IDIL ‚ MATEMATIC ‚

  • View
    57

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

IDIL Ă MATEMATIC Ă. Exista legatura intre poezie si matematica? Cum sa nu! - PowerPoint PPT Presentation

Text of IDIL ‚ MATEMATIC ‚

  • IDIL MATEMATIC

  • Exista legatura intre poezie si matematica? Cum sa nu!Sa ne aducem aminte in primul rand, de ceea ce ne-au invatat parintii sau fratii, cand copii fiind am inceput sa legam cuvintele intre ele..Ne-au invatat sa spunem cate o mica poezie si sa numaram.Uneori ne-au invatat sa numaram chiar in versuri: adica simultan matematica si poezie.Si ceea ce se petrece in copilaria omului s-a petrecut si in copilaria culturii si a civilizatiei omenesti. Conceptul de poezie se poate defini si altfel; Ion Barbu (matematician si poet), in interviul pe care l-a acordat lui Ion Valerian si care a fost publicat in revista Viata literara, facea astfel legatura dintre poezie si matematica:Ca si in geometrie, inteleg prin poezie o anumita simbolistica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta.In acelasi interviu,adauga:Exista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde se intalneste cu poeziaMatematicianul, in plenitudinea puterii sale creatoare, este si putin poet, adica visator de bogata fantezie. In exemplul urmator romanul M. Manoilescu pe cand era el elev de liceu in clasa a VIII a reala a scris o poezie care a entuziasmat pe ascultatori in primavara anului 1910.

  • O noapte de mai cu lun n gradina la Copou,Pe o banc eroina, n fund nobilul erou,Ea o ginga elev, el un tnr realist,Ea st trist, gnditoare; el emoionat i trist.

  • Dar deodat se transform, faa i se lumineaz,Se inspir-i ia avntul i spre dnsa-nainteaz.Tremurnd ca la tabel cnd mi-am ncercat noroculi concursului Gazetei am vrut sa-i nfrunt focul,Alb... ca i lucrarea scris ce atunci am prezentat-oAstefel mi-am luat curajul s-i vorbesc ie-adorato!Cnd treci zvelt i subire parca-i fi o integral,Cum s nu te-adore-un tnr de clasa VIII-a real?!

  • Ca un zero supra zero stau n nedeterminare

    forma 0 supra 0 este o form nedeterminat n matematici; si-aa st tnrul n faa iubirii ce se deschide: ntr-o form nedeterminat creia n final trebuie s-i afle adevrata valoare.

  • Totu-n mine convergeaz ctre-un scop suprem: iubirea i din ea mi deriveaz chinul i nenorocirea. Cci dorina-i infinit, dar puterea totdeauna Mrginit ca un sinus ntre minus i plus una.

  • i iubirea n-are maxim, creste fr-a se opri,Derivata-i pozitiv oricnd i oricum ar fi.Fericirea mea-i o fracie cu numrtorul zero,Numai de tine depinde s-o modifici, scump Hero!Cci, dac-ai muta pe zero si l-ai pune numitor,Ea s-ar face infinit, eu fericit muritor.

    lim x/a=0, a 0 x 0 lima/x=, a 0 x0

  • Cnd ceva nu-i place ie m supra i pe mine;De eti vesel snt vesel; eu sunt funcie de tineAdmite-m lnga tine pentru studierea temeiS gsesc soluiunea care convine problemei.

  • Stnd departe fa-n fa, vom fi tot indifereni,Nu astfel se manifest simtirea ntre studeni,Cci totdeauna iubirea, care-i limita speranei,E invers proporionala chiar cu ptratul distanei De rmi tot radical i mi neglijezi iubirea Ca pe-a opta zecimal, mi se schimb toat firea.

  • Dar de mi-ai primi iubirea, a sri ca ntr-un vis,Ca o funcie discontinua din infern n paradis!Singura problem care m-ar interesa pe mineAr fi cum s-mi schimb fiina ca s pot fi demn de tine.

  • Tot ce-ai spune pentru mine axiom-ar rmnea- i-a ceda de bun voie autonomia mea!i dac, precum i-am promis, n-oi fi rob voinei tale.S-ajung s calculez pe e c-un milion de zecimale.S sufar pna-n clipa cnd s-or tia dou paralele,Iat distana dintre noi s fie fixa ca-ntre ele.

  • M-apuce epi-elipsia i orice alt hiperboal S creasc-n progresiune cu-o raie fenomenal S s-anuleze n mine i iubirea, i sperana Sau s msor de la minus la plus infinit distana! S m consume vpaia focarelor ce-ai sub gene i s fiu trecut prin ciurul grecului Eratostene!

  • i dac tot refractar, nereductibil esti,Nu mai m privi pe mine, ca Natura s-o privesti,Cci precum inversiunea schimb radical figura,Tot aa sufletul nostru ni-l modific Natura.Iar dac privesc in lume i atent mintea-mi deschid,Vd oriunde ne-ntrecuta tiin-a lui Euclid.Noaptea ce ne-nvluiete e-o ecuaie imens,Ct necunoscut cuprinde obscuritatea intens!

  • Cerul este-o emisfer cu multiple puncte date, Zise stele ce se mic n cercuri determinate. Ele fac figuri de aur neterse nc de vreme Ce-nainte de-a fi lumea au servit in teoreme. Luna, sau suplinitoarea Soarelui, cnd e lips E suprafaa nchis ntr-un cerc i o elips. Oamenii pierdui in noapte:puncte mobile-agitate;

  • Rul: o sinusoid lucind n pete-argintate.Iar misterioasa umbr-a slciilor de pe malE proiecia pe ap fcut ortogonal.

  • Cocostrcul ce msoar balta cu-aa nobil pas, Cu picioarele i ciocul formeaz cte-un compas

  • Puntea: este-o teorem, o cunosc bine colarii, A fcut-o Pitagora i n-o pot trece mgarii. n translaii i rotaii duce mai departe vntul Frunzele care n goan-ating tangenial pmntul i din atmosfera rece linitit se las-n oapte Pe un arc de parabol ncet psrile de noapte i tu nu simi cum natura cu-o putere infinit Ne atrage, ne ndeamn s fim funcie-mplicit? i cnd de voci mai profane ii seam la orice pas A fortiori rezult s-asculi al naturii glas!

  • Tnrul tcu i-n calmul atmosferei, monoton, Se-auzeau doar dou inimi ce bteau in unison. Cum mai simi tu poezia i ct de frumos vorbeti, Cnd te-ascult, m simt rpit ctre sferele cereti Ea pronunase sentina; el ptruns emoionat Zpcit de fericire, o privete transportat. n sfrit mi-am ajuns scopul, te-am vzut induioata! Pauz o srutare teorema-i demonstrat!

  • Baciu Bianca & Chira DeliaCls. a XII a L5Prof. Farcas VioricaColegiul tehnicVictor Ungurean Campia Turzii