HEPATITA VIRALA.doc

Cred că nimic in lumea asta nu poate să te

răsplătească mai deplin decât un « mulţumesc » spus de un

om în suferinţă, pentru care ai făcut ceva folositor şi util »

Vasile Pârvan

2

Îngrijirea pacientului cu hepatită virală

CUPRINS

Argument……………………..…………………………………...……………4

Capitolul 1 – Noţiuni de anatomie şi fiziologie a ficatului……………….…………..….……5

1.1 Definiţie………………………………….…………………..………...………5

1.2. Greutate şi dimensiuni…………………………………………………………5

1.3. Aşezare şi formă……………………………………………………………….5

1.4. Vascularizaţia şi inervaţia ficatului………...…………………………………..5

1.9. Structura lobulară a ficatului…………………………………………………..6

1.10. Fiziologia ficatului……...………………………………………………..…...7

1.11. Funcţiile ficatului………………...………………………………………..….7

Capitolul 2.- Hepatita ………………………..……………………………………………..…9

A. Hepatita acută…………………………………………………………………...9

2.1 Definiţie……………………………………………………...………………..9

2.2 Anatomie patologică…………………………………………………………14

2.3 Simptomatologie……………………………………………………………..15

2.4 Tratament…………………………………………………………………….15

B. Hepatita cronică…………………………………………………...……………17

2.5. Definiţie………………………………………...…………………………….17

2.6. Etiopatogenie……….…………………………………………………………17

2.7. Simptomatologie………………………………………………………………18

2.8. Tratament…..………………………………………………………………….19

2.9. Profilaxie şi educaţie pentru sănătate………………………………..………...20

2.10. Rolul asistentului medical în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni hepatice…….20

Capitolul 3.- Cazuri practice…………………………………………………………………24

Cazul A………………………………………………..………………………24

Cazul B………………………………………………….…………….………35

Cazul C………………………………………………….……………….……49

Bibliografie………………………..……………….………………………………………...63

Agenda medicală……………………………………..………………………………………64

3


ARGUMENT

Am ales această temă deoarece făcând practică într-o secţie de boli infecţioase am stat

mereu în preajma pacienţilor cu hepatită şi alte afecţiuni ce necesită spitalizare în această

secţie. Am văzut cum bolnavi sosiţi în stare gravă şi cărora iniţial nu li se dădeau prea multe

şanse de supravieţuire îşi reveneau spectaculos datorită devotamentului cu care erau îngrijiţi

de către echipa medicală, fapt care mi-a îndreptat paşii spre această profesie.

Hepatitele virale constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate prin leziuni

predominant inflamatorii, difuze, în ficat şi având cauze unele virusuri care atacă ficatul şi

au evoluţii diferite.

La îngrijirea bolnavilor cu hepatită virală trebuie avut în vedere faptul că

simptomatologia hepato-biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau

consecinţele acesteia care păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după

vindecarea aparentă sau reală a bolii iniţiale.

Rolul asistentului medical este, în primul rând, de a preveni transmiterea virusului la

pacienţii necontaminaţi. Pentru aceasta trebuie să cunoască şi să aplice toate măsurile

necesare, de asepsie şi antisepsie şi să educe atât pacienţii sănătoşi cât şi pe cei bolnavi cu

privire la măsurile de profilaxie ce se impun pentru evitarea transmiterii virusurilor.

Când afecţiunea s-a instalat asistentului medical îi revine sarcina de a îngriji pe cel

aflat în suferinţă, alături de întreaga echipă medicală, un rol complex pe care l-am descris pe

larg în capitolul doi al acestei lucrări.

4


CAPITOLUL I

1. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

A FICATULUI

1. DEFINIŢIE

Ficatul este cea mai voluminoasă glandă a aparatului digestiv, de culoare roşie-

cărămizie, situat în loja subdiafragmatică (hepatic), în hipocondrul drept.

1.2. GREUTATE ŞI DIMENSIUNI

Organ plin, de consistenţă fermă, ficatul cântăreşte la adult 1400-1500g cu vasele

golite şi circa 2.000g cu vasele sale umplute cu sânge. Prin volumul şi greutatea sa, ficatul

reprezintă cea mai mare glandă secretoare din organism.

Dimensiunile ficatului variază după starea funcţională. În faza secretorie, ziua, ficatul

este mai mic şi creşte în dimensiuni noaptea, în faza de asimilaţie, când poate câştigă în

greutate pana la 500g şi chiar mai mult. Aceste fapte explică predilecţia nocturnă a unor

dureri hepatice.

1.3. AŞEZARE ŞI FORMĂ

Ficatul este aşezat în loja subfrenică dreaptă, înapoia ultimelor coaste drepte ; el

ocupă hipocondrul drept, partea superioară a epigastrului şi partea internă a hipocondrului

stâng. Forma ficatului este asemănătoare cu a unui ovoid tăiat în jumătate, în lungul axului

mare.

1.4. VASCULARIZAŢIA ŞI INERVAŢIA FICATULUI

Vascularizaţia este dublă : nutritivă şi funcţională. Vasele arteriale ale ficatului

provin din artera hepatică, ramură a trunchiului celiac, iar venele ficatului rezultă din

5


ramificaţiile venei porte şi ale venelor suprahepatice. Primele aduc sânge venos funcţional,

iar ultimele – venele suprahepatice, colectează tot sângele din ficat şi îl varsă în vena cavă

inferioară.

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasă, care ajunge la ganglionii sternali,

mediastinali anteriori şi pancreatico-lienali, cu limfa colectată de pe faţa superioară şi la

ganglionii hilului hepatic cu limfa colectată de pe faţa inferioară şi din limfaticele septurilor

intrahepatice.

Nervii ficatului provin din plexul hepatic, format din fibre simpatice ce ies din

ganglionul celiac şi din fibre parasimpatice, ce se desprind din ambii nervi vagi. Sinapsa

fibrelor simpatice este în ganglionul celiac.

În interiorul ficatului, unele fibre nervoase pătrund în tunicile vasculare, alte fibre

nervoase se pot urmări până în imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar în interiorul

lor. Inervaţia hepatică are rol vasomotor, secretor şi trofic.

1.5. STRUCTURA LOBULARĂ A FICATULUI

Organizarea ficatului oglindeşte necesităţile funcţionale ale acestei glande cu dublă

secreţie – internă şi externă.

Unitatea anatomică şi funcţională o reprezintă lobulii hepatici, din a căror

juxtapunere rezultă întreaga glandă. Lobulii hepatici au o formă prismatică trunchiată spre

vârf si dimensiuni ce variază între 0,5 – 5 mm. La baza lor, lobulii nu prezintă o demarcaţie

netă de lobulii vecini. Pe măsură ce lobulii se îngustează spre vârf, apar între ei benzi de ţesut

conjunctiv, formând în locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive, stelate la

secţiune, denumite spaţiile porto-biliare sau spaţiile Kiernan. Aceste spaţii conjunctive

marchează periferia lobulilor şi în ele sunt aşezate vasele sanguine şi limfatice, canalele

biliare şi nervii. Unele cercetări arată însă ca unitatea morfofuncţională a ficatului este acinul

hepatic, alcătuit dintr-o masă informă de hepatocite, dispuse în jurul unei venule porte (vena

axială).

Lobulii hepatici sunt constituiţi dintr-o bogată reţea vasculară, în ochiurile căreia se

găsesc celule hepatice şi dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular. Vasele sanguine pătrund

prin poarta ficatului în interiorul organului, unde se divid în ramuri din ce în ce mai mici.

6


1.6. FIZIOLOGIA FICATULUI

Prin aşezarea sa în calea sângelui provenit din tubul digestiv, pancreas şi splină, prin

transformările chimice numeroase şi variate ce au loc la nivelul lui şi prin volumul mare al

irigaţiei sale sanguine, ficatul ocupă un loc central, indispensabil în menţinerea vieţii.

Înlăturarea sa nu este compatibilă cu supravieţuirea. Ficatul ia parte la digestia şi absorbţia

intestinală prin secreţia biliară; joacă rol important de glanda digestivă.

Ficatul are rol important în ;

- menţinerea compoziţiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-formate;

- menţine nivelul glicemiei;

- transformă grăsimile în forme mai uşor oxidabile.

- sintetizează numeroşi fermenţi necesari activităţilor proprii, ca şi altor ţesuturi ;

- degradează hormonii circulanţi în exces;

- prin bogata irigaţiei sale sanguine, ficatul reprezintă o staţie importantă în reglarea

metabolismului apei şi a circulaţiei de întoarcere, controlând debitul sanguin şi cruţând astfel

inima de un aport rapid şi important de lichide;

- prin acelaşi mecanism, de control al debitului sanguin şi de reglare a metabolismului

ficatul, opreşte pătrunderea de substanţe toxice în organism;

- În perioada embrionară, ficatul reprezintă un organ al hematopoezei.

1.7. FUNCŢIILE FICATULUI

Funcţia biliară (biligeneza) – secreţia biliară rezultă din activităţile celulelor Kupffer şi

celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în cantităţi de 600-1000ml/24 ore.

Sărurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe

activităţi:

- participă la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea acestor emulsii;

prin aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase, intensificându-se atacul enzimatic.

Însăşi acţiunea lipazei pancreatice este activată de sărurile biliare.

- au rol important în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbţia

fierului şi calciului alimentar;

7


- stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretică, rol important în stimularea

peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului microbismului intestinal.

Funcţia metabolică – se referă la toate substanţele nutritive:

- glicogenetică – sintetizează glicogenul din glucoză, scindează glicogenul în

glucoză, formează glicogen din grăsimi şi acizi

aminaţi;

- adipogenetică – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează grăsimile de

rezervă din organism în caz de inaniţie.

Sintetizează grăsimi din acizi graşi, transformă glucidele în exces în grăsimi şi

invers.

Joacă rol in esterificarea colesterolului.

- funcţia proteinoformatoare – sintetizează albumine şi globuline, contribuind la

menţinerea echilibrului proteinemiei ; sintetizeaza fibrinogenul şi protrombina cu rol în

coagulare;

- funcţia ureogenă a ficatului – constă în a fabrica uree din acizi aminaţi în

exces, uzaţi sau nefolosiţi în sinteze;

- intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este depozit de fier);

- rol în metabolismul apei, reglând diureza prin neutralizarea unor hormoni

(suprarenali, estrogeni, antidiuretice);

- este depozit de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Ficatul reprezintă cel mai

bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;

- sintetizează fermenţii – arginaza, ureaza, care intervin în procesele urogene din

ficat; tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi; fosfatazele şi fosforilazele cu rol

în fosforilarea grăsimilor şi glucidelor; transaminaza care favorizează reacţiile dintre

metionină şi colină.

Funcţia hematopoietică – ficatul formează hematii în perioada intrauterină a fătului,

fiind în acelaşi timp şi loc de distrugere a hematiilor îmbătrânite la adult. Ficatul are rol în

reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în transformarea acidului lactic în glucoza,

formarea amoniacului din acizi aminaţi;

Funcţia antitoxică – neutralizează substanţele toxice endogene si exogene;

Funcţia de termoreglare – ficatul generează căldură în stare de repaus.

8


CAPITOLUL II

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

2.1 DEFINIŢIE

Hepatita virală acută este o boala infecţioasă transmisibilă, apărând sub formă de

epidemii sau chiar pandemii. Este provocată de un virus filtrabil specific, care - introdus în

organism pe cale digestivă sau accidental, pe cale parenterală - provoacă o îmbolnăvire a

intregului organism şi în mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala se manifestă prin

semne de infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.

Istoric şi terminologie: încă din secolul al XVIII-lea şi al XlX-lea au fost observate

ictere febrile cu caracter epidemic în timpul razboaielor, denumite „boala militară" sau „icter

soldatesc". Apoi afecţiunea a fost observata şi între perioadele de epidemii, fiind cunoscută

sub numele de „icter infecţios benign". La sfarsitul secolului trecut, Botkin i-a recunoscut

caracterul infecţios şi a descris boala, de unde şi denumirea de „boala Botkin".

Hepatita virală a fost izolată ca entitate nosologică de circa 30 de ani, cu ocazia

ultimului razboi mondial, cand a cunoscut o mare raspandire. Boala figurează sub mai multe

denumiri: „hepatita infecţioasă", pentru hepatita cu virus A, şi „hepatita serică", pentru

hepatita cu virus B. Sub denumirea de „hepatita virotică sau virală" sunt cuprinse atat

hepatitele cu virus A şi virus B, cât şi cele provocate de alte virusuri decât cel hepatic. în

legatura cu calea de transmitere parenterală se vorbeste de „hepatita de inoculare", „hepatita

de seringă" sau „posttransfuzională", care nu trebuie confundată cu hepatita serică, deoarece

pe cale parenterală se poate transmite oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.

Etiologie şi epidemiologie: hepatita virală acută este provocată de un virus specific,

cercetarile bacteriologice şi imunologice ducând la admiterea a doua virusuri, cu caractere

epidemiologice diferite.

Virusul A patrunde în organism în mod obisnuit pe cale orala, insa poate fi inoculat şi

parenteral. Perioada de incubatie dureaza intre 2 şi 6 săptămâni. în cursul bolii, virusul A a

fost gasit în sange, în sucul duodenal şi în materiile fecale. A putut fi decelat în materii fecale

şi la 18 luni după boala. Contaminarea facandu-se cel mai frecvent pe cale digestiva, vectorul

obisnuit este apa. Boala poate să apara sporadic, dar deseori în focare epidemice, care

9


intereseaza colectivitati cu sursa de apa comuna: familie, internate, camine, scoli, cazărmi. În

timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale, cand se produc aglomerari de populatie cu

conditii de igiena deficitara, izbucnirile epidemice, ale bolii cuprind mari mese de oameni.

Infecţia cu virus A confera o imunitate homoloagă.

Virusul B pătrunde în organism numai pe cale parenterală. Sursa de virus este

reprezentata de serul de om contaminat (aflat în faza de incubaţie, în perioada manifestată a

bolii, în convalescenţă, un fost bolnav sau un purtător sănătos), care ramane contagios timp

îndelungat, până la ani de zile. Incubaţia cu virus B variază între 6 săptămâni şi 6 luni.

Virusul nu a fost găsit nici în sucul duodenal, nici în materiile facale. Vectorul obisnuit al

virusului sunt instrumentele care vin în contact cu serul contaminat şi insuficient sterilizate:

ace de seringă, seringi, instrumentar stomatologic sau obstetrical, lantete, bisturie, foarfece

etc. O altă cale de transmitere o constituie transfuziile de sânge sau de plasmă în care au

pătruns şi virusurile odată cu colectarea sângelui de la un purtător (fost bolnav de hepatită

virală acută). Materialul infectat poate fi în cantităţi extrem de mici, ceea ce pune şi problema

rolului de vector al insectelor. Extinderea bolii provocate de virusul B va fi deci în funcţie de

insuficienta sterilizare a instrumentarului medical şi de atenţia data recoltărilor de sânge în

vederea transfuziilor. Trebuie să mentionam ca virusul B este distrus prin încalzire uscată la

160°, timp de o oră. Infecţia cu virus B nu conferă imunitate pentru infecţia cu virus A. S-a

mai încercat să se aducă argumente pentru variabilitatea virusurilor sau pentru multiplicitatea

lor (Nicolau). Descoperirea antigenului Australia a adus noi dovezi de persistenţa pe timp

indelungat a virusului hepatitic în organismul uman. Este prezent antigenul Australia (Ag

HBs).în aparitia bolii, şi mai ales, în modul ei de evolutie intervin şi unii factori favorizanti:

varsta, starea fiziologica (pubertate, climacteriu, sarcina), unele boli (tuberculoza, diabetul,

infectiile biliare, boli digestive, colagenoze), agresiunile medicamentoase, carentele

alimentare şi vitaminice, oboseală.

2.2 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Leziunile anatomopatologice din hepatita virală acută au fost cunoscute mai bine

după practicarea pe scara larga a noilor metode de cercetare: laparoscopie, punctie-biopsie

hepatica şi microscopie electronica.La examenul macroscopic al formelor obisnuite, ficatul

este putin modificat, uneori de culoare ceva mai inchisa. în formele severe, ficatul este

10


micsorat, cu capsula zbârcită, de culoare deschisă, cenusie-rosiatică sau galbuie (distrofie

hepatică acută); în alte situatii suprafaţa ficatului prezintă înfundări, alternând cu ridicături

mai deschise la culoare (distrofie hepatică subacută). La examenul microscopic apar

modificari atat în parenchim cât şi în mezenchim. Celulele hepatice (hepatocitele) pot

prezenta tumefieri şi leziuni de tip degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltraţii celulare în

spaţiile porte şi perilobulare, leziuni de vascuarită, trombi biliari, proliferare kapfferiana.

Reticulul de sustinere este păstrat. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate şi semne

de regenerare hepatocelulara. Arhtiectonica hepatica este pastrata. În formele severe

(distrofie hepatica acută), leziunile de necroza sunt foarte extinse; apar zone de regenerare

nodulara cu tesut conjunctiv, multe celule prezintă leziuni de degenerescenta grasă, reticulul

de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectonică nu mai este pastrata în intregime.

Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate de tip

edematos şi cu caracter reversibil. Sunt interesate în mod deosebit caile biliare, duodenul şi

pancreasul, dar şi stomacul şi restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.

2.3 SIMPTOME

Ddebutul este variabil. De cele mai multe ori, boala începe cu tulburări dispeptice,

uneori atribuite unor mese mai grele, care în fond nu fac decât să accentueze o stare

dispeptică existentă de câteva zile. Bolnavul se plânge de inapetenţă, greţuri, uneori vărsături,

balonari postprandiale, modificări de scaun (constipatie sau diaree), de multe ori dureri

epigastrice cu aspect de colică biliară. Alteori, boala are un debut cu aspect „gripal": cefalee,

curbatură, fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare. în alte cazuri, debutul se

manifestă prin artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febră, îmbracand un

aspect „reumatismal". Dar toate aceste aspecte pot să lipsească, primul simptom care atrage

atenţia bolnavului fiind icterul. Hepatita virală acută evoluează de obicei în trei faze:

preicterică, icterică şi de rezolutie.

Faza preicterică are o durată de 3 - 4 zile până la 2 săptămâni, rar până la 4

săptămâni şi se manifestă cu unele din semnele arătate mai sus, uneori cu intricarea lor. Ele

apar pe un fond de stare generală alterată: astenie, insomnie, cefalee, tulburări dispeptice,

stare subfebrilă (37,2 - 37,5°). Pot exista dureri în hipocondrul drept sau fosa iliacă dreaptă.

În această fază sunt descrise şi alte manifestări, urticarie, herpes zoster, iritaţii meningiene.La

11


examenul obiectiv se poate constata o hepatomegalie moderată, cu ficatul uşor sensibil,

eventual şi o splenomegalie discretă. Examenele de laborator arată urobilinogenurie,

creşterea transaminazelor, reacţii pozitive la sulfat de zinc şi cefalina-colesterol. în unele

cazuri boala se opreşte în aceasta fază, fara a mai urma aparitia icterului.

Faza icterică durează în mod obişnuit 2-3 săptămâni, uneori o perioadă mai scurtă;

alteori se poate prelungi până la 6 - 8 săptămâni. în aceasta faza, simptomele obiective din

faza preicterică se atenuează sau dispar, apetitul revine, starea subfebrilă dispare. Icterul se

instalează repede, atingând maximul de intensitate în 3 - 4 zile. Coloraţia este galbena-

roşcată. Urina este hipercromă (colurică), iar scaunele uşor decolorate (hipocolice). Diureza

scade sub 1 000 ml, putând ajunge la 500 ml. Pruritul şi bradicardia - semnele de creştere a

sarurilor biliare în sange - sunt moderate, şi ele persită doar dacă este vorba de o forma de

icter prelungit, colangiolitic. La examenul obiecitv, în afară de coloraţia caracteristică, se mai

poate constata o sensibilitate a ficatului. Examenele de laborator pun în evidenţă o

bilirubinemie crescută 10-30 mg% (raportul bilirubina indirecta/bilirubina totala este 10 -

25%); în urina există bilirubină şi saruri biliare; reacţia cu timol se pozitivează; cresc g-

globulinele: transaminazele sunt crescute; stereobilinogenul scade moderat.

Faza de rezolutie se caracterizează, în primul rand, prin dispariţia icterului. Starea

generală se îmbunătăţeşte şi astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt atenuate, însă pot

persista mai multe luni. La examenul clinic, ficatul apare normal. Laboratorul indică

normalizarea bilirubinemiei şi a urobilinogenuriei. Reacţia cu timol poate ramane pozitivă

timp indelungat (spatamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliză se normalizează.

Bolnavul este considerat vindecat în urmatoarele condiţii: dispariţia semnelor subiective (cu

excepţia unui sindrom dispeptic bilioduodenal), normalizarea morfologică a ficatului şi

dispariţia hepatolgiei de efort, normalizarea bilirubinemiei şi dispariţia urobilinogenuriei, cu

revenirea capacităţii de muncă.

Evolutie: hepatita virală acută evolueaza spre vindecare completa în 4/5 din cazuri

intr-un interval de 3 - 4 săptămâni. Formele care trec de 3 - 4 luni au tendinta la

permanentizare. O parte din bolnavi ramane cu suferinte extrahepatice, iar altii i trec spre

hepatita cronica, ca urmare directa a hepatitei acute. Este important să aratam ca aproximativ

10% dintre bolnavii de hepatita epidemica raman în stadiul preicteric, cazuri desemnate sub

denumirea de hepatita anicterică. Ulterior, acesti bolnavi pot suferi aceleasi consecinte, ca şi

12


cei care au prezentat o forma comuna. în situatiile în care faza icterica se prelungeste la 6

săptămâni şi mai mult, vorbim de forme prelungite, cu ficat mai mare, adesea cu

splenomegalie şi cu revenirea unor perioade subfebrile; în aceste forme pot surveni şi

recaderi icterice, la intervale de cateva zile sau săptămâni. Daca icterul revine după trei luni

de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua îmbolnăvire.

O parte dintre bolnavi ramane cu o suferinta asociata a duodenului sau a cailor biliare,

suferinta care nu trebuie interpretata ca o hepatita cronica. Alti bolnavi, cu un teren

neuropsihic mai labil, pot prezenta în continuare tulburări de tip obsesiv-anxios, preocupţi

fiind de grija de vindecare. O proporţie de 10% din bolnavi nu se vindecă, ci trec spre

hepatita cronică - fie direct, fie după o perioadă de latenţă, mai rar după o formă severă a

distrofiei hepatice.

Distrofia hepatica este o posibilitate evolutivă foarte gravă a hepatitelor acute, care se

instaleaza rapid, fara prodroame, indiferent de cum a evoluat hepatita până atunci; exista

doua aspecte clinice: distrofia acută şi subacută.

Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute lunga (2-4 luni) şi necesita

respectarea regulilor igieno-dietetice.

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tabloul clinic şi pe datele de laborator, este

important ca diagnosticul să fie pus încă din stadiul preicteric, cand trebuie să ne gandim la

hepatita epidemica şi să efectuam examenele necesare. Hepatita tip A este mult mai

frecventa. Incidenţa maximă este în copilărie şi adolescenţă. Infectţile inaparente sunt de 20 -

30 ori mai frecvente decât cele manifeste (60 - 80% din populaţia de peste 50 ani, are

anticorpi specifici). Nu prezintă antigen Australia (Ag HBs). Incubaţia este în medie 4

săptămâni. Debuteaza relativ brusc cu sindrom infecţios general şi manifestari digestive, mai

rar pseudogripare sau tip boala serului (eruptie urticariana, poliartralgii, caracteristice formei

B). Evolueaza aproape totdeauna spre vindecare chiar în formele prelungite. Recrudescentele

şi recaderile sunt rare. Prognosticul este bun. în concluzie bolnavul este un copil sau tânăr, cu

sindrom hepatitic clinic icteric sau anicteric şi cu sindrom de laborator, cu lipsa antigenului

Australia, cu prezenta eventuala a focarului şi cu evolutie benigna. Hepatita tip B (serica, de

seringa, posttransfuzionala etc.) este transmisa paren-teral sau neparanteral, cu tendinta la

persistenţa infectiei şi cronicizarea bolii. 20 -40% din populatia adultă, a trecut prin infecţie

ori prin forma subclinică, care este de 10 ori mai frecventă. Izvorul de infecţie este bolnavul

13


acut sau cronic şi purtatorul. De obicei transmiterea este parenterală. Aceasta forma prezintă

antigen Australia. Are o incubatie de 40 - 80 zile, cu o medie de 60 de zile. Afecteaza cu

predilectie adultii şi varstnici. Faza preicterica este mai lunga, tulburarile digestive mai

reduse, uneori sunt prezente semne de boala serului (urticarie, poliartralgii, edeme, artrite,

pleurezie, purpura vasculara, sau glomerulonefrita cu sindrom nefrotic trecator). Evolutia

este severa şi prelungita. Cronicizarea apare 10% din cazuri, cu evoluţie catre hepatită

cronică progresivă şi ciroză hepatică, uneori chiar carcinomul hepatic.

Diagnosticul diferential va fi făcut atat în perioada preicterică, cât şi în perioada

icterică şi în aceea de rezolutie. În faza preicterica va trebui să deosebim hepatita virală

acută de dispepsiile febrile, de gripa, reumatism, debutul altor boli infecţioase. Ne vor fi de

ajutor hepatomegalia, urobilinogenuria, transaminazele crescute şi, eventual,

limfomonocitoza sanguina. În perioada icterica, diagnosticul va fi facut, cu celelalte

afectiuni insotite de icter: mononucleoza infecţioasă, hepatita toxică, icterul produs de colica

biliară, icterele hemolitice. Mai anevoios este diagnosticul cu icterele episodice din procesele

evolutive ale hepatitelor cronice şi ale cirozelor; numai o anamneza atenta şi un examen

obiectiv complet pot stabili diagnosticul.

Prognosticul hepatitei virale acute: bun în general, este mai rezervat cand se insoteste

de fenomene nervoase (somnolenta, neliniste, delir), cand varsarutile sunt persistente şi

icterul se prelungeste peste masura ori este recidivant şi insotit de puseuri febrile.

Prognosticul distrofiei acute este grav, iar cel al distrofiei subacute, foarte rezervat.

Profilaxia hepatitei virale acute reprezinta o problema de importanta majora în toate tarile, ea

constituind un capital important în tratatele de epidemiologie. Profilaxia hepatitei cu virus A

necesită măsuri igieno-sanitare privind apa potabila, alimentele, W.C.-urile şi igiena

personală. Nu trebuie omisă nici posibilitatea transmiterii prin muşte. Izolarea este

obligatorie. Profilaxia hepatitei cu virus B impune controlul unei sterilizări perfecte a

instrumentarului medical (ace, seringi, sonde, instrumentar chirurgical, obstetrical,

stomatologie etc). Alcoolul sau alte materiale dezinfectante nu sunt eficiente împotriva

virusului. Instrumentarul va fi degresat; sterilizarea se va face prin fierbere în apa fenicata 1

% cel putin 30 de minute sau în aparatura speciala din spitale. în centrele de recoltare a

sangelui trebuie acordata cea mai mare atentie selectionarii şi examinarii donatorilor. Nu se

14


va abuza de aplicarea transfuziilor cu plasma şi sange, indicatia lor fiind limitata la cazurile

care necesita acest Tratament. Până în prezent nu este cunoscut vreun vaccin antihepatitic.

2.4 TRATAMENT

Tratamentul este igieno-dietetic şi medicamentos. Repausul fizic şi intelectual este

obligatoriu. De la debutul bolii şi până la dispariţia icterului, repausul va fi la pat, apoi, în

perioada de convalescenta, va fi relativ (10 - 12 ore culcat), timp de 2 - 3 luni. Bolnavul de

hepatită, o dată considerat vindecat, va putea sa-si reia activitatea abia după 2-3 luni, cu

program de munca redus. Se recomandă să fie dispensarizat timp de cel putin 2 ani,

controlandu-i-se starea de sanatate la intervale de 2 - 3 luni. Dieta va tine seama de faptul ca

la hepatita virală acută exista o hipofermentie gastrica, biliara şi pancreatica şi deci să nu

ceara uri efort digestiv prea mare. Alimentatia trebuie să fie suficienta caloric, să contina

material plastic şi, pe cât posibil, să fie variata şi adaptata gustului bolnavului. în regimul

alimentar, baza va fi constituita de glucide usor digerabile, cu proteine şi vitamine suficiente

şi cu o cantitate moderata de grasimi. Regimul va fi alcatuit şi în raport cu perioada evolutiva

a bolii. În prima saptamana se vor da: compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de

legume cu fainoase, miere, dulceata, marmelada, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci

proaspata, paine prajita. Din a doua săptămână se vor adauga: ouă moi sau ochiuri în apă, unt

proaspat, carne slabă (pui, vitel, vacă) sau peste slab (stiucă, salau), pregatite rasol, cu adaos

de ulei şi lămâie (la masă), soteuri de legume, morcov ras.

în săptămâna a treia se trece catre un regim alimentar complet, rămânând excluse:

conservele, mezelurile, sosurile cu rantas, grasimile prajite, condimentele nocive, alcoolul,

legumele bogate în celuloza.

Medicamente: pentru tulburările dispeptice se preferă fermentii pancreatici

(Tratament substitutiv), alcaline usoare şi colagoge uşoare (de exemplu, prafurile Bourget).

Pentru insomnii şi stări de nelinişte este preferabil să prescriem cloralhidrat.

Tratamentul medicamentos. Greturile şi vărsăturile se tratează cu metoclopramidă (Reglan),

iar la nevoie cu Emetiral sau Torecan. Corticoterapia este indicată doar în formele severe,

prelungite. Se administreaza prednison 1 mg/kg corp, în doza unica la ora 9 sau 10 dimineata,

o data la doua zile, 7-10 zile cu intrerupere brusca. Glucoza, vitaminele, aminoacizii,

medicatia hepatotropa, cianidanolul (Catergen) nu influenţează evolutia, dar sunt utile mai

15


ales în formele grave. Se indică o dietă hidro-glucido-lipidică, prin sonda nazo-gastrică,

picatură cu picatură, cu suficiente calorii, vitamine şi săruri minerale (în formele grave). În

caz de varsaturi, se fac perfuzii intravenoase cu solutii glucozate sau saline, nu cu acizi

aminati. Se combate hiperamoniemia prin clisme evacuatorii, neomicina per os, 4 - 6 g în 24

ore, perfuzii cu multiglutin, arginina-sorbitol, sau Aspatofort. Se corectează acidoza şi se

administreaza oxigen cu sonda, intermitent. Se combate anemia şi se controlează, repetat,

analizele. În caz de semne de coagulare intravasculară diseminată, se administrează heparină,

iar în complicatii infectioase antibiotice (peniciline, Cefalosporine, Gentamicina).

Corticoterapia este inutilă, iar în doze mari periculoasă. Tabloul terapeutic descris mai sus se

administrează în formele grave, fulminante. În hepatita tip B, Tratamentul este similar celui

descris mai sus. Pentru prevenirea evolutiei spre hepatita cronică agresivă, se practică

corticoterapia, pentru blocarea mecanismelor imunologice. În formele colestatice,

corticoterapia va fi administrată discontinuu. În general corticoizii, înainte de 10 săptămâni

de evoluţie, nu au efect sau sunt nocivi. Se discută şi despre utilitatea penicilaminei,

vidarabinei şi interferonului.

Tratamentul patogenic urmareşte ameliorarea funcţiilor ficatului şi refacerea lui

morfofunctională. Vitamina C şi complexul vitaminei B sunt necesare şi dau rezultate bune.

Medicamentele lipotrope şi extractele hepatice bine purificate sunt utile în formele cu

evolutie prelungită sau severe. Corticoterapia va fi indicată în aceleaşi situaţii (forme severe

sau prelungite), avand efecte bune: scade bilirubinemia, scurtează durata icterului, combate

procesele inflamatorii intrahepatice, creşte diureza şi stimulează apetitul. Se dă prednison (40

- 60 mg/zi, timp de 4 - 5 săptămâni, apoi cate 10 - 20 mg încă 4-5 săptămâni). Se va avea

grijă ca regimul să fie desodat şi să aibă un adaos de clorura de potasiu; bineînţeles, se va ţine

seama de contraindicaţiile corticoterapiei.

16


B. HEPATITA CRONICĂ

2. 5 DEFINIŢIE

Hepatita cronică reprezintă o stare inflamatorie a ficatului, localizată predominant

portal sau periportal, fără dezorganizarea arhitectonicii lobulilor hepatici, fără regenerarea

nodulară, cu manifestări clinice variate şi alterarea testelor biologice hepatice, care durează

cel puţin un an. Hepatita cronică se situează între hepatita acută şi ciroza hepatică.

Pe baza criteriilor morfopatologice se deosebesc două forme principale de hepatită cronică:

- hepatita persistentă;

- hepatita agresivă ( activă sau evolutivă ).

Hepatita cronică agresivă reprezintă modalitatea evolutivă cea mai frecventă a

hepatitelor cronice.

În raport cu gradul de activitate a procesului inflamator şi cu posibilităţile evolutive se

deosebesc doua tipuri de hepatită cronică agresivă: tipul A şi tipul B.

Tipul A -se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator şi cu

posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică.

Tipul B - se caracterizează printr-o activitate moderată a procesului inflamator si cu

posibilitatea de vindecare sau trecere în hepatită cronică persistentă dar care păstrează încă

potenţialul de evoluţie spre ciroză.

Degradarea condiţiilor de igienă şi de alimentaţie ca şi favorizarea mişcărilor şi

contractelor unor mase mari de oameni au favorizat apariţia epidemiilor de hepatită.

Alte condiţii favorabile: condiţiile economico-sociale defavorabile, subnutriţia, consumul

mare de alcool.

2.6 ETIOPATOGENIE

Infecţia cu virusuri hepatice şi în special cu virusuri B şi no A şi non B,virusul C se

situează pe primul plan în etiologia hepatitei cronice precum şi alcoolul şi alţi factori toxici.

Boala poate să apară la orice vârstă, atât la copii cat şi la indivizii trecuţi de 50 ani. Boala

este mai frecventă la bărbaţi decât la femei.

17


În sprijinul prepoderenţei infecţiei cu virusuri hepatice, ca factor etiologic în hepatita cronică

agresivă exista mai multe argumente printre care persistenţa antigenului Hbs în ser la peste

50 % din bolnavii cu hepatită cronică agresivă.

În general şi în evoluţia hepatitelor cronice intervin doi factori principali, în strânsă

intrer-relatie:

factorul exogen, declanşant al bolii reprezentat de variaţi agenţi patogeni din mediul

ambiant:

- infecţioşi: - virusuri hepatotrope; bacterii ce produc luesul şi TBC;

- toxici – alcoolici, medicamentoşi (tuberculostatice, antimalarice)

- parazitari – giardia, toxoplasmoza

- nutriţionali.

b) factorul endogen, terenul reactiv la agenţi externi care condiţionează în special

evoluţia bolii şi care este reprezentat de variate stări constituţionale transmise genetic sau

dobândite de ordin trofic, neurovegetativ, enzimatic, endocrin,imunologic.

S-au emis ipoteze variate cu privire la mecanismul producerii hepatitelor cronice.

Exemple: severitatea leziunilor iniţiale ce nu au permis o regenerare suficientă a

ficatului; în alte cazuri se pune în evidenţă existenţa antigenului Australia (în ser şi în ficat);

se ştie ca aceasta este o substanţă strâns legată de virusul sau chiar o parte din însuşi virusul

respectiv, iar persistenţa poate produce cronicizarea leziunilor, există şi posibilitatea unui

mecanism imuno-toxic în care ficatul şi organismul bolnavului nu se mai pot apăra corect de

produşii de dezintegrare hepatică, întreţinând procese care atacă propriile ţesuturi.

2.7 SIMPTOMATOLOGIE

Debutul: în aproximativ 50-60 % din cazuri debutul este insidios latent, iar în 30-40

% din cazuri el este acut, hepatita cronică agresivă dezvoltându-se, de cele mai multe ori în

continuarea unei hepatite acute sau virus B nevindecată la care persistă antigenul Hbs în ser

timp de 13 săptămâni şi la care după câteva luni apar simptome şi semne improprii hepatitei

acute.

Dintre sindroamele care marchează debutul bolii, cele mai importante sunt: sindromul

neurastenic, dispeptic, icteric,hepatosplenomegalic şi cutaneomucus.

18


2.8 DIAGNOSTIC

a) Diagnosticul pozitiv de hepatita cronică se sprijină pe:

- prezenţa în antecedentele bolnavului, a episodului acut de hepatita virală ( îndeosebi

hepatita cu virusul B).

- sindromul clinic subiectiv ( dureri în hipocondrul drept, exagerate de efort, mese indigeste

şi palparea ficatului, tulburări dispeptice variate şi îndeosebi apetitul diminuat şi balonările

postpradiale);

- tulburări neuropsihice şi îndeosebi, astenia fizică şi intelectuală;

- sindromul clinic obiectiv ( tenta bronzată sau teroasa tegumentelor, icterul sau subicterul,

steluţele vasculare, eritermul palmar, hepatomegalia moderată cu suprafaţa ficatului regulată

sau neregulată, consistenţa scăzută a acestuia şi sensibilitatea crescută la palpare,

splenomegalia moderată cu sau fără hipersplenism).

Testele de laborator pe care se sprijină diagnosticul clinic de hepatită cronică sunt:

- bilirubinemia crescută;

- transaminazele serice crescute cu prepoderenţa GTP şi valoarea subunitară a raportului

GOT/GPT;

- creşterea timpului de protrombină;

- creşterea electroforezei

- valoarea subunitară a raportului albumine-globuline.

b) Diagnosticul diferenţial se face cu hepatita acută virală, ciroza hepatică şi hepatita cronică

persistentă.

2.9 TRATAMENT

Obiectivele principale sunt:

- suprimarea sau atenuarea factorilor etiopatogenici;

- oprirea sau retrocedarea procesului inflamator;

- ameliorarea funcţională şi regenerarea parenchimului hepatic;

- evitarea sau tratarea complicaţiilor;

Obiectivele de mai sus pot fi realizate prin tratamente complexe, igieno-dietetice şi

medicamentoase îndelung aplicate şi în unele cazuri prin intervenţii chirurgicale.

19


Tratamentul medical:

- Tratamentele etiologice vizează cauzele încă active ale bolii.

- Tratamentele patogenetice au aplicaţii mai largi.

Tratamentul igieno-dietetic- consta în repaos fizic prelungit şi dietă.

2.10 PROFILAXIE ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE

Tratamentul profilactic - constă în primul rând în aplicarea masurilor de profilaxie

privind infecţia cu virusurile hepatice( factorul etiologic cel mai frecvent al hepatitei cronice)

şi anume:

1 diagnostic precoce şi izolare cât mai precoce a bolnavilor;

2 administrarea de gamaglobuline la contacţii bolnavilor de hepatite cu virus A;

3 selectarea donatorilor de sânge prin determinarea antigenului Hbs şi a

transaminazelor;

4 folosirea sângelui sau a preparatelor de sânge numai în situaţii de necesitate absolută;

5 sterilizarea eficace a seringilor;

6 respectarea regulilor de asepsie şi antisepsie la tratamentele parenterale;

7 explorări tubare;

8 prelevări pentru analize;

9 tratamente stomatologice;

10 combaterea alcoolismului;

11 evitarea abuzului de medicamente hepatotoxice;

12 măsuri de protecţie a muncii la persoanele care vin în contact cu toxice industriale

hepatotrope;

13 alimentaţia raţională.

Profilaxia secundară este inclusă în tratamentul raţional şi adecvat al hepatitei cronice

agresive.

2.11 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

CU AFECŢIUNI HEPATICE

Îngrijirea bolnavilor cu afecţiuni hepatice prezintă particularităţi deosebite faţă de cei

cu afecţiuni biliare.

20


Etiopatogenia, adesea comună celor două grupe de afecţiuni, ca şi inter-relaţiile

funcţionale ale ficatului cu căile biliare fac ca îngrijirea lor să se facă adesea împreună, având

numeroase elemente comune de explorare şi de tehnică terapeutică, care interesează direct

munca asistentei medicale.

La îngrijirea acestor bolnavi trebuie avut în vedere faptul că simptomatologia hepato-

biliară adesea ascunde o boala infecţioasă de etiologie virală sau consecinţele acesteia care

păstrează încă un oarecare grad de contagiozitate mult timp după vindecarea aparentă sau

reală a bolii iniţiale. Majoritatea afecţiunilor hepatice, neîngrijite în mod corespunzător

evoluează spre insuficienţa hepatică, care poate merge pană la pierderea pacientului.

Tulburările de metabolism din cursul stărilor de insuficienţă hepatică favorizează invadarea

organismului cu substanţe toxice, care au o acţiune importanta si asupra creierului.

Afecţiunile hepato-biliare sunt însoţite de modificări psihice importante, ca tulburări

de somn, scăderea afectivităţii etc. Dacă insuficienţa hepatică nu este tratată corespunzător şi

se agravează în timp, atunci tabloul clinic se modifică completându-se cu somnolenţă,

obnubilare şi chiar coma hepatică.

La internare, bolnavii cu probleme hepatice vor fi repartizaţi în saloane mici ( 2-3

paturi) pentru a li se putea asigura liniştea necesară. Pentru a se evita infecţiile, bolnavii nu

vor fi internaţi la un loc cu bolnavii cu angine, cu stafilococi sau infecţii pulmonare. În

perioada acută a bolilor hepatice, bolnavii trebuie sa respecte repaosul fizic si psihic. De

aceea, asistenta medicală trebuie sa-i înveţe pe pacienţii cum să facă acest lucru.

Trebuie sa le interzică orice efort fizic şi intelectual ( lecturi grele, studierea unor

materiale etc.)

Asistenta medicală urmează întocmai dispoziţiile date de către medic cu privire la

mişcările ce le poate efectua un bolnav cu hepatită, timpul zilnic de părăsire a patului.

Activitatea psihică sau fizică precoce poate provoca recidive sau agravări nerecuperabile. Tot

asistenta este cea care trebuie sa cunoască foarte bine care sunt poziţiile cele mai odihnitoare

pentru bolnavii hepatici. Ea aşează bolnavul cu hepatită în decubit dorsal, poziţie ce sigura o

buna irigare a ficatului.

În timpul crizelor hepatice, bolnavii iau anumite poziţii bizare, lucru ce le dă impresia

ca îşi uşurează situaţia. De aceea asistenta medicala trebuie să cunoască şi să-l înveţe pe

pacient ce poziţii sa adopte. Bolnavul hepatic este ajutat de asistentă şi la efectuarea toaletei

21


corporale. În perioada icterică, datorită pruritului, pacienţii se scarpină şi apare gratajul care

poate deveni poartă de intrare a infecţiei. De aceea, asistenta medicală trebuie să-l înveţe, să-l

ajute şi dacă pacientul nu poate fi independent faţă de această problemă, ei ii revine misiunea

şi obligaţia de a-i tăia unghiile cât mai scurt, de a pili colţurile pentru a le rotunji, să păstreze

unghiile curate. Datorită gustului amar de care se plâng pacienţii hepatici, toaleta bucală

trebuie făcută cu deosebită atenţie de pacient, dacă este capabil sau de asistenta medicală.

Alimentaţia bolnavilor hepatici trebuie să fie fracţionată în doze mici şi dese pentru a

favoriza drenajul biliar permanent şi pentru aportul de calorii. În perioada acută a hepatitelor,

bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului prin evitarea grăsimilor şi a alimentelor

meteorizante, asigurându-se un aport bogat în hidranţi de carbon şi vitamine. Proteinele se

vor da în cantităţi progresive, pe măsură ce dispare inapetenţa, asigurând un aport bogat prin

brânză de vaci, carne fiartă de pasare, vită, grătar. Pe măsura ce starea bolnavului se

ameliorează se admit şi grăsimile vegetale si untul. Se interzic cu desăvârşire băuturile

alcoolice, alimentele prăjite şi condimentele. În timpul şi după colici este de preferat dieta

lichidă. Pentru o alimentaţie adecvată acestei situaţii, între asistenta medicală şi pacient

trebuie să existe o strânsă colaborare.

În cadrul pacienţilor cu afecţiuni hepatice, asistentei medicale ii revine sarcina de a

supraveghea şi urmări:

- culoarea sclerelor şi tegumentelor (icterizarea şi dezicterizarea );

- pruritul;

- culoarea scaunelor;

- aportul de lichide;

- culoarea si cantitatea urinei;

- greutatea corporala;

- formarea şi dispariţia edemelor;

- eventualele modificări de comportament.

Tot asistenta medicală este cea care efectuează ( la indicaţia medicului ) recoltările de

sânge, urină, fecale, sucuri digestive şi le trimite la laborator pentru efectuarea probelor

funcţionale ale ficatului, pancreasului şi vezicii biliare.

Ea efectuează sondajele exploratoare şi terapeutice, pregăteşte bolnavul pentru

examenul radiologic şi la indicaţia specială a medicului, pentru puncţia abdominală,

22


laparoscopia sau puncţie biopsică a ficatului. Îngrijirile trebuie efectuate în cunoaşterea

complicaţiilor posibile pe care asistenta are obligaţia să le revadă şi să le cunoască. Cele mai

frecvente sunt: colica biliara, icterul, hemoragia si semnele prevestitoare ale comei hepatice.

Medicaţia bolnavilor hepatici trebuie făcută numai la indicaţia medicului. Asistenta

are obligaţia ca la cea mai mică suspiciune să anunţe medicul. Corticoterapia si antibioterapia

se vor face cu precauţiile şi controalele obişnuite. Extracţiile de ficat, vitaminele,

medicamentele imunosupresive şi diureticele nu necesita tehnici deosebit. Pentru corectarea

deficitului proteic se fac perfuzii cu plasmă.

Ca rol autonom, asistenta medicală poate utiliza aplicaţiile calde, care au rol în

îmbunătăţirea circulaţiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor

biliare.

La externare bolnavii trebuie pregătiţi printr-o muncă susţinută de educaţie sanitară

privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum si a abstinentei de alcool.

Bolnavii sau aparţinătorii vor fi instruiţi de către asistenta medicală asupra modului

de preparare a alimentelor.

Deoarece bolile hepatice pot fi de natura infecţioasă sau reprezintă consecinţele unor

astfel de boli al căror potenţial de contagiozitate nu s-a stins, asistenta medicală trebuie să

ţină cont de normele de securitate şi protecţia muncii pentru prevenirea infecţiilor

nosocomiale. Prin respectarea şi aplicarea tuturor celor arătate mai sus, asistenta medicală

care lucrează într-o secţie cu bolnavi ce au afecţiuni hepatice este răsplătită prin bucuria de a

vedea bolnavul ameliorat sau chiar vindecat.

23


CAPITOLUL IIICAZURI PRACTICE

CAZUL A

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTEI C. D.

Culegerea datelor

- Nume: C.

- Prenume: D.

- Data naşterii: 14 03 1947

- Domiciliu stabil: Vatra Dornei

- Ocupatia: pensionară

- Starea civilă: văduvă

- Stare materială: venit material modest. Locuieşte singură la bloc şi are doar o pensie

de 400 lei.

- Religie: ortodoxă

- Observaţii: Pacienta declară că nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice. Consumă

mai mult alimente vegetale dar câteodată face excese de grăsimi şi condimente. Face mişcare

zilnic şi câteodată face eforturi fizice moderate.

- Data internării: 19. 01. 2010

- Data externării: 26. 01. 2010

Diagnostic de internare:

- Hepatită cronică cu virus B, puseu acut

Motivele internării:

- Durere în hipocondrul drept

- Greaţă

24


- Vărsături

- Cefalee

- Balonare

- Febră

- Astenie

- Somnolenţă

- Icter

- Inapetenţă

Antecedente heredo-colaterale:

- Nu se cunosc

Antecedente personale:

- Hepatită cronică B

- Dischinezie biliară

Istoricul bolii

Pacientă cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea spitalicească acuzând

dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră, inapetenţă, somnolenţă, astenie

şi prezintă icter tegumentar discret. Aceste simptome au apărut în urma unor excese

alimentare repetate.

25


EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE ŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ

NR. CRT.

NEVOIA PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

MANIFESTĂRI DE

DEPENDENŢĂ

SURSE DE DIFICULTATE

OBIECTIVE

1. A respira -------------- --------------- ------------ ------------2. A bea şi a

mâncaInapetenţăNutriţie inadecvată prin nerespectarea regimului

Exces de grăsimi şi condimenteMese neregulate

Lipsa cunostinţelor, ignoranţa

Pacienta să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul

3. A elimina Tranzit intestinal modificat

ConstipaţieDiaree Vărsături

BoalaAport alimentar inadecvat

Pacienta să prezinte tranzit intestinal normal.

4. A se mişca şi a avea o bună postură

Postură inadecvată

Poziţie vicioasă Durere, dispnee, frica de a nu cădea din cauza ameţelii

Pacienta să aibă o postură adecvată

5. A dormi şi a se odihni

Insomnii, disconfort, oboseală

Ore insuficiente de somn.

Afecţiuni organice, anxietate, tulburări de gândire

Pacienta să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ

6. A se îmbrăca şi dezbrăca

Dificultate de miscare

Dificultate de a se îmbrăca

Durerea şi slăbiciunea

Pacientul să se poată îmbrăca ţi dezbrăca

7. A menţine temperatura corpului

Hipertermie Cresterea temperaturii corpului peste limitele normale

Afecţiunea curentă

Pacienta să aibă temperatura corpului în limite normale

8. A fi curat Carenţe de igienăIcter

Halenă fetidă Lipsa de cunoştinţe

Pacienta să aibă o igienă bucală corespunzătoare

9. A evita pericolele

Predispozitie la accidente

Fatigabilitate, surmenaj, neatenţie

Durere, slăbiciune, pierderea conştienţei

Pacienta să beneficieze de un mediu de siguranţă

10. A comunica Perturbarea comunicării

Aparenţă tristă. Expresia

Absenţa copiilor de

Să comunice cu alte persoane, să

26


familiale, singurătatea

sentimentelor de singurătate

lângă ea Soţ decedat

Se întâlnească cu copii cât mai des cu putinţă

11. A acţiona conform propriilor convingeri, a practica religia

Dificultatea de a acţiona după credinţele şi valorile sale

Incapacitatea de a participa la activităţile religioase

Boala Distanţa mare dintre locuinţă şi biserică

Pacienta să poată acţiona conform credinţelor şi valorilor sale

12. A fi preocupat în vederea realizării

---------- ---------- -------------- ------------

13. A se recrea -------- --------- -------- --------14. A învăţa

cum să-şi păstreze sănătatea

Cunoştinţe insuficiente

Deprinderi greşite

Educaţie greşită. Ignoranţă

Pacienta să dobândească cunoştintele necesare şi să le aplice

EXAMENE DE LABORATORALE PACIENTEI C. D.

27


DATA ANALIZE SOLICITATE

VALORILE ANALIZELOR PACIENTEI

VALORILE DE REFERINŢĂ

19.01. 2010

Hematii

Hemoglobină

HematocritGlicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOUreeCreatinină VSH

Bilirubina DBilirubina T

5 milioane/mm³

12,8 gr%

0,40l/l90 mg%188 mg%52 mg%144 U.K210 U.K.28 mg%1,1 mg%

7 - 1 h18 -2 h

5 mg%6,5 mg%

b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.20-40 mg%0,6-1,3 mg%

5-10 la 1 h10-20 la 2 h

Max. 0,3mg%Max 1mg%

Examen de urină pHdensitateureeacid uriccorpi cetoniciUrobilinogenBilirubină urinară

6,51030389 mmol/l99 mmol/l17mg/24h CrescutPozitivă

4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNormalnormal

PLAN DE NURSING AL PACIENTEI C.D.

28


DATA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

19.01.2010

Durere

Anorexie

Hipertermie

Eliminare

inadecvată(vă

rsătu

ri, tranzit

intestinal

modificat)

Alterarea

tegumentelor

(icter)

Dificultate de

a de mişca din

cauza durerii

şi ameţelii

Dificultatea

de a se

îmbrăca şi

dezbrăca

Dificultate de

a-şi face

toaleta

Odihnă

ineficientă

Anxietate

Depresie

Risc de

Reducerea

durerii

Pacienta :

-să poată

mânca

- să aibă o

temperatură

normală

-să aibă o

eliminate

adecvată

- să se poată

îmbrăca

dezbrăca şi

să-şi facă

toaleta

- să aibă un

somn

odihnitor

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

accidentelor

Evitarea

complicaţiilor

Aerisesc salonul

Instalez pacienta în

pat în poziţie

antalgică

Monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:84 b/min

T˚:38,8°C

Resp:22b/min

Înălţime:165cm

Greutate: 64kg

Ajut pacienta să se

îmbrace să se

dezbrace şi să-şi facă

toaleta

O însoţesc la toaletă

Administrez pacientei

ceai hepatic, discut cu

ea despre boală şi o

încurajez cu privire la

evoluţia ei

Seara monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:84 b/min

T˚:37,5°C

Resp:22b/min

Recoltez sânge

urină şi fecale

pentru analize.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă im/zi

Aspatofort 1 fiolă

iv,

Arginină perfuzie

500ml

Metoclopramid 1

fiolă im/zi

Fenobarbital 1

cp/zi seara

Ampicilină 1g./

12 h. iv

După

instituirea

tratamentului

pacienta se

simte mai

bine, se

linişteşte, se

odihneşte, dar

persistă o jenă

în

hipocondrul

drept şi o

stare de

astenie

moderata,

inapetenţa şi

unele

fenomene

dispeptice

precum şi

icter discret

Temperatura

scade la

37,5°C dar nu

se înscrie în

limite

normale

29


accident

Risc de

complicaţii

20.01.2010

Durere

atenuată

Alterarea

nutriţiei(anore

xie, greaţa)

Hipertermie

Eliminare

inadecvată

(tranzit

intestinal

modificat)

Alterarea

tegumentelor

(icter)

Dificultate de

a de mişca din

cauza durerii

slăbiciunii şi

ameţelii

Dificultatea

de a se

îmbrăca şi

dezbrăca

Dificultate de

a-şi face

toaleta

Anxietate

Reducerea

durerii

Pacienta :

-să poată

mânca

- să aibă o

temperatură

normală

-să aibă o

eliminate

adecvată

- să se poată

îmbrăca

dezbrăca şi

să-şi facă

toaleta

- să aibă un

somn

odihnitor

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

accidentelor şi

complicaţiilor

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte

Măsor funcţiile vitale

TA: 14/8 cmHg

Puls:82 b/min

T˚:38,3°C

Resp:22b/min

Ajut pacienta să se

îmbrace să se

dezbrace şi să-şi facă

toaleta


Pregătesc pacienta

psihic şi fizic pentru

investigaţii, o

liniştesc cu privire la

evoluţia bolii.

Seara monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:84 b/min

T˚:37,7°C

Resp:22b/min

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Însoţesc pacienta

la ecografie

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin 1

fiolă im/zi,

Aspatofort 1 fiolă

iv,

Arginină perfuzie

500ml

Metoclopramid 1

fiolă im/zi

Fenobarbital 1 cp.

seara

Ampicilină 1g la

12 h iv.

Stare generală

uşor alterată.

Durerea

dispare,pacien

ta mai simte o

uşoară jenă

din cauza

hepatomegalie

i

Pacienta

mănâncă

puţin, se

odihneşte,

scaunul se

normalizează,

temperatura

scade după

administrare

de antipiretice

dar revine

după câteva

ore. Persistă

icterul

Fenomenele

dispeptice s-

30


Depresie

Risc de

accident

Risc de complicaţii

au mai redus .

21.01.2010

Alterarea

nutriţiei(inape

tenţă)

Hipertermie

Dificultate de

a de mişca din

cauza

slăbiciunii şi

ameţelii

Dificultate de

a-şi face

toaleta

Anxietate

Depresie

Risc de

accident


Pacienta :

-să poată

mânca

- să aibă o

temperatură

normală

- să-şi poată

face toaleta

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

accidentelor şi

complicaţiilor

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte, măsor

funcţiile vitale:

TA: 13/8 cmHg

Puls:80 b/min

T˚:37,4°C

Resp:20b/min

Ajut pacienta să-şi

facă toaleta


Pregătesc pacienta


investigaţii

regimul stabilit de

medic

Seara monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:82 b/min

T˚:36,7°C

Resp:22b/min

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Însoţesc pacienta

la radiografie

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin 1

fiolă im/zi

Aspatofort 1 fiolă

iv, Esenţiale forte

3 cp/zi

Arginină perfuzie

500ml

Metoclopramid 1

fiolă im/zi

Fenobarbital 1 cp.

seara

Ampicilină 1g /

12 h iv.

Stare generală

uşor alterată.

Persistă o

uşoară jenă

Pacienta

mănâncă

puţin, se

odihneşte,

temperatura

scade pană la

limite

normale

Fenomenele

dispeptice s-

au mai redus.

Culoarea

sclerelor este

aproape

normală,

tegumentele

sunt palide.

Se menţine

astenia .

22.01.2010

Alterarea

nutriţiei(inape

Pacienta :

- să poată

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte, măsor

Informez medicul

despre starea

Stare generală

uşor alterată.

Persistă o

31


tenţă)

Dificultate de

a de mişca din

cauza

slăbiciunii şi

ameţelii

Depresie

Dificultate de

a practica

religia

Risc de

accident


mânca

- să se poată

mişca bine

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

- să-şi poată

practica

religia

Evitarea

accidentelor şi

complicaţiilor

funcţiile vitale:

TA: 13/7cmHg

Puls:80 b/min

T˚:36,8°C

Resp:19b/min


Pregătesc pacienta


instalarea unei sonde

nazo-gastrice

Îi înmânez o carte de

rugăciuni la cerea

acesteia

Seara monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:80 b/min

T˚:36,9°C

Resp:20b/min

pacientei.

Instalez o sondă

pentru recoltarea

bilei şi o

monitorizez pe

toată durata

investigaţiei

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă/zi,

Aspatofort 1 fiolă

Arginină perfuzie

500mg

Metocroplamid 1

fiolă im/zi,

Esenţiale forte 3

cp/zi

Fenobarbital o

cp./zi

Ampicilină

1g /12 h iv.

uşoară jenă în

hipocondrul

drept

Pacienta

mănâncă mai

bine, dar

spune că nu

are poftă de

mâncare

Fenomenele

dispeptice s-

au mai redus.

Se menţine

astenia .

23.01.2010

Alterarea

nutriţiei(inape

tenţă)

Disconfort

cauzat

ameţeală

Astenie fizică

Pacienta :

- să poată

mânca

- să se poată

mişca bine

- să prezinte

confort psihic

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte

Monitorizez funcţiile

vitale scaun şi

diureză:

TA: 13/7 cmHg

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă/zi,

Stare generală

uşor alterată.

Persistă o

uşoară

hepatomegalie

Pacienta

mănâncă mai

bine. Se poate

32


şi nervoasă

Depresie

Risc de

accident


şi fizic

Evitarea

accidentelor şi

complicaţiilor

Puls:78 b/min

T˚:36,7°C

Resp:18b/min

Supraveghez pacienta

când merge la toaleta

sau în sala de mese,

am grijă să nu cadă

Urmăresc dacă

pacienta respectă

regimul alimentar

Discut cu pacienta

despre boala sa.

Seara monitorizez:

TA: 14/8 cmHg

Puls:80 b/min

T˚:36,9°C

Resp:20b/min

Aspatofort

1 fiola iv

Arginină perfuzie

500ml

Metocroplamid 1

fiolă im/zi

Esenţiale forte 3

cp/zi

Fenobarbital 1

cp/zi seara.

Ampicilină 1g /12

h iv.

deplasa

singură, dar

necesită

supraveghere

deoarece

prezintă

ameţeală

Fenomenele

dispeptice s-

au redus. Se

mai plânge

uneori de

greaţă şi

balonări

postprandiale

Se menţine

astenia .

24.01.2010

Disconfort

cauzat

ameţeală

Astenie fizică

şi nervoasă

Odihnă

ineficientă(pa

cienta a

dormit puţin

şi a avut un

somn agitat)

Pacienta :

- să se poată

mişca bine

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

accidentelor şi

complicaţiilor

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte


vitale scaun şi

diureza

TA: 13/8 cmHg

Puls:78 b/min

T˚:36,6°C

Resp:18b/min

Supraveghez pacienta

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă/zi,

Aspatofort 1 fiolă

iv,

Arginină perfuzie

Stare generală

bună

Pacienta

mănâncă mai

bine. Se poate

deplasa

singură, dar

necesită

supraveghere

deoarece

prezintă

33


Risc de

accident


când merge la toaleta

sau în sala de

mese,am grijă să nu

cadă

Urmăresc dacă

pacienta respectă

regimul alimentar

Seara monitorizez:

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

T˚:36,8°C

Resp:19b/min

500ml

Metoclopramid 1

fiolă im/zi,

Esenţiale forte 3

cp/zi

Fenobarbital o

cp.seara

Alprazolam 25mg

1cp/zi

Ampicilină 1g /12

h iv.

ameţeală

Se mai

plânge uneori

de balonări

postprandiale

Stare psihică

este bună,

pacienta este

optimistă.

25.01.2010

Astenie fizică

şi nervoasă

Somnolenţă

diurnă

Inapetenţă din

cauza oboselii

Pacienta :

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

- să se poată

odihni

Să poată

mânca

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte


vitale scaun şi

diureză

TA: 12/8 cmHg

Puls:74 b/min

T˚:36,7°C

Resp:17b/min

Am grijă ca pacienta

să mănânce, să se

odihnească apoi o

încurajez să iasă la

plimbare în curte

pentru a se putea

odihni bine în

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă/zi

Aspatofort 1 fiolă

iv

Arginină perfuzie

500ml

Metoclopramid 1

fiolă im/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Fenobarbital 1

Stare generală

uşor alterată

După ce se

odihneşte

pacienta

mănâncă se

plimbă apoi se

simte mai

bine Se mai

plânge uneori

de balonări

postprandiale

Stare psihică

este bună,

pacienta este

optimistă.

34


noaptea următoare

Seara monitorizez:

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

T˚:36,8°C

Resp:19b/min

cp. seara

Alprazolam 1

cp/zi.

Ampicilină 1g /

12 h iv.

26.01.2010

Astenie

Comunicare

inadecvată(ten

dinţă de

izolare)

Agitaţie

cauzată de

iminenta

plecare acasă

Pacienta :

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Să comunice

cu alţi

pacienţi şi cu

cadrele

medicale

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte


vitale scaun şi

diureza

TA: 14/8 cmHg

Puls:74 b/min

T˚:36,8°C

Resp:18b/min

Am grijă ca pacienta

să mănânce

Îi înlesnesc

întrevederea cu alţi

pacienţi cu aceeaşi

boală şi cu evoluţie

favorabilă

Seara monitorizez:

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

T˚:36,8°C

Resp:19b/min

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă, Aspatofort

1 fiolă iv,

Arginină perfuzie

500ml

Metoclopramid o

fiolă

Fenobarbital o

caps.

Ampicilină 1g la

12 h iv.

Stare generală

bună

Pacienta se

întâlneşte şi

discută cu alţi

pacienţi

Persistă o

uşoară astenie

Pacienta este

nerăbdătoare

să plece acasă

fapt ce-i

crează o stare

de agitaţie

35


27.01.2010

Astenie

Agitaţie

cauzată de

iminenta

plecare acasă

Cunoştinţe

insuficiente

despre boală

şi despre cum

să-şi păstreze

sănătatea

Pacienta :

- să prezinte

confort psihic

şi fizic şi să

plece acasă cu

un bagaj

optim de

cunoştinţe

despre cum

să-şi păstreze

sănătatea

Aerisesc salonul

Asigur un climat de

linişte


vitale scaun şi

diureza

TA: 14/8 cmHg

Puls:76 b/min

T˚:36,9°C

Resp:20b/min

Discut cu pacienta

despre regimul de

viaţă pe care trebuie

să-l adopte după

întoarcerea acasă.

Îi înmânez biletul de

externare şi îi spun

cum să-şi ia

tratamentul în

ambulatoriu

Informez medicul

despre starea

pacientei.

Administrez

tratamentul

prescris de medic:

Algocalmin im 1

fiolă/zi,

Aspatofort 1 fiolă

iv,

Arginină perfuzie

500mg

Metoclopramid 1

fiolă im/zi

Alprazolam 1

cp/zi.

Esenţiale forte

3 cp/zi

Fenobarbital 1

cp. seara

Ampicilină 1g la

12 h iv.

Pacienta se

externează cu

o stare

generală bună

Rezultatele

analizelor

sunt normale

Nu mai

prezintă

hepatomegalie

Are doar o

uşoară astenie

care se va

reduce în timp

dacă pacienta

va respecta

tratamentul şi

regimul de

viată

recomandat

de medic

EVOLUŢIE ŞI RECOMANDĂRI

36


Pacienta C.D., 63 ani, cunoscută cu hepatita cronică B, se prezintă la unitatea

spitalicească acuzând dureri în hipocondrul drept, cefalee, greţuri, vărsături, febră,

inapetenţă, somnolenţă, astenie şi prezintă icter tegumentar discret. Se instituie tratament cu

Algocalmin im 1 fiolă/zi, Aspatofort 1 fiolă iv, Arginină perfuzie 500mg, Metoclopramid 1

fiolă im/zi, Alprazolam 1 cp/zi., Esenţiale forte 3 cp/zi, Fenobarbital 1 cp. seara, Ampicilină

1g la 12 h iv.

Se externează cu următoarele recomandări:

- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.

- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar

- Evitarea eforturilor fizice

- Evitarea situaţiilor stresante

- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.

Starea bolii la externare: ameliorat

CAZUL B

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI M. A.

37


Culegerea datelor

- Nume: M.

- Prenume: A.



- Ocupaţia: administrator de firmă

- Starea civilă: căsătorit

- Stare materială: venit material mediu, având un bar pe care îl gestionează, venit

completat de salariul soţiei.


- Are doi copii majori

- Observaţii: Pacientul declară că fumează cam un pachet de ţigări pe zi, consumă

băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi alimente ce

conţin grăsimi animale.



- Hepatită acută cu virus A

- Dislipidemie

- Obezitate gradul II

- Discopatie lombară


Antecedente heredo-colaterale:

- mama hipertensivă

- tata decedat în urma unui infarct miocardic

38



- dislipidemie

- dischinezie biliară

- obezitate gradul II

- dischinezie biliară

Istoricul bolii

De aproximativ o săptămână bolnavul acuză oboseala marcata cu

inapetenţă ,balonare postprandiala, greţuri, cefalee ,greutate în hipocondrul

drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra

Dornei, unde este internat pentru investigaţii şi tratament.

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALEŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ

PENTRU PACIENTUL M. A.39


NR CRT

NEVOIA PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ


OBIECTIVE

1 A respira si a avea o bună circulaţie

Dispnee Respiraţie tahipneică şi superficială

Durerea, Anxietatea. Obezitatea.

Pacientul să respire bine, să scadă în greutate

2 A bea şi a mânca

Dificultate de a urma dieta

Anorexie

Mese neregulate, consum de alimente interzise, abuz de sare


Greaţa

Pacientul să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul

3 A elimina Urină insuficientă.

Eliminare dificilă a scaunelor

Urină puţină şi densă cu miros şi culoare modificată

Defecare dureroasă şi lentă

Consum insuficient de lichide Disbioză Afecţiuni organice

Pacientul să consume cel puţin 2l.de lichide pe zi. Să consume alimente bogate în fibre

4 A se mişca şi a avea o bună postură

Postură inadecvată Dificultate de a se mişca Refuzul de a face mişcare

Poziţie vicioasă, pacientul petrece mult timp la volan,mişcări greoaie,limitarea amplitudinii mişcărilor

Astenie, adinamie. Parestezii ale extremităţilor membrelor, dureri la nivelul coloanei vertebrale

Pacientul să aibă o postură adecvată şi o poziţie care să favorizeze circulaţia şi respiraţia

5 A dormi şi a se odihni


Ore insuficiente de somn, tensiune psihică continuă, epuizare fizică şi nervoasă

Afecţiuni organice, anxietate, tulburări de gândire

Pacientul să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ

6 A se îmbrăca şi dezbrăca

----

------

---------- ---------- ----------

7 A menţine

dificultate Hipertermie Hepatita virală Pacientul să prezinte

40


temperatu-ra

temperatura corpului în limite normale

8 A fi curat Igiena bucală necorespunză-toare

Dinţi galbeni, halena de fum de ţigară

Fumatul Pacietul să se spele mai des pe dinţi, să renunţe la fumat

9 A evita pericolele

Predispoziţie la accidente

Fatigabilitate, surmenaj, neatenţie

Durere, slăbiciune, ameţeală

Pacientul să beneficieze de un mediu de siguranţă

10 A comunica

------------- ------------ ------------- --------------

11 A acţiona conform propriilor convingeri

----------- ------------- ------------ --------------

12 A fi preocupat în vederea realizării

Devalorizare Incertitudine în ceea ce priveşte propria valoare

Gândire deformată despre efectele afecţiunii sale

Pacientul să înţeleagă că va putea duce o viaţă normală dacă respectă tratamentul

13 A se recrea

------------- ------------- ---------- --------

14 A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea


Deprinderi greşite Educaţie greşită. Ignoranţă

Pacientul să dobândească cunoştinţele necesare şi să le aplice

EXAMENE DE LABORATORALE PACIENTULUI M. A.

41



VALORILE ANALIZELOR PACIENTULUI


07.01. 2011

Hematii

Hemoglobină

HematocritTrombocite Glicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOVSH

Bilirubina DBilirubina T

Timp de coagulare

3,8 milioane/mm³

12 gr%

0,35l/l

121 mg%302 mg%67 mg% 760 U.K1124 U.K.54 - 1 h96 - 2 h

7,13 mg%9,10 mg%

15 minute

b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l

80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.5-10 la 1 h10-20 la 2 h

Max. 0,3mg%Max 1mg%

8-10 minuteExamen de urină pHdensitateureeacid uriccorpi cetonicibilirubina urinarăurobilinogen

5,81030280 mmol/l104 mmol/l16mg/24hPozitivăCrescut

4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNegativăNormal

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI M.A.

DATA DIAGNOSTIC DE NURSING

OBIECTIVE INTERVENTIIAUTONOME

INTERVENTII DELEGATE

EVALUARE

42


07.01.

2011

Durere

Anorexie

Dispnee

Circulaţie

inadecvată

Eliminare

inadecvată(ede

me

Hipertermie

Eliminare

inadecvată(văr

sături, tranzit

intestinal

modificat)

Tegumente

icterice

Intoleranţă la

mişcare

Dificultatea de

a se îmbrăca şi

dezbrăca şi de

a-şi face

toaleta

Insomnie

Anxietate

Depresie

Risc de

complicaţii

Risc de

transmitere a

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să poată

mânca

- să respire

bine

- să aibă o

circulaţie

adecvată

- să aibă o

temperatură

normală

- să aibă o

eliminate

adecvată

- să se poată

îmbrăca,

dezbrăca şi

să-şi facă

toaleta

- să aibă un

somn

odihnitor

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

accidentelor

Evitarea

Aerisesc salonul

Instalez pacientul în pat

în poziţie antalgică, îl

izolez de pacienţii cu

alte afecţiuni.

Măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:88 b/min

T˚:39,3°C

Resp: 22 r/min

Înălţime:175cm

Greutate: 110kg

Ajut pacientul să se

îmbrace să se dezbrace

şi să-şi facă toaleta

Îl însoţesc la toaletă

Administrez

pacientului ceai

hepatic, discut cu el

despre boală şi îl

încurajez cu privire la

evoluţia ei. Îl învăţ ce

măsuri trebuie să ia

pentru a împiedica

răspândirea bolii. Îl

informez asupra listei

alimentelor

premise(dieta

desodată,cu evitarea

alimentelor ce alterează

Recoltez sânge

urină şi fecale

pentru analize.

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glugoză 5 ٪

500ml perfuzie

Arginina

500ml. iv.,

Multiglutin iv.,

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Tirferment

3tb/zi

Colebil 3cp/zi

Fenobarbital 1

cp. seara

După

instituirea

tratamentu-

lui pacientul

se simte

puţin mai

bine, se

linişteşte, se

odihneşte,

dar persistă o

jenă în

hipocondrul

drept şi o

astenie

marcată ce-l

face

intolerant la

mişcare.

Prezintă

fenomene

dispeptice,

anorexie,

icter, diaree,

oligurie

43


bolii complicaţiilor

Evitarea

transmiterii

bolii

funcţia gastrică,biliară

si pancreatică). Am

pregătit: o tăviţă renală,

apă călduţă si prosop,

iar când pacientul varsă

îi dau să-şi clătească

gura, îl şterg cu

prosopul iar produsul îl

păstrez pentru

examinare

Seara măsor:

TA: 13/8 cmHg

Puls:84 b/min

T˚:38,3°C

Resp: 20 r/min

08.01.

2011

Durere

Anorexie

Dispnee

Circulaţie

inadecvată(ede

me)

Hipertermie

Eliminare

inadecvată(văr

sături, tranzit

intestinal

modificat)

Tegumente

icterice

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să poată

mânca

- să respire

bine

- să aibă o

circulaţie

adecvată

- să aibă o

temperatură

normală

- să aibă o

Aerisesc salonul



şi să-şi facă toaleta.


vitale

TA: 13/8 cmHg

Puls:78 b/min

T˚:37,8°C

Resp:20r/nin

Îl ajut să mănânce.

Îl însoţesc la toaletă, îl

pregătesc pentru

examenul ecografic, îl

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glugoză 5 ٪

500ml perfuzie

Arginina

500ml. iv.,

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Stare

generală

uşor

îmbunătăţită.

Are o

diureză

normală dar

urina este

închisă la

culoare. A

mâncat puţin

deşi este

anorexic.

Persistă o

44


Intoleranţă la

mişcare

Dificultatea de

a se îmbrăca şi

dezbrăca şi de

a-şi face

toaleta

Hipersomnie

Anxietate

Depresie

Risc de

complicaţii

eliminate

adecvată

- să se poată

îmbrăca,

dezbrăca şi

să-şi facă

toaleta

- să aibă un

somn

odihnitor

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

complicaţiilor

însoţesc în sala de

ecografie şi apoi înapoi

în salon.

Îi susţin moralul

purtând discuţii cu el.

urmăresc dacă respectă

măsurile de igienă

pentru a împiedica

răspândirea virusului

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:78 b/min

T˚:37°C

Resp: 20 r/min

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Triferment

3tb/zi

Colebil 3cp/zi

Fenobarbital 1

cp. seara

jenă în

hipocondrul

drept şi o

astenie

marcată.

Prezintă

fenomene

dispeptice,

icter,

subfebrilitate

somnolenţă,

depresie.

09.01.

2011

Durere

Inapetenţă

Hipertermie

Eliminare

inadecvată(văr

sături, tranzit

intestinal

modificat)

Tegumente

icterice

Intoleranţă la

mişcare

Hipertermie

Anxietate

Depresie

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să poată

mânca

- să respire

bine

- să aibă o

circulaţie

adecvată

- să aibă o

temperatură

normală

- să aibă o

eliminate

Aerisesc salonul


vitale

TA: 13/8 cmHg

Puls:70 b/min

T˚:36,7°C

Resp:18r/min






pregătesc pentru

examenul ecografic, îl

însoţesc în sala de

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glucoză 5 ٪

500ml perfuzie

Multiglutin iv.,

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Metoclopramid

2 fiole/zi

Stare

generală

îmbunătăţită.

Pacientul

are o diureză

normală dar

urina este

închisă la

culoare. A

mâncat puţin

deşi este

inapetent.

Prezintă

fenomene

dispeptice,

45


Risc de

complicaţii

Risc de

transmitere a

virusului

adecvată

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

complicaţiilor

Evitarea

transniterii a

virusului

ecografie şi apoi înapoi

în salon.

Îi susţin moralul

purtând discuţii cu el.

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:78 b/min

T˚:37,8°C

Resp: 20 r/min

Esenţiale forte

3 cp/zi

Triferment

3tb/zi

Colebil 3cp/zi

Fenobarbital 1

tb. seara

icter,

subfebrilita-

te,

somnolenţă,

depresie.

10.01.

2011

Jenă în

hipocondrul

drept

Anorexie

Tegumente

icterice

Subfebrilitate

Intoleranţă la

activitate

Anxietate

Astenie

Adinamie

Risc de

complicaţii

Risc de

transmitere a

virusului

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să poată

mânca

- să aibă o

temperatură

normală

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

complicaţiilor

Evitarea

transmiterii

virusului

Aerisesc salonul


vitale

TA: 13/7 cmHg

Puls:78 b/min

T˚:36,8°C

Resp:18r/min






încurajez să-şi exprime

gândurile,

nemulţumirile,

frustrările apoi îl

liniştesc şi-i insuflu

încredere în echipa

medicală

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glucoză 5 ٪

500ml perfuzie

Multiglutin iv.,

Arginina

500ml. iv.,

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Triferment

Stare

generală

îmbunătăţită.

Pacientul

are o diureză

normală,

urina tinde

să se

normalizeze

la culoare. A

mâncat mai

bine.

Temperatura

tinde să se

normalizeze,

există o

subfebrilitate

după amiază.

Icterul s-a

discretizat.

46


Urmăresc dacă

pacientul respectă

regimul alimentar şi

mijloacele de asepsie.

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:80 b/min

T˚:37,5°C

Resp: 19 r/min

3tb/zi

Colebil 3cp/zi

Fenobarbital 1

tb. seara

Prezintă

fenomene

dispeptice,

mai discrete

şi stare

psihică

îmbunătăţită.

11. 01.

2011

Inapetenţă

Tegumente

discret icterice

Astenie

Adinamie

Risc de

complicaţii

diminuat

Risc de

transmitere a

virusului

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să poată

mânca

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

Evitarea

complicaţiilor

Evitarea

transmiterii

virusului

Aerisesc salonul


vitale

TA: 13/7 cmHg

Puls:70 b/min

T˚:36,7°C

Resp:20r/min

Ajut pacientul în

satisfacerea nevoilor

sale doar atunci când

este cazul deoarece se

simte mai bine şi se

descurcă singur .

Îi facilitez întâlnirea cu

membrii familiei şi cu

alţi pacienţi cu aceeaşi

afecţiune şi evoluţie

favorabilă. Instruiesc

aparţinătorii cu privire

la mijloacele de

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glucoză 5 ٪

500ml perfuzie

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Multiglutin iv.,

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Triferment

3tb/zi

Colebil 3cp/zi

Stare

generală

bună.

Pacientul a

mâncat mai

bine. Urina

are aspect

normal

Temperatura

este în limite

normale.

Prezintă

fenomene

dispeptice

discrete,

icter discret

la nivelul

sclerelor,

stare psihică

îmbunătăţită.

47


prevenire ale infectării

şi transmiterii bolii.

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:80 b/min

T˚:36,8°C

Resp: 19 r/min

Fenobarbital

1 tb. seara

12.01

2011

Disconfort

cauzat de

astenie şi

fenomene

dispeptice

pasagere

Risc de

complicaţii

mult diminuat

Risc de

transmitere a

virusului mult

diminuat

Reducerea

durerii

Pacientul :

- să prezinte

confort psihic

şi fizic

- să fie evitate

complicaţiile

Evitarea

transmiterii

virusului

Aerisesc salonul


vitale TA: 13/7 cmHg

Puls:70 b/min

T˚:36,8°C

Resp:18r/min

Am grijă să respecte

regimul alimentar, să se

hidrateze.

Îl încurajez să facă

mişcare, dar să evite

eforturile fizice, discut

cu el despre regimul de

viaţă pe care trebuie

să-l adopte după

externare

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:76 b/min

T˚:36,8°C

Resp: 18 r/min

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glucoză 5 ٪

500ml perfuzie

Multiglutin iv.,

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Colebil 3cp/zi

Triferment

3tb/zi

Fenobarbital

1 tb. seara

Stare

generală

bună.

Funcţiile

vitale sunt în

limite

normale şi

vegetative.

Pacientul

prezintă

fenomene

dispeptice

discrete,

pasagere,

care vor

dispărea cu

timpul şi

astenie

diminuată.

Toate

acestea vor

dispărea în

48


timp dacă

pacientul va

respecta

regimul şi

recomandări-

le medicale.

13.01

2011

Cunoştinţe

insuficiente

despre cum să-

şi menţină

starea de

sănătate

Disconfort

atenuat cauzat

de astenie şi

fenomene

dispeptice

pasagere

Risc de

complicaţii şi

de transmitere

a virusului

mult diminuat

Pacientul :

- să plece cu

un bagaj

optim de

cunoştinţe

despre cum

să-şi păstreze

sănătatea şi

cum să evite

răspândirea

virusului

Pregătesc pacientul

pentru externare


vitale

TA: 13/7 cmHg

Puls:74 b/min

T˚:36,7°C

Resp:18r/min

Îi înmânez biletul de

externare şi îl informez

cu privire la

tratamentul şi modul de

viaţă recomandate în

ambulatoriu:

-am conştientizat

pacientul de necesitatea

izolării şi instituirea

repausului fizic si

intelectual, precum si a

dietei specifice

afecţiunii

-am recomandat

menţinerea igienei

alimentare:spălatul pe

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin im

2 fiole/zi,

soluţie

Glucoză 5 ٪

500ml perfuzie

Aspatofort

1 fiolă/zi

în perfuzie

Metoclopramid

2 fiole/zi

Esenţiale forte

3 cp/zi

Colebil 3cp/zi

Triferment

3tb/zi

Fenobarbital

1 tb. seara

Pacientul se

externează

cu stare

ameliorată.

49


mâini înaintea servirii

mesei precum si a

alimentelor ce urmează

a fi gătite sau

consumate proaspete

-am pus la dispoziţia

bolnavului broşuri cu

informaţii despre

HVA(care sa cuprindă

informaţii despre

investigaţiile specifice

bolii,tratament si

evoluţie)

-am explicat

pacientului ca este

necesar sa se prezinte

la medicul de familie

pentru

dispensarizare pe o

perioada cuprinsă între

6-24 uni şi controale

clinice si de

laborator

-am implicat familia în

susţinerea pacientului

privind dieta şi modul

de viaţă al

acestuia şi am explicat

ca reintegrarea socio-

profesională se va face

treptat ştiind

50


faptul ca refacerea

ficatului necesită timp

mai îndelungat (2-3

luni)


51


Bolnavul M.A., în vârstă de 58 ani, acuză oboseala marcata cu inapetenţă ,balonare

postprandiala, greţuri, cefalee, greutate în hipocondrul drept,mialgii,artralgii, fapt pentru care

se prezintă la camera de gardă a Spitalului Vatra Dornei, unde este internat pentru investigaţii

şi tratament. Este diagnosticat cu hepatită virală A. Se instituie tratament cu: Algocalmin im

2 fiole/zi, soluţie Glucoză 5% , Aspatofort, Metoclopramid, Esenţiale forte, Triferment ,

Fenobarbital.


- Izolare la domiciliu încă 14 zile,

- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.,

- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar,

- Evitarea eforturilor fizice,

- Evitarea situaţiilor stresante,

- Dispensarizare prin cabinetul medicului de familie.

Starea bolii la externare: ameliorată.

CAZUL C

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI E.B.

52


Culegerea datelor

- Nume: E

- Prenume: B



- Ocupaţia: contabil

- Starea civilă: căsătorit

- Stare materială: venit material mediu, completat de salariul soţiei şi de venituri

provenind din agricultură. Cresc animale şi cultivă legume.


- Observaţii: Pacientul cu hepatită virală A în antecedente, declară că nu fumează,

consumă băuturi alcoolice ocazional, în cantitate moderată, consumă frecvent carne şi

alimente ce conţin grăsimi animale, prăjeli, place mâncarea condimentată. Nu prea face

mişcare pentru că exercită o muncă de birou unde îşi petrece 8-10 ore pe zi apoi se urcă în

maşină şi se duce acasă. Doar la sfârsit de săptămână se ocupă de treburile casei. Recunoaşte

că problemele de la servici îl sresează adesea.


- Data externării: 17. 01 2011


- Hepatopatită cronică cu virus C, puseu acut


- cefalee

- astenie

- tulburări dispeptice

- durere în hipocondrul drept

53


- hepatomegalie moderată


- Hepatită virală C, cu doi ani în urmă

Istoricul bolii

După mai multe mese copioase consumate cu ocazia sărbătorilor de iarnă pacientul

începe să acuze fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii;

inapetenţă,cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care

l-a făcut să se prezinte la medic.

EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALEŞI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE DEPENDENŢĂ

PENTRU PACIENTUL E.B.

54


NR. CRT.

NEVOIA PROBLEME DE

DEPENDENŢĂ

MANIFESTĂRI DE

DEPENDENŢĂ


OBIECTIVE

1. A respira si a avea o bună circulaţie

Dispnee Respiraţie tahipneică şi superficială

Durerea, anxietatea

Pacientul să respire bine

2. A bea şi a mânca

Dificultate de a urma dieta

Inapetenţa

Mese neregulate, consum de alimente interzise, abuz de sare


Pacientul să aibă o alimentaţie adecvată, să accepte regimul

3. A elimina ---------- -------------- ---------------- ------------

4. A se mişca şi a avea o bună postură

----------- ----------------- ------------- ------------

5. A dormi şi a se odihni


Ore insuficiente de somn.

Afecţiuni organice, anxietate

Pacientul să doarmă suficient, cantitativ şi calitativ

6. A se îmbrăca ---- ---------- ---------- ----------

55


şi dezbrăca

------

7. A menţine temperatura corpului

--------- ---------- --------- ------------

8. A fi curat ------------ ----------- ------------ ------------

9. A evita pericolele

10. A comunica ------------- ------------ ------------- --------------

11. A acţiona conform propriilor convingeri, a practica religia

----------- ------------- ------------ --------------

12. A fi preocupat în vederea realizării

Devalorizare Incapacitate de a răspunde aşteptărilor altora

Afecţiunea curentă Volum mare de muncă

Pacientul să se poată întoarce în scurt timp la serviciu

13. A se recrea Dificultatea de a îndeplini activităţi recreative

Absenta timpului destinat recreării

Munca de rutină Pacientul să introducă timp de recreare în programul zilnic

14. A învăţa cum să-şi păstreze sănătatea


Deprinderi greşite Educaţie greşită. Ignoranţă

Pacientul să dobândească cunoştinţele necesare şi să le aplice

EXAMENE DE LABORATOR56


ALE PACIENTULUI E.B.


VALORILE ANALIZELOR PACIENTULUI


12.01. 2009

Hematii

Hemoglobină

HematocritGlicemie Colesterol totalTriglicerideTGPTGOUreeCreatininăVSH

Ionograma serică:NaKCaMgBilirubina DBilirubina T

5 milioane/mm³

15 gr%

0,42l/l96 mg%202 mg%48 mg%170 U.K240 U.K.28 mg%1,1 mg%7 - 1 h18 -2 h

302 mg%14 mg%8,85 mg%1,7 mEq/l1,5 mg%2,25 mg%

b= 4,5-5,5 milioane/mm³ f= 4-5 milioane/mm³b= 14-16 gr%f=12-15 gr%0,40-0,45 l/l80-120 mg%150-250 mg%50 mg%7,5 -24 U.K.9-34 U.K.20-40 mg%0,6-1,3 mg% 5-10 la 1 h10-20 la 2 h

300-305 mg%15-21 mg%9-11 mg%1,5-3 mEq/lMax. 0,3mg%Max 1mg%

Examen de urinăpHdensitateureeacid uriccorpi cetoniciUrobilinogenBilirubină urinară

5,51020380 mmol/l94 mmol/l14mg/24hCrescutPozitivă

4,8 – 6,81015 – 1025166 -582,7 mmol/l30 -120 mmol/l10 -20 mg/24hNormalNormal

PLAN DE NURSING AL PACIENTULUI E.B.

DATA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE

57


DE NURSING AUTONOME DELEGATE

12.01.2011

Nutriţie

inadecvată –

inapetenţă,

fenomene

dispeptice

Durere

Odihnă

insuficientă

Anxietate

Disconfort

Risc de

complicaţii

Pacientul să

prezinte o

nutriţie

adecvată

Atenuarea

durerii

Pacientul să

aibă odihnă

suficientă

cantitativ şi

calitativ

Pacientul să

prezinte

confort fizic

şi psihic

Evitarea

complicaţii

lor

Aerisesc salonul

Pregătesc patul

Instalez pacientul comod

în pat. Măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:78 b/min

Temp:36,8°C

Resp: 22r/min

Înălţime:165cm

Greutate: 84kg

Ajut pacientul să-şi facă

toaleta

Îi tai unghiile cât mai

scurt şi-i pilesc colturile

pentru a nu se răni

Discut cu el despre boală

şi despre regimul său, îl

încurajez şi îl liniştesc cu

privire la evoluţia bolii.

Seara măsor:

TA: 14/8 cmHg

Puls:76 b/min

Temp:36,9°C

Resp: 20r/min

Recoltez sânge,

urină şi fecale

pentru analize

Aduc la

cunoştinţa

pacientului

regimul stabilit

de medic pe

care trebuie să-l

urmeze.

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Algocalmin

1 fiolă im/zi,

soluţie Arginină

500ml

cu Aspatofort 1

fiolă iv.

Metocroplamid

1fiolă im/zi

Fenobarbital 1

cp seara.

După

instituirea

tratamentului

pacientul se

simte mai

bine, se

linişteşte, se

odihneşte,

acceptă

regimul dar

persistă o

jenă în

hipocondrul

drept şi o

stare de

astenie

moderată,

inapetenţa şi

persistenţa

unor

fenomene

dispeptice

13.01.2011

Jenă în

hipocondrul

drept

Eliminarea

durerii

Aerisesc salonul

Aşez pacientul în decubit

dorsal

Instalez o sondă

nazo-gastrică în

vederea

Stare

generală uşor

58


Greaţă

Inapetenţă

Astenie

moderată

Anxietate

Risc de

complicaţii

Pacientul să

dobândeas-

că poftă de

mâncare

Pacientul să

prezinte

confort fizic

şi psihic

Evitarea

complicaţii

lor


vitale diureza, scaunul

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

Temp:36,5°C

Resp: 18r/min

Analizez bila recoltată

(cantitate aspect) şi notez

în foaia de temperatură

Discut permanent cu

pacientul, îl pregătesc


toate investigaţiile ce

urmează a fi efectuate

Seara măsor:

TA: 13/8 cmHg

Puls:74 b/min

Temp:36,9°C

Resp: 19r/min

recoltării bilei

pentru analize

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Arginină 500ml

Aspatofort

1 fiolă

Metocroplamid

1 fiolă im.

Lagosa

3 caps/zi,

Liv 52 3

cp/zi,

Scobutil 2cp/zi

Fenobarbital 1

cp seara.

alterată.

Valorile

tensionale se

menţin în

limite

normale.

Persistă

oboseala si

se instalează

o stare de

apatie,

Adinamie.

14.01.2011

Jenă în

hipocondrul

drept

Inapetenţă

Astenie

moderată

Anxietate

Risc de

Eliminarea

durerii

Pacientul să

dobândeasc

ă poftă de

mâncare

Pacientul să

prezinte

confort fizic

şi psihic

Aerisesc salonul

Aşez pacientul în decubit

dorsal


vitale diureza, scaunul.

TA: 13/7 cmHg

Puls:70 b/min

Temp:36,4°C

Resp: 18r/min

Discut permanent cu

pacientul, îl pregătesc


Informez

medicul despre

starea

pacientului.

Însoţesc

pacientul la

ecografie apoi

înapoi în salon

Administrez

tratamentul

prescris de

Pacientul se

simte mai

bine.

Nu mai

prezintă

greaţă,

mănâncă mai

bine.

59


complicaţii

Evitarea complicaţiilor

toate investigaţiile ce

urmează a fi efectuate, îl

pregătesc psihic şi fizic

pentru acestea

Urmăresc ca pacientul să

respecte regimul

alimentar. Seara măsor:

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

Temp:36,7°C

Resp: 19r/min

medic:

Arginină 500ml

Aspatofort

1 fiolă iv.

Metocroplamid

1 fiolă im,

Lagosa 3 cp/zi,

Liv 52 3 cp/zi,

Scobutil 1cp/zi

Fenobarbital 1 cp seara

15.01.

2011

Astenie

moderată

Anxietate

Risc de

complicaţii

Pacientul să

prezinte

confort fizic

şi psihic

Evitarea complicaţii lor

Aerisesc salonul

şi creez o atmosferă cât

mai liniştită.



TA: 12/8 cmHg

Puls:74 b/min

Temp:36,8°C

Resp: 18r/min

Îl însoţesc la toaletă.

Discut cu pacientul şi

aflu că atmosfera de

spital îl nelinişteşte, îl

anunţ că evoluţia sa este

bună şi în curând va

pleca acasă.

Seara măsor:

TA: 13/8 cmHg

Puls:76 b/min

Informez

medicul despre

starea

bolnavului.

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Arginină 500ml

Aspatofort 1

fiolă

Metocroplamid

1 fiolă im/zi

, Lagosa 2caps,

Liv 52 3caps pe

zi,

Scobutil 1 cp/zi

Fenobarbital o cp.

Pacientul se

simte mai

bine, are

poftă de

mâncare, nu

mai prezintă

jenă- n

hipocondrul

drept,hepato

megalia s-a

redus,

fenomenele

dispeptice

sunt rare şi

reduse ca

intensitate

dar se

menţine

starea de

60


Temp:36,9°C

Resp: 18r/min

adinamie şi

anxietatea

16.01.

2011

Astenie

Anxietate

Insomnie

Risc de

complicaţii

Pacientul să

prezinte

confort fizic

şi psihic

Evitarea

complicaţii

lor

Dimineaţa:

Aerisesc salonul, asigur o

ambianţă plăcută.



TA: 12/8 cmHg

Puls:76 b/min

Temp:36,7°C

Resp: 17r/min

Discut cu pacientul şi

aflu că nu a putut dormi

deoarece a dormit ziua

Încurajez pacientul să

facă mişcare şi-l însoţesc

Seara măsor:

TA: 13/8 cmHg

Puls:78 b/min

Temp:36,8°C

Resp: 18r/min

Informez

medicul despre

starea

bolnavului.

Administrez

tratamentul

prescris de

medic:

Arginină 500ml

Aspatofort 1

fiolă iv.

Metocroplamid

1 fiolă/zi,

Lagosa 2cp/zi,

Liv 52 3 cp/zi,

Scobutil 1cp/zi

Fenobarbital 1 cp seara

Pacientul se

simte obosit

în urma

insomniei

din seara

precedentă

dar în raport

cu boala

starea sa se

menţine

bună.

17.01.

2011

Deficit de

cunoştinţe

despre cum

să-şi păstreze

sănătatea

Uşoară

astenie

Pacientul să

părăsească

spitalul cu

un bagaj

optim de

cunoştinţe,

care să-l

ajute în

Aerisesc salonul, asigur o

ambianţă plăcută.

Monitorizez :

T.A.-13/8cmHg

Puls:72b/min,

Respiraţie:16r/min,

Temperatură: 36,5°C.

Educ pacientul cu privire

Pregătesc

pacientul pentru

externare:

Administrez

medicaţia

prescrisă de

medic.

Aspatofort 1

Pacientul se

externează

cu stare

generală

ameliorată.

61


Risc de

complicaţii

păstrarea

sănătăţii.

Pacientul să

prezinte o

stare de

bine.

Evitarea

complicaţii

lor

la regimul de viaţă pe

care va trebui să-l adopte

după externare.

Se va prezenta

săptămânal pentru

administrare de perfuzii

şi monitorizare

fiolă iv/zi

Metocroplamid

1 fiolă im/zi

Lagosa

1 cp/zi,

Liv 52

1 cp/zi,

Scobutil 1cp/zi

Fenobarbital 1

cp seara.

Îi înmânez

biletul de

externare şi

scrisoarea

medicală.

Îi înmânez

reţeta şi îi spun

cum să-şi ia

medicamentele


62


Pacientul E.B., de 41 de ani, cunoscut cu hepatită cronică cu virus C, se prezintă la

medic acuzând fenomene dispeptice ca: greaţa, balonare, meteorism, eructaţii; inapetenţă,

cefalee frontală, durere în hipocondrul drept precum şi astenie moderată fapt care l-a făcut să

se prezinte la medic. Se instituie tratament cu Arginină 500mgl , Aspatofort 1 fiolă în

perfuzie, Metocroplamid 1 fiolă im, Lagosa 3 cp/ zi, Liv 52 3 cp/zi, Scobutil 2cp/zi,

Fenobarbital 1 cp/zi, seara.


- Continuarea tratamentului în ambulatoriu conform Rp.

- Respectarea cu stricteţe a regimului alimentar

- Evitarea eforturilor fizice

- Evitarea situaţiilor stresante

- Pacientul va reveni la trei luni în unitatea spitalicească i pentru monitorizare.

Starea bolii la externare: ameliorată

BIBLIOGRAFIE

63


1. Lucreţia Titircă - Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare

nevoilor fundamentale, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007.

2. Lucreţia Titircă - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali,

Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2006.

3. Lucreţia Titircă – Breviar de explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului, Editura ,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2007

4. Lucreţia Titircă – Urgenţele medico chirurgicale, Editura Medicală, Bucureşti, 2007

5. Lucreţia Titircă – Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali,

Editura

,,Viaţa Medicală Românească”, Bucureşti, 2008

6. Lucreţia Titircă – Dicţionar de termini pentru asistenţii medicali, Editura ,,Viaţa

Medicală Românească”, Bucureşti, 2006.

7. Corneliu Borundel – Medicină internă pentru cadre medii, Editura BIC ALL, 2007.

8. Emil Rădulescu – Ai grijă de inima ta, Editura ,,Viaţă şi Sănătate” Bucureşti, 2007

9. C. Mozeş – Tehnica îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, Bucureşti, 1978.

10. Virginia Henderson – Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului, Copenhaga-

Danemarca,1991.

11. I. Mincu – Alimentaţia raţională a omului sănătos şi bolnav, Editura Medicală,

Bucureşti, 1978.

12. Dumitru Dobrescu, Emanoil Manolescu, Victoria Subţirică, Simona Negreş – Memo

Med, Editura Minesan, Bucureşti, 2006.

64

Documents

HEPATITA VIRALA.doc