Introducere - Agentia pentru Protectia Mediuluiapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/StudiuEA.pdf · asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro

EA/127/2014 Schit ortodox, sat Ardeu, com. Balsa, jud. Hunedoara

Hârtie reciclată

1

Introducere

Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial alrealizării unui Schit ortodox, pe teritoriul administrativ al comunei Balşa, jud. Hunedoara.

Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale învigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii Mediului 256/2006 republicatǎ cucompletǎrile aferente, a Legii Apelor 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr.107/1996 precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.

La realizarea prezentului raport s-a mai ţinut cont de următoarele documente dezvoltate încadrul proiectului Phare 2000 Asistenţă tehnică pentru asigurarea conformării cu Directivele privindEvaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului; Manualul EIA1; Ghid metodologic pentru includerea consideraţiilor de biodiversitate în procedura de

evaluare a impactului asupra mediului; Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitat Directive

92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002Au fost luate în considerare şi prevederile Directivelor europene "Păsări", 92/43 "Habitate" (din

perspectiva propunerii includerii zonei în reţeaua naţională Natura 2000).In mod particular au fost incluse consideraţii privind aspectele specifice legate de dezvoltarea

infrastructurii, desprinse din: Ghidul european COST341 Habitat Fragmentation due to Transportation

Infrastructure – Wildlife and Traffic – A European Handbook for Identifying Conflicts andDesigning Solutions;

Ghidul Mobility for humans-effective ways forward, Conference Europeene desDirecteurs des Routes, Oct. 2011.

De asemenea au fost parcurse şi aspecte relevante ce se desprind din Ghidul privindevaluarea de mediu pentru planuri şi programe în domeniul transporturilor, elaborat în cadrulprogramului PHARE 2004, beneficiar: Miniesterul Mmediului şi Dezvoltării Durabile, precum şi Ghidulde recomandări cu privire la integrarea schimbărilor climatice şi a biodiversităţii în evaluareaimpactului asupra mediului, preluat prin ttraducere prin serviciul Europe Direct al Uniunii Europene,ca produs al Contractului de studiu 07.0307/2010/580136/ETU/A3.

Evaluarea adecvatǎ s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducereaconsecinţelor negative ale activitǎţilor antropice asupra reţelei Natura 2000 ce transpune obiectiveleDirectivelor europene 92/43 „Habitate”, respectiv 79/409 „Pǎsǎri”.

Evaluarea adecvatǎ nu este o cercetare ştiinţifică exhaustivă prin care să se realizeze osinteză cu caracter monografic a tuturor atributelor legate de factorii de mediu din zona ţintă.Evaluarea adecvatǎ este definitǎ în Legea Mediului completatǎ prin OUG 195/2005 (art.2 pct. 301) cafiind: procesul menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservareşi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative,principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legatură directă cu sau nu estenecesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar puteaafecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte”

1 apmct.anpm.ro/docfiles/view/7570



Hârtie reciclată

2

De asemenea, în documentele intitulate:- Managing Natura 2000 Sites - The provisions of Article 6 of the Habitats Directive

92/43/EEC2;- Methodological guidance on the provisions of Article 6(3) and (4) of the Habitats

Directive 92/43/EEC3;, se insistǎ asupra parcurgerii acestei etape de evaluare prin abordarea impactului potenţial

(previzionat) al proiectului asupra elementelor criteriu (specii/habitate) ce au stat la baza desemnǎriisitului în cauzǎ.

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fostconceput) şi o serie de efecte indirecte care trebuiesc gestionate în scopul conformării cureglementările pe linie de protecţie a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelordeterminate răspunde şi unor principii ce stau la baza legislaţiei de protecţie a mediului:

iniţierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite; evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor şi posibilităţilor privind alegerea tehnologiei

optime;Astfel în mod distinct faţă de evaluarea impactului asupra mediului, ce s-a conturat ca un

instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului într-oabordare mai largă şi mai generală, datorate activităţilor antropice preconizate (proiectate), reflectândo abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile, evaluareaadecvată rămâne centrată pe elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului în cauză.Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor dedezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.

Acest tip de documentaţii (evaluare adecvată) rămân de dată recentă, în timp ce pentruEvaluările de impact asupra mediului s-a conturat un sistem de elaborare încǎ din anii 19794. In anul1991 UNECE (United Nations Economic Commission for Europe) a conchis asupra faptului cǎ estevorba de o evaluare a impactului unei activitǎţi planificate asupra mediului. De-a lungul timpului s-aconcretizat faptul cǎ EIA reprezintǎ un proces de analizǎ a impactului potenţial al unui proiect asuprafactorilor de mediu. Ghidul EIM5 defineşte EIM ca o procedurǎ prin care se evaluează impactulasupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate saueliminate, dacă este posibil. EIM reprezintă un proces organizat de culegere a informaţiilor utilizatepentru a identifica şi înţelege efectele proiectelor propuse asupra mediului înconjurator (aer, apă, sol,faună, vegetaţie etc.) cât şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate.

Evaluarea impactului asupra mediului este definitǎ în Legea Mediului completatǎ prin OUG195/2005 (art.2 pct. 31) ca fiind un „proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functiede fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice,cumulative, principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului”,

2 European Communities, 2000, Luxemburg: Office for Official Publications of the European Communitities;

3 Impact Assessment Unit: School of Planning, Oxford Brookes Univ., Luxemburg: Office for OfficialPublications of the European Communitities4 Munn: prin nevoia de a identifica şi previziona un impact asupra mediului, sǎnǎtǎţii umane şi bunadesfǎşurare a propunerilor legislative, politicilor, programelor, proiectelor şi procedurilor operaţionale şi dea interpreta şi comunica informaţiki asupra acestui impact [Glasson, J., Therivel, R., Chadwick (2005):Introduction to Environmental Impact Assessment, 3rd. Eds. Routledge Eds: Taylor & Francis Group,London & New York.5 Participarea Publicului la Procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului - Asistenţǎ tehnicǎ pt.asigurarea conformǎrii cu prevederile Directivelor de Evaluare a Impactului asupra Mediuluihttp://www.anpm.ro/Files/EIA_ghid_200710303743768.pdf



Hârtie reciclată

3

existând în acest sens obligativitatea ca în conformitate cu OM 135/2010, (Anexa privindMetodologia de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; art.16 alin.4) Raportul privind impactul asupra mediului sǎ respecte conţinutul-cadru prevăzut înghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului.

Documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului conţine6 şi dezvoltă concluziile7

studiului de Evaluarea Adecvatǎ8 impusǎ de procedura legalǎ în vigoare9, atunci când procedura EIAeste parcursă.

Evaluarea adecvatǎ, este documentul în mǎsurǎ a stabili eventualul impact negativ asupraelementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului. In acest sens, se insistǎ asupra faptului cǎexistă o concentrare asupra elementelor criteriu (habitate/specii) ce au stat la baza desemnǎriisiturilor Natura 2000 ţintă10.

Conform prevederilor legale în vigoare, noţiunea de impact negativ semnificativ trebuiedeterminată în relaţie cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumităarie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă acelaşi efect pentru un alt tip de arienaturală protejată de interes comunitar. Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nunumai din trǎsǎturile planului sau proiectului localizate în interiorul unei arii naturale protejate deinteres comunitar, dar şi din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

De aceea, fiecare evaluare este un caz individual trebuind tratată în funcţie de obiectivele deconservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar şi de caracteristicile planului sauproiectului.

6 Conform Legii 49/2011 de aprobare a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, art. 28 alin 47 Conform prevederilor OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactuluiasupra mediului pentru proiecte publice şi private, art. 16, alin 48 Conform OUG 195/2005 – Legea mediului, cu completările ulterioare, republicată: art. 301. evaluare adecvatareprezintă procesul menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de obiectivele de conservare siin conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale sisecundare ale oricarui plan ori proiect, care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentrumanagementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativaria, in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte9 Conform OUG 195/2005 – Legea mediului, cu completările şi republicările ulterioare, art. 52, alin 1, respectiv Legea49/2011, art. 28 alin 2.10 OUG 195/2005 cu completările ulterioare, republicată, art. 52 alin 5: „[...]ţinându-se cont de obiectivele deconservare a acesteia [...]”; Legea 49/2011, art. 28 alin 2. „[...]avându-se în vedere obiectivele de conservare aacesteia”; prevederile generale desprinse din OM 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluareaadecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar



Hârtie reciclată

4

Cap.1. Informaţii generale

1.1. Informaţii despre titularul proiectului

Parohia Ortodoxă Voia, judeţul HunedoaraAdresa: Balşa, str. PrincipalăTelefon: 0729705622

Proiectant:SC Albonti Arhitecţii SRLAdresa: Cluj - Napoca, str. Tăşnad nr. 20, jud. Cluj

1.2. Informaţii despre autorul documentaţiilor

Autorul prezentei documentaţii tehnice este:SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRLSediul firmei: Str. Branului nr. 5, Cluj-Napoca, RomaniaAdresă de corespondenţă: Str. Petofi S. 13/5, Cluj-NapocaInregistrare în Registrul Comerţului Cluj: J12/1014/2001Cod fiscal: RO 14054736Reprezentată prin Dr. Sergiu MIHUŢ în calitate de AdministratorPersoană de contact: Dr. Sergiu MIHUŢTel./Fax: 0264-410 071Mobil: 0744-826 619www.studiidemediu.ro, [email protected]

Obiectul principal de activitate al USI constă în Activităţi de consultare pentru afaceri şimanagement, având însă ca obiecte secundare şi Studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale.

In activitatea sa USI se bucură de colaborarea cu un puternic corp de experţi în domeniul cu oînaltă pregătire profesională în ştiinţe naturale şi o vastă experienţă, în activităţi de proiectarea,promovarea şi managementul unor proiecte specifice.

Din anul 2007, ca urmare a expertizei dobândite şi a experienţei acumulate, USI a fost atestatăde Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile ca persoană juridică în măsură să elaboreze Studii deevaluare a impactului asupra mediului, resectiv Bilanţuri de mediu.

Incepând cu data de 13.04.2010, USI a fost înscrisǎ în Registrul Naţional al Elaboratorilor deStudii pentru Protecţia Mediului, la poziţia 188, fiindu-i conferitǎ expertiza pentru elaborarea:Raporturilor de mediu, Raporturilor privind impactul asupra mediului, Bilanţurilor de mediu,Raporturilor de amplasament şi a Evaluărilor adecvate.

Prezenta documentaţie a fost elaborată în cadrul unui colectiv compus din:- Dr. biol./jur. Sergiu MIHUŢ (coordonator);- specialist ingineria mediului Raluca DRĂGAN;



Hârtie reciclată

5

- biol./agron. Liana MIHUŢ;- ing. geol. Adrian MUREŞAN;- ing. Luminiţa POPA;- specialist ştiinţa mediului Carmen ROŞCACa o recunoaştere a expertizei şi profesionalismului, USI, începând cu anul 2010, a beneficiat

de Certificarea ISO:9001, respectiv ISO:14001 prin Sistemul de Management al Calităţii.

1.3. Denumirea proiectului

Schit ortodox, sat Ardeucom. Balşa, jud. Hunedoara

1.4. Oportunitatea şi necesitatea proiectului. Obiectivele proiectului. Premise.Construirea schitului ortodox este una din prioritǎţile comunitǎţilor locale, ca element central de

dezvoltare socio-culturală.Pentru zona studiatǎ, un element central al dezvoltǎrii economice rǎmâne şi promovarea

practicilor turistice, prin edificarea unor astfel de construcţii dezvoltându-se premizele atragerii de onouă categorie de tuişti (laici).

Din punct de vedere a protecţiei mediului, realizarea schitului conduce la o scǎdere a presiuniiasupra factorilor de mediu prin:

dirijarea afluxului de turiştii spre spaţiile special amenajete pentru aceşti, astfel impactulasupra zonelor adiacente scăzând;

eliminarea depozitǎrilor necontrolate de deşeuri şi limitarea împrǎştierii acestora de-alungul cǎilor de acces prin organizarea de puncte de colectare a deşeurilor;

Odatǎ cu eliminarea unor efecte cu impact negativ asupra factorilor de mediu, datoritǎ cucreşterea vitezei de circulaţie, este admisǎ inducerea unor efecte asociate cum sunt:

ocuparea unor suprafeţe natuarle şi seminaturale cu construcţii şi căi de acces; creşterea nivelului de zgomot asociat activităţilor zilnice religioase a schitului;Pentru aceste efecte negative sunt propuse mǎsuri de diminuare a impactului menite a

contrabalansa efectele negative induse mediului.In ceea ce privesc obiectivele proiectului, au fost identificate categorii de ordin general,

respectiv de ordin specific.Obiectivele generale ale proiectului constau în asigurarea accesului comunitǎţilor locale la

serviciile religioase şi garantarea egalitǎţii de şanse prin eliminarea disparitǎţilor dintre mediul rural şicel urban.

In ceea ce privesc obiectivele specifice, se creazǎ premisele unei dezvoltǎri socio-culturale(religioase) a comunitǎţilor locale din zonǎ (chiar şi în condiţiile considerării acestui proiect punctualvizând realizarea unui schit), fiind iniţiate demersurile pentru creşterea afluxului de turişti, stimulareaactivitǎţilor din sfera agriculturii (cu relevanţă particulară pentru comunitatea locală), dar şi serviciilorconexe şi o mai bunǎ permeabilitate a produselor locale pe pieţele regionale.

1.5. Obiectul proiectului. Domeniul de evaluare acoperitObiectul proiectului analizat constă în etapa de edificare a unui schit ortodox, suprafaţa

deţinută de beneficiar este de 13565 mp, din care 625 mp teren aferent bisericii, 3355 mp terenaferent construcţiilor anexe, 2650mp teren aferent drumului de acces şi 9178mp spaţii verzi.



Hârtie reciclată

6

Plan de încadrare



Hârtie reciclată

7

Suprapunerea desfăşurării schitului propuspropus, cu planul de tragere 1:25.000, ediţie 1954

Reglementări urbanistice

Luând în considerare premisele de valorizare turistică a zonei, dar şi modernizarea practiciloragricole, este de aşteptat o creştere a valorilor de turişti, impunându-se astfel un plan demanagement a turismului în zonă.

1.6. Descrierea proiectuluiCondiţiile iniţiale privind, precum şi situaţia proiectată au făcut obiectul documentaţiilor tehnice

realizate de SC Albonti Arhitecţii SRL, Cluj – Napoca, jud. Cluj.



Hârtie reciclată

8

a. Lucrări de organizare de şantierNatura lucrărilor presupune localizarea organizărilor de şantier în interiorul proprietăţii deţinută

de beneficiar.Lucrările de organizare de şantier vor presupune asigurarea unui acces sumar spre zona de

realizare a investiţiei prin consolidarea căilor de acces existente (drumuri vicinale de pǎmânt) şiasigurarea unei platforme (aşternere strat de piatră spartă de carieră).

In incinta platformei destinate organizǎrii de şantier se vor amplasa containere modulare dinoţel (ce vor servi ca birou, vestiar, etc.), respectiv toalete ecologice cu bazin vidanjabil tratat chimic.

Datǎ fiind extinderea redusǎ a şantierului, nu este prevǎzutǎ a se amplasa o staţie mobilǎ dealimentare cu carburanţi sau depozite de materiale.

Pentru preluarea apelor pluviale din zona organizării de şantier se va realiza un polder de micidimensiuni, cu funcţie desnisipatoare şi descărcare treptată.

In cazul în care se vor impune organizări de şantier speciale, acestea vor fi avizate conform înfuncţie de complexitatea acestora.

b. Descrierea etapei de punere în operă a construcţiilorIn plan lucrarile de realizare a investiţiei constau în turnarea fundaţiilor continue de beton,

realizarea construcţiilor şi a învelitoarelor şarpante.c. Inchiderea obiectivuluiLa terminarea activităţii de punere în operǎ se vor efectua lucrări de închidere a perimetrului

destinat organizǎrii de şantier în scopul revenirii la condiţiile de mediu iniţiale, constând în: evacuarea utilajelor şi echipamentelor; evacuarea şi depozitarea corespunzătoare a eventualelor deşeuri; readucerea la starea iniţialǎ a perimetrelor afectateDurata de viaţǎ a schitului proiectat este nelimitatǎ în timp, structura şi parametrii acestuia

urmând a fi în permanenţǎ corectate (lucrǎri de întreţinere) şi putând face obiectul unor lucrǎriulterioare de modernizare sau extindere ce se vor supune algoritmilor tehnico-administrativi privindconformarea pe linie de mediu.

In cazul unei probabile dezafectǎri a schitului propus a se realiza, se vor asuma mǎsuri dereconstrucţie ecologicǎ şi re-integrare în circuitele naturale a perimetrelor afectate, în baza unordocumentaţii de specialitate (cu eventuala parcurgere a etapelor unui Bilanţ de mediu)

1.7. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi deproiect

Factorii de mediu urmează a fi impactaţi pe perioada de punere în operă a obiectivelor,estimată la maximum 24 de luni.

Durata de exploatare a schitului nu este limitatǎ în timp, fiind avute însǎ în vedere lucrǎri deîntreţinere, reabilitare şi modernizare ulterioare.

Pentru minimizarea mărimii impactului, lucrările specifice vor fi însoţite de măsuri de diminuarea impactului.

Lucrările de reconstrucţie ecologică şi de integrare în peisaj, ce urmează a se implementa voravea ca obiectiv nu numai refacerea factorilor de mediu afectaţi de către proiect, ci şi atenuarea unorefecte ale impactului anterior.

Atacarea lucrărilor în etape, conform propunerii de proiect, va genera un impact relativ limitat lazonele de lucru concentrate în jurul locaţiilor principalelor obiective schit, parcare, alei, chilii.

Condiţiile specifice de lucru în zone strâmte, desfăşurarea şantierelor pe suprafeţe restrânse,lucrările limitate de terasamente, excavaţii, construcţii, etc., face posibilă intervenţia unui număr micde utilaje, de capacitate mică şi medie (buldoexcavatoare cu roţi pe cauciuc, excavatoare medii,



Hârtie reciclată

9

autobasculante, etc.). Astfel, efectele generatoare de impact rămân relativ limitate. Zgomotul,vibraţiile şi emisiile de gaze de eşapament vor fi scazute, producerea lor fiind discontinuă, peperioade de timp reduse.

Volumul excavaţiilor redus rǎmâne redus, materialul rezultat urmǎnd a fi utilizat pentruumplerea concavitǎţilor.

Nu se vor îndepărta arbori şi nu se vor executa defrişări, proiectul urmând a se desfǎşura peproprietatea deţinut de beneficiar.

Pe perioada funcţionării (utilizǎrii) schitului, zgomotul şi vibraţiile produse asociate desfăşurăriiactivitiţilor liturgice rămân la un nivel redus, doar pe perioada desfăşurării acestora.

Din punctul de vedere al poluării sonore, zgomotul pe perioada execuţiei nu va depăşi, ladistanţa de siguranţă faţă de limita fronturilor de lucru (min. 50m), pragul de 50Db, încadrându-se înlimitele admise pentru localităţi. In mod excepţional se vor înregistra depăşiri acolo unde se vor utilizamai multe utilaje concomitent.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele de excavare, încărcare şi transport şiutilajele instalaţiilor de montaj (macarale).

Nivelul de zgomot produs de buldoexcavator este de 80 dB (A), iar cel produs deautobasculanta cu motor Diesel este de 70 dB (A). Acest tip de zgomot are caracter de joasă frecvenţăşi nu afectează mediul înconjurător şi personalul din incintă.

Nivelul de zgomot generat de un utilaj greu (automacara, excavator greu) este de cca. 90 dB,caracterul zgomotului fiind de asemenea de joasă frecvenţă.

În situaţia în care în zona fronturilor de lucru funcţionează simultan mai multe utilaje, nivelul dezgomot se calculează cu relaţia:

LMD = 10 x log (1070/10 + 1080/10 + 1090/10) = 90,4 dB (A)

Nivelul de zgomot calculat la limita frontului de lucru (aproximativ 20 m) este următorul:

201log20 MDMD LL = 64,4 dB (A)

În conformitate cu prevederile STAS 10009/88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot lalimita frontului de lucru este de 65 dB (A), valoare mai mare decât valoarea nivelului de zgomotcalculat la limita incintei de 64,4 dB (A).

In proximitatea principalelor fronturi de lucru nu există zone de locuitre astfel că nu se impunerealizarea unui calcul al nivelelor de zgomot la limita unor aşezări. Pentru lucrările din zonelesensibile, se va conveni un program de lucru alături de comunităţile locale, după caz, în scopulminimizării presiunii (exprimate prin nivele de stres acustic asupra populaţiei locale).

Se observă că zgomotul produs în incinta şantierelor nu sunt în măsură a afecta aşezărileomeneşti, personalul implicat în realizarea modernizǎrilor, etc., zgomotul produs situându-se multsub pragul limitei admise.

Vibraţiile produse vor apărea doar local şi temporar, pe perioada de execuţie, impactulacestora rămânând nesemnificativ. De asemnea pe perioada funcţionării, nivelul vibraţiilor rămânemult diminuat de soluţiile constructive şi inginereşti aplicate, de tehnicitatea înaltă a echipamentelor.



Hârtie reciclată

10

Cap. 2 Condiţii iniţiale

2.1. Aspecte juridice

La baza demarării investiţiei au stat Certificatele de urbanism conforme, anexatedocumentaţiei.

Perimetrul vizat de realizarea investiţiei se regăseşte inclus în siturile:- ROSCI0029 Cheile Glodului;- ROSPA0132 Munţii Metaliferi;Ca urmare, în etapa de obţinere a autorizaţiei de construire, prin adresa depusă de titular la

APM Hunedoara, s-a decis parcurgerea etapei de evaluare adecvată.

2.2. Situaţie juridică

Situaţia juridică a terenurilor este reglementată prin certificatele de urbanism conforme,imobilul este situat în extravilan, proprietate privată, folosinţa actuală teren arabil.

2.3. Geografie şi aspecte de biogeografie

La nivelul României se întrepătrund numeroase limite de răspândire ale arealelor unor plante şianimale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, România se plasează şi la interferenţa unorimportante domenii biogeografice, fiind evidentă o regionare netă în cadrul căreia Carpaţii joacă unrol esenţial.

Principalele domenii biogeografice europene întâlnite la nivelul ţării noastre sunt: DomeniulPannonic (în vestul ţării, Câmpia de Vest), Domeniul Continental, ce coboară de-a lungul ArculuiCarpatic, dinspre latitudini înalte, reprezentând importantă cale de pătrundere a elementelorsiberiene în Europa, Domeniul Stepelor Ucrainene, în zona de nord-est şi est a ţării şi DomeniulPontic (Dobrogea şi o parte din sudul ţării) [European Environment Agency, Europe’s Environment,1995].

Ulterior, regionarea biogeografică a fost completată fiind acceptată la ora actuală şi o eco-regionare la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene, care îmbină atât elemente bio-geograficecât şi caracteristici particulare ecologice decelabile la nivel continental.

Taiga vest eurasiatică

AtlanticZona muntoasă central-europeanăBorenomoral

Continental

Stepa pontică

PanonianZonă muntoasă Balcanică



Hârtie reciclată

11

Domeniile biogeografice Europene

La nivelul României sunt decelabile 5 astfel de eco-regiuni: Continentală, Alpină, Stepică,Panonică şi Pontică. Astfel, România cu 5 astfel de eco-regiuni, este Statul Membru cu cea mai marediversitate eco-regională.

Repartiţia celor 5 ecoregiuni europene de la nivelul României în versiunea acceptatǎ de MMDD (OM776/2007). Cu sǎgeatǎ roşie este marcatǎ poziţia proiectului.

[dupǎ, Török, Z. – GIS used for delimiting the Eurpoean biogeographical regions from Romania 2008]

Din punct de vedere al încadrării în eco-regiunile europene, proiectul se regăseşte în regiuneaAlpină.

Zona studiată se regăseşte sub influenţa sistemului climatic al Munţilor Apuseni. Din punct devedere climatic, zona se situează sub influenţa unui regim climatic de munte, cu temperaturi mediianuale cuprinse intre 2-4 grade C. Precipitaţiile sunt abundente (800-1200 mm) şi chiar peste acestevalori în zonele altitudinale mai înalte, stimulate şi de aportul maselor de aer vestic (influenţeoceanice).

Aflorimentele de calcar, au permis apariţia unor chei desfăşurate de la SV spre NE (CheileGlodului, Cheile Cibului, Cheile Măzii), întreaga zonă creind astfel premisele instalării unui regimmicroclimatic mai blând, marcat de inversiuni termice trădate de faciesul arboretelor, care deşidominate de fag (Fagus sylvatica), permit pătrunderea speciilor de gorun (Quercus petrea) şi chiarstejar (Q. robur).



Hârtie reciclată

12

Cap. 3 Impactul potenţial

In conformitate cu prevederile legale (a se vedea şi aspectele cuprinse în Introducere)Evaluarea adecvatǎ are drept obiect evidenţierea efectelor cu potenţial negativ ce ar putea sǎ aparǎasupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000 previzionate a apǎreaîn urma implementǎrii unui Plan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a situluiţintǎ, prin afectarea negativǎ a elementelor de florǎ, faunǎ, sau a habitatelor, conducând la apariţiaunor disfuncţionalitǎţi bio-ecocenotioce sau la efecte disruptive asupra reţelei Natura 2000.

In baza analizei demarate prin proiectul The implementation of EU Nature ConservationLegislation in Romania11, a fost întocmită o hartă de relevanţă pe grupe taxonomice, a zonelor undes-ar impune desemnarea de situri Natura 2000.

Harta de relevanţă a siturilor Natura 2000 în România pe grupe taxonomice(după, The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA, Ameco, EVD project:

PPA03/RM/7/5)

Iniţial, pentru această zonă au fost identificate identificate grupele taxonomice mamifere(inclusiv chiroptere), şi insecte în baza cărora să fie propuse situri Natura 2000. Cu toate acestea, înetapa de desemnare a siturilor, au fost considerate ca elemente criteriu speciile de păsări (fiinddesemnat ROSPA0132) ca element dominant de protecţie. Din propunerea de desemnare a situluiROSCI0029 lipsesc speciile de mamifere (altele decât chiropterele), speciile de nevertebrate (inclusiv

11 PPA03/RM/7/5, 2004-2005: implementat de Ministerul Mediului şi Apelor - România, sub coordonareaAMECO Environmental Sciences – Olanda şi finanţat de Guvernul Olandei, EVD



Hârtie reciclată

13

insectele), fiind însă considerate 2 specii (extrem de comune) de amfibieni (Bombina variegata şiTriturus vulgaris ampelensis), la care se adaugă o specie de plantă (Iris aphylla ssp. hungarica).

3.1. Date privind aria naturală protejate de interes comunitarDate fiind informaţiile precare asupra zonei, la baza analizei a stat Formularul standard de

desemnare a sitului ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii, ce rămâne cea mai actualǎ sursǎde informaţii.

3.1.2. ROSCI0029I. SuprafaţaSuprafaţa sitului este de 735 ha, întinzându-se pe suprafaţa judeţului Hunedoara.Energia de relief a acestui sit este importantă, de aproximativ 530m, cuprinsă fiind între

altitudinea minimǎ de 317 – respectiv – 842m. Substratele calcaroase, prin morfologia de eroziunecontribuie de asemenea la crearea unui peisaj abrupt, accidentat, particulare fiind cele trei zone dechei ce sunt anvelopate de acest sit.

II. Tipuri de ecosistemeIn perimetrul sitului se regǎsesc predominant formaţiuni nemorale (conform Formularului

standard – secţiunea 4.1. procentul ocupat de formaţiunile nemorale este de 64%), aparţinândetajului de vegetaţie de altitudine medie (ecosisteme de pǎduri de foioase) şi mare (amestecuri şipăduri de răşinoase), însă în proporţie mai redusă, ca urmare şi a influenţelor microclimaticeimprimate de substratul calcaros.

Chiar dacǎ nu au fost menţionate în cadrul Formularului standard Natura 2000, în cadrul situluiapar pe perimetre (restrânse) de biomuri antropizate şi/sau puternic impactate de tipul drumurilor(cǎilor de acces structurate şi nestructurate), exploatǎri de tipul carierelor (spre limita estică), zonede locuire (gospodării aparţinând satului Ardeu), culturi agricole sau pajişti secundare, utilizate capăşuni sau fânaţe, etc.

In perimetrul ţintă apar predominant ecosisteme de tip eremial - pajişti secundare utilizate capăşuni şi fânaţe, la care se adaugă parcele (grădini) cultivate şi livezi, unele abandonate, habitateantropizate (zone de locuire, cǎi de acces).

Implementarea proiectului (etapa de construcţie) presupune afectarea unor habitate în partedegradate, secundare, cu vegetaţie ruderalizată, fără a fi afectate habitate într-un facies naturalprimar.

III. Tipuri de habitateIn perimetrul de implementare al proiectului nu au fost identificate populaţii semnificative de

specii de floră sau faună strict asociate unor habitate particulare, cu valoare conservativă, sau curelevanţă deosebită bio-ecocenotică, specii rare, etc. aparţinând habitatelor criteriu ce au stat la bazadesemnării sitului ROSCI0029 altor habitate de interes conservativ, aşa cum au fost acesteadescrise în Manuale de referinţă pentru descrierea habitatelor (a se vedea secţiunea 3.4.1. Studiulhabitatelor şi a covorului vegetal).

Conform Formularului standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI0029, estemenţionatǎ prezenţa unui numǎr de 3 tipuri de, prezentate sintetic mai jos:

- 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;- 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis);- 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

IV. Specii criteriuDesemnarea sitului ROSCI0029 s-a fǎcut în baza unui numǎr de 7 de specii criteriu, dupǎ cum

urmeazǎ:



Hârtie reciclată

14

Specii de mamifere1324 Myotis myotis1310 Miniopterus schreibersi1303 Rhinolophus hipposideros1304 Rhinolophus ferrumequinumSpecii de amfibieni şi reptile1193 Bombina variegata4008 Triturus vulgaris ampelensisSpecii de plante4097 Iris aphylla ssp. hungarica

3.1.3. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor deinteres comunitar menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Pentru certificarea prezenţei habitatelor de interes conservativ, s-a pornit de la studiul covoruluivegetal, stabilirea asociaţiilor de vegetaţie şi stabilirea corespondenţelor acestora cu tipurile saustările de tranziţie ale categoriilor de habitate.

La realizarea corespondenţelor dintre asociaţiile de vegetaţie, tipurile de habitate naţionale şicele comunitare de interes conservativ se vor utiliza manualele uzuale de interpretare:

- *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env.- Doniţă, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnică Silvică,

Bucureşti- Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România”, Risoprint, Cluj-NapocaAşa cum se arată în mod explicit în lucrările de specialitate „Simpla prezenţă a unor specii de

plante, indicate în Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizareaşi identificarea unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenţa în teren a habitatelorcorespunzătoare. În general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bineconturate, a căror sinecologie reflectă condiţiile abiotice ale habitatului respectiv.”12

Aşadar, stabilirea prezenţei habitatelor (sau cel puţin a stărilor tranzitorii ale acestora) estecertificată de prezenţa în ansamblul său a asociaţiilor componente de vegetaţiei, ce trebuie săprezinte stabilitate şi funcţionalitate, în timp ce prezenţa disparată a unor elemente floristice nu esteîn măsură a confirma prezenţa tipului respectiv de habitat.

Intr-o primă fază a fost realizată o analiză a habitatelor criteriu, în baza atributelor de definire aacestora, în vederea stabilirii elementelor de referinţă şi raportare la momentul realizării studiilor deteren.

9110 Pǎduri de fag de tip Luzulo-FagetumAcest tip de habitat este unul generos, ce include atât pǎduri pure de fag, cât şi amestecuri de

fag cu brad sau fag cu molid, toate însǎ având ca şi caracteristicǎ comunǎ prezenţa unui strat ierbosdominat de specii acidofile, caracterizat de prezenţa speciilor Luzula luzuloides, Polytrichumformosum, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus. Astfel în clasificareaHabitatelor Palearctice13, acestei categorii de habitat îi corespund 18 tipuri de habitate.

12 Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”,Risoprint, Cluj-Napoca (pg. 9)13 Devillers, P., Devillers-Terschuren, J.: (1997) “A classification of Palearctic Habitats”. Nature andEnvironment, no. 78. Strasbourg, Council of Europe.



Hârtie reciclată

15

Habitatul este prezent la nivelul reţelei Natura 2000 din ţara noastră în 57 situri avândcorespondenţă conform manualului Habitatelor din România cu habitatele: 4110 cu valoareconservativă redusă, 4102, 4105 şi 4106 cu valoare conservativă moderată, iar 4107 cu valoareconservativă mare. De asemenea acestui habitat îi corespunde tipul fundamental de pǎdure 4151.

a. R4110 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeiaRǎspândire: în toţi Carpaţii româneşti, cu frecvenţǎ mare în Carpaţii Meridionali şi Occidentali,

în regiunea de munte şi, în parte, pe dealurile înalte, în etajul nemoral.Suprafeţe: circa 580.000 ha, din care 280.000 ha în Carpaţii Meridionali, 155.000 ha în

Carpaţii Occidentali, 145.000 ha în Carpaţii Orientali.Staţiuni: Altitudini: 500–1200 m. Climǎ: T = 8,0–4,50C, P = 700–1100 mm. Relief: versanţi

mediu – puternic înclinaţi cu expoziţii diferite, culmi. Roci: variate, şisturi cristaline, conglomerate,gresii, chiar calcaroase, roci eruptive. Soluri: de tip districambosol, luvisol, slab – semischeletice,mediu profunde, moderat acide, mezobazice, reavǎne.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene-balcanice, mezoterme, mezofite,mezotrofe. Stratul arborilor, constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica la altitudini mari,ssp. moesiaca la atitudini mici), sau cu puţin amestec de paltin de munte (Acer pseudoplatanus),brad (Abies alba) la altitudini mari, gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), ploptremurǎtor (Populus tremula), ulm (Ulmus glabra), cireş (Cerasus avium) la altitudini mici; areacoperire ridicatǎ (80–90%) şi înǎlţimi de 23–28 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, relativ slabdezvoltat, cu exemplare de Sambucus racemosa, S. nigra, Corylus avellana, Crataegus monogyna,Evonymus europaea, Daphne mezereum ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dominat de Festucadrymeia ca strat acoperitor pe suprafeţe mari sau în pâlcuri de diferite dimensiuni; participǎ elementedin „flora de mull” şi din flora acidofilǎ, mai rar Rubus hirtus.

Valoare conservativǎ: redusǎ.Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp. moesiaca.

Specii caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii importante: Galium odoratum, Calamagrostisarundinacea, Carex pilosa, Dentaria bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Lamium galeobdolon,Lathyrus vernus, Luzula luzuloides, Poa nemoralis, Pulmonaria obscura, Scrophularia nodosa, Violareichenbachiana ş.a.

b. R4102 Pǎduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abiesalba) cu Hieracium rotundatum

Rǎspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în etajul nemoral.Suprafeţe: circa 220.000 ha, (100.000 ha în Carpaţii Meridionali, 90.000 ha în Carpaţii

Orientali, 30.000 ha în Carpaţii Occidentali).Staţiuni: Altitudini: 850–1400 m. Climǎ: T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief: versanţi

înclinaţi cu diferite expoziţii, creste, culmi. Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, prepodzol,mijlociu profunde – superficiale, ± scheletice, acide, oligobazice, umede.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale şi nemorale, oligomezoterme,mezofite, oligo-mezotrofe.

Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), brad(Abies alba) în proporţii variate, cu rare exemplare de mesteacǎn (Betula pendula), scoruş (Sorbusaucuparia), are acoperire de 80–90% şi înǎlţimi de 22–30 m pentru molid şi brad, 18–24 m pentru fagla 100 de ani. Stratul arbuştilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra ş.a. Stratulierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil în funcţie de luminǎ, dominant de specii acidofile(Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muşchilor: rare perniţede Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium.

Valoare conservativǎ: moderatǎ.



Hârtie reciclată

16

Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abiesalba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina,Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii,Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum,Veronica officinalis, ş.a.

c. R4105 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festucadrymeia

Rǎspândire: în toţi Carpaţii româneşti, îndeosebi în Carpaţii Meridionali şi Occidentali.Suprafeţe: probabil apreciabile, dar puţin consemnate în amenajamente.Staţiuni: Altitudini: 800–1300 m. Climǎ: T = 6,5–4,00C, P = 800–1000 mm. Relief: versanţi

mediu – puternic înclinaţi, cu diverse expoziţii, culmi. Roci: şisturi cristaline, gneisuri, roci eruptive şisedimentare acide.

Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, luvisol, superficiale – mijlociu profunde,semischeletice pânǎ la scheletice acide – moderat acide, mezobazice jilave.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale, mezoterme, mezofile,mezotrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) şi brad (Abies alba), înproporţii diferite, cu rare exemplare de ulm de munte (Ulmus glabra), mesteacǎn (Betula pendula),are acoperire de 80–90% şi înǎlţimii de 24–28 m pentru brad şi 20–25 m pentru fag la 100 de ani.Stratul arbuştilor este reprezentat prin puţine exemplare de Sorbus aucuparia, Sambucus racemosa.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dominat de Festuca drymeia, în covor compact sau în petecede mǎrimi diferite, în funcţie de luminǎ; participǎ şi specii din flora de mull (Dentaria glandulosa,Galium odoratum), cu dezvoltare slabǎ şi specii acidofile.

Stratul muşchilor de regulǎ lipseşte.Valoare conservativǎ: moderatǎ.Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba. Specii

caracteristice: Festuca drymeia. Alte specii: Calamagrostis arundinacea, Carex pilosa, Euphorbiaamygdaloides, Lamium galebdolon, Glechoma hirsuta, Hieracium rotundatum (rar), Lathyrus vernus,Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pulmonaria rubra, Rubus hirtus, Scrophularianodosa, Vaccinium myrtillus, Viola reichenbachiana ş.a.

d. R4106 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieraciumrotundatum (Corespondent pentru zona de sud a Carpaţilor Meridionali este habitatul edificat deFagus sylvatica ssp. moesiaca cu Galium kitaibelianum)

Rǎspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în special în munţii formaţi din roci acide (CarpaţiiMeridionali, Carpaţii Orientali Nordici, Carpaţii Occidentali), în etajul nemoral.

Suprafeţe: circa 143.000 ha, din care 94.000 ha în Carpaţii Meridionali, 40.000 ha în CarpaţiiOccidentali, 9.000 ha în Carpaţii Orientali.

Staţiuni: Altitudini: 800–1450 m. Climǎ: T = 6,0–3,50C, P = 1000–1300 mm. Relief: versanţiputernic înclinaţi cu expoziţii diferite, creste culmi. Roci: acide – şisturi cristaline, granite, gneişuri.Soluri: de tip podzol, criptopodzol, mijlociu profundesuperficiale, foarte acide, oligobazice, hidricechilibrate, oligotrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene şi boreale, mezoterme, mezofile, oligotrofe.Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), exclusiv sau cu amestec de brad(Abies alba), rar molid (Picea abies), mesteacǎn (Betula pendula), scoruş (Sorbus aucuparia), iar ladealuri şi gorun (Quercus petraea), pin silvestru (Pinus sylvestris), având acoperire de 70–80% şiînǎlţimi de 15–25 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, lipseşte sau este reprezentat prin exemplare deSorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, dominat de specii acidofile (Calamagrostisarundinacea, Luzula luzuloides şi Vaccinium sp.), dar şi cu exemplare slab dezvoltate din unelespecii de mull. Stratul muşchilor are o dezvoltare redusǎ, fiind constituit din specii de Polytrichum.



Hârtie reciclată

17

Valoare conservativǎ: moderatǎ.Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica. Specii caracteristice:

Hieracium rotundatum, ca şi speciile subalianţei Calamagrostio – Fagion (Luzula luzuloides,Calamagrostis arundinacea, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant). Alte speciiimportante: Anthenaria dioica, Galium odoratum, Athyrium filix-femina, Cruciata glabra, Dentariaglandulosa, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Epilobium montanum, Fragaria vesca, Gentianaasclepiadea, Lamium galeobdolon, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Rubus hirtus, Vacciniummyrtillus, Veronica chamaedris, Viola reichenbachiana.

e. R4107 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vacciniummyrtillus

Rǎspândire: în toţi Carpaţii româneşti în etajul nemoral.Suprafeţe: reduse, circa 30.000 ha (din care 20.000 ha în Carpaţii Meridionali, 10.000 ha în

Carpaţii Occidentali, foarte rar în Carpaţii Orientali).Staţiuni: Altitudini: 700–1450 m, coboarǎ local şi sub 700 m. Climǎ: T = 8,0–4,00C, P = 700–

1200 mm. Relief: creste înguste, versanţi foarte înclinaţi, frecvent cu expoziţii umbrite. Roci: acide,şisturi, granite, gneise silicioase. Soluri: de tip podzol, mijlociu profunde-superficiale, foarte acide,oligobazice, hidric echilibrate, oligotrofice. europene nemorale şi boreale, mezooligoterme, mezofite,oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) (pǎduri între700–1400 m), fag şi brad (Abies alba) (pǎduri între 800–1250 m), cu rare exemplare de molid (laaltitudini mai mari), cu exemplare de scoruş (Sorbus aucuparia), mesteacǎn (Betula pendula) iar laaltitudini mici şi gorun (Quercus petraea) sau pin silvestru (Pinus sylvestris). Are acoperire mare (60–80%) şi înǎlţimi de 15–20 m pentru fag şi 17–25 m pentru brad. Stratul arbuştilor, de regulǎ, lipseştesau este compus din rare exemplare de Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dominatde Vaccinium myrtillus, V. vitis idaea şi specii din tipurile Calamagrostis – Luzula.

Valoare conservativǎ: mare.Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: în principal Fagus sylvatica ssp. sylvatica, în parte

Abies alba. Specii caracteristice: –. Alte specii importante: Anthenaria dioica, Calamagrostisarundinacea, Dechampsia flexuosa, Luzula luzuloides, Lycopodium selago, Oxalis acetosella,Brukenthalia spiculifolia, Saxifraga cuneifolia ş.a.

f. R4151Pǎduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleumRǎspândire: în masivul forestier din Dobrogea sud-vesticǎ şi în Defileul Dunǎrii, fragmentarǎ

în sudul Munteniei şi Olteniei, în zona pǎdurilor de stejar, subzona pǎdurilor de stejari termofili.Suprafeţe: circa 6.000 ha.Staţiuni: Altitudini: 100–300 m. Clima: T = 11–100C, P = 450–550 mm în Dobrogea, P = 750–

800 mm în Defileul Dunǎrii. Relief: versanţi cu înclinare medie şi expoziţii diferite. Roci: calcare,loess. Soluri: de tip faeoziom şi maroniu de pǎdure, eubazice, hidric deficitare, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene submediteraneene. Stratul arborilorcompus din cer (Quercus cerris), exclusiv sau cu amestec de stejar pufos (Q. pubescens), gârniţǎ(Q. frainetto), stejar brumǎriu (Q. pedunculiflora) (în Dobrogea), tei (Tilia tomentosa), mojdrean(Fraxinus ornus), cǎrpiniţǎ (Carpinus orientalis), jugastru (Acer campestre), mǎr şi pǎr pǎdureţ (Malussylvestris, Pyrus pyraster), are acoperire de 60–80% şi înǎlţimi 16–20 m la 100 de ani. Stratularbuştilor, puternic dezvoltat, uneori compact, format din Cornus mas, Cotinus coggygria, Crataegusmonogyna, Ligustrum vulgare, Viburnum lantana, Prunus spinosa ş.a. Stratul ierburilor şisubarbuştilor, cu reprezentanţi ai florei sudice de tip Lithospermum purpurocoeruleum.

Valoare conservativǎ: mare.Compoziţie floristicǎ: Specii edificatoare: Quercus cerris, Fraxinus ornus, Carpinus orientalis.

Specii caracteristice: – . Alte specii importante: Ajuga genevensis, Asparagus tenuifolius,Brachypodium sylvaticum, Crocus flavus, Dactylis polygama, Doronicum hungaricum, Fragaria



Hârtie reciclată

18

viridis, Geum urbanum, Lychnis coronaria, Mercurialis ovata, Paeonia peregrina (în Dobrogea)Piptatherum virescens, Polygonatum latifolium, Viola hirta, Potentilla micrantha; în poieni,Chrysopogon gryllus, Festuca valesiaca, Smyrnium perfoliatum, Sedum cepaea, Veronicachamaedris.

Tipul fundamental corespondent de pădure 4151Tipul fundamental de pădure 4151 este făget montan cu Luzula luzuloides şi face parte din

categoria Făgetelor montane cu flora de mull (Fageta dentarietosa montana) şi din clasa Făgetelorpure montane (Fageta montana).

Productivitatea acestui tip fundamental de pădure este în general inferioară spre mijlocie.Staţiuni:• altitudini: până la 950 m.• climă: climă de munte, ţinutul climei de munţi mijlocii, de versanţi expuşi vânturilor vestice;

temperatura medie anuală 6° C, precipitaţii medii anuale 830 mm, direcţia dominantă a vântuluivestică.

• relief: versant mijlociu ondulat.• roci: gresii, conglomerate cuarţoase, şisturi• soluri: brune eumezobazice (eutricambisoluri) tipice şi liticeStructură: fitocenoze edificate de specii europene, mezoterme, mezofite, mezoeutrofe.Stratul arborilor pe amplasament este constituit exclusiv din fag, sau din fag în amestec cu

carpen, anin negru sau mesteacăn. Arboretele din zona afectată au vârste cuprinse între 35 şi 50 deani, consistenţe slabe de până la 0,4 şi clase de producţie inferioare.

Stratul arbuştilor lipseşte sau este slab dezvoltat din cauza umbririi; rare exemplare de alun şipăducel.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil, în funcţie de umbrire, poate lipsi în cazulstratului de arbori foarte închis (făgete nude); în general însă bogat în specii ale „florei de mull”,având ca elemente caracteristice speciile carpatice Symphitum cordatum, Dentaria glandulosa,Pulmonaria rubra; pe versanţii umbriţi, cu microclimă mai umedă, poate domina Rubus hirtus.

In cazul studiat, vegetaţia este slab dezvoltată datorită lipsei stratului de sol, în permanenţăspălat de pe versanţii ce apar denudaţi

Valoare conservativă: mijlocie.Compoziţie floristică:• specii edificatoare: Fagus sylvatica• specii caracteristice: Symphytum cordatum, Pulmonaria rubra, Dentaria glandulosa• alte specii importante: Actaea spicata Anemone nemorosa Athyrium filix-femina Dentaria bulbifera Dryopteris filix-mas Epilobium montanum Euphorbia amygdaloides Galium odoratum Geranium robertianum Hepatica nobilis Lamium galeobdolon Mercurialis perennis



Hârtie reciclată

19

Mycelis muralis Oxalis acetosella Sanicula europaea Stellaria nemorum.

Discuţie cu privire la habitatul 9110 Pǎduri de fag de tip Luzulo-FagetumSituaţia ocurenţei habitatului 9110 este discutatǎ sintetic mai jos:Habitatele:a. R4110 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia: prezenţă

exclusă – în afara zonei geografice (areal) de răspândireb. R4102 Pǎduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies

alba) cu Hieracium rotundatum: prezenţă exclusă – în afara zonei geografice (areal) de răspândirec. R4105 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca

drymeia: prezenţă exclusă – în afara zonei geografice (areal) de răspândired. R4106 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum (Corespondent pentru zona de sud a Carpaţilor Meridionali este habitatul edificat deFagus sylvatica ssp. moesiaca cu Galium kitaibelianum): prezenţă exclusă – în afara zoneigeografice (areal) de răspândire

e. R4107 Pǎduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vacciniummyrtillus: prezenţă exclusă – în afara zonei geografice (areal) de răspândire

f. R4151 Pǎduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum:prezenţă puţin probabilă (cel puţin din zona de implementare a proiectului) – lipseşte speciaedificatoare: Quercus cerris.

Se observă de asemenea că pădurile din zonă se îndepărtează de tipul corespondentfundamental de pădure ce presupune în primul rrând (pe lângă o serie întreagă de alte disparităţi) şiprezenţa unui substrat geologic, altul decât cel calcaros, din zona ţintă.

De subliniat în plus faptul că zona ţintă nu afectează perimetre cuprinse în fondul forestiernaţional.

Astfel un impact potenţial al intervenţiilor datorate implementării proiectului asupra acesteicategorii de habitat rămâne exclusă.

9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravenePăduri mixte formate din specii de amestec (Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus

glabra, Tilia cordata) de pe grohotişuri, versanţi stâncoşi abrupţi sau coluvii grosiere ale versanţilor,în special pe substrate calcaroase, dar şi pe substraturi silicatice (Tilio-Acerion Klika 1955). Se poateface distincţie între o grupare tipică staţiunilor reci şi umede (păduri sciafile şi mezo-higrofile), îngeneral dominate de paltin (Acer pseudoplatanus) – subalianţa Lunario-Acerenion, şi o alta, tipicăgrohotişurilor uscate şi calde (păduri xerotermofile), în general dominate de tei (Tilia cordata, T.platyphyllos) - subalianţa Tilio-Acerenion. Pădurile asemănătoare care aparţin de Carpinion nutrebuie incluse aici.

Plante: Lunario-Acerenion - Acer pseudoplatanus, Actaea spicata, Fraxinus excelsior, Lunariarediviva, Polystichum aculeatum, Taxus baccata, Ulmus glabra. Tilio-Acerenion – Carpinus betulus,Corylus avellana, Quercus spp., Tilia cordata, T. platyphyllos.

Uşoare modificări ale condiţiilor substratului (mai ales, în substrat "consolidat") sau aleumidităţii produc o tranziţie către pădurile de fag sau către pădurile termofile de stejar.

In “Manualul Habitatelor din România”, acestui habitat îi corespunde un singur tip:R4117 – Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer

pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva



Hârtie reciclată

20

R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acerpseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva

Răspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în cheile, vâlcelele şi văile înguste din partea inferioarăa munţilor, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de fag şi amestec cu fag.

Suprafeţe: reduse, de ordinul a câteva mii de ha.Staţiuni: Altitudini: 700–1000 m. Clima: T = 7–50C, P = 850–1000 mm. Relief: văi înguste,

umbrite, chei în masivele calca-roase. Roci: în general calcaroase, în parte şisturi. Soluri: în formarehumifere, euba-zice, puţin profunde, umede, eutrofice.

Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, înetajul superior, din paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus glabra), frasin(Fraxinus excelsior) cu puţine exemplare de fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) uneori brad (Abiesalba), molid (Picea abies), iar în etajul inferior puţine exemplare de jugastru (Acer campestre), carpen(Carpi-nus betulus), anin negru (Alnus glutinosa); are acoperire 70–80% şi înălţimi de 30–35 m la100 de ani. Stratul arbuştilor, bine dezvoltat, compus din Sambucus nigra, Cornus sanguinea,Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus. Stratul ierburilor şi sub-arbuştilor,dominat de Lunaria rediviva, cu multe ferigi şi specii ale florei de mull.

Valoare conservativă: foarte mare.Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Acer pseudoplatanus, Ulmus glabra, Fraxinus

excelsior. Specii caracteristice: Lunaria rediviva. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Circaealutetiana, Cystopteris fragilis, Dentaria glandulosa, Dryopteris filix-mas, Geranium robertianum, Helle-borus purpurascens, Impatiens noli-tangere, Lamium galebdolon, Mercurialis perennis, Moehringiamuscosa, Polystichum setiferum, Primula columnae, Sanicula europaea, Senecio neumorensis,hallersteinii). Alte specii importante: dominantă primăvara este Dentaria bulbifera; cu frecvenţă marese întâlnesc Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carexsylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercurialisperennis, Primula vulgaris, Pulmonaria oficinalis, Sanicula euopaea, Viola reichenbachiana, precumşi unele specii sud-europene (Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger), înlocuri umede, primăvara, solul este acoperit cu Allium ursinum.

Discuţie cu privire la habitatul 9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şiravene

Situaţia ocurenţei habitatului 9180* este evident una cel puţin discutabilă, pornind atât de larăspândirea habitatului corespondent de la nivelul României (R4117), zona regăsindu-se în afaraariei de răspândire arealografice a acestuia, cât şi de la speciile edificatoare (absenţa ulmului, aspeciei caracteristice Lunaria rediviva) sau a altor specii importante.

De subliniat în plus faptul că zona ţintă nu afectează perimetre cuprinse în fondul forestiernaţional.

Astfel un impact potenţial al intervenţiilor datorate implementării proiectului asupra acesteicategorii de habitat rămâne exclusă.

6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)Pajişti deschise de stâncării, formate din specii pioniere ce apar pe pantele abrupte, xerice ale

munţilor puţin înalţi din bazinul panonic şi din regiunile învecinate, între 150-900 m altitudine. Rocade bază este calcarul, dolomitul sau roci vulcanice carbonatice (bazalt, andezit, gabbrou), iar solurilesunt rendzine superficiale.

Subtipuri:



Hârtie reciclată

21

34.351 – Pajişti calcifile şi orofile de Festuca pallens (Diantho lumnitzeri-Seslerion albicantis,Seslerion rigidae). Pajişti central-europene subcontinentale calcicole de brânestâncoase cu afinităţi orogene, montane sau submontane, cu o puternică reprezentare aspeciilor caracteristice pentru comunităţile de la altitudini mai mari, adesea ocupândstaţiuni cu un microclimat relativ rece.

34.352 – Pajişti circumpanonice calcifile de Festuca pallens (Bromo pannonici-Festucionpallentis). Pajişti subcontinentale xerotermofile de brâne stâncoase, bogate în specii, dela periferia occidentală şi meridională a arcului carpatic, instalate pe rendzine formatepe calcar sau dolomită, pe versanţi sudici abrupţi cu condiţii extreme de izolare, variaţiide temperatură şi evaporare.

34.353 – Pajişti acidofile de Festuca pallens (Asplenio septentrionalis-Festucion pallentis,Alysso saxatilis-Festucion pallentis). Pajişti central -europene subcontinentalexerotermofile de brâne stâncoase silicatice din etajul colinar şi montan.

Plante: Festuca pallens, Bromus pannonicus, Stipa eriocaulis, S. joannis, S. pulcherrima,Carex humilis, Chrysopogon gryllus, Iris pumila, Pulsatilla grandis, Alyssum montanum,Helianthemum nummularium agg., Globularia punctata, Anacamptis pyramidalis, Draba lasiocarpa,Biscutella laevigata agg., Polygala amara, Daphne cneorum, Paronychia cephalotes, Festucaamethystina.

Pajiştile pe substrate dolomitice sunt asociaţii stabile ce conservă numeroase specii relicte,care pot persista câteva mii de ani. Acestea sunt în contact cu tufărişuri carstice (Cotino-Quercetumpubescentis) şi păduri carstice de fag (Orno -Fagetum). În timpul succesiunii primare, pajiştile de peroci calcaroase şi silicatice se închid treptat şi formează o tranziţie către vegetaţia stepică de versanţistâncoşi (Festucion rupicolae), şi apoi tufărişuri de stâncării (Spiraeion mediae), păduri termofile destejar (Corno-Quercetum) şi păduri saxicole (Tilio-Fraxinetum).

În Manualul Habitatelor din România acestui habitat îi aparțin următoarele tipuri: R3403 Pajiștidaco-getice de Festuca pallens și Melica ciliata, R3405 Pajiști sud-est carpatice de Sesleriaheufleriana și Helianthemum canum, R3412 Pajiști carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica șiAethionema saxatilis, R3614 Pajiști sud-est carpatice de Festuca xanthina.

Vegetația habitatului cuprinde următoarele asociații: Asplenio rutae-murariae-Melicetumciliatae Soó 1962; Seseli gracilis-Festucetum pallentis (Soó 1959) Coldea 1991; Melico-Phleetummontani Boşcaiu 1966; Helianthemo cani-Seslerietum heufflerianae (Borza 1959) Popescu et Sanda1992; Cerastio banatici-Festucetum pseudodalmaticae Schneider-Binder 1971; Erysimo comati-Stipetum eriocaulis Schneider-Binder 1971; Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971; Thymo comosi-Festucetum rupicolae (Csűrös et Gergely 1959) Pop et Hodişan 1985.

R3403 Pajiști daco-getice de Festuca pallens și Melica ciliataRăspândire: Colinele din Transilvania, Muntenia, Moldova.Suprafețe: 40–50 ha.Stațiuni: Altitudine: 500–800 m. Clima: T = 7,3–60C; P = 750–900 mm. Relief: versanți

moderat înclinați până la puternic înclinați, cu expoziție sudică, sud-estică, sud-vestică. Roci: calcare,bolovănișuri calcaroase. Soluri: rendzine superficiale, bogate în humus.

Structura: Fitocenozele sunt bine structurate, etajul superior, înalt de 35–40 cm, fiind alcătuitdin: Festuca pallens, Stipa pulcherrima, Melica ciliata, Vincetoxicum hirundinacea, Linum tenuifolium,Artemisia campestris, Jurinea mollis, Erysimum odoratum, Galium album, Genista januensis var.spathulata. Etajul mijlociu de 10–15 cm înălțime este realizat de: Teucrium montanum, Acinosarvensis, Teucrium chamaedrys, Cruciata glabra, Cystopteris fragilis. Prezența a numeroase plantescunde presupune existența unui etaj inferior care nu depășește 10 cm înălțime și este format din:Asplenium rutamuraria, A. septentrionale, A. trichomanes, Moehringia muscosa, Sedum hispanicum,



Hârtie reciclată

22

Thymus comosus.Valoare conservativă: moderată, în general și mare în habitatele unde este prezentă specia

Ferula sadleriana (DH2).Compoziție floristică: Specii edificatoare: Festuca pallens, Melica ciliata, Phleum montanum.

Speciile caracteristice: Festuca pallens, Stipa joannis, Melica ciliata, Phleum montanum, Seseligracile. Alte specii importante: Ferula sadleriana Helianthemum nummularium, Cardami-nopsisarenosa, Stachys recta, Jurinea mollis, Veronica austriaca ssp. jacquinii, Peucedanum oreoselinum,Vincetoxicum hirundinaria, Poa pannonica ssp. scabra, Genista januensis var. spatulata, Festucarupicola. Frecvente sunt speciile saxicole scunde cum sunt: Asplenium trichomanes, A.septentrionale, A. rutamuraria, Cystopteris fragilis, Sedum hispanicum, Acinos arvensis, etc. Speciirare: În fitocenozele din Defileul Oltului este prezentă specia carpato-balcanică Veronica bachofenii,care dă o notă caracteristică acestora.

R3405 Pajiști sud-est carpatice de Sesleria heufleriana și Helianthemum canumRăspândire: Zona colinară din vestul Olteniei, Banat, Munții Apuseni, Munții Bârsei.Suprafețe: 10–20 ha.Stațiuni: Altitudine: 250–700 m. Clima: T = 9,0–6,00C; P = 650–800 mm. Relief: versanți

abrupți, pante puternic înclinate cu expoziții diferite. Roci: calcare din zona colinară și etajul monta ninferior. Soluri: rendzine levigate, superficiale, bogate în schelet, cu reacție bazică.

Structura: Pajiștile de stâncării calcaroase sunt alcătuite din specii saxicole ce se dezvoltă încrăpături de stânci, polițe, terenuri calcaroase. Principalele spec ii componente sunt: Sesleriaheufleriana, Alyssum petraeum, Athamantha turbith ssp. hungarica, Helictotrichon decorum,Campanula divergens, Dianthus spiculifolius, Seseli libanotis, Minuartia setacea ssp. banatica, Poanemoralis, Peucedanum austriacum, Thymus comosus. Marea majoritate a speciilor sunt de taliemedie 30–45 cm și formează un singur etaj. Cele câteva specii repente, cum sunt: Alyssum repensssp. transsilvanicum, Thymus comosus, Euphrasia salisburgenis, Draba lasiocarpa, sunt rare și nuîntocmesc un etaj.

Valoare conservativă: moderată.Compoziție floristică: Specii edificatoare: Sesleria heufleriana, Helictotrichon decorum,

Helianthemum canum. Specii caracteristice: Sesleria heufleriana, Helictotrichon decorum. Alte speciiimportante: Dianthus spiculifolius, Cerastium arvense ssp. calci-colam Moehringia muscosa,Saxifraga paniculata, Biscutella laevigata, Draba lasiocarpa, Alyssum repens ssp. transsilvanicus,Helianthemum nummularium, Bupleurum diversifolium, Pedicularis comosa ssp. campestris,Centaurea pinnatifida, Poa nemoralis. Specii endemice și rare: în fitocenozele din Banat și din MunțiiApuseni se întâlnesc unele elemente endemice sau rare, cum sunt Dianthus spiculifolius, Primulaauricula ssp. serratifolia, Seseli gracile, S. rigidum, Viola joói, Asperula capitata precum și Saponariabellidifolia, Dracocephalum austriacum, Athamantha turbith ssp. hungarica.

R3412 Pajiști carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica și Aethionema saxatilisRăspândire: Dealurile calcaroase din sudul Banatului, vestul Olteniei și Defileul Oltului.Suprafețe: ocupă suprafețe de 10–15 ha, terenurile folosite ca pășune din zona menționată.Stațiuni: Altitudine: 200–450 m. Clima: T = 10–80C; P = 600–750 mm. Relief: pante abrupte.

Roci: depozite calcaroase. Soluri: superficiale, foarte uscate, ușor până la mediu de gradate.Structura: Speciile dominante: Stipa erio-caulis, Erysimum comatum, Stachys nites,

Astragalus onobrychis var. banaticum, Festuca pseudodalmatica, Melica ciliata, realizează etajulsuperior cu acoperire medie de 60–75%. La Porțile de Fier, în cadru l etajului superior, se dezvoltă, înbune condiții, specia endemică Stipa danubialis, caracteristică regională a acestui tip de vegetație.Etajul inferior este format din taxoni ce nu depășesc 20–25 cm, dintre care menționăm: Alyssum



Hârtie reciclată

23

pulvinare, Gypsophila glomerata, Fumana procumbens, Cerastium banaticum, Thymus pannonicus,Dorycnium herbaceum, Sedum album, S. hispanicum.

Valoare conservativă: moderată și mare, în habitatele unde este prezentă specia Stipadanubialis (DH2).

Compoziție floristică: Specii edificatoare: Festuca pseudodalmatica, Stipa eriocaulis,Cerastium banaticum, Melica ciliata. Specii caracteristice: Festuca psedudodalmatica, Stipaeriocaulis, Cerastium banaticum, Erysimum comatum, Fumana procumbens. Alte specii importante:Onobrychis alba, Alyssum pulvinare, Convolvulus cantabrica, Anthericum ramosum, Orlaya grandi-flora, Astragalus onobrychis, Siderites montana, Valerianella coronata, Jurinea glycacantha,Minuartia glomerata, Crupina vulgaris, Teucrium montanum, Koeleria macrantha, Stachys nitens,Alyssum saxatile, Centaurea atropurpurea. Specii rare: Fumana procumbens, Convolvuluscantabrica, Valerianella coronata, Cerastium banaticum, Ephedra distachya.

R3614 Pajiști sud-est carpatice de Festuca xanthinaRăspândire: Carpații Meridionali: Munții Retezat (Valea Scorotei, Valea Jiului), Munții Țarcu-

Godeanu, Munții Cernei, Piatra Cloșani; în regiunea montană și etajul subalpin.Suprafețe: restrânsă (100 ha).Stațiuni: Altitudine: 450–1700 m. Clima: T = 8–1,50C; P = 800 mm. Relief: creste și versanți

abrupți. Substrat: conglomerat calcaros. Soluri: rendzine, cu humus de tip mull.Structura: Fitocenoze xerofile a căror specii caracteristice, pentru alianța Seslerion rigi-dae,

conferă acestor grupări particula-ritățile floristice distincte față de gruparea descrisă din estul Serbiei:Festucetum xanthino-variae.

Valoare conservativă: habitat endemic.Compoziție floristică: Specii edificatoare: Festuca xanthina. Specii caracteristice: Festuca

xanthina. Alte specii importante: Asperula capitata, Alyssum repens, Sesleria rigida, Seseli gracile,Seseli rigidum, Saxifraga marginata, Primula veris ssp. columnae, Dianthus petraeus, Erysimumwitmannii, Athamantha turbith ssp. hunga-rica, Draba lasiocarpa, Scrophularia heterophylla ssp.laciniata, Phyteuma orbiculare, Aster alpinus, Ranunculus oreophilus, Carduus glaucus, Centaureapinnatifida, Minuartia verna, Biscutella laevigata, Myosotis alpestris. Specii endemice: Thymuscomosus, Viola jooi.

Discuţie cu privire la habitatul 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)Situaţia ocurenţei habitatului 6190 este discutatǎ sintetic mai jos:Habitatele:

a. R3403 Pajiști daco-getice de Festuca pallens și Melica ciliata: din punct de vedere staţionar,perimetrul ţintă se încadrează în cerinţele arealografice ale acestui tip de habitat, fiind posibilă pre-existenţa acestuia, anterior utilizării terenurilor din imediata proximitate ca păşuni, fânaţe chiarterenuri arabile. Lipsa speciilor edificatoare/caracteristice (apar unele specii ca elemente detrasabilitate ale faciesurilor aflate în anumite stări degradative), descalifică prezenţa potenţială aacestui tip.

b. R3405 Pajiști sud-est carpatice de Sesleria heufleriana și Helianthemum canum: din punct de vederestaţionar, perimetrul ţintă se încadrează în cerinţele arealografice ale acestui tip de habitat, fiindposibilă pre-existenţa acestuia, anterior utilizării terenurilor din imediata proximitate ca păşuni, fânaţechiar terenuri arabile. Lipsa speciilor edificatoare/caracteristice (apar unele specii ca elemente detrasabilitate ale faciesurilor aflate în anumite stări degradative), descalifică prezenţa potenţială aacestui tip.

c. R3412 Pajiști carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica și Aethionema saxatilis: prezenţăexclusă – în afara zonei geografice (areal) de răspândire

d. R3614 Pajiști sud-est carpatice de Festuca xanthina: prezenţă exclusă – în afara zonei geografice



Hârtie reciclată

24

(areal) de răspândireAstfel un impact potenţial al intervenţiilor datorate implementării proiectului asupra acestei

categorii de habitat rămâne exclusă.

Pornind astfel de la analiza succintǎ a prezenţei potenţiale a habitatelor de la nivelul sitului,prin parcurgerea atributelor de definire ale acestora s-a stabilit cǎ pentru nici unul dintre habitateleconsiderate iniţial ca potenţial impactate, nu poate fi pus în evidenţǎ acest fenomen, datorităincongruenţei (cel puţin a zonei ţintă) dintre exigenţele ecologice necesare instalării habitatelor şiperimetrul studiat.

Din analiza realizatǎ asupra habitatelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii ROSCI0029Cheile Glodului, Cibului şi Măzii, se observǎ cǎ din zona de implementare a proiectului lipseschabitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii acestuia.

Lipsa habitatelor a cǎror prezenţǎ a fost consideratǎ potenţialǎ se datoreazǎ pe de o partecondiţiilor topo-climatice, altitudinale, locale, etc., ce nu se încadreazǎ în cele necesare apariţiei şimenţinerii habitatelor ţintǎ, iar pe de altǎ parte lipsei speciilor ce definesc habitatele în cauzǎ.

Trebuie adǎugat şi aspectul legat de impactul antropic, curent, datorat activităţilor agricole cese desfăşoară pe terenul ce face obiectul proiectului manifestat în zona de implementare aproiectului, ce a condus la o pauperizare a indicilor de biodiversitate, în special a celor botanici, fiindobservatǎ o distorsiune a covorului vegetal datoritǎ pǎtrunderii speciilor invazive/ubicviste/sinantrope,etc.

Se impune implementarea unui program de monitorizare adecvat, însoţit de un Plan demanagement al factorilor de mediu pertinent, răsfrând la nivelul întregului teritoriu (integrândelemente UAT – comune – cu cele ale spaţiilor naturale SCI/SPA), cu accent pe factorul de mediubiodiversitate datǎ fiind relevanţa acestei zone pentru conservare.

Relevanţa proiectului asupra speciilor potenţiale14 din ROSCI0029 este discutată mai jos:Myotis myotis

14 Asupra termenilor utilizaţi:a. specie potenţial prezentǎ - reamintim cǎ întreaga documentare pentru desemnarea reţelei Natura

2000 s-a realizat pe baza prezenţei potenţiale (probabile) a unor specii la nivel naţional, în acestsens ne-existând nici un fel de baze de date centralizatoare, estimǎri populaţionale, liste de speciicomplete sau alte instrumente tehnice care sǎ fi rǎspuns criteriilor de desemnare obiective enunţateîn Anexa III a Directivei 92/43 „Habitate”. Deşi studiile de teren nu au relevat prezenţa unorelemente criteriu susceptibile de a fi impactate (populaţii semnificative, habitate de interesconservativ, etc.), au fost propuse, urmând a fi asumate de beneficiar prin actele de reglementare deemis, acele mǎsuri maximale de diminuare a impactului, chiar şi pentru cazul în care prezenţaelementelor rǎmâne doar prezumatǎ. Este o mǎsurǎ ce raspunde unui principiu de bazǎ în protecţiamediului: precauţia in luarea deciziei.

b. prezenţǎ improbabilǎ - reprezintǎ enunţul eufemistic şi politicos al unei situaţii neacceptabile, princare informaţii necertificat sau chiar nerealiste (false) au servit ca şi criterii pentru fundamentareaunor situri Natura 2000.

c. mai mult decât atât, în cadrul Formularului standard de desemnare a sitului ROSCI0051, pentru ceamai mare parte a speciilor considerate criteriu, la atributul de exprimare a Populaţiei, a fost alocatindicele „P” ce exprimă doar o prezenţă a speciilor respec tive în lipsa totală a oricăror date. Cu toatecă nu sunt cunoscute nici un fel de date asupra acestor populaţii, în mod hazardat sunt alocaţi indicide caracterizare a Situaţiei Populaţiei, Conservării, Izolării, Global, etc.

In consecinţǎ, chiar şi pentru persoane mai puţin avizate, considerǎm exacţi, conformi şi total justificaţitermenii utilizaţi, concluziile studiului rǎmânând astfel clar exprimate, în mǎsurǎ a oferi informaţiicomplete şi a asista procesul de decizie.



Hârtie reciclată

25

Denumire populară: liliacul mare cu urechi de şoarece,Liliacul mare cu bot ascuţitCod SCI: 1324Identificare: Liliac de talie mare (cap+trunchi 67-80 mm; antebraţul 56-68 mm). Se identifică

prin urechile mari, alungite (dar nu mai lungi decât jumătatea antebraţului), botul ascuţit şi blana bruncenuşie dorsal, gri deschis ventral. Similar cu M. blythii, dar urechea este mai lungă de 26 mm.

Răspândire: Specie europeană ce ajunge până în nordul Franţei, vestul Germaniei, Cehia,Slovacia, lipseşte din Elveţia, în România fiind prezentă în vestul ţării (Câmpia de Vest: zoneleTimişoara şi Arad), Banat, nordul Olteniei, pătrunzând spre nord de-a lungul Câmpiei Transilvaniei;specie prezentă de asemenea în sudul Dobrogei (Decu & Colab), însă conform Listei Roşii avertebratelor din România, arealul ocupat de această specie este ceva mai larg, mai cu seamă înzona Transilvaniei, unde apare în Apuseni, dar şi spre nord, până în Oaş, Munţii Rodnei şi MunţiiMaramureşului.

Biologie: Este o specie termofilă, predominant siantropă, fiind observată până la 2000m, însăapare adesea şi în peşteri, beciuri, pivniţe, clopotniţe, turle, etc.

Pentru coloniile de maternitate, preferă adăposturile largi, calde şi uscate (poduri de case,turle, etc.), ajungând la aglomerări de maxim 500 de indivizi.

Incepe să vâneze la lăsarea nopţii, cu precădere în zona unor arborete de foioase sau mixte(chiar şi parcuri) la o înălţime cuprinsă între 0,5 şi 1m faţă de sol. Vânează toată noaptea în specialprin „ascultare pasivă” de regulă insecte de talie mare (chiar şi Carabide), din zbor sau de pesubstrat.

La nivelul reţelei naţionale Natura 2000, specia apare semnalată cel puţin ca prezenţăprobabilă în 35 situri.

Duşmani naturali: păsările de pradă nocturne; a fost identificată cu precădere în ingluviile destrigă (Tyto alba).

Deplasări: Deplasările de vânătoare nu depăesc 10km. Poate ocazional efectua migraţii de50-200 km între adăposturile de vară şi cele de iarnă, în general pe direcţia NV spre SE (toamna) şiinvers (primăvara). Deplasarea maximă cunoscută este de 390 km.

Statut: Specie periclitată. Specia a suferit un declin pronunţat între anii 1950 şi 1970, dincauza folosirii intense a DDT-ului, acum aflându-se în faza de reabilitare. Ca toate speciile de lilieci,şi aceasta este afectată de deranjarea şi distrugerea adăposturilor de hibernare şi a maternităţilor.

Miniopterus schreibersiiDenumire populară: Liliacul cu aripi lungiCod SCI: 1310Identificare: Liliac de talie medie spre mare (cap+trunchi 50-62 mm; antebraţul 45-48 mm).

Se identifică prin capul cu aspect rotunjit, urechile scurte, nedepăşind creştetul, botul scurt şi blanacenuşie.

Biologie: Specie de liliac asociată carstului, atât vara cât şi iarna; rar apare şi în clădiri.Formează colonii de până la câteva zeci de mii de exemplare (în general mult mai puţine), adesea şiamestec cu specii de Myotis sp.. Femelele nasc 1-2 pui în iunie.

Statut: Vulnerabilă.

Rhinolophus hipposiderosDenumire populară: liliac mic cu nas potcoavăCod SCI: 1304



Hârtie reciclată

26

Identificare: Este un liliac din grupul celor cu nasul în formă de “potcoavă”. Aspectul estemasiv, îndesat; talia mare (cap+trunchi 37-50 mm; antebraţul 37-42 mm). Fiind cel mai mic liliac “cupotcoavă” se poate identifica prin aceasta.

Răspândire: vestul, centrul şi sudul Europei, în est până în Kashmir, în sud până în nord-vestul Africii, Etiopia şi Sudan.

In România, specia se regăseşte în Transilvania, Banat, Dobrogea, sud-estul Munteniei,lipsind din restul Munteniei, Maramureş, Moldova şi Delta Dunării.

Biologie: Poate fi întâlnit de la nivelul mării până la 2000m altitudine.Specie sedentară, distanţa dintre cartierul de vară şi cel de hibernare nu depăşeşte de obicei

100 km. Iniţial specia se adăposatea numai în peşteri (predominant troglofilă) pe tot parcursul anului,dar în zilele noastre foloseşte frecvent clădiri pentru adăpost în timpul verii şi pivniţe pentruhibernare. Se hrăneşte în şi de-a lungul lizierelor de păduri decidue şi a vegetaţiei ripariene. De oimportanţă deosebită sunt structurile liniare de habitat (perdele de copaci, garduri vii) care reprezintărute de deplasare între habitate fragmentate sau sunt locuri de hrănire. Dieta este constituită înprincipal din diptere, lepidoptere şi neuroptere.

Incepe să vâneze la puţin timp după apusul soarelui; are un zbor rapid, sonor (se percepbătăile de aripi) şi vânează la înălţime mică (până la 5 m), în păduri de foioase sau mixte, de vârstămedie sau mature, în păduri ripicole, zone semiîmpădurite, ajişti naturale înconjurate de liziere dearbori, crânguri, parcuri. Este o specie semisinantropă.

Poate să îşi captureze hrana inclusiv de pe ramuri şi de pe pietre.La nivelul reţelei naţionale Natura 2000, specia apare semnalată cel puţin ca prezenţă

probabilǎ în 31 situri.Deplasări: Specie sedentară, distanţa dintre cartierul de vară şi cel de hibernare nu depăşeşte

de obicei 5-10 km. Deplasarea maximă cunoscută este de 153 km.Tendinţe: Specia se află în declin numeric pronunţat în ultimii 50 de ani, mai ales în partea

nordică a ariei de răspândire, şi chiar a dispărut din unele ţări cum sunt Olanda şi Luxemburg (21).Specia este considerată vulnerabilă în întreaga arie de răspândire.

Statut: Vulnerabilă.

Rhinolophus ferrumequinumDenumire populară: liliacul mare cu nas potcoavăCod SCI: 1304Identificare: Este un liliac din grupul celor cu nasul în formă de “potcoavă”. Aspectul este

masiv, îndesat; talia mare (cap+trunchi 52-71 mm; antebraţul 53-61 mm). Se deosebeşte de speciasimilară R. mehelyi prin aceea că “lanţeta” care prelungeşte în zona frunţii “potcoava” nazală aparemult mai lată, nările au aspect rotund (şi nu semilunar), iar “şaua” nazală apare rotunjită la parteasuperioară.

Răspândire: Europa temperată şi Asia, până în nordul Indiei. Hibernează în peşteri(predominant troglofilă), mine abandonate, subsoluri, pivniţe şi turnuri, iar pentru maternităţi folosescşi poduri de clădiri, turnuri de biserici. Specia este sedentară, distanţa dintre cartierele sezoniere nudepăşeşte de obicei 100 de km. Locurile de hrănire trebuie să se afle în proximitatea adăposturilor,fiind reprezentate de păşuni şi păduri decidue.

Biologie: Populează regiuni predominant calcaroase (ce asigură un regim termic favorabil),semiîmpădurite, cu ape stagnante şi/sau curgătoare, până la 800m altitudine (rar până la 2000m).

Pentru hrănire utilizează diferite tipuri de habitat; au o importanţă mai mare în funcţie desezon, pădurile naturale şi semi naturale primăvara devreme, pajiştile şi păşunile primăvara târziu,iar toamna sunt foarte importante păşunile. Se hrăneşte în special cu coleoptere şi lepidoptere pecare le localizează din zbor, sau gândaci de bălegar pe care îi culege de pe substrat.



Hârtie reciclată

27

Vânează solitar, fără a se îndepărta de zona de ecoton (lizieră). Incepe să vâneze odată cuvenirea nopţii cu un zbor lent, la o înălţime joasă de 0,3 – 3 m, în special spre zone mai deschise, înzone păşunate, păduri ripicole, grădini, , câteodată la distanţe de peste 10 km faţă de adăpostuldiurn.

Zboară puţin pe timp ploios sau rece.In perioada decembrie-(sfârşit)februarie specia intră în hipotermie profundă, nu mănâncă, iar

intestinul este obturat de un buşon rectal.La nivelul reţelei naţionale Natura 2000, specia apare semnalatǎ cel puţin ca prezenţă

probabilă în 27 situri.Deplasări: Este o specie sedentară ce poate parcurge 20-30 km între adăposturile de iarnă şi

cele de vară. Deplasarea maximă cunoscută este de 180 km.Tendinţe: În ultima sută de ani specia a intrat într-un declin accentuat în partea nordică a ariei

de răspândire, în Marea Britanie populaţia s-a redus cu mai mult de 90%.Specia este afectată defolosirea pesticidelor în agricultură (mai ales a celor îndreptate înpotriva larvelor de insecte) şi deextinderea monoculturilor, cu efect direct asupra cantităţii de insecte disponibile, precum şi deînlocuirea pădurilor decidue cu plantaţii de conifere. Liliacul mare cu nas de potcoavă este deasemenea afectat de disturbarea în timpul hibernării şi a maternităţii, cu atât mai mult cu câtexemplarele nu sunt ascunse vederii, ci atârnă liber din tavan. În România specia este citată înjumătatea vestică a ţării (inclusiv centrul Câmpiei Transilvania) şi în Dobrogea.

Statut: Vulnerabilă

Bombina variegataDenumire populară: Izvoraşul cu burtă galbenăCod SCI: 1193Răspândire: Specia se regăseşte în Europa de vest (Franţa), centrală şi sud-estică.In România specia este larg răspândită în Transilvaia, Banat, Arcul Carpatic mai rară în afara

lanţului carpatic (Moldova şi Muntenia), în populaţii izolate, în special în Podişul CentralMoldovenesc.

Apare în şi pe lângă cursuri de ape stătătoare în general mici (ce conţin chiar şi mai puţin de 1l de apă, spre deosebire de B. bombina ce preferǎ bălţile mai mari), bălţi temporare şi permanente,ape cu o curgere nu foarte rapidă, zone umede. Suportă foarte bine şi habitatele antropizate (şanţuri,rigole, bazine artificiale). In afara perioadei de reproducere ce are loc obligatoriu în apă, poaterămâne în mediul acvatic sau poate ieşi pe uscat, rămânând însă în apropierea zonelor umede.

Se întâlneşte de la altitudini mici de 150m şi până în etajul alpin/subalpin, la 2000m.Spre limita inferioară a distribuţiei sale, arealul speciei B. variegata se suprapune cu cel al

speciei B. bombina cu care poate hibridiza ocazional (fenomen mai frecvent în zona PodişuluiTransilvaniei).

In general larvele sunt cele ce suferă de pe urma prădării, adulţii având puţini duşmanidatorită secreţiilor toxice cutanate.

Tendinţe: Specie aproape ameninţată.Aspecte comportamentale şi de ecologie: Este o specie cu activitate nocturnǎ dar şi diurnă,

strict legatǎ de mediul acvatic, cu o rezilienţă mare la impact. Este o specie gregară, un număr marede indivizi putându-se regăsi în aceeaşi baltă chiar şi dacă dimensiunile acesteia sunt mici. Peparcursul unui an parcurge mai multe secvenţe de reproducere, ouăle fiind depuse în micigrămăjoare pe fundul apei. Datorită capacitǎţii locomotorii înalte, se poate deplasa uşor pe uscat,putând coloniza rapid noile habitate favorabile, chiar şi cele apărute în urma unor activităţi antropiceacute (cariere, defrişări, căi de acces, şantiere, etc.).



Hârtie reciclată

28

Măsuri de conservare: Secreţia toxică a glandelor dorsale protejează eficient această specieîn faţa prădătorilor, astfel periclitarea populaţiilor apare doar în episoadele fragile (ouă, larve, etc.).Impactul antropic poate conduce la afectarea unor populaţii locale, în acest sens cea mai severăcauză fiind distrugerea habitatelor, deteriorării acestora (de exemplu prin drenare), fragmentăriisevere (apariţia unor bariere insurmontabile cum ar fi de ex. căile de acces cu trafic intens, canaleartificiale cu margini foarte abrupte, etc.); este o specie rezistentǎ la poluare fiind regăsită în bălţiafectate de produse petroliere, cu exces de materii organice sau încărcate de suspensii (bălţinoroioase), etc. pentru conservarea acestei specii, măsuri simple, cum ar fi menţinerea unor zone debăltire sunt suficiente.

Specia a fost întâlnită în zonă izolat, în rigole, zone de băltire, chiar şi bălţi temporare dinlungul căilor de acces.

Prezenţa curentă a speciei la nivelul zonei studiate demonstrează circumstanţial faptul căimpactul asociat activităţilor antropice nu sunt în măsură a afecta populaţia existentă, aceastarămânând asociată mai cu seamă habitatelor antropizate şi semi-antropizate

Triturus vulgaris ampelensisDenumire populară: Tritonul comun transilvăneanCod SCI: 4008Răspândire: este o specie cu răspândire limitată, ocupând zona Transilvaniei şi posibil estul

Ungariei.Specia este răspânditǎ în Munţii Apuseni şi regiunea central vesticǎ a podişului Transilvaniei,

depresiunea Haţegului, coborând pe Mureş şi pe Crişuri până spre Câmpia de Vest.Biologie: Trăieşte în habitate în zona de munte şi deal (în general între 300 şi 1500 m

altitudine).Specia se găseşte în proximitatea apelor stătătoare sau cu curgere lentă, cu vegetaţie bogată

prezentă în zona malurilor. Preferă acele habitate care îi oferă zone ample de ascunziş (stufărişuri,păpurişuri, tufărişuri, bolovănişuri, etc.). Unii indivizi rămân tot timpul anului în mediul acvatic, însămajoritatea se retrag după perioada de reproducere în zonele de uscat din imediata proximitate azonelor umede ce sunt utilizate ca şi cartiere de reproducere.

Se reproduce în bălţi mici, temporare sau permanente, rar pâraie sau lacuri. Iese din hibernareîn martie-mai (în funcţie de altitudine şi vreme), când intră în apă pentru reproducere. Reproducerease încheie în iunie-iulie; adulţii pot ieşi din apă în această perioadă, sau pot rămâne mai mult şi chiarierna în apă. Intră în hibernare în octombrie sau noiembrie.

Specia intrǎ în lanţuri trofice multiple, având un cortegiu de prǎdǎtori extins, fiind afectatǎinclusiv de specii parazite (lipitori). In plus, deteriorarea habitatelor şi poluarea apelor, reprezintăfactori ce au concurat la diminuarea populaţiilor.

Tendinţe: Specie vulnerabilă.

Iris aphylla ssp. hungaricaDenumire populară: StânjenelCod SCI: 4097Răspândire: Specia apare semnalată în multe localităţi din România, inclusiv din Cheile

Cibului, preferând habitatele de stâncărie, fiind legată în mod particular de tipurile 6110, 62C0 şi6240 (de observat însă lipsa de corelaţie la desemnarea sitului, habitatele preferate de aceastăspecie lipsind din lista elementelor criteriu).



Hârtie reciclată

29

Biologie: Specia se instalează în pajişti naturale stepice, pe stâncării calcaroase, însorite saupe loess, în poienile pădurilor termofile. Specia apare prin indivizi izolaţi.

Ca o concluzie ce se desprinde din parcurgerea sumară a analizei fiecărui element criteriu cea stat la baza desemnării ROSCI0029, se desprinde faptul că în zona de implementare a proiectului,inclusiv în zonele ce urmează a fi afectate de extinderea suprafeţelor carosabile, nu au putut fi puseîn evidenţă elemente criteriu (habitate, populaţii semnificative de specii) care să fie supuse unuiimpact sever, în măsură a conduce la o pauperizare a patrimoniului natural, un declin al indicilor debiodiversitate sau o afectare semnificativă a integrităţii factorilor de mediu în general, a biodiversităţiiîn mod particular.

3.1.4. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice)

Studiul întreprins arată că din zona de implementare a proiectului lipsesc elementele criteriu ceau stat la baza definirii ROSCI0029, astfel o afectare a acestora este exclusă. Aspecte asupraecologiei speciilor criteriu au fost abordate în cadrul secţiunii anterioare, în scopul fundamentării şijustificării aspectelor legate de absenţa acestor elemente pe de o parte, dar şi a unor măsuri dediminuare a oricăror categorii de impact potenţial.

3.1.5. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitarSituaţia statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar este prezentat

sintetic în tabelele de mai jos:

Habitat/Specie Statut de conservare91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Directiva 92/43 „Habitate”, Anexa IOUG 57/2007, Anexa 2

6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetaliapallentis)


9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi,grohotişuri şi ravene




Hârtie reciclată

30

L 49/2011

CR

L. 69

CITE

S L.13/1998Bonn

R6 B

erna

Cand

idat

i R6

Directiva92/43/EECHabitate

Directiva79/409/EEC

Păsări

L. 40

7/200

6

3 4A 5C 4B 5A 5

B 1 2 2 4 5 I II III II

Miniopterus schreibersiLiliacul cu aripi lungi X X VU X X X

Myotis myotisLiliacul comun X X EN X X X

Rhinolophus ferrumequinumLiliacul mare cu potcoavă X X VU X X X X

Rhinolophus hipposiderosLiliac mic cu potcoavă X X VU X X X X

Triturus vulgaris ampelensisTritonul cu creastă X X VU # X X

Bombina variegataBuhai de baltă cu burtă galbenă X X NT # X X

Iris aphylla hungarica (Irishungarica)Irisul

X X X X



Hârtie reciclată

31

3.1.6. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectateIn ceea ce privesc speciile criteriu, deşi acestea sunt menţionate doar ca prezenţe (probabile) -

indicele “P” ce se alocǎ în cazul în care nu existǎ date numerice asupra populaţiilor, sunt alocate înmod hazardat atribute privind situaţia populaţionalǎ, nivelul de conservare, izolarea, etc. Practic,toate speciile criteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI0029, sunt specii cu prezenţă probabilă,situaţie ce contravine aprecierilor referitoare la Situaţia populaţiei, Conservarea, Gradul de izolare,Starea globală, ce apar a fi cel puţin hazardate.

Din zona studiatǎ ce urmeazǎ a fi afectatǎ de implementare proiectului nu au fost identificatenici un fel de elemente (habitate/specii) criteriu cu semnificaţie particularǎ, ce au stat la bazadesemnǎrii sitului ROSCI0029.

Cu toate acestea este admisǎ prezenţa potenţialǎ (accidentală) a unor astfel de elemente înzonele limitrofe, existând astfel un impact indirect asupra acestora, drept pentru care au fost propusemăsuri de diminuare a impactului specifice, pentru fiecare specie în parte, acolo unde a fost cazul.

In lipsa oricǎror date certe asupra prezenţei acestora la nivelul sitului, orice fel de evaluare cuprivire la dinamica elementelor criteriu rǎmâne hazardatǎ. La nivelul siturilor, dar de asemenea de lanivel naţional, lipseşte un sistem (bazǎ de date, cuantificare numericǎ, etc.) a dimensiuniielementelor criteriu Natura 2000 care sǎ poatǎ sǎ serveascǎ ca termen de comparaţie şi unitate demǎsurǎ (de raportare) pentru stabilirea dinamicii locale/regionale a unor populaţii.

Astfel date privind structura şi dinamica speciilor (în cazul în care se certifică prezenţa acestoraîn perimetrul terenului detinut de beneficiar în ROSCI0029) vor putea fi abordate doar în baza unuistudiu distinct, dedicat, de monitorizare.

3.1.7. Relaţiile structurale şi funcţionale care creeazǎ şi menţin integritatea ariei naturaleprotejate de interes comunitar

La nivelul sitului nu a fost descris pânǎ în prezent setul de relaţii structurale şi funcţionale ceparticipǎ la menţinerea integritǎţii sitului.

La ora actualǎ la nivelul siturilor apar unele efecte ale impactului antropic curent, parte dintreacestea fiind descrise şi în lista vulnerabilitǎţii din cadrul Formularului standard de desemnare(secţiunea 6.1.).

In structura sitului, conform clasificǎrii CORINE, apar urmǎtoarele clase de habitate:

Tip ecosistem ROSCI% ha

231 Păşuni 35 257,25242, 243 Alte terenuri arabile 11 80,85311 Păduri de foioase 29 213,15312 Păduri de conifere 8 58,8313 Păduri de amestec 17 110,25

O trecere în revistǎ a acestei structuri, reflectǎ caracterul predominant închis al zonei, conferitde un procent semnificativ de habitate nemorale (54%), habitatelor deschise (eremiale) rǎmânându-le un procent mai redus. De menţionat însǎ cǎ structura clasificǎrii CORINE nu reflectǎ distribuţiatipurilor de habitate realizatǎ în cadrul secţiunii 3.1. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluareasitului în ceea ce le priveşte.



Hârtie reciclată

32

Tip ecosistem 4.1. 3.1% ha % ha

231 Păşuni 35 257,25 10 73,5242, 243 Alte terenuri arabile 11 80,85 - -311 Păduri de foioase 29 213,15 40,01 294,07312 Păduri de conifere 8 58,8 - -313 Păduri de amestec 17 110,25 - -

Procedând la o analizǎ a habitatelor menţionate în secţiunea 3.1. Tipuri de habitate prezente însit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, apare o neconcordanţǎ majorǎ cu secţiunea4.1.Caracteristici generale ale sitului.

In acest sens remarcǎm încǎ de la început cǎ suprafeţele evaluate a corespunde unor tipuri dehabitate Natura 2000 în accepţiunea datǎ de Manualul de interpretare15 acoperǎ aproximativ 50% dinsuprafaţa sitului. Astfel procentele alocate habitatelor corespondente devin mult diminuate. Deneînţeles devine procentul alocat categoriei de habitat 9110 (la care se adaugă 9180*) cecorespunde categoriei CORINE 311 (Păduri de foioase), lipsa de corelare fiind semnificativă.

Realizând o analiză a categoriilor de habitate CORINE, pornind de la modelul propus deAutoritatea centrală pentru protecţia mediului16, a fost realizată o reprezentare cartografică(reprezentată mai jos), a întregului sit, respectiv a zonei din imediata proximitate a perimetruluistudiat,; analiza cuprinde şi o repartiţie procentuală a distribuţiei habitatelor componente atât lanivelul întregului sit, cât şi la nivelul perimetrului ţintă.

Repartiţia tipurilor de habitate CORINE CLC2000(2006) la nivelul ROSCI0029

15 Interpretation Manual of European Habitats: DG Env. Eur. 25, Oct. 200316 EEA Grants: www.eea.europa.eu; MMDD http://www.mmediu.ro; INCDDD http://www.indd.tim.ro



Hârtie reciclată

33

Situaţia repartiţiei habitatelor CORINE la nivelul ROSCI0029Cod. CLC(Cheile Glodului) Suprafaţă (Ha)112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 10,48222 Livezi 1,33231 Pasuni secundare 240,08242 Zone de culturi complexe 85,96311 Paduri de foioase 207,20312 Paduri de conifere 61,81313 Paduri mixte 125,91324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 2,41

Repartiţia tipurilor de habitate CORINE CLC2000(2006) la nivelul ROSPA0132 Munţii Metaliferi

Situaţia repartiţiei habitatelor CORINE la nivelul ROSPA0132Cod. CLC(Muntii Metaliferi) Suprafaţă (Ha)112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural 552,68131 Zone de extractie a minereurilor 34,82222 Livezi 481,60231 Pasuni secundare 6491,39242 Zone de culturi complexe 1593,14243 Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie 147,76311 Paduri de foioase 16228,87312 Paduri de conifere 222,32313 Paduri mixte 174,94321 Pajisti naturale 328,73324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate) 414,56



Hârtie reciclată

34

Categoriile de habitate CORINE (CLC) 2000(2006) de la nivelul ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibuluişi Măzii

Comparând situaţia din CLC 2000(2006) cu cea prezentată în Formularul Standard se observăo serie întreagă de disparităţi (diferenţe între suprafeţele habitatelor considerate, omiterea unorcategorii de habitate, etc.).

Astfel o interpretare a realaţiilor structurale va trebui să pornească de la o reaşezare(conformă) a habitatelor componente din cadrul sitului, prin corectarea Formularului de desemnare.

In lipsa unor repere clare, certe şi precise, stabilirea relaţiilor structurale şi funcţionale cecrează şi menţin integritatea sitului rămân prezumtive.

Intr-o abordare generală, însă de maximă relevanţă atât în procesele de monitorizare dinperioada de implementare şi funcţionare (exploatare), considerăm că o atenţie aparte ar trebui datăfactorului de mediu apă, ce participă în mod indisolubil la menţinerea şi funcţionalizarea relaţiilorstructurale şi funcţionale ale sitului .

Dintre factorii naturali ce participǎ la structurarea sitului, în opinia noastrǎ cel mai importantrǎmâne factorul de mediu „apǎ”. Astfel se poate considera apa ca reprezentând elementul structuralde inter-relaţionare de la nivelul ansamblurilor biomurilor din cadrul sitului.

Urmǎrind dinamica factorului de mediu apǎ şi mai cu seamǎ efectele induse şi asociateregimurilor de scurgere se poate evalua nivelul de impact absorbit la nivelul fiecǎrei categorii dehabitate.

Cantitǎţile masive de apǎ preluate în etajul înalt al zonei, acoperit de pǎduri, sunt cedatezonelor din aval prin intermediul curgerilor difuze sau a celor structurate (de la torenţi şi vǎi cucurgere temporarǎ/neregulatǎ şi pânǎ la cursuri de râuri).

Acolo unde ritmul de curgere naturalǎ a apei de-a lungul structurilor componente ale sitului afost alterat, apar evidenţiate efectele unor forme agresive de scurgere de tipul martorilor torenţiali, avǎilor adânc sǎpate şi chiar a scurgerilor de versanţi ce antreneazǎ mari cantitǎţi de sol şi conducchiar la alunecǎri de teren.

La nivelul sitului se poate realiza o cuantificare a nivelului de impact prin urmǎrirea activitǎţiiagresive a apei (locul de apariţie şi suprafaţa de manifestare).

La nivelul zonelor nemorale, impactul apare manifest doar în perimetre restrânse unde apardezechilibre majore în ceea ce priveşte manifestarea dinamicii factorului de mediu apǎ. Apar astfelzone spǎlate de stratele de sol, denudaţii pe suprafeţe extinse, martori erozivi şi torenţiali, unii dintreaceştia într-un facies extrem de acut, tranşeele de eroziune fiind sǎpate adânc, în multe cazuri pânǎla roca mamǎ. Viteza de scurgere în ansamblu rǎmâne foarte mare, capacitatea de retenţie asistemelor fiind diminuatǎ foarte mult de exploatǎrile forestiere ce au condus la afectarea sistemeloreco-cenotice în ansamblul lor. Urmǎrind dinamica factorului de mediu apǎ la nivelul sitului se poateconchide cǎ starea de conservare a sitului este una bunǎ, însǎ apar zone cu dezechilibre majore.

In proximitatea căilor de acces apar martori de eroziune hidrică, fără însă a putea firesponsabilizată de apariţia şi menţinerea acestora. Propunerea de realizare a unei reţele de rigolece urmează a debuşa în poldere cu descărcare treptată, va fi în măsură să blocheze orice fel defenomene cu caracter eroziv şi de alterare a factorului de mediu apă, anulând astfel orice fel deimpact potenţial. O gestiune corectă a apelor pluviale în lungul căii de acces va fi în măsură aînlătura riscurile de perturbare a factorilor de mediu.



Hârtie reciclată

35

3.1.8. Diiscuţie asupra speciilor de păsări din cadrul ROSPA0132 Munţii MetaliferiSitul ROSPA0132 Munţii Metaliferi a fost desemnat pe o suprafaţă (puternic incizată) de

26.671 ha, desfăşurat în cea mai mare parte pe teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (avândsuprafeţe restrânse în judeţul Alba). Energia de relief este semnificativă, desfăşurându-se de la oaltitudine minimă de 235 până la 1308m. Ca elemente criteriu au fost considerate 15 specii depăsări, după cum urmează:

- Aquila chrysaetos- Falco peregrinus- Pernis apivorus- Dendrocopos leucotos- Dryocopus martius- Ficedula albicollis- Ficedula parva- Lanius collurio- Lullula arborea- Picus canus- Bubo bubo- Caprimulgus europaeus- Circaetus gallicus- Dendrocopos medius- Milvus migransUn impact potenţial al proiectului de realizare a schitului este puţin probabil a afecta specii

criteriu de păsări, datorită faptului că proiectul nu afectează zone aparţinând fondului forestiernaţional (absenţa impactului asupra elemenetelor forestiere: Dendrocopos leucotos, Dryocopusmartius, Lullula arborea, Dendrocopos medius; din zona lizierelor (Caprimulgus europaeus, Ppicuscanus, Lanius collurio). Impactul fragmentării rămâne de asemenea lipsit de semnificaţie, proiectulvizând realizarea unui schit cu anexe ce ocupă o suprafaţă mică, care nu găzduieşte specii sauhabitate de interes conservativ.

Astfel măsurile de diminuare a impactului de ordin general îşi păstrează relevanţa şi rămânsuficient dimensionate pentru a înlătura un impact potenţial asupra speciilor criteriu de păsări.

3.1.9. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde aufost stabilite prin planuri de management

La ora actualǎ pentru ROSCI0029, nu există un Plan de management şi un Regulament, caresă fi dobândit recunoaştere conform legislaţiei specifice în vigoare.

3.1.10. Descrierea stǎrii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,inclusiv evoluţii/schimbǎri care se pot produce în viitor

In urma studiilor din teren asumate cu prilejul documentǎrii prezentului studiu, dar şi a altorstudii anterioare completate de studii personale comparative asupra faunei de lepidoptere, respectiva florei, s-a putut contura o concluzie generalǎ asupra impactului produs de activitǎţile antropicecurente din cadrul perimetrului cuprins în siturile Natura 2000.

Gradul de accesibilitate deosebită a zonei, prezenţa unor numeroase aşezări şi căi de acces, aunor obiective de interes socio-economic, dar şi a creşterii interesului turistic (în special în domeniulsporturilor motorizate off-road), au fǎcut ca în ansamblul sǎu întreaga zonǎ sǎ resimtǎ un impactsemnificativ. Cu toate acestea, în unele puncte, cu accesibilitate limitată, cadrul natural beneficiazăde o stare relativ bunǎ de conservare.



Hârtie reciclată

36

Impactul asociat unor exploatǎri majore a unor resurse naturale (în special lemn), au condus laapariţia unui impact semnificativ pe perimetre extinse. In ansamblul sǎu situl apare astfel impactatmoderat, cu nuclee ce şi-au pǎstrat intactǎ o oarecare integralitate, în alternanţǎ cu zone impactatemajor.

Extrem de agresivǎ este însǎ expansiunea unor specii invazive, menţionând aici distorsiuneagravǎ a unor pajişti prin invazia ferigii ţolul-lupului (Pteridium aquilinum), dar şi extinderea masivǎ îninteriorul masivelor nemorale a unor specii în mǎsurǎ a distorsiona faciesul natural, aşa cum estecazul speciilor Robinia pseudaccacia sau Ailanthus altissima.

Datǎ fiind proximitatea perimetrului studiat faţǎ de zonele de locuire, se observǎ oruderalizare a vegetaţiei. Vegetaţia ruderală, formată predominant din specii de: Artemisia,Matricaria, Trifolium, Linaria, Verbascum, Raphanus, Echium vulgare, Coronilla varia, Equisetumarvense, Urtica dioica, Lycopus europaeus etc. Vegetaţia ruderală şi segetală se dezvoltă de-alungul cǎilor de acces principale, urcând pe drumurile secundare, pǎtrunzând chiar şi în lunguldrumurilor forestiere.

Neofite cu caracter invaziv sunt acele specii care nu fac parte din flora regiunii, însă princapacitatea lor de a concura cu speciile indigene reuşesc să le copleşească/elimine pe cele dinurmă. Au fost surprinse de-a lungul căilor de acces dar şi a unor văi, neofite invazive ce pe alocuriajung să formeze masive dominante sau chiar monospecifice : Conyza canadensis, Echinocystislobata, Erigeron annuus, Reynoutria japonica, Impatiens glanduligera, Robinia pseudacacia.

De subliniat în acest sens efectul de distorsiune al habitatelor naturale ca urmare a pătrunderiispeciilor invazive (mai cu seamǎ Reynoutria japonica sau Impatiens glanduligera). Astfel floraspecifică habitatelor ripariene, extrem de valoroasă din punct de vedere bio-ecocenotic, din cadrulcǎreia au fost descrise de altfel asociaţii ce definesc habitate de interes conservativ, a fost înlocuitǎde masive alcătuite din aceste specii, ce apar pe secţiuni întinse, dezvoltate de-a lungul căilor deacces, însă mai cu seamă de-a lungul vǎilor.

Masive alcătuite din specii invazive (Reynoutria japonica) de-a lungul căilor de acces, ce înlocuiesc şi în zonele riparieneformaţiunile naturale (stânga); Impatiens glanduligera specie invazivǎ pionierǎ ce înlocuieşte speciile din flora spontanǎ

(dreapta)

In urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activitǎţile antropice curentedin cadrul perimetrului propus spre a fi inclus în reţeaua Natura 2000, mai cu seamǎ cele asociatepracticilor agricole.

Afectate de practici necontrolate (în special pǎşunat, dar şi turism necontrolat, pe alocuriagresiv, practicare de sporturi motorizate/extreme, exploatǎri forestiere, etc.) sunt şi pajiştile unde pe



Hârtie reciclată

37

suprafeţe extinse se observǎ o distorsiune a faciesurilor în direcţia modificǎrii abundenţei/dominanţeispeciilor de graminee în detrimentul altor specii (în special dicotiledonate), indicii de biodiversitatefiind astfel alteraţi profund. La acestea se adaugǎ o ruderalizare avansatǎ a unor suprafeţe extinse.Cu toate acestea, considerǎm cǎ impactul asupra acestor pajişti este unul moderat ce poate ficontracarat prin asumarea unor mǎsuri directe de management conservativ, centrate pe practicipastorale echilibrate.

Cu toate acestea se observǎ elemente ale unui impact punctual datorat tǎierilor necontrolate şia unor incendieri ale miriştilor, precum şi menţinerea unor zone deschise (supuse eroziunii) pentrufacilitarea accesului.

Pentru habitatele eremiale previzionǎm o continuare a degradǎrii ce va conduce la pierdereafuncţiilor ecologice şi a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicǎrii unui management conservativdirect. Implementarea unui set de mǎsuri responsabile de refacere a mediului va conduce la oredobândire a indicilor de biodiversitate în aproximativ o decadǎ. Adoptarea unei strategii non-intervenţioniste (pǎstrarea succesiunii naturale de vegetaţie) va presupune o perioadǎ mult maiextinsǎ, de peste 60 de ani, existând în acest sens şi riscul extinderii semnificative a tufǎrişurilor şiastfel pierderea unei mari pǎrţi a patrimoniului natural asociat acestor formaţiuni.

Situaţia stǎrii actuale de conservare a sitului, pornind de la distribuţia biomurilor majoredescrise conform Formularului standard Natura 2000, este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos,unde au fost considerate 3 nivele de impactare:

- roşu = nivel de impactare semnificativǎ;- galben = nivel de impactare moderatǎ;- verde = nivel de impactare redusǎ;

*Pentru habitatele de pădure, există perimetre semnificativ impactate, însă în ansamblul lor, biomurile nemorale pot ficaracterizate printr-o stare de conservare relativ bună, cu un nivel moderat al impactului

Astfel se poate considera ca nivelul de impact general resimţit la nivelul sitului ca fiind unulmoderat.

Pentru habitatele eremiale previzionǎm o continuare a degradǎrii (datorate suprapǎşunatuluipe de o parte, iar e de altă parte ca urmare a invaziei ferigii ţolul-lupului) ce va conduce la pierdereafuncţiilor ecologice şi a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicǎrii unui management conservativdirect.

Pentru perimetrele acoperite de tufǎrişuri, aplicarea unor seturi minimale de conservare (înspecial în direcţia implementǎrii unor restricţii), va conduce la o refacere rapidǎ a întreguluiansamblu, într-o perioadǎ de mai puţin 5 ani.

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stăriifactorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic dinetapa pre-proiect (înainte de impementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale aperimetrului studiat. Evaluarea s-a realizat la nivelul întregului sit.

Denumire % ha231 Păşuni 35 257,25242, 243 Alte terenuri arabile 11 80,85311 Păduri de foioase 29 213,15312 Păduri de conifere 8 58,8313 Păduri de amestec 17 110,25



Hârtie reciclată

38

In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităţilor antropice, a fostîntocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate 25 de categorii deimpact prezent în faza pre-proiect. Pentru cele 25 de categorii de impact s-a realizat o explicitaresumară.

Cod CategorieAgricultură, silvicultură

100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare102 tundere / tăiere X110 Folosirea pesticidelor120 Fertilizare X130 Irigare140 Păşunat X141 abandonarea sistemelor pastorale150 Restructurarea posesiei asupra pământului151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor160 Managementul general al silviculturii161 plantarea pădurilor X162 plantarea artificială X163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor X165 îndepărtarea subarboretului X166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi X167 exploatarea fără reîmpădurire X170 Creşterea animalelor X171 Hrănirea animalelor180 Arderea X190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai sus

Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă220 Pescuitul de agrement221 punerea momelii230 Vânătoarea X240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare nemenţionate mai sus



Hârtie reciclată

39

Cod CategorieMineritul şi extracţia materialelor

300 Extracţia nisipului şi pietrişului301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral X310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei

320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai sus

Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană401 aşezări permanente X402 aşezări discontinue X403 aşezări dispersate X409 alte tipuri de aşezări X410 Zone industriale sau comerciale411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere X422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte X424 alte evacuări430 Structuri agricole440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similare

Transporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti X502 şosele, autostrăzi X503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri509 alte reţele de comunicaţii X510 Transportul energiei511 linii electrice X512 conducte de petrol



Hârtie reciclată

40

Cod Categorie513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţii

Agrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate mai sus

Poluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei702 poluarea aerului703 poluarea solului709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoare

Schimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor, heleşteelor, iazurilor,

mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea



Hârtie reciclată

41

Cod Categorie840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic; generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omului

Procese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea X910 Aluvionarea920 Uscarea930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii X960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de mare)962 parazitismul963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare976 pagube datorate vânatului979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice interspecifice



Hârtie reciclată

42

Cod Categorie990 Alte procese naturale

Conform Formularelor Standard de desemnare a sitului ROSCI0029, au fost identificateurmătoarele categorii de impact în interiorul sitului:

100 Cultivare102 Cosire/Tăiere160 Managementul forestier general140 Păşunatul

Dintre categoriile de impact ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintre acestea aufost identificate la nivelul perimetrului studiat fiind explicitate sumar. Pe lângă acestea au fostidentificate alte categorii de impact cu efect restrâns (local), însă prezente la nivelul perimetrului ţintă.

Unele din categoriile de impact au fost considerate ca nefiind prezente la nivelul perimetruluistudiat (sau cu efecte neglijabile), însă pentru unele au fost identificate şi explicitate sub-categoriiconstituente.

In urma implementării proiectului propus, se estimează că nu vor fi induse noi categorii deimpact. Date fiind investiţiile asociate acestei investiţii, precum şi setul de măsuri de diminuare aimpactului propuse, este perfect plauzibilă diminuarea intensităţii unor categorii de impact.

Stabilirea stării iniţiale a mediului prin intermediul Matricii Leopold adaptateUrmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stării

factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropicprezent, sau aşa numita analiză a starii actuale a perimetrului studiat.

Pornind de la principiul propus de Leopold17 pentru evaluarea impactului asupra mediului, largutilizat în documentaţiile tehnice de specialitate, am adaptat la categoriile de impact considerateatributele „magnitudine”, respectiv „importanţa”.

Atributul magnitudine este utilizat în acest context pentru a exprima scara de extindere aimpactului. Exprimarea scarii de extindere a impactului este facuta procentual, iar pentru o mai bunailustrare, s-a utilizat un cod de culori:

MagnitudineNota Procent suprafa de habitat criteriu afectat /

populaţie specie criteriuCod deculoare

1 <1%2 2-5%3 6-15%4 16-30%5 31-45%6 45-55%7 56-65%

17 Leopold, L. B., F. E. Clarke, B. B. Hanshaw, and J. E. Balsley. 1971. A procedure for evaluatingenvironmental impact. U.S. Geological Survey Circular 645, Washington, D.C.



Hârtie reciclată

43

Magnitudine

Nota Procent suprafa de habitat criteriu afectat /populaţie specie criteriu

Cod deculoare

8 66-75%9 76-90%

10 91-100%

Atributul importanţa este utilizat în acest context pentru a exprima semnificaţia impactului.Exprimarea semnificaţiei impactului este facuta procentual, iar pentru o mai buna ilustrare, s-a utilizatun cod de culori:

ImportanţaNota Efectul impactului Cod de

culoare1 Impact improbabil2 Impact probabil, în cazul confirmarii prezenţei elementului criteriu3 Impact probabil, potenţial, asupra elementelor criteriu4 Impact indirect, limitat, de intensitate redusa asupra elementelor criteriu5 Impact indirect cu potenţial de risc pentru elementele criteriu6 Impact indirect ce urmeaza a afecta semnificativ elementele criteriu7 Impact direct, însa limitat, reversibil în timp chiar în lipsa masurilor compensatorii

8 Impact direct ce urmeaza a afecta a afecta elementele criteriu, compensabil prinaplicarea unor masuri de diminuare a impactului

9 Impact direct ce urmeaza a periclita elementele criteriu, impunându-se masuricompensatorii

10 Impact direct ce conduce la ablarea/extincţia elementului criteriu



Hârtie reciclată

44

Cod Categorie Magnitudine Importanţa1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Agricultură, silvicultură100 Cultivare101 modificarea tehnicilor de cultivare102 tundere / tăiere 7110 Folosirea pesticidelor120 Fertilizare 7130 Irigare140 Păşunat 7141 abandonarea sistemelor pastorale150 Restructurarea posesiei asupra pământului151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor160 Managementul general al silviculturii161 plantarea pădurilor 10162 plantarea artificială 7163 replantarea pădurilor164 defrişarea pădurilor 21165 îndepărtarea subarboretului 7166 îndepărtarea arborilor morţi şi bolnavi 8167 exploatarea fără reîmpădurire 7170 Creşterea animalelor171 Hrănirea animalelor180 Arderea 28190 Activităţi agricole şi silvicole nemenţionate mai susPescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor200 Piscicultura şi conchilicultura



Hârtie reciclată

45


210 Pescuitul profesionist211 pescuitul la loc fix212 pescuitul cu traulerul213 pescuitul cu plasă220 Pescuitul de agrement221 punerea momelii230 Vânătoarea 40240 Adunarea/îndepărtarea faunei; generalităţi241 colectarea (insectelor, reptilelor, amfibienilor etc.)242 scoaterea din cuib (a şoimului)243 punerea de capcane, otrăvirea, braconajul244 alte forme de adunare a faunei250 Adunarea/îndepărtarea florei; generalităţi251 spolierea zonelor floricole290 Activităţi de vânătoare, pescuit sau de adunare

nemenţionate mai susMineritul şi extracţia materialelor300 Extracţia nisipului şi pietrişului301 cariere302 îndepărtarea materialelor de pe litoral 14310 Extracţia turbei311 tăierea manuală a turbei312 îndepărtarea mecanică a turbei320 Exploatarea şi extracţia petrolului sau gazelor naturale330 Minele331 exploatare minieră la zi



Hârtie reciclată

46


332 exploatare în subteran340 Minele de sare390 Mineritul şi extragerea materialelor nemenţionate mai

susUrbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare400 Zone urbanizate, locuirea umană401 aşezări permanente 8402 aşezări discontinue 3403 aşezări dispersate 3409 alte tipuri de aşezări 3410 Zone industriale sau comerciale411 fabrici412 depozite industriale419 alte zone industriale sau comerciale420 Evacuări421 depozitarea reziduurilor menajere 7422 depozitarea reziduurilor industriale423 depozitarea materialelor inerte 3424 alte evacuări430 Structuri agricole440 Depozitarea materialelor490 Alte activităţi urbane, industriale şi similareTransporturi şi comunicaţii500 Reţele de comunicaţii501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti 4502 şosele, autostrăzi 8



Hârtie reciclată

47


503 linii de cale ferată,TGV504 zone portuare505 aeroporturi506 aerodromuri, eliporturi507 poduri, viaducte508 tuneluri 2509 alte reţele de comunicaţii510 Transportul energiei 3511 linii electrice512 conducte de petrol513 alte forme de transportare a energiei520 Transport naval530 Îmbunătăţirea accesului la sit590 Alte forme de transport şi comunicaţiiAgrement şi turism (unele sunt incluse mai sus sub alte denumiri)600 Structuri de agrement şi turism601 terenuri de golf602 piste de schi603 stadioane604 circuite, piste605 hipodromuri606 parcuri de distracţii607 terenuri de sport denivelate608 campinguri pentru rulote şi caravane609 alte complexe de agrement/sport610 Centre de interpretare



Hârtie reciclată

48


620 Sporturi în aer liber şi activităţi de agrement621 sporturi nautice622 mersul pe jos, călăritul şi vehiculele nemotorizate623 vehicule motorizate624 alpinismul, căţăratul şi speologia625 sportul cu planorul, delta planul, parapanta şi balonul626 schiul, sporturi extreme (off-piste)629 alte sporturi în aer liber şi de agrement690 Alte sporturi în aer liber şi de agrement nemenţionate

mai susPoluarea şi alte activităţi/consecinţe ale activităţilor umane700 Poluarea701 poluarea apei702 poluarea aerului703 poluarea solului709 alte forme sau forme combinate de poluare710 Poluarea sonoră720 Transportul cu nave neautorizate; Uzarea730 Manevrele militare740 Vandalismul790 Alte activităţi sau consecinţe poluatoareSchimbări ale stării mediilor umede şi marine induse de activitatea umană800 Amenajarea haldelor de gunoi, îndiguirea şi uscarea

pământului; generalităţi801 îndiguirea depresiunilor802 îndiguirea pământurilor din zona marină, a estuarelor



Hârtie reciclată

49


sau mlaştinilor803 umplerea cu pământ a şanţurilor, zăgazurilor,

heleşteelor, iazurilor, mlaştinilor sau gropilor810 Drenarea811 managementul vegetaţiei acvatice şi de mal în scopul

drenării820 Îndepărtarea sedimentelor (nămol…)830 Canalizarea840 Inundarea850 Modificarea funcţionării sistemului hidrografic;

generalităţi851 modificarea curenţilor marini852 modificarea structurilor ce cuprind cursuri de apă

continentale853 managementul nivelurilor de apă860 Depunerea şi depozitarea aluviunilor în suspensie870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale; generalităţi871 lucrări de apărare în faţa mării sau de protejare a

coastei890 Alte schimbări ale stării hidraulice datorate omuluiProcese naturale (biotice şi abiotice)900 Eroziunea 24910 Aluvionarea920 Uscarea930 Inundarea940 Catastrofele naturale941 inundaţii



Hârtie reciclată

50


942 avalanşe943 scufundări ale terenului şi alunecări de teren944 furtuni, cicloane945 vulcani946 cutremure947 maree948 incendii (naturale)949 alte catastrofe naturale950 Evoluţia biocenotică951 acumularea de materii organice952 eutrofizare953 acidifiere954 invazia unei specii 3960 Relaţii faunistice interspecifice961 competiţia (de exemplu: pescăruşul/rândunica de

mare)962 parazitismul963 introducerea unei boli964 poluarea genetică965 animale de pradă966 antagonismul datorat introducerii unei specii noi967 antagonismul faţă de animalele domestice969 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor faunistice

interspecifice970 Relaţii floristice interspecifice971 competiţia



Hârtie reciclată

51


972 parazitismul973 introducerea unei boli974 poluarea genetică975 lipsa agenţilor de polenizare976 pagube datorate vânatului979 alte forme sau forme mixte ale relaţiilor floristice

interspecifice990 Alte procese naturale

Scor total 234



Hârtie reciclată

52

Pentru interpretarea impactului cumulat, este propusa o înmulţire a notelor alocate indicilormagnitudine cu intensitate.

Se obţine astfel o nota a impactului cumulat cuantificabila şi comparabila între diferitelealternative sau stari/faze ale proiectului.

Celor 168 de categorii de impact le revine un scor echivalent cu „0” pentru zonele pristine,virgine, de unde orice fel de impact antropic. O astfel de situaţie ramâne însǎ ipotetica şi improbabiladata fiind extinderea unor categorii de impact antropic ce vin sa afecteze chiar şi indirect suprafeţeextinse (ex. ploi acide, schimbari climatice - manifeste prin efecte superpozabile unor categorii deimpact: uscare, evoluţie ecocenotica). Pe de alta parte, într-un caz ipotetic, de impact maximal, undeîntr-o anumita zona data sa fie manifeste toate categoriile de impact, la o magnitudine şi intensitatemaximala, scorul va fi de 168 X 10 X 10 = 16.800. Astfel, plaja de manifestare devine una extrem deextinsa.

Se poate obţine un scor înalt datorita unei manifestari extinse a magnitudinii şi importanţeidiferitelor categorii de impacta, fara însa atinge valori individual calculate semnificative, astfel încâtmanifestarea acestora sa se reflecte asupra elementelor criteriu doar ipotetic, indirect. In acelaşi timpse poate obţine un scor scazut, însa manifestarea unei ategorii de impact asupra unui elementcriteriu sa faca fie deosebit de înalta, facând astfel proiectul inacceptabil pentru a fi implementat.

Scorul de obţinut nu este în masura a oglindi cu suficienta fidelitate nivelul impactului cumulatal tuturor categoriilor de impact. Scorul rezultat permite însa o comparare între diferite proiecte,eventuale alternative ale acestuia, faze de implementare. Este bine ca pentru fiecare categorie sa fiediscutata situaţia pre- respectiv post-implementare, pentru a se putea observa şi cuantifica efectulasupra fiecarui element criteriu.

Scorul impactului cumulat ramâne o valoare relativa, deschizând însa calea spre o facilacomparare, aşa cum aratam mai sus între diferite alternative sau stari/faze ale proiectului.

Pentru starea actuala s-a calculat un scor de 234 de puncte.S-a înregistrat un scor deosebit de înalt pentru unele categorii de impact cum ar fi:- vânǎtoarea - 72, este categoria de impact a carei efecte se manifesta în mod distinct asupra

speciilor, adǎugându-se efectul de stress indus;- arderea - 28, ramâne o categorie de impact cu manifestare directa, ce afecteazǎ un numar

mare de specii criteriu ce au stat la baza desemnarii zonelor de protecţie;- eroziunea - 24, reprezintǎ un impact major a cǎrui efecte din amonte afecteazǎ în mod

semnificativ cursul de apǎ prin creşterea semnificativǎ a turbiditǎţii;- defrişarea - 21, este o categorie de impact ce are o manifestare indirectǎ asupra sectorului de

râu (vezi şi paragraful de mai sus), dar şi directǎ, prin extragerea unor arbori din zonariparianǎ, având un efect negativ asupra stabilitǎţii malurilor, dispariţia unor nişe ecologice,etc.

3.1.10. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interescomunitar, inclusiv posibile schimbǎri în evoluţia naturalǎ a ariei naturale protejate de interescomunitar

La nivelul ariei protejate considerǎm cǎ o evoluţie în direcţia gestiunii forestiere defectoase,orientatǎ pe producţia de masǎ lemnoasǎ, va conduce la o degradare acceleratǎ a patrimoniuluinatural. La aceste categorii de impact se adaugǎ şi turismul necontrolat sau unele practici agricoleagresive (suprapǎşunatul) ce vor contribui cumulativ la accelerarea ritmului de pauperizare în lipsaunui efort conservativ concertat şi concentrat.



Hârtie reciclată

53

3.1.11. Alte aspecte relevante pentru aria naturalǎ protejatǎ de interes comunitarAbandonarea pajiştilor a condus la o invazie acceleratǎ a unor specii ruderale, sinantrope,

adventive, etc., care în lipsa unui management adecvat va conduce la o pierdere cel puţin parţialǎ astructurii ecocenotice a habitatelor eremiale.

3.2. Impactul potenţial al proiectului asupra elementelor criteriu din aria naturalǎprotejatǎ de interes comunitar

In cadrul studiului de evaluare adecvatǎ trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului deimplementat asupra fiecǎrui element criteriu ce a stat la baza desemnǎrii sitului (OM 19/2010 -secţiunea 2.2./a/10 din Anexa - Ghid Metodologic). Obiectivele de conservare ale unei arii naturaleprotejate de interes comunitar au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil deconservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de conservareale siturilor trebuie centratǎ pe aceste elemente criteriu.

Conform Formularului standard de desemnare a siturilor Natura 2000, elementele criteriu ceau stat la baza desemnǎrii sitului se regǎsesc listate în cadrul secţiunilor 3.1, respectiv 3.2. Acesteaau fost prezentate sintetic în secţiunile anterioare.

Dintre elementele criteriu, cel puţin o parte sunt improbabil (prezenţǎ discutabilǎ) a se regǎsi înzona studiatǎ, datǎ fiind lipsa unor elemente de definire, a unor date certe asupra răspândiriiacestora, etc.

Pornind de la principiul de analizǎ a mǎrimii impactului propus de Rojanski, pe bazametodologiei ilustrative de suprapunere proporţionalǎ a unor figuri geometrice, pentru ansamblulspeciilor criteriu Natura 2000 din zona am realizat un sistem adaptat prin care mǎrimea impactuluieste reprezentatǎ conform unei scǎri pe 6 nivele (de la 0 la 5).

O analizǎ a relevanţei proiectului asupra elementelor criteriu Natura 2000 este prezentatǎsintetic în tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Habitatul/SpeciaFactor

deimpact

Habitate1. 9110 02. 6190 03. 9180* 0Specii (mai puţin păsări)4. 1324 05. 1310 06. 1303 07. 1304 08. 1193 19. 4008 0Specii de păsări10. A091 011. A103 012. A072 013. A239 014. A236 015. A321 0



Hârtie reciclată

54

Nr. Crt. Habitatul/SpeciaFactor

deimpact

16. A320 017. A338 018. A246 019. A234 020. A215 021. A224 022. A080 023. A238 024. A073 0

Pentru fiecare specie/habitat s-a alocat o notă de relevanţă pentru a se putea stabili o valoareglobală a indicelui de impactare.

Notele de relevanţă au fost stabilite după cum urmează:- 0 - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra speciei/habitatului respectiv;- 1 - proiectul generează un impact scăzut asupra speciei/habitatului respectiv, manifest cu

precădere prin efecte indirecte;- 2 - proiectul generează un impact limitat asupra speciei/habitatului respectiv;- 3 - proiectul generează un impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă acesta este

reversibil chiar şi în lipsa unor măsuri de reconstrucţie ecologică;- 4 - proiectul generează impact asupra speciei/habitatului respectiv, însă sunt prevăzute

măsuri de reconstrucţie ecologică;- 5 - proiectul generează un impact considerabil şi ireversibil asupra speciei/habitatului

respectiv.

Reprezentarea graficǎ a nivelelor de relevanţǎ pentru ansamblul speciilor/habitatelor criteriudin zona sitului este prezentatǎ sintetic în diagrama de mai jos:

Nr. Crt. Habitatul/Specia 1 2 3 4 5Habitatul1. 91102. 61903. 9180*Specia4. 13245. 13106. 13037. 13048. 11939. 400810. A09111. A10312. A07213. A239



Hârtie reciclată

55

Nr. Crt. Habitatul/Specia 1 2 3 4 514. A23615. A32116. A32017. A33818. A24619. A23420. A21521. A22422. A08023. A23824. A073

Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu, exprimat prin intermediul uneimetode ilustrative adaptate dupǎ modelul propus de Rojanski, cu ajutorul notelor de relevanţǎ ceeste interpretat prin intermediul unei diagrame.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimatǎ procentual ca având100% ce defineşte cele 24 X 6 = 144 cvadrate (inclusiv cvadratele ce exprimă starea ideală – nivelul 0).

Corelarea procentualǎ sinteticǎ, exprimatǎ procentual în baza unei analize-expert, poate fiexprimatǎ astfel:

- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului speciilor/habitatelorcriteriu;

- 0-10% - proiectul generează un impact scăzut, neglijabil, asupra ansambluluispeciilor/habitatelor criteriu;

- 10-20% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului speciilor/habitatelorcriteriu;

- 20-30% - proiectul generează un impact cu semnificaţie mare asupra ansambluluispeciilor/habitatelor criteriu;

- 40-60% - proiectul generează impact cu semnificaţie deosebit de mare asupra ansambluluispeciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucţieecologică;

- >60% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriuce conduce la o afectare ireversibilǎ a patrimoniului natural al sitului.

Notele de relevanţǎ vor structura o diagramǎ în cadrul cǎreia fiecare cvadrat va cǎpǎta o valoareprocentualǎ ce se va raporta la numǎrul total de cvadrate.

Exprimarea procentualǎ va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversitǎţii.Numǎrul total de cvadrate ce relevǎ prezenţa impactului este de 0, reflectând lipsa impactului

probabil, potenţial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, dată fiindimposibilitatea de evidenţiere a acestora (habitate/populaţii semnificative) in zona de implementare aproiectului.

Conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observǎ o relevanţǎ scǎzutǎ de ansamblua proiectului asupra biodiversitǎţii din zona, existând o singură specie (Bombina variegata) ce arputea fi afectată, la un nivel scăzut, indirect de acţiunile propuse. In plus fiind vorba de o specieextrem de comună, nepericlitată (conform Cărţii Roşii a Vertebratelor din România), impactulpotenţial în ansamblul său al propunerii de proiect rămâne lipsit de semnificaţie.

Astfel, nu existǎ elemente care sǎ conducǎ la fundamentarea concluziilor conform cǎroraproiectul poate:

1.sǎ reducǎ suprafeţele habitatelor şi/sau a exemplarelor speciilor de interes comunitar;



Hârtie reciclată

56

2.sǎ ducǎ la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;3.sǎ aibǎ impact negativ asupra factorilor care determinǎ menţinerea stǎrii favorabile de

conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;4.sǎ producǎ modificǎri ale dinamicii relaţiilor ce definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale

protejate de interes comunitar;In consecinţǎ, se poate afirma cǎ integritatea ariei naturale de interes comunitar nu este

afectatǎ ca urmare a implementǎrii proiectului.

3.2.1. Identificarea şi evaluarea impactuluiPentru evaluarea impactului aspura factorilor de mediu, s-a ţinut cont de valorile maximale ale

parametrilor proiectaţi (dimensiuni maximale ale exploatării, suprafeţe maximale de reconstruit dinpunct de vedere ecologic, etc.)

a.Impact directImpactul direct este datorat activitǎţilor de:- organizare de şantier;- efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucru;- asumarea acţiunilor de reconstrucţie ecologicǎ;Organizarea de şantierVa presupune asigurarea acceselor prin consolidarea sumarǎ a căilor existente, şi a facilitării

luctrărilor din zona fronturilor de lucru.In cadrul organizǎrii de şantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau

amenajarea altor suprafeţe tehnice.Adǎpostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale şi unelte, asigurarea pazei, etc., va

beneficia de suportul logistic al unei remorci-dormitor (rulote) autotractate ce va fi transportatǎ peamplasament fiind mutatǎ în preajma zonelor de lucru. Vor fi amplasate de asemenea şi toaleteecologice (cu tratament chimic) ce vor fi vidanjate la terminarea lucrărilor, în afara amplasamentului.

Estimǎm cǎ acţiunile de organizare de şantier nu conduc la apariţia unui impact direct asuprafactorilor de mediu din zona studiatǎ.

Efectuarea de lucrǎri în zona fronturilor de lucruLucrǎrile previzionate a se desfǎşura în zona fronturilor de lucru presupun efectuarea

activitǎţilor propriu-zise de punere în operǎ a obiectivelor (vezi descrierea proiectului).Impactul direct este reprezentat de ocuparea permanentǎ a unor suprafeţe de terenuri, ce

gazduiesc habitae seminaturale, terenul fiin agricol.Asumarea acţiunilor de reconstrucţie ecologicǎPresupun lucrǎri punctuale de intervenţie pentru refacerea covorului vegetal (în special în zona

organizǎrilor de şantier.b.Impact indirectIn perioada de construcţieIn secţiunile anterioare s-au discutat aspecte legate de impactul indirect cauzat de funcţionarea

utilajelor în zonele fronturilor de lucru, propunându-se un set de măsuri de diminuare a impactului,dimensionate obiectiv şi cu adresabilitate punctuală. Aspecte ale impactului indirect parcurse au fostlegate de funcţionarea utilajelor în zona fronturilor de lucru, având ca efect tasarea, eliberarea denoxe din arderea combustibililor, emisiile de zgomot.

Se va pune accent de asemenea pe o gestiune corectă şi responsabilă a deşeurilor, o atenţieparticulară urmând a fi alocată modalităţii de depozitare temporară şi eliminare a deşeurilor inerte,inclusiv a resturilor de betoane sau ape de spălare provenite din curăţarea betonierelor.

In perioada de funcţionare (exploatare)



Hârtie reciclată

57

Impactul în perioada funcţionării este redus manifestându-se doar punctiform prin zgomotul produsde desfăşurarea slujbelor liturgice prin acţionarea clopotelor.

c.Impactul pe termen scurtImpactul pe termen scurt (imediat) se manifestǎ doar în perioadele de activitate în zonele

fronturilor de lucru ce se va manifesta în zona frontului de lucru ce va avea o dimensiune deaproximativ 100mp (ex.: echivalentul lungimii braţului excavatorului: 3-5m, înşiruirea utilajelor: 15m;înmulţite cu lǎţimea zonei de mişcare a utilajelor şi muncitorilor 4-5m). Perioada de manifestare aimpactului pe aceste zone coincide calendarului lucrǎrilor. Se estimeazǎ cǎ în perioada de maximǎactivitate programul se va derula pe aproximativ 8-10 ore.

d. Impactul pe termen lungConform observaţiilor realizate în zonǎ, s-a putut pune în evidenţǎ faptul cǎ succesiunea de

vegetaţie a solurilor deranjate (mobilizate superficial) pe suprafeţe ce nu au beneficiat însǎ de mǎsuride reconstrucţie ecologicǎ, s-a stins dupǎ primul ciclu parcurs de un sezon de vegetaţie, existândelemente punctiforme ce au persistat.

In cazul unor perimetre la nivelul cǎrora a fost indus un impact semnificativ asupra biostratelor,cu deranjarea extinsǎ la habitatele din imediata proximitată, în lipsa unor intervenţii decorectare/renaturare, se observă o refacere (parţială) a factorilor de mediu, vegetaţia instalându-se(succesiune naturală de vegetaţie) dupǎ o perioadǎ de aproximativ 36 de luni, faciesurile cǎpǎtândun aspect apropiat de cel natural (cu stingerea majorităţii efectelor induse) dupǎ o perioadǎ demaximum 60 de luni (5 ani).

In cazul asumǎrii unor mǎsuri de reconstrucţie ecologicǎ, apreciem ca efectele asociateimpactului cauzat de proiect sǎ se stingǎ în cea mai mare parte în primele 12 de luni, urmând caprocesele de re-naturare sǎ demareze urmate fiind de o stingere a impactului într-o perioadǎ deaproximativ 36 de luni.

Cu toate acestea, în cadrul programului de monitorizare de asumat prin actele de reglementarespecifice, se vor întreprinde observaţii asupra ritmului de reintegrare a biocenozelor deranjateurmând a se interveni cu mǎsuri suplimentare (cleionaje, însǎmânţǎri, lucrǎri de refacere a solurilorerodate, amplasarea de strate de fân pentru creşterea coeziunii stratelor de sol şi îmbogǎţirea cumaterie organicǎ, etc.) acolo unde va fi nevoie.

Pe perioada de funcţionare (exploatare), categoriile de impact pe termen lung (ex.fragmentarea, disturbarea fonică, stressul cauzat de prezenţa antropiccă, etc.) nu reprezintă categoriinou induse. Prezenţa unor elemente criteriu în zonă, ce au condus la desemnarea unui sit Natura2000 este în măsură a dovedi circumstanţial faptul că impactul indus nu a fost în măsură a conducela stingerea unor populaţii de specii.

d.Impactul din faza de construcţie, operare şi dezafectareImpactul din faza de construcţie se suprapune categoriei de impact explicitatǎ în cadrul

secţiunilor de mai sus: Impactul direct şi indirect.In faza de operare efectele impactului direct se vor stinge.Dat fiind faptul că la ora actuală nu se pune pune problema unor operaţiuni de dezafectare a

construcţiilor, perioada de viaţă a acestora având un orizont multi-decenal, o eventuală predicţie aimpactului produs de astfel de dezafectări nu poate fi realizată la acest moment.

e.Impactul rezidualAplicarea mǎsurilor de reconstrucţie ecologicǎ va conduce la îndepǎrtarea celei mai mari pǎrţi

a impactului datorat punerii în operǎ a proiectului dupǎ un interval scurs de aproximativ 24 luni (2 ani



Hârtie reciclată

58

calendaristici), existând însǎ admisǎ menţinerea unor elemente remanente ce vor impune intervenţiipunctiforme. Cu toate acestea considerǎm cǎ aplicarea responsabilǎ şi completǎ a mǎsurilor dereconstrucţie ecologicǎ, peste care se vor suprapune secvenţele de succesiune naturalǎ a vegetaţiei,vor conduce la eliminarea elementelor care sǎ aminteascǎ de impactul indus, dupǎ o perioadǎ demaximum 5 sezoane consecutive de vegetaţie (60 de luni), zona urmând a se integra în mediulnatural.

Astfel impactul rezidual va fi eliminat într-un termen previzionat de cel mult 60 de luni.g. Impactul cumulativImpactul cumulativ este definit18 ca reprezentând efectul unui grup de activitǎţi/acţiuni cu

incidenţǎ asupra unei suprafeţe sau a unei regiuni, a cǎror relevanţǎ (impact) asupra mediului înmanifestare singularǎ este lipsitǎ de semnificaţie, însǎ în asociere cu alte activitǎţi, inclusiv celeprevizionate a se realiza în viitor, poate conduce la apariţia unui impact.

Evaluarea impactului cumulat a fost realizatǎ în baza metodei expert, ce presupune utilizareaunui numǎr de 6 termeni: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativsemnificativ.

Urmărind sistemul codificat al activităţilor cu impact antropic propus în vederea evaluării stăriifactorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic dinetapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului), sau aşa numita analiză a stǎrii actuale aperimetrului studiat, ce a fost prezentatǎ în cadrul secţiunii dedicate. Din randul acestor activitǎţiexistente, strict pe perimetrele ce urmeazǎ a fi afectate de implementarea proiectului, au fostidentificate urmǎtoarele categorii:

- tundere/tǎiereIn lipsa evaluǎrii unor proiecte similare implementate anterior o analizǎ a efectelor cumulative

nu se poate realiza la data actualǎ. Se propune ca în etapa de monitorizare de stabilit în baza actelorde conformare emise de autoritǎţile responsabile sǎ fie cuprinsǎ şi o evaluare pe termen lung aimpactului cumulativ de realizat pe suprafaţa de implementare a proiectului.

Imposibilitatea de cuantificare a perioadei de acţiune a impactului ce se cumuleazǎ prezentuluiproiect face posibilǎ doar o apreciere a efectelor de la data realizǎrii studiului.

Impactul cumulat al proiectului propus cu categoriile de impact identificate este prezentatsintetic în tabelele de mai jos.

Impactulasociat

activitǎţilorEfecte Impactul

cumulat Justificare/discuţii

Tundere/tăiere - Scǎderea capacitǎţii de suporta habitatelor- Scǎderea indicilor debiodiversitate- Simplificare, degradare ahabitatelor

Cosirile repetate,concentrate peanumitesuprafeţe(repetitive,neprogramate)din zona,contribuie la ocreştere afenomenelorerozive

Suprafaţa afectatǎ deimplementarea proiectuluirǎmâne redusǎ, lipsitǎ derelevanţǎ deosebitǎ eco-cenoticǎ, fiind asumate mǎsuride remediere şi reconstrucţieecologicǎ în fazele imediaturmǎtoare construcţiei. In plusbeneficiarul îşi va asumarefacerea unor perimetreafectate anterior de eroziune,

18 Dictionary of Environment & Ecology (5th Ed.): PH Collins, 2004:51



Hârtie reciclată

59

superficiale,simplificareabiocenozelor.Proiectul propus,conduce la unmai bun controlal perimetrelor,având ca efectlimitareafenomenelornecontrolate.Considerǎmastfel valoareaimpactului cafiind neutrǎ.

conducând astfel la o ameliorarea factorului de mediu sol de peamplasamentul studiat.

Conform analizei realizate pentru impactul cumulativ al proiectului se poate observa osuprapunere potenţialǎ cu categorii de impact relevate din zona de implementare a proiectului.

Analiza impactului cumulat relevǎ un nivel neutru datorat mǎsurilor compensatorii, reparatorii şide reconstrucţie ecologicǎ de asumat.

In aceste condiţii apreciem cǎ din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cuactivitǎţile în desfǎşurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidenţiate elemente de impact negativîn mǎsurǎ a conduce la o afectare ireversibilǎ a zonei. Impactul cumulat este în final compensat prinreconstrucţia ecologicǎ, când importante suprafeţe sunt redate circuitelor naturale, acestea având orelevanţǎ deosebitǎ din punct de vedere bio-ecocenotic (habitate parietale complementare/alternativece oferǎ nişe ecologice complexe extrem de valoroase pentru specii de interes).

Pentru zona de implementare a proiectului sunt previzionate activitǎţi de dezvoltare socio-economicǎ (preponderent turistică) dar pentru acestea nu poate fi evaluat un impact cumulat viitordatǎ fiind lipsa unui plan/proiect de amenajare a teritoriului sau orice alte date de documentare.

Cu toate acestea, datǎ fiind ne-suprapunerea atributelor asociate categoriilor de impact,respectiv a domeniilor de afectare directǎ, apreciem cǎ impactul cumulat al proiectului cu activitǎţileprevizionate va fi de asemenea neutru.

Considerarea nivelului de impact cumulat al proiectului cu activitǎţile curente, respectiv cu celeprevizionate, rǎmâne astfel neutru, nefiind identificate elemente în mǎsurǎ a participa la sumaţii ce arconduce la un impact cu semnificaţie aparte pentru situl analizat.

Suprafaţa redusǎ a zonei de implementare a proiectului raportatǎ la suprafaţa totalǎ a situluirǎmâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact nesemnificativ în raport cuintegritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, ţinând cont aici de structura şi obiectivele deconservare ale acesteia.

3.2.2. Evaluarea semnificaţiei impactuluiEvaluarea semnificaţiei impactului se realizeazǎ în baza unui set de criterii stabilite prin

OM19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, dupǎ cum urmeazǎ:

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut



Hârtie reciclată

60

In etapa imediat urmǎtoare acţiunilor de punere în operǎ vor fi asumate mǎsuri dereabilitare/reconstrucţie ecologicǎ, astfel cǎ nu vor exista suprafeţe care sǎ pǎstreze urme aleimpactului datorat lucrǎrilor.

Se poate afirma cǎ nu vor exista suprafeţe de habitate semnificative ocupate, în plus datǎ fiindabsenţa unor elemente criteriu de la nivelul acestora, pierderea din punct de vedre bio-ecocenoticrǎmâne nesemnificativǎ.

Aşa cum s-a arǎtat în secţiunile anterioare, este admis un impact potenţial limitat, manifest prinacţiuni indirecte asupra unor elemente criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor, pe perioadalucrǎrilor de exploatare, manifeste în special prin efecte indirecte, potenţiale (probabile).

Dat fiind faptul cǎ impactul este unul de duratǎ relativ scurtǎ (pe perioada de construcţie), încea mai mare parte reversibil, iar mare parte din habitatele impactate urmeazǎ a fi redate în circuitnatural imediat dupǎ terminarea lucrǎrilor, se estimeazǎ cǎ impactul general va rǎmâne punctiform.Limitarea impactului este ilustratǎ şi de procentul foarte mic al suprafeţelor impactate, raportat lasuprafaţa siturilor ţintǎ.

Fragmentarea habitatelor de interes comunitarAspecte generaleFragmentarea este principala cauză a dispariţiei speciilor stenobionte extreme, ce depind

exclusiv de un anumit habitat, şi constituie o amenintare serioasa asupra diversitatii biologice îngeneral. Consecinţele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte:

- amplificarea izolarii si mortalităţii speciilor;- extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hrănire şi supravieţuire;- dispariţia speciilor de interior şi a speciilor stenobionte;- diminuarea diversităţii genetice în rândul speciilor rare;- creşterea abundenţei speciilor ruderale, euribionte.In functie de intensitatea impactului şi de scara pe care intervine activitatea antropică, multe

cazuri de distrugere locala a habitatului sunt privite ca şi fragmentare de habitat. Intreruperea unuitău cu un dig, tăierea rasă într-o pădure matura sau construcţia unui drum ce trece printr-o mlaştinăsunt câteva exemple de fragmentare de habitat cu potenţiale efecte dramatice ce pot induce la scarălocală sau chiar regională, o serie de dezechilibre majore.

In cazul realizării schitului, activităţile de punere în operă de noi obiective poate reprezenta unfactor de risc major. Cu toate acestea, impactul şi riscul fragmentării devine mult mai redus în cazulîn care proiectele urmăresc doar ocuparea unor suprafeţe lipsite habitate şi specii de interesconservativ.

In fazele de reconstrucţie ecologicǎ şi acolo unde se aplică măsuri coerente de diminuare aimpactului, cea mai mare parte a aspectelor de degradare a habitatelor încetează, impactulanulându-se, pe cea mai mare parte a suprafaţelor afectate ce urmeazǎ a fi reintegrate în circuitulnatural.

Elemente punctuale legate decăile de acces analizateIn cazul realizării de investiţii noi, fragmentarea în general (nu doar a habitatelor de interes

comunitar) rămâne recunoscută ca una din problematicile de maximă actualitate. Astfel aspectelelegate de fragmentarea habitatelor a fost abordată în prezenta documentaţie în ansamblu. In acestsens trebuie observat faptul că elementele criteriu ce ar putea fi afectate de fenomenul defragmentare (carnivore mari, specii stenobionte) lipsesc. De asemenea lipsesc din zona studiatăhabitate sensibile, amintind aici faptul că proiectul îşi propune reabilitarea unui drum existent.



Hârtie reciclată

61

Datǎ fiind amploarea limitatǎ a punctelor generatoare de impact din perioada de construcţie,dar şi din perioada de funcţionare considerǎm cǎ nu sunt întrunite elementele cauzale alefenomenului de fragmentare pe perioada de construcţie.

Măsuri de diminuare a impactului fragmentăriiIn perioada de exploatare, măsurile compensatorii trebuie îndreptate cu precădere în direcţia

facilitării pasajului (traversării) împrejmuirilor de către specii în scopul minimizării incidentelor.Pornind de la studii19 ce au stabilit unele criterii privind conectivitatea dintre habitate şi analiza

fragmentării acestora, pentru zona de studiu nu se impune delimitarea unor puncte de asigurare aconectivităţii dintre habitatele secţionate schit, dată fiind mobilitatea înaltă a speciilor ţintă.

Măsuri generale de diminuare a impactului fragmentăriiStructurile ajutătoare sunt vitale pentru integrarea în matricea naturală, concentrarea diverselor

soluţii constructive impunându-se punctele de traversare, în scopul unui ghidaj spre ecoducte, aoferirii de adăpost, etc.

Punctele de traversare prin realizarea unui gard cu ochiuri mari, reprezintă elemente vitalepentru diminuarea impactului asupra speciilor de faună .

Pentru unele specii de talie mai mică, se pune problema creerii unor condiţii speciale de regulăîntrunite de soluţiile de subtraversare a gardului ridicat pentru împrejmuirea terenului.

Măsuri specifice de diminuare a impactului fragmentăriiDate fiind cerinţele ecologice ale speciilor ţintă, ce ar putea fi afectate, se impun ca măsuri de

diminuare a impactului, următoarele:- punerea în operă a unor structuri de facilitare a escaladării zidurilor de sprijin şi a

altor structuri verticale, acolo unde lungimea acestora depăşeşte 50m;

Durata sau persistenţa fragmentǎriiDurata fragmentǎrii habitatelor rǎmâne extrem de redusǎ, fiind prezentǎ pe durata unui interval

de timp de ore/zile, cât au loc lucrările. Pentru întreg procesul ce face obiectul procedurii prezente,sunt previzionate a fi necesare maximum 240 zile, incluzând aici zilele (60 zile - estimativ) cuprecipitaţii abundente când nu se poate lucra la obiectivul vizat

Durata sau persistenţa perturbǎrii speciilor de interes comunitarDatǎ fiind absenţa din zona de implementare a proiectului a unor populaţii semnificative ale

speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor (ROSPA şi ROSCI), respectiv ritmul de lucru şipersistenţa impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciatǎ prezenţa uneiperturbǎri semnificative de duratǎ ce urmează a fi resimţite de elemenetle criteriu din cadrul sitului.

Schimbǎri în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţǎ)Lipsa prezenţei populaţiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a

proiectului demonstratǎ mai sus, conduce la concluzia cǎ nu vor fi induse modificǎri în densitateapopulaţiilor speciilor criteriu.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului

19 „Model pentru reţeaua ecologică din România, instrument pentru dezvoltare durabilă”, propus de Anca-DianaArdeleanu: Adm. Parcului Natural Apuseni; Ion Mirea ICAS; desfǎşurat în perioada feb. 2008 – ian. 2009 - a presupusrealizarea în format GIS a unui model pentru o reţea ecologică la nivelul întregii ţări în care să se reliefeze prezentele ariiprotejate, respectiv locaţiile identificate prin modelare ca fiind cele mai propice pentru coridoare ecologice, precum şieventualele bariere în cadrul reţelei



Hârtie reciclată

62

Conform evaluǎrii realizate în cadrul secţiunii Identificarea şi evaluarea impactului, pentrumǎsurile de reconstrucţie ecologicǎ asumate, sunt create premisele unei refaceri a habitatelor pedurata unui ciclu de vegetaţie (12 luni). Datǎ fiind extinderea redusǎ a suprafeţelor, respectiv stareahabitatelor adiacente, succesiunea naturalǎ de vegetaţie va fi în mǎsurǎ a asigura re-colonizareaspeciilor caracteristice şi refacerea faciesului natural într-un interval de 36 de luni.

O reprezentare graficǎ a scǎrii de timp pentru ritmul de înlocuire a speciilor este prezentatǎschematic în figura de mai jos.

Pornind de la o reprezentare ce face apel la codurile de culori, s-au luat în considerare 4 stǎriale faciesurilor de vegetaţie, pornind de la faciesul natural, lipsit de modificǎri datorate impactuluiantropic (reprezentat cu verde), urmat de un facies ce poartǎ marca unui impact antropic ce acondus la o modificare moderatǎ a stǎrii (reprezentat cu galben), ajungând la o stare dominatǎ deimpact antropic (culoare roşie) spre faciesurile ce poartǎ marca unui impact extrem (culoarealbastrǎ), antropizate în totalitate.

In cazul studiat, habitatele ce urmeazǎ a fi impactate, poartǎ urmele unui impact antropicdatorat activitǎţilor pastorale, respectiv antropic general, faciesul de vegetaţie fiind impactat într-unnivel mediu.

Activitǎţile de reconstrucţie ecologicǎ şi diminuare a impactului ce vor fi asumate imediat dupǎterminatea lucrǎrilor, vor conduce la o refacere rapidǎ a zonelor impactate, spre starea iniţialǎ.Evoluţia succesiunii naturale de vegetaţie va conduce la o refacere a zonelor impactate, ce vorredobândi un facies apropiat celui iniţial, dupǎ o perioadǎ de aproximativ 36 luni.

100% Natural (nedegradat)

50% Seminatural

50% Impactat

100% Antropizat

12 luni 24 luni 36 luni 48 luni

Reprezentarea graficǎ a scǎrii de timp necesare pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectatede implementarea proiectului

Pe verticalǎ scara de integritate a faciesurilor naturale; pe orizontalǎ scara de timp

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificǎri legate de resursele de apǎ sau de alteresurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejatede interes comunitar

Principalele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor(carburanţi şi uleiuri).



Hârtie reciclată

63

Pe toatǎ perioada de punere în operǎ, utilajele şi echipamentele se vor verifica periodic astfelîncât sǎ fie evitate orice fel de scurgeri accidentale.

Mǎsurile directe de acţiune vor fi completate de mǎsuri tehnice de verificare a echipamentelorşi utilajelor, precum şi de un set de mǎsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurǎriiunei intervenţii eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi).

Evaluarea semnificaţiei impactului proiectului asupra elementelor criteriuParcurgând atributele asociate impactului potenţial al proiectului discutate mai sus, asupra

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000, putem conchide urmǎtoareleaspecte:

- implementarea proiectului nu va conduce la pierderi semnificative de habitate şi nu va afectaîn mod direct nici un fel de habitat criteriu pentru conservare;

- implementarea proiectului nu va afecta habitate folosite pentru necesitǎţile de hranǎ, odihnǎşi reproducere a speciilor criteriu;

- proiectul nu este în mǎsurǎ a induce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar; înscopul minimizării efectelor fragmentării asupra speciilor dde carnivore mari criteriu (urs, lupşi râs); măsuri suplimentare de limitare a efectelor fragmentării vor putea fi dimensionatedoar în baza unui program de monitorizare din perioada de exploatare, atunci când noiiindicatori de trafic îşi vor face apariţia;

- durata/persistenţa fragmentǎrii habitatelor (inclusiv habitate altele decât cele de interescomunitar) este lipsitǎ de relevanţa majorǎ pentru speciile criteriu: zona păstrându-şielementele criteriu de desemnare; circumstanţial este dovedită posibilitatea coexistenţeiactivităţilor antropice cu elementele criteriu;

- proiectul nu este în mǎsurǎ a perturba speciile de inters comunitar ce au stat la bazadesemnǎrii sitului; ca o măsură suplimentară de prpecauţie, au fost propuse măsuri dediminuare a impactului, pentru fiecare specie criteriu în parte ce ar putea fi afectate, dar şipentru alte specii de faună;

- implementarea proiectului nu va conduce la schimbǎri ale densitǎţiilor populaţiilor de speciide interes comunitar;

- durata de timp necesarǎ pentru refacerea habitatelor, exprimatǎ prin scara de timp pentruînlocuirea speciilor, este relativ scurtǎ, fiind necesare aproximativ 24 luni pentru o refaceresemnificativǎ, respectiv alte 36 de luni pentru stingerea în ansamblu a efectelor impactuluiasociat (inclusiv impact rezidual);

- nu au putut fi puşi în evidenţǎ indicatori cheie responsabili de inducerea unor modificǎri lanivelul sitului;

In condiţiile în care nu ar fi asumate mǎsurile de reducere a impactului, timpul de refacere ahabitatelor ar putea fi mai mare de 3-4 ani, însǎ procese de degradare ireversibilǎ sau de afectare aelementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului rǎmân de asemenea excluse.

Impactul rezidual, în condiţiile asumǎrii mǎsurilor de reconstrucţie ecologicǎ va fi stins într-uninterval de timp de maximum 36 de luni.

Prezenţa unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidualnu au putut fi puse în evidenţǎ.

In aceste condiţii estimǎm cǎ nivelul şi semnificaţia impactului datorate acestui proiect rǎmânextrem de limitate, punctiforme şi lipsite de relevanţǎ asupra elementelor criteriu ce au stat la bazadesemnǎrii siturilor.

In conformitate cu legislaţia naţională în vigoare şi cu ghidul Natura2000: Conservare înparteneriat, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată



Hârtie reciclată

64

procedura schematică de abordare a planurilor şi proiectelor ce afectează siturile Natura2000. Deasemenea a fost urmǎritǎ schema algoritmicǎ aferentǎ procedurii de evaluare adecvatǎ publicatǎ prinOM 19/2010.

Au fost urmăriţi paşii conformi, după cum urmează:1. Planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea naturii? Răspuns:

nu2. Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului. Răspuns: nu.

Motivaţie: lucrările se vor desfăşura pe suprafeţe afectând mult sub 1% din suprafaţa sitului/siturilor,având astfel o influenţă punctiformă raportată la suprafaţă, proiectul, prin caracterul sǎu nefiind înmǎsurǎ a conduce la apariţia unor categorii noi de impact, contribuind dimpotrivǎ, prin elaborareaunui set de măsuri de diminuare a impactului, la stingerea sau diminuarea unor efecte manifesteasupra factorilor de mediu. Proiectul nu afectează elementele criteriu ce au stat la baza desemnăriisiturilor (ROSCI0029 Cheile Glodului, Cibului şi Măzii; ROSPA0132 Munţii Metaliferi).

In consecinţă, conform procedurii schematice de abordare a planurilor şi proiectelor ceafectează siturile Natura2000, proiectul poate fi aprobat.



Hârtie reciclată

65



Hârtie reciclată

66

3.3. Mǎsurile de reducere a impactului

Deşi nu a putut fi identificat un impact potenţial cu semnificaţie pentru elementele criteriu ce austat la baza desemnǎrii siturilor Natura 2000, admiţându-se pe de o parte fragilitatea habitatelor, iarpe de altǎ parte responsabilitatea faţǎ de factorii de mediu, a fost asumat un set complet de mǎsuride reducere şi eliminare a impactului.

3.3.1. Mǎsuri de reducere a impactului de asumat pentru fiecare element criteriu în parteDatǎ fiind imposibilitatea de a evidenţia prezenţa unui impact potenţial asupra elementelor

criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, propunerea unui set de mǎsuri de reducere a impactuluiindividualizat (incluzând relocǎri, refaceri de habitate, mǎsuri compensatorii, etc.) pentru fiecare dinaceste elemente rǎmâne un demers lipsit de relevanţǎ.

Astfel mǎsurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demers general, în mǎsurǎ aasigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zona afectatǎ.

Metodele de reducere a impactului de asumat, unele au fost amintite pe parcursul prezentuluistudiu, făcând aici doar obiectul unei succinte recapitulări:

- consolidarea şi sistematizarea cǎilor de acces suplimentare (temporare) de utilizat pentruevitarea inducerii unui impact datorat apariţiei fenomenelor erozive, de bǎltire, etc.;

- în cazul în care existǎ tranşee excavate expuse mai mult de 24 de ore, se va realiza o rampǎde pǎmânt cu înclinaţia de max 45O pentru a permite speciilor de microfaunǎ sǎ escaladezepereţii şi sǎ se elibereze din şanţuri;

- limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente pentruevitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în suspensie - evitareatraversărilor repetate prin albie;

- realizarea de structuri de facilitare a escaladării zidurilor de susţinere sau de protecţie, decătre speciile de faună (zone de bolovănişuri, finisaje parietale cu piatră masivă şi/sau derâu, amplasarea pe structurile construite de buşteni, etc.);

- reconstrucţia ecologică cât mai grabnică spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covorvegetal, ierbos în toate suprafeţele libere şi acolo unde este posibil, plantarea de specii dearbori din flora spontană locală pentru crearea unor habitate favorabile unor specii de faună;

- plantarea unor specii de arbori din flora spontană locală (în special cvercinee, dar şi tei,plop, frasin) pentru diversificarea nişelor ecologice, favorizante pentru instalarea unor noispecii de faună;

- realizarea unor poldere de mici dimensiuni cu umplere treptată (în trepte) pentrufavorizarea unor specii de faună (în special amfibieni) şi integrarea acestora în cadrulsistemelor de drenare a apelor pluviale din zona cǎilor de acces;

- gestiunea responsabilă a deşeurilor inerte: depozitarea acestora în spaţii special destinate,reutilizarea ca material de umplutură sau eliminarea conformă a acestora;

- gestiunea corectă a materialelor antiderapante utilizate pe timp de iarnă, în etapa deexploatare;

- limitarea vitezei de rulare la 30 km/h (în unele sectoare limitarea va merge până la 25km/h);

- instalarea acolo unde va fi cazul de elemente suplimentare de siguranţă (dâmburilimitatoare de viteză), garduri de protecţie, parapeţi de antifonare, zone cu restricţii de viteză,etc.



Hârtie reciclată

67

3.3.2. Prezentarea calendarului implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere aimpactului

Criteriile la care s-a fǎcut apel în propunerea calendarului implementǎrii şi monitorizǎriimǎsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în vigoare, dupǎ cum urmeazǎ:

- mǎsurile de reducere a impactului şi de monitorizare sunt parte integrantǎ a proiectuluipropus;

- mǎsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;- mǎsurile sunt funcţionale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate imediat

dupǎ finalizarea etapelor de punere în operǎ);- au la bazǎ cele mai recente date ştiinţifice din teren, rezultate în urma investigaţiilor asumate;Calendarul implementǎrii şi monitorizǎrii mǎsurilor de reducere a impactului sunt prezentate

sintetic în tabelul de mai jos:

Mǎsura Impact adresat Perioada de implementareAplicarea proiectului derefacere a mediului

Eliminarea impactului rezultatîn faza de construcţie

Imediat dupǎ etapa deconstrucţie

Acoperirea cu pǎturǎ de fâncosit

Perimetre afectate de tasare/eroziune superficialǎ

Punctual - refacerea zonelordenudate, erodate

Supraînsǎmânţare, lucrǎrisuplimentare de refacere apǎturii de sol

Eroziune superficialǎ în zoneleimpactate

Lunar pe perioada de vegetaţie(mai-septembrie), pânǎ laasigurarea refacerii covoruluivegetal

Monitorizare Evaluarea impactului general şievaluarea succesuluireconstrucţiei ecologice

Lunar pe perioada de vegetaţie(mai-septembrie), pânǎ lastingerea în ansamblu a tuturorefectelor impactului asociat

Datǎ fiind lipsa unui impact potenţial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎriisitului, nu se impune asumarea unor mǎsuri compensatorii.

Responsabilitatea implementǎrii mǎsurilor de reconstrucţie ecologicǎ revine constructorului peperioada de punere în operǎ, respectiv administratorului, pe perioada de utilizare a schitului, urmânda fi reglementate prin actele emise de autoritǎţile responsabile.

In etapa de exploatare, propunem asumarea unui program de monitorizare care să sedesfăşoare pe o perioadă de minimum 36 de luni, prin care să fie abordate următoarele teme:

1. Monitorizarea speciilor şi habitatelor în perioadele de funcţionare a lăcaşului (în perioadaslujbelor liturgice şi a sărbătorilor religioase)

2. Realizarea unei hărţi a dinamicii vegetaţiei în scopul monitorizării dinamicii şi evoluţieifaciesurilor ruderale şi de identificare a distorsiunilor induse de speciile pioniere şi invazive;



Hârtie reciclată

68

3.4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele deinteres comunitar

Pentru identificarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, au fost asumate oserie întreagǎ de studii de teren, ce s-au confruntat cu datele publicate relevante asupra zoneistudiate.

Metodele de teren utilizate pentru culegerea informaţiilor1. Studiul habitatelor şi a covorului vegetalPentru studiul covorului vegetal din zonă s-au folosit metodele de cercetare elaborate de J.

Braun-Blanquet şi adaptate la particularităţile vegetaţiei din ţara noastră. În vederea obţinerii unorrezultate statistic semnificative care să poată fi extrapolate la nivelul întregii suprafeţe analizate s-arecurs la alcătuirea curbei areal/specie pentru determinarea numărului minim de probe necesar deefectuat şi analizat. Astfel, releveele efectuate au fost introduse până la atingerea numărului indicatde punctul de inflexiune al curbei.

Au foste efecuate şi analizate relevee, efectuate pe suprafeţe care au coincis cu ariile minimecorespunzătoare tipurilor de vegetaţie studiate, mărimea lor variind de la 1 la 4 m2.

Pentru o mai bună înţelegere a posibilelor efecte rezultate în urma acţiunii diferiţilor factoriambientali (de mediu şi/sau antropici) asupra habitatelor s-a aplicat o analiză multivariată a datelor.Astfel, evidenţierea relaţiilor dintre compoziţia floristică (a fitocenozelor din asociaţiile vegetale carefac parte din habitatele respective) şi distribuţia vegetaţiei în funcţie de factorii de mediu, se vaefectua folosind metode de analiză a gradientului (analiza multivariată). Esenţa analizei multivariatea datelor constă în extragerea relaţiilor foarte importante dintr-o gamă largă de relaţii posibile, adicăaducerea în prim plan a acelor relaţii dintre componentele mediului, care sunt cruciale pentrumenţinerea intergrităţii şi funcţionalităţii habitatelor analizate.

A. Analiza multivariată a datelorTehnicile de ordonare directă (Direct Gradient Analysis) şi ordonare indirectă (Indirect Gradient

Analysis) sunt larg folosite în ordonarea datelor cules de pe teren în sensul determinării anumitorgrupe cenotice şi ecologice de specii .

Schimbarea compoziţiei floristice de la o fitocenoză la alta, ca urmare a variaţiei factorilor demediu, determină un gradient cenotic (cenoclinal), definit pe baza ratei de înlocurire a speciilor(species turn-over). Cum numărul gradienţilor ambientali cu impact major asupra vegetaţiei terestreeste relativ mic, fitocenozele pot fi ordonate în lungul unor cenoclinali determinaţi de variabileecologice foarte diferite (temperatura aerului, umiditatea solului, presiunea antropo-zoogen).

Ordonarea numerică este un proces de reducere a spaţiului multidimensional al matriceirelevee-specii, prin extragerea unui număr redus de axe (de obicei 2-3), astfel ca acestea să explicecât mai mult din variaţia floristică. Ordonarea numerică este o metodă de explorare a datelor, în urmacăreia pot fi emise ipoteze privind gradienţii ecologici responsabili de variaţia compoziţiei floristice adiferitelor fitocenoze.

În vederea modelării relaţiilor dintre factorii ambientali şi compoziţia floristică a habitatelor, aufost folosite atât ordonări indirecte (DCA), cât şi directe (CCA).

Tehnica ordonării indirecte este cel mai des folosită, deoarece valorile multor variabileecologice nu sunt disponibile, ca urmare a dificultăţilor ce decurg din măsurarea acestora (variaţieridicată şi neregulată în spaţiu şi timp, necesitatea utilizării unor aparate costisitoare, volum de



Hârtie reciclată

69

muncă ridicat) În schimb, interpretarea rezultatelor ordonărilor indirecte depinde mult de gradul decunoaştere a autecologiei speciilor şi de precizia etalonării (calibrării) ecologice a acestora

Aplicarea metodelor de ordonare directă impune existenţa unei matrici suplimentare,constituită din variabile ambientale ce caracterizează staţiunile în care s-au relevat fitocenozele.

A.1. Analiza destinsă a corespondenţelor (Detrended Correspondence Analysis-DCA)Este o metodă de ordonare indirectă, care presupune că aranjamentul fitocenozelor

(releveelor) şi al speciilor în spaţiul axelor de ordonare este o consecinţă firească a existenţei unorgradienţi ecologici. De cele mai multe ori acest gradient este rezultatul combinaţiei mai multor factoriambientali. Metoda presupune un răspuns unimodal (de tip gaussian) al speciilor, prin intermediulabundenţei lor, la variaţia acestor factori ecologici.

Coordonatele speciilor în spaţiul de ordonare nu sunt altceva decât estimări ale poziţieioptimului ecologic al acestora. DCA, prin axele extrase, permite reprezentarea lungimii gradientuluiecologic (lenght of gradient, exprimată în unităţi ale deviaţiei standard-SD). Aplicarea acestei analizepoate fi considertă şi un test în alegerea celei mai eficace metode de ordonare: cea liniară (PCA) saucea unimodală (CA, DCA sau CCA). Dacă lungimea gradientului depăşeşte 4 unităţi SD, aceastapresupune un răspuns non-liniar (unimodal) al speciilor faţă de factorii de mediu şi se consideră a fimai ridicată folosirea unei metode unimodale. Ordonarea prin DCA se poate realiza prin alcătuireaunei matrici relevee-specii integrate mai apoi în programe relativ recente, precum PC-ORD şiCANOCO.

A.2. Analiza canonică a corespondenţelor (Canonical Coresspondence Analysis-CCA)Este o metodă de ordonare directă, care produce o ajustare liniară optimă a distribuţiei

abundenţelor speciilor în funcţie de variabilele de mediu. Fitocenozele (releveele) sunt aranjate de-alungul axelor de ordonare extrase, în aşa fel încât să se obţină cât mai multe informaţii şi explicaţiiasupra similarităţii lor floristice sau a relaţiei cu factorii de mediu. Astfel datele input pentru CCA suntgrupate în două matrici distincte: relevee-specii şi relevee-variabile de mediu.

În diagrama finală a ordonării (ordinogramă), variabilele de mediu (gradienţii ecologici) suntvizualizate prin săgeţi (vectori) cu originea în centrul axelor. Axele de ordonare capătă o semnificaţieecologică imediată, deoarece lungimea proiecţiei fiecărui vector pe axe este proporţională cuintensitatea factorului respectiv. Punctele care cad în partea opusă vârfului vectorului exprimă orelaţie negativă între abundenţele speciilor şi variabila ecologică reprezentată de vector. Deasemenea, cu cât este mai mic unchiul dintre săgeţi şi axe, cu atât mai puternică este corelaţia dintrespecii şi factorii de mediu. Fitocenozele (releveele) ale căror proiecţii sunt apropiate de vârful săgeţiisunt mai puternic corelate şi influenţate de acel factor. Analiza canonică a corespondenţelor (CCA)poate fi executată prin utilizarea unor programe ca SYN-TAX 2000, PC-ORD şi CANOCO.

B. Descrierea modului de lucruPentru analiza ordonărilor au fost concepute mai multe matrici de input, în funcţie de tipul de

analiză (DCA sau CCA), în care am utilizat releveele. Iniţial a fost realizată o singură matrice în careau fost reunite toate releveele pe coloane, iar pe rânduri toate speciile. Acoperirea fiecărei specii,exprimată în clasele de abundenţă-dominanţă pe scara Braun-Blanquet, a fost transformată învaloarea procentuală centrală, corespunzătoare fiecărei clase, conform tabelului următor:



Hârtie reciclată

70

Transformarea indicilor de abundenţă-dominanţă în valori procentuale de acoperire relativăIndicele de abundenţă-

dominanţăValoarea de acoperire

relativă (%)r 0,1+ 0,5 %

+ - 1 2,75 %1 5 %

1 - 2 11,25 %2 17,5%

2 - 3 27,5%3 37,5 %

3 - 4 50 %4 62,5 %

4-5 75 %5 87,5 %

Pentru analiza DCA a fost folosită o matrice de input relevee-specii, astfel obţinându-serezultate şi ordonări la o scară mult mai fină. Această analiză a fost aplicată folosind procedeuldetrending by segments, fără opţiunea transformării datelor speciilor. Doar primele două axe, celemai importante, au fost extrase şi reprezentate grafic. Pentru reprezentarea speciilor în spaţiuldeterminat de cele două axe DCA, s-au ales doar acele specii stenoece, ale căror abundenţe-dominanţe au prezentat corelaţii neparametrice ridicate cu axele respective.

Pentru analiza CCA, pe lângă matricile de input relevee-specii, au fost realizate şi matricileinput cu variabilele de mediu înregistrate şi corespunzătoare fiecărui releveu.

In aceastǎ modalitate s-a putut stabili cu un grad înalt de confidenţǎ apartenenţa sauinvalidarea apartenenţei habitatelor ţintǎ la habitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii situluiROSCI0051 Cuşma.

La realizarea corespondenţelor dintre asociaţiile de vegetaţie, tipurile de habitate naţionale şicele comunitare de interes conservativ s-au utilizat manualele uzuale de interpretare:

- *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env.- Doniţǎ, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnicǎ Silvicǎ, Bucureşti- Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România”, Risoprint, Cluj-Napoca

2. Studii faunisticeMonitorizarea speciilor de faunǎ rǎmâne o sarcinǎ dificilǎ date fiind constrângerile de naturǎ

practicǎ (posibilitǎţile restrânse de colectare/observare a unor specii datorate capacitǎţii locomotorii aacestora, etc.), tehnicǎ (utilizarea unor mijloace de colectare/observare complexe) sau chiar de eticǎ(evitarea metodelor de colectare ce pot afecta starea de vitalitate a unor specii). Aceastǎ sracinǎ estecu atât mai dificilă cu cât cel puţin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientăcomplexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune amediului, respectiv baze de date sau liste locale sau regionale care sǎ faciliteze unele comparaţii şiinterpretǎri statistice.

Pentru monitorizarea speciilor de faunǎ exisă puse la punct o serie întreagă de metodologii şiprotocoale prin care se pot trage concluzii pertinente asupra stării mediului, privind eficacitatea unormăsuri manageriale, etc.

Dezvoltarea unor planuri eficiente de gestiune, presupune parcurgerea a trei etape principale:1. Alcătuirea listelor de specii;



Hârtie reciclată

71

2. Realizarea modelelor generale de distribuţie a speciilor în relaţie cu factorii de mediu;3. Realizarea unor modelări predictive asupra căilor potenţiale de evoluţie a unor atribute

legate de populaţiile ţintă (densitate, vitalitate, etc.).Concluziile trebuie să fie însoţite de o justificare statistică extrem de complexă ce face apel la

existenţa unor baze de date pertinente şi a unui sistem de monitorizare complex.Pentru studiul de faţǎ au fost aplicate protocoale de observaţii libere în teren, în baza unor

formulare standardizate prin care sǎ se poatǎ marca prezenţa speciilor de interes conservativ înperimetrul de implementare al proiectului. Astfel accentul studiului de teren a fost îndreptat spreidentificarea speciilor criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului, fǎrǎ însǎ a fi neglijatǎ prezenţapotenţialǎ a altor specii criteriu Natura 2000.

Cu toate acestea, pe durata observaţiilor de teren nu au fost întâlnite specii criteriu Natura2000 în perimetrul ce urmeazǎ a fi afectat de implementarea proiectului.

3. Consultarea unor entitǎţi terţe în vederea realizǎrii prezentului studiu.Până la data realizării prezentului studiu, nu au fost înregistrate nici un fel de elemente

suplimentare în măsură a modifica conţinutul sau concluziile asumate.Pentru a menţine obiectivitatea studiului, la documentarea acestuia s-a fǎcut apel pe lângǎ

imaginile realizate de autori direct în teren, şi la imagini publicate prin intermediul unor resurseInternet, în special de la nivelul GoogleEarth TM, cu precizarea autorului acestora

4. Alte documentaţii realizate anterior şi utilizate ca suport comparativ la întocmirea prezenteiIn scopul păstrării unei anumite superpozabilităţi care să înlesnească raportări şi abordări

comparative la realizarea prezentei documentaţii au fost utilizate date din documentaţii tehnice(RSEIM + EA) realizate anterior de firma noastră, cu respectarea normativelor de conţinut existente,şi care în totalitate au condus la emiterea actelor de reglementare, făcându-se astfel proba calităţii şiconformităţii acestora,dupǎ cum urmeazǎ:

Pentru replicarea normativului de conţinut şi ca suport de tehnoredactare- Modernizare DC 121, com. Mărgău şi Beliş, jud. Cluj- DF Blăjeni, jud. Bistriţa-Năsăud- Modernizarea DN1H, Aleşd-Zalău, jud. Sălaj şi Bihor- Imbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local din comunele Mănăstireni, Râşca, Călăţele.- Reabilitare drum vicinal Balaşa, jud. HunedoaraAstfel, orice referiri accidentale asupra unor elemente desprinse din studiile mai sus amintite

se datoreazǎ exclusiv unor erori de tehnoredactare, datorate preluǎrii unor date, sau structurigenerale desprinse din normativele de conţinut, etc. şi astfel trebuie tratate ca atare (erori detehnoredactare).

Intreaga evaluare şi argumentare se bazeazǎ pe date specifice, strict legate de contextulproiectului, analiza efectuată fiind realizată în baza informaţiei pusă la dispoziţie de proiectant SCAlbonti Arhitecţi SRL ce a constat din:

- Memoriu tehnic- Plan de încadrare

5. Echipa ce a participat la realizarea prezentului studiuEchipa ce a participat la realizarea prezentului studiu a fost compusǎ din:- Raluca DRĂGAN – Specialist Ingineria Mediului, UBB Cluj-Napoca- Liana MIHUŢ - licenţiatǎ în biologie şi ştiinţe agricole, USAMV Cluj-Napoca- Adrian MUREŞAN - licenţiat în geografie (UBB Cluj-Napoca)



Hârtie reciclată

72

- Luminiţa POPA - licenţiatǎ în Ştiinţe Politehnice (UTCN) şi Ştiinţe Economice (UBB Cluj-Napoca)

- Carmen ROŞCA - Specialist Ştiinţa Mediului, UBB Cluj-Napoca

Coordonatorul responsabil de realizarea prezentei documentaţii este:- Dr. Sergiu MIHUŢ - licenţiat în ştiinţe biologice (UBB Cluj-Napoca) şi drept (U”1 Dec. 1918,

Alba-Iulia)

CURRICULUM VITAESergiu MIHUŢ

1. Nume şi prenume: MIHUŢ Sergiu2. Data şi locul naşterii: 21.11.1973, Cluj-Napoca3. Naţionalitatea: Română4. Pregătire/aptitudini profesionale:

InstituţiaData: de la (luna/anul) - la (luna/anul) Diploma / certificatul obţinut

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca09/1992 – 06/1997

Licenţiat în biologie

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca10/1997 – 11/2003

Doctor în ştiinţe biologice

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia09/2004 – 02/2008

Licenţiat în drept

Ministerul Mediului06/2007

Expert Evaluator/Auditor de mediu AtestatMinisterul Mediului şi Dezvoltării Durabile

04/2010 Ministerul Mediului şi Pǎdurilor Inscris în Registrul Naţional al Experţilor deMediu

5. Ani de experienţă profesională:1997-prezent (14)

6. Experienta profesionala relevanta (în ordine cronologică, începând cu cea mai recentă):Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2004-

prezentRomânia, Cluj-Napoca SC U.S.I. SRL Expert biolog, administrator

Descriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv

auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia2005-

2009România, Cluj-Napoca SC Natura Consulting Expert biolog

Descriere activitatii desfasurate:Gestiunea factorilor de mediu, evaluare proiecte în vederea realizării studiilor de impact asupra mediului, respectv

auditare în vederea realizării bilanţurilor de mediu nivel I şi II

Perioada Locul (ţara şi localitatea) Compania/Organizaţia Poziţia11.2004-

04.2005România, Oradea Direcţia Silvică Oradea,

Parcul Natural ApuseniBiolog

Descriere activitatii desfasurate:



Hârtie reciclată

73

Monitoring ecologic, studii şi cercetări în ştiinţe fizice şi naturale, implementare proiect PHARE CBC


08.2004România, Cluj-Napoca Agenţia de Protecţie a

MediuluiConsilier I

Descriere activitatii desfasurate:Autorizare, monitoring de mediu, implementare proiect LIFE – III – Natura 7174


12.1999România, Cluj-Napoca Institutul de Cercetări

BiologiceBiolog

Descriere activitatii desfasurate:Studii şi cercetări în ştiinţe naturale



Hârtie reciclată

74

Bibliografie selectivă20

1. Bănăduc, D., (2006): "Important Areas for Fish in Romania - The implementation of EU NatureConservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu

2. Bălan, M. (2007): „Energii regenerabile”, UT Press, Cluj-Napoca3. Biebighauser, T., R. (2002): “A Guide to Creating Vernal Ponds”, USDA Forest Service, Ducks Unlimited, Inc.

& I. Walton League of America, S. Morehead, KY 40351, USA4. Botnariuc, N., Tatole, V (2005): "Cartea Roşie a Vertebratelor din România", Acad. Rom., Muz. Naţ. Ist. Nat.

"Gr. Antipa", Bucureşti5. Cheremisinoff, N. P., Bendavid-Val, A. (2001): “Green Profits”, The Manager`s Handbook for ISO 14001 and

Pollution Prevetion, Butterworth-Heinemann,Woburn, MA6. Ciplea, L., I., Ciplea, Al. (1978): “Poluarea mediului ambiant”, Ed. Tehnica, Bucuresti7. Coste, I. (1982): “Omul, biosfera si resursele naturale”, Ed. Facla, Timisoara,8. Davis, L., S., Johnson, K., N., Bettinger, P., S., Howard, Th., E. (2001): “Forest Management”, IVth Ed., Mc.

Graw Hill Eds.9. Delbaere, B. (2002): “Biodiversity Indicators and Monitoring: Moving Towards Implementation”, ECNC,

Tilburg, Netherlands10. Gilbert, G., Gibbons, D., W., Evans, J. (1995): “Bird Monitoring Methods”, RSPB11. Grigorescu, A. (2000): “Managementul proiectelor de mediu”, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj12. Gruin, M. (1996-1997): “Evaluarea impactului asupra mediului”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,13. Iancu, I., Iancu, V. (1984): “Padurea si apa”, Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti14. Ichim, R. (1994): “Bazele ecologice ale gospodaririi vanatului in padurile din zona montană”, Ed. Ceres,

Bucuresti15. Ionel, A., Manoliu, Al., Zanoschi, V. (1986): “Cunoaşterea si ocrotirea plantelor rare”, Ed. Ceres, Bucuresti16. Ionescu, Al., Barabas, N., Lungu, V. (1992): “Ecologie si protecţia mediului”, Imprimeria “Ceresi”, Bucuresti17. Ionescu, M., Cusa, V. (1988): “Indrumar metodologic de toxicologie acvatica”, Consiliul national al apelor,

Institutul de cercetari si proiectari pentru gospodarirea apelor18. Kudrna, O. (1986): „Aspects of the Conservation of Butterflies in Europe” – In: Butterflies of Europe 8,

Kudrna, O. (ed.), Aula-Verlag, Wiesbaden, pp. 32319. Marinescu, D. (2003): “Tratat de dreptul mediului”, Ed. All Beck, Bucuresti20. Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): "Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature

Conservation Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB21. Mohan, Gh., Ardelean, A. (1993): “Ecologie si protectia mediului”, Manual preparator, Ed. “Scaiul”, Bucuresti,22. Platon, V. (1997): “Protecţia mediului si dezvoltarea economica”, Institutii si mecanisme in perioada de

tranzitie, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti,23. Pop, T. (1996-1997): “Monitorizarea mediului si controlul poluarii”, Curs de specializare postuniversitara,

Eco-management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,24. Popse, C., Vrabete, M. (1996-1997): “Legislatie si etici de mediu”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-

management industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,25. Preda, V., Soran, V., Nemes, M. (1978): “Ecosistemele artificiale si insemnătatea lor pentru omenire”,

Lucrarile simpozionului din 14 ianuarie 1977, Academia Republicii Socialiste Romania, Filiala Cluj-Napoca,Subcomisia Om si Natura

26. Rosetti-Balanescu, C. (1961): “Urmele animalelor salbatice”, Ed. Stiintifica ,27. Rosu, Al., Ungureanu, I. (1977): “Geografia mediului înconjurator”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti28. Rusu, T. (1996-1997): “Tehnologii nepoluante”, Curs de specializare postuniversitara, Eco-management

industrial, Univ. Tehnica din Cluj –Napoca,29. Sârbu, A., & Colab. (2006): "Important Areas for Plants - The implementation of EU Nature Conservation

Legislation in Romania", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & Ecotur Sibiu Stugren, B. (1994): “Ecologieteoretica”, Ed. “Sarmis”, Cluj-Napoca

30. Seppelt, R., (2003): “Computer-Based Environmental Management”, Wiley-VCH Eds., USA31. Tumanov, S. (1989): “Calitatea aerului”, Ed. Tehnica, Bucuresti32. * * * (1987): "Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate - STAS 12574-87", RSR, Comitetul Naţional pentru

Ştiinţă şi Tehnologie, Inst. Rom. de Standardizare

20 Sunt indicate şi alte surse la care s-a făcut apel în decursul elaborării prezentei documentaţii, altele decâtcele menţionate pe parcursul textului.



Hârtie reciclată

75

33. * * * (1993): “Larousse de la Nature”, Vol. I: La Planete de la Vie, Vol. II: La Flore et la Fauna, Ed. Larousse,Paris

34. * * * (1995): "Europe’s Environment – The Dobris Assessment", European Environment Agency, Ed. DavidStanners & Philippe Bourdeau, Copenhagga 1995

35. * * * (2004-2006): "The implementation of the EU Nature Conservation Legislation in Romania", MMGA,Ameco, EVD project: PPA03/RM/7/5

36. * * * „Formularele standard de desemnare a siturilor natura 2000”; www.n200biodiversity.ro

Acte normative Legea pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. 90/1996, publicată în M. Of. nr.

522/24 oct. 2000 Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzânmd deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, publicată în M. Of. nr. 659/5 sep. 2002 Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi

zone,publicată în M. Of. nr. 38/12 ian. 2005 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile, publicată în M. Of. nr. 66/7 feb. 2001 şi republicată în M. Of. nr. 104/7 feb. 2002 Ordinul nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice în aplicarea prevederilor Legii

protecţiei muncii nr. 90/1996, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale publicat în M. Of. nr. 249/15oct. 1996

Ordinul 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, MinisterulApelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului, MinisterulApelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, M. Of. nr. 303 bis/6 noi. 1997

Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi floreisălbatice;

Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 5/1991, pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanta internationala,

în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, la 2 februarie 1971 M. Of. Nr.18/26.01.1991;

Legea nr.58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, adoptată la Rio deJaneiro la 5 iunie 1994 - M. Of. nr. 199/02.08.1999;

Decretul 187/1990 de acceptare a Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şinatural, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şiCultură la 16 noiembrie 1972-M.Of. nr. 46/31.03.1990;

Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelornaturale din Europa, Berna la 19.07.1979 - M.Of. nr. 62/25.03.1993;

Legea nr.13/1998 pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea speciilor migratoare de animalesălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979 - M.Of. nr. 24/26.01.1998;

Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoareafrican – eurasiatice - M. Of. nr. 236/30.05.2000;

Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa -M.Of. nr. 228/23.05.2000;

Legea nr.91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, MareaMediterană şi din zona contiguă a Atlanticului - M.Of. nr.239/30 mai 2000;

Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şiparcurilor naturale şi înfiinţarea administraţiilor acestora - M.Of. nr. 190/26.03.2003;

Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, Florenţa, 20.10.2002-M. Of.nr.536/23.07.2002;

Ordinul nr.552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilornaturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice - M.Of.nr.648/11.09.2003;

Legea nr. 103/1996, republicată în 2002 privind fondul cinegetic şi a protecţiei vânatului- M.Of.nr.328/17.05.2002;

Ordinul nr. 246/2004 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturaleprotejate (modificat prin OM 604/2005);



Hârtie reciclată

76

Ordinul nr.374/2004 pentru aprobarea Planului de acţiune privind conservarea cetaceelor din apeleromâneşti ale Mării Negre - Monitorul Oficial nr. 849 din 16 septembrie 2004;

HG nr. 2151/ 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone M.Of. 38din 12.01.2005;

Ordinul 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrării şi de atribuire încustodie a ariilor naturale protejate - M. Of. nr 487 din 9.06.2005 care abroga Ordinul nr. 850/2003;

Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi sectoarelor de peşteri - arii naturaleprotejate – M. Of. nr. 655 din 22.07.2005;

Legea muntelui nr. 347/14 iulie 2004 - M. Of. nr. 670 din 26 iulie 2004; H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone – M.Of. nr.

24 din 11.01.2006. Hotărârea de Guvern 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile 1964/2007 privind declararea siturilor de

importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România



Hârtie reciclată

77

ANEXEFOTOGRAFICE



Hârtie reciclată

78

Aspect al vegetaţiei de pe amplasament

Aspect al vegetaţiei ruderale instalate în proximitatea amplasamentului



Hârtie reciclată

79

Aspect al pajiştilor secundare dezvoltate în proximitatea amplasamentului

Aspect al amplasamentului studiat

Documents

Introducere - Agentia pentru Protectia Mediuluiapmhd-old.anpm.ro/files/APM Hunedoara/StudiuEA.pdf · asupra mediului şi prin care potenţialele efecte negative asupra mediului sunt