Consideraþii generale“Mi-a plãcut sã caut frumuseþilelimbii ºi puterea vie a imaginilor.Le-am gãsit în multe cãrþi ale tre-cutului ºi în creaþia anonimã afolclorului spre care m-am aple-cat totdeauna cu interes ºipreþuire,... le-am învãþat de laînaintaºi ºi de la dascãlul meu delimbã... “ spunea MihailSadoveanu într-un interviu luat la75 de ani de viaþã.“ Fãrã limba pe care pãrinþiinoºtri ne-au transmis-o odatã cuviaþa, n-am putea exista ca fiinþecuvântãtoare, ca popor vrednic dea sta alãturi, cu toatã demnitatea,din punct de vedere intelectual,alãturi de popoarele cu adevãratînaintate ale lumii” (lorgu Iordan- “Istoria limbii române (Pe-nþe-lesul tuturora)”, 1983.Studiul limbii române literareprin lectura textelor literare are o

importanþã covârºitoare pentruformarea multilateralã a ºcolar-ilor, asigurându-le acestoraevoluþia intelectualã, exprimareacu mijloace adecvate în activi-tatea de mai târziu.Exprimarea corectã, oralã ºiscrisã - obiectiv important al pro-cesului de învãþãmânt în ciclulprimar - constituie unul dininstrumentele de bazã ale munciiintelectuale, fãrã de care nu poatefi conceputã dezvoltarea intelec-tualã viitoare a elevilor.Scopul lecturii în perioadaºcolaritãþii primare, gimnaziale ºiliceale este acela de a forma pro-gresiv un tânãr cu o culturãcomunicaþionalã ºi literarã debazã, capabil sã înþeleagã lumeadin jurul sãu, sã comunice ºi sãinteracþioneze cu semenii,exprimându-ºi gânduri, stãri, sen-timente, opinii, sã fie sensibil la

frumosul din naturã ºi la cel creatde om ºi, în viitor, sã poatã con-tinua procesul de învãþare înorice fazã a existenþei sale.În marele evantai al posibil-itãþilor de transformare ºiadaptare a învãþãmântului la cer-inþele zilei de mâine, un locdeosebit îl au încercãrile de aregândi unele elemente ale fun-dalului pe care se organizeazãactivitatea de învãþare a elevilor.Din coloratura policromã a aces-tui fundal, un interes aparte îlprezintã ceea ce de regulã denu-mim dezvoltarea creativitãþiielevilor1.Am ataºat aici dezvoltarea cre-ativitãþii la fundalul activitãþii deînvãþare datoritã conºtientizãriifaptului cã, aºa cum decenii de-arândul, produsul principal alactivitãþii de învãþare desfãºuratede elev îl reprezenta însuºirea deinformaþii, pentru viitor, unul dinprodusele principale ale activ-itãþii desfãºurate de ºcoalã tre-buie sã-1 reprezinte potenþialulcreativ al individului; mai precis,prin activitatea instructiv-educa-tivã, dincolo de însuºirea deinformaþii ºi formarea unordeprinderi intelectuale, trebuie sãse asigure stimularea capac-itãþilor creatoare ale fiecãrui elev.A fost concretizat la nivelulclaselor a IlI-a ºi a IV-a un sistemde exerciþii cu coloraturã creativã- deci bazate pe gândirea diver-gentã. Gama sarcinilor de lucrupropriu-zise, cuprinse sub acesttitlu de “Exerciþii de stimulare acapacitãþilor creatoare în orele decomunicare”, este mult mai vari-atã decât ne-am fi aºteptat prin

Importanþa lecturii ºi rolul ei în dezvoltarea capacitãþilor decomunicare creativã ale elevilor din ciclul primar

Iunie 2006

enunþul limitativ “compoziþie”,aceste sarcini extinzându-se laîntreg ansamblul disciplineiLimba românã.Ponderea orelor de limba românãla ciclul primar este de 34% dinnumãrul de ore stabilit la toatecele 4 clase, de unde rezultã cãfuncþiile ºi obiectivele cicluluiprimar se confundã chiar cu celeale limbii române ca obiect deînvãþãmânt.Conform noului curriculumnaþional, obiectivele cadruurmãrite în studierea limbiiromâne la clasele mici asigurã:dezvoltarea capacitãþii dereceptare a mesajului oral, deexprimare oralã, de receptare amesajului scris ºi de exprimarescrisã, care au implicaþii înîntreaga evoluþie viitoare aºcolarilor.Se considerã cã în primele patruclase, limba românã îndeplineºtetrei mari funcþii: instrumentalã,informaþionalã ºi formativ-educa-tivã.Cele trei mari funcþii ale învãþãriiîn ciclul primar se realizeazãnumai în condiþiile unei susþinutesolicitãri ºi exersãri a capac-itãþilor intelectuale, pe fondulunor valori formativ-educativeautentice.Cu precãdere, funcþia formativ-educativã pune în miºcare valo-rile formative superioare, de tipulcreativitãþii gândirii, al interesu-lui ºi dragostei pentru lectura ºipentru cunoaºtere, în general,însuºiri ce reprezintã premise aleadaptãrii dinamice a tineretului lasolicitãrile mereu noi ale soci-etãþii moderne.Prioritatea funcþiei instrumentalela ciclul primar este susþinutã defaptul cã pe aceastã treaptã aînvãþãmântului elevii îºi însuºescîn primul rând cititul, scrisul ºiexprimarea corectã.Activitãþii de învãþare a citituluiîi acordãm un loc prioritar la

ºcolarii mici. Cel mai marenumãr de ore din întregul plan deînvãþãmânt al claselor primareeste consacrat, pe parcursul celor4 ani de studiu, citirii. Activitateade scriere este indispensabillegatã de cea de citire, ea consti-tuind un mijloc de exprimare, decomunicare.Valoarea instrumentalã adeprinderilor de citire ºi scrieretrebuie privitã prin prisma posi-bilitãþilor de transfer asupra altordeprinderi cu care se interfereazã. însuºirea actului cititului ºiscrisului contribuie la activizareaoperaþiilor intelectuale, dezvoltãcapacitatea de gândire, spiritulcritic.Rolul lecturii în dezvoltareacapacitãþilor de comunicareFiind obiectul de studiu principalpe parcursul întregului ciclu pri-mar ºi veriga principalã ce leagãîntr-un tot unitar toate obiectelede studiu, dezvoltând trãsãturimoral-civice ºi deprinderi demuncã intelectualã la ºcolarulmic, limba românã, în general, ºilectura, în mod particular,urmãresc urmãtoarele “obiectiveprincipale” (intenþii):- înþelegerea numeroaselormesaje ale vieþii curente, orale ºiscrise;- citirea fluentã, curentã, pentruinformare ºi pentru propriaplãcere de a învãþa ºi a se docu-menta;- deplasarea înþelegerii mesajuluioral ºi scris prin trecerea de laoral la scris;- lãrgirea progresivã a câmpuluide interes asupra mesajelor oraleºi scrise mai variate ºi mai difi-cile;- exprimarea oralã ºi scrisãpotrivit normelor limbiiromâne curente;- concentrarea ºi schimbareaideilor într-o conversaþieînchegatã;- descoperirea practicã a diver-

sitãþii resurselor limbii;- cãutarea sensului exact alcuvintelor ºi expresiilor ºi expri-marea cu precizie ºi expresivi-tate;- transpunerea gândurilor în frazebine structurate;- achiziþionarea metodelor demuncã ce condiþioneazã progresululterior în limba modernã;- cunoaºterea problematiciicomunicãrii ºi funcþionalitãþiilimbii;- depãºirea nivelului conformis-mului ºcolar;- manifestarea iniþiativei, creativ-itãþii, autonomiei;- achiziþionarea cunoºtinþelor debazã ºi dobândirea deprinderilor,care constituie obiectivul funda-mental.În perspectiva optimizãrii proce-sului de predare-învãþare ºi aaplicãrii intenþiilor principale alelecturii literare, documenteleºcolare se structureazã corespun-zãtor.Programa de limba ºi literaturaromânã la clasele I-IV are învedere, în conformitatea cu noulcurriculum, dezvoltarea compe-tenþelor elementare de comuni-care, oralã ºi scrisã, ale copiilorºi familiarizarea acestora cu texteliterare semnificative vârsteiºcolare mici.Lecþia se structureazã pe bazaparticipãrii conºtiente a elevilorla ore. Lecþia are drept obiectivformarea deprinderilor de muncãintelectualã (cu cuvântul) ºi prac-ticã (cu cartea).Manualul de limba românã estedelimitat ºi structurat progresivpe parcursul celor patru ani destudiu., iar deprinderile dereceptare a mesajului scris seformeazã ºi se exerseazã ºi prinintermediul lecturii altor texte ,cu precãdere literare...În clasa întâi, copiii se miºcã dela parte la întreg, abecedarul areun rol intuitiv-aplicativ dar difi-

cil, având în vedere bagajuldeosebit de bogat al achiziþiilor(sunet, literã, silabã, cuvânt,propoziþie, text).Manualul de limba românã de laclasa a doua se deosebeºte deabecedar prin dimensiunea aplica-tivã concretizatã prin multi-tudinea sarcinilor de învãþare.Copiii merg de la întreg (text,propoziþie) la parte (sunet, literã,silabã). Toate acestea se aplicã încadrul orelor de lectura.Lectura duce la realizarea a douãlaturi ale instruirii: cultivareaînclinaþiei de a analiza faptele delimbã ºi de a reflecta asupra lor,ºi exersarea, repetarea, antrenareacomponentei efective de învãþarea limbii (pânã la transformarea îndeprindere).În clasa a treia creºte indicele decunoaºtere pe baze ºtiinþifice adatelor nemijlocit senzoriale,acest lucru fiind obiectivul debazã al lecturii elevilor. Se orga-nizeazã convergenþa contribuþieia douã sau mai multe obiecte deînvãþãmânt, se extinde câmpulînvãþãrii prin creºterea numãruluide obiecte de învãþãmânt dis-tincte, de unde rezultã creºtereadispersãrii atenþiei, interesului ºiefortului elevului.La clasa a patra aparatul aplicativacþionai cuprinde o varietate desarcini de reþinere, derecunoaºtere, explicativ-oper-aþionale, constructiv-creatoarecare vizeazã trei mari procesementale: mnezice, verbalo-logiceºi imaginative. Prefigurarea submai multe unghiuri a materialuluilecturat incitã la permutãri, asoci-aþii, prelucrãri ºi transformãri.Aparatul aplicativ-acþional pus învaloare de lecturã cuprinde, lasfârºitul clasei a patra, urmã-toarele operaþii: “sã povesteascã,sã explice, sã memoreze, sãextragã, sã alcãtuiascã, sã reþinã,sã gãseascã, sã împartã, sãsesizeze, sã exerseze, sã identi-

fice, sã rezume, sã rãspundã, sãtranspunã, sã caute, sã adopte, sãrepereze, sã formuleze, sã facãrezumatul, sã refacã, sã aleagã”.Toate operaþiile puse în valoarede lecturã conduc spre urmã-toarele achiziþii probabile:- efectul de îmbogãþire ºinuanþare a lexicului;- implementarea ideii de familiede cuvinte;- îmbogãþirea fondului dereprezentãri;- antrenarea capacitãþilor discrim-inative (idei principale) ºi a per-cepþiei analitice;- activarea funcþiei mnezice(memorare de poezii, autodic-tãri);- modelarea deprinderilor oro-grafice;- iniþierea în analizã;- exersarea capacitãþilor de con-ceptualizare ºi de verbalizare;- facilitarea activitãþii de com-punere;- practicarea învãþãrii indirecte;- arta lecturii dramatizate (citirecu intonaþie);- antrenarea abilitãþilor explica-tive ºi transformativ-creatoare(povestirea cu cuvinte proprii);- facilitatea activitãþii gramati-cale;- formarea unor componente sep-arate ale gândirii literar-artistice;- facilitarea accesului la analizaliterarã;- modelarea sferei sensibilitãþiimoral-afective.Interdependenþa dintre lecturã,vorbire ºi scriere. Rolul acestoraîn dezvoltarea capacitãþilor decomunicare creativã.Lectura, vorbirea ºi scrierea auun rol deosebit în desãvârºireaomului. Devenitã deprindere,activitate obiºnuitã, lectura îl facepe om complet, vorbirea îl ajutãsã se exprime cu uºurinþã, iarscrierea sã se exprime precis,clar, coerent.Lectura ajutã la observarea medi-

ului înconjurãtor, îi învaþã peelevi sã gândeascã, îmbogãþeºtecunoºtinþele despre naturã, lumeºi viaþã, cultivã sensibilitatea ºiimaginaþia, modeleazã carac-terele, contribuie la educareamoral-cetãþeneascã, ajutã omul înaspiraþiile sale spre autodepãºire.Vorbirea cultivã atenþia, alerteazãgândirea menþinând-o vie, în con-tact cu replicile interlocutorului,dezvoltã spiritul de observaþie ºiatitudinea polemicã, stimuleazãspontaneitatea replicilor.Scrierea cultivã rãbdarea, solicitãun mai mare efort de clarificare agândurilor, impune mai multãatenþie în formularea ideilor, dis-ciplineazã gândirea.Elemente principale ale comu-nicãrii, lectura, vorbirea ºiscrierea, sunt totodatã ºi compo-nente fundamentale ºi indispens-abile ale actului compoziþional,ale dezvoltãrii multilaterale acopilului, ca finalitate a educaþiei.De aceea „succesul în elaborareacompunerilor libere, imagine acapacitãþilor creative ale copiilor,depinde de pregãtirea prealabilã,atât informaþionalã, cât ºi tehnicãa elevilor. Aceasta pregãtire arela baza lecturile literare aleelevilor. Realizarea propriu-zisã acompunerii poate ºi trebuie sã fieliberã, cu condiþia ca elevii sã fiepregãtiþi corespunzãtor în acestsens.”Pregãtirea volumului de infor-maþii în vederea realizãrii unorcompoziþii libere este o activitatecomplexã ce nu trebuie confun-datã cu pregãtirea obiºnuitã, careprecede de obicei elaborarea uneicompoziþii în clasã.Pregãtirea informaþionalã sereferã la toate acþiunile care oferãelevilor surse de inspiraþie pentruelaborarea compoziþiei, acestesurse putând fi, în primul rând,contactul nemijlocit cu realitateaînconjurãtoare ºi observarea inde-pendentã a acesteia. Dar aceste

surse trebuie completate cu infor-maþiile pe care elevii le au dinlectura particularã. Eleîmbogãþesc materialul cules dinexperienþa de viaþã a copilului ºicreeazã un orizont informaþionalmai vast.Pregãtirea informaþionalã, caetapã a unei compoziþii pe o anu-mitã temã datã, constã din explo-rarea cât mai multor surse: tex-tele de lecturã din manualul decitire pe tema datã, alte lecturi,creaþii ale unor scriitoricunoscuþi. Informaþiile, imaginile,expresiile artistice din diverselecturi constituie bogate surse deinspiraþie pentru elevi în vederearealizãrii unei compoziþii libere.Urmãtorul pas, dupã culegereamaterialului din sursele arãtate, îlconstituie prelucrarea lui într-oorã specialã consacratã pregãtiriicompoziþiei, urmãrindu-se înprincipal, nu atât conturareastructurii ºi conþinutului, cât maiales conºtientizarea datelorculese.Pe parcursul acestei etape, învãþã-torul trebuie sã stimuleze ati-tudinea conºtientã a elevilor, sã-iînveþe sã vorbeascã, sã sesizezeceea ce este esenþial, sã-i ajute sãgãseascã relaþiile cauzale dintrediversele obiecte ºi fenomene cucare ei vin în contact.Numai pe un fond informaþionaladecvat se poate realiza aceastaetapã ºi se poate manifesta ade-vãrata libertate de creaþie a copi-ilor în a realiza o compoziþieoriginalã. Aceastã etapã nu poatefi rezultatul unei simple inspiraþiide moment, cu toate cã ºi aceastaare o mare importanþã înrealizarea unei compoziþii libere.Inspiraþia însãºi se bazeazã pe unsuport informaþional, pe capaci-tatea copilului de a valorificainformaþiile de care dispune dinlecturile literare.Pânã la vârsta ºcolarã, copiiistãpânesc aproape în întregime

sistemul gramatical ºi regulilegenerale de formare a cuvintelor,în schimb, creºterea volumuluilexical ºi a priceperii de a-1 uti-liza rãmâne un câmp deschis nunumai pentru perioada studiilor,ci pentru toatã viaþa, iar modelulperfect de care subiecþii se potfolosi permanent este lectura tex-telor literare. Ea contribuie nudoar la îmbogãþirea lexiculuielevilor, ci ºi la înarmarea acesto-ra cu instrumentele de comuni-care corectã ºi nuanþatã a ideilor,precum ºi la crearea unui stil per-sonal.Lectura înseamnã, în aceastãprivinþã, o etapã hotãrâtoare încare, odatã cu cunoºtinþele deculturã generalã, elevul urmeazãsã-ºi însuºeascã ºi un instrumentde comunicare alcãtuit dintr-unbogat registru gramatical ºi lexi-cal.ªcolarul mic intrã în clasa întâicu un bagaj lingvistic diferit, darîn general limitat de particular-itãþile sale de vârstã. Nivelulvocabularului existent la debutºcolaritãþii se mai diferenþiazã ºiîn funcþie de factorii socio-cultur-ali din care provine elevul, înaceastã etapã intervine rolulinstructiv-educativ ºi creator alînvãþãmântului în îmbogãþirea ºiactivizarea vocabularului copiilorcu expresii ºi cuvinte noi.Activizarea ºi îmbogãþirea cre-atoare a vocabularului elevilor serealizeazã permanent, prepon-derenþa având-o însã o lecturãsistematicã ºi bine dirijata.Aceastã sarcinã pe care lectura oîndeplineºte cu precãdere setransformã, de fapt, într-un pro-ces de lungã duratã, complex ºicu interferenþe nemãrginite întoate domeniile de activitate.Rezultatul sãu este formarea laelevi a unui mod de exprimareelevat, bogat în neologisme,sinonime, antonime, omonime,folosite în mod creator pentru

înnobilarea exprimãrii ºi pentruînfrumuseþarea limbajului folosit.În cadrul procesului învãþãrii, sedisting ºi se formeazã mai multetipuri de vocabular în funcþie dedomeniul stilistic de folosinþã ºide scopul în care este folosit:vocabularul artistic, ºtiinþific, ofi-cial ºi cel uzual. In mod evident,lectura textelor literare formeazãla elevi un vocabular artistic, carestã, în acelaºi timp, la bazaoricãrui tip de vocabular.În funcþie de tipologia vocabu-larului folosit se remarcã ºi pon-derea unui anumit tip de cuvintece se utilizeazã.Vocabularul artistic, însuºit deelevi prin lectura textelor literare,se distinge prin varietatea ºi mul-titudinea expresiilor plastice, asensurilor figurate, a sinonimelor,antonimelor, omonimelor ºi neol-ogismelor literare, a diminu-tivelor, dar ºi a regionalismelor ºiarhaismelor ce dau farmec ºiculoare localã exprimãrii de tipvechi, înþelegerea limbajuluimetaforic din lecturile literaredezvoltã capacitãþile creatoare aleelevilor ºi determina, implicit,însuºirea de cãtre aceºtia a unuicod legat de conotaþiile cuvin-telor, pe care ei îl pot descifrauºor în textele literare ºi îl potfolosi cu succese în comunicareaoralã ºi mai ales scrisã.Descifrarea ºi folosirea conºtien-tã, în contexte lingivistice adec-vate, a acestui cod reprezintãcondiþia dezvoltãrii capacitãþilorde comunicare creativã aleelevilor în perioada de ºcolaritatea ciclului primar.

Înv. Elisabeta ORZA, ªcoala nr.170 „Geo Bogza”

Înv. Elena MUSTAÞÃ, ªcoala nr.3 „N. Titulescu”

Bucureºti