Home - Zona Metropolitana Oradea...acestui teritoriu, epoca fierului este şi mai bogat reprezentată. În anul 1311 comuna Sântandrei – denumită atunci "Villa Sant Andreae" –

Cuprins

CAPITOLUL I – ANALIZA DIAGNOSTIC .................................................................................. 7

1.1. CONTEXT .........................................................................................................8

1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE................................................................................9

1.2.1. Cadrul general ...............................................................................................9

1.2.2. Demografie ................................................................................................. 11

1.2.3. Terenuri şi locuinţe ...................................................................................... 15

1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului ............................................................... 18

1.2.5. Servicii publice ............................................................................................ 21

1.2.6. Dezvoltare economică ................................................................................... 28

1.2.7. Calitatea factorilor de mediu şi surse de poluare .................................................. 38

1.3. ANALIZA PEST ................................................................................................. 40

CAPITOLUL I CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

8 CAPITOLUL I – Analiza diagnostic

1.1. CONTEXT

Zona Metropolitană Oradea a fost creată prin asocierea

municipiului Oradea cu unităţile teritorial-

administrative localizate în aria de proximitate,

respectiv comunele Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid,

Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei. Astfel, cele 9

localităţi fondatoare care se situează la graniţa de vest

a României au înfiinţat, prin hotărârea adunării

generale a asociaţilor din data de 9 mai 2005, prima

asociaţie de dezvoltare intercomunitară cu

personalitate juridică din România, în format de arie

metropolitană.

La data de 31 iulie 2007, comuna Girişu de Criş a

aderat la asociaţie, determinând creşterea numărului

de asociaţi la 10 (zece) unităţi administrativ-

teritoriale. Ulterior, comuna Toboliu s-a desprins de

Girișu de Criș, devenind o unitate administrativ

teritorială separată, fiind și ea parte a asociației.

Începând din 2 iunie 2010, Zona Metropolitană Oradea

(ZMO) numără 12 membri, Adunarea Generală a

Asociaţiilor (AGA) aprobând cu unanimitate de voturi

lărgirea asociaţiei prin includerea comunei Ineu ca

membru cu drepturi depline.

Scopul asocierii, aşa cum a fost stabilit acesta în

documentele de constituire, este de a stimula şi sprijini

creşterea prosperităţii teritoriului zonei, respectiv

ridicarea bunăstării cetăţenilor acesteia, direcţia de

orientare fiind creşterea continuă a calităţii vieţii.

Obiectivul general marchează conceptul de dezvoltare

durabilă a teritoriului metropolitan, în contextul

formării în perspectivă a unui spaţiu urbanistic comun

celor 9 localităţi fondatoare, urmărind implementarea

tuturor principiilor necesare asigurării unei bine

închegate coeziuni teritoriale. Obiectivele specifice

stabilite ţin de alinierea Zonei Metropolitane Oradea la

standardele economice şi sociale euro-atlantice, în

consens cu cele naţionale, de instaurare în teritoriul

metropolitan a unui climat de piaţă aliniat procedurilor

competiţionale internaţionale şi, nu în ultimul rând, de

creştere a coeziunii economice şi sociale la nivelul

zonei. Între principalele direcţii de activitate a

asociaţiei regăsim elemente legate de promovarea unei

strategii coerente de dezvoltare durabilă, de aplicarea

unor politici publice care să permită o creştere

continuă de valoare adăugată, de atragere, facilitare şi

sprijinire a investiţiilor directe, de elaborare a unor

proiecte cu impact major pentru sustenabilitatea

zonei, la care se adaugă o serie de considerente care

fac trimitere către viabilizarea unei poziţii de

policentru transfrontalier major.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Sântandrei

este realizată în cadrul proiectului ”Strategii de

dezvoltare locală în Zona Metropolitană Oradea”

implementat de către Asociaţia Zona Metropolitană

Oradea, proiect cofinantat din Fondul Social European

prin Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii

Administrative, cod SMIS 13072. Obiectivul general al

acestui proiect este îmbunătăţirea durabilă a

capacităţii administraţiilor publice din Zona

Metropolitană Oradea. Prin implementarea proiectului

se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de formulare a

politicilor publice şi actualizarea strategiilor de

dezvoltare locale.

Bugetul proiectului este de 653.100 lei, iar perioada de

implementare este 15 luni. Grupul ţintă direct este

format din angajaţii primăriilor componente ale Zonei

Metropolitane Oradea. Rezultatele proiectului vizează

(1) instruirea în domeniul managemenzlui proiectului a

40 de funcţionari publici din cadrul administraţiilor

publice locale membre ale A.D.I. Zona Metropolitană

Oradea şi (2) realizarea a 11 strategii de dezvoltare

locală actualizate şi a unui document rezultat din

corelarea acestora (strategia Zonei Metropolitane

Oradea), realizarea unei Carte a Bunei Guvernări

Locale inclusă în acest document, traduse în limba

engleză şi tipărite.

Obiectivul general al strategiilor de dezvoltare durabilă

îl reprezintă creşterea standardului de viaţă prin

valorificarea resurselor existente şi promovarea

potenţialului unității teritorial-administrative. Pentru a

duce la îndeplinirea acestui obiectiv trebuie realizată o

analiză completă şi realistă a situaţiei existente în

cadrul localităților componente ale Zonei Metropolitane

Oradea precum şi a Zonei Metropolitane unitar,

corelată cu situaţia din judeţul Bihor şi din Regiunea de

Dezvoltare Nord-Vest, identificând problemele

existente şi măsurile care trebuie adoptate şi

conturarea profilului strategic.

Strategia de dezvoltare locală a comunei SÂNTANDREI 9

1.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

1.2.1. Cadrul general

Scurt istoric. Cele mai vechi documente care

pomenesc de Sântandrei datează din secolele al XIII-lea

şi al XIV-lea, într-un document din 1291 localitatea

fiind numită „Santus Andrea”. Mai multe dovezi

arheologice demonstrează că teritoriul comunei

Sântandrei a fost locuit din cele mai vechi timpuri.

Între urmele aşezărilor omeneşti găsite se numără

fragmente de ceramică pictate din epoca neolitică,

urmele unei aşezări din epoca bronzului, resturile unui

cimitir, uneltele şi armele, cele mai vechi datând din

neolitic şi epoca bronzului. Alături de epoca bronzului,

bogat reprezentată, ca dovadă a locuirii intense a

acestui teritoriu, epoca fierului este şi mai bogat

reprezentată.

În anul 1311 comuna Sântandrei – denumită atunci

"Villa Sant Andreae" – apare ca proprietate a contelui

Andrei de Borş. Din 1332 localitatea este menţionată în

registrul dijmelor papale sub denumirea de "Sancto

Andreas", iar apoi "Zenthandres". După doi ani

localitatea se separă în două părţi, una intrând în

posesia episcopului Oradiei. În 1907 denumirea se

schimbă din "Szentandres" în "Bihar", iar din 1913 apare

ca "Sîntandrei Bihor".

Aşezare geografică. Comuna Sântandrei este situată

în partea de vest a ţării (Regiunea de Dezvoltare Nord –

Vest), în zona vestică a judeţului Bihor. În cadrul Zonei

Metropolitane Oradea, comuna Sântandrei are o

poziţionarea relativ centrală, învecinându-se la est cu

municipiul Oradea, la sud cu comuna Nojorid, la vest cu

comuna Girişu de Criş şi la nord cu comuna Borş.

Organizare administrativă. Comuna Sântandrei are

în componenţa administrativă două sate: Palota şi

Sântandrei. Acesta din urmă este şi reşedinţa de

comună.

Accesibilitate. În comuna Sântandrei accesul se poate

realiza atât prin intermediul căilor rutiere, cât şi prin

intermediul căilor feroviare. Principalul traseu rutier

pe care se poate ajunge în Sântandrei este DJ797 care

facilitează comunicarea cu localităţi precum: Tărian,

Girişu de Criş, Toboliu, Sânnicolau Român, Inand.

În comuna Sântandrei există o staţie CFR (haltă de

călători), localitatea fiind traversată de Magistrala

Feroviară 300 care trece prim următoarele locaţii:

Bucureşti - Braşov - Sighişoara - Teiuş - Războieni - Cluj

Napoca – Oradea.

Accesul aerian poate fi realizat prin intermediul

Aeroportului Internaţional Oradea, situat la o distanţă

de circa 7 km de comuna Sântandrei.

Suprafaţă. Comuna Sântandrei se întinde pe o

suprafaţă de 28,01 km2, ocupând o pondere de 3,7% din

suprafaţa totală a Zonei Metropolitane Oradea.

Sântandrei este localitatea componentă a Zonei

Metropolitane Oradea cu cea mai mică suprafaţă.

Comuna Sântandrei este una dintre cele mai mici

localităţi rurale din cadrul judeţului Bihor, deţinând

doar 0,4% din fondul funciar existent la nivel judeţean.

Doar comuna Pocola are o suprafaţă mai redusă decât

comuna Sântandrei (24,35 km2).

Relief. Comuna Sântandrei este situată în Câmpia

Miersigului, câmpie piemontană la contac cu Dealurile

şi Depresiunile Crişului Negru. Astfel, Câmpia Miersig

face parte dintre câmpiile mai înalte ale Câmpiei de

Vest, alături de Carei, Ierului, Miersig, Cermei,

Aradului, Vingăi şi Gătaiei. Câmpia înaltă s-a format în

urma unui proces de acumulare şi de eroziune, la

nivelul teraselor, datorită apropierii zonei de

subsidenţă a Crişurilor. Deşi dispusă în trepte,

suprafaţa reliefului constituie, în ansamblu, un plan

uşor înclinat, de la 200 m, cât are în vecinătatea

dealurilor, până la 110 m spre Câmpia joasă.

Climă. Clima comunei se află sub influenţa circulaţiei

vestice ce transportă mase de aer oceanic, umede.

Media anuală a temperaturii aerului are valori cuprinse

între 10°-11°C, valori specifice zonei de câmpie.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează

valori de 600 - 700 mm/an. Vânturile cele mai

frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice şi

cele din sector nordic.

Resurse naturale. Circa 75% din suprafaţa comunei

Sântandrei este destinată utilizării agricole, fie pentru

cultivarea terenului fie pentru păşuni. Suprafaţa


fondului forestier de la nivel local este destul de

redusă, comuna fiind situată într-o zonă de şes.

Comuna Sântandrei este traversată de râul Crişul

Repede, pe teritoriul localităţii existând zone adesea

frecventate de pescari.

În ceea ce priveşte rezervaţiile naturale, în Sântandrei

există un sit comunitar Natura 2000 ROSCI0104 Lunca

Inferioară a Crişului Repede. Acesta se întinde şi pe

alte localităţi din vecinătate: comuna Borş, comuna

Girişu de Criş şi municipiul Oradea. Situl este

recunoscut pentru habitatul de Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba, fiind format în proporţie de 36% din râuri

şi lacuri, 26% culturi (teren arabil), 21% păşuni, 15%

mlaştini şi turbării şi 2% alte terenuri arabile. Între cele

mai importante specii din cadrul Luncii Inferioare a

Crişului Repede amintim: Buhaiul de baltă, Porcuşorul

de şes, Boarcă, Dunariţă, Zvârlugă, Răspăr, Pietrar,

Fusar mic, Petroc, etc.

Resurse antropice. La nivelul comunei Sântandrei

există mai multe monumente istorice recunoscute de

Ministerul Culturii şi Cultelor şi Institutul Naţional al

Monumentelor Istorice: Situl arheologic de la

Sântandrei "Grădina de legume”, Biserica romano -

catolică "Sf. Anton din Padova (1825), Biserica greco-

catolică "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (construită în

1782, renovată în 1906 şi 1952) şi mai multe aşezări

care datează din perioada de tranziţie la epoca

bronzului, epoca bronzului şi Hallstatt.

Economia locală este orientată preponderent spre

agricultură şi industria alimentară, aproximativ 55% din

cifra de afaceri înregistrată în anul 2010 în comuna

Sântandrei datorându-se întreprinderilor care

desfăşoară activităţi în Agricultură, silvicultură şi

pescuit (în speţă creşterea porcinelor şi creşterea

păsărilor) şi în Industria alimentară (în special,

Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de

fermă).


3923

37823682

3767

3929

3682

37944051

4327

3200

3400

3600

3800

4000

4200

4400

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei stabile din comuna Sântandrei, în perioada 1990 - 2010

1.2.2. Demografie

Evoluţia populaţiei stabile

Conform Institutului Naţional de Statistică, la 1 iulie

2010 populaţia din comuna Sântandrei totaliza 4.327

persoane, cu 3,6% mai mult decât în anul anterior.

Populaţia stabilă din Sântandrei reprezintă 9,2

procente din populaţia existentă în mediul rural al

Zonei Metropolitane Oradea şi 1,7 procente din

întreagă zonă (urban şi rural).

Rata medie anuală de creştere a populaţiei stabile în

perioada 2000-2010 a fost de 1,21%, ritm de creştere

superior celui Zona Metropolitană Oradea (-0,41%).

Comuna Sântandrei este una din localităţile cu o

populaţie preponderent de sex feminin: 51% persoane

de sex feminin şi 49% persoane de sex masculin.

Raportul de masculinitate în anul 2010 este de 96,1%,

ceea ce înseamnă că la 100 persoane de sex feminin

revin 96,1 persoane de sex masculin. Predominanţa

populaţiei de sex feminin este caracteristică şi Zonei

Metropolitane Oradea unde populaţia de sex feminin

reprezintă 52,5%, iar cea de sex masculin 47,5%.

Comuna Sântandrei este cea mai aglomerată localitate

rurală din Zona Metropolitană Oradea, la 1 km2

revenind 154,5 locuitori (+110% faţă de densitatea

populaţiei din mediul rural al ZMO). Densitatea mare a

populaţiei este cauzată de suprafaţa mică a comunei,

aceasta deţinând cea mai redusă suprafaţă din Zona

Metropolitană Oradea şi fiind una dintre cele mai mici

comune din judeţul Bihor. În comparaţie cu densitatea

populaţiei din întreaga Zonă Metropolitană Oradea,

valoarea înregistrată în Sântandrei este de peste 2 ori

mai mică.

Conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din

anul 2002, un procent de 80,7% din locuitorii comunei

Sântandrei sunt de etnie română, 8,8% de etnie

maghiară, 2,4% de etnie rromă, 7,4% de etnie germană,

0,5% de etnie slovacă şi 0,3% alte etnii (italieni,

bulgari, etc.). Particularitatea comunei în Zona

Metropolitană Oradea este dată şi de numărul ridicat

de etnici germani (33,2% din etnicii germani din ZMO

locuiesc în Sântandrei). Aceştia reprezintă un sfert din

persoanele de etnie germană din judeţul Bihor şi 63,9%

din populaţia de etnie germană din mediul rural al

judeţului.

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei din comuna

Sântandrei pe confesiuni religioase, conform

Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2002,

61% din locuitori erau de religie ortodoxă, 14,9%

romano-catolici, 10% greco-catolici, 7,4% penticostali,

3,4% baptişti, 2,7% reformaţi şi 0,5% alte religii.

Conform datelor din anul 2010, 652 persoane din

Sântandrei au vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani (15,1%),

3.205 persoane au vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani

(74,1%) şi 470 au vârsta peste 65 ani (10,9%). Astfel,

ponderea tinerilor este mai ridicată decât în Zona

Metropolitană Oradea unde 13,9% din populaţie avea

vârsta de maxim 14 ani.

Durata medie a vieţii în 2010, în judeţul Bihor, este de

peste 72,3 ani cu diferenţe mai mari de 7 ani între

femei (75,9 ani) şi bărbaţi (68,7 ani). Durata medie a

vieţii la nivel judeţean este în continuă creştere, de la


112

111

127

127

185

189

181

184

171

122

153

153

96

89

78

62

44

23

109

84

109

164

205

213

192

195

174

123

161

131

86

59

55

32

24

4

300 200 100 0 100 200 300

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani şi peste

Piramida vârstelor în comuna Sântandrei, la 1 iulie 2010

Masculin Feminin

69,5 ani în anul 2004, ridicându-se până la 71,3 ani în

anul 2007 şi 72,3 ani în 2010.

La nivelul județului nu se semnalează diferenţe majore

între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 73,3

ani în mediul urban şi 71,3 ani în mediul rural.

Durata medie a vieţii înregistrată în anul 2010 la nivel

naţional (73,5 ani) a fost peste pragul regional (73,0

ani) şi judeţean analizat (72,3 ani).

Indicatori statistici demografici

Gradul de îmbătrânire a populaţiei din comuna

Sântandrei este ceva mai redus decât cel din Zona

Metropolitană Oradea. La 1 iulie 2010, gradul de

îmbătrânire demografică în Sântandrei era de 720,9‰ şi

de 849,8‰ în ZMO (+17,9% faţă de nivelul local). Astfel,

în Sântandrei la 1000 de tineri (0-14 ani) revin 720,9

persoane vârstnice (65 ani şi peste).

În ceea ce priveşte gradul de dependenţă demografică

(raportul dintre numărul populaţiei de 0-14 ani şi peste

65 ani, pe de o parte, şi numărul populaţiei cu vârsta

cuprinsă între 15-64 ani), valoarea înregistrată în

comuna Sântandrei este foarte apropiată de cea din

Zona Metropolitană Oradea. Astfel, la 1 iulie 2010 rata

de dependenţă demografică din Sântandrei era de

350,1‰ (la 1000 de persoane adulte revin 350,1 tineri

şi vârstnici), în timp ce în ZMO rata de dependenţă

demografică era de 347,7‰ (la 1000 de persoane adulte

revin 347,7 tineri şi vârstnici).

Raportul de dependenţă a tinerilor este superior celui

de dependenţă a vârstnicilor (203,4‰, faţă de

146,7‰), situaţie specifică localităţilor în cadrul cărora

tinerii au o pondere mai ridicată.

La 1 iulie 2010 rata de înlocuire a forţei de muncă era

de 610,3‰, valoare foarte apropiată de cea a Zonei

Metropolitane Oradea (605,2‰). Astfel, peste 10-15 ani

este aşteptat un deficit destul de semnificativ de forţă

de muncă, 1000 de persoane care vor ieşi din câmpul

muncii urmând a fi înlocuite de doar 610,3 persoane.

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei

În anul 2010 în comuna Sântandrei au fost înregistrate

57 persoane născute vii, cu 7,5 procente mai mult

decât în anul anterior. De altfel, valoarea înregistrată

Indicatori statistico-demografici, 1 iulie 2010

Gradul de îmbătrânire demografică

Rata de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă a tinerilor

Rata de înlocuire a forţei de muncă

România 985,7 429,2 216,2 702,7

Regiunea Nord Vest 910,1 419,8 219,8 713,6

Judeţul Bihor 901,2 434,8 228,7 743,8

ZMO 849,8 347,7 188,0 605,2

Sântandrei 720,9 350,1 203,4 610,3

Sursa: INS


9,6 9,7

8,19,5

11,312,0

9,0 8,5

10,6

12,713,2

14,5

13,012,2

11,9

15,3

12,7

10,5 11,1

10,1

11,7

8,1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sporul natural din comuna Sântandrei, din perioada 2000-2010

Spor natural pozitiv Spor natural negativ

Rata de natalitate Rata de mortalitate

în 2010 este maxima ultimilor ani. Rata de natalitate

(numărul născuţilor vii la 1000 de locuitori) este de

13,2‰, peste rata existentă în Zona Metropolitană

Oradea (11‰).

Rata de mortalitate din Sântandrei a fost de 8,1‰ în

anul 2010, fiind înregistrate 35 persoane decedate. În

comparaţie cu anul precedent, numărul deceselor a

scăzut cu 28,6 procente.

Rata sporului natural este de 5,1‰, valoarea maximă

din intervalul 2005-2010. În această perioadă au fost

ani în care rata sporului natural a fost negativă,

numărul persoanelor decedate depăşind numărul

născuţilor vii. Rata sporului natural din comuna

Sântandrei în anul 2010 este superioară celei de la

nivelul Zonei Metropolitane Oradea, unde la 1000 de

locuitori sporul natural este de 1,1 persoane.

În comuna Sântandrei, atât soldul schimbărilor de

domiciliu (inclusiv migraţia externă), cât şi soldul

schimbărilor de reşedinţă este pozitiv. În anul 2009,

numărul stabilirilor cu domiciliul a fost de 160

persoane, în timp ce doar 40 persoane cu plecat cu

domiciliul în alte localităţi (sold de 120 persoane).

În anul 2011, soldul schimbărilor de reşedinţă a fost de

10 persoane, fiind înregistrate 31 stabiliri de reşedinţă

şi 21 plecări cu reşedinţa.


Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- Evoluţia pozitivă a populaţiei stabile din comună în perioada 2002-2010;

- Distribuţia destul de echilibrată a populaţiei pe sexe: 51% de sex feminin şi 49% de sex masculin;

- Înregistrarea unui grad de îmbătrânire a populaţiei inferior celui de la nivel judeţean, regional şi naţional;

- Rata de dependenţă demografică se situează sub nivelul înregistrat la nivel judeţean, regional şi naţional;

- Rata pozitivă a sporului natural înregistrată în perioada 2008-2010;

- Soldul pozitiv al schimbărilor de domiciliu (inclusiv migraţia externă) şi al schimbărilor de reşedinţă;

- Înregistrarea unei rate a nupţialităţii uşor superioară celor din ZMO, judeţ sau regiune.

- Crearea unui deficit de forţă de muncă de aproape 40% în următorii 10-15 ani (rata de înlocuire a forţei de muncă este de 610,3‰);

- Creşterea ratei divorţialităţii în perioada 2008-2010.

Oportunităţi Ameninţări

- Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin stimulente guvernamentale (ajutoare pentru copii, alocaţii, etc.);

- Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate determina reîntoarcerea populaţiei plecată la muncă în străinătate.

- Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei economice mondiale;

- Reducerea cuantumului indemnizaţiei de maternitate poate determina reducerea ratei natalităţii;

- Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii numărului de nou născuţi;

- Creşterea ratei divorţialităţii ca urmare a plecării unuia din parteneri la muncă în străinătate.


19,5

16,2

15,9

15,9

15,4

Sântandrei

Zona Metropolitană Oradea

Judeţul Bihor

Regiunea Nord-Vest

România

Suprafaţa medie locuibilă pe cap de locuitor, în anul 2010

1.042

1.295

1.301

1.305

1.319

1.320

1.329

1.3591.473

1.5381.654

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

1.800

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia fondului de locuinţe din comuna Sântandrei, în perioada 2000-2010

1.2.3. Terenuri şi locuinţe

Terenuri

Comuna Sântandrei se întinde pe o suprafaţă de 2.801

ha, reprezentând 3,7% din suprafaţa totală a Zonei

Metropolitane şi 0,4% din suprafaţa judeţului Bihor.

Cea mai mare parte a suprafeţei comunei este ocupată

de terenurile agricole, 2.100 ha (75,0% din suprafaţa

totală)

Suprafaţa terenurilor neagricole este de 701 ha, din

care pe 453 ha (64,6% din suprafaţa neagricolă) sunt

construite imobile şi curţi, 53 ha (7,6%) sunt ocupate

de căile de comunicaţii şi căile ferate şi 73 ha (10,4%)

reprezintă terenuri cu ape şi ape cu stuf.

Locuinţe

Fondul de locuinţe din comuna Sântandrei cuprinde

1.654 locuinţe în anul 2010. Comparativ cu anul 2005,

fondul de locuinţe s-a majorat cu 334 unităţi, ceea ce

semnifică o creştere de 25,3%. În perioada analizată,

fondul de locuinţe din mediul rural al Zonei

Metropolitane a crescut cu 10,2% (1.673 locuinţe), iar

în mediul urban cu 4,3% (3.539 locuinţe).

Ritmul mediu anual de creştere a fondului de locuinţe a

fost de 3,9% în perioada 2005-2010, cel mai ridicat

procent fiind înregistrat în anul 2008 (8,4%), când

fondul de locuinţe s-a majorat cu 114 unităţi.

Suprafaţa locuibilă existentă la sfârşitul anului 2010 în

Zona Metropolitană Oradea a fost de 84.507 mp arie

desfăşurată, reprezentând 2,1% din suprafaţa locuibilă

existentă la nivelul Zonei Metropolitane. Faţă de anul

2005, suprafaţa locuibilă a crescut cu 47,5%,

reprezentând în cifre absolute 27.205 mp.

Aşadar, la nivelul comunei Sântandrei suprafaţa medie

locuibilă per locuinţă a ajuns la 51,1 mp în anul 2010,

de la 43,4 mp în anul 2005 (+7,7 mp). În mediul rural al

Zonei Metropolitane suprafaţa medie locuibilă per

locuinţă este de 44,8 mp, depăşind pragul de la nivel

judeţean (40 mp/locuinţă), regional (40,3 mp/locuinţă)

şi naţional (39,3 mp/locuinţă). În comuna Sântandrei se

observă una din cele mai ridicate suprafețe medii

locuibile per locuinţă, după comuna Sânmartin (52,1

mp/locuinţă).

La nivelul comunei Sântandrei, suprafaţa medie

locuibilă per persoană a ajuns la 19,5 mp în anul 2010,

de la 14,9 în anul 2005 (+4,6 mp). Suprafaţa medie

locuibilă per persoană, în locuinţele din Zona

Metropolitană Oradea, este cu 1,4 mp mai ridicată în

mediul rural (17,3 mp/persoană) faţă de cel urban

(15,9 mp/persoană).

Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe, în

anul 2010, în comuna Sântandrei, este de 2,6

persoane/locuinţă, valoare apropiată de nivelul Zonei

Metropolitane Oradea (2,4 persoane/locuinţă), dar şi

de nivelul judeţean, regional şi naţional (2,5

persoane/locuinţă).


În perioada 2005-2010, în comună s-au finalizat 351

locuinţe noi, reprezentând 17,7% din locuinţele

finalizate în mediul rural din Zona Metropolitană

Oradea şi 5,9% din totalitatea locuinţelor finalizate în

întreaga zonă. În anul 2008 s-au livrat cele mai multe

locuinţe (124 unităţi locative), reprezentând 35,3% din

locuinţele terminate în perioada 2005-2010.

Condiţii de locuire

Reţea comercială. Locuitorii comunei pot cumpăra din

magazinele comunei atât produse alimentare cât şi

nealimentare, dar îşi pot face cumpărăturile şi din

pieţe, galerii comerciale şi supermarketuri din

municipiul Oradea - Real, Practiker, Mobexpert, Obi,

Era, Shopping Park, Carrefour, Jysk, Bricostore.

Reţea bancară. Pentru servicii bancare locuitorii

comunei apelează la sucursalele şi agenţiile

principalelor bănci de pe piaţa naţională din municipiul

Oradea: Volksbank, UniCredit – Ţiriac România, Libra

Bank, OTP Bank, Reiffeisen Bank, ING Bank , HVB Bank

Romania, CEC, Banca Comerciala Carpatica, BCR,

Banca Românească, Alpha Bank, Bancpost, Banca

Transilvania, BRD, RBS.

Telecomunicaţii. Companii private asigură accesul

populaţiei din comuna Ineu la servicii de telefonie fixă

şi mobilă, internet şi cablu TV. De asemenea, Poşta

Română oferă servicii de corespondenţă şi coletărie

prin intermediul oficiului poștal din comună.


Analiza SWOT


- Creşterea fondului de locuinţe de la nivel local în perioada 2000-2010 cu 58,7 procente;

- Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe cap de locuitor faţă de situaţia de la nivel zonal, regional şi naţional;

- Valoarea mai ridicată a suprafeţei medii locuibile pe locuinţă, faţă de situaţia de la nivel zonal şi naţional.

- Scăderea uşoară a numărului de locuinţe terminate în anul 2010, faţă de anul 2008.


- Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al comunei, pe lângă considerentele de mediu care impun astfel de acţiuni;

- Programele guvernamentale de îmbunătăţire a fondului locativ, precum Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală;

- Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă;

- Dezvoltarea de locuinţe sociale; - Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar

care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor investiţii.

- Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta potenţialul natural al comunei;

- Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii, alunecări de teren) poate duce la afectarea fondului locativ.


22,7%

Ponderea gospodăriilor din comuna Sântandrei racordate la reţeaua de

apă potabilă

1.2.4. Infrastructură şi echiparea teritoriului

Alimentarea cu apă potabilă

Comuna Sântandrei dispune de o reţea publică de

alimentare cu apă potabilă, aceasta având o lungime 19

km. Anterior anului 2008, comuna Sântandrei nu

dispunea de reţea de alimentare cu apă potabilă. Atât

în satul Sântandrei, cât şi în Palota alimentarea cu apă

a populaţiei se realiza din fântâni, calitatea apei fiind

sub standardul de calitate acceptabil.

Capacitatea instalaţiilor de producţie a apei potabile se

ridica, în 2010, la 480 metri cubi per zi.

Cantitatea de apă potabilă distribuită pe parcursul

anului 2010 a fost de 54 mii metri cubi, din care

cantitatea distribuită consumatorilor casnici a

reprezentat 90,7%, respectiv 49 mii metri cubi.

Consumul mediu anual de apă per locuitor a fost de

doar 11,3 mc (ZMO – 36,6 mc/locuitor).

Conform Primăriei Comunei Sântandrei, la reţeaua de

furnizare a apei potabile sunt racordate 340 gospodării,

reprezentând 22,7% din numărul total de gospodării de

la nivel local.

Canalizare şi epurare ape uzate

La nivelul comunei Sântandrei nu există reţea de

canalizare, şi nici staţie de epurare a apelor uzate. În

această situaţie se află şi alte localităţi ale Zonei

Metropolitane Oradea, precum: comuna Cetariu,

comuna Girişu de Criş, comuna Paleu, comuna Oşorhei,

comuna Toboliu, comuna Ineu sau comuna Nojorid.

Conform raportului de activitate pe anul 2010 al S.C.

Compania de Apă Oradea SA, în 23.12.2010 Autoritatea

de Management pentru Programul Operaţional Sectorial

de Mediu a transmis oficial Comisiei Europene

proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemului de apă

şi apă uzată în jud. Bihor”. Lucrările preconizate a se

realiza în Faza I a proiectului (2011 – 2014) includ şi o

serie de lucrări ce vor fi realizate în mai multe sate

componente ale comunei Sântandrei:

Satul Sântandrei:

- înlocuire reţele apă : 0,24 km;

- extindere reţele apă : 6,3 km;

- extindere reţele de canalizare: 19,2 km.

Satul Palotă:

- extindere reţele apă : 2,7 km;

- extindere reţele de canalizare: 2,7 km.

Alimentarea cu gaze naturale

La nivelul comunei Sântandrei există reţea de

alimentare cu gaze naturale, aceasta având, în anul

2010, o lungime totală de 31,6 km.

Cantitatea de gaze naturale distribuite pe parcursul

anului 2010 consumatorilor din comuna Sântandrei a

fost de 3.586 mii metri cubi, din care aproximativ o

treime pentru consumatorii casnici (1.198 mii metri

cubi) şi două treimi pentru consumatorii industriali şi

instituţionali.

Cantitatea medie de gaze naturale per locuitor a fost

de 276,9 metri cubi, de peste 8 ori mai ridicată decât

media înregistrată în Zona Metropolitană Oradea (31,4

metri cubi).


Drumuri asfaltate

41,7%

Drumuri de piatră

58,3%

Situaţia drumurilor comunale din Sântandrei

Infrastructura rutieră

Comuna Sântandrei este situată la o distanţă de

aproximativ 5 km de municipiul Oradea, pe DJ 797.

La nivelul comunei, există o reţea de drumuri comunale

cu o lungime de 24 km, din care 10 km asfaltaţi (41,7%)

şi 14 km drum de piatră (58,3%).

În prezent, lungimea drumurilor comunale din comuna

Sântandrei reprezintă circa 5,9% din lungimea totală a

drumurilor comunale din Zona Metropolitană Oradea.


Analiza SWOT


- Darea în folosinţă în anul 2010 a 19 km de reţea de alimentare cu apă potabilă;

- Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale; - Starea tehnică a infrastructurii rutiere este bună,

asigurând accesibilitatea comunei; - Semnarea contractului privind Extinderea si

reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare menajera in localitatea Sântandrei, Palota, Girişul de Criş şi Tărian (Compania de Apă Oradea – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor).

- Lipsa reţelei de canalizare menajeră şi a unei staţii de epurare a apelor uzate;

- Gradul scăzut de racordare a gospodăriilor la reţeaua de apă potabilă (22,7).


- Finalizarea Autostrăzii Transilvania, care are traseul prin nordul comunei Biharia (la circa 18 km de comuna Sântandrei);

- Construirea drumului expres Arad Oradea, care va trece prin Sântandrei şi va realiza conexiunea cu magistrala de transport Coridorul IV Transeuropean;

- Construirea drumului expres Oradea – Valea lui Mihai – Carei – Satu Mare;

- Apartenenţa la Zona Metropolitană Oradea; - Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare

Intercomunitară Aparegio; - Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a

unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;

- Existenţa finanţărilor europene de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;

- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile;

- Posibilitatea conectării reţelelor de apă şi de canalizare la cele ale municipiului Oradea (Nojorid, Apateu şi Chişirid).

- Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu; - Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca

urmare a crizei economico-financiare; - Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale în

implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii;

- Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea plăţii serviciilor de utilităţi publice;

- Depopularea spaţiului rural în lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce priveste echiparea cu instalaţii centralizate de apă si canalizare.


3032

2932

3033

38

32

455442

417 417 407 411 401387

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei şcolare şi a personalului didactic din Sântandrei, în perioada 2003-2010

Personalul didactic Populaţia şcolară

1.2.5. Servicii publice

Educaţie

Unităţi de învăţământ

Reţeaua şcolară din comuna Sântandrei este formată

din o unitate de învăţământ preuniversitar (Şcoala cu

clasele I-VIII Sântandrei) şi 4 structuri de învăţământ

fără personalitate juridică (2 grădiniţe cu program

normal, o grădiniţă cu program prelungit şi o şcoală cu

clasele I-IV în satul Palotă). Astfel, există acces la

învăţământul preşcolar şi primar în ambele sate

componente ale comunei Sântandrei, continuarea

studiilor cu nivelul liceal şi superior necesitând

deplasarea elevilor în alte localităţi din vecinătate (în

special în municipiul Oradea).

Populaţia şcolară

În anul 2010, populaţia şcolară din comuna Sântandrei

este formată din 387 elevi, din care 133 sunt înscrişi în

învăţământul preşcolar (34,4%) şi 254 în învăţământul

preuniversitar (65,6%). Populaţia şcolară din Sântandrei

reprezintă 7,9% din populaţia şcolară din mediu rural al

Zonei Metropolitane Oradea.

În perioada 2000-2010, ritmul mediu anual de creştere

a populaţiei şcolare din Sântandrei a fost de -2%, dublu

faţă de ritmul mediu de la nivel zonal (-1,06%).

Numărul de elevi înregistrat în anul 2010 reprezintă

valoarea minimă din intervalul anterior menţionat, în

timp ce numărul maxim de elevi a fost de 475 elevi

(anul 2000).

Cadrele didactice

Serviciile educaţionale sunt furnizate de 32 cadre

didactice, reprezentând 8,8% din personalul didactic

din localităţile rurale ale Zonei Metropolitane Oradea.

Din acestea, 9 persoane predau în învăţământul

preşcolar (28,1%) şi 23 în învăţământul preuniversitar

(71,9%).

Rata medie anuală de creştere a numărului de cadre

didactice din comuna Sântandrei în perioada 2000-2010

a fost de -0,11%, valoare uşor superioară scăderii medii

anuale din ZMO (-0,21%). O scădere a cadrelor

didactice a fost înregistrată în nivelul primar şi

gimnazial (de la 26 cadre didactice în anul 2000, la 23

cadre didactice în anul 2010), în învăţământul preşcolar

numărul personalului didactic crescând cu o persoană

(8 cadre didactice în anul 2000, 9 cadre didactice în

anul 2010).

În anul 2010, la un cadru didactic din comuna

Sântandrei revin 12,1 elevi, cu 12,9% mai puţini decât

în Zona Metropolitană Oradea. Un număr uşor mai

ridicat de elevi la un cadru didactic este întâlnit în

învăţământul preşcolar – 14,8 elevi/cadru didactic (cu

11,3% mai mulţi decât în ZMO). Pe de altă parte, la un

cadru didactic din învăţământul preuniversitar revin 11

elevi, valoare cu aproape 25 procente mai mică decât

media din ZMO.

Infrastructură şi dotări educaţionale

Unităţile şi structurile de învăţământ din comuna

Sântandrei dispun de 16 săli de clasă (7,6% din sălile de

clasă din mediul rural al Zonei Metropolitane Oradea),

un laborator şcolar, 2 terenuri de sport şi 20 PC-uri (7%

din PC-urile din mediul rural al ZMO).

În comuna Sântandrei, principalele probleme întâlnite

în ceea ce priveşte infrastructura şcolară este

supraîncărcarea laboratoarelor şcolare şi a PC-urilor. La

un laborator şcolar revin 387 elevi, de aproape patru

ori mai mulţi decât media înregistrată în ZMO (108,1

elevi/cadru didactic). Totodată, un PC este utilizat, în


medie, de 19,4 elevi (+84,8% faţă de media din ZMO).

Suprasolicitarea infrastructurii şi dotărilor şcolare

reprezintă o problemă generală la nivelul localităţilor

rurale din Zona Metropolitană Oradea.

La o sală de clasă în Sântandrei revin, în medie, 24,2

elevi (-31,1% faţă de media di ZMO), iar la un teren de

sport 193,5 elevi (-80,1% faţă de media din ZMO).

Cultură

Infrastructura culturală din comuna Sântandrei este

formată din Biblioteca Comunală Sântandrei şi din două

cămine culturale. Biblioteca Comunală datează din anul

1966, pe parcursul timpului funcţionând în mai multe

clădiri (vechiul sediu al CAP-ului, spaţiul arhivei din

incinta Primăriei Sântandrei, fostă sală de clasă). În

cadrul Bibliotecii se desfăşoară periodic mai multe

activităţi care implică copii din localitate: expoziţie de

icoane pe sticlă făcute de copiii din Sântandrei,

vizionare de filme, activităţi extra-şcolare cu elevii de

etnie rromă, etc.

În Sântandrei există două case de cultură amplasate în

satul Palotă şi în satul Sântandrei, în cadrul acestora

desfăşurându-se variate activităţi culturale. De

asemenea, începând cu anul 2008 funcţionează o sală

de sport cu o capacitate de 150 locuri, aceasta

deservind atât activităţile sportive şcolare, cât şi

diferite competiţii sportive.

Evenimentele cultural-artistice din localitate sunt

organizate şi în Parcul Mare din Sântandrei (1 Mai – Ziua

Muncii, 2 Mai – Ziua Tineretului, 1 Iunie – Ziua Copilului)

sau în satul Palotă (13 iunie - Ziua Sfântului Anton –

Kirwai).

În comuna Sântandrei se remarcă mai multe

monumente istorice recunoscute de Ministerul Culturii

şi Cultelor şi Institutul Naţional al Monumentelor

Istorice: Situl arheologic de la Sântandrei "Grădina de

legume”, Biserica romano - catolică "Sf. Anton din

Padova” (1825), Biserica greco-catolică "Sf. Arhangheli

Mihail şi Gavril” (construită în 1782, renovată în 1906 şi

1952) şi mai multe aşezări care datează din perioada de

tranziţie la epoca bronzului, epoca bronzului şi

Hallstatt.

Biserica romano - catolică "Sf. Anton din Padova”

prezintă un interes special la nivelul Zonei

Metropolitane Oradea, şi nu numai, datorită

planimetriei neobişnuite şi a dimensiunilor rar întâlnite

în cazul bisericilor săteşti. Construită la comanda

prinţului Johann Frimont, prin dotaţie din partea

împăratului Francisc I, ca răsplată pentru faptele de

vitejie de care a dat dovadă în timpul războaielor

napoleoniene. Planul bisericii din interior are forma

unei cruci simple cu braţele egale, iar dinspre exterior

braţele crucii se lăţesc spre capete. Conform tradiţiei

planimetria bisericii construită după planurile unor

arhitecţi italieni a avut ca sursă de inspiraţie una dintre

decoraţiile militare ale prinţului Frimont.

Sănătate

Unităţi sanitare

În comuna Sântandrei funcţionează 2 cabinete medicale

de familie, 4 cabinete stomatologice şi o farmacie sau

punct farmaceutic. Nu există, însă, niciun cabinet

medical de specialitate şi nicio policlinică sau laborator

medical, motiv pentru care serviciile medicale de la

nivel local sunt suplinite de serviciile furnizate de

unităţile sanitare din alte localităţi învecinate.

Raportat la 10.000 de locuitori în comuna Sântandrei

există 4,8 cabinete medicale de familie (-18,6% faţă de

media din ZMO), 9,6 cabinete stomatologice (-34,7%

faţă de media din ZMO) şi 2,4 farmacii sau puncte

farmaceutice (-63% faţă de media din ZMO).

Indicatori privind personalul medical ce revine la 10.000 locuitori, în anul 2009

Indicator Sântandrei ZMO Bihor Nord-Vest România

Număr medici/10.000 locuitori 4,8 45,8 27,4 26,2 23,5

Număr medici de familie/10.000 locuitori 4,8 10,5 7,6 6,2 5,6

Număr stomatologi/10.000 locuitori 9,6 15,1 8,7 7,0 5,8

Număr farmacişti/10.000 locuitori 2,4 13,6 8,3 5,9 5,6

Număr personal mediu sanitar/10.000 9,6 99,0 66,5 61,8 60,4

Sursa: INS


23,8%

Ponderea pensionarilor din totalul populaţiei stabile din comuna

Sântandrei, în anul 2010

Personal medical

În ceea ce priveşte personalul medical din comuna

Sântandrei, acesta este format din 2 medici de familie,

4 stomatologi, 1 farmacist şi 4 persoane angajate ca

personal mediu sanitar. Personalul medical de la nivel

local este, însă, insuficient în raport cu volumul

demografic. La 10.000 de locuitori revin 4,8 medici de

familie (cu 54,3% mai puţini decât media din ZMO), 9,6

stomatologi (cu 36,4% mai puţin decât media din ZMO),

2,4 farmacişti (cu 82,4% mai puţini decât media din

ZMO) şi 9,6 persoane angajate ca personal mediu

sanitar (cu 90,3% mai puţine decât media din ZMO).

Asistenţă socială

În comuna Sântandrei sunt înregistraţi 1.006 pensionari,

reprezentând 13,4% din numărul total de pensionari din

localităţile rurale ale Zonei Metropolitane Oradea. în

ultimii ani, numărul pensionarilor a scăzut uşor, în

august 2011 înregistrându-se cu 6,9 procente mai puţini

pensionari decât în anul 2004.

Conform Primăriei Comunei Sântandrei, în prezent

există 18 beneficiari de ajutor social. Structura

organizatorică a Primăriei Sântandrei include şi

Compartimentul Stare Civilă, Evidenţa Persoanelor şi

Asistenţă Socială.

Una dintre principalele organizaţii non-guvernamentale

din comuna Sântandrei este Asociaţia Acţiunea Felix.

Aceasta este membră a Coaliţiei pentru Consolidarea

Sectorului ONG din judeţul Bihor – STRONG, care

reuneşte un număr de 45 organizaţii neguvernamentale

membre şi susţinătoare. Scopul pentru care a luat fiinţă

această coaliţie este de a furniza expertiză în

domeniile sectorului social pentru consultare în

elaborarea, adoptarea şi implementarea politicilor

sociale la nivel local, judeţean, regional şi naţional.

Categoriile de beneficiari ai programelor desfăşurate

de Asociaţia Acţiunea Felix sunt copiii peste 2 ani,

copiii orfani şi/sau abandonaţi aflaţi în dificultate.

Intervenţiile în cadrul serviciului sunt următoarele:

- asistenţă medicală;

- menţinerea legăturii cu familia naturală;

- cazare, hrană, îmbrăcăminte;

- consiliere;

- orientare şcolară;

- sprijin şi suport financiar pentru alte tipuri de

servicii furnizate în afara instituţiei (fizioterapie);

- tabere, excursii.

La nivel local îşi desfăşoară activitatea 10 centre de tip

familial aflate în subordinea Asociaţiei Acţiunea Felix:

- Casa de Tip Familial „Casa Ohio”;

- Casa de Tip Familial „Casa Celebration;

- Casa de Tip Familial „Casa Trinity”;

- Casa de Tip Familial „Casa Cypres;

- Casa de Tip Familial „casa Lisa Potts;

- Casa de Tip Familial „Casa Calvary;

- Casa de Tip Familial „Casa Santa Cruz;

- Casa de Tip familial „Casa Hancock”;

- Casa de Tip Familial „Casa Falkoping;

- Casa de tip Familial „Casa Oregon.

Potrivit raportului de activitate a Direcţiei Generale de

Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor, în anul

2008 DGASPC Bihor a primit 2 sesizări privind situaţii de

neglijenţă şi abuz asupra copilului din comuna

Sântandrei (2,3% din sesizările primite din localităţile

componente ale ZMO).

Salubritate

Operatorul de salubritate care se ocupă de

precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor


municipale din comuna Sântandrei este S.C. Compania

Reosal S.A. (în baza Contractului de delegare a

gestiunii serviciului de a comunelor Biharia, Borş,

Cetariu, Osorhei, Paleu, Sânmartin, Sălard, Toboliu).

Acesta este principalul operator de salubritate din Zona

Metropolitană Oradea.

Gradul de acoperire a populaţiei cu serviciile de

salubritate este de peste 95%.

La nivel local există 1.256 pubele cu o capacitate de

120 l şi 15 containere cu o capacitate de 1.100 l, care

asigură infrastructura necesară pentru colectarea

selectivă a deşeurilor (potrivit planului „Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bihor”).

Cantitatea totală de deşeuri colectată pe parcursul

unui an din comuna Sântandrei este de 1.175,52 tone,

reprezentând 1,5% din deşeurile colectate de la nivelul

Zonei Metropolitane Oradea şi 12,3% din deşeurile

colectate din mediul rural al zonei. Cantitatea medie

de deşeuri colectată pe cap de locuitor în Sântandrei

este de 271,7 kg, cu aproape 13 procente mai puţin

decât media din ZMO. Cu toate acestea, valoarea

înregistrată în Sântandrei este superioară mediei din

localităţile rurale ale zonei (203,3 kg/cap de locuitor).

Operatorul de salubritate transportă deşeurile în

centrul ecologic de deşeuri din municipiul Oradea,

primul depozit de acest gen din regiune. La această

soluţie de eliminare a deşeurilor apelează toate

localităţile componente ale Zonei Metropolitane

Oradea. Depozitul ecologic de deşeuri are o capacitate

proiectată estimată de 3.800.000 m3, centrul urmând a

asigura depozitarea deşeurilor din judeţul Bihor până în

anul 2025.

Tariful practicat de operatorul de salubritate pentru

colectarea deşeurilor menajere este de 7

lei/gospodărie/ lună/pubela de 120 l (4 ridicări/ luna),

58,33 lei/mc/lună (4 ridicări/luna - 15 puncte de

colectare selectivă). Agenţii ecologici au un tarif de

45,45 lei/mc pentru deşeurile asimilabile.

Situaţii de urgenţă

În comuna Sântandrei nu funcţionează nicio subunitate

a ISU „Crişana”, serviciile de urgenţă fiind asigurate de

alte subunităţi din ZMO: Detaşamentul 1 Pompieri

Oradea, Detaşamentul 2 Pompieri Oradea şi Garda de

Intervenţie 1 Mai.

În cadrul Detaşamentului 1 Pompieri Oradea

funcţionează, începând cu anul 1993, Serviciul Mobil de

Urgentă Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Totodată,

începând cu anul 2005 a fost înfiinţată şi o grupă de

salvatori de la înec.

Siguranţă şi ordine publică

La nivelul judeţului Bihor, rata infracţionalităţii a fost

în creştere în ultimii ani, de la 736 infracţiuni/100.000

locuitori înregistrate în anul 2004, ajungându-se la

1.284 infracţiuni la 100.000 locuitori în anul 2009. Pe

de altă parte, în acest interval, rata criminalităţii a

urmat un trend descendent, ajungând de la 743

persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori în

anul 2004 la doar 129 persoane condamnate definitiv în

anul 2009.

Serviciile de siguranţă şi ordine publică din comuna

Sântandrei sunt asigurate de Poliţia Rurală Sântandrei,

post aflat în circumscripţia judiciară a Poliţiei

Municipiului Oradea. În această circumscripţie judiciară

se află şi alte posturi de poliţie din ZMO: Biharia, Borş,

Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Oşorhei, Nojorid, Paleu.

Transport public

Populaţia din comuna Sântandrei nu beneficiază de

servicii de transport public. Există, însă, mai multe

companii private care furnizează servicii de transport

al călătorilor între Sântandrei şi Oradea în fiecare zi

lucrătoare a săptămânii.


Analiza SWOT


Educaţie - Existenţa unităţilor şi structurilor de învăţământ în

ambele sate componente ale comunei; - Numărul suficient de cadre didactice, în raportul cu

populaţia şcolară din localitate; - Media redusă de elevi ce revin la o sală de clasă, în

comparaţie cu situaţia din ZMO; - Existenţa unui cabinet de documentare şi informare în

cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Sântandrei;

- Implicarea elevilor din comună în variate activităţi extraşcolare: concepere de storigami, participare la târg de carte şi jucării pentru copii, serbare Ziua Copilului, etc.;

Cultură - Comuna Sântandrei este, conform PATN, una dintre

unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional;

- Existenţa Bibliotecii Comunale Sântandrei care desfăşoară diverse activităţi cultural-artistice cu copiii din localitate;

- Funcţionarea a două cămine culturale, câte o instituție în fiecare sat component;

- Existenţa unor obiective culturale de importanţă deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente istorice etc.);

- Organizarea unor evenimente cultural-artistice periodice;

- Eterogenitatea etnică a populaţiei din comună, care a menţinut o cultură locală cu tradiţii remarcate la nivel transfrontalier;

Sănătate - Numărul ridicat de cabinete stomatologice, conform

Institutului Naţional de Statistică; Asistenţă socială - Reducerea uşoară a numărului de pensionari din

comună; - Existenţa unui număr de 10 centre de tip familial

aflate în subordinea Asociaţiei Acţiunea Felix; Salubritate - Furnizarea serviciului de salubrizare în baza delegării

către S.C. Compania Reosal S.A; - Deţinerea de către operatorul de salubritate de

echipamente relativ noi şi moderne;

- Organizarea de către S.C. Compania Reosal S.A. şi Bene Internaţional a unor acţiuni de colectare a DEEE, inclusiv în comuna Sântandrei;

Educaţie - Scăderea populaţiei şcolare din comună în intervalul

2000-2010 (ritm mediu anual de creştere de -2%); - Reducerea numărului de cadre didactice în anul

2010, faţă de anul precedent, cu aproape 16 procente;

- Suprasolicitarea laboratoarelor şcolare din unităţile educaţionale;

- Numărul insuficient de PC-uri (medie de 19,4 elevi la un PC);

Cultură - Lipsa bibliotecilor şcolare în unităţile sau structurile

de învăţământ din comună; - Slaba promovare a patrimoniului cultural local; Sănătate - Insuficienţa unităţilor sanitare din comună, în raport

cu numărul de locuitori (cabinete medicale de familie şi farmacii);

- Lipsa infrastructurii necesare pentru efectuarea unor investigaţii medicale de specialitate;

- Trendul descendent al personalului medical din comună (farmacişti şi personal sanitar mediu);

- Numărul redus de cadre medicale; Asistenţă socială - Sesizarea DGASPC Bihor în anul 2008 cu privire la 2

cazuri de neglijenţă şi abuz asupra copilului din comună;

- Numărul scăzut de ONG-uri cu profil social; Salubritate

- Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de colectarea selectivă a deşeurilor;

- Recuperarea materială şi energetică redusă a deşeurilor, principala modalitate de eliminare a acestora fiind depozitarea;

Alte servicii publice - Lipsa unei subunităţi a Inspectoratului pentru Situaţii

de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor;


- Existenţa infrastructurii necesare în vederea colectării selective a deşeurilor;

- Cantitatea de deşeuri colectată pe cap de locuitor la nivel local se află sub media de deşeuri colectate per locuitor în ZMO.


Educaţie - Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau

fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării unităţilor de învăţământ;

- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi din ţară şi străinătate;

- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;

- Înfiinţarea unui program de tip „After school”; - Existenţa politicilor de stimulare a cadrelor didactice

de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;

Cultură - Înfiinţarea unor biblioteci şcolare în unităţile

educaţionale existente; - Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de

muzee, cămine culturale, etc.); - Îmbunătăţirea promovării evenimentelor şi

patrimoniului cultural din comună;

- Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale;

- Adaptarea fondului de carte din biblioteci la noua tehnologie (achiziţionarea de documente pe suport electronic);

Sănătate - Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a

practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;

- Existenţa fondurilor europene pentru înfiinţarea, reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a structurilor sanitare;

- Implementarea unor campaniile de educare a populaţiei cu privire la domeniul sănătăţii;

Asistenţă socială - Posibilitatea accesării fondurilor structurale

europene; - Posibilitatea preluării modelelor de bună practică din

ţările Uniunii Europene cu privire la metodologia de abordare a problematicii specifice;

- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic; - Existenţa structurilor consultative în care

reprezentanţii principalilor instituţii (medic, preot, poliţist, etc.) de la nivel local pot dezvolta

Educaţie - Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la

plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem; - Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul

insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de criza economică;

- Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot duce la scăderea performanţelor şcolare;

- Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii educaţionale.

Cultură - Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe

fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în ultimii ani;

- Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor din comună;

- Practicarea turismului nedurabil, aspect ce poate duce la degradarea patrimoniului cultural;

- Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la nivelul necesităţilor);

Sănătate - Migrarea cadrelor medicale în străinătate ca urmare

a nivelului salarial scăzut; - Efectele negative ale accentuării fenomenului de

îmbătrânire şi îmbolnăvire a populaţiei; - Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice locale

de susţinere financiară a investiţiilor; Asistenţă socială - Creşterea numărului de persoane asistate social ca

urmare a crizei economice mondiale; - Plecarea personalului specializat din sistem ca

urmare a salarizării nemotivante;

- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;

- Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a cofinanţa proiecte sociale;

Salubritate - Incapacitatea financiară a agenţilor economici de a

implementa reţele proprii de valorificare energetică şi materială a deşeurilor (co-procesare, reciclare, reutilizare);

Alte servicii publice

- Creşterea ratei infracţionalităţii în comună pe fondul


componenta voluntară; - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi

pentru mediul economic ce angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;

Salubritate - Implementarea de campanii de conştientizare a

populaţiei privind beneficiile colectării selective a deşeurilor;

- Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte în domeniul salubrităţii;

- Dezvoltarea de unităţi de valorificare energetică şi materială a deşeurilor;

Alte servicii publice - Existenţa politicilor de stimulare a poliţiştilor de a

practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;

- Implementarea de sisteme de supraveghere video în spaţiile publice care înregistrează rate ale infracţionalităţii ridicate;

- Crearea unui serviciu de transport public la nivelul întregii Zone Metropolitane Oradea, care să deservească şi populaţia din comuna Sântandrei.

dificultăţilor financiare întâmpinate de populaţie.


Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul

32,4%

Industria

prelucrătoare15,5%

Construcţii

8,8%

Transport şi

depozitare 8,1%

Agricultură,

silvicultură şi pescuit

7,4%

Activităţi

profesionale, ştiinţifice şi

tehnice

6,8%

Tranzacţii

imobiliare 6,1%

Hoteluri şi

restaurante4,7%

Informaţii şi

comunicaţii 3,4%

Alte sectoare

economice6,8%

Distribuţia unităţilor locale active din comuna Sântandrei, pe sectoare economice, în anul

2009

Industria

prelucrătoare70,6%

Agricultură,

silvicultură şi pescuit

11,4%

Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul

11,3%

Transport şi

depozitare 2,6%

Construcţii

1,8%

Informaţii şi

comunicaţii 0,8%

Alte sectoare

economice1,5%

Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din comuna Sântandrei, pe sectoare

economice, în anul 2009

1.2.6. Dezvoltare economică

Demografia unităţilor locale active

Numărul unităţilor locale active

În judeţul Bihor, în anul 2009, figurau 18.620 unităţi

locale active, reprezentând 24,0% din unităţile locale

active de la nivelul Regiunii Nord Vest, fiind al doilea

judeţ din regiune, după judeţul Cluj (27.530 u.l.a.;

35,4%). Din totalitatea unităţilor locale active din

judeţul Bihor, 89,3% sunt microîntreprinderi (0-9

salariaţi), 8,8% întreprinderi mici (10-49 salariaţi), 1,6%

întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi) şi 0,3%

întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste).

În comuna Sântandrei au fost active 148 de unităţi

locale, în anul 2009, reprezentând 1,2% din unităţile

locale active din Zona Metropolitană şi 10,6% din

unităţile locale active din mediul rural al acesteia.

Raportat la populaţia de la 1 iulie 2009, densitatea

întreprinderilor este de 35,4‰ la nivelul comunei

Sântandrei, sub pragul de 51,2 întreprinderi/1.000

locuitori de la nivelul Zonei Metropolitane Oradea, dar

peste valorile de la nivel judeţean (31,4‰), regional

(28,6‰) şi naţional (25,9 întreprinderi la 1.000

locuitori).

În anul 2009, sectorul serviciilor cuprinde 38,8% din

totalul unităţilor locale active la nivel judeţean, fiind

urmat, în funcţie de ponderea firmelor care activează

în cadrul respectivului sector, de: comerţ (36,4%),

industrie (11,2%), construcţii (10,6%) şi agricultură

(3,0% din totalul unităţilor locale active la sfârşitul

anului 2009).

Cele mai multe unităţi locale active din comuna

Sântandrei sunt concentrate în sectorul serviciilor

(35,8%) şi cel al comerţului (32,4%). Unităţile locale

active din industrie reprezintă 15,5%, cele din

construcţii 8,8% şi cele din agricultură 7,4%.

Cifra de afaceri a unităţilor locale active

Cifra de afaceri realizată în 2009 de către unităţile

locale active din judeţul Bihor a totalizat 20.418,9

milioane RON, reprezentând 23,4% din totalul regional.

Pe clase de mărime, la nivelul anului 2009,

întreprinderile mici contribuiau cu 28,1% la formarea

cifrei de afaceri judeţene, urmate îndeaproape de

microîntreprinderi cu 27,2%, întreprinderile mijlocii cu

23,1% şi întreprinderile mari cu 21,6%.


35,4

51,2

31,4

28,6

25,9

Sântandrei

Zona Metropolitană

Oradea

Judeţul Bihor

Regiunea Nord-Vest

România

Densitatea unităţilor locale active la 1.000 de locuitori, în anul 2009

În anul 2009, din cifra de afaceri realizată la nivel

judeţean, 76,2% se datorează unităţilor locale active

din Zona Metropolitană Oradea.

În acelaşi an, unităţile locale active din comuna

Sântandrei au realizat 293,9 milioane RON, adică 1,9%

din cifra de afaceri realizată la nivelul Zonei

Metropolitane Oradea şi 14,2% din cifra de afaceri

realizată de unităţile locale active din mediul rural din

arealul zonei metropolitane.

Atât la nivelul Zonei Metropolitane Oradea cât şi la

nivel judeţean, regional şi naţional, unităţile locale

active din comerţ realizează cea mai ridicată cifră de

afaceri, acestea fiind urmate de unităţile locale active

din industrie. În comuna Sântandrei unităţile locale

active din sectorul industrial au realizat 70,6% din cifra

de afaceri locală. În sectorul agriculturii s-a obţinut

11,4%, în comerţ 11,3%, în servicii 5,0% iar în

construcţii 1,8%.

Activităţile economice care au realizat cea mai

însemnată cifră de afaceri la nivelul unităţilor locale

active din comuna Sântandrei sunt Industria

prelucrătoare (207,4 mil. lei RON), Agricultura,

silvicultura şi pescuitul (33,5 mil. lei RON), Comerţul

(33,1 mil. lei RON), Transport şi depozitare (7,7 mil. lei

RON) şi Construcțiile (5,2 mil. lei RON).

Forţa de muncă

Resursele de muncă

Resursele de muncă din judeţul Bihor, în 2009, erau de

364,5 mii persoane, înregistrând o creştere continuă în

ultimii ani. Astfel, faţă de anul anterior resursele de

muncă de la nivelul judeţului au crescut cu 1,5% (+5,3

mi persoane), iar faţă de anul 2005 s-a înregistrat o

creştere cu 2,7% (+9,5 mii persoane).

Populaţia ocupată civilă, la nivelul anului 2009, era de

269,1 mii persoane. Populaţia ocupată civilă la nivelul

judeţului Bihor a cunoscut o creştere în perioada 2005-

2007, după care, începând cu 2008 înregistrează

reduceri. Astfel, populaţia ocupată civilă din anul 2009

înregistra o reducere cu 2,4% faţă de anul 2008 şi cu

3,2% faţă de anul 2007, evoluţii similare cu cele de la

nivel regional şi naţional.

Rata de ocupare a resurselor de muncă pentru judeţul

Bihor este de 73,8%, semnificativ mai ridicată faţă de

cea înregistrată la nivelul Regiunii Nord Vest (66,1%) şi

faţă de nivelul naţional (60,6%). Totuşi, în comparaţie

cu anul 2008, se înregistrează o reducere a ratei de

ocupare, involuţie similară cu cele de la nivel regional

şi naţional.

De altfel, pe întreaga perioadă analizată rata de

ocupare a resurselor de muncă din judeţul Bihor se

menţine superioară celei de la nivel regional şi

naţional.

Din totalul populaţiei ocupate civile de la nivel

judeţean, 31,8% era ocupată în agricultură, 25,3% în

servicii şi 24,7% în industrie. Comerţul şi construcţiile

contribuiau cu 12,9%, respectiv cu 5,2% din totalul

populaţiei ocupate civile.

Faţă de situaţia de la nivel naţional, în judeţul Bihor se

înregistra o concentrare mai ridicată în sectorul

industriei şi agriculturii (+3,6 şi 3,2 puncte

procentuale) şi mai redusă în ceea ce priveşte serviciile

şi construcţii (-4,0 şi -2,2 puncte procentuale).


9497

96102

98 94

8784

96

70

7168

54 5647

38

3127

0

20

40

60

80

100

120

ian. feb. mar. apr. mai. iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai. iun.

2010 2011

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi din comuna Sântandrei, în perioada ianuarie 2010 -iunie 2011

Salariaţi

Numărul mediu al salariaţilor din comuna Sântandrei a

fost de 1.402 persoane în anul 2009, cu 0,4% mai puţin

decât în anul anterior. Faţă de situaţia existentă în

anul 2005, numărul mediu al salariaţilor a crescut cu

536 persoane (+61,9%). Această creştere procentuală

este superioară evoluţiei numărului mediu al

salariaţilor de la nivel judeţean (5,8%), dar şi de la

nivel regional (6%) şi naţional (4,7%).

Numărul mediu al salariaţilor din comuna Sântandrei

reprezintă 1,34% din totalul salariaţilor din Zona


Câştigul salarial mediu net lunar

În anul 2009, câştigul salarial mediu net lunar în

judeţul Bihor a fost de 1.025,0 lei, uşor mai scăzut

decât cel înregistrat la nivelul Regiunii Nord Vest

(88,3% din valoarea acestuia). Raportat la salariul

mediu net de la nivel naţional, cel înregistrat la nivelul

judeţului Bihor reprezenta aproximativ 75,3%.

Ca evoluţie, se înregistrează o tendinţă de accentuare

a decalajelor dintre salariul mediu net lunar la nivelul

judeţului Bihor şi cel de la nivel regional şi, mai ales,

naţional.

Numărul şomerilor

La nivelul anului 2010, rata şomajului în judeţul Bihor a

fost de 5,8%, inferioară celei de la nivel regional (5,9%)

şi naţional (6,9%). De altfel, rata şomajului la nivelul

judeţului Bihor înregistrează, în ultimii ani, valori

semnificativ mai reduse decât cele de la nivel regional

şi, în special, naţional.

La sfârşitul anului 2010, în comuna Sântandrei erau

înregistraţi 68 şomeri, reprezentând 1,56% din şomerii

înregistraţi în Zona Metropolitană Oradea. Conform

ultimelor date statistice, în luna iunie 2011 în bazele

de date ale Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei

de Muncă Bihor erau înregistraţi 27 şomeri, cu 60,3%

mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului

precedent.

Din totalul şomerilor din comuna Sântandrei, 47,2%

sunt de sex masculin şi 52,8% sunt de sex feminin. În

ultimul an, scăderea numărului de şomeri de sex

masculin (-72,9% în iunie 2011, faţă de iunie 2010) a

fost asemănătoare scăderii înregistrate în rândul

şomerilor de sex feminin (-69,6% în iunie 2011, faţă de

iunie 2010).

Agricultură

Calitatea solurilor

Solul este o materie complexă din punct de vedere al

compoziţiei minerale, organice şi organo-minerale,

reprezintă sursa principală de aprovizionare a plantelor

cu elemente nutritive, asigurând perpetuarea florei şi

faunei în numeroase lanţuri trofice. Este constituit din

punct de vedere fizic, din particule solide, apă şi aer.

Acestea împreună cu depunerile de natură organică şi

anorganică pe sol conduc la accelerarea proceselor

fizico-chimice care au loc la nivelul solului în mod

continuu.


Teren arabil62,4%

Păşuni15,3%

Teren neagricol

22,3%

Distribuţia fondului funciar din comuna Sântandrei, pe categorii de folosinţă, în anul

2009

Terenurile agricole ale judeţului Bihor sunt acoperite

cu o varietate mare de tipuri de sol. Predomină solurile

luvice şi luvisolurile, reprezentând 105.602 Ha, adică o

suprafaţă de 29,07%, urmând în ordine descrescândă de

brune eumezobazice, soluri aluviale, brune

argiloiluviale, cernoziomuri , etc. Cele mai mici

suprafeţe sunt reprezentate de planosoluri,

reprezentând 390 Ha, solurile brun roşcate 320 Ha şi

brun roşcate luvice 279 Ha.

Solurile din zona Metropolitană Oradea se înscriu în

categoria solurilor cu clase de bonitate ridicate, fiind

favorabile agriculturii.

Repartiția terenurilor agricole

Cea mai mare parte a suprafeţei comunei Sântandrei

este ocupată de terenurile agricole (75% din suprafaţa

totală), utilizate în principal pentru cultivarea

porumbului, grâului, leguminoaselor de câmp, plantelor

de nutreţ şi cartofilor.

Conform Direcției pentru Agricultură şi Dezvoltare

Rurală Bihor, 36,2% din suprafaţa cultivată din comuna

Sântandrei din anul 2010 a fost destinată plantelor de

nutreţ, 29% porumbului, 14,5% grâului, 7,3% florii

soarelui şi 13% altor tipuri de culturi.

Terenurile neagricole ocupă o suprafaţă de 701 ha,

reprezentând 25% din totalul fondului funciar.

Judeţul Bihor se remarcă prin potenţialul agricol, având

o productivitate medie la hectar a principalelor culturi

ridicată comparativ cu nivelul regional şi naţional. De

asemenea, Zona Metropolitană Oradea poate fi

caracterizată de acelaşi potenţial agricol.

În luna iunie 2011 erau înscrise 9 grupuri de producători

de produse agricole vegetale şi animale la nivelul

judeţului Bihor, din care 8 în Zona Metropolitană

Oradea. La nivelul comunei Sântandrei funcţionează

două grupuri de producători, unul axat pe carnea de

pasăre şi ouă, unul axat pe carnea de porcine.

Zootehnie

Păşunile şi fâneţele din comuna Sântandrei reprezintă

5% din suprafaţa totală a comunei şi 6,7% din suprafaţa

agricolă.

Conform datelor furnizate de Direcția pentru

Agricultură şi Dezvoltare rurală Bihor, efectivul de

animale existent în ianuarie 2010 în Zona Metropolitană

Oradea reprezintă aproximativ 9,1% din efectivul total

de animale din judeţul Bihor.

La aceeaşi dată, în comuna Sântandrei erau înregistrate

342 bovine (3,9% din efectivul din Zona Metropolitană),

1.700 porcine (7,2% din efectivul din Zona

Metropolitană), 1.277 oi (8,7% din efectivul din Zona

Metropolitană), 35 capre (2,7% din efectivul din Zona

Metropolitană), 113 cai (5,5% din efectivul din Zona

Metropolitană) şi 9.000 păsări (6,7% din efectivul din

Zona Metropolitană).

Din punct de vedere al efectivului de animale, comuna

Sântandrei nu se numără printre primele comune de la

nivelul Zonei Metropolitane Oradea, deţinând ponderi

destul de scăzute din totalul efectivului de animale din

zonă.

Pomicultură

În Zona Metropolitană Oradea se regăsesc 39,7% din

suprafeţele cu livezi şi pepiniere pomicole din judeţul

Bihor. Din localităţile componente Zonei Metropolitane


Industria

alimentară74,6%

Fabricarea

produselor din cauciuc şi

mase plastice

11,6%

Fabricarea

autovehiculelor de transport

rutier, a

remorcilor şi

semiremorcilor

9,8%

Alte sectoare

economice3,9%

Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din industrie, pe grupe CAEN

se disting municipiul Oradea şi comuna Paleu, care

deţin 96,8% din terenurile ocupate de livezi şi pepiniere

pomicole din arealul studiat.

În judeţul Bihor, principalele livezi sunt cele de prune,

mere, pere, piersici şi nectarine, caise şi vişine, caise şi

zarzăre şi nuci.

Piscicultura

Reţeaua hidrografică şi condiţiile climatice ale

judeţului Bihor oferă posibilitatea dezvoltării sectorului

piscicol. În iunie 2011, în Zona Metropolitană Oradea

erau înscrise 9 amenajări piscicole din 61 amenajări de

la nivel de judeţean.

La nivelul comunei Sântandrei există Amenajarea

piscicolă Clarias, care este de tip crescătorie şi se

întinde pe o suprafaţă de 0,3 ha. Suprafaţa

amenajărilor piscicole din comună reprezintă 0,2% din

suprafaţa totală a amenajărilor din ZMO.

Amenajările piscicole din zonă sunt populate în special

cu crap, dar se mai găsesc: caras, fitofag, novac, știucă

şi somn.

Industrie şi construcţii

Industrie

Situarea favorabilă pe graniţa de vest, dezvoltarea

industrială a zonei, o infrastructură bine dezvoltată

precum şi forţa de muncă disponibilă şi calificată în

ramuri diverse sunt atribute specifice judeţului Bihor.

Principalele ramuri industriale ale judeţului Bihor sunt:

industria extractivă şi prelucrarea ţiţeiului, industria

pielăriei şi încălţămintei, industria mobilei, industria

chimică, industria confecţiilor, industria materialelor

de construcţii, industria construcţiilor, industria

alimentară etc.

Sectorul industrial a avut, în anul 2008, o contribuţie

de 27,7% (3.391,7 mil. lei) în valoarea adăugată brută

realizată în judeţul Bihor. Comparativ cu anii anteriori,

valoarea adăugată brută din industrie la nivel judeţean

aproape s-a dublat (de la 1.550,5 mil. lei în 2003 până

la 3.391,7 mil. lei în 2008). Însă, ponderea sectorului a

fluctuat în această perioadă de la 29,7% în 2003, până

la 31,0% în anul 2007 şi 27,7% în anul 2008. Cu toate

acestea, industria este cel mai important sector al

economiei judeţene, urmat de comerţ (13,3% din VAB

Bihor în 2008), transport, depozitare şi comunicaţii

(12,8%), agricultură, vânătoare şi silvicultură (10,7%) şi

construcţii (10,3%).

În anul 2009, în judeţul Bihor au fost înregistrate 2.091

unităţi locale active în industrie, acestea realizând o

cifră de afaceri de 6.177,9 mil. lei. În acelaşi an, în

Zona Metropolitană Oradea funcţionau 63,2% din

unităţile locale active la nivel de judeţ, totalizând

61,9% din cifra de afaceri judeţeană la nivelul

sectorului industrial.

Cele 23 unităţi locale active din sectorul industrie din

comuna Sântandrei au realizat, în anul 2009, o cifră de

afaceri de 207,43 milioane lei, reprezentând 5,4% din

cifra de afaceri din sectorul industrial a unităţilor

locale active din Zona Metropolitană Oradea.

În comuna Sântandrei, principala ramură industrială,

după valoarea cifrei de afaceri obţinute, este Industria

alimentară. În anul 2009, 74,6% din cifra de afaceri a

unităţilor industriale se datorează industriei

alimentare. Alte ramuri industriale existente sunt:

Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,

Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a


remorcilor şi semiremorcilor şi Fabricarea produselor

textile.

Construcţii

Sectorul de construcţii este unul din sectoarele

importante ale economiei judeţului Bihor, în anul 2008

având o contribuţie de 10,3% în valoarea adăugată

brută. În perioada 2003-2008, valoarea adăugată brută

a sectorului de construcţii a crescut de 5,7 ori, iar

aportul acestuia în VAB total a ajuns de la 4,2% în anul

2003 până la 10,3% în anul 2008.

În anul 2009, în judeţ, au fost înregistrate 1.977 unităţi

locale active care au realizat o cifră de afaceri de

1.910,5 milioane lei RON. Zona Metropolitană Oradea

concentrează 67,9% din unităţile locale active din

judeţ, acestea realizând 79,8% din cifra de afaceri.

Comuna Cetariu deţinea, în anul 2009, 13 unităţi locale

active în sectorul construcţii, reprezentând doar 1% din

întreprinderile din acest sector de la nivel zonal. Cifra

de afaceri înregistrată a acestora a fost de 5,19

milioane lei, adică 0,3% din cifra de afaceri a unităţilor

locale active din construcţii din ZMO.

Evoluţia sectorului de construcţii a cunoscut o

decădere, atât la nivel naţional cât şi judeţean, în

perioada 2008-2010. Restrângerea acestei activităţi

economice se poate observa prin analiza autorizaţiilor

de construcţii eliberate la nivel local. Cu toate că la

nivelul Zonei Metropolitane Oradea numărul total de

autorizaţii de construcții a scăzut drastic în 2010 faţă

de anul anterior (-52,6%), ponderea în cadrul judeţului

s-a păstrat. Aşadar, în perioada 2008-2010, numărul de

autorizaţii eliberate în Zona Metropolitană Oradea a

reprezentat 74,1%, din numărul total de autorizaţii de

la nivel judeţean.

În comuna Sântandrei activitatea de construcţii a fost

destul de slabă, fiind eliberate 187 autorizaţii de

construcţie pentru clădiri rezidenţiale exclusiv

comunităţi şi alte tipuri de clădiri în perioada 2005-

2010. În anul 2010, numărul autorizaţiilor de

construcţie eliberate a scăzut cu 7,5 procente faţă de

anul precedent.

Comerţ şi servicii

Comerţ

Aşa cum a fost prezentat mai sus, sectorul comerţului

este cel de-al doilea sector economic din cadrul

judeţului, având o contribuţie de 13,3% (1.626,6 lei) în

Valoarea adăugată brută judeţeană, din anul 2008.

În sectorul de comerţ au fost înregistrate 6.774 unităţi

locale active, care au realizat o cifră de afaceri de

8.560,6 milioane lei, la nivel judeţean în anul 2009. În

Zona Metropolitană Oradea funcţionau 68,4% din

unităţile locale active din judeţ, realizând 84,3% din

cifra de afaceri judeţeană în cadrul sectorului de

comerţ.

În anul 2009, în comuna Sântandrei erau înregistrare 48

unităţi locale active în comerţ, reprezentând 1% din

totalul Zonei Metropolitane Oradea. Acestea au realizat

o cifră de afaceri de 33,1 mil. lei, adică 0,5% din Zona


Servicii

La nivelul judeţului Bihor, serviciile cu cel mai ridicat

aport în valoarea adăugată brută sunt reprezentate de

transport, depozitare şi comunicaţii (12,8% din VAB -

2008) şi tranzacţii imobiliare şi alte servicii (10,2% din

VAB).

În anul 2009, numărul unităţilor locale active din

servicii de la nivelul judeţului Bihor a fost de 7.218

unităţi, acestea realizând o cifră de afaceri de 3.176,3

milioane lei. Unităţile locale active din sectorul

serviciilor din Zona Metropolitană Oradea reprezintă

74,0% din totalul din judeţ, iar cifra de afaceri a

acestora deţine o pondere de 83,8%.

În comuna Sântandrei au fost înregistrate 1% din

unităţile locale active din Zona Metropolitană Oradea

din sectorul serviciilor, acestea realizând 0,6% din cifra

de afaceri de la nivelul zonei, în anul 2009.

Principalele servicii, după cifra de afaceri obţinută în

2009, la nivelul comunei Sântandrei sunt cele de

Transport şi depozitare (52,99%), Informaţii şi

comunicaţii (16,61%), Tranzacţii imobiliare (10,29%), şi


Transport şi

depozitare52,7%

Informaţii şi

comunicaţii16,4%

Activităţi de

servicii administrativ

e şi activităţi

de servicii

suport

10,9%

Tranzacţii

imobiliare10,2%

Alte sectoare

economice9,8%

Distribuţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din sectorul serviciilor, pe

secţiuni CAEN

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport (10,89%).

Structuri de sprijin al afacerilor

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bihor

Este o organizaţie independentă, neguverna

Documents

Home - Zona Metropolitana Oradea...acestui teritoriu, epoca fierului este şi mai bogat reprezentată. În anul 1311 comuna Sântandrei – denumită atunci "Villa Sant Andreae" –