînclte după

circa 2oo de ani, mal ales cînd vin din partea d i s t a l . Sate

•orba despre dieta din 1354, care hotărăşte: "nici an ţăran ma­

ghiar nu poate f i acuzat nuca! oa t re i martori, c l aste nece­

sara adevărata ş l cunoscuta mărturie a şapte oameni de încre-

dara si astfel s ă f i e pedepsit de factoi românii însă, poate

fi pedepsit prin pronunţarea a t re i osmani de încredere" cato­

l i c i 4 2 , i l t â dată, din 1555, la ar t icolul 2o, stipulează şl

ui tranşant: "De asemenea, omul ţăran şl creştin ( ca to l i c )

poate f i r idicat prin jurâaîntul a şapte creş t in i , românul

prin juramIntui a t re i creş t in i , şapte români trebuind să fia

Nitori pentra un român"4^. CUB se vada, discriminările sînt

tot a i l multe ş l mai precise, iar românii, pa măsură ce in-

ctarcâ aâ-şi apere vechile drepturi, sînt p r i v i ţ i cn tot mal

ailtă desconsiderare, sal ales ţăranii. Ba de s i tă parte,

toate problemele sociale ecute din vremea domniei l a i Mlbal

Viteazul în Transilvania au semnificative antecedente» dis­

puta ale satelor româneşti ssu ale comunităţilor româneşti

ptntru folosirea echitabilă.a păaîntului sau pentru dreptul

târnelor la păşunat în hotarul satelor săseştii r idicări ala

tiranilor roaânl în legătură cu domnitorii ş l eu românii din

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 14: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Ţara Eomâneasca. ş l Moldova, Cronicarul Ssanoskozi, deşi ,

babil , exagerează vo l t , puna în lumină dimensiunile procesu­

lu i de solidarizară românească, la nival popolar, în vranaa

lu i Mibai Viteazul? "Mlbai, încă înainta da intrarea aa, «

a ţ î ţa t pe ascuns întreagă sărăclaoa românească din Transil­

vania, prin tainica lucrare a preoţ i lor săi să maltra­

teze ş l să ucidă pe nob i l i , încî t nu nuaal prin arsele ace­

lu ia , pe faţă, ci ş l prin ucideri ta inice, s-a urmărit dla-

trugerea nobilimii din Transilvania . In mentalitatea defor­

mată de ură a cronicarului maghiar, opoziţia aăracl - bogaţi,

capătă certe accente etnlcet aarăcime românească - nobilime

maghiară. I s t e cert că Hlbal nu 1-a Instigat pe ţărani la

răscoală ş l , ca mare feudal, nu-1 putea îndemna pe aceştia

să-1 distrugă pe nob i l i . Insă trecerea munţilor de către an

domn român, în fruntea unei armate formate &n bună parte din

ţărani români a aprins prin ea însăşi o mare nădejde în su­

f l e t e l e Iobagilor români din Transilvania. In mintea lor ae

activează glodul unei so l idar i tă ţ i româneşti cu cel veniţi

din Tara românească de la miazăzi de munţi, ţară care prin

chiar numele e l î ş i asumase misiunea de a reconstitui unita­

tea po l i t i că a neamului. însuşi cronicarul SzaaoskSzi recu­

noaşte prevalenta etnicului în această solidarizare ţără­

nească: "Ia vestea luptei nenorocite (de la SellmbărJ, care

s-a răspîndl, cu ces mai mare iuţeală în întreaga ţara,

.imamul românilor care locuieşte în satele ş l cătunele Tran­

s i lvan ie i , răaculîndu-sn peste to t , s-a unjt cu ponorul ve-

uli Ci» paste muaţy, ş i , at ic uniţi c i t ş i deosebit, au pră­

dat în lungbl ş i latul ţ ă r i i . Cfici ^pra , - , « ,^ fa Miţfă^7'M

cS. au an doian din nsacul Im.-... atu ocupat drue;urile şi au

ucis pretutindeni. , ." 4 ^. Cronicarul ăabrozis Si;.iglanua

(Somogyl) consemnează acelaşi lucru: a-eu răsculat mai alas

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 15: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

- 5o7 -

transilvăneni care-1. prindeau ş l - t jefuita pa agurl,

JJ »res? ce românii din Tara Rcmonească păzeau dramurile şt

poteci"'? 9* Jafuleu sau postleu casele nobi l i lor ' i 6 i Cronica­

r i saşi folosesc acelaşi tons "boţ i i romàni transilvăneni,

JL wftffl v i c to r i e i do la Sellmbâr s-au strina laols.Uă ai

natscct moşiile ç i curţ i le nobi l i lor" (Cronica de la

P » j B e r ) ^ . Georg Kraasa vorjbeşte despre "românii murdarit

l^ţi. i r i gaş i , răsculaţi în acest timp» ùooarece tiranul

fjiibai Viteazul) era din naţiunea lo r , adică un român" 4 8.

Ifldent, cronicarii sînt Impregnaţi de mentalitatea e l i t a r i

itaâ,8lé.i invectivele şi in jur i i le lor vlzînd, în primul rînd,

llrficimee, iobăgimoe care a Îndrăznit să se revo l te . Numai că

«ta nri mare perte a ţărănimii era românească, eeoarece ro-

1 erau majoritari £n toată Transilvania, iar majorite tea

FCLLIEII, împotriva căruia s-au răc-ctilst ţăranii , era de neam

Mgtiisr. De aceea, cronicarii au suprapus peste cel«* două

clasa in conf l ic t , etnicul aferent flăcăruia; aceasta ş i pen­

tirà că. in molts cer. uri, e 1« cent ol etnic, cum s-a văzut, a pra-

nlst, ^ste o entalltate ŞL o atitudine care premerg direct

Ba lu l de solidaritate modernă, naţională. Ia legis la ţ ia da

după. 16oo oe face merau d i s t i n c ţ i e intre î.obagii fugi ţ i inala­li» te şi cei fugi ţ i dupg intrarea lui Mlbai Titaazul In Transilva­

nia (^..ppct ref lectat şi £h Aor-r^batne Constitution's), e i l s -

tind ir?r;ţlur.5. speciale în lzvoa^re pentru cel trecuţi Sa Tara

iosan'sscă ŞL ücldcve."^ Toate acesta acte de solidarizare

roEâce.-scă 1? r iva l ţărănesc au fost pregătite, cum s-a văiut,

îflcâ Oin acculale şl deceniile anterioare.

Acelaşi gen de coeziuni, prin luări do atitudine semni­

ficat 'o , se sanifastă şi in cadrul e l i t e l o r sociale rocâneşci,

"ifcre -,c6Ste& ş i supuşii lor de acslaşi neam. Prin desprinderea

din riadul obştilor şi prin asimilarea unor elemente alogena

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 16: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

( s lave , pecenege, cuciane e t c . ) , cnszl i , voievozi i , j u z l l , j j»

panii erau pe cale de a alcătui o feudalitate românească px«

statală. Aceasta va f i înlocuită treptat de feudalitatea ofi­

cial izată prin i n s t i t u ţ i a statului, boierimea din Tara Hoog

nească şl Moldova şl nobilimea, in Transilvania. Cnezimea,

ciuda metamorfozelor prin care a trecut ş l a categorii lor în

care s-a împărţit ş l a evoluat^ 0 , a păstrat nereu, chiar şl

cea ajunsă în stare de Iobăgie, aîndrla unei s i tuaţ i i de pr«

eminenţă în raport cu roœânii de rînd. In Tara Românească lu

crurlle stau aproape identic: cnez, în secolele XIV-IVT în­

seamnă mic feudal, proprietar de pământ şi de oameni, iar dl

secolul XVII cnez este sinonim cu om l ibe r , cnezirea f i ind a-

nalogă cu libertatea-'3*. In 'rândul cnez i lcr se naşte o solid

r i ta te pe temei social , în raport cu supuşii, dar şi în opozl

ţ i e , de multe o r i , cu e l i ta o f i c i a t l ă , de altă limba şl cre­

dinţă, adusă de stăpînlrea străină. A ceasta din urmă opoziţi

diminuează adesea diferenţele, solidarizîndu-i, cum s-« ară

tat ma? sus, pe cnezl cu oamenii de rînd de acslaşl neas.

Bar ş l atunci, cnezll î ş i păstrează şl î ş i subliniază otaici-

tatea, ca, de pildă, în adunările pe care le conduc şl care

sînt alcătuite din "totalitatea cnezilor şl a altor oaseni de

orice stare şi condiţie" (universités *ei-«slcruB et alterius

cnlusvls status et condltlonls hominibus) în secolele XIV-IVI .

IndividuaJlitatea şi-o afirmă cnezil ş i în raport cu aceia din­

tre e i care s»au înnobilat Cunlversitas noblliua ec ker.eziorta)

deşi se plasează cu t o ţ i i pe aceeaşi treapta, a e l i t e l o r so­

c i a l e . In al te împrejurări, distincţia se face f a ţ a de românii

d -înd (universi fcenesll et Plachi de quatuor aadibua d is t r ic­

t s Castri Deva; universi nobil i et kenezll fiecnon a l i l *'a-

À'iSAi etc, deşi este vorba despre acţiuni generale, comuna

româneştli.în anurite regiuni, peste diferenţele soc ia l - jur i -

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 17: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

? , i eeeas l solidari tate tanlfeetâ. ens s i i - asolai, cara,

precizarea o rr?mo a c a l i t ă ţ i i lor etnica CaoJJJ^jfe--

, do?sîa«sc tendinţa de e conafcitai o "stare" nobiliară

suaadcSj da a se dlaocle de r e s tu l nobilimii» Cancelaria

l ä , -olevedala, cancelsclile locuri lor ce adeverire e tc .

è sevolte sä conseœaese sa »od specific enea l a i ş i românesc,

a stâpîni posesiuni, ou «xaaiSt l i b e r t ă ţ i , drepturi, imuni-

taţi, şi datini (A3attIaJüila**-gffll MMtfiUM ?l^Üe^Xl^rtat.ti?.Hg ;

«gjj»--- lasEcnltatlbna et conasatudlnlbuB, galbas s l J l l insr*-

ani RAEXUAL;. e t aandea cnnaeivarerupt)^. De aalte ori pre-

eisares etnică este directă: s tSpînlrl le M exercită "dopa

f e i » ! roear i lor , în cara aceştia sa fost obişnuiţi", "după obi­

ceiul cnezatelor c e lo r l a l ţ i români", "depâ obiceiul ş i chipul

celorlalţi români de a deţine posesiuni its amintitei cosita*; CC

Merwsureş"-"'. J lâ tar l do aceste formule speciale, care atostâ o

aauait fi datină cnezlslâ ş l roaâneascâ de a deţine posesiuni, în

epoca Iul X&ncu de Hunedoara, cancelaria regală alcătuieşte un

forai-Iar rpeclai pentru nobi l i i români din Transilvania^. Po-

•enirea docnaentitr? » unci aod de stâr în Ire roaânească a« face

inc S 19 jumătatea secolului XIV, dar apre Jumătatea veacalal

aroàtr.r apar unele precizări re?svante. As t f e l , la l44o, regele Vladislav I acria infer-on document destinat onor roaânl din • î ts ic : "În quarum pacifica dominio lpsorsa nobllioa folachorua

aostroru» pregenltores ab ol la ildemque Wolacbi [seque persia—

tare assertrat ds present i "^ . In noiembrie 1453, an ş ir da do-

cBE«nte smise le Praga ds către ragele ungariei, documente

«er- - l avea a sa aferent pe lanca de Hunedoara, vina să confir­

ai o tradiţia s p r i T i l e p i i l o r da felp nobiliar pa feerlfeorlol

' telar româneşti-*0. Toraolc es*-« grăitoare» sob i l l i ro­

s i l ist recunoscuţi i o s tap le i r i l e lor "in acela condiţii ,

•ervlfeaţl f i obloeluri, prin cars prsoeesssrll noştri regi a l

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 18: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

. s t obişnuiau bè donez« posasiuni şl sat» lu dis t r ic te le

j â n l l o r ^ . Se desprinde clar ideaa ca, pe t e r i t o r i i l e rămase

er ?t;rucbură compacta românească (vechile ţ ă r i , d is t r ic te le

c « o . ) | cnezli î ş i stfipineau cnezatele ş l nob i l i i î ş i deţineai

posesiunile, după o veche rlndulală a românilor, iceastă r5

dulală presupune, credem, două coBpo:>&£.te ş i include două a:

pacte: pe de o parte, anumite "condiţ i i" ş l "servituti" pe

care le-a impus din vechime stăpînlrea maghiară de t i p apu3ea

asupra feudal i tă ţ i i locale cneziale, ca preţ a l recunoaşteri

Vcestela din urmă; pe de altă parte, complexul de "obiceiuri"

de datini rorâneştl de exercitare a autor i tă ţ i i stăpînulul

desprins din obşte asupra pâmînfculul ş i oamenilor săi , real i -

dare, în ciuda unor eforturi de uniformizare, statui

maghiar, 1nsMt'] ţ i i le sale nu le-au putut şterge niciodată şl

deci , n ici ignora. Calitatea de nobil era conferită de oficia

l iba te , dar calitatea cneziala ş l românească Eînt doar recunoaş­

te r i ale unei stări ds fapt în società bea noastră feudală. Prin

individualizarea categorici de "nobili români", pomeniţi docu-

mănfcar după cîbe ştim ptnâ astăzi , între ultima pa[rte s seco-

lnlul XIV ş l începutul secolului XVI, dar mal ales pe la juma­

te tea veacului XV, se exprimă tendinţa e l i t e i româneşti de a

se constitui într-o stare p r iv i l eg ia tă , dar pe baze etnice. 3»

Faptul nu este surprinzător, dacă ne gîndim la "unirea frăţeas­

că" intelaiata la 143? ( ş i reînnoită cerez: 1438, 1459, lpo° etc

exclusivistă cu fruntaşii românilor şi constituită mai ples din

raţiuni politico—sociale, dar tot pe un fundal f l rev etnxw

(chiar prin nume, secuii şi saşi i se disting etnic, iar nobi l i i

au preponderenţă maghiară), ce se va accentua mereu în timp. Pe

de altă parte, o prosperitate fără precedent au cunoscut cresi­

mo? şl nobilimea românească în vremea lu i Iancu de Huiiedoars

care, deşi şef a l unul stat ca to l ic , întemeietor da mănâsîlrl,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 19: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

ţjt o oridentä sensibil i tate faţă de români. In t inereţe, în

9 C.,. : ' • '• ' :• -c ''ii -'a neu ora nun i t Românul; apoi, pe

(Saura accederii la putere, va spr i j in i r ea l i t ă ţ i l e româneşti,

prir recanoaoteri de stăpîniri cnezlaie şi înnobilări , prin

formularul de individualizare â nobi l i lor români, pr^ln numi-

r e a do demnitari români în t e r i t o r i i cu autonomie românească,

prii* colaborarea cu ortodocşii ş i cbiar cu preoţ i i de credinţa

ferâmoşllor să i . Rato, pe lingă multe a l t e l e , un sentiment a l

aolldariîuţli e tnice , conferit mal ales de originea l a i Iancu

(ou rortacporar, E„S.FlccoloKlnl, pape sub numele de Pius I I ,

iun cunoscător a l românilor, afirmă o& Iancu, prin fa^ptele

gale, "nu a sporit a t î t gloria ungurilor c i t ş i a românilor,

4in s i j l rcu l cărora să născuse") 6 0 ş l grefat prîobabil pe un 61 -

calcul po l i t i co - re l ig ios , în care trebuie aă Includem pvomo-

mxea şl oficial izarea e l i t a l româneşti, ca entitate etnică

privilegiată, î redl ţ ia unor acţiuni comuna ale cnezlsl i ş l no­

bil ini', româneşti are ecou documentar, cum s-a remarcat deja,

iscă din secolul XIV; asemenea acţiuni, forse de solidarizare,

continuă şl după moartee Iul Iancu de Hur.edoara. Spre pi ldă,

li 1182; totalitatea erez i lor de pe domeniul ce tă ţ i i Hunedoa­

ra ("in personis universorum kenesiorum nostrorus in pertlnen-

tilf, castri neutri Huniad coœmorantium") - unde, în 1512, nu-

eat in pertinenţele Interioare erau peste 125 de cnezi - r l -

ileă protest înaintea regelui Katla Corvlnul pentru păstrarea

itacailor lor l ibe r t ă ţ i recunoscute, ameninţate de abuzurile

JteJîngătoTllor da taxe, censuri ş i contribuţii din ' 'distr ic­

tul" Hunaceara6'. Pe aceleaşi locuri, dupé aproape 5o da enl

•528, cai peste 125 do cnezi din pertinenţele Interioare,

Pupaţi în strînsa lor comunitate (unlverşitas keneziorum).

' « stăpînulul de atunci a l domeniului (Gh. de Brandenburg) să

ldept»"il prozelitismului lu i loan de Capistrano, a Banìfes-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 20: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

sui îngăduia iiicP2c«rfe* dueptulBl la aoştenira al văduvei şj,

f i i l o r mi a l c i ai eus?alci Ssaitse da Cerna <ìa ce.tr« f i u l cel

aere al ecastuiS; care ss prevala da psiaogenH ş i voia acapa-

rares îat*«egil avari părinteşti • In acelaşi tiap ş i din ace­

laş i aotlv al recurseşi! sbusive la dreptul de primogenitura

in problese patsìaonlala in f a B i l l s de Cerna, "nubili i aar?, şl

puternici", ladlslas Cindea» locui Săx-asia, Iadlalsu ş i Dcaitru

de Săcel şi Nicolas de Muştea, îspseună cu ad|unarea nobil i lor

din dis t r ic tul Setos ("nlvesalcss nobi l ia r i , psoteeteasă şi «1

pe lingă stamina! doceninlol Hunedoara, carina "ţinerea in pace 65

a drepturilor ş i i icartEţllos*' , după sînduials cnezilos nobi l i .

Is tă , deci , intesesele «nei f s s i l i l onestale lœânes t l , secent

Înnobilată, A P Amte s t î t tU- comunităţi cnesisle, c i t ş i nobi­

l iare rouansşti sol idar i ta te . In ciuda înnobi lăr i i , strădaniile

văduvei lu i Doal&sn de Cera«, ca c»s* s-au solidarizat t o ţ i

cnesîl bunedoseai şi, nobi l i i baţsgsai, vizează consertare* ve­

chi l r înduiel l onestele el rosaneşti de Moştenise a pâœîntusi-

I c r . Pentru Tara Haţegului îs. secciai XI, după CUB as deaonatrat

cu a l t p s i l e j 6 6 , se poate constata o aseaenea coazione eresiala

ş l nebiliară r o B â n e e a c â , încî t toate încercările semnificat!*»

da penetrare s unor feudali atsâinl (nesosani) aînfc contracarate

ce succes de ronânli localnici* i s t f e l , ca ş l in cazul Meraause*

şuiul, a l Carasului, al îagSsaşului, ş i in laxa Haţegul»!, ia

veacul XV, clasa fcadala era î s cvaeltotal i tate rosâneascâ,

par ţ ia l adaptată aodelulcî fetiâal apusees prin înnobilase Cos

excepţia Făgăraşului, onde ca ş l în Ta m SoBanesacs, cnesl '»««

d~venise boierime), dar păstrătoare a cufcoaelos xoaur* şv; ş l in­

di*?:. Ü;-Glisată cbias şt psln nope (nobilas Vslacb.1). In afara c.'-ft-:*.: . lî. '-iduallzărl etnice venite dinspre interiorul «Xi t e l

rosâneştl, ţ i sa o reacţie la ea, se constată dises ialats** pro­

movată de nobt l lna aagblasâ, dia cr i* ina se pa ease an nagnis*

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 21: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

jg tella lu i Antonio Posevine, la 1585. nu putea sä n-o remar-

în Transilvania: "e l (nobi l i i români nu se bucură de stîta

•ijistc ca nobi l i i unguri şi chiar dacă se disting cîtaodată

„ a i mult decît ungurii in război, sint totuşi ţinuţi mal înapoi,

c a să-nu f i e premiaţi de principe" 6 ' ' . Pe de altă parte, un do­

cument răffias de la regele Sigismund de Luxemburg, din 1426,

conseœneeaâ scutirea nobi l i lor de război, dar conţine precizarea

cl cei rotaàni sînt exceptaţi de la s cu t i r e 6 8 . Sînt motive în

plus de solidarizare românească, adesea peste graniţele pol i t ice

!le vremii, De a l t f e l , în Tara Havegolui sînt obişnuite, f i r e ş t i

'câsfitpj.iile cu "transalpini" (persoana din Tara Românească), cub

M înticplfi pe la jumătatea secolului XV, cînd nobilafNeacşa

(fiica Iui loan, f iu l lui Stolan) de Decsuş, dintr-o familie

cu ascendenţă cnezialâ, se căsătorea cu un anume ixca, venit

dir. Oltenia, sau cam se întîupla la 1556, cînd nobila rceancft

Veronica, urmaşa acelui irca ş l a -eacşei din Denauş, devenea

joţie tă tarului Draghici din Tara Românească, unde şi-a şl ur­

lat s c ţu l 0 ' . Spre a se încheia asemenea alianţe matrimoniale

intre ; l ì l i l l e feudale roœànestl de a Încoace ş l de dincolo de

Carpati este de presupus existenţa unei onn» t i inţe solidare ro-

:..-•( • . mai adinei decît ceea ce ref lectă cu parcimonie documen­

tale. De aceea, coroborînd aceste date, am remarcat ş i cu alt

prilej simbolica în t î ln i re din "cîmpul Jiului", de la fcerişor,

distro boier i i olteni şi "neacişil Haţegului" în 152o, pentru

stabilirea hotarelor pe culcilo munţilor, de la Olt pina la Oft

Orşova. Hotare] erau s tabi l i te de feudalii români de la nord

>1 de la sud de tarpati , dar nu spre a-i despărţi din moment ce

• na din cele nai trainice legaturi ale v i e ţ i i - căsătoria •

consfinţea unitatea lor etnică. In această unitate se încadra

|1Banatul, cum remarcS, la 1584, italianul G,P.Campani, care

torbind despre doi nobil i români din Lugoj şi Caransebeş, arată

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 22: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

ob Îs două l o c a l i t ă ţ i , co regiunile din ja r , formează o ^

.'.noia românea scă"^"1". SI cronicarul Ssamosko'zi, c î rd , iap<n t

fia oră, afirmă că întreaga populaţie românească est» "lanosa*

••murdară", inclinata spre " t l l h ă r l i " ş l "prâdăciunl", fac» f-

concesie în ce privea Caransebeşul, a l cărui locui tor i ar f t

nai c i v i l i z a ţ i decît restul românilor. Sl urmează explicaţia

absolut fantezistă, dar semnificativă: pentru că nob i l i i ro­

mâni dtn Caransebeş î ş i trag originea "din s t r laoş i i unguri*'

Bsto o clară scalabare de mentalitate spre f inalul veacului

XVI, sostentata deciniv de actul l o i Mlhal Viteazul: n c b i m

români nu Bat pot acţiona, na se mat pot manifeste ^ nume

s t r i c , în nume prcpriu românesc, nici ca ent i ta te , nici ca

«ităţi . Paiitro Tara Bomânească ş i Moldova, în lipsa unei stl

p în l r l străine şl a anei CLAUSE feudala străine suprapuse pea

o l i ta rccânaască pînă în secolul I V I şi în condi ţ i i le păstră­

r i i unui nuirăr mal mfc ele mărturii, de lzvosre (mal al3s do-

cuneatsre) din veacurile IIV-ZVI aînt mai greu de surprins sc

l lda r lză r l l e co tentă etnică ale boierimii sau ale ţărâniail , '

Pe de e l tă parte, ci-s e^te f iresc pentru această perioadă, soli-

dar i tă ţ l le româneşti au fost adesea copleşite de -.o et lux» a da

clasă şi stare 3octe'.£ ş i de opoziţia oreşttnătate - pägini -

tate (prin contactul mal dixsct cu lunea islamică) ajuagîndu-3e

la strìnse interferenţe, din care sînt greu C9 disociat manlfea

tar i le prevalent etnice. Oa toate acestea, cum s-*;; i.9<;«?cat ca

r igoare, f8ţă de tendinţa falsă, "manlheică", de a ^.c.fc-ole-

rimea, f i e snidata de înalte sentimente pat r io t ice , gsfca Jă

jertfească totul pentru binale ţ ă r i i , f i e dispusă să se pună co

totul în slujba agresorilor (otomani S ^ . de a l t neam), evlstS o

mare varietate de nuanţe care, odată descoperite şi interpre- «

tate , ne apropie inf in i t mal mult de adevăr^. Ku se poace nega,

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 23: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

rtpt(al că boierl«ea română şl-a apărat taxa sa româneasca,

identificată semnificativ cu "moşia". Dax înainte de a ap», *

geeasCă "moşie" mare - ţara, din latinescul terra. adică pă-

(intui natal - boierul şl-a apărat propria moşie, stăpînlrea

personală asupra unei frînturl din ţară* Modificarea regimului

gtBpînlril funciare de către turci la sud de Sonare prin insti

tu ire-" als tem ului otoman tlmarlot ş l înlocuirea seniorilor bal

eanlci cu stăpini otomani a fost mereu on memento, on aveXtie-

Bint pentru boier i i români, ipăxîndu-şl moşia prin rezistenţă

ilăturl da domn (cînd primejdia era directă) sau prin conci­

liere cu doşcqnul (cînd lichidarea aproape c ic l ică a în t regi i

gospodării domaniale ameninţa cu dezorganizarea ş l ruina eco-

noBlel ru ra le ) , bo ier i i români se solidarizau intru conserva­

rea rânduielilor ţ ă r i i , co scopul ev i t ă r i i destinului stăpîni-

lor feudali bulgari, s îxbl , albanezi e tc . e i a l ţăr i lor l o r ' ' 4 .

Iee3te acţ ionl , desfăşurate armat sau diplomatic, pentru con­

servarea clasei feudale autohtone, a cutumelor locale din Taxa

p - 5 _ „ * *

fiomâneascâ şl Moldova sint analoge ca valoare (parţ ial ş i ca

rezultat) co sol idar izăr i le cnezlmli şi nobilimii româneşti

transilvănene pentru menţinerea specificului său. Cert este că

o conştiinţă a so l ida r i t ă ţ i i etnice este net sesizabilă de o

.arta şi de alta a Carpaţilor, pe on fundal al diferenţ ier i lor

soclal-economlce sau independent de acestea, în interiorul f i e

căreia din cele erei ţări roiaâne sau peste graniţele arbitrar

fis&te. 'Jn esempi)- dinspre finalul secolului I Y I este elocvent

ir. scest sens, al prsvslsnţei pe care o dobîndaşte etnicul;

Bîefan Voievod (fcîsgă), prot-ssud*- t 1 . f-roncl Molaovei şl p r i ­

beag Sx Tieneilvenia, f i ind în serviciul împăratului austriac,

«•r« pentru alge la 1>77 o soşie £n joxol ce tă ţ i i irdod, "în

ear» sa f i e oameni noştri , Co lege şi limbă xomâoeaaoă^i

ir. ;..;,e p-laeşte p i n a le axuă an sat, pe caza tagt au-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 24: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

t o r l t ă ţ i l e vox sg 1-1 le pe motiv că e l , dăruitul, este "de na­

ţiune românească" (eac nat lone Volachlca). că este venetic, că

şt ie ungureşte ş l nemţeşte, că no cunoaşte cutumele ţ ă r i l 7 ^ .

Deci un feudal român cere ca ş l supuşii săi să f i e români, pxi-

meste un sat depopulat, cu numai şase iobagi români, pe care î l

repopulează în scurt timp cu încă 50 de iobagi români (este un

exemplu de solidarizare în nume etnic: stăpînul român î ş i s t r î i

ge supuşi români), dar of ic ia l i ta tea î l respinge pentru calitatea

Iu l de român (deşi este un feudal ) , pentru necunoaşterea limbilor

"recepte". Bate evidentă creşterea în Importanţă a cr i ter iului

apartenenţei etnice în judecarea oamenilor, în at i tudinile co t i ­

diene. Bste şi un prolog pentru faptele ş l sentimentele care se

vor manifesta în timpul Iu l lllbaî Viteazul, cînd nu numai ioba­

g i i români au intrat în armata voievodului, dar s-au alăturat şl

unii nob i l i , care aveau deplina conştiinţă a obîrşlei ş l apart«

nenţel lor româneşti. Cel mai semnificativ este exemplul lui

Daniel din Zlaşt l sau Zlăşteanul (sat înglobat azi în oraşul Hc

nedoara), care a trecut de partea lu i Mlbal, la prima confrunt

armată între români ş l Oastea feudală maghiară, contribuind în

măsură decisivă, mal alas prin forţa factorului psihologic, la

victoria de lîngâ Sellmbâr 7 6 . SzamoskSzi se preface a nu înţelege

mobilul "trădării" nobilului român, dar î l exprimă indirect:

"Jbla s-e dat semnalul de încep%e a luptei din ambele tabere,

cînd, dintre gărz i , unul (cu numele Daniel Zalasdi ) , de loc şl

după neam român [ . . . ] , fără nici o cauză certă, neflind provocat

de nici o nedreptate din partea cuiva, dintr-o dată, din postul

în care era pus, dînd pinteni calului, a trecut* la Bomân (lllhal

V i t e a z u l 7 7 .

s-a apreciat, pe bună dreptate, că, în lipsa unei alte

cauze care să-1 f i îndemnat la solidarizare cu armata Tăr i i Bo-j

mâneştl ş i în comparaţie cu puternicele sentimente "naţionala"

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 25: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

_ # u a a J.o-aaghlare (care-1 animau pînă la ura şi dispreţ pem

,lţli pe cronicarul umanist, de p i l d ă ) , Daniel din Zlaşt l u -

5 BÌ« 3 6 f o 3 t impulsionat de Ideea unităţii româneşti (valahul

! trecut la Valah, zice SzaaoskBzl), cu perspectivele concrete

â , biruinţă şl emancipare, Idee pe care o vadea înfăptuita prin

6oezlunea soclal-etnlcă românească^8. Da fapt , in aceat sans au

interpretat ş l nob i l i i maghiar inapta românului hunedorean, nobil ,

si e l : prins după aproape doi ani de la victoria românească da la

Stliobâr, a fost legat cu mîlnlle la spate de coada unul oal

.spune cu sat isfacţ ie acelaşi cronicar - t î r î t cu trupul gol in

fuga animalului, tăiat apoi în patru bucăţi ş i ezpua ostentativ

in văzul mulţimilor in patru locuri , apre a râspîndl groaza prin­

ce români^. Deci românilor 11 se adresa cruda pildă, pentru a

nn-tfl urma, CUB făcuse Daniel, Impulsurile etnice f i r e ş t i de so­

lidarizare. Cronicarii nu se simt ataşaţi , ca ş l majoritatea nobi­

limii maghiare, în n ic i un fa i de boierimea munteană, in ciuda

apartenenţei la aceeaşi clasă socială. Despre Teodosio Rudeanu,

logofătul şl cărturarul (cronicar ş i e l ) , Szamoak&zi vorbeşte cu

dispreţ ş l resentiment: era "un OB bătrîn, răutăcios cu ungurii

gl care a îndemnat pa Ulbal Vodă, să tare pe unguri" 8 0 . Un al t

contemporan, de data aceasta sas, notează despre banul Mlhalcea

că "era cel Bai t icălos dintre to ţ i valahii ce- i ţine Tara Rosa­s i

Mască ş i vrednic de a nu f l pomenit niciodată fără blestem"

Cam în aceeaşi vreme, Szamoskßzl acrie cu reproş despre cinst i­

rea de către împăratul Rudolf a onor trimişi români, desigur, de

ung bosresc: "împăratul a aşezat pe puturoşll so l i valahi, în

Hapul c i t a stat în biserică, înaintea eplscopllor" . iceste

•anifestări de dispreţ, de desconsiderare pentru poporul român,

Inclusiv pentru e l i ta socială, s-au accentuat marcant in unta

instaurării s tăpinlr l l româneşti în Transilvanii», dar au fost

pregătite încă in secolele anterioare. Pe măaura spor i r i i lntole-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 26: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

e Ja-

«

: ì -

ra

re

t

ranţei şi exclusivismului ecnic ale noöilimil maghiare, se

rea solidaritatea românească ia general. Nu numai mica nob i l i» ,

de origine română din Transilvania, dar ş l boierimea munteană

moldoveana trece la atitudini semnificative. In 1598, boieri i

munteni din partida fllopolonâ, adversari ai lu i Mlbai Viteazul

ş l refugiaţ i în Moldova, cereau cancelarului Poloniei să l e t r i .

altă domn în Tara Românească pe fratele domnitorului moldovean

(pe Slalom Movi lă) . "Toţi bo ie r i i Tăr i i Româneşti ş l toată ţara

î l doresc şl î l iubesc, căci e i vor să f i e împreună şl în unire

cu Moldova; fiindcă noi avem cu t o ţ i i aceeaşi limbă şl aceeaşi

credinţă ş l altădată domnul moldovean devenea prinţ muntean,

acesta moldovean"^. In anul următor (1599), o altă scrisoare a

unul grup de boieri munteni rămaşi în ţară ş l adresată boierilor

pribegi în Moldova devine iarăşi o declaraţie de solidaritate

romaneasco: "sîntem to ţ i (moldoveni şi munteni) de o singură

credinţă şl de o singură limbă" , de unde urma să decurgă uni­

tatea de acţiune.

Cronica internă a Tăr i i Romaneşti surprinde alăturarea

neslncerâ a nobilimii maghiare la actul lui Mlbal Viteazul: "

g u r i i . . . de o parte jura lui Mlbal Vodă, dar de al tă parte, de

toate păr ţ i le muneia în tot chipul, că doar s-ar mîntul, să nu

le f i e cralu un român, precum le ara" 8^. Nobilimea era deci ne-

r

mulţumită, cum remarcă ş l al te surse contemporane, de apartenen

ţa etnică românească a lu i Mlbal, de sentimentul de solidaritate

românească pe care 1-a generat ş i susţinut parţ ial acest domn

din neamul supuşilor. Stimino această mare solidaritate de jos

Mlbal Viteazul şl al săi au ajuns pentru nobilime simbolul mare'

l u i pericol românesc. Nobilimea a fost lezată şl de prezenţa afet

n ie l lar români în preajma voievodului, de daniile de moşii fă­

cute pe seama muntenilor şl în dauna unor partizani declaraţi

al Bathoreştllor, de numirea pîrcălabllor români în fruntea ce­

rn

u

I-

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 27: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

taţilor e tc . acesta dezavantaj apar încă mărunte, pe lingă Ba­

tes teamă care tulbura ginâurile şi strîngea rindurila nobilimii ,

anUEe primejdia românească, venită atic dinspre supuşii iobagi,

cit Şi dinspre noii s tapini . Sl l ta socială magbiarâ, cu o con­

ştiinţă a pretinsei sale superiorităţi , clădită pe o tradiţie

gultiseculară de p r i v i l e g i i , la care se adăugaseră cu vremea

orgolii etnice, se vede confruntată de această amplă sol idar i ­

tate românească, a t î t de masivă şi de neaşteptată din partea unul

popor dispreţuit şi desconsiderat. Beacţl l le acestea copleşite de

etnic nu ne mal par surprinzătoare la cumpăna veacurilor XVI ş i

IVI I , dacă le receptăm prin prisma a t î tor antecedente care le-au

pregătit şl din care am încercat, din perspectiva substratului

social-economic, să relevăm cîteva.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 28: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

- 52c -

1 F.P.Panalteacu, MUKOIS ncsaulul s l a l Săxlr. ,-;ra_gtra. în V 0 1 .

Bucureşti, 1947. p*81-Ioô.

2 E.Frodan, Iaafctrla în Transilvania in secolul s l XVI-lea. voi .

I - I 1 I , Bucureşti, Bditura academiei, 13°7-1968, passile*

3 P.P.Panaltescu^ Ofrstea tärereascä In Tara Bosâneescfi iipj-

dova. Oi'indulrcf. feudală. Bucureşti, Bdltura academiei, paasia

4 Sfc.Pascu, Yo le v ode t u..". Ti-jns 11 van la 1 f v o l . I I I , Clu^-Nspoca,

Bdltura Dacia, I966, p.266-287.

5 ïjBaïfcarlii, Vachl.e ins t i tu ţ i i juridic* din Transilvania.

£ . o ^ l b a i J J ^ - i ^ J i ^ ^ e p v « 3 t . u i i ECQàfl. Mud, 1934, p.08-69.

6 Ş.Pâpacostea, La fondation de la «alacbie e t de Ia lo iâ^v l^

et les So urna ins d«: Tra aa? Iva nie: une noe vel ie source. în

"Savue ro UBO Ina d'ttlatolre", 1978, XVII, nr.3, p. 396-397.

7 M.Holbaa, pUi erpaUP ş e ^ J A l ^ g o P i P ^ M i r a n . . . j ^ a S U & ^ A Ì È ,

X.III-XIV f Booaxeştl, Bdlture iu jdec ie i , 1981, p.245.

8 Sailagy S . , grdelrorsaeg tccteaete teklntet tel aivalSddsara»».

v o i . I , Pesta, I860, p . lo4 .

9 St.Pascu, Voievodatul . . . . I I I , p.264.

10 B.Luklnlcb, Dp.aUic.gr, ţa Valacborua In H->ngsrla I l l u s t r a l a

usque aü «naup 14oo, 3,)daoesta, 1941, p.64-65, nr.38.

1 1 St.Pascu ; Voievodatul . . . , I I I , p.264.

12 B.Luklnlcb, fBaülii«, p.23o-233, nr.188.

13 Docuaenta Romanlae Hlstoi-lcs. D„ Rela ţ i i latre ţ^rf-Lş jos jne .

I , p .96-99. nr.55 ( î n continuare D.S.H.. D . ) .

..Hclban, Mărturii asupra rolului cnesllor pa carile c'-; anil

BflflaJ în a doua .jumătate a secolului a l XIV-lea, în "Scu-

d i l şi irsterlale de Istorie medie", 1957, I I . p.4oS-415.

15 Hnrmnaakl, X/2, p.587i nr.488.

16 Ib,i,4em,, p.628, nr.525.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 29: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Constantinlu, Aspecte ala aentalnlni colectiv aâteac in » o *

jjpCatea medievală româneasca, în "Studii «1 materiale de

istorie medie", 1974, v o l . V I I , p.85-36.

22 Ibidem. p.29o.

22 I .Ulhalyl , Diplome maramureşene din secolul XIV al I V , Sighet,

19oo, p.143, nr.81; p.147, nr.83.

25 St.Pasca, Voievodatul I I I , p.293.

26 au rauMi .1 . W i , p.43, nr.75.

27 Ibidem. p.l6o-166, nr.294, 297» 3o5.

28 3t.Pascn, Voievodatul . . . , I I I , p.313.

29 L.Demény, Testele celor două înţelegeri încbelate în .1437 în­

tre Incu la t i , si nob i l i . , dună documentele originale. în

"Studii. Hevl3t6 de i s tor ie" , i960, X I I I , n r . l , p.9Ö.

Jo ùb..I.3râtianu, Les assemblées d'états et les Boumalns en Tran­

sylvanie T în "Revue des études roumaines", 1974, tom.XIII-OTV,

p.5o.

31 N.Iorga, Istoria rocànllor din Ardeal s i ungerla, v o l . I , Bucu­

reş t i , 1915, P.115. ;

32 HarmufajclT ï l / j , p.2o2, nr.167. A .Pakete Nagy, V.Kanéa, L.So-

lymosl, G.Irssagi, Koim-.gnta, ryisticorua In Hangar la rebelllua

anno KDXI/, Budapests, Bài sura Acadamlal, 1979, p.267, nr.2o2;

p.223-r226, nr.187; p.227-228, nr.186 (ultimul, daapra nobl l l -

Bea din comitatul Dgocsa).

33 D.Prodan, Iobăg ia . . . , I , p.165*

34 Si..Pascu, Voievodatul . . . . I I I , p.322.

Id St.Pascu, Voievodatul t I

1 9 M.Bolban, P j j cronica,..., p .

2 P D.R.H.. D, p.114-116, nr.7o.

2i St.Pascu, Voievodatul I I >

I I I , p.289.

P.254-25&.

I I I , p.280-281.

ft Hurmuzaki. 1/2, p.495-496, nr.4o8.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 30: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

35 S-Predau, I obăg i a . . . . I I , pausala.

36 N.Iorga, O P . c i t . , p.131«

37 Hur mutait, X V / l t p.275-276, nr.5oo.

38 Ibjdjm,. 39 St.Pascu, Yolevodmtal . . . . I H , p .313.

4e Hmauzakl. 17/1, p.524-525, or.959» BflmMfcl. H / 5 , p.4©5-

4o6 t nr.167.

41 IfaltUkl* H / 4 , p.430-433, nr.263.

42 Ibidem. U / 5 « p.2oó-2o7, nr.90.

43 Ibidem, p.227, nr .II5.

44 St.Pasca, Mişcări ţ j r « n « a M n r i l a i n i t » d« Intrarea lui Mlhy«

Yl t«azul în tra nail venia. în "Studii ş l materiale de Istorie

medie", 1956, I * p.129*

45 ikiàafi, P.132.

46 Ibidem, p.133*

47 Ibidem.

48 Ibidem.

49 IbJdSft, p.140-149.

50 St.Pasca, Voievodatul. . . • I I I , p.412. Ioan i .Pop , Statutul

ane»ling ADPUBI pa domeniile feudale din Transilvania în se­

colul a l XI7- lea r în vo l . "Civ i l i sa ţ i e medievali ş l moderni

românească. Stadii i s t e r ice" , sab red.NJtdrola, i.Hăduţlu,

P.Teodor, Cluj.Napoca, Idltura Dacia, 1985, p . lo2- lo3 .

51 C.Glorescu, BfcttUJ, flf Ifitpgle socială.. Vggblffieş ruKâfllflî. io

Sara Românească sl legătura Iu l Mlbal 7ţ teazol . Despre ro-

mânl. Deerore bo ie r i , ed i ţ ie e I I -a de C.C.Glnrescu, Bucureşti.

I943, p.293-313.

52 loan À .Pop, Mărturii documentara privind adunările cnazlale

ca Ins t i tu ţ i i romaneşti din « r m u i t l M i i l m In veacurll» ZIY-XT.

in "Beviate de I s to r i e" , 1981, 34, nr.11, passim.

53 Ibldu, p.2i»7-21o8.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 31: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

Llfinalyi, ojasifc., P.64, nr.35.

gt.Paeoo, Voievodatul..., p.415*416.

itj).Buau, un formular al cancelaria! regala din epoca l o i

Kpej de Hunedoara, pentru nobi l i i români din Transilvania,

£5 "Acta Musai Napocensis", I983, X I , p.155-170.

C.Feneşan, Dpcijpşnţe medievala, battitene (1440-16,53), Timi­

şoara, Sdltura Facla, 198I, p.39, nr.2.

.j.KRuau, £E J L£Ü. , p.136, 158.

jjirb.Naţ.Magblara, D1.29494, D1.29495.

jffijfitorl străini despre ta r i le române. v o l . I , îngr i j i t da

K.Bolban, Bucureşti, Sdltura ş t i i n ţ i f i c ă , 1968, p.472.

Ì Ì . Ì . R U S U , fipjifiü., p.166-167.

.:I.Pat£ki, Pocenlol Hunedoara la începutul secolului a l XVI-

]fn. Studiu si documente, Bucureşti, Sdltura Academiei, 1973

p.166.

iJIbJLàflfi, p.128-129.

»IbiaejB, p. I94-I95.

SUiiăfim, p. 192-193.

filoar. A .Pop, încercări de Imixtiune în Tara Haţegului în vea­

cul al XV-lea. în "Anuarul Institutului da is torie şl axbeo-

logie Cluj.Napoca", 1982, XXV, p.39-52.

FL.Veress, Fontes rerum Transylvaniearum, v o l . I I I , Budapesta,

191?, p .64. S t . te teş , Bclgrărl rocànestl din Traasllvanla în

secolele XIII-XX. ad.a H - a , Bucureşti, Sdltura ş t i in ţ i f i că

şl enciclopedică, 1977, P*19«

BBurtiusakl, 1 / 1 , p.45o, nr.538.

•Io...; A.Pop, Din r e l a ţ i i l e Tării Haţegului cu Tara Românească

Ia. veacul al XV-lea sl la începutul veacului a l XYI- lea . în

Revista de I s to r ie" , 1965, toc 38, n r . l , p.82-83$ A.i.Rusu,

Ics:. A.Pop, Fapllla nobiliară românească Arca din Tara Hata-

M l i l Csfîrsltul sec.XV-începutul sec .XVI) . în "Acta Kusel

Kapoceasis", I984, XXI, p.219.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Page 32: Pop Ioan Aurel-Solidaritati medievale romanesti-1988.pdf

- 524 -

70 loan i .Pop, Din i s t i l l o p.8>r84.

71 M.Neagoe, Problema unităţi i Tarilor Bomâne In secolul

XVI-loa r în "Baviata arhivelor", 1975, 52, vol .38, nr.4,

p.432. Călători s t r ă i n i . . . . v o l . I I I , p.?8.

72 I.Crăolun, Cronicarul Szamoslc5z< gj Tnni.nmărlle Iul prl yj .

toara ia naflal ÜL5fifelfiBfil, c i o j , 192s, P.41^+2. 73 Pl.Constantlnlu, De la Mlbal Viteazul la fanariot!» oh H . T

va ţ l l asupra p o l i t i c i i externe româneşti. în "Studii şl na.

tarlale da Istorie medie", 1975, V I I I , p . l o2 .

74 Ibidem. p.lo3.

75 D,Prodan, Iobăg ia . . . . I I , p.321-322.

76 I.I.Boaau, Daniel din Zlastl (Un aderent hunedorean al lq l

jttLml VltflflZUl), £* "ipulum", 1976, XIV, p.161.

77 IkldflB, p.162-163. Textul ae află ş l în lucr. Mlhal Viteazul

în conştiinţa europeană, v o l . I I , Bucureşti, Bdltura Jcademlel

1983, P.175. 78 I.I.Busau, O P . c i t . . p.169.

79 ihlASM, P.172.

80 I.Crăciun, O P . c i t . , p . l j l .

81 K.Iorga, sslm&XH. , p.214.

82mI.Crăclon, op .c i t . , p .41, 179«

83 Gb.I.Brătlanu, Orlelnas e t formation de l 'unita roumaine, Bu

curasti, 1943, p.157.

84 P.P.Panaltescu, Unificarea po l i t i că a Ţărilor Româr.e în epoca j

feudală. în vol."Studii privind unirea Principatelor", Bucu­

r e ş t i , i960, p .72.

85 IMdfiJt, p.69.

86 D.Prodan, Snpplex Llbellna Valachorum. p.110-118 (capi tolul

"Momentul Mlbal Vi teazu l" ) .

BCU Cluj / Central University Library Cluj