INSCRIPTIIBOTOANENE

PUBLICATE CU 0 PREFATA DESPRE ISTORIABOTOSANILOR

de

N. IORGAProfesor to Univeraliatea din Bucurefir

BUCURETI

Minerva" Institut de a r tegrafice editura

6, Strada Regalia, 61905

s

v "as IN#

-

-

. .-

,e.,

01

";-.

.

r

tK

r I

si

INSCRIPTIIBOTOSANENE

PUBLICATE CU 0 PREFATA DESPRE ISTORIABOTOSANILOR

de

N. IORGAProfesor in Univers 'Mien din lineurefli

BUCURE§Ti

jinervntf Institut de a rte'" grafice siediturrt

6, Strada Regales, 61905

___ _

La top ai mei cari au traitmurit Botofani, °rapt' nafteriimele.

asin

f i

GjJ.POPESCII-B J A.RTJ

AUTO

V 00m a-0 i /. Zokciacize

PREFATA

Citeva cuvinte despre Botovtni.

«Botosanii» inseamna tirgul lui Batas. Baas e un numecare trebuie pus alaturi cu Bontas, cu Moths, cu Crasnas,cu Hasnas. Finala as se adaugea la unele nume deoameni pentru a face nume noun. Cele de mai sus vinde la Bontea, Motea, Crasnea, Hasnea sail de la formele,si mai vechi; Bontul, Motul, etc. Bads vine deci de laBotea sat Botul.

Botas a fost stramopl. De la el s'a inceput vita locui-torilor satulul care s'a prefacut mai tirziu, destul de tirziti,intr'un tirg. El cu al lui a intemeiat acel sat. Asezatintr'un loc oarecare, departe si de apa cea mare a Si-retiului si de apa cea mare a Prutului, intr'un Tinut caren'avea alts bogatie decit a vitelor, ce gasiat pasuneinnalta si grasa pe povirnisurile dealurilor de lilt ce seintroloca aids, satul Botasanilor nu facea sa se prevadaprin nimic un viitor mare. Dar unul din drumurile celemarl de negot ale Moldovei lui Bogdan intemeietorul, luiAlexandru-cel-Bun si lui Stefan 7cel-Mare it atingea.

Inteun timp cind acest sat mare n'avea nicl -un fel deinsemnatate, Tatarii din Crim, rapezindu-se asupra Mol-

prin vadurile rail pazite ale Nistrulul, ii prefacurain cenusa bordeiele, casutele de lemn, acoperite cu sindila

Jaz.

-.-. :A N u

dovei,

N °

11.s`91/A"..%14t,>40

6 PREFATA

si stuf. Vechea cronica a teril scrie astfel: «In anul 6947[1439], Novembre in 28, ail venit Tatarii si au pradatpang la Botosani 1. Nume le «Botosani» a venit fireste dinacel de la inceput, «Botasanii».

Satul se ridica intaiu prin asezarea vremelnica a Dom-nului in cuprinsul lui. Pe atunci stApinitorii tern aveatobiceiul de a strabate, in primavara si vara", toata tara,fie pentru a-si indeplini o datorie : impartirea de dreptatesi apararea de dusmani sat de facatorii de rele, fie pentruail face placerea cea mare a vinatulul. Nu putem spuneca," Stefan-cel-Mare a stat in Botosani2. El e totusi acelacare a cladit, la 1496, chiar in preajma orasului de astazi,frumoasa biseriaa a Papautilor, care a fost ridicata dinmina in timpurile noastre abia. Aceasta inseamna caPapautii ati avut vre-o legatura cu Stefan, si aceasta nupoate fi alta decit alegerea satuluf ca loc de popas si deodihna din partea vestitului viteaz. Daca ne gindim cala Hirlaii el avea o iubita, pe acea Marie, care i-a datun fiu, Petru Rares, vom intelege rostul Papautilor inmijlocul chiar al unul drum pe care Voda nu-1 va fi facuttocmai rar: in adevar, e cam tot atita drum de la Suceava]a PapAutl cit este de la Papautl la Ceia ce eraatunci un drum de tars, este si astral unul.

In 1496, Botosanii trebuie sa fi fost Inca un sat, carese vedea de la Papautl, dar nu se atingea cu acesta dinurma, strins in jurul bisericii si clopotnitei lui Stefan.Peste citiva ani insa, Stefan navalia in Pocutia si o luapentru citva timp; granita de Nord a, tern era, oricum,mai bine statornicita decit pans atuncea. Apoi, cu citiva

1 I. Bogdan, Cronice inedite, p. 36.2 Cronicarul Ureche (p. 174) pune totusi la Botopni o lupta a ha

Stefan -cel-Mare cu Polohir, la 11 Mart 1500.

.v3.6 ..

Hirla,u.

PREFATA 7

ani in urma, Moldova pierduse cetatile cele marl yeah'de la Dunare si Marea-Neagra : Chilia si Cetatea-Alba.Aceasta aduse ridicarea peste putina vreme a Renilor siGalatilor, tot la Dunare. Negotul de odinioara nu era in-trerupt astfel. Botosanii, asezati pe drumul Suceava-Iasi,se putura dezvolta in schimbul de marfuri dintre Poloniasi Turcia, adeca dintre Apus si Rasarit.

La 1528, Petru Rarer, care abia-si incepuse Domnia,scrie din «tirgul Botosani»1. Nu trebuie sa uitam cainnaintasii sal, tefanita si Bogdan Orbul, statusera adeseala Hirlau, pe care-1 numiati «tirgul Bahluiuluiv Dupa ceinvinse pe Sash din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petrue iarasi in Botosani 2. Acolo se intoarce si dupa asediulBrasovului, in iarna lui 1530. Si la 1531 it gasim la Bo-tosani, in anul rind se batu cu Polonii la Obertyn3 i chiarin anul mortii, 1546.

Se pare ca el darui noul tirg, intemeiat poate cu pri-vilegiu de la el, pentru a tinea iarmaroace, bilciuri 4,Doamnel sale, Elena, fata lul Ioan Despotul sirbesc. Deacum innainte orasul fu carmuit, pe de o parte, ca toatecelelalte, de un soltuz si doisprezece pirgari, iar, pe dealta, de Vornicii Doamnei.

Elena se crezu indatorita a face bisericl de piatra, acolouncle -nu fusese decit bisericute de lemn. Ea obisnuia simai departe a sta aid. De aceia fiul et Ilie e cirmuit si eldin Botosani 5. Supt al doilea flu, Stefan, ea innalta perind, pentru pomenirea el si a sotului el mort, bisericileSf. G-heorghe intait si apoi a Ospeniel. Ele furs, facuteintocmai dupa biserica lul Stefan-cel-Mare din Papautl,

1 Iorga, Documentele BistrifeT, I, p. xvii; inedite brasovene.2 Ibid., p. xxn.i.3 Ibid., pp. xxvii, xxix.4 Hasdeu, Archiva istorice 1, 11; pp. 172-4.5 Doc: BistrileY, I, p. RLIII.

.

8 PREFATA

cu un turnulet la mijloc si intrarea pe lature. Discuri desmalt verde, galben, asezate in briuri, le impodobiari,Aveati si o clopotnita de o parte, care s'a darimat apoisi a fost inlocuita prin altele. Poate ca numele satululManastirea Doamnei linga Botosani amiuteste inca odire a Elenei.

Cind Elena fu ueisa, dupa moartea fiului el celui mic,Alexandra Lhpusneanu, sotul Ruxandei, fiica Raresoael,statu si el une on la Botosani Linga acest oras, sedadu la 1561 lupta nenorocita in potriva lui Despot, carevenise sa iea Moldova de la Lapusneanu2.

Cu fuga din Cara a lui Bogdan fiul Ruxandei in 1571,se mintui insa prosperitatea veche a Botosanilor, pe careo intemeiase Petra Rares, nascut in Hirlat, si o ingrijiseintregul lui neam, pang ce se stinse.

Botosanil avura deci dupa sateanul Botas un al doileaparinte, pe Petru-Voda.

II.

Petru Schiopul, fiul unei fete a lui Rares, pomenesteodata despre decaderea Botosanilor, puind-o in samaEvreilor de la hotarul polon, cari stricat prin uneltirilefor iarmaroacele aerie 3. Nici el insa, nici urmasif sal panesla Vasile Lupu nu se intimpina in BotosanI, pe undetrecu numal, in vremea lui Mihal Viteazul, fugarul Si-gismund Bathory4. Radu Mihnea invie la inceputul yea-culul al XVII-lea Hirlaul, dar lash in parasirea cea vecheBotosanii.

Vasile Lupu se gaseste, in adevar, de doua on la Bo-

I Ibid., pp. L,Hurmuzaki, XI, p. 68.

3 Arch. i storied , 1. c.' Iorga, Studs fi doc., IV, p. vi; Hurmuzaki, XII, pp. 1161-2.

cla4

LIII.2

.

PREFATA

tosani 1, dar aceasta n'are insemndtate pentru oral,care nu-i datoreste nimic. La «Curtea clomneascilD dinacest oras statea numai preotul bisericii domnesti (Os-penia ?) 2. Lungul r6zboiti dintre Turd si Poloni, carepustii partea de sus a Moldovel, impiedeca multa, vremecistigul negustorilor botosan-eni, cari erati Armeni si Ro-mini. Totusi din aceasta vreme de saracie e scrisoareaprin care eel dot Vornici ai Botosanilor recomanda Sasilordin Bistrita Ardealulul, la 25 Ianuar 1706, interesele unlitArmean din orasul lor, anume «Aran Baronce»3. Altenume de Armeni de aici, in veacul al XVII-lea, se in-tilnesc in epitafele, tiparite mat departe, din cele doudbiserici de legea lor, noua Sf. Treime si biserica cea veche,Sf. Maria. Nu stirs inceputurile acestor frumoase si puter-nice cladiri de piatra, asa de bine ingrijite si pAnS astazi,de si avem dovada ca Sf. Maria era in flint& In 1669 4. Uniidin enoriasil for ingropati supt acele lespezi, insemnate cuciudate lespezi straine, sint din alte orase ale Moldovei, caNeamtul, si de sigur cei innaintasi ai for nail venitde-a dreptul din Galicia, unde se oplosisera pe la 1350, dupA,primejduirea regatulul asiatic al Armeniel -MicI; elstrAmutat aid din orase moldovene cu negotul mai vechitidecit al Botosanilor : Suceava, Siretiul, Romanul, de pada 5.Alti Armeni din aceia ale carer epitafe le-am dat, sintdin Basarabia, iar destul din Constantinopol si din Asiavecina chiar, din cutare Tinut al Armeniel Mari, r4'tacitidupa agonisita mai usoard si mai manoasa in Moldova

1 Doc. Bistrii0, I, p. xcv; Studif doe., IV, p. cxcvi, nota 1.2 Studir fi doe., V, p. 221, no. 46; p. 224, no. 53.3 Doc. Bistrifei, II, p. 100.4 SWOT doe., I-II, p. 430.5 Una din biserici posed6, cum imI comunical d. prof. Iacobeanu, o

Evanghelie, «foarte frumos .scrisu» in Crimeia, in anal 603 al reel arme-neqt1 (1353).

9

iiicl -o

s'a't

fi.

n

fi

d'intdiu

10 PREFATA

noastra umilita si scazutii, pe care el o numese «terisoaraBuhdan > (Bogdan), ca stapinii lor, Turcii.

Pe la 1530 colonia armeneasca era de sigur acum in-temeiata in Botosani, cad acesta era tirg, si tirg moldo-venesc pe acea vreme nu se putea fard Armeni. 0 bise-rica armeneasca de zid insa -.nu se cladi pang ce Ro-minif nu-si avura una. Deci numal dupa 1550, cultul ar-menese a putut primi cele doua cladiri de astral. Si eleimita biserica lul Stefan -cel-Mare. Clopotnita ins&lipsit multa vreme, fiindca at nostri nu inggduiati ca unastfel de turn stapinitor sä se innalte si pentru ca saarate lOcul unde op6ginii» ist au «capisteaD lor.

Veacul al XVIII-lea nu se vestia mai bun pentru Bo-tosani. Totusi orasul avu parte, la inceputul lui, de onoua ingrijire si impodobire domneasca. Mihal Racovita,de loc ins& din Tara-de-jos, drese amindoua bisericileDoamnei Elena Rares, si li facu cite o clopotnita, noun,alipitg de zidirea din veacul al XVI-lea. Fiul sail Cons-tantin faCu la rindul sail o reparatie mai Usoartti la Papautisi cladi acolo si case pentru locuinta de calugari. Cad elprefficu biserica lui Stefan-cel-Mare intr'o manastire, si oinching patriarchies din Antiohia. De acum innainte Greetstatura in fruntea el, aces egumeni eElini de neam,, canzac la un loc in acelasi mormint, supt o piatra pusg deun urmas romin al lor 1.

Razboaiele dintre Rust si Turd, pierderea Bucovinei,noul razboiti intre Turci, de o parte, iar, de alta, si RuOisi Austriacil, veniti acum din Bucovina, nu folosira ora-

V. si Studs fi doe., V, p. 653 si urm.I

li-a

III.

,

PREFATA 11

nostru mai mult decit vechiul razboitt turco-polonde la sfirsitul veacului al XVIII-lea .

Calatoril ce ail strabatut pe acest timp Moldova, ni-aulasat in treacat citeva rinduri si despre vechil Botosani.far& Evrei.

In 1762, abatele Boscovich, un invatat italian, care ca-latoria impreuna cu fostul ambasador engles la Constan-tinopol, gasi la Botosani 400 de case (ceia ce pare camputin) si chid: biserici (adeca : Papautil, Ospenia, Sf. Gheor-ghe, Sf. Spiridon si biserica armeneasca). El inseamnaun mare numar de pravalib, si in ele, ca si in case,

grinzi si mobile de yechiii stejar lustruit, care-i placura.In acest tirg, urmeaza calatorul, se vede, ici si colo, si citeun geam la ferestre. Si gazda din Botosani, casa undefu primit adeca, se arata mai buna decit in alte popasuril.

In 1768, baronul de Tott, agent frances pe ling& Ha-nul Tatarilor, se abate pe la Botosani, care-i fusese des-cris ca «unul din orasele cele mai insemnate ale Moldovei,ca un pamint al fagaduintii, unde se puteati lua de alemincarii pentru tot drumul ce mai raminea de facutD. Elgasi insa numai frica de Turd si pustiul. Intra in casaunui boier, care se intoarse in trasura cu sese cal pentrua-1 primi cu toata cinstea. Era pe atunci vreme de iarna,razboiil cu Rush, rataciri de Tatari hamesiti si de Spahiidesfacuti din oastea Pasei ce pazia la Iasi. «Manastirea»,manastirea lui Constantin Racovita, Papautii, nu mai pu-tea sa incapa oamenii ce se adapostisera, cu averile lor,intre ziduri. I se spuse drumetului ca toff locuitoril,

7-8.000», si-ar fi cautat acolo scaparea. El auzi chiar «tipe-tele femeilor si copiilor, harhatul unei multimi ingramadite».Trel ieniceri paziati pe toti ingrozitil acestia ; boierii dinpartea locului dezbateati asupra primejdiei ; cei de afar&

1 Reproducere in Uricaral, XXIV, pp. 309-10.

snlui

12 PREFATA.

n'aveati pine, si o cereati cu strigate deznadajduite. IsleTott, un Ungur foarte indraznet, voi sa vorbeasca gre-ce0e» acestor nenorociti, ca indemne a se intoarceacasa la el, dar strinsoarea si zgomotul ajunsera asa deamenintatoare, inch fu bun bucuros sa poata iesi pe poarta,aruncind aspril de argint cu pumnul ca sa i se faca loc 1.

In 1805, iata acum doctorul engles Neale, care ajungela Botosani. Strada mare e «citeva pravalii asezate dupamoda turceasca». Negustorul, imbracat greceste, sta pemargenea, pe prichiciul ferestrel, cu picioarele supt dinsul,si trage din ciubuc. Acum sint Evrei destui: Neale gaz-duieste chiar intr'o circiuma evreiasca. Era nunta tocmaiin sara aceia, «si strigatele sail, mai bine sa zicem, urle--Cele salbatece ale invitatilor ne facura sti, nu putem inchide()chit pana'n ziva, trod carutasil nostri» tot Evrei

ni spuie ca e vreme de plecareD2.Astfel apucara, Botosanil inceputul veaculul al XIX-lea.

IV.

In acesta el trebuiati sa aiba o scurta, dar foarte in-semnatil inflorire. Ceia ce i-o aduse fu, de alminterea, ne-norocirea Moldovel intregi, pierderile ei de p6minturi,care schimbara in partile de Miazanoapte si Rasaritdeci tocmai unde sttiteat Botosanii si vechile drumurlsi v( chile centre de negot.

Cind Suceava ajunse in minile Austriel, dupa ce, demai bine de jumatate de veac, Hotinul era o cetate tur-ceasca, Botosanil trebaira sa cistige. Satul Burdujeni se

1 V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere In Botosanr, de Tott,Memoires sm. les Tures et les Tartares, ed. Maestricht, II, p. 124 si urm.

2 Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquie, trad. de Ch.-Auguste Def., II, Paris, 1818 ; pp. 12-3.

sa-1.

evenirt sa

--

PREFATA 13

facu in citiva ani un tirgusor prin navalirea linga noulhotar bucovinean a Evreilor contrabandist. AceiasI Evrel,si pentru negot cinstit si pentru contrabands, coplesirafoarte rapede Botosanii.

La 1812, Basarabia era pierduta la rindul el. Prutulajunsese hotarul rasaritean al terii. 'lash erat prea aproapede aceasta apa pentru a fi si de acum innainte local sprecare se revarsa marfurile. Situatia Botosanilor ins& eramult maI buns. Evreil botoseneni, unit) prin legaturi deInrudire si prin legaturi de afaceri cu cel .din Bucovinasi din Basarabia, ajunsera in acest oras un ferment deviata economics.

El erati se iea in stapinire mostenirea Armenilor, indecade* acum. Deocamdata insa se putu crede ca Ro-mink vor 'Astra orasul lor, a carui poporatie se ridicA,

rapede papa la 12.000 de oamenI 1. Biserici se fac si sedreg pretutindeni, de la 1816 innainte, toate indreptindu-seacum dupe modelul dat de Mihal Racovita in reparatiilelui. Bresle, ca blanaril, particulars din negustorime, epi-tropl si prooti, cite un boier, precum ail fost Mavromatisi Costachi Roset, care intemeie si o scoala de psaltichie,ridica in citiva ani de zile foarte innalte clopotnite simindre, innalte, luminoase zidirl de piatra, cum se potvedea, in acest numar si in aceste proportil, numal inputine °rase ale Moldova Si Armenil, cari fusesera opriti

capatara, in 1816, de la Domnie voia de a-si faceclopotnita de peatra foarte mare», ba Inca si cu cea-

sornic. BotosaniI monumental' de astazi alcatuit atuncl,intre 1812 si 1834, intre pierderea Basarabiel si Regula-mentul Organic.

Aceasta, lege constitutive dadu .tuturor oraselor aceiasIsituatie. Pans la Regulament insa, Botosanii avusera drep-

1 StUiii fi 40C.; V, p. 269, no. 168.

intaiu,o

feat

14 PREFATA

turf de care nu se bucura nici-un at oras. Inca de la1820, el capatasera un efor si o Casa obsteasca (un felde Consiliu Comunal), do sese epitropi,, dol boieri, doinegustori moldoveni sat greci si doi «fruntasl» ai orasului.Mai tirziii epitropii furs alesi, cite dol, de negustoril or-todoxi, de Armenl si de Evrel, fara a mai pomeni doirepresintanti al boierilor. Se facura atunci planuri marlde edilitate : pavare de strade,. deschiderea unel piete,impodobirea el cu un havuz, facerea unui spital, pla-null care se indeplinira mai tarziti numai, si pe incetul 1.

* *

Construirea de linii ferate, aducerea de-a dreptul a marfu-rilor din strainatate, dadura lovitura cea mai grea acestul nob.Botosani, din ce in ce mai mult evreiesc. Drumul cel marespre Apus trecu din Iasi prin Pascani spre Cernautul bu-covinean si Lembergul Galitiei. Mai tarziti o a doualinie fara viitor de altfel urm valea Prutului, legindDorohoiul de Iasi, fara sa atinga Botosanii. Acestia segasira la capatul unei linii secundare, care nu duceamacar pana la Hirlati si Tirgu-Frumos.

O alts causa a decaderil fu distrugerea prin conventiicomerciale, nechibzuite poate, oricum nenorocite, a ma-relui negot cu vitele, bogatia de capetenie a Moldovei-de-sus. Cu agricultura de astazi, facuta neconstiincios sisalbatec de arendasi evrei, nu se poate hrani un oras de30.000 de suflete. Aceasta poporatie, pe doua treimievreiasca, se infunda deci tot mai adinc in saracie si de-generare.

Autorul acestor rinduri ar fi dorit totusi sa incheie cucuvinte de speranta aceste pagini consacrate orasului saude nastere. N. IORGA.

p. 262 si urm., 669 si urm.

*

Ibid., V,1

I. BISERICA OSPENIA.

1. In paretele de catre stradrt, de-asupra vechii usi de intrare, acumastupatti, :

H3BOAEHIEA1k WII,A H CHA II CM:111%111E1116A% CTPO

AXA CE A3k1 Pisa HAMM MOEPO rA lir xQ 6AEila ,11,ECHOTWEHA,

PCXAA IIETpA BOEBOAA, Amin! IWAHHA AECHOTA GAPOROAH

BAAPHAAk CBOHMk 11p0H3BOAEHEA1k II Awspnmk Ilp0411ICAWASk Ck3AA

)(NA% CkH Bk HAIA OrCIIEHIE HAALIRH HAWEH 611,H II

npcnowlin Am. 0 vii (sic!) CkIipklUll CA IR ATW f4, APT. EY.

&lace :

<, Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu stivirsirea Sfin-tului Duh, iata eti roaba stapinului mien, Domnului Isus Hris-

.1os, Elena filth' de Despot, Doamna lui Petru Voevod, fata luiThan Despot imptiratul, am binevoit, cu buna mea aplecare si cubunul mien gind, a zidi acest hram in numele Adormirii Precisteistapinei noastre de Dumnezeil Nascatoare si pururea FecioareiMaria. Si s'a savirsit in anul 7060 [1552], August 15.>>

Inscriptia s'a tiparit, cu greseli, in An. Ac. Rom., VIII, p. 134. Liimu-riff asupra cladirii Ospeniei de &Litre Elena lui Petru Rares, dupe moar-tea acestuia, si asupra mintuirii bisericii numai cu citeva zile innainteauciderii lui Stefan -Veda, cel din 'Irma din fiii Doamnei, le-am dat inStudii i doc., V, p. 651.

2. inniuntrul turnului de la intrare :

A6asta clopotnita din temelie stat facut din note, cumsi acoperemintul, cu her, si tot meremetul, cu cheltuiala,a sfintel beserici si cu agiutoriul pravoslavnicilor crefAini

.110CIPIIIIIEIllEA16

/IptICTI1Idt

u, p1,

16 iNsortiPTIT

prin silinta epitropilor si a preotilor slujitori a sf[i]ntelbiserici la an[u]1 1819, Avgust 15.

Tiparit tot acolo, p. 135.

3. Tot acolo :

Aeasta sf[A]nta biserica ce sa praznuqte hramul Ospe-Mei este facuta de D[oa]mna Ileana sotiia lui Petru Voe-vod, fiica lul Joan Despot Voevod, la let 7060 [1552],Avgust 15, si esti innoita de. Ioan Mihai Racovita Voe-vod, leat 7233 [1724-5].

Ibid. V. Stud. fi doc., V, loc. cit., pentru legaturile Botopnilorcu familia lui Mihai Racovita.

4. In biserica, pe piatra de mormint, epitaful lui Hagi CostandinGheorghiu, nascut i Surmina Trapezuntului, la 12 Iunie 1799, simort la 24 Decembr 1852, in BotosanI, dupe ce petrecuse 38 de aniin acest oras.

5. Pe o cruce de 1 mn se arata ca a fost daruitii de ierodiaconul Ar-cadie, la 1775.

6. Pe o evanghelie imbrlicata cu argint:

ispo5 vest rtic Km/110m; TES Thepria.c iv limonite ciyaxavta-Ohl (sic) 1794.

Adeca:

«A sfintei biserici a Adormirii Prea-Sfinter, in Botosani, 1794.,

7. Inscriptie din 1835 pe o cruce.

II. BISERICA SF. GHEOROHE.

1. De-asupra usii de intrare:

&UNA AECROTOBIIA 11.11:1;AA HETTIA BOMA 1101;01111Ar Ck3AA CKH

ypam Sit CTPO BEAHROAVINIMA rEWprIA Bh EGTXWANCT

Tpkrk, Bk AIM rifill ItV OTE1k111 BURMA, H allph11111 C B. ATO

AIC11A WXTOSpIA.

o

Tot

71`3111,0,,

HMI

BOTOSANT : BISERICA SF. GHEORGHE 17

Adecii :

g Elena, flied de Despot, Doamna raposatului Petra Voevod, azidit acest hram intru numele Sfintului marelui mucenic Gheorghein tirgul Botoqanilor, in zilele Domnului To Stefan Voevod ; qi

s'a savirsit in anul 7049 [1541], luna lui Octombre.pTiparita in An. Ac. Rom., VIII, p. 129. Data e fireqte nu g70492.,

ci «70590. Anul e inceput Ins de la Ianuar, nu de la 1-iii Sep-tembre, caci Stefan Rare qi-a inceput Domnia in Maid 1551. Cf. Studii

doe., V, p. 651.

2. Pe turnul, mai nod §i aice, al clopotnitei:

A6asta clopotnita facut cu cheltuiala a bisericil sicu ajutoru crestinilor prin stunts Sfi[n]tii Sale parinteluiiconom Ilie si a epitropilor; 1819, luli 30.

Economul Ilie e cunoscut prin actele ce am tiparit in Stud. ,Si doe.,V. Vezi de ex. pp. 276-7. Prin anii aceOia 1817-9, epitropia noun atirgului a dres pretutindeni clopotnitele din vremea lul Mihai Racovita§i a 'dent altele unde

3. Mai jos :

A6asta clopotnita, adaugire la zadire bisarici, precumsi acoperamantul, s'ari facut cu cheltuiala bisarici in vremeepitropilor Dimitri Craste, pre[n] ostinelile intrebuintate disarguitoriul acestul sf. lams, Sfintie Sa iconomu Alec-

.

sandru Urzica, la anul 1864, Avgust 16.

4. Pomelnicul di pe : «Than Mihai Racovita Voevod, Anna Domna qifii lord* : Costantin Voevod, Rend Voevod, Stefan Voevod, Mihai Voe-vod Mihditi, Dragoman-Mare al Porta la 1769], Anastasie Doamna,Ruxanda Domna, Catrina Domna, Ruxanda qi tot nea[mul] ; let 7234[1726], M[a]r[tie] 16k.

Deci si la Sf. Gheorghe turnul clopotelor a fost innaltat de MihaiRacovita, a carui familie se pomeneqte aid : Doamnele de la sfirqit sintfetele lul Mihai Racovita. Dar Genealogia Cantacuzinilor, p. 43, numdraHume dour' (Anastasia din pomelnic ar fi acea care a luat pe Scarlat-Voda Ghica; v. Suture" cap. Sf. Spiridon

2

1-iii

si

sail

lipsiaa.

[=

Noil).

18 INSCRIPTII

III. BISERICA SF. NICOLAE DIN PA14171.

1. Inscriptia lui Stefan-cel-Mare am dat-o mai sus, p. 1, No. II.

2. Pe un mormint, in stinga :

Supt aoasta pieatra odihnesc oasale adormitilor robilorlui D[u]mnezati pravoslavnicilor arhierel fostl egumeni aces -til monastiri numita Popout, Elini de nem, nascut in taragrea'asca: Silvestru, Serafim, Aftanasie, Anthim, Parthenie,Inochentie Irinupoleos, Moldovan, nascut in capitalieat igumenit de la 1815, luna Ghenarie, 'Ana la 1840,

Ghenarie 10, yi deo s'ati savarsit. Chesarie monah, G-he-rasim eromonah, Ghenadie monah. Tot cetitoriu sa bini-voiasca a zice : D[u]mnezati sä-1 erte.

3. Pe o icoana imbracata cu argint suflat cu aur :

yivvvsts Too Xptcno5 Nasterea lui Hristos).Ioan ierel of Danc[u]. Maria Varnay.

4. Pe alta :

Inochentie ieromonah; 1804.

5. Pe je-tul archieresc:

Priimeste, o H[ristoa]se Inparate, ale tale dintru aletale de la credineos robul tau Inochentie Irinupoleos,proestos m[anastirii] s[fantului] ier[ar]h Nicolae ; 1820,

Avgust 10.

6. Pe icoana Sf. Nicolae:

grow [= anul 1767].

7. Pe icoana Maicei Domnului, in altar :

Xeip IepoOgoo ispop.ovixou, o,14" mina lui Ieroteiti iero-monah; 1752].

.

E.% :

CH

aMC'

[=

(=

BOTOSANn BISERICA SF. SPIRIDON 19

8. Tot acolo, grafite din veacul al XVII-lea:

Onofrei Vrinoanul : vlt. 7114 [1606], Av. 20.Nistor diiacon eto b[il] of Stubeiani [care a fost din

tubeiani].

IV. BISERICA SF. SPIRIDON.

1. Pe clopotnita :

Aoasta clopotnita s'ati facut cu agutoriul poporanilor sia altor ctitori, insa prin silinta epitropului Gheorghi Paiusi erei Iftimi Sachel[arie] : sail lucrat de calfa Dimitrie

[in anul 1817 ...]vri 14.Partea ce lipse0e, e acoperitii de tinicheaua acoper4uluI.

2. Tot acolo :

La anul 1860, luna Avgust 15 ztile, de catra robii luiDumnezeti Elenco Paiul, ce am dat 100 galbeni, si etiTheodor Than, 100 galbi[ni], di s'aii radicat clopotnita Sf.ierarh Sp[i]ridon, si prigatit ca sa fie....

3. Pe up de fier de la intrare :

H[a]gi Sm. 1808, Mai.

4. Pe un mormint :

Supt aeasta piiatra este inmormintat trupul savirsituluidin viiati robul lui Dumnezeti Hristea Ioan vietui aicein orasul Botosani pan la anul 1845, luna G-henar in 8Lille] : Dumnezet sa-1 odihneasca intru inparatie cereasca.

5. Pe un antologhiu din 1840 :

Din ale mole cart, Ioan iconom, protoierea din turcu (sic)Botosani, atit pentru pomenirea me, si a parintelui ar-himandritu Visarion, 1-am dat acest torn lui Ioan fiiuiconomului Theodor de la biserica Ospeniei din Botosani,ce mi -I si fii din botezi numitul Than, la 1845, Mart 10.

s'au

;

;

in

Mi-tilinett

20 INSC RIPTIT

V. BISERICA VOVIDENIA.

1. De-asupra nail de intrare :

Grigorie Varlaam, drept floor Marelui-Stolnic [si Spat ?]ari Manoli Varlam, ci au fost fitor lu Manole Varlaam,ci di in vechimi au tacut in acest (?) aid biserica de lemn cu hramul tot Intrarea in beserica, si, findinvechita, dupa trecerea de atatia ani, a inceput a zididin timili[e] cu toata che[1]tuiala dumisale baronul IoanCarstea si cu a clironomilor parintelul lor... tru fratalor meiMarelui-Spatar Gheorghi, Sma[ran]da, Manole Camena[r],Costantin, Anastasiia, Grigori, Elena, Ioan si sora noastraProfira, so[t] Marelni-Aga Gr[i]gorie Cananat. Deo, ince-pandu-se a sa zidi din timeli[e] acist sfa[n]t si dum[n]ezeescideas, u[n]de sa pra[z]nuesti Intrarea in bisarica a pre-[s]finti de D[u]mneze[t] Nascatoarea, spre pom[en]irea fe-ricitilor intru pomenirea raposati pari[n]tilor si stramof,3ilornoytri, cat si a fiilor si urmaE,3ilor si a tot neamului nostru,precum si a fratilor poporani i orash'ni, lacuitori in acestoral al Botsanilor,de aoasta rugam pe top creE,3tini (?) carevor citi si vor intra in biserica aeasta, sa roagi pe atot pu-ternicul Dumnezet pentru mantuirea pominitilor, si sa ertepre top, si pe mai marele nostru frate, raposat Marele-Spa-t[ar] Vasile Varlaam. S'at zidit aeasta bisarica in Domniiapre-innaltatului Domn Mihai Grigori Sturza Voevodil, inanul Ina' a Domnii Sale, di la Zidirea Lumi 7342, iar dela H[risto]s 1834, Iuni. Grigori Varlaam titor si ostenitor,cu sarguinta a sa aduci intru pliniri desavArsiri, spre po-menirea me in veaci.

Greutatea cetirii acestei inscriptii vine mai ales de acolo ca mesterulcare a siipat-o pare sä nu fi stint limba : el a uitat cele mai multelitere ce eraii aruncate pe sus in izvod si a acid legaturi si forme im-posibile. Pe ling aceasta, ea e astazi incleiata cu prilejul repara-pilor.

tinterim...

BOTOSANI: BISERICA SF. DUMITRU 21

VI. BISERICA SF. DUMITRU.

1. La usa intraril in biserica :

Aoasta sfantA bisarica s'ati inceput a sa zadi la anul1833, Iunie 30, intru cinste sa, praznuire sf. mare mucenicDimitrie si a doile hramul Sf. Apostoli Petru sa, Pavel,prin cel mai insamnat aiutoru a d. Comisului Ioan Mavro-mati §i a altor pravoslavnici sa prin osardie sä ostenealad. Medelnicerului Grigori Raclis, spre a dumilorsale vet'nicapomenire.

2. Pe un mormint :

Supt aeasta piiatra odihnesti trupul robului lu D[u]mne-zeti Comisul Ioan Mavromat, fostu ctitor si intaiti ince-patorita al acestui sf[a]nt lacas; care spre nedejdea invieriis'ati savirsit la anul de la Mintuirea Lumil 1834, Mart 16.

Tot supt a6asta piiatra si alaturea odihnesti si roabalu D[u]nanezeti Mariia Basoti, sotie alaturatului Comis,carea spre nedejdea invierii s'ati savirsit la anul de laMintuirea Lumil 1837, in 14 zil[e] a lui Ghenar, in orasulBotosani.

3. Pe altul :

Supt aoasta peatra odehnesti robu lui Dumnezeti Sar-daru Alecsandru Belcic, ce s'ati savarsit din viata la let1847, Fevr. 26, in varsta de 72 ant

Asupra familial Raclis se pot giisi stiri in actele botosanene din vol.V al Studi 1 or 0 documentelor ; d. p., la p. 275. Ea a jucat un rol inalegerea si alcatuirea color epitropii ale orasului.

VII. BISERICA TREi-IERARHT.

1. De-asupra usil de intrare :

Aoasta glut& beseri[ca] din note s'ati facut de ConstantinGheorghiu cu puterea lui Dumnezeti si agiutoriul crestinilor

d'intaiii

22 ixscRippi

la let 1789, Mal 6, si la 1833, April, din not s'ati ziditclopotnita i innaltarea zidului besericii, prin osardiea epi-tropilor Hariton G-heorghiu i Vasa li Ioanu, cu agiutoriulhristienilor, si savarsata de mai in urma epitropi NeculaiApostolu Placa i iconomul Gheorghi Buzneanul; 1837,Sapt[em]v[rie] 20 zile : hramul esti Sfinti Tref Ierarhi.

VIII. BISERICA DUMINECA-MARE.

1. Pe up de fier de la intrare :

1838. V. S. I. 0.

2. Pomelnicul incepe cu Mitropolitul Veniamin.

IX. SF. ILIE.

1. Pe clopotnitii :

Aoasta clopotnita sail facut prin silinta epitropilor Chi-riac staroste, Stefan Patatu, Gheorghi Paid, erei Costandin,cu cheltuiala dumilor sali i a toata brasla blanarilor sialtor frat ctitor[i], cari au facut agutor ; 1809, Iuli 20.

2. Inscripgil din 1809 &i 1812, pe icoane.

X. SF. NICOLAE.

1. Pe u§a de intrare :

A6asta sfanta biserica, ce sa praznueste hramul sfantuluiierarha Nicolae, intai find de lemnu, facut[a] de unulSandu Borcila i Dimitras, si acmu s' all prifacut cu agu-toru lui D[u]mnezeil, prin mila pravoslavnicilor crestin[i],de piiatra, in vreme stapaniri marelul Inparat AlexandruPavlovio, a tot[i] Rosh, la ani de la Hs. 1808, Mai 11,Dimitri [Hr]iste.

.

BOTOSANT BISERICA SF. NICOLAE, BISERICA ROSET 23

2. Pe o piatra de mormint :

1839, Octomvri. Inaintea acestil pietri odihnesc robii lulD[u]nanezet. Grigorie Borcea yi sora d. Parascheva yi field., Gheorghie Borcea, Grigorie, Elena, Anastasie, Anna,Marie, cari spre f,3 tiinti s'at pus in zid atasta peatra, yide-asupra el icoana Maicii D[o]mnului cu rastignirea, spreve6nica pomenirea celor di veac adormit a tot neamul lor.

3. Pe alta, in fatii, pomenirea familiei lui Vasilie Cerbu; 1857, 16Novembre.

4. Pe o cruce de argint:

Iosafa, 1772. A6asta cruce este a iconomulul Ilie ofSft. Necolai; 1821.

5. Pe paretele bisericii la altar, scrijalat:

1808. loan erel, Ecaterena, Vasilie preot: s'at facutaeasta biserica pri[n] ostenela, cu milosteni[i] ; Mal 30.

Cruce cu : gIs. Hs. nits >.

6. Pe clopotnita (cit se poate ceti de jos):

Aeasta clopotnita a bisericii Sf[a]nt[ului] Nicolal s'atfacut prin agutor[ul] si miluire pravoslavnicilor hristieanisi prin silinta slujitorilor sf[i]n[tei] biserici, dum[nea]lor...in zidirea... din note... 1822 (?).

XI. BISERICA ROSET.

1. De-asupra ugii de intrare:

Vezi dum[nea]ta, o cetitoriule, ca aoasta sfanta si

d[u]mnezeeasca besereca ce sa numeyte si sa praznuea§tehramul Intampinaril D[o]mnului H[risto]s si al SfintilorImpgrati Costantin si Elenna, este din temelie lucrata prinosardie si cheltueala d[umi]sale Spatar[ul] Costachi Roseti sotiea d[umi]sale Mariea nascuta Gheuca, ca sa le fiespre vgnica pomenire ; let 1826, Iulii 15.

si...

24 INSCRIPTII

2. Pe mormintul, linga biserica, supt un monument, al fetel lui Roset,inscriptie romaneasca, greceasca, frantuzeasca si nemteasca. Dail,

pentru curiositatea ei, pe cea din urma :

Marie, fille du Vornic Rossety de Botochany, decedeele 15 juin 1846. I Marie Rossety, tendre comme une rose,I De sa vie comtait douze sereins printemps. I Son ame

est dans les cieux, son corps ici repose. I Au milieu dessoupirs, des pleurs de ses parents.

3. Pe niste casute linga biserica :

Aoasta scoala s'aii facut in ograda s. bisarici cu hramulStratenie de Marele-Vornicu (Jostachi Rosat, spre invata-tura di psaltichie, grecesti si moldovenesti, a copiilor sa-rad ; ci at inceput la maul 1831, Septevri 1, spre in-vatatura lor, in veci.

XII. BISERICELE ARMENE§TT 1.

1. De-asupra usiI de intrare pentru femei :

* S'a dada acest pridvor pe vremea lui Hagi-Oxendi, cucheltuiala poporenilor din Botosani, la leatul armenesc1232 [1782].

2. De-asupra usiI de intrare pentru barbati

* Biserica Sf. Maril, care fusese cladita cu vre-o 300 deani in urma, acum, cu atotputernicia mill Dumnezeti, s'ainnoit, lasindu-se [totusi] zidurile cele vechi [si adaugin-du-se] cu turn si clopotnita,, cu cheltuiala poporenilordin Botosani, cu sirguinta cea mare a dumisale StefanG-oilav, la 1826, Iunie 21.

1 Am avut innaintea mea buna traducere pe care a binevoit sa mi-odea d. Iacobeanu, profesor de limbs francesa la liceul din Botosani.0 steluta arata care slut inscriptiile de la biserica Sf. Manly. Celelalte segasesc pe paretil si in cimitirul bisericii Sf. Treimi.

:

;-

BOTOSANT: BISERICILE ARMENESTI 25

3. Pe paretele d'inniiuntru, spre miazazi:

Aceasta biserica s'a cladit din temelie in orasul Boto-sani intru numele Sf. Treimi, cu cheltuiala lui Hagi Anton,fiul lui Oxenti Leon, pe vremea marelui-patriarch chir Luca,catolicosul tuturor Armenilor, cu osteneala si staruintapreotulul Melcon Tresu Buzatov din Roman, ca sit fieaceasta biserica pomenire pentru septe rinduri de oamenidin neamul sat ; 1795, Septemvrie 1.

4. De-asupra usil de intrare pentru femei:

1832, Main. in 16. S'a innoit aceasta biserica a Sf. Treimiprin sirguincioasa osteneala a dumisale Stefan David Goilav,cu ajutorul poporenilor armeni din acest oral, intru po-menirea viilor si a mortilor, si iar4i cu ajutorul plin dede sirguinta, al dumisale Andries Focseneanu si al dumi-sale Andronic Zadigheanu ; Botoani.

5. Pe usa clopotni0I, leatul: 1816.

6. Inscriptia clopotelor, asezata prea sus, nu s'a putut ceti.

In cimitire, pe morminte :

* 7. David. Mormintul lui David Goilav, fiul lui Luca Goilav,om virtuos si iubitor de bine. A trecut catre Domnulcind avea 60 de ani, in luna lui Aprilie. Maria. Mor-mintul acesta e al Mariei, sotia lui David Goilay. Erafiica lui Stefan, fin al preotulul Zadig : a raposat la 16Dechemvrie. El are trei feciori : numele celuiLuca, al celui de al doilea, Stefan, prin a caruia staruintas'a dres biserica Sfintei Maril, si numele celul de al treilea,Cristea ; 1826, Iunie 21, Botosani.

Pentru Goilavi, v. documentele d-lui Grigore Goilav, in Stadiadocuniente, VI. Cu privire la David, sint acolo destul de multe.

* 8. Acesta e mormintul odihnei preotului Iacov Sahanian,din Rusciuc, care a trecut catre Domnul la anul 1798,

.

d'intbat,

si

26 INSCRIPTIT

Ianuarie 8. Supt aceasta piatra doarme Khudret, preo-teasa preotulul Iacov Sahanian ; 1797, Dechemvrie in 16.

* 9. Sahag Sahanian. Odihna trupului scump al cin-stitului Sahanian, care si-a inchinat toata viata intrufala neamului. Ci voi cari intimplator treceti pe lingamormintul acesta, sa ziceti Dumnezeu skl ierte ; 1837,Martie 2. Asemenea cu el, si sotia sa, Hripsima, careviata intreaga si-a petrecut-o cu cuviinta si in liniste si,implinindu-i-se veacul, si-a capatat in moarte odihna.

* 10. Acesta este mormintul lui Hariton Aghababian, venitdin partile Rasaritului, fiul lui Ioan ; care s'a savirsit dinviata la anul 1247 [1797], Ianuarie 23, in orasul Botosani.

* 11. Aceasta truce [s'a pus] de catre Hutlubei Lebada,pentru sufletul fratine-sat Hariton, la [anul] 1712, Av-gust 20 1.

* 12. Dumnealul Boghos Iacubent. 0 desarta slava acesteivieti, care ca o umbra piere d'innaintea ochilor ! [Iata]Boghos Aga, slava terii sale, cel mai vestit din neamulIacubentilor, cunoscut la toate popoarele ; care in vristade 44 de ani, in ziva de Past, a plecat catre viata ves-nica. Desi moartea i-a pus stapinire pe trup, ci numelelui cel bun a ramas fara de moarte ; 1828, Martie 25.

* 13. In mormintul acesta este acoperit cumintele, alesulsi vrednicul de cinste Nicolae, din vita Trancu, care prinbunatatea-i era fala neamului sat ; ci a plecat de aid fara[sa lase] mostenitori pe pamint ; 1804, Fevruarie 20. Ling&dinsul zace sotia lui cea buns, Hagica Varteni, cu scumpnume, care, avind dragoste si mila pentru saraci, a trecutla doritul el [lacas] ; 1837, Avgust 17. Ci amindoi acestia

1 Pentru «Lebada Armanuln, v. &win fi doc., VII, p. 131, no. 43.

:

--L.

BOTOSANI : BISERICILE ARIVERNESTI 27

se roaga catre vol sa spuneti, un Tatal Nostru pentruiertarea [sufletelor] lor.

* 14. Sahag. Maria. In acest strimt si ingust mormintdoarme un om de frunte, Sahag Bolfosul, vestit negustor,de neam bun si facator de bine si totdeauna saracilorajutator. Catapiteazma acestel biserici el a innoit-o toata,frumos. Domnul rasplateasca sufletul, in altarul Ce-rulul. La vrista de 79 de ani, i-a venit sfirsitul vietil. Inanul de la Mintuire 1830, Julie in 15. Linga mor-mintul lui este inmormintata sotia-I Maria, femeie vrednica,laudatA, cununa barbatului ei si care si-a crescut binecopiii si a ingrijit de fetele ei si i-a povatuit bine pe toti.La 16 ani s'a cununat cu Sahag Bolfosul, [jar] la anii s'a intimplat sfirsitul vietil. Anul de la Mintuire 1841,Septemvrie 8.

* 15. Mormintul Khatunei. Trecatorule, [iath] Khatuna,suflet bun, sotia lui Moise din Erzerum, fata lui Magirdumdin partile Rasaritului, si care a trecut din aceasta viatain cea de veci la anul de la Mintuire 1799, Dechemvrie10, in Botosani.

* 16. Acest mormint e al drept-credinciosului CristeaBolfosul, feciorul dumisale Joan, negustor imparAtesc 1, in-telept si blind, de neam bun, pururea-milostiv saracilorcare a trecut din aceasta viata la anul de la Mintuire 1802,Maiti in 25. El roaga pe trecatori sa spuie un Tata'Nostru pentru el.

* 17. Venit-am de la Tatal si am intrat in lume ; iarbsilas lumea si merg catre Taal. Aici este trupul unui sfintitslujbas ce au fost al Domnulul Isus, preotul Avedis, cei s'ati zis Barhudar, nascut in orasul Smilului (Ismail). A

1 «Negustor impitrateseD e negustor in slujba Sultanulul, gealep.

sa-I

.

;

28 INSCRIPTII

trait viata curata si desavirsita, si a venit apoi la Botosani,uncle i s'a intimplat sfirsitul vietii, trecind de aid la viatade veci ; anul 1814, Fevruarie 14.

* 18. Acesta este mormintul de odihna al lui Hagi LusigMaximovici, care a trecut din aceasta lume. Ci el cerede la voi eel ce treceti pe linga acest mormint [sa spu-neti] : «Dumnezeii sa-1 ierte» ; anul de la Mintuire 1812,Fevruarie 9.

* 19. Mormintul lui Hagi Mihail. Acest mormint de odihnaeste al bunului suflet Hagi Mihail, fiul negustorului Marcar,din Tinutul Pastunicului [in Armenia] ; care a trecut dinaceasta viata la cea de veci, cind era leatul armenesc1240 [1790], Ianuarie 14, in Botosani.

* 20. Mormintul Elisavetei. Acest mormint de odihna esteal dumneaei Elisaveta, sotia lui Hagi Mihail, fiul raposa-tului Zadur; care a trecut din aceasta viata la cea deveci, cind era leatul armenesc 1237 [1787], Martie 8, inBotosani.

* 21. [Aceasta] piatra [s'a] pus pe mormintul lui Iacov,fiul lui Hagi Oxindie epitropul bisericii din oraselul Bo-tosani, din terisoara Buhdan [Moldova]. Acesta era virtuosin purtari. A. savirsit viata lumii [si] a trecut, dupa po-runca Domnului, la leatul armenesc 1225 [1775], Octom-vrie in 2.

* 22. Acesta este mormintul drept-credinciosului Garabet,fiul dumisale Manug din orasul Rusciuc. Aid a fost co-borit in mormint si se odihneste supt tarina aceasta : Volcari va intimplati a trece pe linga acest mormint, ruga-ti-va din toata inima pentru el ; leat armenesc 1230 [1780],Septemvrie in 13.

* 23. Mormintul SaricaL Jupaneasa Sarica, ce zace aicea

BOTOSANT : BISERICILE ARMENE$TT 29

era fata a lui Boghos din Tinutul Pastunicului [Armenia] ;barbatul el eel de-al doilea a fost Hagi Ovanes. Raposatase indeletnicia cu binele si de faptele bune nu se departa.A ra'posat la 1799, Maiii in 3.

* 24. Marta. M'aii coborit in acest mormint, si in aceastagroapa dorm et, jupaneasa Marta, cea blinds, vestita,sotia lui Boghos Lelent, care era din Tinutul Pastuniculuisi fata a lui Siman Bedros, ce a fost din Smil (Ismail.Cind va suna trimbita cea mare, void fi gata spre lacaf,3.Leatul 1782, Septemvrie in 10.

* 25. Copil nascut din lut, prune nevinovat, aid zace cutrupul, in acest mormint strimt. Neamului sati multa ja-lathe i-a lasat qi mult suspin din inima in acest loc dejale. Era fiul dumisale Cristea Balasan, iubit al parintilor

frumosul Garabet. Viata-I de la Dumnezeu a apus ;la pruncii din ceruri a zburat cu sufletul. Vrednic s'a ara-tat ca acei ce vor ceti sa cinte pentru dinsul : (Doamne

Leatul de la mintuire 1807.

* 26. Cel ce zace in acest mormint, David cu numele, in-telept in cuvinte, fill al Hagi Grigore Caracas, dinneam bun, de la Rusciuc, impodobit cu harurl fara de sa-man, frumos la fata ca un trandafir, la treisprezece ani alasat parintilor sal jale innainte de vreme : leatul de laMintuire 1821, Dechemvrie in 20.

* 27. In acest mormint strimt si ingust zace trupul drept-credincioasei fetei lui Iodia Trancu si sotia buns a lutHagi Garabet Aburel, cea plina de duio0a parinteasca.Implinind vrista de 70 de ani, s'a savirOt din aceasta lume ;1832, Avgust in 15.

* 28. Mormintul acesta este al lui Manug, fiul batrinului,marelui i laudatului negustor Cristea Nemteanu. Savir-

sal,

lul.

30 INSCRIPTII

sirea lui din aceasta via [a fort] la anul de la Mintui-torul nostru 1799, Dechemvrie in 11. [Si] roaga pe eelce se vor intimpla a trece, sa zica pentru dinsul din toatainitna : Dumnezet sä-1 ierte.

* 29. Acesta e mormintul de odibna al lui Hariton fiullui Manug, negustor din Botosani. A incetat din viataleatul armenesc 1241 si de la Mintuire 1792, Octomvrie in 7.

* 30. Vol cari treceti pe linga acest mormint, ginditi-vala mine. Ce folos e sä dobindim cele de aid, data nepierdem sufletul in desert ! De la mine luati pilda de sn-ferinta, cad nu s'a mai gasit nenorocit ca mine, NicolaeRobovici, [cu adevarat] rob, ce am ramas fara mingliere.Cu harul Domnului Dumnezeu, binecuvinteaza pe fiul mien.Va rog sa ziceti : «Dumnezeu sä-1 ierteD, ca sd,

buna rasplata. 1831, Aprilie in 6.

31. Intr'acest mormint zace trupul lui Stefan Mirzic,caruia i s'a zis si Tenghian, de loc din Tinutul Pastuni-cului, negustor din Botosani, om bun la suflet si drept-credincios, epitrop al bisericii, parinte de fit buni. A lasaturmasi din neamul sari. Ajungind la vrista de 50 de ani,1-a ajuns chemare la sorocul mortii. Sfirsindu-se dupa oviata scurta, a lasat casa sa in mull& jale. Vol eel ce vaintimplati a trece pe ling& acest mormint, rugati-va pentrucela ce doarme aid, zicind un Tatal Nostru pentru caDumnezet sa ierte sufletul lui.

32. Stefan Balasan, negustor de bun neam, cinstit epi-trop al bisericii. Sf. Treimi. Vita aleasa, fala a neamuluisat, cununa, dupa numele sat, de fapte vrednice de lauds.Acesta pe eel mai multi dintre cei virtuosi i-a intrecut.In floarea vietii, la 58 de ani, lacasul vietuirii sale si 1-amutat la cer. Lasind tot neamul sari in jale, se departeazade lumea aceasta si se inchide aid. Ci voi cei ce va in-

_ _

primiti

BOTOSANI : BISERICILE ARMENESTI 31

timplati a trece pe linga acest mormint, rugati sinteti de-apururea a pomeni catre Domnul sufletul lui viii. Anul de.la Mintuire 1832, in Botosani.

33. Aid este inmormintat Hacig Ciumis si sotiaHopisa si fiul for Stefan, a caror amintire se cinsteste decatre fiul for cel mai mare, Ohan, cu aceasta truce : 1827.

* 34. Avedic. Flora. Mormintul de odihna al cinstituluiAvedic Sahag Bolfosul si al sotiel sale Flora. Pe cind caun chedru frumos, cu o deosebita frumuseta, ma impodo-biam, rea si amara durere a rupt friul vietii mele. Val !Oare cite lacrimi si cite dureri, cite adincuri ale inimil laiubitii mei toti nu se vor deschide ! insa tine a stint, tinea putut sa se fereasca de umbra mortis : cad, batrin saritinar, ea n'a ales, ci de o potriva cu sulita el i-a strapuns.Anul de la Mintuire 1831, Iunie in 15. Dar oare mie deacum innainte, mi se va indulci viata pe aceasta lume ?Cad ce poate fi mal amar decit a trai fara tine ? Eraipentru sufletul mien floare de desfatare, nevestejita ci, pa-rasindu-mä, to -ai departat dar nu va trece mult, si yinsi et. Las sa ne boceasca intr'o gura parintil nostri iu-bit', cum si dragutii nostri copilasi, pe cari-I lasam in jale.1831, Iunie 16.

* 35. Mormintul baiatului Sahag Bolfosul, care a raposatin vrista de 12 anl. 0 vrista ce abia infloriai, dragu-tule Sahag, de ce, inchis supt pamint, zaci singurel in ta-cere ? Nu-ti vezi parintil ? Numal in plinsete si bocete, eistriga «ce nenorocire», &3i adauga «val unde mi-i copilasul».Tu vei fi zieind insa : «Gasit-am odihna scumpa a vietii,ci sa nu plinga cu durere duiosii mei parinti cu1831, Tunic 15, in Botosani.

* 36. Venal, vazuit, lasait, m'am dus. Jupaneasa Ana,nascuta in Camenita, fiica lui Grigore de Bohdanowicz, si

lui

lacrimi,.

;

i

32 INSCRIPTII

sotia lui Valerian Misir. Pe tine, Doamne Dumnezeule, inveci tarina mormintului mien to binecuvinteaza, cad peaceasta lume mi-al lasat un intreg neam iubit : pe sotulmien Valerian Misir si copiii eel ndscuti din trupulCu plinsul lor mult m'att plins si in acest mormintacoperit. Ddruieste-li, Doamne, viata lunga, ca neincetatsa ma pomeneasca. 1840, Dechemvrie in 15, BotosantAdu-ti aminte de mine, Doamne, cind vel veni intru im-paratia ta.

XIII. BISERICA DIN STANCESTI (TANGA. BoTos.A.NT).

De-asupra usii de intrare :

Anul 1837 de la Nasterea Domnulul nostru Is[us] H[ris-to]s sail facut acest sfant lacas cu toata cheltuiala Mare-lui-Vornic di Tara-di-gos Alixandru Calimah, avand epistatpi Polcovnicu The Dobranis si lucratori cu mauile pi la,-cuitoril acestui sat Stancestii, si anumi, dupa neam, Chi-

Chibaceni, Cerceleni, Taraneni, Talabeni, Speneni,Clubotareni, Cunteni, Morareni, Bombeni.

mien.m'ati

salitM,

PrefataI. Biserica

11. Biserica111. BisericaIV. BisericaV. Biserica

VI. BisericaVII. Biserica

VIII. BisericaIX. BisericaX. Biserica

XI. BisericaXII. Bisericile Armenesti

CUPRINSUL

PAO.

5

Ospenia 15

Sf. Gheorghe 16

Sf. Nicolae din Paptiuti. 18

Sf. Spiridon 19

Vovidenia 20

Sf. Dumitru 21

Trei-jerarhi 21

Dumineca-Mare 22

Sf. Die 22

Sf. Nicolae 22

Roset 232432XIII. Biserica din StanceKi (ling% liotoani) .

Pretul. 1 Left.

,

;

' si