CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

1. 1 Anatomia

Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă,

ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja

subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng.

Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât

cel stâng.

Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa

superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta

anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ

transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng,

lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal.

In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii

ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului.

Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia

suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este

capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului

de-a lungul vaselor şi căilor biliare.

Vascularizaţia ficatului

Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena

portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele

suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava

inferioară.

~1~

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii

substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa

inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

Nervii ficatului

Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din

ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.

1.2. Structura histologică

Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă

pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul

conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase.

Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama

reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura

mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială,

alcătuită din celulele hepatice (hepatocite).

Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic.

Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice

(hepatocite), capilare şi canaliculi biliari.

Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare

anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre

hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se

descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor.

Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi,

ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final,

în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.

~2~

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care

rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se

deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din

calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele

interdigestive în vezicula biliară.

1.3. Fiziologia

Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple, fiind

îndeplinite la nivelul hepatocitului.

Funcţiile lui principale sunt:

Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic,

lipidic şi mineral.

I n metabolismul glucidic , ficatul intervine în fosforilareaşi

polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea

homeostaziei glicemice.

In metabolismul protidic , ficatul are funcţie proteinoformatoare, şi

de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din

α- globuline, 50% din β -globuline, protrombina şi fibrinogenul, catabolizează

nucleoproteinele.

In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în

fosforilarea lor, în sinteza şi esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor,

fosfolipidelor şi trigliceridelor.

In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea fierului şi a

cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor (ionii de Na +, K şi Cl-)

în organism.

Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în

digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în

absorbţia fierului şi calciului alimentar.

~3~

Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi biliari,

colesterol, lecitine şi săruri anorganice.

Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin

care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele

endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare.

Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită, într-o

mare măsură, de ficat.

Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.

~4~

CAPITOLUL II

2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ

Definiţie

HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un

grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale

digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire

generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene

generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.

Importanţă

HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate

publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele

considerente:

- morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele

peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează

că au făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea

puternic implantată în populaţie pe întregul glob;

- potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);

- potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu

tendinţă mare de cronicizare;

- persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor

severe cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă

imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a

hepatitei B şi nonA-nonB;

- consecinţe economice importante datorită pierderilor în

producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi

~5~

recuperării lente;

- consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,

cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).

Etiologia HVA - Clasificarea HVA

Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice

acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult

asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin

modul de evoluţie în timp a bolii.

Cele 4 tipuri de viruşi sunt:

Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%

din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul

Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are

evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la

subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr;

excepţional la bătrâni.

Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita

virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul

hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri.

Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal,

responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză.

Este mai frecventă la adult.

~6~

Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul

hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale:

a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,

care determină hepatita virală C;

b) virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit

şi virusul E care determină hepatita virală E.

Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus

C, au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.

Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus

defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus

"helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce

apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus

hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.

2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B

HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un

virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală,

caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu

potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi

ciroză (constituie 10-15% din HVA).

~7~

Etiologie

Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu

helicoidal şi are 42 nm.

In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene

principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici.

Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B)

denumit şi

Antigen Australia

AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice,

începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a

săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este

posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de

HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are

semnificaţia trecerii în stare cronică.

Antigenul central (AgHBc)

Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în

sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai

puţin în citoplasmă).

Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi

persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii,

tendinţă la cronicizare.

Antigenul "e" (AgHBe)

Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile

AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii

transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar

persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare.

~8~

Alte antigene ale HVA de tip B

• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost

decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu

Hepatitiă

cronică.

Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere

prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la

eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.

Epidemiologie

HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei

manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi

vârstnici.

Rezervorul de virus hepatitic B

Este reprezentat de om prin:

- bolnavii de HVA de tip B,

- bolnavii de hepatită cronică purtători de AgHBs,

- bolnavii cu ciroză posthepatită B,

-bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători

de AgHBs.

Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de

sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de

mamă), saliva.

~9~

Perioada de contagiozitate

La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi

de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din

bolnavi

continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la

vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs

persistă mai mult de 3 luni de la detectare.

Calea de transmitere

Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea

parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul

persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de

tipB.

HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi

contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională.

Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA

de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada

postnatală.

Receptivitatea

Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.

Patogenie

Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai

complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în

determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al

fiecărei persoane.

~10~

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii

imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se

multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de

virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de

diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt

implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau

deloc anticorpii anti-AgHBs.

Tablou clinic

Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip

A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări

extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi

un potenţial important de cronicizare.

Perioada de incubaţie

Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această

perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o

săptămână de la inoculare.

Perioada prodromală (preicterică)

Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se

instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală.

Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate

şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante

sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului;

manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.

~11~

Perioada de stare (icterică)

Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în

HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter

colestatic).

Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice:

• manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu

tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară.

• manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent.

• manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita

nodoasă.

• manifestări renale: nefrită interstiţială şi, în unele cazuri, apare

glomerulonefrita.

• manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In

formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice.

• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice

(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de

culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale;

orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti.

• manifestări hematologice: - VSH normală sau încetinită

- teste hepatice cu valori crescute

- TGP 1000-2000 UK - foarte mari

- sideremie crescută

- testele de disproteinemie sunt pozitive

- bilirubină crescută

- leucopenie şi anemie hemoiitică acută

~12~

Evoluţie

HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi

forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din

bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20%

rămân purtători cronici de virus.

Forme clinice

Forma anicterică

Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.

Forma colestatică

Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător;

colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie

5-15mg% (icter)

Forme prelungite

HVA tip b prelungita simpla

Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.

HVA persistenta

Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi

chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără

aspecte de cronicizare

HVA tip B ondulanta

Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de

eforturi,

~13~

abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.

HVA prelungita cu potenţial de cronicizare

Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor

hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi

manifestări histopatologice.

Forme severe

In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi

brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive,

prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea

dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de

protrombină sub 50%.

Forma fulminantă

In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică

supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La

această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din

cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână.

Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri.

Manifestările clinice ale formei fulminante sunt:

- icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil)

- persistenţa şi agravarea simptomelor digestive

- astenie intensă

- manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii)

- persistenţa febrei în perioada icterică

- somnolenţă

- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril

~14~

-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)

Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii

mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus

hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică.

Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu

malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină.

Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este

foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când

HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.

Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală.

HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu

potenţial crescut letal şi de cronicizare.

HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive,

tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.

Complicaţii şi sechele

Complicaţii infecţioase

- anemii hemolitice

- anemia aplastică sau pancitopenică

- suprainfectări biliare

- redeşteptarea unei TBC

Complicaţii funcţionale vegetative

- balonări abdominale

- diskinezii biliare

- digestie dificilă

- hipotensiune hipostatică

~15~

-hiperbilirubinemie (icter prelungit)

Hepatita cronică persistentă sau agresivă

Ciroză posthepatită B

Cancer hepatic primar

Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B

Diagnostic

Diagnostic pozitiv

Se pune pe baza:

- datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită

virală

acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală

(manopere

medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)

- date clinice

- date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic:

• date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv

- anticorpii antiHBc de tip IgM

care

permit un diagnostic precoce

-AgHBe

• date nespecifice:- bilirubină crescută(în cea

icterică)

- leucograma - leucopenie

- VSH mică

- TGO,TGP- mari (teste de

citoliză)

~16~

- sideremie crescută

- fosfatoza alcalină - crescută

- scăderea albuminelor

- creşterea y globulinelor

- teste de coagulare - modificată

Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se

pozitivează

lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita

virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau

uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute.

Diagnostic diferenţial

- asemănător cu HVA tip A.

Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de:

Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica,

hidroelectrolitica.

Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb.

Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie.

Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.

Prognostic

-este rezervat

- se vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre infecţie

cronică (hepatită cronică, ciroză).

Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul,

~17~

hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice,

leziuni hepatice anterioare.

Tratament

Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi

condus pe baza următoarelor obiective:

► scurtarea evoluţiei bolii

► prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză

hepatică

supraacută

► prevenirea complicaţiilor imediate

► prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică

► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o

muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului

Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei.

Reluarea activităţii se va face progresiv.

DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în

funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi

alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza.

Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn.

Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta

~18~

trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea

bolnavului.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei

- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei

18-24 cp/zi timp de o lună

vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) -vitamina B-anabolizant,

hepatoregenerator

- vitamina C – antiinflamator

- vitamina Kl, K3 - coagulant

colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic

x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 15-

21 zile

- Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese

- Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese

hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:

Preparate: - Purinol

- Aspartofort

Fosfoliptdele: Esenţiale

Silimarină

Trofopar

La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:

- soluţie de glucoza i.v.

- Arginină sorbitol

- vitamina B1,B6,B12,C,E,K

- cortizonul are două indicaţii:

~19~

1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se

administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison

l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile

2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează

Prednison.

Alte medicaţii:

Interferonul

Fenobarbital în icterul prelungit

Colecistinamină diminua pruritul

Tratamentul formei fulminante:

repaus total fizic şi psihic

suprimarea proteinelor din dietă

se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,

Apartofort, Trofopar

combaterea producerii de amoniac în intestin cu:

Neomicină 1 g la 6h peros

Ampicilina lg la 8h i.m.

HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă

hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia

- asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi

Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.

corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser

fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)

combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca,

Venostat

combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%

~20~

- Furosemid

- Glicerol 10%

- Cortizon: combate edemul cerebral

- sedative

prevenirea infecţiilor secundare

vitaminizare

supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale

controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP,

Timp

Quick, echilibru acidobazic.

Profilaxie

Măsuri faţă de sursele de infecţie

bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea

tipului de hepatită;

izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;

măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini

cu

apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente:

autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.

contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin

control

periodic pe durata incubaţiei maxime.

Măsuri faţă de căile de transmitere

Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri:

~21~

- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs

- eliminarea donatorilor periculoşi

- utilizarea raţională a transfuziilor

- protecţia cu imunoglobuline umane specifice.

CAPITOLUL III

NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE

FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE

3.1 NURSA

Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel:

este o persoană care:

a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor

Medicali,

a trecut cu succes examenele stabilite de CAM,

îndeplineşte standardele stabilite de CAM,

este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi

pregătirea sa,

este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de

îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru

care nu este calificată.

Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:

promovarea sănătăţii

prevenirea îmbolnăvirilor

~22~

îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe,

indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.

Nursa este pregătită şi autorizată:

• să desfăşoare educaţie pentru sănătate;

• să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate;

• să supravegheze şi să formeze asistente medicale;

• să fie implicată în cercetare.

3.2 NURSING-UL

Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca:

Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii,

cuprinzand:

- promovarea sanatatii;

- prevenirea bolii;

- ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate

varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele

de asistenta sociala.

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:

„ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre

sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si

foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu

conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face,

si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand

~23~

posibil”.

3.3ROLUL NURSEI

Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei

medicale:

„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau

sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele

sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar

fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa

indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat

mai reoede posibil”.

3.4 FUNCTIILE NURSEI

De natura independenta:

- educatie pentru sanatate

- promovarea sanatatii

- restaurarea sanatatii

- inlaturarea suferintei.

De natura dependenta:

- la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de

readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le

transmite medicului.

De natura interdependenta:

~24~

- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social,

educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.

Alte functii:

- profesionala

- educativa

- economica

- de cercetare.

3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite

acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de

reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de

sănătate.

Procesul de îngrijire comportă 5 etape:

Colectarea de date sau aprecierea

Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul

muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele

privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească

acţiunile de îngrijire.

Tipuri de informaţii culese:

- date obiective - observate de asistentă despre pacient

- date subiective - expuse de pacient

- date conţinând informaţii trecute

- date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de

mediul înconjurător.~25~

Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite.

METODE DE CULEGERE A DATELOR

OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor

pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea,

mirosul).

In observarea pacientului de către asistentă pentru

culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de

măsură: termometru, tensiometru etc

ASCULTAREA

INTERVIUL - este o formă specială de interacţiune verbală care se

desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care

recurg la îngrijiri de sănătate

- permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale

persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le

determină.

Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare

pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil:

♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură

cu pacientul

♦ să se pună o singură întrebare o dată

♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a

răspunde

♦ dacă este cazul să discute câteva minute despre

lucruri banale

♦ să explice pacientului că informaţiile sunt

~26~

necesare pentru planificarea unor îngrijiri potrivit

dorinţelor sale

♦ să se facă o concluzie a interviului şi să se

aprecieze dacă consideră folositor acest interviu

♦ să se mulţumească pacientului pentru colaborare.

Analiza şt interpretarea datelor

Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta

la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o

problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi

experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire.

Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului

pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa.

Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula

PES:

P robleme de sănătate

E tiologie

S emne şi simptome

Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la

informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă

problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi

care reies din datele culese.

Planificarea îngrijirilor

Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie,

~27~

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie

luate.

Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de

intervenţie cuprinde două componente:

obiective de îngrijire

intervenţiile.

Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa

problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să

le respecte în cursul unei zile de muncă.

Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un

grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.

Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)

Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare

a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în

practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi

recapete independenţa.

In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta

trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile

persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine.

Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor

sale de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai

puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.

In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu

pacientul, îl ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi

comunică acestuia înţelegerea sa empatică.

~28~

Evaluare

Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în

raport cu intervenţiile asistentei.

Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă

intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu

avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.

Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale.

Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne

propunem să evaluăm două aspecte:

• rezultatul obţinut sau schimbarea observata

• satisfacerea pacientului însuşi.

Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea

însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o

relaţie cu pacientul.

3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14

nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale

ale individului.

Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este

ţelul profesiei de asistentă medicală.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie

să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane

pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

a respira

~29~

a se alimenta şi hidrata

a elimina

a se mişca, a păstra o bună postură

a dormi, a se odihni

a se îmbrăca şi dezbrăca

a-şi menţine temperatura corpului în limite normale

a fi curat, a-şi proteja tegumentele

a evita pericolele

a comunica

a acţiona după credinţele sale şi valorile sale

a se realiza

a se recrea

a învăţa.

Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:

o dimensiune biologică (biofiziologică)

o dimensiune psihologică

o dimensiune culturală

o dimensiune spirituală

o dimensiune sociologică

~30~

~31~

1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si corporale elementare)

- a bea- a manca- a se odihni- a comunica- a se distra- a elimina- absenta durerii- anularea suferintei- nevoia de aer, apa

NEVOIA DE SIGURANTA- nevoia de siguranta se manifesta in cazul agresiunilor externe (piererea locului de munca, schimbarea mediului, oeasului) – catastrofe, razboi, evenimente sociale etc.

NEVOIA DE APARTENENTA- a apartine unui grup- de a fi recunoscut si

acceptat de catre grup- de a avea cui impartasi- nevoia de putere.

NEVOIA DE RECUNOASTERE

- de iubire- de recunostinta- de stima- de recunoastere

a statusului- de respect.

NEVOIA DE REALIZARE- realizarea personalitatii-autodepasire- creativitate

PROCESUL DE INGRIJRE

~32~

CULEGEREA DATELOR

ANALIZA DATELOR

DIAGNOSTIC EXISTENT

FORMULAREA OBIECTIVULUI DE INGRIJIRE

STABILIREA PRIORITATILOR

STABILIREA UNUI TIMP PENTRU ATINGEREA FIECARUI OBIECTIV

SELECTIONAREA INFORMATIILOR PENTRU A ADUCE PERSOANA

INGRIJITA SPRE OBIECTIV

EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)

EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII

Comparatie intre dependenta potentiala si depenenta actuala.

Obiective si timp pentru a le atinge.

NU ESTE PE CALEA DORITA

ANALIZA CAUZELOR

PERSOANA NU MAI ARE NEVOIE DE

INGRIJIRE

EXTERNARE

CAPITOLUL IV

PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA

VIRALA ACUTA tip B

Cazul 1

Numele: Mihailescu

Prenumele: Anton

Varsta: 37 ani

Profesie: somer

Data internarii: 17.02.2007

Diagnostic: hepatita virala acuta tip B

Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau

INTERVIU

Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti

Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi,

varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome,

senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor.

Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în

observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă

diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele

hepatice mult crescute).

Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în

această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de

enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.

~33~

Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi

suferit de boli cronice sau debilizante.

Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 4-

5cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B, au determinat alterarea

necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături,

inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale

intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se

observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind

consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului,

a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă

afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa.

I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.

~34~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

17-23.02.2007

Alterarea starii generale

Cauza:

- procesul inflamator hepatic.

Manifestari:

- dureri epigastrice

- greata

- varsaturi

- inapetenta

- senzatie de greutate in hipocondrul

drept

- icter

Pacientul sa prezinte stare de comfort

fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze

durerile epigastrice.

Pacientul sa aiba o stare de bine fara

greturi si varsaturi.

Pacientul sa fie echilibrat psihic.

- asigur repausul fizic si psihic al

pacientului

- explic acestuia ca este necesar sa

stea in pat

- linistesc pacientul, si-i administrez

medicatia, la indicatia medicului:

1. antispastice: Papaverina, Scobutil

1 f

2. antiemetice: Torecan 1 f

- in functie de starea pacientului il

asez in pozitie sezand, semisezand

sau decubit dorsalcu capul intr-o

parte, cat mai aproape de marginea

patului

- linistesc pacientul din punct de

vedere psihic, il ajut in timpul

varsaturilor si pastrez produsul

eliminat.

- pacientul are o stare generala

alterata

- durerile si varsaturile au cedat dupa

ce i-am adiminstrat tratamentul

prescris de medic

- pacientul nu mai prezinta senzatie

de greata.

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

~35~

DELEGATEInvestigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea

diagnosticului.

- informez pacientul ca trebuie sa nu

manance nimic a 2-a zi dimineata

pentru a-i putea recolta probe de

laborator (pentru ca datele de

laborator sa fie exacte).

- asigur un climat cald, confortabil,

incurajez pacientul si ii explic scopul

investigatiilor. Recoltez sange,

dimineata, pe nemancate, prin

punctie venoasa, pentru urmatoarele

probe de laborator: TGO, TGP,

AgHBs, TQ, tymol, HLG.

Printr-o miscare sigura retrag acul si

tamponez locul cu alcool; pentru

hemostaza pacientul va tine tamponul

cu alcool timp de 5-10 minute.

- completez buletinul de analiza si

trimit produsul la laborator.

Rezultatele probelor de laborator

confirma diagnosticul de HVA tip B:

TGP= 31 UI

Tymol= 20,3 UI

AgHBs- prezent pozitiv

VSH= 10mm/h

Hb= 12,93 mg%

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea

diagnosticului.

Recoltarea urinii: recoltez urina de

dimineata care este cea mai

Examenul urinei: se evidentiaza

pigmenti biliari prezentei (+++++)

~36~

concentrata- recoltarea se face in

recipiente sterile.

urobilinogen ++++.

Nevoia de a bea si de a manca.

Alimentatie neadecvata prin deficit.

Cauze:

- procesul inflamator de la nivelul

celulei hepatice

Manifestari:

- inapetenta

- adinamie.

Asigurarea unui regim igien-dietetic

corepunzator afectiunii. Pacientul sa

fie echilibrat hidroelectrolitic si

nutritional. Pacientul sa elimine din

alimentatie alimentele interzise si sa

consume din cele permise in cantitati

adecvate intolerantei digestive.

- informez pacientul asupra dietei pe

care trebuie sa o urmeze

- dieta va contine toti factorii nutritivi

si va fi oferita in functie de toleranta

digestiva, de apetit, continand

alimente care solicita cat mai putin

functiile hepatice

- in prima saptamana de boala,

regimul alimentar este lacto-hidro-

zaharat (in prima si a doua zi dieta

hidrica)

- i se dau pacientului ceaiuri

indulcite, compoturi, sucuri naturale

din fructe, supe de zarzavat, lapte. In

urmatoarele zile regimul alimentar va

fi imbogatit cu: miere de albine,

dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de

vaci proaspata, paine prajita.

- urmaresc orarul si distributia

meselor; mesele vor fi dese si reduse

Pacientul a luat la cunostinta de

regimul alimentar ce trebuie urmat

pentru a grabi vindecarea.

Alaturi de tratamentul medicamentos,

dieta este un element principal care

intervine in vindecarea bolii.

Pacientul are apetit diminuat si a

primit regimul alimentar

corespunzator evolutiei si

stadializarii bolii.

~37~

cantitativ; pentru stimularea

apetitului se vor folosi alimente

estetic prezentate, ambianta placuta

in salon; din a II-a saptamana de

boala voi imbogati dieta pacientului

cu oua moi sau ochiuri in apa, unt

proaspat, carne slaba, peste slab

pregatit rasol cu adaos de ulei si

lamaie. Deoarece pacientul necesita

un aport crescut de vitamine si pentru

a nu forta apetitul, la indicatia

medicului, administrez vitamina B1,

B6, i.m., vitamina C si pentru

refacerea celulei hepatice

administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb

3/zi cu o jumatate de ora inaintea

meselor principale.DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

Nevoia de a mentine temperatura

corpului in limite normale.

Cauza:

Pacientul sa prezinte temperatura

corporala in limite normale. Pacientul

sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

Masor zilnic temperatura pacientului

(dimineata si seara) si notez in foaia

de observatii.

Pacientul este subfebril T= 37.3 0C

- in urma tratamentului cat si datorita

antietermicului administrat

~38~

- procesul inflamator hepatic.

Manifestari:

- febra (subfebrilitate)

- transpiratii.

Pacientul sa aiba o buna stare fizica

si psihica.

Administrez antitermice : Aspirina,

Paracetamol si lichide n cantitati

suficiente pentru a evita

deshidratarea.

Aerisesc camera.

Asigur pacientului imbracaminte

lejera.

Schimb lenjeria patului; mentin

igiena tegumentelor.

temperatura incepe sa scada spre

limite normale.

Nevoia de a evita pericolele.

Cauza: nerespectarea regulilor de

profilaxie a hepatitei virale.

Manifestari: riscul raspandirii

infectiei.

Pacientul sa nu devina sursa de

infectie pentru persoanele din jur

(izolarea pacientului).

- se are in vedere depistarea si

controlarea infectiei.

- trebuiesc respectate cu strictete

toate regulile de igiena, masurile de

asepsie si circuitele din sectie:

1. dezinfectia veselei folosite de

bolnav prin surmenaje in cloramina 1

% 2 h

2. pacientul nu are voie sa primeasca

vizitatorii in salon.

3. Curatirea si dezinfectia

mobilierului pavimentelor.

4. Respectarea normelor de sterilizare

si dezinfectie a fiecarui obiect folosit

de pacient

Nu se inregistreaza raspandirea

procesului infectios.

~39~

- declararea nominala a pacientului

cu HVA in primele 24 h de la

depistare la Directia de Sanatate

Publica.

- ancheta epidemiologica este

obligatorie pentru fiecare caz de

HVA

- contactii vor fi investigati clinic si

prin probe de laborator.Nevoia de a comunica.

Cauze:

- necunoasterea bolii si a

prognosticului ei

- neliniste in legatura cu starea sa

Manifestari:- deprsie psihica

Pacientul sa fie echilibrat psihic;

- diminuarea anxietatii prin

informarea bolnavului despre boala

sa si prognostic.

- transmit bolnavului notiuni despre

boala sa si despre complicatiile

potentiale ce pot surveni

- discut cu pacientul si il incurajez in

privinta bolii permitandu-i sa-si

exprime emotiile si sentimentele sale;

ii explic ca boala este infectioasa si

se transmite pe cale digestiva, prin

intermediul alimentelor si a

obiectelor contaminate

- informez pacientul asupra regimului

de viata pe care trebuie

sa-l urmeze pentru grabirea

Pacientul este echilibrat psihic si si-a

insusit informatiile privitaore la boala

sa.

~40~

vindecarii lui si evitarea transmiterii

infectiei

- creez un climat de incredere

explicandu-i pacientului ca in mare

parte vindecarea depinde de el.25-29.02.2006

Discomfort abdominal

Cauza:

- durere epigastrica.

Manifestari:

- usoara senzatie de greutate in

hipocondrul drept

- icter

Combaterea durerilor epigastrice.

Pacientul sa prezinte o stare de

comfort fizic.

- la indicatia medicului, administrez

pacientului, pe cale orala:

Dicarbocalm 1 tb x 3/zi

Anghirol 1 tb x 3/zi

Metaspar 1 tb x 3/zi

Durerea a scazut in intensitate, s-a

ameliorat

- icterul s-a diminuat.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Cauze:

- oboseala

Manifestari:

- astenie

Sa se asigure conditii

corespunzatoare penrtu ca pacientul

sa se poata odihni.

Pacientul sa prezinta o stare buna

psihica.

- discut cu pacientul despre

importanta repausului la pat cat si

renuntarea,pe cat posibil, la

activitatile fizice si psihice care il

suprasolicita.

- climat coresounzator

- aerisesc salonul pentru a indeparta

mirosurile neplacute

Climatul corespunzator a fost

asigurat iar pacientul se poate odihni.

Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si

proteja tegumentele.

Se urmareste ca pacientul sa-si

asigure igiena corporala pentru a

- ajut pacientul, in functie de starea

sa generala, sa faca baie sau dus, sau

Bolnavul prezinta tegumente si

mucoase icterice (icterul a scauzt in

~41~

Risul de a nu-si pastra tegumentele si

mucoasele curate.

avea tegumente curate

- evitarea aparitei altor complicatii

(infectii cutanate)

ii efectuez toaleta pe regiuni

- identific, impreuna cu pacientul,

cauzele si motivele nepreocuparii

pentru aspectul fizic si ingrijirile

igienice

- constientizez pacientul in legatura

cu importanta mentinerii curate a

tegumentelor, pentru prevenirea

suprainfectarii

intensitate).

29.02-03.03.2005

Nevoia de a bea si a manca

Asigurarea regimului dietetic

corespunzator evolutiei bolii.

- din saptamana a 3-a asigur

pacientului un regim alimentar

complet cu exceptia conservelor,

mezelurilor, sosurilor cu rantas,

grasimi prajite, condimente, alcool,

legume uscate- bogate in celuloza.

Pacientul prezinta un apetit crescut.

Nevoia de a actiona dupa convingerile

proprii.

Manifestari:

- respectarea religiei si a convingerilor

proprii.

Asigurarea conditiilor pentru

practicarea religiei.

- facilitarea conditiilor pentru

rugaciunea de dimineata si seara.

Pacientul prezinta stare de bine fizica

si psihica.

~42~

~43~

Epicriza:

Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de

boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta,

coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a

mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de

nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil

(antibiotice).

In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de

hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs

pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope,

vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice).

Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza

in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La

externare se recomanda:

- dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni;

- sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas,

grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza

- repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat

timp de 2-3 luni

- odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un

program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).

Cazul 2~44~

NUMELE: PERIDON

PRENUMELE: MARIAN

VARSTA: 37 ANI

PROFESIA: SOFER

DATA INTERNARII: 08.04.2007

DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena

SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau

INTERVIU:

Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase

adulţi Bacau, bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani, cu dureri musculo-

articulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de

greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar.

Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în

observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor

medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa

pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele

mult crescute).

In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune

diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B.

Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli

cardiovasculare.

Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în

urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După

2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.

Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.

Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii, ~45~

cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter

cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare.

La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative:

- temperatura 37,6 °C (subfebrilitate)

- puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale)

- respiraţia 16 r/min (respiraţii ample)

- TA = 120/65 mmHg

- greutate 66 kg

I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au

fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat

în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.

~46~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

08-15.04.2007

Alterearea starii generale.

Cauza:

- procesul inflamator hepatic.

Manifestari:

- dureri musculo-articulare

- astenie

- cefalee

- senzatie de greutate in

hipocondrul drept

- icter

Pacientul sa prezinte stare de confort

fizic, sa se amelioreze durerile

musculo-articulare.

Pacientul sa fie echilibrat psihic.

- asigur repaus fizic si psihic al

bolnavului

- explic acestuia ca este

necesar sa stea in repaus la pat

majoritatea timpului dar mai ales

postprandial.

- la indicatia medicului,

administrez pentru combaterea

durerii antialgice usoare:

Algocalmin.

Pacientul are stare generala alterata.

- in urma repausului la pat urmat de

bolnav cat si a tratamentului prescris

de medic durerile musculo-articulare

au scazut in intensitate.

Investigatii de laborator. Prelevarea de sange pentru precizarea

diagnosticului.

- pregatesc pacientul pentru

recoltarea probelor de laborator.

- asigur un climat cald,

comfortabil, incurajez pacientul si ii

explic scopul investigatiilor

- recoltez sange, dimineata, pe

nemancate, prin punctie venoasa

In urma explorarilor de laborator se

comfirma diagnosticul de HVA de tip

B icterigena

TGP= 110 UI

Tymol= 12,4 UI

VSH= 10 mm/h

~47~

pentru urmatoarele probe de

laborator: TGO, TGP, VSH, Timp

Quick, AgHbs, tymol,

hemoleucograma.Investigatii de laborator Prelevarea de urina pentru

justificarea diagnosticului de HVA.

Recoltez urina (prima emisie de

dimineata, la mijlocul jetului) pentru

urmatoarele probe de laborator:

- examen de urina, sediment urinar,

urobilinogen.

- pigmenti biliari prezenti: ++++

- sediment urinar – leucocite

- urobilinogen +++

Nevoia de a bea si de a manca.

Cauze:

- procesul inflamator al celulei

hepatice.

Manifestari:

- inapetenta

- adinamie.

- pacientul sa fie echilibrat

hidroelectrolitic si nutritional

- asigurarea unui regim igieno-

dietetic corespunzator afectiunii;

- pacientul va fi informat

asupra regimului alimentar pe care

trebuie sa-l urmeze

- se urmareste pacientul sa

elimine din alimentatie alimentele

interzise si sa consume din cele

permise in canitati adecvate

tolerantei gastrice.

- informez pacientul asupra

dietei pe care trebuie sa o urmeze

- dieta va contine toti factorii

nutritivi si va fi oferita in functie de

toleranta digestiva, de apetit,

continand alimente care solicita cat

mai putin functiile hepatice

- regimul alimentar de baza in

HVA este constituit din glucide usor

digerabile, cu proteine si vitamine

suficiente si o cantitate moderata de

grasimi in functie de evolutia bolii

- in prima saptamana de boala,

- pacientul este constient de

regimul alimentar pe care trebuie sa-l

urmeze atat pe perioada bolii cat si

dupa vindecarea clinica

- regimul alimentar este

principalul principiu de tratament al

HVA tip B

- pacientul are un apetit

diminuat si a primit regimul

alimentar comform stadializarii bolii.

~48~

regimul alimentar este hidro-lacto-

zaharat: ceaiuri indulcite, compoturi,

sucuri naturale din fructe, supe de

zarzavat, lapte, miere de albine,

dulceturi, iaurt, branza de vaci

proaspata, paine prajita

- mesele vor fi dese si reduse

cantitativ

- la indicatia medicului,

administrez vitamine din complex

„B” si vitamina C 200 (B1, B6 – 1

f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi)

- pentru regenerarea celulei

hepatice aministrez:

Liv tablete 3/zi

Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate

de ora innaintea meselor.

Nevoia de a mentine temperatura

corpului in limite normale.

Cauze:

- pacientul sa aiba o

temperatura corporala in limite

normale

(36-37 0C)

- masor temperatura seara si

dimineata si o notez in foaia de

observatie

- la indicatia medicului,

- Temperatra a scazut.

- Pacientul este afebril.

~49~

- procesul inflamator hepatic

Manifestari:

- subfebrilitate 37,6 0C

- transpiratie

- pacientul sa fie echilibrat

hidroelectrolitic

- pacientul sa aiba o buna stare fizica

si psihica.

administrez antitermice: Aspirina,

Paracetamol.

- adminstrez lichide in cantitati

suficiente pentru a evida

deshidratarea

- cantitatea de lichide

administrata va fi in functie de foaia

de temperatura; astfel, pentru fiecare

grad de temperatura in plus fata de

valorile normale, se va adauga inca

500 ml lichide pe langa 1,5-2 l

(cantitate ce trebuie consumata zilnic

de un om)

- aerisesc camera

- asigur imbracaminte lejera

pentru pacient.Nevoia de a comunica.

Cauza:

- necunoasterea prognosticului

bolii

- neliniste in legatura cu starea

sa

- pacientul sa fie echilibrat

psihic

- diminuarea anxietatii prin

informarea bolnavului despre boala

sa si prognosticul ei

- schimb lenjeria pacinetului

- mentin igiena tegumentelor

pacientului

- transmit bolnavului notiuni

despre boala sa si despre

complicatiile potentiale ce pot

Pacientul are o stare de mai bine.

- pacientul este echilibrat psihic si si-

a insusit informatiile privitoare la

boala, regimul de viata si alimentar.

~50~

Manifestari:

- depresie psihica (neliniste,

ingrijorare)

surveni

- discut cu pacientul

incurajandu-l in privinta evolutiei

bolii si ii permit sa-si exprime

emotiile si sentimentele sale

- informez pacientul despre

regimul de viata si alimentar pe care

trebuie sa-l urmeze pentru grabirea

vindecarii lui si evitarea transmiterii

infectiei

- creez un climat de incredere

empatica

- ii explic ca este o boala

infectioasa care se transmite pe cale

digestiva prin intermediul alimentelor

si obiectelor contaminate.Nevoia de evita pericolele

Cauza:

- nerespectarea regulilor de

profilaxie a hepatitei virale.

Manifesteri:

Riscul raspandirii infectiei.

- Pacientul sa nu devina sursa

de infectie pentru persoanele din jur.

- Se are in vedere depistarea,

izolarea si controlarea infectiei.

- Urmaresc respectarea tuturor

masurilor de asepsie, a regulilor de

igiena si circuitele din sectie:

- Dezinfectia veselei folosite

de bolnav prin sumerjare in

cloramina 1% timp de 2 h

- Nu se inregistreaza

raspandirea procesului infectios

- Pacientul a luat la cunostinta

de masurile ce trebuiesc respectate

pentru a impiedica raspandirea bolii.

~51~

- Informez pacientul ca nu are

voie sa primeasca vizitatorii in salon

- Se va dezonfecta si curata

mobilerul, pavimentele

- Se vor respecta normele de

sterilizare si dezinfectie pentru

fiecare material folosit de pacienti

- Declararea nominala a

bolnavului cu HVA in primele 25 h

de la depistare la Directia de Sanatate

Publica

- Contactii vor fi investigati

clinic si prin teste de laborator

- Ancheta epidemiologica a

fiecarui caz de HVANevoia de a fi curat, ingrijit.

Riscul de a nu-si pastra tegumentele

si mucoasele curate.

- Se urmareste ca pacientul sa-

si asigure igiena corporaal

- Pacientul sa-si redobandeasca

stima de sine

- Ajut pacientul sa-si efectueze

toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie

sau dus, in functie de starea sa

generala

- Observ si notez zilnic in foaia

de observatii evolutia coloratiei

icterice a tegumentelor si mucoaselor

- Icterul s-a diminuat (a scazut

ca intensitate)

- Pacientul prezinta tegumente

curate

- Nu au aparut infectii cutanate.

~52~

- Identific, impreuna cu

pacientul, cauzele si motivele

nepreocuparii pentru aspectul fizic si

ingrijirii igienice

- Constientizez pacientul in

legatura cu importanta mentinerii

curate a tegumentelor pentru

prevenirea imbolnavirilor.Nevoia de a dormi si a se odihni.

Cauze:

- oboseala

Manifestari:

- astenie

- sa se asigure conditii

corespunzatoare pentru ca pacientul

sa poata reusi sa se odihneasca

- pacientul sa prezinte o buna

stare psihica.

- Discut cu pacientul despre

importanta repausului la pat, cat si

renuntarea, pe cat posibil, la

activitatile fizice si psihice care il

suprasolicita.

- Aerisesc salonul pentru

indepartarea mirosurilor neplacute.

- Climatul corespunzator a fost

asigurat iar pacientul se poate odihni.

16-21.05.2007

Discomfort abdominal.

Cauze:

-procesul inflamator hepatic

Manifestari:

- usoara jena in epigastru si in

hipocondrul drept

- Pacientul sa prezinte stare de

comfort fizic si sa inlature sau sa

diminue durerile epigastrice

- Sa se amelioreze starea

generala.

- Asigur repaus fizic al

pacientului

- La indicatia medicului

administrez:

Algocalmin tb 1/zi

Anghirol tb 3/zi

- Starea generala s-a ameliorat

in urma medicatiei administrate.

~53~

- inapetenta.Nevoia de a bea si de a manca.

Alimentatie adecvata.

- Asigurarea unui regim

alimentar corespunzator evolutiei

bolii.

- Din a 3-a saptamana de boala,

dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua

moi sau ochiuri in apa, unt proaspat,

carne slaba (pui, vitel, vaca) sau

peste slab pregatite rasol cu adaos de

ulei si lamaie, soteuri de legume.

- Pentru imbogatirea aportului

de vitamine, se vor administra, la

indicatia medicului:

Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200

- medicatia pentru regenerarea celulei

hepatice:

Liv 3 dj/zi

Metaspar 3 dj/zi.

- Pacientul prezinta apetit

crescut

- Bolnavul a primit regimul

corespunzator starii in care se afla.

Nevoia de a se misca si a avea o buna

postura.

Riscul sedentarismului, al imobilitatii

articulare si alterarii circulatiei.

- Pacientul sa efectueze

exercitii fizice usoare, sa evite

aparitia complicatiilor articulare.

- Ajut pacientul sa faca

plimbari scurte si exercitii fizice

usoare

- Urmaresc valorile functiilor

vitale si le notez in foaia de

observatie.

- Pacientul evita sedentarismul;

are o circulatie si mobilitate buna

- Nu au aparut complicatii

AV= 72 b/min

TA= 130/80 mmHg

T= 36,8 0C

R= 17 r/min.

~54~

Pacientul prezinta stare de bine fizica

si psihica.Nevoia de a actiona dupa credintele

si valorile sale.

Manifestari:

- respectarea religiei si a

convingerilor proprii.

- Asigurarea conditiilor pentru

a practica religia.

- Facilitarea conditiilor pentru

rugaciunea de seara si dimineata.

-

~55~

Epicriza:

Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de

08.04.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare,

transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare,

prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la

culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept.

In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de

laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa

pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza

hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv).

Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice,

medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine.

Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt

în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare.

La externare se recomandă:

- evitarea efortului fizic şi intelectual

- în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi

- eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,

grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză

- dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)

pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate

mică de ulei, dulciuri, miere de albine

- dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni

- odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică

dar cu un program redus de muncă

~56~

Cazul 3

NUMELE: STEFANESCU

PRENUMELE: BOGDAN

VARSTA: 10 ani

Centrul de plasament „Pinochio”

DATA INTERNARII: 07.05.2007

DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena.

SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau

Interviu:

Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii

Colentina, copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice,

subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome,

inapetenţă şi splenomegalie.

Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la

vârsta de 2 luni de către mama sa.

Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp

mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost

spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor

copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii

au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă.

La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i

s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost

trimis la spital pentru internare şi tratament.

~57~

La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative:

-temperatura 37,8 °C

- pulsul 130 b/min

- respiraţia 22 r/min

-TA 100/65 mmHg

- greutate 30 kg

- înălţime 0,80 m

Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost

internat în nici o secţie din spital.

I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare:

- hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine

- i s-a făcut toaleta pe regiuni

- i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.

~58~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATE

EVALUARE

8-13.05.2007

Alterarea starii generale.

Cauza:

- procesul inflamator hepatic.

Manifestari:

- dureri epigastrice

- adenopatii

- scaune diareice

- somnolenta

- splenomegalie

Pacientul sa prezinte satre de comfort

fizic si sa-si amelioreze durerile

epigatsrice.

Pacientul sa aiba tranzit intestinal in

limite fiziologice.

Pacientul sa aiba tegumentele si

mucoasele perianale curate, integre.

Pacientul sa elimine produsii rezultati

in urma metabolismului, in limite

normale (1-2 scaune pe zi).

Asigur repaus fizic si psihic total al

pacientului.

Explic acestuia ca trebuie sa stea

linistit in pat cat mai mult posibil dar

mai ales dupa luarea mesei.

Administrez medicatia prescrisa de

medic:

Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.

Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.

Pregatesc pacientul pentru examinari

endoscopice.

Asigur alimentatie hidrica, in primele

24 ore (ceai neindulcit de menta,

morcovi, zeama de orez) apoi,

treptat, introduc in alimentatie mici

cantitati de carne slaba, fiarta, branza

de vaci, paine prajita.

Curat su usuc regiunea anala, dupa

fiecare scaun, aplic creme

protectoare, fac toaleta anusului de

Pacient cu stare generala alterata.

In urma repausului la pat cat si a

tratamentului administrat durerea s-a

ameliorat.

~59~

mai multe ori pe zi, dezinfectez cu

acid boric 2-3 %.

La indicatia medicului administrez

un antidiareic: Furazolidon tablete 1

mojarat si amestecat cu putin ceai de

menta. Investigatii de laborator Recolatare de sange pentru

precizarea diagnosticului.

Pregatesc pacientul pentru explorarile

functionale necesare.

Rog o colega sa tina pacientul pentru

a recolta urmatoarele probe de

laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat

de Zn, bilirubina, timp Quick,

AgHbs.

In urma rezultatelor analizelor de

laborator se comfirma diagnosticul de

HVA tip B icterigena:

TGP= 34 UI

Tymol= 13,9 UI

ZnSO4= 6,5 USH

Bilirubina:

- totala 1,8 mg%

- indirecta= 1,6 mg%

- directa= 2,25 mg%

TQ= 100%

AgHbs pozitiv.Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea

diagnosticului.

- recoltez o cantitate de 100-150 ml

din urina de dimineata, din mijlocul

jetului, in recipientul special.

Examen de urina:

- pigmenti biliari +++

- urobilinogen +++Nevoia de a bea si a manca.

Alimentatie indecvata prin deficit.

Cauze:

Asigurarea unui regim igieno-dietetic

corespunzator afectiunii.

Pacientul sa fie echilbrat hidro-

Dieta bolnavului cu HVA va contine

toti factorii nutritivi si va fi oferita in

functie de toleranta digestiva sau de

Pacientul primeste regimul alimentar

corespunzator stadiului in care se

afla.

~60~

- procesul inflamator de la

nivelul celulei hepatice

Manifestari:

- inapetenta.

electrolitic si nutritional.

Pacientul sa elimine alimentele

interzise si sa consume alimente

permise, in cantitati adecvate

tolerantei sale digestive.

apetit continand alimente care

solicita mai putin functiile hepatice.

In prima saptamana de boala, regimul

alimentar este hidro-lacto-zaharat (in

prima si a doua zi dieta hidrica)-

paine prajita,branza proaspata,

dulceturi pana la normalizarea

tranzitului intestinal. Apoi vor fi

introduse in alimentatie compoturi,

sucuri de fructe, supe cu legume cu

paste fainoase, miere de albine,

bicuiti, iaurt.

Prezinta apetit normal.

Nevoia de a mentine temperatura

corpului in limite normale.

Cauze:

- procesul inflamator hepatic.

Manifestari:

- subfebrilitate

- transpiratii reci

- sete intensa.

Pacientul sa prezinte temperatura

corpului in limite normale

(36-37 0C).

Pacientul sa aiba o stare de bine si

comfort fizic.

- mentin igiena riguroasa a plicilor si

interdigital; pe cei care transpira pe

plante ii invat sa poarte sosete de

bumbac care absorb foarte bine

transpiratia.

Nu se inregistreaza raspandirea

procesului infectios.

Nevoia de a evita pericolele.

Cauza:

Pacientul sa nu devina sursa de

infectie penrtu persoanele din jur.

- trebuiesc respectate cu strictete

toate masurile de asepsie, regulile de

Copilul are tegumente si mucoase

curate.

~61~

- nerespectarea regulilor de

profilaxie a hepatitei virale.

Manifestari:

- riscul rapandirii infectiei.

Se are in vedere depistarea, izolarea

si controlarea infectiei.

igiena si circuitele din sectie:

- curatirea si dezinfectarea

mobilierului, pavimentelor,

pardoselilor

- dezinfectia veselei folosite de

bolnav

- interzic copilului sa faca vizite in

celelalte saloane (chiar il

supraveghez pe acesta)

- respectarea normelor de sterilizare

si dezinfectie a fiecarui obiect folosit

de pacient

- declararea nominala a pacientilor cu

HVA in primele 24 h de la depistare

la Durectia de Sanatate Publica

- ancheta epidemiologica este

obligatorie pentru fiecare caz de

HVA

- contactii voro fi investigati clinic si

prin probe de laborator.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a

proteja mucoasele si tegumentele.

Ajutarea pacientului in a-si mentine

igiena corporala;

- evitarea aparitiei altor infectii.

- copilul este ajutat sa-si efectueze

toaleta (dus sau baie cel putin o data

pe saptamana).

Pacientul este echilibrat psihic si a

receptat informatiile provitoare la

boala sa.14-19.05.2007 Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre

~62~

Nevoia de a comunica.

Cauza:

- necunoasterea bolii si a

prognosticului ei

Manifestari:

- depresie psihica

- neliniste in legatura cu starea

sa

- diminuarea anxietatii prin

informarea pacientului despre boala

sa si prognostic.

afectiunea sa si despre complicatiile

ce pot surveni

- discut cu pacientul si il incurajez in

privinta evolutiei favorabile; ii explic

ca boala este infectioasa si se

transmite pe cale digestiva, prin

intermediul alimentelor si a

obiectelor contaminate

- informez pacientul asupra regimului

de viata pe care va trebui sa-l urmeze

pentru a evita complicatiile si a grabi

vindecarea

- creez un climat de incerdere.Discomfort abdominal.

Cauza:

- durere epigastrica

Manifestari:

- usoara senzatie de greutate in

hipocondrul drept; icter.

Combaterea durerilor epigastrice.

Pacientul sa prezinte o stare de

comfort fizic.

La indicatia medicului, administrez

pacientului, pe cale orala:

Anghirol tb1X 3/zi

Metaspar tb 1 X 3/zi

Durerea a scazut ca intensitate, s-a

ameliorat.

- icterul s-a diminuat.

Nevoia de a dormi si a se odihni.

Cauze:

- oboseala.

Manifestari:

- astenie.

Sa se asigure conditii

corespunzatoare pentru ca pacientul

sa se poata odihni.

Pacientul sa prezinte o stare psihica

buna.

- discut cu pacintul despre

importanta repausului la pat

- creez un climat corespunzator

- aerisesc salonul pentru a

indeparta mirosurile neplacute

- climatul corespunzator a fost

asigurat iar pacientul se poate odihni

- pacientul are conditii de

recreere

~63~

Apatie datorita deficitului in

diversificarea activitatilor recreative.

Se vor gasi mijloace de distractie si

recreere pentru pacient.

- asigur o atmosfera agreabila

in salon

- ii dau pacientului carti,

jucarii, pentru a-si petrece timpul cat

mai comod posibil, pentru a fi

preocupat.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si

proteja tegumentele.

Se urmareste ca pacientul sa-si

asigure igiena corporala pentru a se

preveni complicatiile (infectii

cutanate).

- ajut pacientul, in functie de

starea sa generala sa faca baie sau

dus

- constientizez pacientul in

legatura cu importanta mentinerii

curate a tegumentelor, pentru

prevenirea suprainfectarii.

- pacientul prezinta tegumente si

mucoase icterice (icterul a scazut in

intensitate).

Nevoia de a bea si de a manca.

Alimentatie adecvata.

Asigurarea regimului dietetic

corespunzator evolutiei bolii.

Din saptamana a III-a asigur

pacientului un regim alimentar

cmplex, exceptie facand conservele,

mezelurile, sosurile cu rantas,

grasimile prajite, condimentele,

legumele uscate, de care va trebui sa

se fereasca toata viata.

- pacientul prezinta apetit crescut.

~64~

Epicriza

Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de

07.05.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate,

somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome.

In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B

(transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari

prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv).

A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice,

antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei

hepatice).

Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în

stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză

sunt normale).

La externare se recomandă:

- dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni

- respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie

conservele, mezelurile, sosurile cu rântaş, grăsimi prăjite, condimentele,

alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni)

- repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi

timp de 2-3 luni.

Data externării: 18.05.2007

4.4 Fisa tehnologica

Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie, pacientei ………….. cu diagnosticul de ……………

SCOP – explorator ; – terapeutic.

~65~

MATERIALE NECESARE :

- stativ , garou;- perfuzor steril ;- tava medicala;- solutie de Glucoza 5%;- alcool medicinal ;- vata, foarfeca, leucoplast.

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR

1.pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

1.1 se aseaza materialele enume- . rate pe tava medicala;1.2 se transporta in apropierea bolnavei

- pentru folosirea judicioasa a timpului

2.pregatirea fizica si psihica

2.1 se anunta bolnava si i se expli- ca necesitatea efectuarii tehni- cii;2.2 se asaza bolnava in decubit dorsal cu bratul in extensie.

- este necesara colaborarea cu pacienta;- pentru reusita tehnicii

3.efectuarea tehnicii

3.1 asistenta se spala pe maini cu apa si sapun, apoi se dezinfec- teaza cu alcool medicinal ;3.2 se evalueaza calitatea venelor;

3.3 se efectueaza punctia venoasa;3.4 se verifica pozitia acului in vena pentru aspirare ;

3.5 se fixeaza acul cu benzi de leucoplast

- norme obligatorii de respectare a asepsiei si antisepsiei ;- pentru abordarea unei vene bune ;

- pentru prevenirea administrarii parave-noase ;- creaza siguranta.

~66~

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA GESTURILOR

4.supravegherea bolnavei

4.1 se atentioneaza bolnava sa nu miste mana ;

4.2 se intrerupe perfuzia inainte de golirea completa a flaco- nului ;4.3 se scoate acul din vena printr- o miscare rapida si sigura ;4.4 se comprima locul injectarii cu un tampon.

- exista posibilitatea ca acul sa iasa din vena ;- se previne embolia gazoasa ;

- previne durerea.

5.reorganizarea locului de munca

5.1 se strang materialele folosite si se arunca la cos ;5.2 se noteaza efectuarea perfuziei in foaia de observatie ;5.3 asistenta se spala pe maini cu apa curenta si sapun.

- norme de protectia muncii.

Capitolul v

5.1Motto

~67~

“In orice lucru, daca natura nu ajuta putin, e greu ca stiinta si silinta sa faca vreun progres”

(Montaigne)

5.2 Motivatia lucrarii

MOTIVAŢIE

Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în

anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa

de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţa izvorâtă din viaţa în

comun.

Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege

această temă.~68~

Totodată decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv în

plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă.

BIBLIOGRAFIE

1. Curs de anatomie

Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti

2. Fiziologie

Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977

3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului

Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983

4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos

Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-

editura CISON

5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca

6. Manual de nursing

Prof. Dr. Crin Marcean

Elena Ciofu- editura “Fundeni”~69~

7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale

Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca

8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii

medicali

Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca

9. Urgente medico-chirurgicale

Lucretia Titirca- editura medicala.

~70~