Implicatii Psihopedagogice ale Jocului Didactic in Dezvoltarea Limbajului la Prescolari

CUPRINSARGUMENTCAPITOLUL I. PRESCOLARITATEA-VARSTA JOCULUI1.1. LIMBAJUL LA PRESCOLARI1.2. PARTICULARITATI ALE VOCABULARULUI LA VARSTA PRESCOLARA1.3. ROLUL LIMBAJULUI IN PROCESUL DE CUNOASTERE A REALITATII SI IN STIMULAREA ACTIVITATII INTELECTUALE1.4. DEZVOLTAREA PERSONALITATII SI CREATIVITATEA LA VARSTA PRESCOLARA1.5. TEORII DESPRE JOCCAPITOLUL II. JOCUL DIDACTIC2.1. IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC2.2. CLASIFICAREA SI SPECIFICUL JOCURILOR DIDACTICE2.3. VALENTE FORMATIVE SI INFORMATIVE ALE JOCULUI DIDACTICCAPITOLUL III. CERCETARE-ACTIUNE PE TEMA VALENTELE COMUNICARII VERBALE IN DIRECTIA IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILORIII.1. SCOPUL CERCETARIIIII.2. IPOTEZA CERCETARIIIII.3. VARIABILELE CERCETARIIIII.4. OBIECTIVELE CERCETARIIIII.5. COORDONATELE CERCETARII III.5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTI III.5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT III.5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARII III.5.4. METODOLOGIA CERCETARII III.5.5. ETAPELE CERCETARII III.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALA III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI III.5.5.3. ETAPA POST EXPERIMENTALAIII.6. PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR CERCETARIICONCLUZIIBIBLIOGRAFIE

IMPLICATII PSIHOPEDAGOGICE ALE JOCULUI DIDACTIC IN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PRESCOLARI

ARGUMENTPrin natura ei, limba este un sistem de semne organizate riguros i determinate de scopul suprem al comunicrii. Copilul se deprinde cu aceste semne intuitiv, la vrsta cnd i se formeaz primele abiliti de comunicare.Dup cum tim, o achiziie noua se cldete pe un sistem de cunotine i deprinderi sedimentate deja i nu pe un teren gol. Copilul vine deci in grdinia cu o anumita competena lingvistica, graie a integrrii sociale i condiie a dobndirii performanei lingvistice.Vrsta cuprinsa ntre trei i apte ani este vrsta vorbirii. Nu ntmpltor ea coincide cu vrsta grdiniei, aceasta fiind cea care d prima educaie organizat. Dar grdinia nu i-ar ndeplini aceast menire daca n-ar acorda educrii limbajului un loc de frunte in cadrul preocuprilor sale educative. Desigur c vorbirea, privilegiul fiinei umane, se nate in chip spontan in snul grupurilor, in cursul jocurilor. Lipsit de ajutorul grdiniei, ea poate rmne ns frust si adesea incorect, mai cu seam dac mediul familial are un aport sczut in acest domeniu, unde totul se nva prin imitaie.Grdinia, fiind prima treapt a procesului de nvmnt, are rolul de a-i pregti pe copii pentru coal, pentru societate. De multe ori nvtorii se plng c in clasa nti unii copii nu stpnesc suficient de bine limbajul ca mod de comunicare i de aceea ntmpin greuti in nsuirea citit-scrisului. De aceea nvmntul precolar acord o atenie deosebit dezvoltrii capacitii de comunicare verbal, cci exprimarea verbal este condiia de baz in formarea, fixarea i diferenierea noiunilor i n transmiterea informaiei. Ca urmare, copilul reuete s treac cu uurina de la limbajul situativ la folosirea celui contextual.Activitile de educare a limbajului fac posibil cultivarea limbajului oral, accentul punndu-se pe comunicare, pe dialogul liber, pe formarea deprinderii de exprimare ordonat a gndirii si de nsuire a structurii gramaticale. Asigurarea capacitaii copiilor de a folosi corect limbajul le da posibilitatea de a se adapta cu uurina la sarcinile complexe ale nvrii in clasa nti.tim c, fat de coal unde nvarea este forma dominant, in grdinia aceasta este nlocuit cu jocul. Acesta este baza conceperii ntregii activiti instructiv-educative. Fr joc nu se poate ajunge la o finalitate real. Jocul este conceput ca mijloc de instruire i educaie a copiilor, ca procedeu metodic de realizare a sarcinilor concrete pe care i le propune procesul de nvmnt i ca form de organizare a activitii de cunoatere i de dezvoltare a capacitailor psiho-fizice pe toate planurile. Particularitile de dezvoltare ale precolarilor fac ca prin joc ei s nvee fr a se simi constrni, obligai, nefiind contieni ca fac acest lucru.In literatura de specialitate jocul este definit i explicat in moduri foarte variate dup cum tot att de variate sunt i funciile i sensurile ce i se atribuie. Dup J. Huizinga, jocul este o aciune specific, ncrcat de sensuri i tensiuni, ntotdeauna desfurat dup reguli acceptate de bunvoie si in afara sferei utilitii sau necesitaii materiale, nsoit de simminte de nlare i de ncordare, de voioie i de destindere.Jocul este o aciune fr utilitate imediat, dar generatoare de distracie i reconfortare, de sentimente de plcere i de bucurie. Datorit spontaneitii, jocul reclam o mbinare armonioas ntre cerinele situaiei de joc i aptitudinile celor care se joac.Jocul ca activitate didactic specific, ndeplinete multiple funcii: de distracie, de creativitate in conformitate cu vrsta, in final de modelare si formare a personalitii copiilor. ncorporate n activitile didactice, elementele de joc imprim un caracter mai viu i mai atrgtor, aduc varietate i o stare de bun dispoziie, de veselie, de destindere, prevenind apariia oboselii.Stabilind un echilibru n activitatea copilului, jocul fortific energiile intelectuale si fizice, furnizeaz o motivaie stimulatorie, o prezent necesar in ritmul vieii copilului. Jocul poate folosi scopuri pe care copilul, cel care se joac, nu le sesizeaz, dar care sunt inerente jocului; de asemenea, el poate s capete o finalitate pedagogic i un coninut instructiv bine determinat.Trebuie precizat ns c utilizarea prea abundent a jocurilor prezint riscul de a transforma procesul de instrucie in joc i prin aceasta de a ndeprta activitatea precolar de realitate, mai ales la grupa mare pregtitoare cnd copiii trebuie obinuii cu activitatea colara. Din aceast cauz un loc deosebit l ocup jocul didactic. El este cel care mbin elementele distractive cu cele de munca, de nvare, dar acest lucru se face treptat, ajungndu-se la studiu realizat cu seriozitate. Rolul si importanta jocului didactic consta in faptul ca el faciliteaz procesul de asimilare, fixarea si consolidarea cunotinelor, iar datorita caracterului sau formativ influeneaz dezvoltarea personalitii copilului.Jocul didactic este un important mijloc de educaie intelectuala care pune in valoare si antreneaz capacitile creatoare ale precolarului. El este folosit pentru cunoaterea realitii pe o cale mai accesibila deoarece copiii descoper unele adevruri noi pentru ei, angajndu-se in eforturi de gndire ce le ofer satisfacii. Ei sunt participani nemijlocii la propria formare si, antrenai in joc, ei sunt capabili sa depun eforturi mari pentru ndeplinirea sarcinilor date. Activitatea de joc antreneaz in mod spontan un efort susinut din partea tuturor copiilor, indiferent de nivelul lor de pregtire. Totodat, jocul didactic contribuie la dezvoltarea judecaii, memoriei, ateniei spiritului de observaie, la cultivarea obinuinei cu munca intelectuala si cea independenta. El constituie un mijloc si un procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunotine, de echilibrare a procesului de nvare si a activitii de joc, putndu-se desfura att in cadrul activitilor libere cat si in cele comune. Este un prilej de a completa unele lacune, de a asimila si de a folosi cunotine noi, de a-si dezvolta limbajul sub aspect fonetic, lexical, gramatical.Jocul didactic ofer posibilitatea copiilor de a-si forma noiuni noi, de a-si nsuii treptat formele structurii gramaticale, contribuind la ridicarea nivelului calitativ al comunicrii verbale. Ei pot fi influenai mai uor in tehnica analizei si sintezei fonetice, fiind nevoii sa gseasc metode si procedee adecvate vrstei lor care ii determina sa opereze contient cu materialul verbal nsuit. Metoda de baza rmne exerciiul-joc, care ofer posibilitatea copiilor de a-si afirma priceperile. Copiii desfoar o activitate serioasa dar in acelai timp distractiva, activa, deconectata, participnd activ. Punctul de plecare si materia prima a exerciiului va fi expresia spontana. Pornind de la aceasta expresie spontana, educatoarea poate dirija exerciiul, urmrind o mbogire a limbii si o adecvare mai buna a cuvintelor la obiecte. Prin urmare, exerciiul de vorbire pornete de la o tema al crei scop este sa dea natere unor comentarii spontane, care se vor dezvolta si in cursul crora educatoarea i va plasa inteniile educative.Lucrarea ncearc sa demonstreze daca si cum contribuie jocul didactic la dezvoltarea cantitativa si calitativa a vocabularului copiilor daca se folosesc metodele si strategiile adecvate si daca, folosind jocul didactic, se consolideaz si perfecioneaz deprinderile de exprimare coerenta si expresiva, corecta din punct de vedere gramatical, adresativ, in dialog si in monolog.

CAP I. PRESCOLARITATEA-VARSTA JOCULUI

1.1.LIMBAJUL LA PRESCOLARI

Din punct de vedere al iniiativei de comunicare, limbajul este de doua feluri: limbaj activ si limbaj pasiv. Limbajul activ este limbajul in care este prezenta intenia de comunicare, este procesul de pronunare a cuvintelor si de fixare a lor in scris. Limbajul pasiv este limbajul in care nu este prezenta intenia de comunicare, ci de recepionare si nelegere a limbajului celui care ne transmite un mesaj oral sau scris. Limbajul pasiv l precede pe cel activ si este mai bogat dect acesta. Limbajul activ presupune exersare si cultivare sistematica.Dup forma de exprimare, limbajul este de doua feluri: intern si extern.Limbajul intern este limbajul care se desfoar in sfera luntrica, mintala. Este vorbirea in gnd cu sine nsui si pentru sine. Este asonor, ascuns, este centrat pe nelesuri , pe idei si imagini, este economic pentru ca uzeaz de prescurtri si condensri. Este foarte rapid, se desfoar cu o viteza foarte mare, de sute de ori mai mare dect limbajul oral. Limbajul intern ndeplinete funcii de anticipare, de proiectare, de conducere dinluntru si de coordonare a limbajului oral si scris.Limbajul extern este adresat unor destinatari din afar si se realizeaz in doua forme: limbaj oral si limbaj scris.Limbajul oral este limbajul vorbit si rezulta din succesiunea selectiva, structurata dup reguli logico-gramaticale ale sunetelor articulate. Este forma de baza a limbajului la om, pentru ca de la limbajul oral pornesc toate celelalte forme de limbaj. Dup specificul comunicrii, limbajul oral se realizeaz in trei variante: solilocviu, monolog si dialog.Solilocviu este vorbirea cu vocea tare cu noi nine. Aceasta forma de comunicare se ntlnete la copil pana la vrsta de 5 ani si prin ea se exteriorizeaz inteniile si se consemneaz desfurarea activitii curente.Monologul presupune existenta unui destinatar extern care sa recepteze fluxul mesajelor fr a replica dup fiecare secvena, ci doar la sfrit.Dialogul este comunicarea intre doua persoane, relaie in care fiecare partener de dialog este si emitor si receptor. Dialog nseamn schimb reciproc de mesaje.Indicatorii limbajului oral sunt: volumul de cuvinte fluenta diversitatea vocabularului rapiditatea, adic frecventa cuvintelor in unitatea de timp-minutul tempoul care poate sa fie regulat sau sincopat tria, adic fora pronuniei claritatea diciei intonaia gradul de melodicitate timbrulLimbajul scris consta in codarea mesajelor orale in forma grafica. Apare mult mai trziu dect limbajul oral.Evoluia limbajului la copil este strns legata de evoluia gndirii, pentru ca limbajul impune gndirii exigentele sale culturale, contribuind, in felul acesta, la restructurarea ei. Extinderea si complicarea raporturilor dintre copil si realitatea nconjurtoare, sporirea independentei copilului se rsfrng direct asupra limbajului sau.De la limbajul situativ specific anteprecolaritii, se trece la limbajul contextual care cunoate o dezvoltare coerenta, este un limbaj nchegat si structurat. Limbajul situativ de la anteprecolar are forma dialogului cu caracter extreme de concret, pentru ca este legat de mprejurimile si situaiile particulare la care participa copilul, pe cnd limbajul precolarului ia nfiarea monologului, deoarece el povestete ce a vzut, ce a auzit, fr ca asculttorii sa cunoasc neaprat situaia despre care se vorbete.Aceste doua forme de limbaj, situativ si contextual, coexist ape toata perioada precolaritii, nsa importanta, locul si rolul lor se schimba in funcie de sarcinile si condiiile in care are loc comunicarea.Specifica precolaritii este coexistenta limbajului situativ cu limbajul contextual si predominanta cnd a unuia, cnd a celuilalt, dar si apariia unei noi forme de limbaj din limbajul monologat, si anume a limbajului interior.Procesul de formare a limbajului interior are loc la precolar intre 3 ani si jumtate si 5 ani si jumtate. Apariia limbajului interior sporete enorm de mult posibilitile copilului de a-si planifica mintal activitatea, de a si-o regla permanent. Copilul vorbete cu sine si pentru sine mai ales atunci cnd se afla in situaii dificile, problematice.Vorbind cu sine, copilul gsete soluii, i ordoneaz aciunile. Limbajul interior are o mare importanta in dezvoltarea intelectuala a copilului, pentru ca limbajul interior este mecanismul de baza al gndirii.Tot la precolar se dezvolta foarte mult latura fonetica a limbajului, cu toate ca pronunia cuvintelor nu este corecta din cauza unor particulariti ale aparatului fonator, ale analizatorului verbo-motor si ale analizatorului auditiv.

1.2.PARTICULARITATI ALE VOCABULARULUI LA VARSTA PRESCOLARA

La vrsta precolara, copilul intra tot mai mult in contact cu mediul nconjurtor si automat are loc o cretere considerabila a vocabularului.Din datele statistice reiese ca la vrsta de trei ani copilul stpnete circa 1000 de cuvinte, mai multe substantive si verbe, la vrsta de patru ani numrul cuvintelor se dubleaz la 2000; la cinci ani numrul cuvintelor din vocabular ajunge la 3000, iar la 6 ani vocabularul ajunge sa conin 3500 de cuvinte. La aceasta vrsta,unii copii au un vocabular mai srac in coninut si se exprima mai greoi, alii deopotriv au un vocabular mai bogat in coninut si o exprimare corecta si coerenta.Tot la aceasta vrsta de obicei vocabularul pasiv este mai bogat dect cel activ.Unii copii, dei cunosc multe cuvinte le neleg sensul, nu le folosesc in vorbire, pentru ca sunt timizi, vorbesc puin, se exprima greoi si sunt reinui cnd sunt solicitai de ctre educatoare.La vrsta precolara, dificultile de exprimare in nvarea limbii romane, nu sunt numai de natura fonetica ci mai ales de natura gramaticala, greeli in folosirea acordului dup gen, numr, si caz, este multe cri in loc de sunt multe cri, in conjugarea verbelor: sa mnnc cu noi in loc de sa mnnce cu noi, dificulti in formularea pluralului substantivului lingure in loc de linguri, nlocuirea genitivului cu dativul: i-au dat la Maria in loc de i-au dat Mariei. Din punct de vedere calitativ , cunoaterea copilului difer de cea a adultului prin aceea ca cu cat copilul este mai mic , cu att operaiile gndirii , analiza , sinteza , comparaia , generalizarea si abstractizarea sunt mai slab dezvoltate.Posibilitatea de a face aceste operaii este mai mica la vrsta de trei ani si ea se dezvolta progresiv in cadrul vrstei precolare.Educatoarea trebuie sa cunoasc bine aceste particulariti ale copilului pentru a putea sa-si dea seama ce cunotine pot fi predate la o anumita vrsta si cum trebuie predate.Un rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul care constituie un instrument al gndirii. Intre limbaj si gndire exista o strnsa interdependenta. Dezvoltarea gndirii copilului precolar nu se poate face nsuirea limbii de ctre acetia.Cuvntul este cel care fixeaz coninutul celor percepute de ctre copil. La nceput el este pentru copil numai un semnal al unui anumit obiect , al unei anumite relaii , aciuni sau nsuiri pe care o denumete , capt prin legarea lui de experiena mereu crescnda a copilului rol de integrata , ceea ce face posibila apariia nc din timpuriu a operaiilor de generalizare si abstractizare ca de altfel si a tuturor celorlalte operaii ale gndirii pe care ele se bazeaz (analiza , sinteza, comparaie)Rolul limbajului creste in perioada vrstei precolare pe msura ce vocabularul si posibilitile de comunicare ale copilului cresc si se perfecioneaz.Analiza si sintezaAnaliza nsuirilor obiectelor si fiinelor consta in diferenierea lor dup diferite criterii. Informaii despre forma , culoare , dimensiuni , despre cantiti , despre temperatura , despre sunete , despre cantiti , despre densitate si despre alte nsuiri ale obiectelor , fiinelor si fenomenelor din lumea nconjurtoare le cptam prin percepii.Forma este nsuirea cea mai uor perceputa de ctre copii, de aceea este prima componenta ce se impune in formarea in mintea precolarului a imaginii unui obiect sau fiine. Ea poate fi perceputa de copil pe doua ci: vizual si haptic (prin apucare)Percepia vizuala da aspectul de contur, percepia haptica da informaii asupra volumului. Copilul de 3-4 ani privete forma numai ca pe o nsuire proprie a obiectului respectiv. El nu opereaz o generalizare asupra lui.La vrsta de 4-5 ani copii percep cu uurina si alte forme in afar celei rotunde , chiar si forme plane , legtura dintre forma si denumire se stabilete mai uor si este mai trainica la aceasta vrsta.La vrsta de 5-6 ani , copii ncep sa o diferenieze de obiect sa o priveasc independent de el , operand astfel o forma elementara de abstractizare si generalizare la nivelul acestei nsuiri. In felul acesta ei ajung treptat ca la grupa mare sa integreze in categoria forma orice noua forma ce mai cunoate.Culoarea este o alta nsuire a obiectelor care reflectata in psihicul copilului constituie o componenta importanta a imaginii pe care si-o formeaz despre ele.La grupa mica copii disting in general numai culorile de baza: rou , galben , verde si mai apoi albastrul si maroul la grupa mijlocie , iar treptat nuanele lor. La grupa mica copii privesc culoarea ca pe o nsuire o obiectului si nu o desprind de acesta. ncepnd cu grupa mijlocie ei o pot privi separat de obiect ca pe o nsuire independenta.Dimensiunea este componenta dimensionala a imaginii formata in timpul percepiei , fiind de fapt reflectarea unei relaii , este cu att mai greu de sesizat de ctre copii cu cat acetia sunt mai mici. Copii grupei mici neleg si exprima corect numai raporturile gros , subire , mic, mare si alte raporturi ca: lat ngust. Spre ase ani se sesizeaz mai nti practic si mai trziu exprima verbal raporturile mare-mijlociu-mic.Cantitatea-primele raporturi cantitative si cele mai uor nelese de copiii mici sunt: mult, un, doi, iar mai trziu trei si patru.Toate cantitile care depesc limita posibilitilor de nelegere a copilului la vrsta si in momentul respectiv vor fi eliminate din explicaiile pe care le dam si menionate cu termenul de multe. Chiar si la grupa mijlocie si mare educatoarea trebuie sa releve in timpul percepiei elementul cantitativ pentru a uura nglobarea lui in imagine.Relaiile spaiale de orientare-reprezentrile de orientare spaiale reflecta aezarea in spaiu o obiectelor unele fata de altele si a prilor unui obiect fata de celelalte. Aceasta componenta se include cel mai greu in imagine. De aceea pe copii de 3-4 ani nu-i intereseaz daca imaginea pe care o deseneaz este cu capul in jos. Chiar si la grupa mare se ntlnesc greeli de orientare.Analiza prilor componente ale imaginilor consta in descompunerea in mintea noastr a unui ntreg in prile componente. Ex : rdcina, tulpina , crengi, frunze.Sinteza prilor componente ale ntregului si a nsuirilor lor este operaia prin care noi reunim intr-un tot prile componente si nsuirile lor, pe care le-am difereniat prin analiza.Pentru a nlesni aceasta operaie analitico-tiinifica educatoarea trebuie sa insiste in observarea prilor componente.b)Comparaia - este operaia prin care se stabilesc asemnri si deosebiri intre doua sau mai multe obiecte de diferite puncte de vedere sau dup diferite criterii. Copiii de 3-4 ani nu sunt capabili sa fac singuri comparaii dect intr-o forma implicita, pe baza percepiei unei nsuiri , a unui amnunt sau a unei pri a obiectului care l-a impresionat in mod deosebit.La 4-5 ani, pot nelege comparaia explicita si pot sa o fac in mod contient si sa o exprime verbal. Ex: pot spune fr ajutorul educatoarei galben ca lmia etc.Ei devin capabili sa efectueze si operaii pe baza de operaii de analitico-sintetice putnd chiar sa exprime verbal aceste operaii.Dup multe exerciii de acest fel se formeaz treptat deprinderea de a efectua comparaii sistematice, organizate.c)Generalizarea si abstractizarea Abstractizarea este desprinderea unei nsuiri a obiectelor si gndirea si independent de obiectul nsui.Generalizarea este operaia prin care se detaeaz o nsuire proprie unei grupe de obiecte omogene , unei clase ntregi de obiecte si fenomene.Copiii grupei mici nu fac ntotdeauna generalizri pe criterii eseniale, nu opereaz abstractizri in sensul ca ei nu pot gndi nsuirile obiectului independent de acesta. Ex: minge roie, scaun mare, bila mica etc.ncepnd cu grupa mijlocie si mare, deoarece la aceasta vrsta se dezvolta posibilitile copiilor de a opera analiza si sinteza organizate, ncep sa fac si generalizri pe baza mai multor nsuiri ntrunite intr-un tot.Educatoarea are rolul de a-l ajuta pe copil sa fac aceasta operaie in mod contient. De asemenea ea trebuie sa-l ajute sa dobndeasc elementele comune eseniale de elementele comune neeseniale, astfel ca ei sa poat face generalizri pe baza de elemente eseniale. In felul acesta ea ii ajuta pe copii sa-si formeze reprezentri generale si sa-si lrgeasc sfera noiunilor. Daca sunt ndrumai in mod corect si sistematic copii pot opera generalizri corecte(in limita cunotinelor) chiar la grupa mijlocie spre sfritul anului si se continua dezvoltarea acestor posibiliti in cadrul grupei mari.ncepnd cu grupa mijlocie copiii pot sa efectueze si abstractizri in sensul ca ei pot gndi culoarea roie, forma ptrata, etc. ca elemente separate de obiectele concrete.La grupa mare gndirea copilului poate fi condusa da ctre educatoare in aa fel nct copilul sa devina capabil sa aplice operaiile de abstractizare si generalizare si in alte situaii.In procesul comunicrii copiilor cu persoanele din jur, are loc asimilarea rapida a diferitelor aspecte ale limbii (compoziia fonetica, aspectul semantic, structura gramaticala) apare limbajul contextual, dar acesta coexista cu cel situativ din perioada anteprecolar, dar relaiile dintre ele se schimba, limbajul contextual dobndind un rol tot mai mare pe msura ce copii se dezvolta.Deoarece trstura eseniala a limbajului situativ consta in caracterul sau de comunicaie, forma iniiala a limbajului este dialogul, aceasta forma de limbaj adresndu-se intr-o mai mare msura asculttorului dect limbajul contextual (monologat).Din limbajul extern, monologat, cu timpul se desprinde si se dezvolta limbajul intern.Procesul de interiorizare a limbajului intervine evident la vrsta de 4-5 ani cnd se intensifica si funcia sa cognitiva (ca instrument al gndirii, iar pe de alta parte funcia reglatoare planificarea mentala si reglarea proceselor psihice a conduitei).

1.3.ROLUL LIMBAJULUI IN PROCESUL DE CUNOASTERE A REALITATII SI IN STIMULAREA ACTIVITATII INTELECTUALE

Indiferent de vrsta si profesie pentru orice cetean gradul de stpnire si folosire a limbii a devenit o trstura definitorie a personalitii sale.Limbajul este definit ca un sistem de semne specific oamenilor alctuit din sunete articulate care au aprut in procesul muncii concomitent cu gndirea si ndeplinete doua funcii: de comunicare interumana de cunoatere a lumii reale Cea mai importanta cale de elaborare a limbajului si-n acelai timp forma de baza a vorbirii este dialogul, care impune o tema comuna partenerilor de discuie.A-l opri pe copil sa vorbeasc nseamn a-l opri sa se autorealizeze si implicit sa se dezvolte la modul personalizat.Referindu-se la cultivarea limbii, Tudor Vianu spunea: O greeala de limba, nu este numai o nclcare a oricreia dintre regulile prescrise de gndirea logica, de simul literar, de civilizaie in raporturile sociale, o formalitate incorecta, confuza, improprie sau triviala alctuiete o abatere de la norma limbii literare, e tot att, daca nu mai mult dect forma corupta de limba.Sub aspect fonetic, limbajul prezint anumite particulariti specifice, particularitilor de vrsta. La copiii de vrsta precolara mica, ntlnim dificulti mari la consoane datorita faptului ca ele au o perceptibilitate auditiva mai mica in comparaie cu vocalele. Acestea din urma sunt mai favorizate, avnd o intensitate sonora mai mare, o durata mai mare, ceea ce face ca ele sa fie pronunate mai bine de ctre copii.In general, copiii in vrsta de 5 ani pronuna corect anumite sunete (r, s, , t, f ), le nlocuiesc cu alte sunete mai uoare sau le omit din cuvnt.De o mare importanta in vorbirea copiilor este eliminarea sunetului r, indiferent in ce poziie se afla in cuvnt (ac-rac; ciorapi-cioapi), de asemenea putem aminti de inversiunea sunetelor: a place-palce, a trage-targe, etc.Frecvente si variate sunt cazurile la precolari, de substituire a sunetelor. Astfel, nlocuiesc pe j cu z , (cozoc-cojoc); sau pe s, (sosoni-ooni).Printr-o munca susinuta din partea educatoarei, precolarii vor reui sa-si corecteze acele mici greeli care le fac in pronunarea cuvintelor.Odat cu trecerea vrstei ctre grupa mijlocie, ncep sa dispar, nlocuirile, inversiunile, omisiunile, ajungnd la grupa mare sa pronune corect in proporie de 100% .Aceste defecte se pot corecta sau lichida complet numai daca educatoarea are o pronunie si o exprimare impecabila, mai ales tiind ca la vrsta precolara spiritul de imitaie este foarte mare.Cnd se ncadreaz in limite specifice particularitilor de vrsta, aceste greeli de pronunie nu trebuie sa ne alarmeze. Numai daca sesizam aceste greeli si la grupa mare, aici se poate vorbi de o ntrziere dependenta de aparatul fondator si-n acest caz, apelam la un logoped sau poate fi vorba de o dezvoltare incorecta a laturii fonetice a limbajului, atunci se pune problema unei munci speciale de ndreptare in grdinia.Muli prini, fac o mare greeala folosind un limbaj infantil cu copiii, ngreunnd astfel nsuirea pronuniei corecte a sunetelor de ctre copii. Copilului trebuie sa i dea prilejul sa se exprime liber, deschis, sa vina cu iniiative personale, sa-si exprime gndurile si sentimentele sa-si exerseze expresivitatea verbala. Fr comunicarea verbala dintre oameni, nu sunt posibile cooperarea, acumularea si generalizarea experienei sociale.Perceperea auditiva a fiecrui sunet din cuvnt , diferenierea de celelalte sunete, analiza compoziiei fonetice a cuvintelor, sunt foarte importante pentru nsuirea citit-scrisului in coala.

1.4.DEZVOLTAREA PERSONLITATII SI CREATIVITATEA LA VARSTA PRESCOLARA.

O incursiune in istoria gndirii umane si in special a pedagogiei, arata ca jocul a fost considerat un mijloc educativ din cele mai vechi timpuri. De la Platon sau Aristotel pana la K. D. Usinschi si pana in zilele noastre s-a subliniat contribuia jocului la dezvoltarea fizica si psihica a copilului, la formarea si educarea lui.Jocul constituie o activitate fundamental normativa si dominanta in copilrie. Jucndu-se, copilul i satisface nevoia de activitate, de a aciona cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune in diferite roluri si situaii care ii apropie de realitile nconjurtoare.Pentru copil, aproape orice activitate este joc: jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieii. Jocul este singura atmosfera in care fiina sa psihologica poate sa respire si in consecina sa acioneze.Tocmai prin joc, el ghicete si anticipeaz conduitele superioare.A ne ntreba de ce copilul se joaca, nseamn a ne ntreba de ce este copil. Despre un copil nu se poate spune ca el creste si att, ci trebuie spus ca ;;el se dezvolta prin joc. Astfel, el pune in aciune toate posibilitile care decurg din structura sa particulara, traduce in fapta potentele virtuale care apar succesiv la suprafaa fiinei sale, le asimileaz, le dezvolta, le mbina si le combina , i coordoneaz fiina si ii da vigoare.In copilrie, jocul duce la antrenarea att a funciilor fiziologice cat si a celor psihice.Pornind de la afirmaia lui Schiller: omul nu este ntreg dect atunci cnd se joaca, putem spune ca jocul are la copil rolul pe care munca l are la adult. Aa cum adultul se simte puternic prin lucrrile sale, la fel se simte si copilul prin succesele sale ludice.Un joc bine pregtit si organizat constituie un mijloc de cunoatere si familiarizare a elevului cu viaa nconjurtoare, deoarece in desfurarea lui cuprinde sarcini didactice care contribuie la exersarea deprinderilor, la consolidarea cunotinelor si la valorizarea lor creatoare. Ch. Bihler scria: Copilul care construiete ceva cu un material nva sa accepte si sa ndeplineasc o datorie.Pe lng aptitudinea de a se conforma regulilor jocului mai trebuie sa existe si voina de a le realiza. Jocul este adesea obositor, chiar istovitor. Astfel departe de a se nate din lene, jocul se nate din voina si munca.Este clar ca jocul nu exerseaz numai fora fizica, ci in mare msura inteligenta. El aduce stpnire de sine fr de care nu poi fi o fiina umana fr a fi cu adevrat om. In timpul jocului se dezvolta pasiunea de cunoatere, curiozitatea si tot jocul ofer un larg cmp de identificare si cultivare timpurie a inclinaiilor native ale copilului si pe baza lor posibilitatea dezvoltrii capacitailor si aptitudinilor creatoare. Jocul, chiar in formele lui primare, l umanizeaz si-l ajuta sa fie armonios dezvoltat din punct de vedere psihofizic.In joc, copilul dobndete noi cunotine, I se formeaz variate aciuni mintale cu importante repercusiuni pentru dezvoltarea percepiilor memorrii, reproducerii voluntare, generalizrii si abstractizrii.Prin activitatea de joc se produc schimbri in coninutul si structura proceselor cognitive. Spunem aceasta ntruct jocul este forma de activitate prin care se face trecerea in etape de la aciunile practice, materiale de joc spre aciuni mintale. Jocul ii ofer copilului posibilitatea de a reconstrui, de a reproduce intr-o forma intuitiv-activa o arie cuprinztoare din realitatea obiectiva. Aplicnd in cadrul jocului cunotinele lor, copiii tind in acelai timp sa obin informaii necesare desfurrii jocului dezvoltndu-se astfel interesul pentru cunoatere.In joc se produce dezvoltarea corecta a percepiilor, reprezentrilor, a imaginaiei, a gndirii, a limbajului. Venind in contact cu obiectele pe care le folosete, copilul nva sa perceap si sa observe variatele lor nsuiri. Jocul este considerat ca una dintre metodele cele mai active, mai eficiente, prin care se obine activizarea maxima a copilului.Ca atare, coninutul instruirii trebuie sa se realizeze prin intermediul sau.Jocul este pentru copil un important mijloc de cunoatere directa, de nelegere a lumii. In joc se exprima valoarea atitudinii intelectuale in care i au rdcina toate posibilitile viitoare de nsuire a cunotinelor. El este privit drept activitatea care formeaz, modeleaz inteligenta, dar pe de alta parte permite ca reprezentrile copilului sa se mbogeasc;ele se precizeaz, se corecteaz.In jocuri, funciile limbajului ( de comunicare, de formare a experienei cognitive si a celei de organizare a activitii ) sunt amplu exersate, cu o sporita eficienta in planul exprimrii logico-afective si in planul gndirii formale.Pentru ca jocul sa dea rezultate optime in toate situaiile artate, una din condiiile eseniale este buna pregtire a lui.Oricare ar fi tipul de joc, acesta impune educatoarei respectarea unor cerine specifice jocului, pregtirea si organizarea clasei pentru joc, explicarea si fixarea regulilor, urmrirea executrii lui de ctre elevi, aprecierea rezultatelor.In afar de joc, la vrsta precolara exista si alte modaliti de exprimare a copilului : cuvntul, desenul, modelajul, muzica, dansul, sportul etc.

1.5. TEORII DESPRE JOC

Pentru elaborarea unei teorii tiinifice despre joc o nsemnata contribuie au adus vederile unor pedagogi.Numeroase teorii despre joc elaborate pe parcursul timpului unele contradictorii, iar altele completndu-se reciproc, vin sa rspund la o seama de ntrebri din cele mai complexe si dificile:Pentru ce simte copilul nevoie att de imperioasa de a juca?, Ce fel de funcii formative ndeplinete jocul in dezvoltarea psihica a copilului?, Constituie jocul o forma predominanta de numai conductoare de activitate a copilului precolar?, Care sunt si cum se explica particularitile caracteristice ale jocurilor de vrsta precolara?Acestea sunt cteva ntrebri la care pedagogii si psihologii pe baza datelor observaiei si ale cercetrilor experimentale au dat rspunsuri diferite.Jocul satisface in cel mai nalt grad nevoia de activitate a copilului constituie o forma de manifestare ntlnita la copiii tuturor popoarelor , din cele mai vechi timpuri este tovarul de nedesprit al copilriei si constituie una dintre formele cele mai importante de activitate a precolarului. Precolarul este o fiina deosebit de activa, un copil sntos, cu organismul in cretere, nu poate sa nu se joace; a opri sa fac acest lucru nseamn a-i frna dezvoltarea fizica si psihica.Aristotel arata ca pana la al cincilea an de viaa, copilul nu trebuie supus nvrii si nici unei munci aspre, pentru ca prin acestea sa nu duneze creterii, ci trebuie sa i se asigure atta micare cat ii este necesara. Aceasta micare trebuie stimulata att prin diverse ocupaii cat mai ales prin joc.Astfel, se contureaz pentru prima data ideea folosirii jocului ca mijloc de educare.Frobel afirma ca jocurile sunt forma dominanta a activitii la vrsta precolara si de aceea ele sunt cea mai buna metoda de influenare asupra copiilor.Nu trebuie sa privim jocul ca pe ceva neserios, ci ca pe o activitate care are o adnca semnificaie. Jocurile copiilor sunt mugurii ntregii viei a omului , caci acestea dezvoltndu-se, prin ele dezvluie si nsuirile cele mai ascunse ale fiinei sale. ntreaga viaa a omului i are izvorul in aceasta epoca a existentei si daca aceasta viaa este senina sau trista, linitita sau zbuciumata, rodnica sau zadarnica, acesta depinde de ngrijirile mai mult sau mai puin nelepte, date la nceputul vieii.Frobel aduce ideea preioasa ca educatorul poate influenta in mod direct copilul prin jocuri special organizate de el, supravegheate si dirijate in funcie de directe obiective educative urmrite. Referindu-se la joc considera ca nu orice fel de joc poate rezolva problemele educative complexe ale vrstei, ci numai jocurile metodice , coordonate, care urmresc progresiv si regulat diferite posibiliti de dezvoltare care se arata la copil pe msura ce el creste.E. Claparede interesat de jocurile copiilor a atras atenia asupra faptului ca ele reproduc cea ce impresioneaz copilul, fapt ce determina asimilarea realitii, incorporarea ei ca act de trire, fapt ce va constitui treptat un vast bagaj de posibiliti si disponibiliti de a reaciona. De asemenea, Claparade se refera la universalul joc cu ppuile si susin ca in acest joc nu se exercita la copii instinctul matern ci o infinitate de stri afective, de disponibiliti nuanate subtil si de triri necesare in procesul adaptrii; jocul realizeaz un pre-exerciiu mai mult mental, psihologicLazarus subliniaz faptul ca jocul constituie tipul fundamental de activitate, adic forma de activitate ce susine in cea mai mare msura, dezvoltarea psihica prin antrenarea psihomotorie, senzoriala, intelectuala, si afectiva, la o tensiune cu totul specifica, ce prezint pentru procesul creterii si dezvoltrii psihice o importanta tot att de mare ca si activitatea de instruire din anii de coalaV.S. Vagotski susine ca in perioada precolara, jocul alimenteaz foarte mult tendina spre libertate, emancipare de tutela strnsa a adultului. El are funcii formative care sunt in principiu educative. Totui condiiilor de contact, sensibilitatea fata de acestea vor determina valoarea educativa a jocului. Jocul apare ca o activitate complexa a copiilor in care ei reflecta si reproduc lumea si societatea, asimilndu-le si prin aceasta adaptndu-se la dimensiunile lor multiple.M. Montesori reduce ntreaga dezvoltare intelectuala a copilului la exersarea organelor de simt, aceasta exersare este nsa organizata de aa natura nct prin materialul didactic preconizat, copilul nu poate veni in contact direct cu viaa reala, cu lumea plantelor, cu cea a animalelor.J.Piaget susine ideea ca nsuirea si respectarea regulilor are o influenta puternica in formarea judecaii morale a copiilor in evoluia lor morala bazata pe constrngere la cea bazata pe cooperareUrsula chiopu susine ideea ca: Jocul apare ca o activitate fundamentala formativa si dominanta in copilrie, iar munca are aceleai caracteristici, din ce in ce mai pregnante, pe msura ce se depete copilria, este un fel de anticamera vasta si bogat ornata a muncii.Aadar jocul trebuie privit drept activitate care formeaz, modeleaz inteligenta, dar pe de alta parte permite sa se surprind numeroase din caracteristicile ei.De asemenea jocul prilejuiete o refacere energetica, relaxare, o odihna activa evidenta, pe cnd munca se realizeaz printr-un important consum de energie care trebuie refcut.Jocul copiilor poate constitui un teren important de descifrare a capacitailor psihologice, inclusiv a celor intelectuale si a trsturilor de personalitate, a aspectelor mai importante ale sociabilitii copilului. Ele pot surprinde prin modul in care se joaca.Jocul considera Ursula chiopu stimuleaz creterea capacitaii de a trai din plin cu pasiune fiecare moment, organiznd tensiunea proprie aciunilor cu finalitate, avnd funcia de o mare si complexa coala a vieii.

CAP.II. JOCUL DIDACTIC

2.1. IMPORTANTA JOCULUI DIDACTIC

Jocul didactic este o forma de activitate atractiva si accesibila, prin care se realizeaz o buna parte din sarcinile instructiv-educative din grdinia. Jocurile didactice ajuta la instruirea copiilor, le consolideaz si precizeaz cunotinele despre lumea nconjurtoare. Ele mbina armonios elementele instructive si exerciiul cu elemente distractive. Dei copilul pare ca se joaca, el se distreaz si nva in acelai timp. mbinarea celor doua elemente duce la apariia unor stri emotive complexe, care stimuleaz si intensifica procesele de reflectare directa si mijlocita a realitii si de fixare a cunotinelor.Jocul didactic rmne joc numai daca conine elemente de ateptare, de surpriza, de ntrecere, de comunicare reciproca intre copii.Jocurile didactice exercita o influenta deosebita asupra dezvoltrii psihice a copiilor. In primul rnd, contribuie la dezvoltarea intelectuala: la formarea percepiilor de culoare, forma, mrime, etc., la educarea spiritului de observaie, imaginaiei creatoare, gndirii, limbajului, memoriei.Jocul didactic este unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea vorbirii si a gndirii logice a precolarilor. Eficienta jocului didactic fata de celelalte activiti obligatorii consta in faptul ca la desfurarea lui participa toi copiii, ei depunnd eforturi de gndire, de exprimare, dar fr a contientiza, considernd ca se joaca. Printr-o alegere judicioasa, procesul asimilrii si al adncimii cunotinelor este adaptat la cerinele si specificul vrstei precolare. Prin intermediul jocului didactic se fixeaz, se precizeaz si se activeaz vocabularul copiilor, fiind un mijloc foarte eficient pentru corectarea pronuniei si nsuirea unor construcii gramaticale. Eficienta jocurilor didactice in dezvoltarea vorbirii depinde, in mare msura, de modul in care educatoarea tie sa selecteze jocul in raport cu situaia concreta existenta in grupa de copii. Educatoarea trebuie sa cunoasc foarte bine copiii sub nivelul raportului atins in dezvoltarea limbajului, precum si sub aspectul defectelor de vorbire.Numeroase jocuri didactice organizeaz procesul perceperii analitico-sintetice, a nsuirii caracteristice ale obiectelor. Situaiile concrete ale jocurilor solicita copilului alegerea obiectelor dup culoare, mrime, forma si gsirea asemnrilor dintre ele. De exemplu, in desfurarea jocurilor cu loto, mozaic, domino, copilul analizeaz obiectele, difereniaz corect formele geometrice, culorile principale si complementare. Odat cu acestea el nva si denumirea lor.Percepia spaiala se dezvolta mai ales prin jocurile in care copilul aeaz la un loc figurile sau construiete ceva. Pe aceasta cale se familiarizeaz cu raporturile spaiale dintre obiecte: sus-jos, fata-spate, aproape-departe etc. Prin alte jocuri nva sa cunoasc formele si dimensiunile obiectelor( rotund, oval, ptrat etc.).Comparnd obiectele dup dimensiuni, nva sa cunoasc lungimea( lung, scurt), nlimea( nalt-scund), mrimea(mare-mijlociu-mic), grosimea( gros-subire).Multe jocuri contribuie la precizarea vocabularului si la activizarea vorbirii. In acest scop sunt folosite jocuri prin care copiii memoreaz denumirea obiectelor si aciunilor si i precizeaz nelesul cuvintelor. Este important ca fixarea semnificaiei cuvintelor in memoria copiilor sa fie asociata cu aciunile jocului. Numai in felul acesta sensul cuvintelor se retine mai bine.In egala msura prin aceste jocuri se formeaz la copii deprinderea unei vorbiri gramaticale corecte. De exemplu, deprinderea de a completa o propoziie din care lipsete subiectul, predicatul sau complementul precum si de a respecta acordul dintre subiect si predicat.Jocurile didactice sunt mijloace eficiente si pentru realizarea sarcinilor educaiei moral-civice a copiilor. Ele contribuie la dezvoltarea stpnirii de sine, a autocontrolului, a spiritului de independenta, a disciplinei contiente, a perseverentei, sociabilitii, precum si a multor alte caliti si trsturi incipiente de caracter.Multe din jocurile didactice ajuta la dezvoltarea spiritului de independenta. Din aceasta categorie fac parte jocurile de tip domino, loto etc.Pe msura ce copilul devin stpn pe aceste jocuri, el este in stare sa acioneze si in mod independent. Acest fapt are mare importanta in pregtirea copilului pentru coala, unde ncepe munca individuala si independenta.Valoarea educativa a jocurilor didactice consta si in dezvoltarea spiritului colectiv, a relaiilor interpersonale corecte intre copii. Respectarea regulilor jocului educa la copii simul rspunderii, onestitatea, solidaritatea. Copiii nva sa se ajute unii pe alii, sa se bucure de succesele colegilor, sa aprecieze si sa recunoasc neprtinitor succesele altora.Jocurile didactice exercita o influenta pozitiva nu numai asupra laturii intelectuale, ci asupra ntregii personaliti a copilului.Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire si educare a copiilor de vrsta precolara, deoarece rezolva intr-o forma cu totul adecvata vrstei, sarcini instructive complexe, programate in grdinia. Eficienta lor in raport cu alte mijloace este cu att mai mare cu cat se realizeaz o concordanta perfecta intre procesul de cunoatere a mediului nconjurtor, procesul de nvare si aciunea de joc, att de distractive pentru precolari. In felul acesta procesul asimilrii si adnciri cunotinelor este adaptat la cerinele si specificul vrstei precolare.Prin introducerea si folosirea jocului didactic ca mijloc de baza in cunoaterea mediului nconjurtor si in dezvoltarea vorbirii se realizeaz una dintre cele mai importante cerine ale educaiei precolare, aceea de a-I nva pe copii destul de multe lucruri nsa nu prin metode colreti, ci sub forma de joc.

2.2. CLASIFICAREA SI SPECIFICUL JOCURILOR DIDACTICE

Clasificarea jocurilor didactice se poate face dup doua categorii, in funcie de coninut si material didactic. In conformitate cu aceste criterii se ntlnesc mai multe feluri de jocuri didactice:Dup coninut, jocurile didactice se clasifica in:Jocuri didactice pentru educarea limbajului ( Cu ce sunet ncep cuvntul?, Eu spun una, tu spui mai multe, Rspunde repede si bine.)Jocuri didactice pentru cunoaterea mediului nconjurtor ( Anotimpurile, Unde s-a oprit roata, Cu ce cltorim )Jocuri didactice pentru numrat si socotit ( Jocul numerelor, Dup mine cine vine?, Gsete aceeai culoare)La baza acestei clasificri sta principiul dezvoltrii proceselor psihice a copiilor: dezvoltarea percepiilor si reprezentrilor de forma, mrime, culoare, spaiu timp; mbogirea vocabularului, nsuirea sistemului fonetic al limbii materne, nsuirea structurii gramaticale, etc.Cel de-al doilea criteriu se orienteaz dup materialul didactic folosit pentru jocuri, indiferent de natura coninutului lor. Dup acest criteriu ele se mpart in doua grupe mari cu subdiviziunile respective:1.Jocuri didactice cu material: jocuri cu material didactic ( jocuri didactice, jocuri de masa) jocuri cu material ajuttor, diferite obiecte si jucrii ( obiecte din natura, obiecte de uz zilnic) jocuri cu interpretarea unor povesti si lecturi precum si jocuri numrtoare, folosindu-se jucrii corespunztoare 2. Jocuri didactice fr material didactic sau jocuri orale ghicitori ( fr ilustraii) jocuri cu alctuire de propoziii si fraze jocuri de citire labiala jocuri de compunere de povestiClasificarea jocurilor dup cele doua criterii este mai mult sau mai puin convenionala. Astfel, unele jocuri clasificate dup criteriul coninutului se realizeaz cu sau fr material didactic. De exemplu, pentru dezvoltarea limbajului copiilor se pot folosi cu succes att jocuri cu material cat si jocuri orale. De asemenea, jocurile clasificate dup criteriul materialului didactic urmresc prin scopul lor educativ realizarea aceluiai obiectiv ca si jocurile dup criteriul coninutului. O delimitare neta nu este posibila nici intre jocurile didactice individuale si cele colective. De la nceput, multe jocuri didactice sunt accesibile copiilor numai in colectiv, mai trziu, datorita conducerii educatoarei, ele devin individuale, aa cum se ntmpla cu jocurile de masa.Jocul didactic este o activitate care se deosebete prin structura sa specifica de celelalte activiti cu coninut asemntor. Unitatea deplina dintre sarcina didactica si aciunea de joc, forma distractiva pe care o mbrac si o pstreaz permanent trebuie sa caracterizeze jocul didactic.Activitate organizata de instruire a copiilor, care se desfoar sub conducerea directa a educatoarei si antreneaz in majoritatea cazurilor ntreaga grupa, jocul didactic se poate desfura att in cadrul activitilor obligatorii cat si in afar lor, atunci cnd este repetat de copii, la iniiativa unuia dintre ei sau la sugestia educatoarei. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte mare deoarece el poate fi practicat in diferite momente din programul zilei, putnd fi extins chiar si in viaa de familie a copilului.Jocul didactic este creat de pedagog. Specificul lui consta in faptul ca ii este subordonat, in sensul ca intra in fondul mijloacelor sale pedagogice, este nsuit treptat de ctre copii si poate deveni apoi coninutul activitilor individuale. Comparat cu celelalte jocuri cu subiect si cu reguli stabilite de educatoare, jocul didactic se deosebete prin coninutul pe care-l dezvluie si prin faptul ca accentul cade pe rezolvarea sarcinilor educaiei intelectuale, respectiv pe cunoaterea mediului nconjurtor, pe dezvoltarea facultilor intelectuale, pe dezvoltarea vorbirii sau formarea reprezentrilor matematice. Intre mijloacele instructiv-educative, jocul didactic ocupa locul cel mai important prin influenta pe care o exercita asupra celor mai profunde laturi ale personalitii copilului prin rolul sau in formarea unei gndiri corecte.In determinarea jocului didactic problema care se ridica consta in determinarea parilor sale componente, a trsturilor sale caracteristice, prin care i menine esena sa de joc si in acelai timp specificul sau de activitate didactica. Pedagogia precolara fundamenteaz bazele teoretice ale jocului didactic, ocupndu-se de: coninutul jocului sarcina didactica aciunea si elementele de joc regulile joculuiEsena si specificul jocului didactic constau in ntreptrunderea si interaciunea acestor componente, cat si in echilibru dintre sarcina didactica si aciunea de joc. Ponderea mai mica sau mai mare a uneia dintre aceste doua componente poate duce la detunarea jocului, la schimbarea profilului sau.In vederea atingerii obiectivelor propuse, jocul didactic trebuie sa mbine elementele surpriza cu cele de ateptare. Jocul didactic poate fi folosit la toate grupele si in cadrul diferitelor activiti. Pentru a influenta dezvoltarea copiilor prin intermediul jocului didactic este necesar sa inem seama de particularitile de vrsta a copiilor la cele trei grupe precolare. In acelai timp este necesar ca sarcina didactica sa fie complicata gradat pentru a nu ntrzia sau stagna dezvoltarea copiilor.Jocul didactic este activitatea cea mai fireasca, care corespunde cerinelor de dezvoltare a copilului, tendinelor lui de a fi in contact cu adultul si cu ali copii, de a percepe activ, de a nelege oglinda lumii nconjurtoare, dorinei lui de a-si exprima gndurile.

2.3. VALENTE FORMATIVE SI INFORMATIVE ALE JOCULUI DIDACTIC

Rolul si locul jocului didactic in sistemul mijloacelor educative a fost si este recunoscut de ctre marea majoritate a pedagogilor lumii.Prin urmare, jocul este activitatea dominanta a copilului. Formele de manifestare ale jocului si funciile sale, difer de la o perioada de vrsta la alta. Daca in perioada copilriei jocul ndeplinete funcii cognitive sau formativ educative, mai trziu, funciile sale devin recreere si reconfortare fizica si psihica.Cnd copilul intra in coala jocul trece in plan secund, pe primul loc trece nvarea; se produce o schimbare radicala; locul jocului l ia nvarea, mai apoi locul acestuia l ia munca.Ceea ce caracterizeaz in esena jocul didactic consta tocmai in aceea ca el mbina intr-un tot unitar si armonios att sarcini cat si funcii specifice nvrii, cat si sarcini si funcii specifice jocului.Deci jocurile didactice au drept scop sporirea interesului pentru activitatea respectiva, prin utilizarea unor elemente distractive, caracteristice jocului care faciliteaz atingerea scopului formativ-educativ urmrit si mpreuna cu celelalte activiti obligatorii exercita o puternica influenta formativ-educativa asupra copilului in vederea pregtirii lui pentru coala. mpreuna cu celelalte mijloace de dezvoltarea vorbirii, jocul didactic pate aduce o contribuie de seama sub urmtoarele aspecte deosebit de importante, pregtirii pentru coala:corectarea pronuniei greite a unor sunete si cuvintepronunarea clara si corecta a tuturor sunetelor ce intra in componenta cuvintelorclarificarea si precizarea noiunilor de mare circulaie legate de activitatea precolara si colarambogirea vocabularului cu noiuni noi si-ndeosebi cu termeni specifici nvrii cititul-scrisulactivarea vocabularului cu noiuni noi introduse in limbajul copiilor

Prin introducerea si folosirea jocului didactic ca modalitate de dezvoltare a vorbirii la precolari, se realizeaz una dintre cele mai importante sarcini ale educaiei precolare, aceea de a-i nva pe copii destul de multe lucruri nsa nu prin metode colreti ci, sub forma de joc.Prin aceste forme de joc se dezvolta percepia, orientarea in spaiu, capacitatea de a distinge culorile, formele etc.Eficienta nvmntului precolar este mai ridicata daca educatoarea se sprijin pe joc pe un aspect de baza al activitii copiilor in vrsta de la 3 la 6 ani, daca acesta creeaz condiii de trecere de la joc la instrucie.Jocul didactic exercita asupra copilului o influenta multilaterala mai ales asupra dezvoltrii lui psihice.O nsemntate deosebita in acest sens o au jocurile didactice pentru dezvoltarea vorbirii.Ele contribuie in mare msura la dezvoltarea acuitii auditive, a auzului fonematic, iar odat cu asimilarea fondului lexical, copilul i nsuete si semnificaia cuvintelor si structura gramaticala in mod practic.Copilul nu nva regulile gramaticale dar le respecta in vorbire pentru ca are in permanenta modelul de vorbire, este corectat ori de cate ori greete. Jocul didactic de dezvoltarea vorbirii, formeaz la copil o exprimare corecta din punct de vedere gramatical, dar in acelai timp are si funcii formative.Jocul didactic contribuie la dezvoltarea psihica a copilului, stimulnd funciile intelectuale prin intermediul crora se realizeaz cunoaterea realitii. Prin jocul didactic se dezvolta spiritual de observaie, imaginaia creatoare, memoria.Prin jocul didactic se stimuleaz si modeleaz procesele afective. El nva sa reacioneze sincer, pozitiv fata de ceea ce este bun, frumos, moral si negative fata de ceea ce este urat, ru, imoral.Latura voliionala este intens solicitata in jocurile cu reguli. Daca regula jocului i-o cere el poate sta nemicat minute in sir, cea ce in alte situaii ar fi cam greu de realizat. Tot prin jocul didactic este cultivata si funcia de comunicare.Trebuina de comunicare devine evidenta pentru copil cnd este nconjurat de semeni.Jocurile didactice sunt si un mijloc eficient de realizare a sarcinilor educaiei moral-patriotice.Jocul este un bun prilej de pregtire psihologica a copilului si care-i da posibilitatea de a avea preocupri variate sub aspectul coninutului. Educatoarea are menirea de a stabili coninutul informaional si lexical, alegnd jocul cel mai adecvat ca mijloc si procedeu de influenare a dezvoltrii vorbirii.Caracterul formativ al jocului este cu att mai evident cu ct prin intermediul su copilul asimileaz nu numai caracteristicile modelelor, ci i felul relaiilor acestora cu mediul social n care triete. Jocul l obinuiete pe copil s triasc i s acioneze ntr-un grup mai mic sau mai mare. El i mbogete viaa personal prin relaiile pe care le stabilete cu ceilali copii, prin prieteniile pe care le leag, deoarece are posibilitatea s fac schimb nu numai de sentimente, cunotine, ci i de experien social.Jocul d posibilitatea formrii unor relaii corecte n cadrul societii infantile i pune bazele relaiilor caracteristice societii adulilor spre care tinde ntreaga activitate de educaie.

CAPITOLUL III CERCETARE- ACTIUNE PE TEMA VALENTELE COMUNICARII VERBALE IN DIRECTIA IMBOGATIRII VOCABULARULUI PRESCOLARILOR

III.1. SCOPUL CERCETARII nvmntul precolar, ca prima treapta de nvmnt, are ca obiectiv major pregtirea copilului pentru coala. Aici copilul ncepe sa fie educat de la primele sale confruntri cu necunoscutul, satisfcndu-si curiozitatea si repetatele ntrebri cum si de ce.Precolarul este obiectul unor influente complexe si bine organizate, grdinia contribuind din plin la dezvoltarea lui psiho-fiziologica precum si la adaptarea lui la regimul de viaa si instruire in cadrul colectivitii de copii.Cnd va intra in coala , copilul care a frecventat grdinia va poseda un bogat volum de cunotine despre mediul nconjurtor dar si capacitatea de comunicare dezvoltata din punct de vedere fonetic, lexical si gramatical. Aceasta l va ajuta sa-si exprime gndurile, nevoile, bucuriile.Pregtirea lor pentru coala se realizeaz printr-o serie de activiti specifice nvmntului precolar, un rol primordial avndu-l jocul.Jocul este pentru copii activitatea cea mai atractiva prin care se lrgete orizontul copiilor cu cunotine noi, care l vor ajuta sa se orienteze mai uor in realizarea propriilor lui trebuine.O importanta deosebita o are dezvoltarea gndirii copilului precolar iar acest aspect nu trebuie neglijat ntruct nu tine cont de acest parametru nseamn a lasa goluri de la nceput in intelectul viitorului colar, goluri ce cu greu vor putea fi nlturate ulterior.Un rol important in dezvoltarea gndirii copilului l are limbajul, care constituie un instrument al gndirii. Intre limbaj si gndire exista o strnsa interdependenta.Dezvoltarea gndirii copilului precolar nu se poate face fr nsuirea limbii de ctre acetia. Nu este suficient ca precolarii sa pronune numai cuvintele, fr sa le cunoasc sensul pentru ca le vor folosi greit in diferite contexte, iar gndirea lor nu va avea o desfurare corecta.nsuirea vocabularului si a structurii gramaticale este numai un punct de plecare pentru a-si forma deprinderea de a se exprima si comunica cu educatoarea cat si cu ceilali copii.Cercetarea de fata este un studiu exploratoriu, ce are ca scop identificarea i precizarea locului i rolului jocului didactic n stimularea comunicrii orale a precolarilor, ca form de activitate n grdini i ca metod de predare-nvare-evaluare, gsirea i evidenierea celor mai eficiente strategii didactice de valorificare a valenelor instructiv-formative ale jocului didactic de educare a limbajului.

III.2. IPOTEZA CERCETARIIIn condiiile actuale in care nvmntul a luat o mare amploare in dezvoltarea sa, in tara noastr nvmntul precolar fiind o parte integranta a acestuia se impune tot mai mult perfecionarea metodelor si procedeelor didactice si totodat modernizarea ntregului proces informativ.Acest proces informativ se traduce in nvmntul precolar prin activitatea de transmitere a cunotinelor pe tot parcursul zilei respective.Grdinia joaca un rol important pe latura informativa, de aceea nu trebuie privit superficial, mai ales ca de la vrsta de 5 ani, copilul este foarte receptiv la tot ce-l nconjoar, la orice informaie.Paralel cu acest scop nvmntul trebuie sa aib si are o finalitate formativa in sensul de a modela fiina umana in raport cu posibilitile anatomo-fiziologice de care dispune.Pentru a facilita operaia de cunoatere profunda a psihologie precolarilor, trebuie sa cream condiii prielnice prentmpinrii sau atenurii crizei de adaptare a copilului, fenomen determinat de sentimentul insecuritii personale la intrarea intr-un mediu strin.Celui care face investigarea i se cere intuitie psihologica, pricepere, tact si abilitate in mantuirea metodelor de cunoastere a copilului.Unui viitor scolar i se cere sa fie ascultator, sa asculte si sa retina informatii transmise pe cale orala, sa gandeasca asupra lor pentru a raspunde la intrebari.Deci concentrarea atentiei, vointa, gandirea si maturitatea socio-afectiva au implicatii deosebite in succesul sau insuccesul scolar.Caracterul formativ al procesului instructiv-educativ din gradinita reiese din urmatoarele considerente: Gradinita, ca prima veriga a invatamantului, trebuie sa asigure realizarea sarcinii de a conduce copilul treptat, in mod uimitor la integrarea sa in scoala; Este bine cunoscut faptul ca varsta prescolara se caracterizeaza printr-o receptivitate si sensibilitate; ca atare, trebuie inceputa de pe acum studierea personalitatii copilului; Cercetarea pedagogica reprezinta un demers cognitiv care va surprinde relatiile functionale si cauzale dintre variabilele fenomenului educational.Una dintre etapele parcurse intr-o cercetare este elaborarea ipotezei stiintifice si de lucru specifice temei stabilite pentru cercetare. Ipoteza stiintifica este o predictie, o presupunere privind desfasurarea in perspectiva a unui proces sau fenomen educational, conceput si proiectat in conditii naturale sau provocate, in scopul obtinerii unor date teoretice si a unor rezultate practice noi, care sa conduca la optimizarea fenomenului sau procesului educational studiat. In studiul de fata ipoteza de la care am pornit este: Daca jocul didactic este considerat activitate de baz n stimularea comunicrii la prescolari, fiind integrat i utilizat preponderent n toate tipurile de activiti de educare a limbajului (activiti comune, alese, pe arii de interes i recreative), att ca form de activitate, ct i ca metod de predare-nvare-evaluare, atunci capacitile de comunicare ale precolarilor se formeaz i se dezvolt ntr-un ritm mai rapid, cu o motivaie sporit, asigurnd mbuntirea rezultatelor precolarilor.

III.3. VARIABILELE CERCETARIIStudiul de fata reliefeaza doua gategorii de variabile. Variabila independenta exprimata de jocul didactic, considerat activitate de baza in stimularea comunicarii la prescolari.Variabila dependenta este exprimata de formarea capacitatilor de comunicare a prescolarilor, cresterea motivatiei si imbunatatirea rezultatelor prescolarilor.

III.4. OBIECTIVELE CERCETARIICa orice strategie, strategia cercetrii pedagogice se subordoneaz unor intenionaliti/ finaliti, respectiv unor obiective formulate operaional. Obiectivele cercetarii de fata sunt:O1: evaluarea obiectiv a cunotinelor, capacitilor proceselor cognitive, priceperilor, deprinderilor, abilitilor de comunicare dobndite de precolari pn la debutul grupei pregtitoare;O2: nregistrarea, compararea i interpretarea rezultatelor obinute la probele iniiale, formative i sumative, urmrind evidenierea progresului realizat de precolari;O3: utilizarea la grupul experimental, n mod constant, a unor strategii variate, atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor determinant al dezvoltrii capacitilor de comunicare la precolari, reflectate n progresul i mbuntirea performanelor acestora;O4: valorificarea rezultatelor cercetrii n vederea eficientizrii demersurilor didactice ulterioare.

III.5. COORDONATELE CERCETARII III.5.1. ESANTIONUL DE SUBIECTISubiectii investigatiei vor fi prescolarii grupei pregatitoare din cadrul Gradinitei cu program normal Borlesti, cu un efectiv de 19 copii.

III.5.2. ESANTIONUL DE CONTINUT Din gama variata de jocuri practicate in gradinita, jocurile didactice constituie una dintre cele mai eficiente forme de munca cu prescolarii.Fiind o activitate atarctiva si accesibila, imbinand elementul distractiv cu cel instructiv, jocul didactic ofera copiilor posibilitatea sa-si formeze anumite notiuni, sa-si insuseasca treptat formele structucturii gramaticale ale limbii; pornind de la propozitii scurte si simple in care se exerseaza acordul intre subiect si predicat la forma singulara, se ajunge la propozitii care presupun raporturi gramaticale mai complicate si la elaborarea unor raporturi logice intre notiuni.Jocurile didactice au un loc bine stabilit in procesul de invatamant, planificarea lor fiind dirijata in mare masura de programa.In munca cu prescolarii, se pot organiza jocuri didactice ori de cate ori este necesara constatarea masurii in care si-au insusit copii anumite cunostinte, cuvinte noi sau explicarea sensului cuvintelor respective sau sistematizarea cunostintelor dobandite.Urmarind dezvoltarea gandirii concomitent cu exteriorizarea gandurilor intr-o virbire corecta, se organizeaza diverse jocuri didactice si exercitii cu material, jocuri care dau bune rezultate.

III.5.3. LOCUL SI DURATA CERCETARIITestarea ipotezei generale a cercetarii va presupune desfasurarea un ui experiment pedagogic in cursul anului scolar 2009/2010, pe perioada primului semestru, in cadrul Gradinitei cu program normal Borlesti.

III.5.4. METODOLOGIA CERCETARIILegarea scolii de cercetarea tiinifica asigura cadrului didactic o meninere in problematica tiinei pedagogice si a disciplinelor de predare; adic o autoperfecionare profesionala continua si dezvolta interesul pentru cercetarea tiinifica.Participarea la munca de cercetare dezvolta o atitudine tiinifica fata de realitatea educaionala nemijlocita ajutnd cadrul didactic sa ia distanta fata de propria-I activitate practica, sa priveasc in mod practic situaiile de instruire create si deja parcurse, sa reflecteze sa sesizeze noi cai de abordare, de ameliorare a procesului de nvmnt.In cercetarea pedagogica se folosesc metode menite sa asigure colectarea datelor in problema investigata.Dintre acestea, cel mai des se recurge la: observarea pedagogica experimental pedagogic convorbirea studiul de caz analiza produselor Orict de utile ar fi metodele de cercetare a datelor si tehnicile de prelucrare a acestora, ele nu pot nlocui imaginaia cercettorului manifestata in interpretarea datelor, in analiza lor teoretica. De aceea, sunt necesare acumularea de experiena in cercetare si exersarea permanenta a imaginaiei creatoare. In lucrarea mea voi expune modul in care, folosind metode ca observarea, experimentul, convorbirea, analiza produselor activitii, am ncercat sa adun cat mai multe date privitoare la pregtirea copiilor pentru un debut colar in bune condiii.Metoda cuprinde un ansamablu de strategii prin care se poate ajunge la detinerea unor rezultate noi care sa asigure perfectionarea si optimizarea actiunii educationale.Metoda are sens operational, conducandu-l pe cercetator spre descoperirea unor realitati noi, prescurtandu-i diferite operatii ce vor trebui intreprinse pe parcursul cercetarii iar in functie de rezultatele obtinute sa poata interveni in transformarea realitatii. METODA OBSERVARII Termenul observaie provine din latina, de la cuvntul servare, cruia se aduga prefixul ob conferindu-i-se semnificaia de a avea naintea ochilor, a cerceta.Ca metoda de colectare a datelor in cercetrile pedagogice observaia consta in urmrirea intenionata, metodica si sistematica a unui fenomen sau a unui complex de fenomene educaionale, dintr-o anumita perspectiva, in condiii obinuite de existenta si desfurare (fr nici o intervenie din partea cercettorului), in scopul explicrii, nelegerii si ameliorrii.Reconsiderarea metodologica a metodei observaiei a condus la cristalizarea unei metode alternative de evaluare didactica, denumita observaia sistematica a activitii si a comportamentului elevilor in clasa care ii permite profesorului colectarea de informaii diverse si bogate, referitoare la activitatea elevilor, la abilitile si competentele disciplinare-intelectuale si practice si transversale ale acestora. Instrumentele de evaluare specifice acestei metode sunt:fisa de evaluare, scara de clasificare si lista de control\verificare.(M.Bocos, F.Ciomos, 2001). Observarea trebuie sa se desfasoare in mod sistematic, adica dupa un plan in care sunt precizate problemele si aspectele ce vor fi urmarite.Datele culese cu ajutorul observarii, trebuie sa fie notate pentru a oferi in orice moment date precise si clare.Observarea de desfasoara in conditii obisnuite, dand posibilitatea de a surprinde ceea ce este caracteristic si esential.In desfasurarea activitatilor de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale, se poate folosi cu precadere metoda observarii directe. Toate datele culese pe parcursul activitatilor se noteaza in caietul de observatii individuale si pe baza lor, la sfarsitul grupelor mari se poate intocmi caracterizarile psiho-pedagogice ale copiilor, care i-au insotit la intrarea in clasa I, constituind un ghid pretios pentru invatator.Notitele facute pot folosi drept ghid in corectarea unor greseli de vorbire prin activitati individuale sau cu grupuri mici de copii.Observarea, corectarea, imbogatirea vorbirii copiilor se face continuu, dar activitatile de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale au rol conducator.Iata cateva observatii consemnate in urma desfasurarii unor activitati obligatorii de dezvoltare a limbajului si a comunicarii orale prin joc didactic:CATEGORIA ACTIVITATII - Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale.MIJLOC DE REALIZARE - Jocul didacticGRUPA - Mica 3-4 aniTEMA - Focul si vantulSARCINA DIDACTICA - Redarea corecta a unor sunte izolate si a unor sunete din componenta unor cuvinte. -Pronuntia corecta a consoanelor, labio-dentale: c, f, v, s, j CONDITII INITIALE -Copiii sunt sositi in colectiv din medii diferite. Unii pronunta clar aceste consoane, altii le omit, altii le inlocuiesc CONSTATARI -Dupa desfasurarea jocului, se poate observa tendidnta si dorinta unor copii de a pronunta clar si corect consoanele vizate. Sunt copii care refuza sa mai vorbeasca atunci cand vad ca sunt corectati de mai multe ori de educatoare, altii participa la imitarea zgomotului (vaj-vaj), dar nu pronunta si cuvantul.Prin jocuri, exercitii individuale, si cu grupuri mici de copii pe parcursul grupei mici se poate rezolva problema, si toti copiii pronunta clar consoanele: f, v, s, j.O caracteristica de baza a observrii este individualitatea. Este greu sa se poat observa ntreaga grupa simultan sau 2-3 copii odat, dei la unele activiti comune este posibil.Folosirea metodei observaii furnizeaz date importante si permite cunoaterea individualitii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv, asigurnd o buna orientare in alegerea celor mai eficiente cai si mijloace de formare si dezvoltare a precolarilor.Datele observrii pedagogice ne-au demonstrat ca educaia intelectuala a copiilor de vrsta precolara, se realizeaz in primul rnd, sub aspectul dezvoltrii proceselor psihice de cunoatere, al formarii unor deprinderi de activitate intelectuala si a spiritului de orientare in mediul nconjurtor.Masuri luate pe tot parcursul corectrii, datorita metodei observrii, au contribuit la nlturarea defectelor vorbirii, la creterea fondului pasiv de cuvinte, au favorizat modificarea poziiei si relaiilor copiilor in cadrul activitii.Observarea se poate utiliza pe tot parcursul etapelor de cercetare, ea insotind toate celelalte metode si oferind date suplimentare in legatura cu diversele aspecte ale fenomenelor.METODA EXPERIMENTULUI,,Prin experiment, fenomenele urmrite sunt provocate de ctre cercettor, acesta modificnd condiiile lor de producere in conformitate cu scopurile urmrite. Experimentul presupune producerea sau schimbarea deliberata a unor evenimente sau procese educationale, cu scopul de o observa, masura si evalua prin control sistematic, factorii care le influenteaza, le determina. Prin folosirea metodei experimentului, cercetatorul poate ajunge mai sigur la descoperirea cauzelor fenomenelor studiate. De aceea experimnetul este o metoda superioara celorlalte metode de cercetare.Prin experiment, cercetatorul provoaca ori de cate ori doreste fenomenul pe care doreste sa-l cerceteze, fara sa astepte producerea lui naturala: el se poate repeta fie in aceleasi conditii, fie in conditii modificate. In acest fel, ceea ce dorim sa cercetam poate fi cunoscut profund si vast.Prin repetarea experimentului, rezultatele pot fi confruntate.Pentru a detine date reale, concludente, experiemntul trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa se stabileasca clar conditiile initiale obisnuite care au dus la anumite rezultate; observarea evenimentelor sa se faca ca si cand ar avea loc in conditii normale (copilul nu trebuie sa simta ca este cercetat); compararea rezultatelor obtinute in conditii normale cu cele in conditii modificate si invers. METODA CONVORBIRIIConvorbirea este o alta metoda folosita in cercetarea pedagogica. Este o forma activa in care interveniile educatoarei sunt hotrte pentru obinerea datelor cu reala valoare pentru cercetarea ntreprinsa.La originea convorbirii, stau datele deinute pentru observare precum si efectele unor masuri pedagogice ntreprinse de educatoare.In obinerea datelor si informaiilor necesare in cercetare, se tine cont de urmtoarele cerine ale convorbirii: sa aib un scop precis formulat si concretizat convorbirea se efectueaz atunci cnd educatoarea a dobndit deja si alte date rezultatele convorbirii sunt reale numai atunci cnd intre cercettor sic el cercetat s-au realizat condiii de acceptare reciproca a dialogului tema convorbirii sa se refere la o problematica selective, corespunztoare scopului propus sa fie reluata sistematic, urmrind sau micornd sfera dialogului, in funcie de nevoile cercetrii sa mbine scopurile cercetrii cu cele de aciune pedagogica propriu-zisa, urmrind da fapt si depistarea unor lacune individuale si de grup, in cunoaterea lumii nconjurtoare. Convorbirile libere, fr o tema anume, dau posibilitatea copilului sa se afirme nestnjenit, ii dau libertatea de a comunica in voie.Aceste convorbiri sunt foarte concludente pentru educatoare, pentru a cunoate fiecare copil.III.5.5. ETAPELE CERCETARIIIII.5.5.1. ETAPA PREEXPERIMENTALAIn cadrul etapei preexperimentale, prin intermediul unor probe desfasurate sub forma de exercitiu-joc, se urmareste cunoasterea stadiului in care se gasesc copiii la inceputul experimentului. Etapa a constat n aplicarea a trei probe de evaluare, cu coninut variat, sub form de jocuri-exerciiu, orale i scrise, centrate pe urmtoarele coninuturi: 1.gradul de cunoatere i operare cu elementele componente ale unor structuri gramaticale: propoziia, cuvnul, silaba, sunetul; 2. exprimarea gramatical corect; 3. nivelul vocabularului

PROBA DE EVALUARE NR. 1 UNITATEA DE CONINUT: exprimarea gramatical corect. OBIECTIVE DE REFERIN: s-i mbogeasc vocabularul activ i pasiv pe baza experienei personale i/sau a relaiilor cu ceilali ; s formuleze propoziii corecte, integrnd cuvintele n contexte adecvate. OBIECTIVE OPERATIONALE: O.1. S asocieze cuvintele pronunate oral cu imaginea la care se refer, sesiznd diferena singular-plural. O.2. S formuleze propoziii corecte, realiznd intuitiv acordul ntre subiect i predicat. O.3. S construiasc propoziii, cu ajutorul imaginilor, realiznd acordul corect ntre subiect i atributul genitival. CONTINUTUL ITEMILOR:I.1. Arat obiectul pe care l-am numit! Spune unul (multe)! I.2. Citete imaginea i spune: ce face? ce fac? I.3. Rspunde la ntrebarea mea, asociind imaginile perechi! ncercuiete imaginile la care ai folosit cuvntul ale

DESCRIPTORI DE PERFORMANITEMISUFICIENT BINE

FOARTE BINE

I.1.Numeste corect obiectele din imagini, asociind cuvantul adecvat formei de singular/plural; comite doua greseli in construirea formei cerute.Numete corect obiectele din imagini, asociind cuvntul adecvat formei de singular/plural; comite o greeal n construirea formei cerute.

Numete corect obiectele din imagini, asociind cuvntul adecvat formei de singular/plural, construind corect forma cerut.

I.2.Construiete propoziii care redau coninutul imaginilor, frecvent face dezacorduri (folosete aceeai form a verbului n ambele propoziiiDecodific coninutul imaginilor, se exprim cu mici ezitri n propoziii, folosete intuitiv acordul ntre prile principale i secundare de propoziieFormuleaz propoziii care redau coninutul imaginilor, folosete intuitiv acordul ntre prile principale i secundare de propoziie

I.3.Construiete corect, realiznd acordul corect ntre subiect i atributul genitival n 2 propoziii

Construiete corect, realiznd acordul corect ntre subiect i atributul genitival nConstruiete corect, realiznd acordul corect ntre subiect i atributul genitival n 4 propoziii

III.5.5.2. ETAPA EXPERIMENTULUI PROPRIU-ZIS

n aceast etap, a fost promovat o manier de lucru atractiv, sub semnul jocului, mbinndu-se metodele intuitive cu cele verbale, strategii activ-participative, integrndu-se jocurile didactice n activiti inter i transdisciplinare, selectndu-se jocuri interesante, atractive.Prin jocul Pclete-m pe mine!- copii au fost solicitai sa gseasc cuvinte care sa se deosebeasc de cuvntul dat printr-un singur sunet. Exemplu: educatoarea pronuna cuvntul rac, iar copii substituie sunetul r cu sunetul l- rezultnd cuvntul lac (loz-roz, paie-baie, bere-pere). Jocul se poate desfura fr material, avnd in vedere ca nivelul grupei (6-7 ani) este corespunztor, ntruct copiii au frecventat patru ani grdinia.Pentru nelegerea noiunii de propoziie, pentru a forma deprinderea copiilor de a se exprima corect, se pot desfura jocuri in care se folosesc ilustraii care sa-i ajute sa neleag faptul ca, pentru a alctui o propoziie, este necesara o nlnuire, o relaie logica intre cuvinte.Pentru mbogirea vocabularului, pentru a-i obinui pe copii cu o exprimare corecta, pot fi antrenai intr-un viu dialog despre povestirile cunoscute, dirijnd observaia copiilor spre legturile ce se stabilesc intre cuvintele unei comunicri.tiind ca jocurile in care se folosesc jetoane cu imagini contribuie la dezvoltarea capacitaii de analiza si sinteza fonetica, copiii pot fi antrenai in jocuri de sortare a imaginilor dup anumite criterii, in jocuri de construire de imagini, dndu-le de fiecare data alte sarcini. Astfel, copiii i mbogesc vocabularul cu cuvinte pe care le raporteaz la imaginile corespunztoare.In scopul de a-i introduce pe copii in tehnica exprimrii corecte, se organizeaz jocuri didactice de completare a propoziiilor cum sunt: Continuai ce spun!; Fii atent si completeaz!; Ce cuvnt lipsete?.Se urmrete astfel o omogenizare a grupei de copii, avnd in vedere particularitile individuale ale copiilor, participarea lor active la activitatea instructiv-educativa.Exerciiile de completare a propoziiilor se fac gradat, ncepnd cu cele care cer un efort mai mic ( gsirea subiectului, predicatului), trecnd apoi la cele mai puin dificile (complement, atribut).Dup consolidarea deprinderii copiilor de a construi corect propoziii, se efectueaz exerciii pentru sensului cuvintelor, explicndu-le ca unele cuvinte se pronuna la fel, dar au nelesuri diferite chiar in aceeai propoziie sau in propoziii diferite.Prin jocul didactic Spune mai departe se urmrete respectarea acordului intre subiect si predicat, activizarea gndirii logice prin gsirea cuvintelor corespunztoare ca sens si rapiditatea in gndire.In acest sens, se poate folosi textul povestirii Alba ca Zpada si cei apte pitici din care, intenionat se omit cuvinte. In timpul jocului, copiii dau dovada de multa atenie, ascultnd povestea, pentru a gsi rapid cuvintele omise pe parcursul expunerii. Prin participarea activa a copiilor, este de neles ca ei cunosc foarte bine coninutul povestii si, in mod special, dialogurile dintre Alba ca Zpada si oglinda, dintre mama vitrega si Alba ca Zpada, dintre pitici si Alba ca Zpada.Prin jocul didactic De-a coala se urmrete evaluarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a comunicrii orale a precolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical, expresiv. In joc ca si material didactic se folosesc imagini ce desemneaz anumite obiecte, cerndu-le sa denumeasc cuvinte, sa spun cu ce sunet ncepe cuvntul, sa despart cuvntul in silabe, sa alctuiasc cu cuvntul respectiv o propoziie. Pentru unele cuvinte se solicita copiilor sa gseasc omonime cu ajutorul imaginilor afiate pe panou. Pentru a folosi corect substantivele la singular si plural, se poate folosi jocul didactic: Eu spun una tu spui multe.Elementele de joc ( mnuirea materialului, aciunea, aplauzele, etc.) sunt cuprinse in desfurarea jocului. In finalul jocului, pentru verificarea performantei, se cere copiilor sa deseneze sub imaginea de pe fisa tot attea liniue cate silabe are cuvntul, iar cu o culoare roie sa ncercuiasc silaba care ncepe cu sunetul m. Se tie ca la vrsta precolara, copiii au o deosebita pasiune pentru povesti si basme.Pentru ca ntreaga grupa de copii sa aib o vorbire coerenta si expresiva, educatoarea urmrete sa le formeze urmtoarele deprinderi: deprinderea de a reproduce cu uurina povesti cunoscute fr deviere de la subiect, pstrnd o nota de originalitate; deprinderea de a vorbi expresiv, cu respectarea tonului corespunztor coninutului; deprinderea de a interpreta rolul personajelor. Pentru a se putea realiza cele propuse, educatoarea trebuie sa se apropie de copii cat mai mult, sa-i neleag, sa le ofere exemplul personal in exprimare, in expunerea unor povestiri sau ntmplri, in scopul de a-i stimuli sa-si exprime gndurile si sa se manifeste liber in activitate.Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotine si deprinderi necesare unei nsuiri logice a unor idei prin povestire, se poate desfura jocul didactic Sa facem o poveste. Pentru desfurarea jocului ca mijloace de nvmnt se pot folosi o serie de jetoane corespunztoare unei ilustraii mai mari, pus ape panou, rugndu-i pe copii sa povesteasc, folosind cuvinte si expresii pe care le cunosc din alte activiti.Ca elemente de joc, se folosesc: ntrecerea, aplauzele, micarea, mnuirea jetoanelor.Regulile jocului-copilul care avea imaginea (jetonul) cu un element corespunztor ilustraiei rspunde.Exemplu: copilul care are un jeton pe care era desenat un om de zpada, la indemnul Sa facem o poveste dup imaginea care corespunde jetonului tu, merge la panou, unde se afla ilustraia corespunztoare imaginii de pe jetonul sau si rspunde: Omul de zpada l-au fcut si copiii din tablou, in care se vede ca este anotimpul iarna. Rspunsul corect dat de copii a fost apreciat, iar copilul respectiv are voie sa fixeze jetonul sau pe ilustraiile de pe panou. Ali copii formuleaz si alte propoziii. Astfel, se pot folosi in continuare toate ilustraiile afiate pe panou si toate jetoanele copiilor.Pentru a verifica in ce msura copiii stpnesc cunotinele si deprinderile necesare unei nsuiri logice a ideilor,sub aspectul fonetic, gramatical, lexical, ala alctuirii de propoziii, se pot introduce intre jetoane si alte imagini care nu au legtura cu tema jocului si cu coninutul sau.Intr-o alta variant, copiii pot fi solicitai sa nlnuie o serie de propoziii care sunt formulate, in timp ce imaginile folosite de pe jetoane se afieaz pe ilustraiile mai mari de la panou, cerndu-le sa dea un titlu povestirii alctuite de ei.Jocurile se pot desfura cu toi copiii grupei, dar in mod diferit; copiii mai timizi pot fi grupai in activiti cu copiii mai vioi, mai operative pentru a-i antrena si pe ei sa rspund la activitile de joc didactic.La nceput se poate ca rezultatele sa fie mai slabe, dar cu timpul, din dorina copiilor de a fi ascultai, educatoarea poate sa reueasc sa-i integreze si pe copiii timizi. Pentru a-i ncuraja mai mult pe aceti copii, ca sa-si exprime cu uurina gndurile prin formulare de propoziii si fraze, educatoarea poate valorifica cunotinele copiilor nsuite in diferite forme din mediul social, in etapele de dimineaa sau de dup-amiaza.Astfel, copiilor cu un vocabular srac li se pot da imagini, nvndu-i cum sa le citeasc, insistnd sa-si exprime impresiile, sa verbalizeze adecvat prin folosirea corecta a cuvintelor, sa formuleze propoziii.In activitile alese se pot organiza concursuri gen Cine tie ctiga, cu scopul de a le dezvolta gustul de a povesti. Se lucreaz difereniat cu copiii, formnd grupe cu cei care au un vocabular mai bogat si stpnesc mai bine instrumentul vorbirii, si grupele de copii cu un vocabular mai srac, care sunt antrenai separat in relatarea dup imagini a unei povestiri desfurate in activitile alese si, ajutai prin ntrebri referitoare la imagini, astfel reuind sa se apropie de copiii cu un nivel dezvoltat de exprimare.Pentru a determina copiii sa efectueze o operaie de generalizare bazata pe o activitate analitico-sintetica si de comparare, se organizeaz jocul didactic Gsete locul potrivit, in care copiii trebuie sa aeze anumite animale slbatice si domestice dup mediul in care triesc si dup dimensiunile lor. Prin sarcina didactic ape care o au de rezolvat, copiii sunt supui unui proces de activizare a gndirii.Comparnd obiectele, trebuie sa le grupeze dup trsturile caracteristice generale. Pentru aceasta, mai nti le compara pentru a desprinde notele comune de cele eseniale, clasificndu-le in animale domestic care triesc pe lng casa omului, animale slbatice care triesc in pdure, animale mari si animale mici, potrivindu-le pe imagine, conform conturului indicat ( putea fi o vulpe mare, una mica, un cine, un cel). In timpul desfurrii jocului este nevoie sa-i ajutam pe unii pentru a da rspunsuri corecte si complete, folosind ntrebrile: Unde l-ai aezat?, Ce fel de animal este?. Se urmrete in acelai timp corectarea greelilor de gramatica si de pronunie, ca in exemplul: Vulpea mai triete in pdure?, folosind adverbul mai in plus.Alturi de activitile comune, cu ntreaga grupa de copii, activitile la alegere i aduc o importanta contribuie in nsuirea unei exprimri corecte din punct de vedere fonetic si gramatical.Unul dintre momentele cele mai favorabile pentru exersarea libera a vorbirii copiilor care se creeaz datorita comunicrii intense, vii, ce se stabilete intre copii, l constituie jocurile de creaie. Acestea presupun doua situaii de comunicare:a) comunicarea intre copii, in vederea organizrii jocului, a mpririi materialului, a stabilirii planului si regulilor jocului, a ndrumrii copiilor de ctre conductorul jocului, a rezolvrii unor conflicte aprute pe parcursul jocului;b) comunicarea intre copii determinate de tema si aciunea propriu-zisa a jocului, pentru a reflecta raporturile ce se creeaz intre aduli si situaia respectiva.In cadrul jocurilor de creaie desfurate la cele trei grupe de vrsta, pe lng numeroase aciuni care sunt implicate in joc, acestea presupun un dialog mai mult sau mai puin bogat intre copil si adultul respective sau intre copil-copil.Antrenarea copiilor, stimularea lor in exprimarea relaiilor dintre ei in dialoguri sau chiar in monologuri au o mare importanta nu numai pentru dinamismul jocului, ci, mai ales, pentru dezvoltarea vorbirii lor. Din acest punct de vedere, al doilea tip de comunicare este mai valoros, deoarece presupune folosirea unui vocabular mai variat, construirea unor fraze mai complicate. innd seama de aceasta constatare, in atenia educatoarei trebuie sa stea cultivarea comunicrii verbale a copiilor. S-a constatat ca, daca se pune accent pe comunicarea dintre educatoare si copil ( educatoarea cere, de pilda, copiilor sa se exprime corect gramatical, corecteaz pronunia unor sunete), intercomunicarea dintre copii se urmrete mai puin.O prima problema care trebuie sa stea in fata educatoarei in etapa jocurilor si activitilor alese este aceea de a-l antrena pe copil in dialoguri care necesita prezenta ei, pe de o parte, si a copiilor, pe de alta parte. Consideram ca deosebit de importanta este si prezenta educatoarei in jocurile copiilor in stadiul in care dialogul, comunicarea este sraca, cu scopul de a-i antrena si ncuraja in aciunea ntreprinsa.De aceea, consider ca activitile libere sunt un bun prilej de exersare, de perfecionare a vorbirii copiilor in vederea pregtirii pentru activitatea de scris-citit din clasa I. Printre procedeele ce pot fi utilizate in vederea nsuirii de ctre copii a laturii fonetice, lexical si a celei gramaticale a limbii romane figureaz: convorbirile libere, povestirile libere, jocul didactic, exerciiile de vorbire, jocurile de masa, memorarea unor versuri.1. Convorbirile libereLa sosirea copiilor in grdinia, educatoarea poarta un dialog viu cu copii, fie individual, fie in grupuri mici ( cum si-au petrecut duminica, ce au urmrit la televizor, cum si-au petrecut ziua de natere etc.)Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educrii limbajului, pentru ca, in mod spontan, copilul este nevoit sa-si mprteasc impresiile, sa-si adune gndurile si sa foloseasc vocabularul necesar.Convorbirile libere constituie o ocazie deosebita pentru depistarea unor dificulti in pronunarea sunetelor, iar in cadrul activitilor alese se va insista mai mult asupra deficientelor constatate.Copii sunt antrenai in jocuri de sortare a jetoanelor sau de alegere dintr-un grup, cum este, de exemplu, jocul Tip-Top sau jocul Alegei si grupai. Li se cere copiilor sa aleag dintre jetoanele respective un anumit jeton, sa denumeasc imaginea respectiva. Purtnd acest dialog cu copilul, putem constata progresul lui, fcut de la o zi la alta sau rmnerea lui in urma. Alteori tematica acestor convorbiri poate fi mai variata, cuprinznd aspect legate de familie, de prietenii de joaca, de jucriile preferate. In cadrul convorbirilor libere, copiii prezint liber si nestingherii prerea lor despre ceea ce sunt ntrebai, in timp ce educatoarea urmrete felul cum reuesc sa formuleze propoziiile, cat de corect se pot exprima din punct de vedere gramatical. Utilizarea convorbirilor libere constituie un mijloc eficient pentru dezvoltarea vorbirii copiilor.2. Povestirile libereSe organizeaz cu ntreaga grupa de copii sau numai cu o parte. Ca material didactic, se poate confeciona o cutie cu povesti ( o cutie din carton in care se gsesc decupate personaje din povetile cunoscute de copii sau imagini cu aspect din povesti).Copilul ia un jeton si recunoate si povestea din care face parte, apoi relateaz ce tie despre el. Pe baza acestui material se nfiripeaz o repovestire. In felul acesta se urmrete consolidarea coninutului povestii redate si implicit dezvoltarea vorbirii, deoarece copilul este pus sa povesteasc, folosind un vocabular bogat. In alegerea si recunoaterea personajului respectiv sunt antrenai copiii mai timizi, care nu au curajul sa povesteasc in public sau care au deficient in exprimare si in pronunare. Corectarea exprimrii greite se face prin intermediul unei ntrebri care l face pe copil sa repete singur fraza. Alteori se repeta in cor unele onomatopee coninute in povestire pentru a-i antrena pe toi copiii grupei in pronunarea unor sunete mai dificile.3. Jocul didactic si exerciiile de vorbireDin munca desfurata cu precolarii, se constata ca, in cadrul activitilor alese, un mijloc valoros de educare a limbajului l constituie jocul didactic si exerciiile de vorbire.Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, dup care copiii i aleg alta activitate. Prin jocurile Cine (ce) este desenat pe jeton?, Cine a venit?, se urmrete recunoaterea obiectului prezentat pe jeton, pronunarea corecta a denumirii, exersarea pronunrii sunetelor mai dificile: |r|, |s|, |t|, |d|, |j|, |z| si a unor grupuri de cuvinte.Lucrnd cu imagini simple, copilul este nvat sa denumeasc corect imaginea si sa foloseasc corect articolul hotrt/nehotrt ( Pe jeton este desenat(a) un bieel sau o fetia, o minge, nite flori, multe flori), deci implicit, sa foloseasc singularul si pluralul. Prin jocurile Ce face? si Cum aezam o cartoanele?, copiii sunt pui in situaia de a formula propoziii, pentru a exprima aciunea prezentata pe jeton. Lucrnd astfel, putem depista mai uor dificultile pe care le ntmpina copiii in exprimare, din punct de vedere gramatical.Jucndu-se cu diferite materiale sau juc