5
 IMPORTANÞA REABILITÃRII ZONELOR UMEDE regl area cic lul ui hid rol ogic creºterea biodiv ersitãþ ii reducerea eroziunii îmbunãt ãþirea microc limei • atenuarea amplorii fen omen elo r de inunda þii ROLUL ZONELOR UMEDE • statele membre protejeazã, îmbunãtãþesc ºi refac toate corpurile de apã de suprafaþã, cu scopul de a obþine o stare bunã a apelor de suprafaþã  în termen de cel mult 15 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei directive, • statele membre se asigurã cã: pentru apele de suprafaþã, se obþine cea mai bunã stare posibilã din punct de vedere ecologic ºi chimic PREVEDERI LA ARTICOLUL  ”OBIECTIVE DE MEDIU”

IMPORTANÞA REABILITÃRI ZONELOR UMEDE.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • IMPORTANAREABILITRII

    ZONELORUMEDE

    proiect finanat prin PHARE

    UNIUNEA EUROPEAN

    reglarea ciclului hidrologic creterea biodiversitii

    reducerea eroziunii mbuntirea microclimei

    atenuarea amploriifenomenelor de inundaii asigur condiii de via

    natural pentru numeroasespecii de plant i animale

    destinaie turistic

    ROLUL ZONELOR UMEDE

    statele membre protejeaz, mbuntesc i refac toate corpurile de

    ap de suprafa, cu scopul de a obine o stare

    bun a apelor de suprafa n termen de cel mult 15 ani de la data intrrii n

    vigoare a prezentei directive,

    statele membre se asigur c: pentru apele

    de suprafa, se obine cea mai bun stare

    posibil din punct de vedere ecologic i chimic

    PREVEDERI LA ARTICOLUL OBIECTIVE DE MEDIU

  • www.focuseco.ro

    Definiii conform Directivei Cadru a Apei 2000/60/CE- ape de suprafa reprezint apele interioare, cu excepia apelor subterane; apele de tranziie i apelecostiere i, n ceea ce privete starea chimic, apele teritoriale;- ape subterane reprezint toate apele care se gsesc sub suprafaa solului n zona de saturaie i ncontact direct cu solul sau cu subsolul;- ru reprezint un corp de ap interioar care curge n mare parte pe suprafaa solului, dar care poatecurge i n subsol pe o parte a cursului su;- lac reprezint un corp de ap interioar de suprafa stttoare;- corp de ap artificial reprezint un corp de ap de suprafa creat de o activitate uman;- corp de ap de suprafa reprezint o parte distinct i semnificativ a unei ape de suprafa, cum ar fi unlac, un rezervor, un curent de ap, un ru sau un canal, o parte a unui curent de ap, ru sau canal, o ap detranziie sau un segment din apele costiere;- acvifer reprezint unul sau mai multe straturi subterane de roc sau alte tipuri de straturi geologice cu oporozitate i o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent semnificativ de apsubteran, fie captarea de cantiti importante de ap subteran;- corp de ap subteran reprezint un volum distinct de ap subteran din interiorul unuia sau mai multoracvifere;- bazin hidrografic reprezint orice zon n care toate scurgerile de ap converg, printr-o reea de ruri, fluvii i, eventual, lacuri, ctre mare, n care se vars printr-o singur gur de vrsare, un singur estuar sau osingur delt;- sub-bazin reprezint orice zon n care toate scurgerile de ap converg, printr-o reea de ruri, fluvii i,eventual, lacuri, ctre un anumit punct al unui curs de ap (n mod normal, un lac sau o confluen de ruri);- starea unei ape de suprafa este expresia general a strii unui corp de ap de suprafa, determinatpe baza cele mai nefavorabile valori a strii sale ecologice i chimice;- starea bun a unei ape de suprafa reprezint starea unui corp de ap de suprafa, atunci cnd att starea sa ecologic, ct i cea chimic sunt cel puin bune;- starea unei ape subterane este expresia general a strii unui corp de ap subteran, determinat pe baza celei mai nefavorabile valori a strii sale cantitative i chimice;- starea bun a unei ape subterane reprezint starea unui corp de ap subteran, atunci cnd att stareasa cantitativ, ct i cea chimic sunt cel puin bune;- stare ecologic este expresia calitii structurii i a funcionrii ecosistemelor acvatice asociate apelorde suprafa, clasificat n conformitate cu anexa V;- stare ecologic bun este starea unui corp de ap de suprafa, clasificat astfel n conformitate cuanexa V;

    Reabilitarea zonelor umede

    Reabilitarea i reconstrucia zonelor umede trebuies nceap n zonele montane. Rurile trebuie s re-devin coridoare verzi i trebuie realizat o gestionareintegrat a bazinelor hidrografice acordnd o ateniedeosebit restabilirii sistemului ecologic. Cretereanumrului de zone umede reabilitate i reconstruite nbazinele hidrografice are o contribuie semnificativ lareducerea pericolului de inundaii, fr a fi nevoie delucrri hirdotehnice costisitoare. Omul nu trebuie s fien competiie cu natura prin ridicarea digurilor pentru areduce pericolul inundaiilor ci trebuie s triasc narmonie cu natura prin restabilirea sitemului ecologic nbazinele hidrografice.

  • Co

    ord

    on

    ato

    rg

    en

    era

    l:H

    ajdu

    Zolt

    n;E

    lab

    ora

    red

    esp

    ec

    ialit

    ate

    :Kel

    emen

    rp

    d;G

    rafi

    c

    ite

    hn

    ore

    da

    cta

    re:V

    adL

    szl

    Reabilitarea zonei umede de la Tmpa - jud. Mure

    I. Recunoaterea terenului II. Munc de specialitate III. Lucrnd cu localnici...

    IV. ...folosind materiale naturale V. Deversorul finalizat VI. Rezultatul lucrrii

    Metode alternative I.

    Pai folosii i la reabilitarea unei zone umede la Adrianu Mic, jud. Mure

    Realizat de Focus Eco Center

    dig de aprare

    zonexcavat

    dig de aprare

    copaci i vegetaie meninut

    plantare salcii pe malul abrupt

    instabilzon excavat, preponderent

    depozite recente

    Seciune transversal

  • Programul Phare 2003 Consolidarea Societii Civile n RomniaEditat de: Asociaia FOCUS ECO CENTER Tg.Mure, februarie 2006

    Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar poziia oficial a Uniunii Europene.

    Zonele umede sunt sisteme ecologice valoroaseZonele umede sunt sisteme ecologice valoroaseZonele umede sunt sisteme ecologice extrem de valoroase cu o biodiversitatesemnificativ. Ct mai multe zone umede de-a lungul unui ru contribuie la creareaunui coridor verde i reduce fragilitatea sistemului ecologic n bazinele hidrografice.

    Metode alternative II.

    Metode alternative III.